Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul III z Nr. 705
Cronica Vãii Jiului Vineri, 26 Septembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU
Drapel de Ucraina la Petroºani
Expertizã judiciarã în „Dosarul noroaielor” de pe strada Mãrãºeºti >>> PAGINA A 3-A
Performanþã, rãsplãtitã cu ignoranþã, la limita îngheþului >>> PAGINA A 4-A
La Petrila, cabinetul medical ºcolar generalist va fi deservit de medicii de familie >>> PAGINA A 5-A
Politica bate datoria civicã, la Petrila >>> PAGINA A 7-A
Preparaþia Coroieºti amendatã de Petrila >>> PAGINA A 11-A
ªapte ani ºi jumãtate pentru înºelãciune >>> PAGINA A 11-A
GFR îºi vrea banii de la CEH >>> PAGINA A 12-A
GFR îºi vrea banii de la CEH >>> PAGINA A 12-A
Israelienii includ Peºtera Bolii în circuite turistice
A
proape cã te crezi în Ucraina, dacã este sã te iei dupã Drapelul arborat la Universitatea din Petroºani, pe terenul de rugby. De o bunã bucatã de vreme steagul de acolo nu se simte prea bine ºi asta din cauza vremii, care o fi fost cam rea în vara ce tocmai se sfârºeºte, însã, autoritãþile judeþene au atras atenþia asupra acestor aspecte, ce trebuie imediat remediate. >>> PAGINA A 3-A
>>> PAGINA A 13-A
Grotele peºterii Bolii au atras peste 4000 de turiºti >>> PAGINA A 13-A
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 2014
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ
Radare în Hunedoara 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia – Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str. Muncii
VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL
Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Editor coordonator:
Vu l c a n
Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,
Desktop publishing:
Lupeni
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.
Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 2014
Expertizã judiciarã în „Dosarul noroaielor” de pe strada Mãrãºeºti
M
agistraþii de la Petroºani sperã cã o expertizã judiciarã va face luminã în „Dosarul noroaielor” de pe strada Mãrãºeºti, respectiv procesul în care o firmã controlatã de fostul prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, a chemat la barã furnizorul de apã potabilã din Valea Jiului ºi firma care a implementat proiectul de introducere a canalizãrii pe strada respectivã. Carmen COSMAN - PREDA Expertiza tehnicã judiciarã realizatã în acest dosar costã 900 de lei ºi fiecare parte din proces – Gerom Real Estate, ApaServ ºi Zona D, trebuie sã achite o sumã egalã, adicã fix 300 de lei. Expertiza tehnicã judiciarã admisã în cauzã trebuie sã identifice circuitul reþelei de conducte subterane asupra cãreia s-a intervenit de cãtre ApaServ ºi Zona D prin desfiinþarea acestora, respectiv traseul lor, sã indice numãrul de conducte ce compuneau reþeaua
de conducte în subteranul strãzii Mãrãºeºti din Municipiul Petroºani, lungimea pe care reþeaua de conducte a fost desfiinþatã, dimensiunile ºi materialul pentru fiecare din tipurile de conducte desfiinþate, starea reþelei de conducte subterane aºa cum aceasta se gãseºte în locurile în care au fost tãiate de cãtre SC Zona D SRL respectiv prin raportare la zona în care a rãmas nedezafectatã, starea conductelor depozitate la sediul SC Zona D SRL precum ºi condiþiile în care acestea au fost depozitate, tipul
de conducte, dimensiunile, precum ºi materialul pentru fiecare tip de conductã ºi care se regãsesc la sediul SC Zona D SRL, dar ºi dacã þevile dezafectate fãceau parte integrantã dintr-o reþea de conducte precum ºi dacã prin dezafectarea lor, reþeaua de conducte mai poate fi utilizatã potrivit cu destinaþia. De asemenea, magistraþii încearcã sã stabileascã ºi dacã reþeaua de conducte poate fi refãcutã, în ce condiþii ºi dacã existã ºi alte soluþii tehnice decât refacerea ei prin poziþionarea reþelei în locul în care aceasta se
afla pânã când a fost dezafectatã, însã mai trebuie arãtat ºi dacã obiectivul „bazine de apã” înscris în Cartea
Drapel de Ucraina la Petroºani
A
proape cã te crezi în Ucraina, dacã este sã te iei dupã Drapelul arborat la Universitatea din Petroºani, pe terenul de rugby. De o bunã bucatã de vreme steagul de acolo nu se simte prea bine ºi asta din cauza vremii, care o fi fost cam rea în vara ce tocmai se sfârºeºte, însã, autoritãþile judeþene au atras atenþia asupra acestor aspecte, ce trebuie imediat remediate. Diana MITRACHE Însemnele naþionale sunt grav alterate la Petroºani, unde pe tribuna din Dealul Institutului, fluturã ce a mai rãmas din Tricolor. ªi asta e impropriu spus, deoarece Tricolorul nostru mai poate fi doar bicolor. ªi parcã am fi în Ucraina, cã pe bãþ mai atârnã acum o cârpã ruptã în albastru ºi galben. Recent, Prefectul judeþului Hunedoara a atras atenþia asupra acestui aspect, ce trebuie remediat imediat. „Institiþia Prefectului, s-a sesizat din oficiu, pentru a le reaminti celor în drept, care au obligaþia sã arboreze Drapelul Naþional, care sunt regulile
Petroºani, prefectul judeþului Hunedoara a solicitat sã fie verificate toate aceste însemne arborate pe diverse instituþii. Sacþiunile nu vor fi aplicate, decât cu titlul EXCEPÞIONAL ºi Prefectura a dat celor care sunt vizaþi un timp ca sã se conformeze. privind arborarea lui. S-au constatat cazuri în care Drapelul a fost arborat eronat, fie degradat. Noi am reamintit care sunt regulile, rugându-i pe toþi sã se alinieze. Sigur cã legea prevede ºi sancþiuni pentru nerespectarea acestor reglementãri ºi discutãm aici despre amenzi cuprinse între 500 ºi 1.500 de lei, iar acestea sunt mai mari 2.500 ºi 5.000
de lei, în cazul instituþiilor care nu arboreazã Drapelul Naþional, sau necorespunzãtor”, a declarat Dan Terteci, director Cancelaria Prefectului Judeþului Hunedoara. Având în vedere faptul cã s-au identificat situaþii în care drapelul naþional nu a fost corect arborat sau cã acesta se afla într-o stare avansatã de degradare, ca ºi cel de la Universitatea din
Funciarã include ºi reþeaua de conducte aflatã în subteranul strãzii Mãrãºeºti, dacã conductele dezafectate mai puteau îndeplini condiþiile de funcþionare la parametrii având în vedere gradul lor de uzurã sau dacã sistemul de înmagazinare a apei, situat pe strada Poligonului poate asigura în prezent cerinþa de funcþionare în parametrii sau dacã aceste conducte erau utilizate efectiv de cãtre reclamanta Gerom Real Estate. Scandalul de pe strada Mãrãºeºti a început dupã ce muncitorii de la Zona D, care au câºtigat licitaþia organizatã de ApaServ, au ajuns cu lucrarea în zona respectivã. Dupã
deschiderea ºantierului, aceºtia au dat peste mai multe conducte metalice care odinioarã alimentau cu apã fostul UMIROM, actualul Gerom. Reþelele, spun cei de al ApaServ, erau dezafectate de ani de zile, mai ales cã hoþii au demolat aproape în întregime bazinele de apã care le alimentau. În consecinþã, muncitorii au scos conductele din pãmânt ºi le-a depozitat la sediul societãþii, cu posibilitatea ca proprietarii lor sã ºi le poatã recupera. Totuºi, cei de la Gerom au reclamat faptul cã le-au fost afectate interesele ºi chiar alimentarea cu apã, solicitând reintroducerea conductelor în pãmânt, aºa cum au fost gãsite.
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 2014
Performanþã, rãsplãtitã cu ignoranþã, la limita îngheþului
S
portivii de la CSS Petroºani nu îºi mai pot face antrenamentele la handbal în sala sporturilor. Frigul de afarã se resimte mult mai acut în sala care nu a fost modernizatã niciodatã. Performanþa sportivilor este rãsplãtitã de ministerul educaþiei cu ignoranþã. Monika BACIU
De opt ani au rãmas cu promisiunile. În patrimoniul Ministerului Educaþiei se înscrie ºi sala polivalentã din Petroºani care aratã ca o ruinã. Pe zi ce trece, structura acestei clãdiri se macinã din ce în ce mai mult. Reprezentanþii ªcolii Sportive au rãmas doar cu promisiunile ºi spun cã în proporþie de 50 de procente sala va fi modernizatã. Problema este cã odatã cu scãderea temperaturilor sportivii nu
se mai pot antrena în sala de sport, astfel cã s-a ajuns la soluþii de compromis.
“Rãmâne problema handbalului care acum cu venirea frigului rãmâne incertã
intrarea lor în sala de jocuri, dar vor intra în celelalte sãli ale ºcolilor din zonã, respectiv de
Promoveazã turismul prin sport
P
regãtiri pentru sezonul de iarnã. Clubul Sportiv ªcolar Petroºani se pregãteºte pentru sezonul de iarnã. La baza sportivã din Parâng au fost deja amenajate locurile de cazare, iar instalaþia de transport pe cablu ºi pârtiile au fost autorizate. Mai trebuie doar sã se aºtearnã un strat de zãpadã pentru ca la munte sportivii sã înceapã pregãtirile pentru competiþiile de iarnã. Monika BACIU “Pentru sezonul de iarnã ne pregãtim din toate punctele de vedere, respectiv pentru baza didacticã din Parâng, lemne pentru încãlzire, teleschiul la care am fãcut magnetoscopia cablului, mai avem niºte lucruri de pus la punct pentru modernizarea teleschiului, urmeazã ISCIRizarea. Partea de cabanã de cazare ºi masã este pusã la punct, sportivii se pregãtesc. Cel mai
bun dintre ei, respectiv Alin Tulbureanu pleacã sãptãmâna viitoare la pregãtire în Austria ºi sperãm sã prindã lotul pentru festivalul olimpic al tineretului european de anul viitor unde este o bãtãlie acerbã între 4 sportivi, din cei patru noi sperãm ca în primii doi sã fie Alin. Secþia de sanie are tot echipamentul necesar, pârtia este în regulã, tot ce înseamnã bazã materialã este pus la punct, pregãtirile decurg normal aºa
cã sporturile de iarnã au deja pregãtite condiþiile”, a declarat Zoltan Toth, directorul CSS Petroºani. Prin competiþiile sportive care au loc în Parâng, cei de la CSS promoveazã ºi turismul din zonã. “Noi ca ºi unitate nu promovãm neaparat turismul, însã performanþa vrei nu vrei este legatã de partea de turism. Trebuie sã ai performanþã, trebuie sã încurajezi turismul, noi în varã am avut
cei mai mulþi cazaþi la baza didacticã, dar 99,99% dintre cei care au fost acolo au fost sportivi. Au fost de la Mangalia, Turnu Severin, de la Hunedoara”, a mai spus sursa citatã. Responsabilii CSS Petroºani spun cã vor începe pregãtirile pentru festivalul olimpic al tineretului de anul viitor, iar existã toate ºansele ca localitatea sã fie reprezentatã de un sportiv legitimat la club.
la ºcoala 4 unde am rezolvat cu conducerea liceului Mihai Eminescu”, a declarat Zoltan Toth, directorul CSS Petroºani. Lucrãrile de investiþii sunt evaluate la peste un milion de lei, însã trecerea timpului si neefectuare acestora ar putea mãri costurile. Conducerea unitãþii sportive ne spune cã existã ºanse ca lucrãrile sã fie demarate, însã nu se ºtie când. “De mult avem proiect acolo, noi tot vrem. E rezolvat mai mult de 50%, deocamdatã suntem în tratative cu compania Naþionalã de Investiþii, iar la vremea potrivitã când o sã ºtim cã am predat obiectivul atunci vom trage un chef cã dupã atâþia ani de zile se va face ceva. Lucrãrile care trebuie fãcute sunt atât de multe ºi de mari încât timpul nu prea mai ajunge pentru cã ajungem la partea de
licitaþii, mai apar ºi contestaþii ºi deja încep sã aparã problemele”, a mai spus sursa citatã. Problemele sportivilor sunt mai mari pe timpul iernii atunci când antrenamentele trebuie sã le desfãºoare în sãlile de sport ale ºcolilor. Proiectul de reamenajare al salii sporturilor presupune realizarea unui nou acoperis, al tribunei si al terenului de joc, realizarea termoizolatiei si a sistemului de incalzire care nu a mai fost functional de ani buni. In total, peste 1.500 000 de lei ar urma sa intre in conturile celor de la Petrosani, pentru ca performate au, dar nu au sali de antrenament.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 2014
La Petrila,
Cabinetul medical ºcolar generalist va fi deservit de medicii de familie Când cei dragi pleacã… Ionut DRAGOTESC M-a întrebat odatã, demult, undeva în Bucovina, un monah…”…de ce îþi este cel mai frica în viaþã ? “ Nu i-am rãspuns, nu ºtiam…Am plecat de sub Obcinile Voroneþului dar m-am tot gândit la întrebarea bãtrânului, zile, sãptãmâni, luni…Într-o dimineaþã, însã, am aflat rãspunsul, am simþit … Nu îmi este teamã de un lucru, de un om, ori de un fapt, îmi este teamã, însã, cã i–aº putea pierde pe cei dragi…Teama cã oamenii ( deloc mulþi ) de lângã mine, într-o zi s-ar duce, îmi face sângele sã îngheþe. Sunt cei pe care fiecare dintre noi îi avem, ºi pe
care îi neîndreptãþim de cele mai mute ori, nu ºtim sã îi preþuim, poate chiar ne batem joc de ei. Când pleacã înþelegem cât de mult au însemnat, uneori este târziu, alteori nu…În viaþã întâlneºti ispita, alteori bucuria, se întâmplã sã dezamãgeºti, sã umileºti, se întâmplã ºi sã fi umilit, însã niciodatã nu trebuie sã deznãdãjduieºti. Nici când ai greºit, nici când în faþa ta cineva a greºit. François de la Rochefoucauld spunea “Ierþi atât cât iubeºti” … Fã asta cât este vreme! Gândeºte-te când cei de lângã tine, oamenii pe care îi îndrãgeºti, nu vor mai fi... Oare nu ai da orice, doar sã îþi mai greºeascã o data?
Î
n data de 6 octombrie va avea loc, la Petrila, concursul pentru ocuparea posturilor de medic ºi asistente din cadrul cabinetelor medicale ºcolare. Amenajarea cabinetelor medicale ºcolare a început la Petrila acolo unde administraþia vrea ca elevii sã beneficieze de asistenþã medicalã gratuitã. Monika BACIU
Pentru ca la începutul anului ºcolar elevii sã ben-
eficieze de serviciile acestor cabinete, au fost scoase la concurs ºi posturile pentru cei doi medici ce vor deservi unitãþile. Un medic de medicinã generalã ºi un medic stomatolog se cautã pentru cele douã cabinete, însã pânã acum doar un singur medic cu specializare în stomatologie ºi-a anunþat intenþia de a participa la concurs. “La momentul la care vorbim sunt inscrisi un medic stomatolog pentru postul de la gradinita PN2 si sunt scoase la concurs cele trei posturi de asistente unde sunt inscrise 45 asistente. Concursul urmeaza sa fie in data de 6 octombrie. Noi am amenajat spatile, urmeaza ca saptamana viitoare sa montam scaunul stomatologic la cabinet si la cabinetul de medicina generala sa achizitionam instrumentarul si mobilierul. Cabinetele sunt pregatite, am facut bransamentele la apa asa cum cer normele celor de la Sanepid cu functionalitate, cu tot ceea ce trebuie”, a declarat
Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Medicii de familie vor fi cei care vor asigura activi-
tatea din cadrul cabinetului medical generalist. “Vor urma probabil o perioada de contestatii dupa ce vor fi desemnati
oamenii pe posturi dupa care se vor incheia contractele de munca intre DSP si asistente si medici si vom merge impreruna sa taiem pamblica la cele doua cabinete medicale. Pentru cabinetele de medicina generala nu s-a inscris niciun medic. Am discutat cu medicii de familie si vom face un contract de prestari servicii cu un medic de familie care va prelua responsabilitatile cabinetului de medicina generala”, a mai spus sursa citatã. 120 de mii de lei au fost alocaþi pentru amenajarea celor douã cabinete medicale ºcolare din Petrila. Una va funcþiona la grãdiniþa PN2, iar cealaltã la liceu. Edilii locali spun cã lucrãrile vor fi finalizate în acest an.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 2014
Bursã, vineri, pentru absolvenþi
V
ineri dimineaþã de la ora 9,00, zeci de absolvenþi din Valea Jiului sunt aºteptaþi la bursa dedicatã lor. Fie cã au terminat o facultate, ºcoala generalã, o ºcoalã profesionalã sau liceul, toþi îºi pot cãuta ceva de lucru, deºi oferta nu este una foarte atractivã. Angajatorii, însã, nu prea par atraºi de absolvenþi, deºi ar avea mari avantaje. Diana MITRACHE Cei de la AJOFM recunosc cã, în general, nu prea sunt angajatori care sã fi rãspuns invitaþiei de a lua parte la bursa dedicatã absolvenþilor. Doar 5 firme au confirmat prezenþa, iar zeci de tineri vor fi prezenþi sã îºi caute un job, dupã ce nu au reuºit sã îºi continue studiile, ori ºi le-au finalizat. Cei de la agenþia localã de la Petroºani spun, însã, cã oferta cuprinde câteva zeci
fecþii, sau electricieni. Depinde de cine va participa la bursã ºi de ce vor accepta copiii”, a spus Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Nu sunt prea mulþi
timp de 12 luni, iar angajatorul, dacã face o angajare pe o perioadã nederminatã, poate sã solicite subvenþionarea locului de muncã. Aceasta se face în funcþie de
de locuri de muncã ºi cã nu prea se adreseazã absolvenþilor de studii superioare. „Noi am contactat 35 de agenþi economici. Pânã acum 5 ºi-au confirmat prezenþa. Mai avem 5 în aºteptare. Avem în jur de 60 de locuri de muncã pe care absolvenþii noºtri ar putea sã se încadreze. Din pãcate, paleta meseriilor nu este foarte variatã. Ei ar putea sã se angajeze ca muncitori necalificaþi, în comerþ, servicii, con-
cei care sã vrea sã angajeze absolvenþi, fãrã experienþã, deºi, atât angajatorul, cât ºi absolventul ar avea mari avantaje. Cei de la AJOFM ne spun cât de mari sunt avantajele, pentru cei care angajeazã tineri absolvenþi. „Fiecare absolvent care va reuºi sã se angajeze pe o perioadã nederminatã, va putea beneficia de o primã de încadrare de 500 de lei, cu condiþia ca locul de muncã pe care îl ocupã, sã îl pãstreze
nivelul studiilor absolvite. Oferim 750 de lei, timp de 12 luni, pentru un loc de muncã ocupat de un absolvent de studii superioare, 600 de lei pentru un loc de muncã ocupat de un absolvent cu studii medii ºi 500 de lei pentru un absolvent de ºcoalã profesionalã”, a mai adãugat Judith Babþan. Bursa dedicatã absolvenþilor începe astãzi la ora 9,00 ºi în Valea Jiului se va desfãºura la Petroºani, Vulcan ºi la Lupeni.
Asistentul universitar mort în Retezat era bãut bine
A
bãut cam mult ºi apoi a cãzut în prãpastia în care ºi-a gãsit sfârºitul. Vorbim despre asistentul universitar de 36 de ani din Iaºi, care la începutul lunii august, a pierit sub privirile studenþilor sãi, într-o râpã, în Retezat. Ancheta în cazul sãu a scos la ivealã amãnunte legate de consumul de alcool, iar evenimentul ar putea sã fie încadrat ca accident de muncã. Diana MITRACHE Inspectorii ITM care au anchetat acest caz, ce a stârnit vii reacþii în presã, au scos la ivealã lucruri legate de modul de viaþã al asistentului universitar din Iaºi. Acesta venise la munte, în Retezat ºi a murit, dupã ce a cãzut într-o prãpastie. Omul consumase alcool cam mult ºi este oarecum firesc sã se fi dezechilibrat pe creasta muntelui, mai ales cã avea în spate un rucsac foarte greu. „Un factor foarte important, care a contribuit la producerea evenimentului, a fost alcoolemia. Din pãcate, victima avea o alcoolemie de 2,4 la mie”, a declarat Ileana Bodea, ºefa ITM Valea Jiului, care a coordonat ancheta. Ancheta a fost finalizatã ºi în aceastã dimineaþã (vineri), ea
va ajunge la ITM Deva. Inspectorii care au anchetat evenimentul spun cã ar putea fi catalogat ca accident de muncã, pentru cã sunt îndeplinite condiþiile cerute de lege. „Suntem la faza la care încheiem cercetarea. Cel târziu mâine (n.r vineri 26 septembrie) e gata. Va pleca la Deva pentru avizele conducãtorilor ITM Hunedoara ºi de acolo la ITM Bucureºti, pentru obþinerea avizului final. Dosarul nostru pleacã cu propunere de încadrare ca ºi
accident de muncã, datoritã faptului cã era o expediþie sub formã organizatã de cãtre Universitatea din Iaºi”, a mai adãugat Ileana Bodea. Salvamontiºtii care au participat la recuperarea victimei, spun cã incidentul a avut loc sub vârful Judele, iar omul a alunecat ºi a cãzut circa 100 de metri, pe stânci. Lectorul universitar însoþea un grup de studenþi de la Facultatea de geografie, într-o expediþie ce le servea drept activitate practicã.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 2014
Politica bate datoria civicã, la Petrila
„M
ai bine nu ne mai plãtim impozitele ºi taxele locale!” a fost rãspunsul oamenilor din Petrila la modul în care consilierii din acest oraº gãsesc sã îºi exercite atribuþiile. Doar 4 au ajuns la ºedinþa de consiliu din luna septembrie, iar asta din cauza unei consiliere care ar trebui eliminatã, dupã ce a fost demisã din PNL. Oamenii, însã, vãd ce se întâmplã ºi sunt revoltaþi, mai ales cã au aflat cã aleºii vor primi indemnizaþiile pe fiecare lunã, inclusiv pentru septembrie. Diana MITRACHE
Mãrul discordiei este proiectul ce vizeazã înlocuirea consilierei Daniela Viºãnescu, dupã ce organizaþia PNL a demis-o. Doar cã, de câte ori a fost introdus acest proiect pe ordinea de zi, consilierii au lipsit, aºa cum au fãcut-o ºi acum. Localnicii, însã, cred cã ar trebui sã le plãteascã ºi ei cu
aceeaºi monedã. „Acum, s-au dus doar cîþiva de la PD-L. PSD-iºtii nu, cã nu vor sã o scoatã pe Viºãneasca din consiliu. Asta e toatã ºmecheria. E a treia lunã când la Petrila nu are loc ºedinþa. Au fost numai 4 inºi. Acum recunosc cã iam votat, dar nu cred cã au meritat. ªi ca sã termin, toþi sunt pentru interes personal”, ne-a lãmurit un bãtrân,
în timp ce un altul a fost ferm: „E o lipsã de responsabilitate din
Petrilenii, fraþi cu spaniolii
A
dministraþia localã de la Petrila vrea sã se înfrãþeascã cu o localitate din Spania. Având în vedere numãrul românilor adoptaþi de spanioli, iar excepþie nu fac nici petrilenii, autoritãþile locale vor sã încheie un protocol de colaborare cu localitatea Parets del Valles de lângã Barcelona. Monika BACIU “Am avut o discutie cu o doamna care este de 22 de ani in Spania care locuieste intr-un oras de langa Barcelona. Este presedinta unei asociatii din care fac parte 250-300 de romani si doresc sa se infrateasca cu orasul Petrila. Pentru inceput am facut doar schimburi de scrisori cu administratia publica de acolo si urmeaza sa facem pe plan cultural si ne dorim sa scriem un proiect prin care sa ne infratim si sa atingem niste obiective de interes public local”, ne spune Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Oraºul Petrila mai este înfrãþit ºi cu alte localitãþi din Europa, însã aceste parteneriate au rãmas doar pe hârtie. De aceastã
datã, edilii sperã sã se concretizeze colaborarea cu spaniolii. “Mai suntem infratiti si cu alte localitati dar din pacate infratirile s-au facut atunci dupa revolutie si s-au uitat. Acest lucru ne dorim si noi si cei de acolo, sunt foarte multi cetateni din Petrila care sunt stabiliti pe langa Barcelona si cand au auzit au fost foarte incantati”, a mai spus
sursa citatã. Edilii petrileni au ºi acordul omologilor sãi din Spania pentru încheierea protocolului de colaborare. “Suntem de acord într-o colaborare strânsã pentru întãrirea schimbului intercultural. Noi credem cã multiculturalismul ne îmbogãþeºte ºi consolideazã reciproc, fãrã îndoialã, întãreºte relaþiile de respect, înþelegere ºi dialogul.
partea lor. Nu ne mai respectã, deºi i-am votat. Dacã ei aºa îºi Am dori sã consolidãm în continuare tot mai mult aceste legãturi între Parets del Valles ºi România, ºi a putea transofrma în oraº de referinþã în Catalonia prin acest schimb cultural ºi difuzarea culturii sale, în acelaºi timp considerãm cã este necesar sã difuzãm tradiþiile noastre cele mai adânc înrãdãcinate în þara dumneavoastrã, inclusiv aceastã uniune ar putea fi rezultatul unei înfrãþiri culturale”, spune Sergi Mingote, primarul oraºului Parest del Valles din Spania în scrisoarea adresatã edililor petrileni.
fac datoria, atunci nici noi nu ar mai trebui sã ne plãtim impozitele, sã nu mai respectãm regulile oraºului ºi aºa mai departe. Sã facem ca ºi ei”, a ripostat, revoltat, omul. Cei mai mulþi cred cã oraºul nu aratã cum
ar trebui ºi cã nici un consilier local nu mai este vãzut pe strãzi. „Cine i-a vãzut sã vinã pe aici sã întrebe cum stãm, ce vrem, ce ne lipseºte? Nimeni! Ne-au fãcut parc luminat ca la Las Vegas, dar balega e prin iarba verde în tot oraºul. Sunt aleºi degeaba!”, ne-a spus un alt localnic. Primarul Ilie Pãducel recunoaºte cã i-a anunþat personal pe fiecare consilier, dar se vede neputincios în faþa deciziei lor. Mai mult, ne mãrturiseºte
chiar cã ai sãi colegi vor fi remuneraþi fãrã probleme, chiar dacã nu ºi-au fãcut nici de aceastã datã datoria ºi 10 probleme urgente ale urbei au rãmas nesoluþionate. „Indemnizaþia o vor lua pe septembrie. Am avut o ºedinþã extraordinarã ºi la ea au participa aproape toþi, doar unul a lipsit. Aºa cã banii ºi-i iau”, a adãugat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Bãtãliile pe baricada politicã se þin lanþ la Petrila ºi este cunoscut
faptul cã existã un rãzboi tacit între primarul Ilie Pãducel ºi Costel Avram, preºedintele PNL Petrila. În consecinþã, proiectul de schimbare al consilierului Daniela Viºãnescu este mereu obstrucþionat ºi se pare cã deocamdatã aleºii oraºului nu se grãbesc sã îl soluþioneze.
8 Magazin
A
tunci când vorbim de substanþe scumpe, primul lucru care ne vine în minte este aurul. Într-adevãr, aurul este un metal scump, dar preþul sãu este incomparabil mai mic decât multe alte substanþe existente pe Pãmânt. Cei de la Business Insider a realizat un top al celor mai scumpe 20 substanþe existente în prezent pe Pãmânt.
19
Magazin 9
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 2014
Top 20 cele mai scumpe substanþe din lume z Aurul e abia pe locul 16
19
Trufele
Poate sã coste pânã la 2000 de dolari pentru un kilogram. Este un tip de ciuperci ce se folosesc la prepararea diferitor reþete de paste, carne sau orez.
18
ªofranul
Costã peste 11 dolari per gram sau 5.040 de dolari per kilogram. ªofranul este o plantã mediteraneanã, din care se poate extrage condimentul ºofran, considerat cel mai scump condiment din lume, uleiuri aromatice, precum ºi numeroase alte substanþe cu utilizãri în medicinã ºi alimentaþie.
17
Caviarul de beluga iranian
Costã minimum 35 de dolari un gram. Este
18
considerat drept unul dintre cele mai gustoase aperitive, consumat pe biscuiþi sãraþi.
16
15
Aurul
Preþul în prezent este de aproximativ 40 de dolari pentru un gram, dar e în continuã creºtere.
15
14
Metamfetamina
Numit ºi „cristal”, acest drog chimic poate ajunge sã coste ºi 120 de dolari pentru un gram. Este extrem de periculos, provocând stãri de euforie.
9
Cocaina crack
8
LSD
E un tip de cocainã mai puternic, care costã peste 600 de dolari pentru un gram.
3000 de dolari poate sã ajungã sã coste un gram din acest drog halucinogen.
Rodiul
Acest metal, extrem de rar, costã minimum 45 de dolari per gram. Datoritã duritãþii sale, este utilizat în catalizatoarele autovehiculelor pentru a reduce emisiile de carbon.
10
7
Plutoniul
Substanþã deosebit de
12
radioactivã, folositã în special drept combustibil pentru reactoarele nucleare sau la fabricarea armelor nucleare.
6
Taaffeite
Poate ajunge sã coste ºi 20 de mii de dolari pentru un gram. Taaffeite este un mineral mov considerat de un milion de ori mai rar decât diamantul. Totuºi, este foarte dur, astfel încât poate fi prelucrat greu pentru bijuterii.
5
5
3
4
Tritiul
Costã 30 de mii de dolari pentru un gram ºi este folosit în sursele de luminã, precum în cazul inscripþiilor EXIT. Doar
10 2
Platina
Costã de la 48 de dolar per gram. Fiind extrem de rezistent la coroziune, se foloseºte confecþionarea bijuteriilor, în echipamente de laborator, în medicina
7
11
în SUA sunt 2 milioane de astfel de inscripþii.
4
Diamantul
3
Painite
2
Californiul 252
Ajunge ºi la 65 de mii de dolari pentru un gram, fiind utilizat în industria bijuteriilor.
17
dentarã, pentru realizarea unor contacte electrice ºi mai ales în catalizatoarele autovehiculelor.
13
Cornul de rinocer
Costã ce puþin 55 de dolari per gram ºi este folosit mai mult în medicina netradiþionalã.
12
Creme de la Mer
Aceastã cremã costã peste 70 de dolari per
gram. Deºi nu este demonstra ºtiinþific, se vorbeºte cã ar întineri încã de la prima utilizare.
11
Heroina
Este o substanþã extrem de periculoasã pentru sãnãtate ºi unul dintre cele mai cãutate droguri de cãtre dependenþi, ajungând ca un gram sã coste peste 100 de dolari.
6
Ajunge ºi la 300 de mii de dolari pentru un gram, fiind considerat drept cel mai rar mineral. Este utilizat la terapiile cu cristale sau doar ca mineral ornamental.
Un gram costã 27 de milioane de dolari. Californiul este un metal radioactiv, un produs chimic sintetic, care poate fi folosit ca sursã de neutroni pentru reactoare nucleare.
1
Antimateria
Antimateria costã 100 de trilioane de dolari pentru un gram, iar pe viitor ar putea alimenta navele spaþiale care ar explora spaþiul cosmic. Considerat cel mai scump medicament din lume, Soliris este produs de compania Alexion Pharmaceutical. Soliris îi ajutã pe cei care suferã de o boalã foarte rarã a sistemului imunitar, denumitã „parozysymal nocturnal hemogloginuria”: atunci când omul doarme, globulele roºii din sângele sãu sunt distruse. Tratamentul anual cu aceastã substanþã depãºeºte 500 de mii de dolari.
8 Magazin
A
tunci când vorbim de substanþe scumpe, primul lucru care ne vine în minte este aurul. Într-adevãr, aurul este un metal scump, dar preþul sãu este incomparabil mai mic decât multe alte substanþe existente pe Pãmânt. Cei de la Business Insider a realizat un top al celor mai scumpe 20 substanþe existente în prezent pe Pãmânt.
19
Magazin 9
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 2014
Top 20 cele mai scumpe substanþe din lume z Aurul e abia pe locul 16
19
Trufele
Poate sã coste pânã la 2000 de dolari pentru un kilogram. Este un tip de ciuperci ce se folosesc la prepararea diferitor reþete de paste, carne sau orez.
18
ªofranul
Costã peste 11 dolari per gram sau 5.040 de dolari per kilogram. ªofranul este o plantã mediteraneanã, din care se poate extrage condimentul ºofran, considerat cel mai scump condiment din lume, uleiuri aromatice, precum ºi numeroase alte substanþe cu utilizãri în medicinã ºi alimentaþie.
17
Caviarul de beluga iranian
Costã minimum 35 de dolari un gram. Este
18
considerat drept unul dintre cele mai gustoase aperitive, consumat pe biscuiþi sãraþi.
16
15
Aurul
Preþul în prezent este de aproximativ 40 de dolari pentru un gram, dar e în continuã creºtere.
15
14
Metamfetamina
Numit ºi „cristal”, acest drog chimic poate ajunge sã coste ºi 120 de dolari pentru un gram. Este extrem de periculos, provocând stãri de euforie.
9
Cocaina crack
8
LSD
E un tip de cocainã mai puternic, care costã peste 600 de dolari pentru un gram.
3000 de dolari poate sã ajungã sã coste un gram din acest drog halucinogen.
Rodiul
Acest metal, extrem de rar, costã minimum 45 de dolari per gram. Datoritã duritãþii sale, este utilizat în catalizatoarele autovehiculelor pentru a reduce emisiile de carbon.
10
7
Plutoniul
Substanþã deosebit de
12
radioactivã, folositã în special drept combustibil pentru reactoarele nucleare sau la fabricarea armelor nucleare.
6
Taaffeite
Poate ajunge sã coste ºi 20 de mii de dolari pentru un gram. Taaffeite este un mineral mov considerat de un milion de ori mai rar decât diamantul. Totuºi, este foarte dur, astfel încât poate fi prelucrat greu pentru bijuterii.
5
5
3
4
Tritiul
Costã 30 de mii de dolari pentru un gram ºi este folosit în sursele de luminã, precum în cazul inscripþiilor EXIT. Doar
10 2
Platina
Costã de la 48 de dolar per gram. Fiind extrem de rezistent la coroziune, se foloseºte confecþionarea bijuteriilor, în echipamente de laborator, în medicina
7
11
în SUA sunt 2 milioane de astfel de inscripþii.
4
Diamantul
3
Painite
2
Californiul 252
Ajunge ºi la 65 de mii de dolari pentru un gram, fiind utilizat în industria bijuteriilor.
17
dentarã, pentru realizarea unor contacte electrice ºi mai ales în catalizatoarele autovehiculelor.
13
Cornul de rinocer
Costã ce puþin 55 de dolari per gram ºi este folosit mai mult în medicina netradiþionalã.
12
Creme de la Mer
Aceastã cremã costã peste 70 de dolari per
gram. Deºi nu este demonstra ºtiinþific, se vorbeºte cã ar întineri încã de la prima utilizare.
11
Heroina
Este o substanþã extrem de periculoasã pentru sãnãtate ºi unul dintre cele mai cãutate droguri de cãtre dependenþi, ajungând ca un gram sã coste peste 100 de dolari.
6
Ajunge ºi la 300 de mii de dolari pentru un gram, fiind considerat drept cel mai rar mineral. Este utilizat la terapiile cu cristale sau doar ca mineral ornamental.
Un gram costã 27 de milioane de dolari. Californiul este un metal radioactiv, un produs chimic sintetic, care poate fi folosit ca sursã de neutroni pentru reactoare nucleare.
1
Antimateria
Antimateria costã 100 de trilioane de dolari pentru un gram, iar pe viitor ar putea alimenta navele spaþiale care ar explora spaþiul cosmic. Considerat cel mai scump medicament din lume, Soliris este produs de compania Alexion Pharmaceutical. Soliris îi ajutã pe cei care suferã de o boalã foarte rarã a sistemului imunitar, denumitã „parozysymal nocturnal hemogloginuria”: atunci când omul doarme, globulele roºii din sângele sãu sunt distruse. Tratamentul anual cu aceastã substanþã depãºeºte 500 de mii de dolari.
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 2014
Uniunea Europeanã: NU-l votaþi pe Victor Ponta!
z The Guardian: e cel mai dur atac al UE contra unui guvern membru.
Nici mãcar naziºtii greci sau austrieci n-au fost loviþi aºa de violent! Un Raport de 22 de pagini îl face praf pe Victor Ponta ºi zice, foarte clar ºi pe faþã, cã metodele lui or fi potrivite pentru Rusia, dar nu pentru Uniunea Europeanã: “Ponta încalcã Constituþia, ameninþã judecãtorii, concediazã ilegal oficialii care nu-i convin ºi distruge democraþia”. Sursã: The Guardian http://www.theguardian.com/world/2 012/jul/17/romaniaeu-report-constitutionabuse.
Mesajul cãtre poporul român e foarte clar. ªi a fost dat înainte
de alegeri, pentru cã toþi imbecilii sã se gîndeascã bine ce fac: Vedeþi cã pensiile ºi
salariile voastre, de bugetari romani cãcãcioºi, le plãtiþi cu banii noºtri: ai Germaniei ºi ai Statelor Unite. Vedeþi cã deja v-am tãiat robinetul cu bani al FMI! Acordul FMI e suspendat din varã! Vedeþi cã deficitul bugetului vostru de pensii a ajuns în 2014 la 4 MILIARDE de euro! Deci dacã aveþi de gînd sã trãiþi doar pe banii voºtri, din 2015, va trebui sã vã tãiaþi pensiile ºi salariile la
jumãtate! Îi va convinge UE pe votanþii lui Ponta? Eu nu cred. Cei 3 milioane de boi (cã romani nu le putem spune) care voteazã credincios cu comuniºtii ºi cu domnu’ Iliescu, nu vor fi niciodatã convinºi de argumente logice sau matematice (d-aia cea mai bunã discuþie cu un comunist începe cu un glonþ în cap). În plus, ei urãsc oricum Uniunea Europeanã ºi, în prostia lor nemãrginitã, au impresia cã Statul român are un pom de bani în curte, de unde va culege bani la infinit, pentru pensiile lor. Din fericire, mai sînt restul de 14 milioane de alegãtori, adicã adevãratul popor roman (care nici nu s-a
Moise Guran: 2015 va fi un an crunt
L
a sfîrºitul anului vom fi probabil în crizã economicã, iar 2015 va fi crunt mai ales pentru bugetari, avertizeazã jurnalistul economic Moise Guran. "Preþul cadourilor electorale pe care le face acum Guvernul se ridicã la 1-1,5 miliarde de euro, care în loc sã se ducã în investiþii, deci în locuri de muncã, s-au dus la bugetari, la pensionari, la profesori, la mame. În acelaºi timp, datele Comisiei Europene aratã cã în ultimul an s-au pierdut în România cam 100 de mii de locuri de muncã. Sunt lucruri corelate, în economie lucrurile nu se întîmplã pur ºi simplu, sînt
legate, preþul acesta este ºi trebuie sã-l ºtim", a explicat Moise Guran pentru Ziare.com. În opinia lui, preþul acestor mãsuri se va reflecta în scãdere economicã, într-o foarte perversã de strangulare cauzatã de mecanismul MTO care intrã de anul viitor: "MTO îþi permite sã cheltuieºti mai mulþi bani pe acelaºi deficit, dacã ai creºtere economicã, ºi te restrînge, dacã ai scãdere economicã. România încã are creºtere economicã, dar e un banal efect de bazã care vine din toamnã anului 2013. La sfîrºitul anului, însã, vom fi probabil într-o recesiune curatã, în sensul de crizã economicã, cu scãderi de locuri de muncã.
Anul viitor va fi crunt în primul rînd pentru bugetari". Moise Guran considera cã existã o singurã posibilitate ca anul viitor sã poate fi menþinutã scãderea CAS, fãrã a fi compensatã cu majorãri de taxe ºi impozite - restrîngerea cheltuielilor, transferul cãtre investiþii a sumelor care anul acesta s-au dus cãtre achiziþii. "Dar pentru asta e nevoie de vrednicie la nivel guver-
mai prezentat la ultimele alegeri, de scîrbã). Oameni normali la cap (mulþi chiar lucreazã ºi cîºtigã bani în Uniunea Europeanã), care au pentru prima oarã un candidat anti-sistem: Monica Macovei. útia dacã vin, îl spulberã pe Ponta din primul tur. Spulberã toate partidele de fapt, chiar dacã se aliazã toate, la grãmadã: PSD+Bãsescu+PNL+ Voiculescu+Blaga+etc. etc. LOR li se adreseazã Uniunea Europeanã: nu pensionarilor gen colonelul Dogaru ºi nici asistaþilor social. Pentru adevãraþii romani este ultima ºansã sã schimbe direcþia þãrii, înainte de prãbuºirea în prãpastie. Sursã: Mihai Giurgea capitalismpepaine.com
namental. Anul acesta vor merge cãtre achiziþii 40 de miliarde de lei, din buget, în vreme ce nivelul investiþiilor e ridicol. Am vãzut cã preºedintele Bãsescu vorbea de 12 miliarde care ar trebui cheltuite pînã la sfîrºitul anului viitor. E o imposibilitate logicã, dar poate cã mai lucreazã ºi Dumnezeu în lipsa oamenilor". Jurnalistul Moise Guran nu se aºteaptã ca anul viitor sã aducã o revenire la cota progresivã de impozitare în locul cotei unice: "Este în primul rînd o chestiune de voinþa politicã desigur, dar trecerea nu se poate face peste noapte, mecanismul nu e deloc simplu. Eu am trãit trecerea la impozitul pe venitul global, în vremea ministrului Tãnãsescu. ªi a fost un an de pregãtire. Eu cred cã nu se va trece pentru cã Guvernul nu e pregãtit sã facã aºa ceva." Sursã: ziare.com
z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 2014
Preparaþia Coroieºti amendatã de Petrila
ªapte ani ºi jumãtate pentru înºelãciune
N
u mai puþin de 42 de localnici din Petrila, au acuzat-o pe ruda prin alianþã a edilului localitãþii, cã i-a înºelat ºi au acþionat-o în judecatã. Judecãtorii de la Petroºani au condamnat-o pe femeie la ºapte ani ºi jumãtate de închisoare. Maximilian GÂNJU Dobre Doina Maria este fiica naºilor edilului ºef al Petrilei ºi a luat bani cu împrumut de la victimele sale, nu mai puþin de 42 de persoane, sau i-a convins sã o gireze la bãnci. N-a mai restituit nici un leu ºi a fost acþionatã în judecatã de victimele sale. Doina Maria Dobre era deja dupã gratii, pentru cã a fost prinsã de DIICOT Gorj cã se ocupa cu trafic de persoane, proxenetism ºi prostituþie alãturi de alþi indivizi. Femeia aflatã în prezent la Penitenciarul Gherla, a fost condamnatã la
ºapte ani de închisoare ºi pedeapsa complementarã a interzicerii unor drepturi, pe o duratã de 3 ani, pentru infracþiunea de înºelãciune. Pentru cã a primit o pedeapsã mai mare dictatã de judecãtorii Tribunalului Gorj, respectiv 7,6 ani, magistraþii de la Petroºani au decis contopirea pedepsei. Totuºi, Dobre Doina Maria a stat deja circa doi an dupã gratii iar aceastã perioadã îi va fi dedusã au mai decis
judecãtorii de la Petroºani. Totodatã, ruda primarului Petrilei a fost obligatã sã plãteascã despãgubiri celor înºelaþi de peste 200 de mii de lei. Magistraþii Judecãtoriei Petroºani au decis ºi confiscarea de la condamnatã a sumei de 10.000 ºi obligarea ei la plata sumei de 5.500 lei cãtre stat, cu titlu de cheltuieli judiciare. Sentinþa magistraþilor de la Petroºani nu este definitivã.
U
n hunedorean care cerea donaþii în numele unei fundaþii imaginare s-a ales cu dosar penal dupã ce a fost prins de jandarmii din Târgu Mureº.
Potrivit jandarmilor mureºeni, bãrbatul nu este la prima abatere de acest fel, anul trecut el fiind prins tot în
Târgu Mureº ºi anchetat pentru fapte asemãnãtoare. „O patrulã de jandarmi de ordine ºi siguranþã publicã, în
esponsabilii Preparaþiei Coroieºti au fost amendaþi joi de edilul din Petrila, pentru cã pun în pericol siguranþa celor care trec prin dreptul barierei de la intrarea în oraº. Edilii au fãcut toate reparaþiile necesare, dar ºi acum, dupã mai bine de o lunã de când sunt defecte instalaþiile de avertizare, mecanicii de pe locomotive sunt nevoiþi sã iasã în drum ºi sã opreascã circulaþia rutierã. Diana MITRACHE
Reþinut pentru înºelãciune
Maximilian GÂNJU
R
timp ce executa serviciul de patrulare pe raza municipiului Târgu Mureº, s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul cã, o persoanã de sex masculin, desfãºura activitãþi de colectare fonduri pentru o presupusã fundaþie 'Dreptul la viaþã 2010' (…) Patrula de jandarmi a intervenit, iar dupã ce ºi-a declinat identitatea, a trecut la identificarea persoanei în cauzã, stabilindu-se
cã se numeºte L.D.M, cu domiciliul în localitatea Hunedoara ºi care recunoaºte cã a sosit în Târgu Mureº pentru a desfãºura astfel de activitãþi”, aratã jandarmii din Mureº. Hunedoreanul a fost prins ºi anul trecut tot de jandarmi cã le cerea localnicilor bani pentru presupuse cazuri disperate pe care fundaþia, în numele cãreia lucra, vroia sã sarã în ajutor. Bãrbatul s-a ales cu dosar penal pentru înºelãciune, iar cercetãrile în acest caz au fost preluate de poliþiºtii mureºeni.
Primarul Ilie Pãducel a dispus
simplu în stradã, sã se punã în mijlocul drumului, ca sã opreascã astfel maºinile, iar mai apoi
tat. L-am predat la Preparaþia Coroieºti, iar noi am sesizat ce se întâmplã acolo. Poliþia localã a tot
amendarea celor vinovaþi de situaþia creatã la intrarea în oraºul Petrila, în zona barierei. Acolo, sistemul optic ºi acustic nu mai funcþioneazã de cel puþin o lunã de zile, iar mecanicii de pe locomotive, care conduc garniturile de tren pe linia industrialã, cãtre Preparaþia Coroieºti, sunt nevoiþi sã iasã pur ºi
sã urce în locomotivã, ca sã plece spre Petroºani. Situaþia nu mai poate fi toleratã, iar ca urmare, Pãducel a dispus sã se ia mãsuri radicale. „Sistemul de semnalizare la calea feratã l-am realizat noi, pentru cã era necesar, atunci când am reabilitat strada Republicii. Inculsiv pasajul a fost reabili-
trimis adrese ca sã repare, iar acum i-am dat ordin celor de la Poliþia Localã sã dea amendã celor care rãspund de barierã”, a declarat primarul Ilie Pãducel. Bariera se aflã pe singura cale de acces în oraºul Petrila ºi întreg traficul rutier ºi pietonal se desfãºoarã prin acest loc.
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 2014
GFR îºi vrea banii de la CEH
U
n nou proces împotrva CEH. Procesele în care Complexul Energetic Hunedoara este parte implicatã curg pe rolul instanþelor de judecatã. Dupã pretenþiile unor societãþi comerciale ºi a Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului a venit rândul celor de la Grup Feroviar Român sã îºi cearã banii. Monika BACIU
G
RF, cere bani
Grup Feroviar Român a intenta un proces împotriva Complexului Energetic Hunedoara. Obiectul dosarului este ordonanþã de platã. La sfârºitul anului trecut, Complexul Energetic
Hunedoara avea de achitat cãtre Grup Feroviar Român peste 7 milioane de lei pentru contractele încheiate pentru transportul huilei.
C
ontract de 60 de milioane
GFR se judecã cu CEH. Grup Feroviar Român vrea contractul pentru trans-
portul cãrbunelui de la Complexul Energetic Hunedoara. Este vorba de un contract de 60 de milioane de lei. Complexul Energetic Hunedoara deruleazã o licitaþie pentru atribuirea unui contract de transportare a cãrbunelui. Valoarea contractului este de 60 de milioane de lei, iar durata acestuia este de un
Restricþiile din Defileul Jiului afecteazã firmele care aduc cornul elevilor
S
ocietatea care livreazã produsele de panificaþie în mai multe unitãþi de învãþãmânt din Valea Jiului a fost nevoitã sã-ºi modifice programul de lucru din cauza restricþiilor de circulaþie din Defileul Jiului. Maximilian GÂNJU
Inspectorii DSV Hunedoara au fãcut mai multe controale la unitãþile de învãþãmânt din Valea Jiului dupã ce au primit rapoartele privind societãþile care au licitaþii câºtigate cu Consiliul Judeþean Hunedoara privind pacheþelul guvernamental oferit ºcolarilor. Una dintre firmele este din judeþul Gorj, iar inspectorii în ali-
mentaþia publicã au verificat dacã îºi livreazã produsele la timp, dat fiind faptul cã sunt restricþii de circulaþie în defileu. „Noi am fãcut controale repetate ºi am constatat cã nu existã nici o problemã în livrarea acestor produse. Ne aºteptam sã fie întârzieri din cauza lucrãrilor din Defileul Jiului, însã firma ºi-a ajustat programul în aºa fel încât maºina cu produse de panifi-
caþie sã ajungã la timp la ºcoli”, spun inspectorii sanitarveterinari. Totodatã, anul acesta suplimentul acordat de stat elevilor a început sã fie distribuit din prima zi de ºcoalã faþã de anii trecuþi. „Este meritul Consiliului Judeþean
Hunedoara cã au reuºit sã încheie contractele în timp util ºi sã soluþioneze contestaþiile, dacã au fost, pentru ca elevii sã primeascã aceste produse din prima zi de ºcoalã”, mai aratã inspectorii DSV.
1,5 milioane de români au dat banii degeaba pe asigurare
1,
5 milioane de români care au fost obligaþi, prin lege, sã plãteascã poliþe de asigurare, riscã sã nu primeascã nici un ban în caz de dezastru, potrivit realitatea.net.
Cutremur, inundaþie sau incendiu devastator? Teoretic, 1,5 milioane de români care au respectat legea ºi au încheiat o poliþã de
asigurare obligatorie a locuinþei ar trebui sã stea cât de cât liniºtiþi. Practic însã, nu este aºa: ei riscã sã nu primeascã
despãgubirile la care au dreptul prin poliþa de asigurare, dintr-un motiv foarte simplu, pe care autoritãþile se feresc sã-l spunã, dar pe
care noi l-am descoperit: firma de asigurare care emite aceste poliþe nu respectã cerinþele minime de prudenþialitate.
an de zile. "Referitor la suspiciunile cu privire la faptul cã cei doi ofertanþi au prezentat aceleaºi vagoane care au fost prezentate ºi la licitaþia organizatã de Complexul Energetic Oltenia, comisia a solicitat lista materialului rulant ofertat de la SC Oltenia. S-a primit rãspuns
la clarificãri de la ambii ofertanþi, autoritatea contractantã fiind în aºteptarea rãspunsului de la CE Oltenia. Procedura de atribuire se aflã încã în faza de calificare a ofertanþilor", au declarat pentru HotNews.ro reprezentanþii CE Hunedoara, în urmã cu o lunã de zile.
Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Petroºani 19 octombrie 2014 z Ora 19.00
Turism 13
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 2014
Israelienii includ Peºtera Bolii în circuite turistice
A
genþiile de turism din lume vor sã includã în circuite ºi Peºtera Bolii. Ambasadorul Vãii Jiului – Peºtera Bolii - poate fi promovat de cãtre maghiarii din Ungaria sau de israelieni care vor sã includã acest monument al naturii în circuitele lor turistice. Problema este cã peºtera mai are nevoie de investiþii, iar pentru a fi aduse îmbunãtãþiri, administratorii acesteia ne spun cã existã douã asocieri valabile în acest moment.
“Sunt perspective de dezvoltare. De o lunã jumãtate am încheiat un contract de parteneriat cu Consiliul Judeþean, unul cu Primãria Petroºani ºi în ambele contracte figureazã ºi peºtera Bolii. ªi-a dat seama ºi domnul preºedinte Moloþ ºi Balint cã pentru Hunedoara, peºtera Bolii reprezintã o treabã deosebitã. Toþi care vin din Oltenia, de pe Transalpina au început, în ultimul timp, sã vinã sã viziteze peºtera. Este ºi un fel de centru de informare, pentru cã noi, pe lângã sã prezentãm peºtera,
spunem ºi ce se poate vizita în Valea Jiului, în judeþul Hunedoara”, a declarat Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei PetroAqua.
Turiºtii strãini vor concerte în peºterã, iar acest lucru nu este posibil oricând. În ceea ce priveºte traducerea informaþiilor cãtre turiºtii strãini, responsabilii Peºterii recunosc cã existã o problemã în acest sens, însã mare lucru nu se poate face fãrã finanþare. “Am avut circa 6-7 agenþii de turism care au venit din Israel, din Ungaria care ºi-au anunþat intenþia de a include în circuitul lor Peºtera Bolii. Mai sunt probleme la infrastructurã pentru cã atât cei din Israel, precum ºi doi din agenþii de turism din Ungaria doresc sã aducã grupuri de vizitatori, dar sã fie inclus ºi un mic program de muzicã folk sau muzicã instrumentalã. Acest lucru deocamdatã îl organizeazã ei, noi trebuie sã punem scena, sã punem lumini, sã punem sonorizare. Eu cred cã este un lucru bun. Noi am depus douã proiecte unul la Petroºani ºi unul la Consiliul Judeþean,
unul se referã la definitivarea instalaþiei electrice pentru cã este o improvizaþie, nu existã lumini de evacuare, iar la Petroºani este vorba de sonorizare, sã putem pune, în momentul în care vine un grup de turiºti, istoria peºterii pe un fond muzical, sã fie la un nivel acceptabil prezentarea peºterii”, a mai spus sursa citatã. Aceste investiþii vor fi realizate cel mai probabil anul viitor. Sunt voluntari care încearcã sã arate lumii întregi cât de frumoasã este Valea Jiului ºi care este potenþialul acesteia. Implicare existã însã ºi din partea autoritãþilor locale ºi judeþene. Monika BACIU
LUNA SEPTEMBRIE
CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:
Ciorbã a la greq de pui Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:
z z z z z
LUNI: - Ciocãnele cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã - Iahnie de fasole cu costiþã - Cotlet de porc cu sos de usturoi ºi piure de cartofi - Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: - Gulaº unguresc cu gãluºte - Spaghetti cu mazãre ºi bacon - Ruladã de porc cu spanac ºi brînzã ºi garniturã de cartofi pai
- Ficãþei de pui cu piure de cartofi MIERCURI: - Tochiturã ardeleneascã cu piure de cartofi - Friptura þigãneasca ºi orez cu legume - Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai - ªniþel pui pane cu cartofi þãrãneºti JOI: - Ostropel de pui cu mãmãliguþa - Chifteluþe marinate cu piure de cartofi - Varza a la Cluj cu cîrnaþi - Piept de pui dulce-acriºor cu orez VINERI: - Ciulama de pui cu smîntîna ºi mãmãliguþa - Paprikas unguresc cu pipote de pui ºi cartofi în chimen - Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai - Paste cu pui aromat
Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro
14 Program & Horoscop
10:20 Biziday 11:00 Teleshopping 11:40 Politicã ºi delicateþuri 12:20 România în 5 minute 13:00 Beneficiar România 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 5:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:35 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:15 Post meridian 18:40 România în 5 minute 18:50 Clubul celor care muncesc în România 19:00 Meteo 19:10 Aºa-i românul!
10:45 11:15 12:30 13:00 13:30 14:00 14:30 15:30 16:00 16:30 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:30
Teleshopping Haos Teleshopping Râzi ºi câºtigi Teleshopping Focus 90210 Trãsniþii Cusurgiii Focus Hawaii 5.0 Focus Râzi ºi câºtigi Cireaºa de pe tort Panicã la Hollywood Trãsniþii
10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 Butonul de panicã 20:00 Bunã seara, România 21:30 Actualitatea româneascã 23:00 Lumea lui Banciu
10:50 11:40 12:00 13:00 14:00 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 23:00
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 2014
Hercule Teleshopping Mireasã pentru fiul meu Observator Mireasã pentru fiul meu Observator Acces direct Observator Observator special X Factor Iadul Bucãtarilor
7:00 ªtirile Pro TV 10:00 La Mãruþã 11:30 Trandafirul negru 12:30 Dãdaca 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Trandafirul negru 15:00 Vrãjitoarele din Oz 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Vocea României 22:30 Pathfinder
21 martie *** 20 aprilie Se pare cã astãzi aveþi multe probleme de rezolvat. Reuºiþi sã faceþi în casã schimbãri ce contribuie la îmbunãtãþirea atmosferei. Dupã-amiazã sunteþi tentat sã cumpãraþi un obiect de valoare. Fiþi cumpãtat, pentru cã nu este o zi favorabilã investiþiilor.
10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00
Teleshopping Dragoste dulce-amarã Vouã Baronii Vouã ªtiri Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Vouã Legenda cãutãtorului Baronii Dragoste dulce-amarã Specialiºti în sãnãtate Am ales sã fiu român ªtiri Naþional TV
Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Culorile iubirii Legãturi riscante Minciuna Tânãr ºi neliniºtit Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Culorile iubirii Legãturi riscante
10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 D-Paparazzi
10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:10 MotoGP FP 2 17:00 Avanpremiera La Liga 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal M: CSM Bucureºti - ASC Potaissa Turda 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Rezumat Spania 23:00 Rezumat Franþa 0:00 ªtirile Digi Sport 0:30 Rezumat Italia
Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
aprile *** 21 mai Sunteþi foarte ambiþios ºi reuºiþi sã finalizaþi o lucrare importantã. Dupã-amiazã aveþi ocazia sã vã afirmaþi în societate. S-ar putea sã luaþi iniþiative pentru care veþi fi admirat. Aveþi grijã sã nu neglijaþi problemele de familie!
22
22
mai
iunie
*** 22 iunie
*** 22 iulie
Dimineaþa aveþi o stare de spirit excelentã, astfel încât relaþiile cu cei din jur decurg fãrã probleme. Aveþi ºanse de reuºitã în activitãþile casnice ºi în societate. Singurul lucru care vã nemulþumeºte este situaþia financiarã. 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 15:00 16:00 16:30 17:30 18:00 18:30
21
23 iulie *** 22 august
Dimineaþa este posibil ca relaþiile sentimentale sã fie mai tensionate. Nu vã faceþi griji! O rudã mai în vârstã vã ajutã sã înþelegeþi cã aºa-zisele probleme sunt create de o persoanã invidioasã. Culegeþi roadele unei investiþii inspirate.
23 august *** 22 septembrie
Sunteþi apreciat pentru eforturile depuse la serviciu. Puteþi sã finalizaþi tot ce aþi început. Pe plan financiar, s-ar putea sã nu staþi tocmai bine, dar sunteþi hotãrât sã întoarceþi lucrurile în favoarea dumneavoastrã. Profitaþi de toate ocaziile care vã ies în cale.
Sunteþi foarte ambiþios ºi reuºiþi sã finalizaþi tot ce v-aþi propus. Dimineaþa intraþi în posesia unui câºtig financiar consistent ºi aveþi ocazia sã vã afirmaþi pe plan social. Relaþiile cu persoana iubitã sunt excelente ºi vã înþelegeþi bine cu prietenii.
23 septembrie *** 22 octombrie
23 octombrie *** 22 noiembrie
Aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante pe plan sentimental ºi social. Colaboraþi foarte bine cu cei din jur ºi puteþi avea succes în societate. Feriþi-vã de exagerãri. Nu vã asumaþi nici un risc, pentru cã puteþi pierde o afacere.
Deºi aveþi o zi încãrcatã, reuºiþi sã faceþi faþã cu succes tuturor problemelor. Lipsa banilor vã deranjeazã, dar nu reprezintã un obstacol de netrecut.
23 noiembrie *** 20 decembrie Reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã care nu vã dã pace de la o vreme. Dimineaþa, un prieten vã propune sã intraþi într-o afacere pe care a demarat-o de curând.
21 ianuarie *** 20 februarie
Se pot produce schimbãri importante, mai ales pe plan social ºi sentimental. Colaboraþi foarte bine cu partenerii de afaceri ºi vã întâlniþi cu persoane importante. Dupã-amiazã faceþi o investiþie pentru cãmin.
21 decembrie *** 20 ianuarie Puteþi avea succes într-o scurtã cãlãtorie de afaceri. Fiþi prudent ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerii de afaceri. Dupã-amiazã reuºiþi sã clarificaþi o problemã sentimentalã.
21 februarie *** 20 martie Survin mai multe schimbãri de program. Nu vã faceþi griji, pentru cã totul va ieºi bine! Aveþi ocazia sã cunoaºteþi o persoanã mai în vârstã, care vã ajutã sã rezolvaþi o problemã profesionalã.
Actualitate 15
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 2014
Jandarmi în misiune P
VÂNZÃRI
Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.
este 180 de jandarmi vor asigura un climat de liniºte ºi siguranþã cetãþenilor, în perioada 26 - 28 septembrie 2014, atât la manifestaþiile cultural-artistice, religioase sau sportive ce se vor desfãºura în spaþiul public, cât ºi în staþiunile ºi pe traseele montane din judeþul Hunedoara. În aceastã perioadã, jandarmii hunedoreni vor asigura ordinea la manifestãrile sportive ºi cultural-artistice ºi religioase, dintre cele mai importante manifestãri publice fiind: Festivalul DAC FEST – activitate ce va avea loc în zona sitului arheologic Mãgura Uroiului, lângã Simeria; Ziua Recoltei 2014 – care se va desfãºura pe toatã perioada acestui sfârºit de sãptãmânã în localitãþile Cristur ºi Vulcan; Activitatea caritabilã „Îngeri pentru îngeri”,ce se va desfãºura în municipiul Hunedoara, pe Bulevardul Dacia; Ziua recoltei Orãºtie 2014; Fotbal Liga a
–II-a – F.C. Hunedoara ºi C.S. Vulturii Lugoj; Slujba de pomenire a pãrintelui Arsenie Boca la casa memorialã din localitatea Vaþa de Sus – activitate ce va avea loc în data de 27 ºi 28 septembrie 2014; Handbal Feminin – Cetate DevaTrans – H.C. Dunãrea Brãila – în data de 28
septembrie 2014; Caravana Community Challenge activitate care va avea loc duminicã 28 septembrie 2014 în Petroºani, Parcul Carol Schreter ºi baza sportivã a Universitãþii din Petroºani. Pentru desfãºurarea în bune condiþii a manifestaþiilor publice din aceastã perioadã, alãturi de jandarmii hunedoreni vor fi în misiune ºi efective din cadrul Grupãrii de Jandarmi Mobile Timiºoara. Pentru asigurarea climatului de ordine ºi liniºte publicã necesar desfãºurãrii normale a activitãþii economice ºi social-culturale ºi promovarea unor relaþii civilizate în viaþa cotidianã,
„Program deplasãri în Valea Jiului în vederea evaluãrii / reevaluãrii persoanelor cu handicap adulþi ºi copii - luna octombrie 2014” Evaluarea ºi reevaluarea persoanelor cu handicap, adulþi ºi copii, se face, în conformitate cu prevederile legale, de cãtre specialiºtii din cadrul Serviciilor de Evaluare Complexã, formate din medici de specialitate, asistent social, psiholog, psihopedagog, instructor de educaþie, inspectori de specialitate. Având în vedere solicitãrile persoanelor cu handicap (copii ºi adulþi) care au domiciliul în zona Vãii Jiului, specialiºtii Serviciilor de Evaluare Complexã din cadrul D.G.A.S.P.C. Hunedoara efectueazã deplasãri în aceastã zonã în vederea evaluãrii /reevaluãrii persoanelor cu handicap. Pentru luna octombrie 2014, deplasarea va avea loc dupã cum urmeazã:
DIRECTOR GENERAL, MONICA GEORGESCU
cetãþenii sunt obligaþi sã aibã un comportament civic, moral ºi responsabil, în spiritul legilor þãrii ºi al normelor de convieþuire socialã. În acest sens, jandarmii invitã participanþii la manifestãri, sã respecte indicaþiile forþelor de ordine ºi ale organizatorilor, sã respecte normele de convieþuire socialã, iar în situaþia în care observã sãvârºirea unei fapte ilegale, sã se adreseze forþelor de ordine.
ÎNCHIRIERI z Închiriez spaþiu în suprafaþã de 600 metri pãtraþi, pe DN 66, în imediata vecinãtate a Cãsuþei Albastre ºi a Complexului Rustic. Relaþii la telefon: 0722448428.
16 Turism
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 2014
Grotele peºterii Bolii au atras peste 4000 de turiºti
P
este 4000 de turiºti au vizitat Peºtera Bolii în acest sezon. Peºtera Bolii îºi meritã pe deplin statutul de ambasador al Vãii Jiului. În câteva luni, acest punct turistic a atras mii de vizitatori din toate colþurile þãrii ºi ale lumii. Acum, odatã cu venirea toamnei, activitatea a fost restrânsã la douã zile pe sãptãmânã. “Sezonul de toamnã a venit ºi am început sã reducem activitatea. Din 15 septembrie s-a redus radical numãrul vizitatorilor ºi acum am rãmas la acel program, clasic, de sâmbãtã ºi duminicã
când suntem la peºterã. În timpul sãptãmânii când sunt grupuri de turiºti mai mari de 10 persoane suntem anunþaþi ºi mergem ºi dãm drumul la lumini ºi peºtera se poate vizita”, a
declarat Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei PetroAqua.
Chiar dacã numãrul turiºtilor a fost mult mai mare faþã de anii trecuþi, banii încasaþi sunt puþini. Asta deoarece, administratorii peºterii nu au încasat banii pe bilete de la toþi cei care au vrut sã viziteze grotele. De ce s-a întâmplat acest lucru ne spune chiar Imre Szuhanek. “Noi, de la grupuri de copii care au venit nu am luat bani ºi aici au fost peste 1000 numai în perioada în
care s-a deruta programul "ªcoala altfel". Mai apare un lucru. Au venit grupuri de turiºti care erau cu anumite probleme medicale, cu copii cu sindromul Down ºi nu ne-a lãsat sufletul sã luãm banii de la ei. Pentru pensionari am fãcut reduceri, am fãcut reduceri pentru grupuri de studenþi, au venit oameni care au început sã îºi adune banii mãrunþi ca sã plãteascã biletul de
intrare ºi atunci am zis sã promovãm peºtera. Þi se rupe sufletul când vezi cã încep sã adune, la nivel de un leu, banii pentru vizitarea peºterii. Când va porni fluxul de turiºti atunci vom avea o încasare precisã. Pe bazã de bilete am avut circa 4000 de vizitatori, dar în realitate au fost mult mai mulþi ºi în special copii. S-a dat zvon în þarã cã, dacã vin ºi anunþã, nu se percepe taxã”, a mai spus sursa citatã. Potenþialul Vãii Jiului este promovat prin Peºtera Bolii care, vrând-nevrând, a devenit centru de informare turisticã. Peºtera Bolii aparþine ariei protejate a Parcului Natural Grãdiºtea MunceluluiCioclovina cuprinzând 8 rezervaþii ºi monumente ale naturii, dar ºi monumente istorice precum:Cetatea Dacicã Bolii sau Castrul de a Crivadia. Ca rezervaþii ºi monumente naturale trebuie amintite ºi Complexul carstic Ponorici- Cioclovina (Peºtera Valea Stînii), Cheia ºi Peºtera ªura Mare, Peºtera Tecuri, fîneþele Pui, locul fosilifer Ohaba Ponor, Cheile Crivadiei ºi dealul ºi Peºtera Bolii. Datoritã golului subteran generos din interiorul grotei, germanii au ales filmarea cîtorva scene pentru documentarul „Legenda Nibelungilor Monika BACIU