Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 704

Cronica Vãii Jiului Joi, 25 Septembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Viitorul viceprimar al Petroºaniului, subiect tabu precum activitatea de la ”Felinarul roºu”

Consiliul Judeþean Hunedoara cere socotealã la CNADR >>> PAGINA A 3-A

Prea mulþi nevoiaºi, prea puþine ajutoare >>> PAGINA A 4-A

Arta abandonatã în parcul central din Petroºani >>> PAGINA A 4-A

Schimb de experienþã între þãrile europene >>> PAGINA A 5-A

Pensionarii mineri se pregãtesc de proteste >>> PAGINA A 6-A

Scandalul furtului de apã dintre Vochiþoiu ºi Avram se mutã în instanþã >>> PAGINILE 8-9 Robert Humel:

„Nu încurajez meditaþiile, ºcoala este gratuitã” >>> PAGINA A 11-A

Dascãlii din Vale nu mai sunt datori >>> PAGINA A 12-A Licitaþie amânatã

Nu sunt doritori pentru serviciul de termoficare din Valea Jiului >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ

Radare în Hunedoara 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia – Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str. Muncii

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 2014

Consiliul Judeþean Hunedoara cere socotealã la CNADR

onsiliul Judeþean Hunedoara va cere public sã afle câþi bani s-au cheltuit pe lucrãrile din Defileul Jiului, cât mai este de lucru, care este gradul de finalizare al lucrãrilor ºi mai ales cât timp vom mai fi izolaþi. Iniþiatorul acestui proiect este consilierul din Valea Jiului Adrian David, care le cere oamenilor de afaceri din Hunedoara sã se solidarizeze acestui demers public. Lucrãrile din Defileul Jiului sunt întârizate ºi, pentru cã întreg judeþul Hunedoara, dar mai ales Valea Jiului a avut de suferit enorm, consilierii judeþeni cer socotealã constructorului. Firma spaniolã a lucrat în ritm propriu, fãrã sã þinã cont de problemele ce le-a generat ºi acum, li se va cere un raport. „A venit momentul ca, cei de la CNADR, dupã cele 7 luni de restricþii, absolut nesancþionate de autoritatea contractantã, sã ne dea ºi nouã o dare de seamã. Sã ne spunã cât la sutã din proiect trebuia sã se exe-

u izolat termic blocul, dar nu ºi parterul. Este vorba despre firma care a anvelopat un bloc în centrul municipiului Petroºani, dar care nu ºi-a recuperat toþi banii ºi nici nu a terminat toate faþadele. Edilii locali, însã, dau vina pe proprietari. Unul dintre blocurile ce a fost izolat termic în Petroºani stã ºi acum, la doi ani de la începerea lucrãrilor, neterminat. Asta dupã ce s-a finalizat

cute în acest an, cât s-a executat, ce lucrãri au fost plãtite ºi, bineînþeles, am vrea sã ºtim ºi care sunt restricþiile care ne aºteaptã anul viitor. Pentru cã cei care au fost pe defileu cel puþion o datã, au vãzut cã nici pe departe lucrãrile nu sunt finalizate aºa cum ar fi trebuit sã fie conform contractului”, a spus Adrian

David, consilier judeþean din Valea Jiului. Adresa va fi depusã în cadrul primei sedinþe la Deva, când se vor întâlni consilierii judeþeni ºi Adrian David face un apel cãtre toþi oamenii care au avut de suferit din cauza restricþiilor de circulaþie din Defileul Jiului. „În ºedinþa de consiliu de

vineri, 26 septembrie, vom înainta o adresã cãtre CJH, dar am apela din nou la cetãþenii care sunt nemulþumiþi de felul cum se lucreazã în Defileul Jiului ºi de restricþiile, sã ne fie alãturi, pentru cã o simplã adresã din partea CJH nu se va lãsa cu urmãrile pe care le aºteptãm ºi doar dacã ne solidarizãm, aºa cum am fãcut-o ºi în primãvarã, când 1.000 de oameni au semnat petiþia pentru deschiderea Vãii Jiului”, mai spune consilierul ajuns în forul judeþean prin votul celor din Valea Jiului. Responsabilii CNADR au declarat recent cã pânã în 15 octombrie trebuie sã fie turnat primul strat de asfalt ºi cã, la rândul lor, vor monitoriza atent stadiul lucrãrilor în fiecare zi. Rãmâne de vãzut unde au ajuns spaniolii de la Copisa cu lucrãrile ce trebuiau finalizate în aceastã varã. Diana MITRACHE

Bloc izolat ºi abandonat anveloparea pentru toate etajele, sau acoperiº ºi singurele spaþii care au fost lãsate deoparte sunt la parter. Acolo existã firme privatizate ºi cei care au dat banii spun cã aceste pãrþi au rãmas nefinisate pentru cã nu erau în proiect. În schimb, constructorii au lãsat totul ºi au plecat, considerând cã lucrarea e gata, iar din primãrie le sugereazã sã se înþeleagã cu privatizaþii. „Blocul 92 de pe

Strada 1 Decembrie 1918, pot sã vã spun cã este fãcut în proporþie de 100% de cãtre constructor, iar spaþiile comerciale de la parter, aparþin unor firme ºi, pe programul de anvelopare, persoanele juridice nu se încadreazã. În schimb, contra-cost pot fi reamenajate ºi izolate toate spaþiile, pe cheltuiala persoanelor juridice, la înþelegere cu constructorul”, a declarat Daniel Viºan, ºeful Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din Petroºani. Proiectele de izolare termicã au fost fãcute prin intermediul asociaþiilor de proprietari, cu cofinanþare de la primãrie, iar persoanele juridice ce îºi au domiciliul în aceste blocuri nu s-au încadrat în lege. Aºa a rãmas blocul neterminat ºi constructorul încã mai are de recuperat bani. „O parte din suma cuvenitã,

care trebuia achitatã de proprietari s-a plãtit ºi noi am achitat partea noastrã cãtre constructor. Într-adevãr mai sunt diferenþe, persoane care încã nu ºi-au achitat ºi, pe aceastã cale, le rog sã plãteascã, aºa încât noi sã putem vira suma în contul constructorului”. A mai spus Daniel Viºan. Datornicii trebuie sã achite sumele cãtre asociaþia de proprietari de care aparþin, iar constructorul încã aºteaptã banii. Mai grav este, însã, cã

blocul aflat în centrul municipiului Petroºani pare neterminat ºi a fost lãsat nefinisat pentru cã proprietarii

magazinelor nu au considerat oportunã schimbarea imaginii. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 2014

Prea mulþi nevoiaºi, prea puþine ajutoare

ope for life Valea Jiului. Acesta este numele unei asociaþii din Petroºani a cãrei bazã a fost pusã de trei membrii fondatori. Reprezentanþii asociaþiei vor sã schimbe destinele unor persoane din Valea Jiului. Despre ce este vorba ne spune chiar vicepreºedintele asociaþiei. Monika BACIU

“S-a înfiinþat în urmã cu aproximativ 4 luni ºi scopul nostru este acela de a ajuta familii cu probleme sociale, copii cu probleme sociale, dar ºi medicale. Aceastã idee a pornit dintr-un lucru foarte simplu. Sunt foarte mulþi oameni în zona noastrã care au probleme grave sociale, foarte multe familii care o duc destul de rãu ºi tot din pãcate o spun cã sunt foarte puþini care se implicã pentru a face ceva pentru dumnealor”, a declarat Mihai Kecsedi, vicepreºedintele

Asociaþiei Hope for Life. Deºi la Petroºani funcþioneazã mai multe asociaþii care au ca scop ajutorarea persoanelor aflate în dificultate, membrii celei mai noi asociaþii ne spun cã totul va fi diferit. Aceºtia vor ca pe viitor sã înfiinþeze un centru medical pentru copiii care suferã de tetraplegie spasticã. “Funcþioneazã alte ONG-uri, unele sunt active, unele sunt mai

sperãm sã ajutãm cât mai multe persoane, cât mai multe familii. Vom desfãºura unele acþiuni ºi sperãm sã aducem un minimum de ajutor persoanelor care au nevoie atât prin consiliere philogicã ºi

juridicã gratuitã deoarece ºi astea costã. Noi vom încerca sã le punem la dispoziþia cetãþenilor cu probleme din Valea Jiului fãrã niciun ban, dar ºi alte acþiuni de binefacere, de strângere de fonduri pentru tot felul de situaþii, vom încerca sã ajutãm ºi printr-o acþiune ce o avem acum în desfãºurare ori unele cazuri sociale ori unele unitãþi ºcolare. Vom încerca sã fim cât mai activi posibil ºi în timp avem ca plan de desfãºurare ºi

puþin active. Noi dorim sã fim aparte faþã de restul lumii ºi sã avem o activitate cât mai bogatã ºi cât mai transparentã. Noi vrem sã fim activi în tot felul de acþiuni ºi

douã proiecte care sunt de o facturã ridicatã ºi cu siguranþã vor avea un impact deosebit asupra Vãii Jiului. Sperãm sã reuºim mãcar unul din cele douã sã le atinmgem ºi pe viitor vom încerca sã atrage fonduri pentru a atinge cât mai multe puncte pe care Valea Jiului duce lipsã în unele domenii. Vrem sÃ facem un centru medical pentru copii cu dizabilitãþi, proiectul e destul de mare ºi se va axa strict pe probleme ale copiilor”, ne-a mai spus sursa citatã. Membrii acestei asociaþii au în vedere accesarea unor fonduri pentru a-i putea pune în practicã ideile. Mai mult decât atât aceºtia sperã sã obþinã ºi ajutoare din diferite þãri europene.

Arta abandonatã în parcul central din Petroºani

dilii din Petroºani nu s-au hotãrât încã ce vor face cu operele create în tabãra de artã organizatã de „Fundaþia Ianza Art Inter-Cultural”.

Carmen COSMAN - PREDA Sculpturile realizate în lemn de o parte a artiºtilor care au partic-

ipat la cea de a doua ediþie a taberei de artã zac ºi acum în mijlocul Parcului Central „Carol Scheretr”, adãpostite totuºi de intem-

perii în pavilionul central. Oamenii trec pe lângã ele ºi cei mai mulþi nu înþeleg ce reprezintã acele obiecte sculptate în lemn ºi nici de ce au

fost abandonate în parc. Vernisajul a avut loc în urmã cu aproape douã sãptãmâni, însã pânã acum nu s-a gãsit un loc pentru lucrãrile

realizate, în vãzul publicului de artiºti din þarã ºi de peste hotare. Iar problema încã se analizeazã la nivelul Pimãriei Petroºani, în condiþiile în care creaþiile artistice au fost donate municipalitãþii de participanþii la tabãra de creaþie. „Încã se analizeazã aceastã problemã. Se

cautã soluþii, dar sigur nu va rãmâne aºa situaþia”,a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. De pãrecizat cã lucrãrile realizate anul trecut au fost montate pe socluri de piatrã în zona centralã din Petroºani.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 2014

Schimb de experienþã între þãrile europene E

levii Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva i-au întâmpinat pe oaspeþii turci ºi polonezi cu pâine ºi sare. Unitatea de învãþãmânt din Petroºani este partener într-un proiect Comenius, proiect în care sunt implicaþi ºi parteneri din Polonia ºi Turcia. Toþi cei trei parteneri ai acestui proiect s-au aflat la Petroºani, unde au continuat aceste activitãþi.

“Acum un an de zile o echipã completã ºi complexã de la noi, de la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva a reuºit sã câºtige un proiect Comenius din care face parte România, alãturi de Turcia ºi Polonia. La acest proiect existã 9 mobilitãþi,

acum ne aflãm la cea de-a treia mobilitate care are loc la noi în România, la noi la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva ºi deosebirea faþã de întâlnirea anterioarã care am avut-o este cã, acum, pe lângã profesorii care au venit din cele douã þãri, avem plãcerea de avea alãturi de noi ºi 12 copii din Polonia ºi doi copii din Turcia. Practic, copiii respectivi vor fi cazaþi aici, vor fi ajutaþi sã înþeleagã cât mai bine tradiþiile noastre ale românilor, de a înþelege cât mai bine modul nostru de predare, modul nostru de învãþãmânt din România, sã socializeze cât mai bine între ei. Aceºti copii care au venit din aceste þãri sunt

cazaþi la familii de la noi din România, sunt cazaþi la elevi de la noi de la ºcoalã, atât de la liceu, cât ºi de la ºcoala gimnazialã numãrul 6. Am încercat sã echilibrãm acest lucru ºi copiii care au fost plecaþi în Polonia ºi în Turcia acum îi cazeazã pe acei copii la care ei au fost. Vorbim de un schimb de experienþã, tema proiectului nostru se referã la antreprenoriat. Noi

încã de la începutul ºcolii încercãm sã îi angrenãm pe copii în aceste situaþii ale antreprenoriatului, ne dorim sã devinã oameni de afaceri”, a declarat Lucian Resmeriþã, directorul Colegiului

Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. Elevii vor învãþa cum sã îºi administreze banii ºi poate pe viitor afacerea. Aceasta este cea de-a doua vizitã pe care partenerii externi o realizeazã la Petroºani. “Este a doua vizitã în România, la Petroºani. Prima vizitã a fost grovazã, dar asta este ºi mai grozavã. Ne place sã lucrãm cu coordonatorii din aceastã ºcoalã. Elevilor mei le place Petroºaniul ºi ºcoala ºi totul de aici, locurile în care am fost. Nu sunt mari diferenþe între sistemul de învãþãmânt din România ºi din Turcia. Lucrurile sunt cam la fel, vârstele sunt cam la fel, la fel ºi lecþiile, diferã doar faptul cã elevii mei poartã uniforme, iar cei de aici nu”, a

declarat Nylay Ates, coordonator din Turcia. “Suntem din Polonia ºi am venit cu 10 elevi. Scopul principal este antreprenoriatul care este grija noastrã principalã, iar astfel învãþãm sã realizãm planuri de afaceri ºi cum sã lucrãm în grup, sã gestionãm timpul ºi banii ºi încercãm sã le transmitem elevilor aceste lucruri”, ne spune Kasia Milewska – coordonator din Polonia. Elevii sunt cei mai încântaþi de aceste proiecte. Eu au posibilitatea de a vizita þãrile partenere din cadrul proiectului. “Putem sã spunem câteva cuvinte în limba voastrã. Pot sã spun bunã dimineaþa, noapte bunã, sau sã numãr în limba

românã. Oamenii sunt foarte frumoºi ºi prietenoºi, iar munþii de aici sunt frumoºi. Este uimitor”, ne spune Emilia Klopocka, elevã din Polonia. „Eu am fost plecatã în Turcia ºi am învãþat sã mã descurc mai bine cu limba englezã. Mi-am îmbunãtãþit limba englezã ºi mi-am fãcut noi cunoºtinþe ºi noi prieteni. Diferã sistemul lor. Depinde de orele de curs. Ei au mai multe ore de englezã ºi mai multe ore pe zi decât noi”, ne spune Cristiana Smaranda Ivan, elevã a Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. Proiectul îºi propune dezvoltarea antreprenoriatului în rândul elevilor. La acest parteneriat sunt implicate ºcoli din România, Turcia ºi Polonia. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 2014

Pensionarii mineri se pregãtesc de proteste P ensionarii minieri din Valea Jiului sunt pe punctul de a rãbufni. Sãtui de promisiuni deºarte ºi de vechile probleme care aºteaptã rezolvare de ani de zile aceºtia sunt pregãtiþi sã iasã în stradã pentru a-ºi striga public nemulþumirile. Foºtii ortaci atrag atenþia parlamentarilor judeþului asupra problemelor cu care se confruntã. Dacã sãptãmâna trecutã aceºtia declarau cã ministrul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, Rovana Plumb, va veni în Valea Jiului, la momentul actual totul este incert. “Oamenii nu mai au timp, sunt necãjiþi ºi mã forþeazã sã ieºim în

stradã, deºi nu este o soluþie ºi nu putem rezolva cu pumnul în masã, dar mãcar oamenii sã ºtie cã existãm ºi putem sã facem ºi astfel de manifestãri democratice, legale ºi constituþionale. Îi rog pe senatorii ºi deputaþii din Valea Jiului sã o avem pe

Programul „laptele ºi cornul”, la control

nspectorii sanitar – veterinari au plecat în control pentru a verifica condiþiile de depozitare ºi distribuþie a laptelui ºi cornului distribuit elevilor din Petroºani. ªi cantinele grãdiniþelor au fost luate la puricat. Controalele asu demarat odatã cu începerea noului an ºcolar, în 15 septembrie, ºi tocmai s-au finalizat. Iar rezultatele sunt bune. Inspectorii sanitar – veterinari nu au gpsit deficienþe ºi spun cã siwstemul este

unul viabil. Evaluarea a vizat unitãþile care deruleazã programul Cornul ºi laptele”. „Din primele evaluãri rezultã cã unitãþile ºcolare corespund acestui program, deruleazã bine primirea, transportul ºi repartizarea cornului ºi laptelui pentru elevi. Am verificat ºi cantinele grãdiniþelor care desfãºoarã aceastã activitate. Deocamdatã programul se deruleazã bine. Felicitãm Consiliul Judeeþan cã a reuºit sã punã la punct un sistem viabil pentru copii ºi, totodatã, vrem ca prin acest mesaj sã

liniºtim pãrinþii, sã le spunem cã cei mici beneficiazã de acest program în condiþii optime”,a declarat dr. Octavian Popescu, ºeful Circumscripþiei Sanitar – Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani În judeþul Huendoara, 42.000 de copii beneficiazã de aceste produse alimentare. În total, pentru acest program sunt alocate 5,99 milioane lei, cei mai mulþi bani urmând sã fie repartizaþi pentru laptele ce va fi distribuit în unitãþile de învãþãmânt. Valoarea contractelor pentru asigurarea cornurilor

doamna Rovana Plumb în Valea Jiului sã discutãm punctual ce avem de revendicat”, a declarat Ioan Hortopan, preºedintele Sindicatului Pensionarilor Minieri din Valea Jiului. sau a biscuiþilor se ridicã la 517.171 lei, douã firme din Cãlan ºi Râmnicu Vâlcea fiind declarate câºtigãtoare ale licitaþiilor. Laptele pentru copii va fi asigurat de trei firme din Fãget (Arad), Riºculiþa (Hunedoara) ºi Turda (Cluj), licitaþiile pentru acest produs fiind adjudecate pentru o sumã totalã de 5,48 milioane lei. Pentru ca distribuþia cornurilor ºi a laptelui sã se facã eficient pentru copii, judeþul Hunedoara a fost împãrþit în ºapte zone, stabilite pe criterii geografice. Car men COSMAN-PREDA

Liderii foºtilor mineri spun cã nu mai au timp sã aºtepte. Aceºtia ne dau ºi exemple. Doar în rândul pensionarilor minieri au decedat în ultimul an peste 800 de persoane. “ªtim cã este nevoie mare ºi în alte domenii de activitate, dar trebuie sã se gândeascã cã pensionarii noºtri nu mai au timp sã

aºtepte pentru cã din pãcate foarte mulþi între 1451 ºi 1500 de pensionari au decedat dintre care 812-820 de oameni numai din domeniul minier, de aceea îi rog sã plece urechile ºi cãtre problemele pensionarilor. Sã þinã cont cã Valea Jiului a trãit ºi trãieºte din minerit ºi sã aibã grijã ca mineritul sã existe ºi acum ºi în continuare”, a mai spus sursa citatã. Ministrul Ministrul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb, este aºteptat în Valea Jiului. Pensionarii minieri din Valea Jiului au o întâlnire cu ministrul Muncii în data de 27 septembrie. Aceºtia au câteva probleme sã îi prezinte demnitarului care nu face altceva decât sã îi amãgeascã. Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 2014

Ajutor financiar de ziua persoanelor vârstnice

ensionarii primesc 50 de lei. Membrii Sindicatului Pensionarilor Minieri din Valea Jiului vor beneficia cu ocazia zilei internaþionale a persoanelor vârstnice de un ajutor financiar. Câteva sute de persoane se încadreazã la aceste ajutoare financiare. Monika BACIU “Ziua de 1 octombrie o sãrbãtorim ºi noi dupã posibilitãþi. Am fost la Predeal, am primit

niºte bani de la Guvern ºi le dãm 5060 de lei la cei care au pensii pânã la 700 de lei. Mulþi nu o sã fie mulþumiþi, dar sã aibã în vedere cã primesc

aceºti bani ºi nu îi dau ºi este o mânã sau o micã atenþie pentru cei care nu au posibilitãþi”, a declarat Ioan Hortopan, preºedintele Sindicatului

Pensionarilor Minieri Valea Jiului. Pensionarii pot fi cinstiþi ºi de casele de pensii. La nivel naþional aceste instituþii organizeazã anumite acþiu-

ni pentru persoanele vârstnice. “În toate judeþele se organizeazã prin Casele de Pensii niºte mese rotunde ºi sã vedem ºi noi de 1 octombrie dacã vom putea strânge sã facem ceva pentru pension-

arii noºtri”, a mai spus sursa citatã. An de an, Sindicatul Pensionarilor Minieri din Valea Jiului oferã diferite sume de bani semenilor lor care au pensii de pânã la 700 de lei.

Tot mai multe zile libere

ncã o zi liberã de la stat. Acest lucru se doreºte de cãtre aleºii þãrii. Data de 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, ar putea deveni sãrbãtoare legalã, adãugindu-se celor 12 zile declarate libere prin Codul Muncii, pentru salariaþii români. Propunerea legislativã a primit deja mai multe avize favorabile de la comisiile parlamentare, adoptarea ei depinzînd de votul Camerei Deputaþilor. Monika BACIU

Cititoare pentru cardurile de sãnãtate obligatorii

tenþie la noile carduri de sãnãtate. Dupã o lungã perioadã de aºteptare, posesorii cardurilor noi de sãnãtate nu ar trebuie sã-l þinã doar în portmoneu. Astfel dupã ce-l primesc, fiecare asigurat trebuie sã se ducã cu el la medicul de familie pentru a-l activa. Monika BACIU Fiecare accesare de serviciu de sãnãtate se va face în baza acestui card, care va avea un cod PIN, la fel ca un card bancar. Dacã acest cod nu va fi introdus ºi cardul nu va fi accesat, serviciul respectiv nu va putea fi raportat ºi plãtit. ªi vom constata cã multe servicii se vor reduce. Pentru cã toate sã devinã realitate este esenþial cã medicii de familie, în primul rînd, sã aibã cititoare de card. Unii însã nu vor sã îl cumpere. Noul contract cadru va prevedea explicit aceastã obligaþie. Pînã atunci, cardul nu va fi obligatoriu.

Cardul va deveni obligatoriu pentru asigurat cînd va fi obligatoriu ºi pentru medic. Vor mai fi probabil cîteva luni de armonizare. Pentru judeþul Hunedoara au fost tipãrite nu numãr de 322.392 de carduri ºi se vor distribui în cinci etape pe parcursul lunilor septembrie ºi octombrie. Cardurile se dau la toþi cetãþenii cu vîrsta de peste 18 ani, indiferent dacã sînt sau

nu asiguraþi ºi va fi valabil doar dacã au plãtitã la zi asigurarea medicalã. Ca ºi celelalte persoane care vor beneficia de acest card de sãnãtate, locuitorii judeþului Hunedoara îl vor primi la domiciliu singurul lucru necesar fiind actul de identitate iar dupã primirea ºi verificarea acestuia beneficiaraul va trebui doar sã semneze cã a intrat în posesia cardului.

Iniþiativa legislativã potrivit cãreia 24 ianuarie ar putea deveni zi nelucrãtoare este propusã spre adoptare, raportul final fiind întocmit de Comisia pentru munca, care a avizat favorabil reglementarea. Totodatã, propunerea prevede obligaþia autoritãþilor administraþiei publice centrale ºi locale de a organiza manifestãri cultural-artistice dedicate acestei zile. În prezent, Codul Muncii prevede 12 zile libere pentru salariaþi, respectiv 1 ºi 2 ianuarie, prima ºi a doua zi de Paºti, Ziua Muncii (1 mai), prima ºi a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii

Domnului (15 august), Sfîntul Andrei (30 noiembrie), Ziua Naþionalã a României (1 decembrie), prima ºi a doua zi de Crãciun ( 25 ºi 26 decembrie). Mai mult decît atît toþi cei care aparþin unor culte legale altele decît cele creºtine au dreptul, conform Codului Muncii, la 2 zile libere pentru fiecare dintre celelalte sãrbãtori religioase anuale. Dacã nu acorda zilele libere legate, angajatorii risca amenzi cuprinse între 5000 ºi 10000 de RON.

Sãrbãtorile legale sînt zilele declarate prin lege ca fiind nelucrãtoare, altele decît zilele de sîmbãtã ºi duminica. În aceste zile nu se lucreazã, excepþie fãcînd unitãþile sanitare ºi cele de alimentaþie publicã, dar ºi unitãþile a cãror activitate nu poate fi întreruptã. Salariaþii care nu beneficiazã de liber în zilele de sãrbãtoare legalã au dreptul la compensare cu timp liber, acordat în urmãtoarele 30 de zile.

8 Actualitate

cuzat de Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, cã a furat apã, la una dintre firmele pe care ar controla-o, senatorul de Valea Jiului Haralambie Vochiþoiu este decis sã îºi apere onoarea în instanþã. Vrea sã scape de apelativul de „hoþ”, iar pentru asta ia calea judecãtoriei. Senatorul UNPR de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu, apeleazã la instanþã în sacndalul care îl vizeazã privind furtul de apã de

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 2014

Scandalul furtului de apã dintre Vochiþoiu ºi Avram se mutã în instanþã

care este acuzat de cãtre conducerea SC ApaServ Valea Jiului. Scandalul a debutat în urmã cu fix doi ani, în urma unuii control

fãcut de reprezentanþii ApaServ la SC Art Forest Company SRL, firmã controlatã de senatorul Haralambie Vochitoiu. Echipele de control au stabilit cã societatea a fost branºatã ilegal la reteaua de apã potabilã, aspect consemnat în procesul verbal de constatare nr. 129/ 24.09.2012 si Nota de constatare din 24.09. 2012, încheiate în urma controlului efectuat de reprezentanþii furnizorului de apã la punctul de lucru la firmei, din Livezeni. Cu ocazia respectivei verificãri s-a constatat existenþa unui by – pass ilegal executat pe reþeaua publicã de apã. Când echipa de control a ajuns la poarta firmei, angajaþii l-au sunat imediat pe Haralambie Vochiþoiu – care era

consilier judeþean la vremea respectivã – ºi, potrivit actelor oficiale ale ApaServ, „acesta s-a prezentat imediat la faþa locului ºi nu a permis efectuarea controlului, motivat de faptul cã reprezentanþii societãþii noastre nu au prezentat delegaþii, deºi aceºtia se legitimaserã cu legitimaþiile de serviciu”. Ulterior, dupã ce reprezentanþii ApaServ au venit cu delegaþiile, acestora li s-a permis sã efectueze controlul, iar prejudiciul calculat pentru racordul ilegal a fost de aproape 13.000 de lei. Aºa a debutat scandalul, care nici acum nu s-a stins ºi care este amintit periodic. Ultima datã dupã polemicile iscate în jurul motivaþiilor care ar sta la baza majorãrii preþului apei ºi a serviciilor de canalizare din Valea

Jiului, intenþie taxatã dur de senator. ªi, pentru cã spune cã s-a sãturat sã tot fie fãcut hoþ, Haralambie Vochiþoiu vrea sã-ºi „repereze onoarea” în instanþã, drept pentru care îl cheamã la barã pe directorul furnizorului de apã, Costel Avram.

aune convertite în fluturaºi

„Nici eu ºi niciuna dintre firmele mele nu a furat niciodatã, nici apã, nici altceva. În plus, la acea orã nu eram administrator sau acþionar al firmei respective”, spune senatorul de Valea Jiului, care admite cã pe sub clãdirea unde funcþioneazã firma exista o conductã necontorizatã, dar spune cã este veche, dinainte ca firma sã îºi stabileascã aici punctul de lucru, ºi nu ºtia de extistenþa ei. A calculat

ºi cât i-ar restabili onoarea: fix 120.000 de lei, sumã pe care o cere drept daune de la Costel Avram. Banii vrea sã-i foloseascã pentru tipãrirea de fluturaºi pe care sã-i distribuie în Valea Jiului pentru a se disculpa în faþa cetãþenilor. Iar în apãrarea sa aduce ºi rezoluþia datã de poliþie la finalizarea cercetãrilor, care nu l-a gãsit vinovat de furtul apei. Avram nu se lasã nici el ºi susþine cã Vochiþoiu a încercat sã dea la pace cu el, atât direct, cât ºi prin interpuºi. „Nu eu l-am fãcut hoþ, el s-a fãcut, pentru cã l-am prins furând apã. Dacã nu avea nimic de ascuns trebuia sã lase oamenii sã acþioneze legal, aºa cum se întâmplã în alte cazuri. ªi, în al doilea rând, de ce a venit la mine ºi ce discuþii a avut cu mine la ApaServ? Nu despre furt? A sunat pe cineva ca sã renunþ? Dacã nu recunoaºte, sã meargã la bisericã cu mine sã spunã cã nu e adevãrat”, susþine directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram. Scandalul este departe de a se fi încheiat ºi fiecare parte îºi susþine pãrerea cu vehemenþã. Aºa cã procesul se anunþã a fi extrem de interesant! Car men COSMAN-PREDA

Viitorul viceprimar al Petroºaniului, subiect tabu precum activitatea de la ”Felinarul roºu”

gitaþie ºi nu prea privind negocierea postului de viceprimar al Petroºaniului. Unii aºteaptã, alþii nu doresc, iar alþii ar vrea sã fie de folos, dar subiectul pare tabu în tabãra lor politicã, de parcã ar fi vorba de activitãþi sub ”sigla” felinarului roºu... Iar PSD-iºtii au convingerea cã Ioan Rus este cel care nu vrea sã-ºi promoveze oamenii nici mãcar de formã. Cu o zi înaintea ºedinþei ordinare de ieri a consiliului local Petroºani, se discuta posibilitatea includerii unui punct de pe ordinea de zi, a deschiderii mãcar a subiectului viitorului viceprimar sau posibile tatonãri pentru a vedea cine ar putea aduce servicii comunitãþii, ajutând efectiv la gospodãrirea municipiului, fãrã a avea alte gânduri decât unele constructive. Primarul municipiului, Tiberiu Iacob Ridzi, a declarat cã un asemenea punct nu putea face parte de pe ordinea de zi pentru cã Dorina Niþã este încã viceprimar, demisia sa intrând efectiv ”în valabilitate” din data de 1 octombrie 2014. Cum viceprimar poate fi orice consilier din PDL, PNL sau PSD, ar fi necesarã o atitudine a aleºilor locali care ºtiu ce vor, responsabili. Doar cã lucrurile par a nu sta chiar aºa. Dintr-o discuþie amplã, cu ºi despre socialdemocraþi, cu simpatizanþi ºi chiar cu opozanþi, dar cu argumente pe masã, a reieºit cã PSD Petroºani are oameni activi, cu simþ al rãspunderii ºi pot fi de ajutor comunitãþii, doar

cã acelaºi PSD nu-i lasã sã scoatã capul pentru a nu evidenþia, fãrã sã vrea, micimea celor care se cred mari. ”Concluzia generalã este cã acest PSD de la Petroºani nu vrea sã facã nimic, nici mãcar sã mai repare, atât cât se poate, în timpul scurt rãmas din acest mandat ºi sã atenueze din ruºinea de a nu face nimic. PSD este la putere, da? De ce nu vrea în timpul rãmas sã demonstreze cã e bun de ceva, cã poate ajuta oraºul

aºa cum susþine, cã poate face echipã chiar ºi cu Ridzi, care sinceri sã fim, a cam rãmas singur ºi municipiul e mare, cu probleme pe mãsurã. În fond toþi sunt aleºi de petroºãneni ºi ca atare scopul e comun, sã facã treaba pentru ei.

Rus zice cã n-au consilieri care sã le susþinã omul. Eu ºtiu doi consilieri care ar vota pentru unul ca Postolache sau ªipeþan pentru cã ãstora dacã le dai de rezolvat o treabã, apoi ºtii cã aia e rezolvatã. Dar nu-i propune nimeni” – a declarat Marton Albyca, 52 de ani, Petroºani. ”Nu doamnã, nu vrea preºedintele organizaþiei PSD de la Petroºani sã propunã un om mãcar. Am vãzut la televizor cã spunea cã sã treacã alegerile, cã e timpul scurt, cã nu are cine sã-i susþinã în consiliu. Prostii. Iar pe ãia de la judeþ nici nu-i intere-

seazã cei de la Petroºani. Cine se uitã la preºedintele ãsta. Pãcat. Acolo sunt niºte oameni adevãraþi dar sunt þinuþi la distanþã!”Octavian Aurel Lav, fost membru PSD. Pe de altã parte, preºedintele PSD Petroºani, Ioan Rus, are convingerea cã cei ºase consilieri pe care îi are PSD nu pote da viceprimarul. Aºa o fi, dacã pânã acum nu s-a auzit pe strada mare despre negocieri. Oricum, membrii PSD au convingerea cã Ioan Rus este cel care nu vrea sã-ºi promoveze oamenii, mãcar de formã. Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 2014

Scandalul furtului de apã dintre Vochiþoiu ºi Avram se mutã în instanþã

care este acuzat de cãtre conducerea SC ApaServ Valea Jiului. Scandalul a debutat în urmã cu fix doi ani, în urma unuii control

aune convertite în fluturaºi

Viitorul viceprimar al Petroºaniului, subiect tabu precum activitatea de la ”Felinarul roºu”

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 2014

Legi noi, maºini vechi

ncã o nouã schimbare în codul rutier de care ar putea fi afectaþi mulþi ºoferi care au autovehicule cu data de fabricaþie mai veche. Codul rutier a fost modificat printr-o ordonanþã a Guvernului la începutul acestei luni, fiind transpuse în legislaþia autohtonã mai multe reglementãri europene în materie. Monika BACIU

În acelaºi timp, documentul stabileºte cã, din 28 septembrie, ºoferii vor fi penalizaþi în trafic dacã nu îndeplinesc anumite reguli. Codul rutier nu este foarte clar în ceea ce priveºte folosirea centurii de siguranþã de cãtre pasageri ºi, în special, de cãtre pasagerii minori. “Conducãtorii de autovehicule ºi persoanele care ocupa locuri prevãzute prin construcþie cu centuri sau dispozitive de siguranþã omologate trebuie sã le poarte în timpul circulaþiei pe

drumurile publice”, se menþioneazã în reglementãrile în vigoare în prezent. Din 28 septembrie, însã, regulile se vor schimba, cãci OG nr. 21/2014, publicatã în Monitorul Oficial încã din luna august, instituie noi obligaþii pentru ºoferi. Mai precis, aceºtia vor trebui, în

primul rînd, sã-ºi informeze pasagerii cu privire la obligaþia legalã de a purta centura de siguranþã în timpul circulaþiei pe drumurile publice. Totodatã, ºoferii vor avea obligaþia sã se asigure cã, pe timpul conducerii vehiculului, minorii poarta centurile de siguranþã sau

Hoþ la 16 ani

n minor în vârstã de 16 ani este cercetat de poliþiºtii din Brad, dupã ce a spart o magazie cu scule ºi a furat mai multe bunuri. Incidentul a fost semnalat telefonic de un bãrbat în vârstã de 46 de ani, din comuna Vãliºoara, care a reclamat faptul cã i-au fost sustrase dintr-o magazie douã motoferãstraie mecanice. La faþa locului s-a deplasat o echipã operativã care a constatat faptul cã, în timp ce proprietarul era la serviciu, i-au fost sustrase, prin ruperea lacãtului de la magazia de scule, douã motoferãstraie mecanice, iar din locuinþã, prin forþarea ferestrei de la baie, suma de 260 de lei, 4 telefoane mobile ºi alte bunuri. În urma investigaþiilor efectuate, poliþiºtii

Postului de Poliþie Vãliºoara au reuºit identificarea prezumtivului autor al furtului ºi recuperarea prejudiciul în proporþie de 70%. Poliþiºtii au stabilit

cã suspect de comiterea faptei este un minor în vârstã de 16 ani, din municipiul Hunedoara, care urmeazã a fi cercetat în stare de libertate.

sînt transportaþi numai în dispozitive de fixare în scaune pentru copii omologate. Este vorba despre scaune speciale prevãzute cu sisteme de fixare ºi asigurare gîndite pentru confortul ºi siguranþã celui mic.

copiilor sunt de mai multe tipuri, fiind adaptate în funcþia de vîrstã ºi greutatea celor mici. Mai mult decît atît din 28 septembrie va fi interzis transportul copiilor în vîrstã de pînã la 3 ani în

Scãunelele se fixeazã de bancheta din spate, cu ajutorul unor centuri speciale sau a celei de siguranþã a maºinii. Scaunele destinate

autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranþã. Excepþie de la aceastã regulã vor face autovehiculele destinate

transportului public de persoane, precum ºi taxiurile, dacã în acestea din urmã copilul ocupa orice alt loc decît cel de pe scaunul din faþã. Toate aceste noi reguli sînt bune dar nimeni nu a luat în calcul faptul cã la momenmtul actual existã un numãr mare de autovehicule în þara noastrã care sunt vechi ºi care poate nu au din fabrica aceste dotãri care fac subiectul acestei noi legi. Mai mult decît atît dacã proprietarii acestor autovehicule au ºi copii cu vîrste de pînã la trei ani, ce vor face cu ei cînd vor fi nevoiþi sã se deplaseze undeva cu maºina iar aceasta nu corespunde noi legi?

I-au furat recolta de pe câmp

n bãrbat în vârstã de 44 de ani, din Orãºtie, i-a sesizat poliþiºtii Postului de Poliþie Turdaº despre faptul cã, în noaptea de 20/21.09.2014, mai multe persoane neidentificate i-au sustras, cu ajutorul unor atelaje trase de cai, produse agricole (dovleci ºi floarea soarelui) de pe un teren situat în extravilanul satului Turdaº. În urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii au reuºit identificarea a trei suspecþi, cu vârste cuprinse între 23 ºi 41 de ani, toþi din comuna Turdaº, cu privire la care se vor efectua cercetãri cu privire la comiterea infracþiunii de furt calificat. Prejudiciul a fost recuperat în totalitate.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 2014

Robert Humel: „Nu încurajez meditaþiile, ºcoala este gratuitã”

editaþiile oferite de profesori nu trebuie sã afecteze orele de clasã, iar elevul, dacã este interesat, poate pleca de la ºcoalã cu toate cunoºtinþele necesare pentru a absolvi cu notã mare la examenul de bacalaureat. Cel care susþine aceastã teorie este unul dintre directorii unui colegiu din Valea Jiului care a avut promovabilitate la bacalaureat de sutã la sutã. Directorul adjunct al Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani, Robert Humel, considerã cã ºcoala este în aºa fel construitã ca elevul sã asimileze cunoºtinþele necesare pe parcursul orelor de clasã fãrã a fi nevoiþi sã meargã la meditaþii. „Trebuie sã fim conºtienþi cã medi-

taþii s-au fãcut ºi se vor face, însã, aspectul legal este de discutat. Pânã la urmã oricine are dreptul sã facã meditaþii dacã este ºi solicitat. Nu ºtiu dacã la noi sunt profesori care fac meditaþii mai mult decât în alte pãrþi. Nici nu are importanþã acest lucru, eu cred cã ºcoala este

în aºa fel gânditã încât cunoºtinþele sã fie dobândite la clasã. Niciodatã nu am fost împotriva meditaþiilor dar nici nu le-am încurajat. Atâta timp cât ele sunt fãcute în cadrul legal eu cred cã profesorul poate ieºi cu fruntea sus pe stradã”, a declarat directorul adjunct al

Dascãlii din Vale nu mai sunt datori P

pentru a-ºi rotunji veniturile. „A diferenþia copiii în funcþie de cei care-ºi vin la meditaþii ºi de a-i condiþiona mai ales, aici este extrem de grav. Eu cred cã un profesor care are un

Maximilian GÂNJU

Sancþionaþi pentru pãtrundere ilegalã în ºcoli

rofesorii, funcþionarii publici dar ºi alte categorii sociale care au avut venituri considerate „acordate ilegal” de cãtre Curtea de Conturi au scãpat de returnarea banilor dupã ce legea de amnistiere fiscalã a bugetarilor, pensionarilor ºi mamelor a fost promulgatã. Proiectul de lege a pornit, iniþial, de la demersul deputatului hunedorean Natalia Intotero care a cerut scutirea profesorilor din localitãþile Lupeni, Petroºani ºi Vulcan, care ar fi trebuit sã restituie anumite sume ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori drept consecinþã a constatãrii de cãtre Curtea de Conturi sau alte organisme de control a unor prejudicii. Deputatul hunedorean al PSD a arãtat cã este injust ca dascãlii sã fie obligaþi sã returneze banii încasaþi în condiþiile în care veniturile lor sunt ºi aºa mici. În plus, vina nu le aparþine pentru cã anumite prevederi legale se contrazic ºi profesorii au încasat sporurile pe merit. Proiectul deputatului Natalia Intotero a fost susþinut ºi de trei parlamentari din Valea Jiului, însã legea în aceastã formã a fost întoarsã de preºedinte. Modificarea ei a fost acceptatã fapt care a dus la promulgarea ei, iar acum sunt cuprinse ºi alte categorii de buge-

Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani, profesorul Robert Humel. Situaþia se schimbã radical însã în momentul în care un dascãl condiþioneazã un elev sã facã meditaþii, doar

minim de moralã nu face aºa ceva. Totuºi îmi ajung la ureche cã s-ar putea întâmpla ºi astfel de lucruri mai aproape decât ar crede unii. Sunt permanent atent la astfel de lucruri ca în instituþia pe care o conduc sã nu se întâmple aºa ceva. ªansele copiilor trebuie sã fie egale ºi nu condiþionate material, pentru cã învãþãmântul este gratuit”, mai spune profesorul Humel. Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” din Petroºani a avut promovabilitate la bacalaureat de sutã la sutã chiar dupã prima sesiune din acest an.

tari în amnistia fiscalã. Ca exemplu, de aceastã lege beneficiazã ºi circa 300 de angajaþi ai Primãriei Petroºani care au încasat un spor de dispozitiv în cuantum de 25 la sutã din salariu, spor considerat de Curtea de Conturi ilegal. „Aº vrea sã fiu corect ºi sã spun cã deputatul hunedorean PSD, Natalia Intotero ºi Cristian Resmeriþã (deputat PSD din Valea Jiului), profesori fiind, au iniþiat aceastã lege ºi noi am susþinut-o. Aºa stau lucrurile ºi este important cã ea îºi face efectul de azi (n.r. ieri)”, a declarat deputatul UNPR din Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu. Legea mai prevede scutirea de la platã a unor debite provenite din pensii, privind concediul ºi indemnizaþia lunarã pentru creºterea copiilor, precum ºi pentru stabilirea unor mãsuri în vederea recuperãrii debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaþie pentru creºterea copilului. Maximilian GÂNJU

Patru bãrbaþi cu vârste cuprinse între 21 ºi 59 ani au fost sancþionaþi de jandarmi pentru patrunderea, cu încãlcarea normelor legale de acces, în sediile a 4 instituþii de învãþãmânt din municipiile Hunedoara ºi Lupeni, respectiv din oraºul Geoagiu, valoarea totalã a sancþiunilor contravenþionale fiind de 500 lei. Totodatã alte douã persoane, cu vârste de 33 ºi 46 de ani, au fost surprinse de jandarmi în timp ce consumau bãuturi alcoolice, în spaþiul public, în apropierea sediului unei instituþii de învãþãmânt din municipi-

ul Lupeni. Persoanele în cauzã au fost sancþionate contravenþional cu avertisment scris. De la începutul anului ºcolar jandarmii hunedoreni participã la menþinerea climatului de ordine ºi siguranþã publicã în zona a 31 de instituþii de învãþãmânt preuniversitar situate în opt localitãþi urbane (Deva, Hunedoara, Petroºani, Orãºtie, Lupeni, Haþeg, Geoagiu, Brad).

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 2014 am uitat pe internet ºi aºa am învãþat”, ne spune Ema Berinde. Quilling-ul este o arta exceptionala de rularea hartiei. Este folosita ca si hobby de oameni din intreaga lume si este o metoda exceptionala de relaxare si elibere a stresului. Aºa tinerii dezvoltã noi pasiuni, iar lucrãrile realizate sunt moderne ºi atractive.

Artã modernã

nternetul este o modalitate de accesare a informaþiilor. Tinerii învaþã sã-ºi realizeze diferite obiecte de artã fãcând uz de acest mijloc de obþinere a informaþiilor. Monika BACIU

Aºa se face cã unii îºi descoperã adevãrate talente. Tablouri din pietre sau aþã, ori picturi sunt realizate de tinerii liceeni. Aceºtia ne spun cum au învãþat sã facã toate aceste lucruri.

“Sunt realizate de noi toate aceste lucruri, tablourile sunt realizate din aþã, iar picturile sunt din culori în ulei ºi spatulã fãrã pensulã. Mai avem tablouri realizate din pietre. Dureazã ore sã le facem. Poate în viitor le vom valorifica. Ne-

Premianþii fãrã premii - ediþia a 43-a

Profesorul Grigore Roibu vine, sâmbãtã, sã-l cunoaºtem Pentru ediþia de sâmbãtã l-am rugat pe unul dintre colaboratorii ºi prietenii premiantului sã ne facã o prezentare a lui. Iatã cum îl vede Andrei Rosetti pe Grigore Roibu: este fotograf ºi profesor de arte vizuale în cadrul liceului de specialitate din Deva. S-a format ca ceramist în Academia de Arte Vizuale Ioan Andreescu din ClujNapoca (astãzi UAD Cluj-Napoca). Imediat dupã finalizarea studiilor a lucrat în televiziune, a fost redactor cultural în presa clujeanã ºi apoi în cea din judeþul Hunedoara. Este un bun cunoscãtor al artelor focului ºi al culturii vizuale universale, membru al Uniunii Artiºtilor Plastici - filiala Interjudeþeanã ClujBistriþa. În ultimii ani a ales sã se exprime artistic prin intermediul fotografiei, realizând mai multe expoziþii personale în care ceramica sau pictura s-au retras de pe simeze în favoarea artei

fotografice. De curând a fost primit în rândurile Asociaþiei Artiºtilor Fotografi din România. Lucrãrile sale au fost premiate în cadrul mai multor concursuri de fotografie relevante din ultimii doi ani. Presa a consemnat câteva din rezultatele sale notabile - nominalizarea lista scurtã la Sony World Photography Awards (lucrare selectatã din 140 000 de imagini înscrise în acel concurs), mai multe premii ºi menþiuni între care notãm o recent obþinutã medalie la Salonul International de Arta Fotografica din Sibiu, medalie acordatã de PSA Photographic Society of America. Sâmbãtã, 27 septembrie 2014, ora 11.00, profesorul Grigore Roibu vine sã-l cunoaºtem ºi sã-i spunem ce pãrere avem despre ceea ce face. Aveþi ocazia sãl priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori

venind în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Premianþii fãrã premii a devenit una din rarele instanþe în care cetãþenii Devei recunosc cu bucurie, naturaleþe ºi decenþã valoarea. Rezumatul biografic amintit schiþeazã un profil preþios pentru comunitatea noastrã. Cu toate acestea ar fi pãcat sã îl cunoaºtem pe Grigore Roibu doar prin filtrul convenþional al informaþiilor enumerate. Premianþii sunt însã ºi altceva. Un prilej de a restitui comunitãþii cetãþenilor Devei firescul de-a fi împreunã. Venim cu toþii aici sã susþinem pe cel ridicat dintre noi. Perspectiva lui "a fi împreunã" deschide ºi o altã cheie de eveluare a premianþilor noºtri. Grigore Roibu are meritul de a fi redescoperit, de unul singur sau alãturi de alþi colegi foftografi, drumul spre izvoare. Mãrturia sa este una consistentã. Au fost perioade în care în aproape zilnic colegul nostru a scor-

monit cu obiectivul aparatului sãu satele pãdureneºti, Apusenii, Valea Jiului. De fiecare datã când a adunat în tolba sa destule portrete, peisaje, le-a împãrtãºit publicului chemând alãturi de el voci recunoscute ale studiului etnografic. Bunã ocazie pentru bilanþul depopulãrii satelor noastre sau al dispariþiei de sub ochii noºtri a unor tradiþii unice. Grigore Roibu mai are meritul de a fi intuit faptul cã obiectivele noastre foto se aseamãnã uneori ochelarilor de cal. Sunt multe situaþii în care fotografii au tentaþia însingurãrii. Pentru a rãspunde acetui risc, Grig Roibu a iniþiat, cu concursul Colegiului Naþional Decebal ºi al unor colegi, Atelierul de Fotografie ºi poate cea mai mare expoziþie de fotografie din regiunea noastrã aflatã acum la a doua ediþie. Aceste douã proiecte fac posibile multe alte proiecte comune, împãrtãºiri de experienþe ºi un bun contact cu publicul hunedorean. Îi recunoaºtem aºadar acum concitadinului nostru nu doar erudiþia ºi exprimarea artisticã. Avem în vedere ºi cetãþeanul activ, dornic sã împãrtãºeascã culturã ºi experienþã de viaþã cu aproapele sãu. Andrei Rosetti

Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Petroºani 19 octombrie 2014 z Ora 19.00

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 2014

Licitaþie amânatã

Nu sunt doritori pentru serviciul de termoficare din Valea Jiului

icitaþia care trebuia sã se desfãºoare joi la Petroºani, pentru serviciul de termoficare, a fost amânatã pentru o datã ulterioarã. De vinã este lipsa interesului pentru presatrea acestei activitãþi. Carmen COSMAN - PREDA Valea Jiului ar trebui sã se uneascã sub un singur serviciu de termoficare, drept pentru care s-a constituit o Asociaþie de Dezvoltare Intercomunitarã, la care au aderat reprezentanþii administraþiilor publice locale. Iar serviciul urma sã fie concesionat cãtre o societate care sã se ocupe de distribuþia energiei termice. Practic, dupã cum spuneau edilii, scopul

era ca populaþia sã beneficieze de cãldurã ºi apã caldã în sistem centralizat, dar cu costuri mai reduse decât cele de pânã acum. Pânã acum, în fiecare localitate exista câte o societate de sine stãtãtoare, dar, din cauza datoriilor, au intrat pe rând în insolvenþã sau în faliment. Cei mai mulþi abonaþi sunt la Petroºani, dar ºi aici SC Termoficare SA are mari probleme financiare ºi este, de asemenea, în insolvenþã. De vinã pentru aceastã situaþie sunt

datoriile acumulate la furnizorul de agent termic de cãtre consumatori. Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani spune cã sunt 2.800 de familii cu datorii cãtre SC Termoficare SA, valoarea totalã a creanþelor de recuperat fiind de 6,6 milioane de lei. Pentru 3,7 milioasne de lei sunt deja întocmite doare de recuperare, care se aflã la executorii judecãtoreºti. De asemenea, agenþiie conomici datoreazã

1,2 milioane de lei, iar pentru 10 dintre datornici sunt deschise acþiuni în instanþã. Serviciul de termoficare ar trebui concesionat, aºa încât populaþia sã nu sufere de frig la iarnã, iar joi ar fi trebuit sã aibã loc licitaþia în acest sens. Numai cã nu existã doritori. „Licitaþia a fost amânatã pentru o datã ulterioarã, din cauzã cã nu s-au gãsit doritori pentru preluarea acestui serviciu”, a precizat Nicu Taºcã.

Avram Iancu se antreneazã de zor în Anglia

remea îi este potrivnicã bibliotecarului din Petroºani, iar încercarea sa de a deveni primul român care trece înot Canalul Mânecii, va fi un adevãrat test al voinþei. Avram Iancu vrea de aceastã datã sã învingã natura ºi ºi-a intensificat antrenamentele în apa rece a Mãrii Nordului. Maximilian GÂNJU Bibliotecarul de 38 de ani din Petroºani, este cazat la un hotel situat la zece minute de mare faþã de aproape o orã cât fãcea în august, de la locul unde era cazat la prima tentativã de traversare a Canalului Mânecii. Pentru cã banii erau puþini a trebuit sã meargã pe jos o orã ºi jumãtate în fiecare zi pentru antrenamente. ªi-a cumpãrat mâncarea în fiecare zi de la supermarket ºi dupã antrenamentele în canal se

întorcea la gazdã unde-ºi prepara masa. „Dacã tot stau aproape de plajã, am realizat ce am visat, adicã douã antrena-

mente pe zi, unul dimineaþa ºi unul seara. Nu-i uºor sã te supui de douã ori la frigul toamnei de aici”, spune Avram Iancu. Bibliotecarul din Petroºani a avut o

tentativã de a traversa canalul, în luna august a acestui an ºi a fost aproape de malul francez. Marea agitatã ºi curenþii foarte puternici l-au fãcut sã se opreascã dupã ce organizatorii au considerat cã pericolul pentru sportiv este prea mare ºi au întrerupt cursa. Iancu a înotat timp de 12 ore în apa rece ºi a parcurs circa 40 de kilometri, iar la încercarea din 3 octombrie este convins cã va reuºi sã-ºi ducã misiunea la bun sfârºit. Respectiv aceea de a deveni primul român care traverseazã înot Canalul Mânecii.

LUNA SEPTEMBRIE

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã a la greq de pui Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:

z z z z z

LUNI: - Ciocãnele cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã - Iahnie de fasole cu costiþã - Cotlet de porc cu sos de usturoi ºi piure de cartofi - Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: - Gulaº unguresc cu gãluºte - Spaghetti cu mazãre ºi bacon - Ruladã de porc cu spanac ºi brînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi MIERCURI: - Tochiturã ardeleneascã cu piure de cartofi - Friptura þigãneasca ºi orez cu legume - Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai - ªniþel pui pane cu cartofi þãrãneºti JOI: - Ostropel de pui cu mãmãliguþa - Chifteluþe marinate cu piure de cartofi - Varza a la Cluj cu cîrnaþi - Piept de pui dulce-acriºor cu orez VINERI: - Ciulama de pui cu smîntîna ºi mãmãliguþa - Paprikas unguresc cu pipote de pui ºi cartofi în chimen - Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai - Paste cu pui aromat

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

14 Program & Horoscop

10:20 Biziday 11:00 Teleshopping 11:30 Sãlbãticia Carpaþilor 12:20 România în 5 minute 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30Akzente 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Lozul cel mare 18:40 România în 5 minute 18:50 Clubul celor care muncesc în România 19:00 Meteo

10:45 11:15 12:30 13:00 13:30 14:00 14:30 15:30 16:00 16:30 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:30

Teleshopping Haos Teleshopping Râzi ºi câºtigi Teleshopping Focus 90210 Trãsniþii Cusurgiii Focus Hawaii 5.0 Focus Râzi ºi câºtigi Cireaºa de pe tort Undercover Cusurgiii

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 Hercule 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 La Mãruþã 11:30 Trandafirul negru 12:30 Dãdaca 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Trandafirul negru 15:00 Vieþi furate 17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Fotbal Cupa României

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi plin de energie ºi aveþi idei originale. Puteþi avea succes în afaceri ºi cãlãtorii, în susþinerea examenelor sau cultivarea relaþiilor sociale. Evitaþi hotãrârile pripite, care ar putea sã tulbure armonia din casã!

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Culorile iubirii Legãturi riscante Minciuna Tânãr ºi neliniºtit Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Culorile iubirii Legãturi riscante

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15Fotbal: Caen - PSG 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Caen - PSG 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat UEFA Champions League 15:00 Campionii Digi Sport 16:00 Fotbal: FC Bihor Oradea - U Cluj 16:45 ªtirile Digi Sport 17:00 Fotbal: FC Bihor Oradea - U Cluj 17:45 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 21:45 Fotbal

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dacã sunteþi în cãutarea unui nou loc de muncã, aveþi toate ºansele sã îl gãsiþi astãzi. Farmecul personal vã ajutã sã rezolvaþi o situaþie tensionatã pe cale diplomaticã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Dificultãþile financiare cu care vã confruntaþi nu reuºesc sã vã afecteze buna dispoziþie ºi nici voinþa de a munci. Pe plan profesional aveþi parte de succese, urmate de satisfacþii materiale.

23 august *** 22 septembrie

Sunt favorizate cãlãtoriile în interes de afaceri. Dupã-amiazã aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã sentimentalã care vã frãmântã de ceva timp. Pe plan financiar, se pare cã parcurgeþi o perioadã mai dificilã. Nu vã pierdeþi optimismul!

În prima parte a zilei aveþi succes într-o activitate extraprofesionalã, datoritã colaborãrii bune cu un partener de afaceri. S-ar putea sã vi se ofere ºansa unei investiþii avantajoase. Nu renunþaþi la cãlãtoria planificatã! S-ar putea sã cunoaºteþi un viitor partener.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Este momentul sã vã puneþi în aplicare planurile în legãturã cu afirmarea profesionalã. Aveþi mari ºanse de reuºitã pe plan social ºi financiar. Relaþiile cu colaboratorii sunt foarte bune.

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 Butonul de panicã 20:00 Bunã seara, România (emis. info.) (live) 21:30 Actualitatea româneascã 23:00 Lumea lui Banciu

aprile

Puteþi obþine avantaje materiale importante, cu condiþia sã vã temperaþi spiritul critic. Ar fi bine sã daþi dovadã de mult autocontrol în discuþiile cu prietenii ºi cu partenerul de viaþã, pentru a evita conflictele.

10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã 12:00 Vouã 12:15 Baronii 12:45 Vouã 13:00 ªtiri 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã 14:30Teleshopping 14:45 Vouã 15:00 Legenda cãutãtorului 16:00Baronii 16:30 Dragoste dulce-amarã 17:30Legenda cãutãtorului 18:30ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi ocazia sã vã afirmaþi în societate ºi sã obþineþi câºtiguri financiare. La locul de muncã aveþi parte de laude din partea ºefilor ºi a colegilor, pentru ingeniozitate ºi ambiþie.

21 ianuarie *** 20 februarie

Puteþi obþine venituri suplimentare dintr-o colaborare. Aveþi posibilitatea sã finalizaþi o lucrare dificilã, cu un efort minim. Evitaþi speculaþiile de orice fel. În caz contrar, riscaþi sã pierdeþi mult.

Vã puteþi ocupa de probleme delicate din domeniul afacerilor. Reuºiþi sã terminaþi o lucrare începutã cu mai mult timp în urmã. Astãzi rezolvaþi mai uºor probleme de naturã financiarã.

21 decembrie *** 20 ianuarie În cursul dimineþii aflaþi cã veþi pleca într-o deplasare în interes de serviciu. Chiar dacã aceastã veste vã dã planurile peste cap, nu este cazul sã vã indispuneþi.

21 februarie *** 20 martie Dacã vi se propune un nou loc de muncã, nu vã grãbiþi sã refuzaþi! ªansa este de partea dumneavoastrã. Analizând atent avantajele ºi dezavantajele, veþi descoperi perspective cel puþin interesante.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 2014

Paisprezece candidaþi înscriºi în cursa pentru Cotroceni

aisprezece candidaþi s-au înscris la Biroul Electoral Central (BEC) pentru a intra în alegerile prezidenþiale.

ªi-au depus candidatura Victor Ponta, din partea

Tudor (Partidul România Mare), William Brânzã

didaturilor sau a semnelor electorale, dupã caz. Pânã

Alianþei PSD-PC-UNPR, Klaus Iohannis (Alianþa Creºtin-Liberalã), Cãlin Popescu-Tãriceanu (Partidul Liberal Reformator), Elena Udrea (Partidul Miºcarea Popularã), Kelemen Hunor (Uniunea Democratã Maghiarã din România), Dan Diaconescu (Partidul Poporului — Dan Diaconescu), Constantin Rotaru (Partidul Alianþa Socialistã), Corneliu Vadim

(Partidul Ecologist Român), Mirel Mircea Amariþei (Prodemo) ºi Szilagyi Zsolt, din partea Partidului Popular Maghiar din Transilvania. În cursa prezidenþialã sau înscris ºi trei independenþi — Teodor Meleºcanu, Monica Macovei ºi Gheorghe Funar. Pânã pe 25 septembrie, la BEC are loc înregistrarea sau respingerea can-

pe 26 septembrie se pot formula contestaþii în scris la Curtea Constituþionalã privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor sau a semnelor electorale. Contestaþiile se fac de cãtre candidaþi, partide politice, organizaþii ale cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale, alianþe politice, alianþe electorale ºi alegãtori. Curtea Constituþionalã are termen pânã pe 27

26 septembrie 2014

Ziua Mondialã a Contracepþiei

onform Calendarului Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii în perioada 26 septembrie – 15 octombrie 2014 se desfãºoarã Campania „Ziua Mondialã a Contracepþiei”, ºi are ca slogan “ESTE VIAÞA TA; ESTE VIITORUL TÃU; CUNOAªTE-ÞI OPÞIUNILE!" Acþiunile desfãºurate se concentreazã asupra metodelor contraceptive, care pot fi utilizate în planificarea familialã. Scopul campaniei este de a atrage atenþia asupra importanþei sãnãtãþii reproducerii ºi a planificãrii familiale, ºi de informare ºi de creºtere a interesului populaþiei generale, mai ales a tinerilor si adolescentilor, cu privire la importanþa utilizãrii metodelor contraceptive, cunoaºterea tuturor opþiunilor, pentru prevenirea sarcinilor nedorite, pentru o sãnãtate sexualã optimã. Obiectivele campaniei

sunt creºterea numãrului de femei, în special tinere, informate corect asupra metodelor contraceptive; creºterea interesului femeilor faþã de contracepþie; creºterea numãrului de femei informate asupra serviciilor de sãnãtate corespunzãtoare; scãderea numãrului de sarcini nedorite; reducerea numãrului de avorturi la tinere, în special si reducerea abandonului scolar. Campania stimuleazã populaþia sã-ºi însuºeascã informaþii corecte privind metodele contraceptive ºi sãnãtatea reproducerii. În perioada 22 – 25 mai 2013 a avut loc prima

Conferinþã globalã asupra contracepþiei, sãnãtãþii reproductive ºi sexuale, la Copenhaga, la care au participat 92 de þãri. Compartimentul Evaluarea, Promovarea Sãnãtãþii ºi Educaþie pentru Sãnãtate organizeazã Campania „Ziua Mondialã a Contracepþiei” în data de 26 septembrie 2014 ora 11 marcatã prin distribuire de materiale IEC din cortul amplasat la Direcþia de Sãnãtate Publicã Deva (zona pietonalã). Director executiv, Ec. Mariana Pâncotan

COMUNICAT În perioada 25 - 26 septembrie 2014 Laboratorul de metrologie al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petrosani isi intrerupe activitatea de verificare metrologica a contoarelor de apa rece in vederea autorizarii. Multumim tuturor beneficiarilor serviciilor noastre pentru intelegere. CONDUCEREA S.C. APA SERV VALEA JIULUI SA PETROSANI

septembrie sã soluþioneze contestaþiile prin hotãrâri definitive. Candidaþii au timp pânã pe 27 septembrie sã se decidã dacã renunþã la candidaturã. Cei care renunþã o pot face printr-o declaraþie pe propria rãspundere care se depune la BEC. Candidaturile rãmân definitive la 28 septembrie. AGERPRES

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

Restricþii apã anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Joi 25.09.2014 în oraºul: z Aninoasa - între orele 08.00 - 13.00. Zona afectatã: Zona Iscroni. Motivul restricþiei: Refacere branºamente, str. Centru II.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Life&Style

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 2014

Cele mai dãunãtoare locuri de muncã

n loc de muncã poate aduce nenumãrate beneficii, însã existã ºi joburi care pot provoca efecte negative asupra sãnãtãþii fizice, dar ºi psihice.

urma ridicãrii greutãþilor. ªi cei ce lucreazã ca instalatori sau electricieni se claseazã în top 10 al celor mai multe accidente mortale la locul de muncã, deoarece aceºtia ar putea cãdea sau s-ar putea electrocuta.

În urma cercetãrilor realizate de Biroul de Statisticã al Muncii (BLS) din Marea Britanie ºi CareerCast, Huffington Post prezintã cele mai dãunãtoare locuri de muncã, ce pot afecta bunãstarea fizicã ºi emoþionalã a angajaþilor.

de protecþie nu poate preveni în totalitate riscul de apariþie a unei boli. Muncitorii din domeniul construcþiilor pot inhala praf, existînd astfel ºanse mari de producere a unor boli precum cancer pulmonar, mezoteliom sau azbestoza.

Potrivit rapoartelor BLS, acest domeniu se aflã în top 10 cu cele mai multe accidente mortale la locul de muncã.

onstrucþiile

În domeniul construcþiilor au loc adesea accidente de muncã. Chiar ºi cei mai pricepuþi lucrãtori ar putea fi rãniþi sau s-ar putea electrocuta. De asemenea, ei se expun la produse chimice, fum ºi particule, iar echipamentul

petrecute la locul de muncã. În plus, în aceste domenii, starea emoþionalã poate fi de asemenea afectatã, þinînd cont cã scopul este acela al protejãrii vieþii celorlalþi. De aceea, CareerCast

Joburile din aceste domenii sînt ideale pentru cei care iubesc sã stea în aer liber ºi nu sunt deranjaþi de faptul cã se pot murdãri sau zgîria. Însã ºi cei mai experimentaþi dintre lucrãtori se pot rãni.

erviciile

În cazul poliþiºtilor sau al pompierilor exista nenumãrate accidente mortale

griculturã. Pescuitul. Silvicultura

poziþioneazã aceste joburi în top 10 al celor mai stresante locuri de muncã. Mai mult decît atît, sãnãtatea pompierilor risca sã fie afectatã de posibilele expuneri la substanþe toxice. Pentru cei care se ocupa cu colectarea deºeurilor, exista riscul de a se rãni în timpul programului, aceºtia acuzînd adesea întinderi musculare, în

rmata

Orice funcþie ocupatã în cadrul armatei presupune perioade mari de timp petrecute departe de casã, ture obositoare ºi asumarea

responsabilitatatii asupra vieþilor altora, mai presus fiind siguranþa celor pe care militarii îi servesc.

ransportul

Conducerea unei maºini este evident periculoasã, de aceea un astfel de job poate afecta fizicul, dar ºi psihicul unui angajat. În primul rînd, un risc îl reprezintã expunerea la fum ºi substanþe chimice. De exemplu, ºoferii de camion, prin descãrcarea mãrfurilor, risca sã contracteze diverse boli pulmonare. Piloþilor le poate fi afectat auzul din cauza expunerii prelungite la zgomotul provocat de

motorul de avion. În plus, este vorba ºi despre stresul cauzat de responsabilitatea pe care o presupune transportarea în siguranþã a pasagerilor. Astfel, piloþii, alãturi de ºoferii de taxi, apar pe lista CareerCast ca avînd unele dintre cele mai stresante locuri de muncã.

unca de birou

Deºi în acest caz nu poate fi vorba de accidente mortale petrecute la locul de muncã, munca de birou poate fi periculoasã, afectînd în timp sãnãtatea. Numeroase studii arata ca statul la birou poate scurta din durata vieþii ºi poate creºte ºansele de producere a cancerului, diabetului sau a bolilor cardiovasculare. De asemenea, munca la birou are ºi un impact puternic asupra psihicului. Potrivit CareerCast cei mai stresaþi sînt organizatorii de evenimente, oamenii de relaþii publice, ziariºtii, dar ºi cei care au funcþii executive în cadrul corporaþiilor.