Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 701

Cronica Vãii Jiului Luni, 22 Septembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

„Perla” Vãii Jiului este în pericol!

Cu maºina pe calea feratã >>> PAGINA A 3-A

Douã accidente tragice în zonele montane ale judeþului >>> PAGINA A 3-A O premierã! Prima generaþie fãrã abecedare!

Nici manuale vechi nu sunt

>>> PAGINA A 4-A

Olimpici nu, meseriaºi da! >>> PAGINA A 5-A

De ce ocoliþi sã rãspundeþi la întrebãri, domnule Bercea Valentin! >>> PAGINILE 6-7

Iluzionistul – teatru altfel, la Petroºani >>> PAGINILE 8-9

Liderii rãmân nemâncaþi >>> PAGINA A 10-A

Inculpaþii de la Uricani, chemaþi la barã >>> PAGINA A 11-A

nainte cu circa douã luni de zile de deschiderea sezonului de schi, staþiunea Straja din Lupeni ar putea rãmâne închisã. Mai mulþi factori ar putea cauza falimentul celei mai apreciate staþiuni hunedorene de schi. Chiar dacã mai sunt douã luni de zile pânã la bãtãtorirea primei pârtii de schi, în staþiunea Straja domneºte incertitudinea. Telegondola pentru transportul turiºtilor nu se ºtie dacã va porni... >>> PAGINA A 16-A

Petroºaniul – gazda unui festival al filmului în aer liber >>> PAGINA A 13-A

Cursuri în turism >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ

Radare în Hunedoara 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia – Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str. Muncii

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 2014

Cu maºina pe calea feratã

n conducãtor auto a sãrit cu autoturismul pe calea feratã. Totul s-a întâmplat la sfârºitul sãptãmânii trecute, la Petroºani, pe DN 66. Din fericire nu au existat victime, ci doar pagube materiale. Conducãtorul auto a fost sancþionat contravenþional. Monika BACIU “Un conducator auto, in data de 18 spre 19, in timp ce conducea un autoturism pe soseaua de tranzit a pierdut controlul asupra volanului si s-a rasturnat in

afara parti carosabile. In urma accidentului nu a rezultat vatamari corporale de persoane, conducatorul auto a fost sanctionat contraventional si urmeaza pe propria cheltuiala sa isi repare autoturismul.

Din cauza vitezei, conducãtorul auto a plonjat cu autoturismul în apropierea cãii ferate.

Douã accidente tragice în zonele montane ale judeþului

n turist polonez a murit dupã ce a cãzut cu motocicleta într-o râpã, în Munþii Godeanu, iar un altul de naþionalitate germanã a avut aceeaºi soartã dupã ce a cãzut cu un ATV. Maximilian GÂNJU Sfârºit de sãptãmânã tragic pentru doi turiºti strãini care au venit în zonele muntoase din judeþul Hunedoara, în cãutare de aventurã. Astfel, un cetãþean polonez ºi-a pierdut viaþa dupã ce a cãzut cu motocicleta într-o pãpastie din Munþii Godeanu, în timp ce încerca sã facã fotografii. Accidentul a avut loc în zona Izvoarele Cernei, la o altitudine de peste 2000 de metri, la graniþa dintre judeþele Gorj ºi Hunedoara. Turistul polonez, în vârstã de 38 de ani, era însoþit de un prieten, ambii

fiind cu motocicletele, ºi voiau sã treacã dinspre Hunedoara spre Gorj, prin munte, pe un drum forestier. Potrivit salvamontiºtilor, cei doi turiºti încercau sã facã fotografii, iar la un moment dat bãrbatul de 38 de ani s-a dezechilibrat ºi a cãzut cu motocicleta într-o prãpastie. Accidentul a fost anunþat la 112 de cãtre prietenul bãr-

batului, iar la faþa locului a mers o echipã de salvamontiºti din Gorj. Din pãcate, medicul de pe ambulanþã nu a putut decât sã constate decesul. Turiºtii s-au aventurat pe unul dintre cele mai frumoase trasee montane din þarã, aflat la o altitudine de peste 2000 de metri însã extrem de periculos. Salvatorii montani au

Minori specializaþi în furt

oi minori, în vârstã de 16, respectiv 17 ani, care au comis nu mai puþin de 12 furturi, au fost identificaþi de poliþiºtii hunedoreni, în urma unor percheziþii domiciliare efectuate pe raza localitãþii Sãcãrâmb. În urma anchetei, poliþiºtii au stabilit faptul cã, infracþiunile au fost comise pe raza localitãþii Sãcãrâmb, în perioada 1 iulie 2014 – 12 septembrie

A fost testat cu aparatul echilotest iar rezultatul a fost negative”, a declarat Petre Marza Sef politia Rutiera Petrosani.

2014, iar prejudiciul cauzat are o valoare de aproximativ 14.700 lei. Poliþiºtii au reuºit sã recupereze o parte din bunurile sustrase, în valoare de

aproximativ 7.500 de lei, iar în cauzã s-a solicitat unitãþii de parchet competente sesizarea Judecãtoriei Deva cu propunerea de arestare preventivã a celor doi minori.

avut nevoie de mai bine de o orã pentru a recupera trupul victimei din cauza terenului accidentat. Autoritãþile au luat legãtura cu Ambasada Poloniei din România pentru a anunþa familia victimei. Un al doilea accident a avut loc pe „Vârful Mãgurii”, din comuna Lunca Cernii de Jos. Un grup format din 11 cetãþeni germani au fãcut o excursie cu ATV-ul, iar la întoarcere, unul dintre ei, în vârstã de 50 de ani, s-a rãsturnat pe drumul forestier, fiind lovit de ATVul cu care se deplasa. La faþa locului s-au deplasat echipaje formate din poliþiºti, jandarmi montani, reprezentanþi ai Salvamont Hunedoara ºi ai SMURD Hunedoara, care, dupã efectuarea procedurilor specifice, au constatat, din nefericire, decesul cetãþeanului german.

Nu este pentru prima datã când în zona respectivã au loc accidente de circulaþie.

A intrat cu maºina în copac n bãrbat în vârstã de 45 de ani din oraºul Petrila a murit, dupã ce a intrat cu maºina într-un copac.

Potrivit poliþiºtilor, bãrbatul care conducea o autoutilitarã pe DN 68, pe direcþia de deplasare

de un copac. Accidentul a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute. În autovehicul se afla ºi un pasager,

Caransebeº spre Haþeg, în afara localitãþii Cârneºti, pe o porþiune de drum în aliniament, a ieºit în afara pãrþii carosabile ºi s-a izbit cu autoutilitara

fiind vorba despre un bãrbat în vârstã de 38 de ani, din localitatea Tãureni, judeþul Mureº, care, din fericire, nu a suferit vãtãmãri corporale.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 2014

O premierã! Prima generaþie fãrã abecedare!

Nici manuale vechi nu sunt

roblema manualelor pentru clasa I ºi a II-a nu a fost rezolvatã, iar primul ministru Victor Ponta a spus cã pînã vor apãrea cele noi, dascãlii le pot folosi pe cele de la seriile anterioare. Nici acest lucru nu este posibil pentru cã vechile manuale au rãmas la elevi. Mircea NISTOR Monika BACIU “Am considerat cã este destul de dificil sã reuºim sã adunãm toate manualele de la seria trecutã pentru cã manualele de clasa întîi nu sunt transmisibile ºi ele sînt date acasã copiilor la sfîrºitul anului. Noi am ales varianta materialelor auxiliare alternative ºi din fericire ºcoala noastrã este dotatã cu copiator ºi avem parte de tehnologie ºi atunci putem sã folosim foarte mult fisele”, a declarat Manuela Bodoni învãþãtoare la clasa I. În aceastã perioadã, învãþãtorii recapituleazã cu elevii noþiunile acumulate în anul ºcolar trecut. “Se începe cu împrospãtarea cunoºtinþelor acumulate anul trecut, se ºtie cã cei din clasa întîi vin dupã clasa zero ºi atunci a fost o perioadã de pregãtire a lor pentru clasa întîi”, a mai precizat sursa citatã. Deºi unii dintre elevi ºtiu sã scrie, ei ºi-ar dori sã vadã cum aratã un abecedar, nu sã lucreze de pe fiºe. Astfel mai mulþi micuþi ne spun... “Am învãþat sã scriem, sã citim. ªtiu deja sã scriu. Mi-aº dori sã am manuale ºiº a vãd cum aratã un Abecedar”, a declarat o fetiþã de clasa I. “Am învãþat sã scriu ºiº a citesc. Toate lucrurile acestea le-am învãþat la grãdiniþã. Acum aº vrea sã învãþ mai multe”, ne spune un alt elev. “La grãdiniþã am învãþat sã scriu, acum

Nici abecedare, nici ºah…

acã abecedarele nu au ajuns încã în ºcoli, nici orele de ºah destinate copiilor nu au început. Asta, în ciuda faptului cã reprezentanþii Ministerului Educaþiei anunþaserã cã în anul ºcolar 2014 – 2015 elevii vor învãþa sportul minþii. Mircea NISTOR

am venit la ºcoala pentru nu am avut ce face. Acum la ºcoala am învãþat deja multe pentru cã am ºi tot ceea ce îmi trebuie adicã, caiet, penar, stilou, creioane. Nu ºtiu sã scriu dar aº vrea sã învãþ foarte mult”, a mai povestit un alt elev. Totuºi, micuþii învãþãcei de la ªcoala Generalã Nr. 7 din cartierul petroºenean Aeroport au primit cîteva abecedare din rezerve ºi altele cîteva din recuperãri de la generaþiile anterioare. “Consider cã am avut parte de o sincopã. Personal, am convingerea cã oamenii care trebuiau sã se ocupe de aceastã problemã nu vor scãpa fãrã a da socotealã. Cred cã la nerezolvarea acestei probleme au concurat mai mulþi factori. În primul rînd, de vinã, este legislaþia care permite, automat, dupã desfãºurarea unei licitaþii, contestarea acesteia. Apoi, fondurile pentru

învãþãmînt vin mai tîrziu decît avem nevoie, inclusiv pentru reparaþii sau pentru necesitãþile urgente ale unei instituþii ºcolare. Nu mi se pare normal ca anul ºcolar, din punct de vedere financiar, sã aibã o astfel de structurã ca ºi în prezent. Un an financiar se desfãºoarã din ianuarie pînã în decembrie iar un an ºcolar din septembrie pînã în august. Deci nu se potriveºte aceastã suprapunere din punct de vedere financiar a desfãºurãrii anului ºcolar. Rectificãrile bugetare vin dupã ce te pregãteºti de începutul ºcolii ºi dupã ce a trecut vacanþa! În acest an am ºtiut din timp cã nu vom avea aceste cãrþi de cãpãtîi. Din acest motiv, am asigurat un minim de abecedare (din rezerve) sau din recuperãri, de la cei care au dorit sã-ºi ajute copiii mai mici. Nu am pãþit, de cînd sunt în învãþãmînt, aºa ceva. Cred, ºi sper, cã acest an ºcolar reprezintã doar un accident. În parantezã fie spus, peste 30% dintre copiii noºtri nu au acasã calculatoare ºi internet. Prin urmare, nici manualele electronice (o idée foarte

generoasã) nu vor reprezenta o rezolvare a problemei abecedarelor. Trebuie sã le oferim copiilor posibilitatea de a avea acces la acest tip de manuale dar trebuie sã le oferim ºi celor care nu au posibilitatea de a accesa un manual digital oportunitatea de a participa la actul educaþional. Mai exact, consider cã este necesarã ºi tipãrirea unor astfel de manuale”, a declarat Vasile Pop, director ªcoala Generalã Nr. 7 Petroºani. Potrivit promisiunilor guvernanþilor noile abecedare ar fi urmat sã fie repartizate elevilor în cel mai scurt timp. Între timp, însã, mult-trâmbiþata licitaþie pentru “cãrþile de cãpãtîi” ale copiilor din clasele I ºi a II-a este în “aer”. Din acest motiv, Ministerul Educaþiei a decis sã extindã perioada de folosire a vechilor materiale didactice. Decizia a fost luatã în ciuda faptului cã micuþii din clasele primare ar fi trebuit sã beneficieze, cu începere din acest an ºcolar, de o programã schimbatã în mod radical. Ce poþi sã te aºtepþi, însã, de la un minister condus de cineva care “ºtie” cã Romulus ºi Remus au fost crescuþi ºi alãptaþi de o vulpoaicã ºi nu de o lupoaicã?

“Orice început este mai greu. Probabil, de aceea nu s-a întâmplat încã nimic dar aºteptãm sã vedem ce o mai fi. Eu sper cã, pânã la urmã, ideea lansatã de cãtre reprezentanþii ministerului va demara iar copiii vor învãþa sã joace ºah”, a declarat Gheorghe ªcurhan, antrenor de ºah în cadrul CSM Petroºani. Pânã în prezent, însã, nimeni nu l-a contactat pe antrenorul ªcurhan pentru a le preda ore de ºah copiilor din clasele primare. “Nu m-a cãutat nimeni pentru a-mi propune sã le predau copiilor acest sport. Îmi petrec mai tot timpul aici, la secþia de ºah a CSM Petroºani, unde îi învãþ

pe cei mici tainele acestui sport deosebit. Deci, am o experienþã în acest domeniu unde vin la noi la club sã înveþe tainele ºahului ºi copii de chiar 4 ani, aºa cã aº fi pregãtit sã predau ºi în unitãþile ºcolare. Aºtept ºi sper cã, pânã la urmã, ºahul va ajunge ºi în ºcoli”, a mai spus Gheorghe ªcurhan. Luna viitoare, respectiv în octombrie, secþia de ºah a Clubului Sportiv Municipal Petroºani va organiza un concurs intitulat “Trofeul Tinerilor Maeºtri”. La competiþie vor lua parte, pe 4 grupe valorice, membrii clubului.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 2014

Încã douã zile de înscrieri doua etapã de admitere la Universitatea din Petroºani ar fi trebuit sã se încheie in data de 18 septembrie, însã din cauza faptului cã nici acum nu au fost ocupate toate locurile bugetate reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior au decis sã prelungeascã cu încã douã zile aceastã perioadã.

Monika BACIU “In momentul actual avem un numar de 564 de locuri ocupate, daca adunam cele 283 de locuri din aceasta sesiune cu cele din vara. Mai urmeaza perioada de confirmari cand cei care doresc sa ocupe un loc bugetat trebuie sa vina cu actele in original si trebuie sa-si plateasca taxa de inmatriculare. La ora actuala mai sunt 60 de locuri buge-

tate insa in sedinta consiliului de administratie s-a decis prelungirea cu inca doua zile a perioadei de inscriere, mai avem si

sambata si duminica, poate vom reusi sa ocupam din acest locuri ramase cat mai multe. In ceea ce priveste studile univer-

Olimpici nu, meseriaºi da!

n acest an se împlinesc 40 de ani de la data în care, în anul 1974, a fost datã în folosinþã ªcoala Generalã Nr. 7 din Petroºani. Evenimentul va fi marcat în primãvara anului viitor, atunci când vor fi organizate o serie de seminarii ºi mese rotunde la care vor fi invitaþi sã participe atât elevii cât ºi pãrinþii acestora. La manifestare vor lua parte ºi absolvenþii din anii anteriori. Mircea NISTOR “Împlinirea celor 40 de ani de existenþã a unitãþii noastre ºcolare reprezintã o mare sãrbãtoare pentru noi. Cu acest prilej vom organiza o sãptãmânã de activitãþi în cadrul cãreia se vor derula seminarii pe temele “Învãþãmântul românesc, încotro?” sau “Învãþãmântul din Valea Jiului, raliat la cerinþele europene”,

pentru cã avem multe de spus în acest sens. De asemenea, vom organiza întâlniri cu foºtii absolvenþi, cãrora le vom decerna legitimaþii de absolvire

a cursurilor ºcolii europene Nr. 7 din Petroºani. Totodatã, vor mai fi ºi o serie de dezbateri cu pãrinþii de ieri ºi de astãzi. Nu ºtiu dacã

sitare de masterat avem un numar de 107 candidati inscrisi dar cele 200 de locuri bugetate au fost ocupate inca din sesiunea de vara iar aceste 107 locuri ocupate sunt cu taxa”, a declarat Codruta Dura prorector Universitatea Petrosani. În aceastã sesiune sa deschis un centru de înscrieri ºi la Târgu Jiului, iar aici au fost câteva persoane care ºi-au depus dosarele. “Exista un numar de persoane care s-au inscris si la Targu Jiu. Marti va avea loc conne putem mândri cu faptul cã în ºcoala noastrã au fost create mari personalitãþi dar avem satisfacþia cã, în proporþie de peste 99%, absolvenþii unitãþii noastre ºcolare sunt stâlpi de bazã ai municipiului Petroºani. Aceºtia sunt oameni care au profesii ºi meserii deosebite chiar dacã nu au fost olimpici naþionali. La aceastã unitate ºcolarã, timp de 40 de ani, au fost “scoºi” oameni normali. Nu vârfuri, ci o serie de buni cetãþeni pe care ne putem baza ºi care îºi desfãºoarã activitatea în localitate. Ne dorim ca lumea sã ne înþeleagã aºa cum suntem, cu problemele, zbaterile ºi nãzuinþele noastre dar, sã reprezentãm ceea ce doreºte de la noi”, a declarat Vasile Pop, directorul ªcolii Generale Nr. 7 Petroºani. ªcoala generalã din cartierul Aeroport a fost inauguratã în luna octombrie a anului 1974 iar manifestãrile dedicate marcãrii acestui eveniment se vor derula în primãvara anului viitor.

firmarea, se va deplasa o comisie de la noi de la universitate la Targu Jiu pentru a efectua aceste confirmari sic red ca a fost o initiative care a dat roade mai ales avand in vedere situatia drumului dintre Petrosani si Targu Jiu”, a mai precizat sursa citata. În aceastã sesiune cea mai mare concurenþã a fost la Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã. “Ca si numar de locuri ocupate acum in

sesiunea din septembrie la Facultate de Inginerie Mecanica la studile de licenta sunt 100 de locuri ocupate, urmeaza Facultatea de Stinte cu 96 de locuri ocupate si Facultatea de Mine cu 87 de locuri”, a mai spus Codruta Dura. Reprezentanþii Universitãþii din Petroºani sperã ca în aceste douã zile de înscriere sã fie ocupate toate locurile bugetate la studiile universitare de licenþã.

Peste buget n timp ce nici în a doua etapã de înscrieri locurile la studiile universitare de licenþã nu au fost ocupate în proporþie de 100% nu acelaºi lucru se poate spune ºi de studiile masterale. Aici locurile bugetate au fost ocupate încã din prima sesiune, însã ºi acum au fost candidaþi care ºi-au depus dosarele.

Monika BACIU “In ceea ce priveste studile de masterat cei mai multi s-au inscris la

Facultatea de Stinte cu un numar de 49 de dosare, la Facultarea de Mine cu 32 de dosare si Facultate de Inginerie

cu 26 de dosare”, a declarat Codruta Dura prorector Universitatea Petrosani. Peste 100 de

dosare au fost depuse de tineri pentru a urma studiile de masterat în aceastã sesiune de admitere.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 2014

Primim la redacþie

De ce ocoliþi sã rãspundeþi la întrebãri, domnule Bercea Valentin!

n urmã cu ceva timp am prezentat în presã un articol cu titlul „ Pãi, de unde aveþi în conturi atîþia bani, domnule Bercea Valentin?” articol însoþit de ultimele douã Declaraþii de avere,( unele capitole), scrise de cãtre dl.Bercea Valentin. Din Declaraþia de avere nr. 15/30.04.2014 rezultã, printr-un simplu calcul aritmetic, cã dl. Bercea Valentin ºi-a încãrcat conturile bancare cu 867milioane lei vechi faþã de anul precedent.

În articolul cu titlul „Modul de rezolvare a unui memoriu este bãgarea pumnului în gura celui care l-a întocmit?” am prezentat, printre altele, cum funcþionarul public Bercea Valentin îmi aducea învinuiri pentru faptul cã am fãcut publice Declaraþiile sale de avere pentru care, aºa cum se exprima într-un înscris, i-am adus „atingere integritãtii fizice ºi siguranþei personale”, solicitând în acest sens protecþia legii, fapt pentru care va începe demersurile de a mã acþiona în judecatã. Aceasta atenþionareameninþãtoare, cu scopul de a induce o stare de temere, de intimidare, fãcutã de cãtre funcþionarul public sub antetul instituþiei unde este încadrat, s-a dovedit a fi adevaratã pentru cã a demarat acþiunea civilã împotriva mea la Tribunalul Judeþean din Deva, având urmãtorele pretenþii: Sã-i plãtesc suma de 2,5 miliarde lei vechi reprezentând daune morale pentru prejudiciul cauzat; sã fiu obligat sã public, pe cheltuiala mea, într-un ziar de largã rãspândire, Sentinþa Judecãtoreascã pronunþatã în cauzã; sã fiu obligat la cheltuieli de judecatã. Aspectele prezentate de mine în presã au început a se adeverii, evident fiind exemplul fostului director al AJOFM Hunedoara, dl. Iorgovan Velichi, trimis în judecatã de cãtre procurori de la

Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia, acesta fiind acuzat pentru comiterea infracþiunii de conflict de interese. Nu cumva, în urma acestui eveniment amintit în fraza precedentã, motivul introducerii acþiunii împotriva mea ar fi unul vindivativ, constituind un soi de rãzbunare pentru articolele apãrute în presã legate de fapte ce ar putea friza ilegalitatea ºi imoralitatea unor funcþionari publici din cadrul AJOFMHunedoara??? Prin pretenþiile sale, reclamantul Bercea Valentin dovedeºte perfidie, în încercarea de a ascunde adevãrul aºa cum a procedat ºi colegul sãu Albescu Adrian, (în prezent decedat), când a formulat o Plângere Penalã de Denunþare Calomniosã având o pretenþie de la mine la plata sumei de 500 milioane lei vechi reprezentând daune morale, dar din pãcate, Soluþia pentru Albescu Adrian a fost nefavorabilã. În cele ce urmeazã, am sã mã refer la unele capitole (împrumuturi ºi venituri) din douã Declaratii de avere scrise de dl. Bercea Valentin. În Declaratia de avere Nr. 14/ 19.04.2012 acordã, în nume personal, urmãtoarele Îmrumuturi: (oare de unde???) - ACSP - Petroºani (Asociaþiei Calificare, Specializare Perfecþionare Petroºani)

41.453 lei; - AFC - Arad (Asociaþia de Formare si Consiliere Arad) 33.298 lei; - Indricãu Mihaela 5.380 lei, Total împrumuturi: 80.131 lei Venituri: - De la AJOFM Hunedoara 25.392 lei -consilier/salariu; - ACSP - Petroºani 28.620 lei - activitãþi didactice ºi de comunicare/salariu; - AFC - Arad 26.900 lei - activitãþi didactice/salariu; Total venituri: 80.912 lei În Declaraþia de avere Nr. 64/30.04.2013 acordã în nume personal urmãtoarele Împrumuturi: ACSP - Petrosani 91.482 lei Total împrumuturi: 91.482 lei Venituri: - AJOFM Hunedoara 25.618 lei- consilier/salariu; - ACSP - Petroºani 47.970 lei - activitãþi didactice/salariu; - ACSP - Petroºani 19.758 lei - activitãþi didactice/salariu; - AFC - Arad 5380

lei - activitãþi didactice/salariu; (sumã egalã cu cea acordatã lui Indricãu Mihaela preºedinta AFC Arad) - AFC - Arad 31.645 lei - activitãþi didactice/salariu; Total venituri:130.371 lei Împrumuturile acordate în cei doi ani, (80.131+91.482), Total:171.613 lei. Venituri obþinute din salari în cei doi ani, (80.912+130.371), total: 211.283 lei. Pînã aici, ce nu este adevãrat, domnule Bercea Valentin? Totul ar fi clar dacã am afla rãspunsurile la

urmãtoarele întrebãri: - care a fost sursa veniturilor ce i-a permis oferta împrumuturilor? - care este dovada returnãrii împrumuturilor? - cum a fost posibil ca asociaþiile care au primit împrumuturile oferite de Bercea Valentin sã-l angajeze cu contract de muncã? Poate dl. Bercea Valentin ne va lãmuri cu rãspunsuri în maniera-i caracteristicã, aºa cum ne-a „lãmurit”sfidând chiar ºi legile Fizicii, despre faptul cã este posibil sã lucreze în localitãþi aflate la distanþe de

sute de km între ele respectiv Deva, Arad, Petroºani, (indiferent în ce ordine le-am lua, distanþa între localitãþi rãmâne aceiaºi), chiar dacã domiciliul este în municipiul Vulcan. Nu cumva în cazul de faþã ar putea fi vorba de ceva care mie îmi scapã sau de „parandãrãt”, aºa cum reiese din urmãtorul aspect: Printre beneficiarii împrumuturilor acordate de cãtre Bercea Valentin se aflã ºi Indricãu Mihaela, (cu un împrumut de 5.380 lei.). Aceasta sumã de 5380 lei se întorcea în urmãtoarea perioadã în buzunarele celui care a acordat împrumutul, respectiv Bercea Valentin, pentru activitãþi didactice/salariu de la AFC - Arad acolo unde preºedinta Asociaþiei, cine credeþi cã este?.., este..., aþi ghicit!, Indricãu Mihaela care este..., iar aþi ghicit!, soþia lui Bercea Valentin cel care, dupã cum se pare, ºia recuperat împrumutul de 5.380 lei.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 2014 Pai, domnule Bercea Valentin, cum rãmâne cu urmãtoarele afirmaþii care vã aparþin?: „am calitatea de funcþionar public, ºi respectând aceastã calitate, pentru care am depus un jurãmânt, îmi duc la îndeplinire îndatoriile de serviciu cu probitate moralã ºi profesionalã”. Într-o pozã de pe site-ul Asociaþiei Thumende Valea Jiului, (pozã fãcutã cu ocazia festivitãþii de deschidere a unui proiect derulat prin programul POSDRU în parteneriat cu AJOFM Hunedoara), poate fi zãrit ºi dl. Bercea Valentin care nu putea sã fie absent de la festivitatea de deschidere a unui proiect în cadrul cãruia presta activitãþi didactice Indricãu Mihaela? În pozã, la masa prezidiului, se pot observa, printre alþii, Iorgovan Luiza, Iorgovan Velichi, o reprezentata a Asociaþiei Thumende ºi Bercea Valentin. „O pozã spune cât o mie de cuvinte, vorbele trec, pozele rãmân”. Pãi, dacã Bercea Valentin obþinea venituri salariale de la mai multe locuri de muncã printre care ºi de la AFC - Arad unde preºedintã este Indricãu Mihaela din Arad, beneficiara împrumutului oferit de soþul sãu Bercea Valentin funcþionar public la AJOFM Hunedoara, de ce Indricãu Mihaela nu ar obþine, pentru cã se poate, venituri salariale de la Asociaþia „Tuhmende” din Petroºani, într-un proiect de unde obþinea venituri salariale ºi Iorgovan Luiza, funcþionar public în acea perioadã la Mediu din Deva, soþia directorului AJOFM Hunedoara. Ce nu este adevãrat, domnule Bercea Valentin ºi cum ramâne cu Statutul Funcþionarului Public care trebuie respectat nu numai invocat??? Cam multe încrengãturi familiale despre care ar trebui sã se autosesizeze cineva. În încheierea articolului revin la una din pretenþiile solicitate în instanþã de cãtre reclamantul Bercea Valentin care cere sã fiu obligat sã public, pe cheltuiala mea, într-un ziar de largã rãspândire, Sentinþa Judecãtoreascã în cauzã. Pe aceastã cale îl informez pe

reclamant sã stea liniºtit pentru cã voi face publica Sentinþa Judecãtoreascã în cauzã, nu numai într-un ziar, chiar în mai multe publicaþii locale ºi centrale ºi nu numai, convins fiind de veridicitatea aspectelor semnalate cât ºi a dreptului meu la opinie. Cât despre pretenþia reclamantului la plata sumei de 2,5 miliarde lei vechi, reprezentând daune morale pentru prejudiciul cauzat,( ???!!!), nu pot decât sã-l felicit pentru experienþa sa, dupã cum se pare, de a obþine repede foarte mulþi bani. Refuzul de a rãspunde punctual la întrebãrile adresate, având în vedere cã aveþi calitatea de funcþionar public, genereazã planarea unor suspiciuni cu privire la atitudinea ºi comportamentul dvs., domnule Bercea Valentin ! Petre LUNGOCI P.S. Preºedinta AFC-Arad, Indricãu Mihaela, îi sare în ajutor soþului sãu Bercea Valentin cu un înscris, la solicitarea acestuia, în care aratã aspectele legate de activitatea depusã în cadrul asociaþiei AFC-Arad în anul 2011 ºi 2012. La prima vedere se poate observa o neconcordanþã prin diferenþa mare între ce declarã dl. Bercea Valentin ºi ce scrie în „ADRESÃ” reprezentanta AFC-Arad privind veniturile salariale obþinute de cãtre acesta în perioada activitãtii, la AFC-Arad. ªi asta pentru cã, potrivit Declaraþiilor de avere nr. 14/19.04.2012, nr. 64/30.04.2013, Bercea Valentin obþinea de la AFC- Arad un total de 63.925 lei, iar reprezentanta AFC Arad scrie în „ADRESÃ”cã din contractele de muncã Bercea Valentin a realizat un venit de 37.025 lei. Oare cine spune adevãrul??? Înscrisul denumit „ADRESÃ” cu Nr. 63/29.04.2014 (cu alte cuvinte, un certificat de bunã purtare), este depus de cãtre reclamant la dosarul cauzei în acþiunea civilã intentatã împotriva mea. Voi reveni cu noi dezvãluiri. Petre LUNGOCI

Beneficii pentru angajatori

eprezentanþii Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã deruleazã o campanie de informare a angajatorilor cu privire la beneficiile de care dispun dacã angajeazã ºomeri sau persoane trecute de o anumitã vârstã. La nivelul Vãii Jiului campania a demarat astãzi, iar oficialii instituþiei ne spun despre ce este vorba. Monika BACIU “Este una dintre activitatile pe care le organizam in luna august si septembrie conform unui ordin al directorului general al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca. Se prevede a se efectua vizite in mod permanent de catre colegii mei de la agentiile locale la agentii economici iar in lunile august si septembrie au fost prevazute in sarcina data de directorul executive

categori, someri peste 45 de ani, unici intretinatori de familie, absolventi. Este vorba de niste masuri de care pot beneficia in cazul in care pot angaja aceste categori sociale”, a declarat Rodica Peter Director AJOF Hunedoara. Prin aceste mãsuri se încearcã crearea de noi locuri de muncã în diferite domenii. “Incercam sa sporim interesul

adjunct cate 12 vizite pentru fiecare dintre noi. Am hotarat sa le impartim, eu voi lua zona Hateg si Valea Jiului si colega mea doamna director adjunct pe zona Deva si Hunedoara. Aceste vizite presupun sa aducem la cunostinta agentilor economici masurile active pe care le oferim si prezentarea subventilor de care beneficiaza angajatorii in cazul in care angajeaza someri cu specificul fiecarei

agentilor economici de a crea locuri de munca si de a angaja someri. Este o situatie cu care noi ne confruntam pentru ca in special femeile trecute de 45 de ani intampina mari dificultati in a-si gasi un loc de munca. Prin aceste masuri, cel putin la nivelul judetului Hunedoara, multi agenti economici au conventi cu noi si in urma acestora beneficiaza de subventi pentru fiecare loc de munca creat.

Au si obligate in sensul de a mentine acest loc de munca o anumita perioada de timp dar sunt foarte multe firme care sunt interesate de acesta masura”,

a mai spus Rodica Peter. Din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj ºi din alte surse alocate conform prevederilor legale se pot subvenþiona cheltuielile cu forþa de muncã efectuate în cadrul unor programe care au ca scop ocuparea temporarã a forþei de muncã din rândul ºomerilor, pentru dezvoltarea comunitãþilor locale. Alte subvenþii se acordã angajatorilor absolvenþilor.

8 Actualitate

Iluzionistul – teatru altfel, la Petroºani

azio Torrini – un actor tânr din Italia, a ajuns pe scena de la Petroºani ºi, chiar dacã spectatorii nu sunt acomodaþi cu teatrul în forma în care a fost creatã piesa de aceastã datã, putem vorbi despre încã o idee ineditã. Vineri seara, sala Teatrului Dramatic I.D Sîrbu a fost animatã de vreo 100 de oameni, care vrut sã vadã o piesã adusã la noi de o trupã de teatru din Italia. A fost ca un rãspuns la ceea ce actorii noºtri au jucat la Roma, la începutul verii ºi chiar dacã nu au fost obiºnuiþi în acest fel, cu subtitrare în spatele scenei, spectatorii au plecat încântaþi de idee. În fapt, actorul care a susþinut un monolog timp de mai bine de o orã ºi jumãtate,

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 2014

ne-a purtat prin mai multe lumi, epoci, creionând ideea cã suntem niºte marionete acþionate de butoane. Nu i-a fost uºor, dar a interacþionat perfect cu publicul, stârnind o serie de reacþii contradictorii, de la nedumerire, la plictisealã, pentru ca mai apoi sã revinã la un soi

de dialog orb, în care publicul s-a angrenat mai greoi iniþial, dar s-a lãsat purtat pânã la capãt într-un soi de curiozitate nemaiîntâlnitã. Am vrut sã ºtim cum s-a simþit actorul la Petroºani ºi vã redãm în continuare interviul de la finalul piesei. – Aþi ajuns în Valea Jiului ºi vreau sã ºtiu dacã este aºa cum v-aþi aºteptat. Cum gãsiþi oraºul nostru, mai ales cã aþi ajuns într-un moment în care se desfãºoarã un festival cu muzicã ºi petreceri în aer liber? Tazio Torrini: Suntem bucuroºi cã am sosit în Valea Jiului. Pe aici mai trecuserãm acum doi ani când am jucat la Tg. Jiu Coloana nesfârºitã, adaptatã ºi montatã tot de regizoarea companiei, Letteria Giuffrè, dupã piesa omonimã semnatã de Mircea Eliade. Petroºani ne era cunoscut deja ca fiind un loc teatral important, cu producþii ºi proiecte interesante. Colaborarea efectivã am început-o la începutul verii, prin invitarea la festivalul nostru de la Roma, teatROmania_emersioni sceniche, a unei piese produse la Petroºani. Satisfacþia noastrã este

deci mare în a continua colaborarea începutã prin aceastã descindere în oraºul vostru, în acest moment. – Cum este publicul român? Sunt diferenþe între noi ºi italieni? Dar actorii? Tazio Torrini: Publicul român, spre diferenþã de cel italian, are o altã tradiþie de culturã teatralã, în care specializarea pe anumite domenii teatrale e mai puþin marcatã, cu excepþia capitalei ºi a marilor centre universitare, unde diferenþierea e mai marcatã. Ca ºi gusturile, de altfel. În plus, prezenþa activitãþilor teatrale în oraºele mici ºi în zonele rurale e încã destul de redusã, de unde ºi absenþa unui public

teatral structurat în aceste realitãþi. În ce priveºte statutul actorilor din cele douã þãri, el este de asemenea diferit, datoritã contextului istoric ºi al diferenþelor de tradiþii nu numai culturale, ci ºi instituþionale. Ar fi mult de discutat aici… cert este cã de ambele pãrþi existã oportunitãþi de cunoaºtere ºi cooperare mai strânsã. E tocmai direcþia pe care încercãm sã fim constructivi. – Ce ar trebui fãcut pentru ca lumea sã fie atrasã de scenã, de sala de spectacole, mai exact? Unde se regãseºte tânãra generaþie? Tazio Torrini: Depinde de fiecare context local, dar ºi de resursele umane ºi mate-

riale pe care companiile le au pentru a fi incisive la nivel social. Cu siguranþã, eforturile ar trebui concentrate mai ales, dar nu exclusiv, asupra tinerilor ºi copiilor, adicã a publicului adult de mâine. Aici instituþiile ºcolare au un rol important în a favoriza cunoaºterea lumii teatrului, menirea artei dramatice ºi rolul ei spiritual.

dramaturg contemporan, dar e ºi unul destul de cunoscut în Italia. În momentul de faþã, în multe þãri e cel mai publicat ºi cunoscut dramaturg român în viaþã. Sã sperãm cã ºi alþii îi vor pãºi pe urme!

– Aþi ales, pentru România, o piesã a lui Matei Viºniec. Este o coincidenþã cã ºi actorii de la Petroºani au mers tot pe acest autor, în Italia?

Tazio Torrini: Ecourile au fost pozitive ºi încurajatoare, nu numai pentru piesa în sine, ci ºi pentru producþiile româneºti de calitate, care ar merita o circulaþie ºi o vizibilitate internaþionalã mult, mult mai ample. Noi am fãcut un pas în aceastã direcþie, dar e nevoie de proiecte similare constante, dar nu numai în reþeaua marilor festivaluri de teatru europene, care au ºi bugete pe mãsurã. E importantã promovarea producþiilor ºi proiectelor de calitate, indiferent cã e vorba de grupuri independente sau de trupe aparþinând teatrelor aºa-zise de provincie, uneori pe nedrept þinute pe tuºã.

Tazio Torrini: Piesa a intrat în lucru ºi prezentatã într-o formã embrionarã acum un an, montatã în limba italianã dar gânditã universal, aºa cum e ºi scriitura lui Viºniec, ºi anume destinatã unui public fãrã frontiere. Desigur, în fiecare context naþional piesa poate avea unele accente de culoare, sau de rezonanþã emotivã, diferite, datoritã sensibilitãþii fiecãrei persoane implicate. Este doar o coincidenþã cã ºi actriþele de la I.D. Sîrbu au venit la Roma tot cu o piesã „viºniechianã”, printre altele la fel de universalã prin problemele pe care le pune, în pofida titlului ºi a problematicii ei de reflexie iniþialã – ºi anume, violenþele împotriva femeilor comise în rãzboiul din Bosnia. Viºniec e totuºi nu numai un important

„Amprente” expoziþionale sud – americane

– Care au fost ecourile participãrii actorilor noºtri în Italia?

– Ce urmeazã în proiectele de viitor? Îi includ aceste proiecte ºi pe actorii români? Tazio Torrini: Am vrea sã contribuim în continuare la consolidarea ºi lãrgirea formelor de cooperare activate în ultimii ani pe versantul Italia-România, prin proiecte care sã includã, evident, actori ºi regizori români. Formele, ca ºi rezultatele, vor depinde de mai multe variabile. Suntem însã încrezãtori cã vom vedea evoluþii frumoase, rodnice. Compania Telluris Associati din Pontedera (Toscana) ne-a prezentat la Petroºani spectacolul Iluzionistul, dupã texte de Viºniec din Omul pubelã. Regia: Letteria Giuffrè. Cu Tazio Torrini (one man show). Diana MITRACHE

unicipiul Petroºani a gãzduit o premierã M expoziþionalã de artã. Pentru prima datã, doi artiºti veniþi din America de Sud ºi-au expus lucrãrile în localitatea amplasatã la poalele Munþilor Parâng. Cei doi sunt soþ ºi soþie, Monica Susana Figus, respectiv Cristian Jorge Delgado.

„Eu am venit sã-mi prezint o serie de lucrãri de picturã inspirate de actualitatea argentinianã. Este vorba despre picturi, ca sã le spun aºa, de artã abstractã. Vorbesc româneºte pentru cã am fãcut ºcoala de arte aici, în România, ºi am învãþat limba dumneavoastrã foarte repede pentru cã seamãnã foarte mult cu spaniola. Iubesc România, limba românã ºi istoria dumneavoastrã, care este una deosebitã. În plus, consider cã Brâncuºi este cel mai mare artist contemporan al umanitãþii, acesta fiind realizatorul unor opere de artã deosebite. Vreau, ca în zilele urmãtoare, sã ajung la Târgu Jiu pentru a vedea Coloana Infinitului, Masa Tãcerii ºi Poarta Sãrutului. Toate acestea sunt opere de importanþã deosebitã ale artei universale”, a declarat Monica Susana Figus. „Despre Petroºani ºi Valea Jiului am aflat, pentru prima datã, de pe internet. Tot de pe internet am aflat ºi despre galeria de artã a lui Sergiu Ianza. Am venit pentru prima datã în Petroºani la îndemnul soþiei mele dar ºi pentru faptul cã ºtiu cã aici, în

judeþul Hunedoara, a fost centrul civilizaþiei dacice. Eu am ca obiect de activitate primordial fotografierea vechilor cetãþi ale incaºilor. Prin urmare, îmi doresc sã vizitez ºi sã fotografiez ºi urmele istoriei vechi ale strãmoºilor dumneavoastrã. Istoria veche este cea care mã pasioneazã”, a declarat fotograful argentinian Cristian Jorge Delgado. Expoziþia derulatã sub denumirea „Amprente din America de Sud” a fost gãzduitã de galeria de artã a Fundaþiei Ianza-Art Inter Cultural. „Mã bucur cã am avut ocazia sã gãzduiesc o astfel de expoziþie realizatã de prieteni de-ai mei din America de Sud. Atât picturile cât ºi fotografiile realizate de cãtre Susana ºi Cristian sunt unele deosebite. Este o premierã pentru Petroºani aceastã expoziþie care gãzduieºte picturi ºi poze venite din America de Sud”, a declarat Cristian Sergiu Ianza, organizatorul manifestãrii. Vernisajul expoziþiei ”sud – americane” a avut loc vineri, 19 septembrie, 2014. Mir cea NISTOR

8 Actualitate

Iluzionistul – teatru altfel, la Petroºani

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 2014

– Aþi ales, pentru România, o piesã a lui Matei Viºniec. Este o coincidenþã cã ºi actorii de la Petroºani au mers tot pe acest autor, în Italia?

„Amprente” expoziþionale sud – americane

– Care au fost ecourile participãrii actorilor noºtri în Italia?

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 2014

orin Vezure, liderul departamentului Viitorul de la Sindicatul Muntele, nu renunþã la greva foamei, iar lui i s-a alãturat colegul sãu Petre Todericiu, lãcãtuº la Preparaþie. Ambii sunt deciºi sã nu cedeze, pânã ce nu vor fi luaþi în calcul, iar în ce priveºte comunicatul remis presei de conducerea CEH, Vezure spune cã sunt doar minciuni. Diana MITRACHE „Minciuni! Ne mint sã tãcem! Gata! Nu mai vrem, stãm aici pânã mai putem. Nu mã simt foarte

Liderii rãmân nemâncaþi

bine ºi a venit de câteva ori ºi salvarea, dar încã mai pot”, a declarat sâmbãtã, dupã 3 zile de greva foamei, Dorin Vezure. În aceeaºi situaþie este ºi coleg-

REDACÞIEI COTIDIANULUI “CRONICA VÃII JIULUI” Articolul publicat în apariþia din 19 septembrie 2014 al cotidianului Cronica Vãii Jiului, sub semnãtura lui Carmen Cosman-Preda, intitulat « ,, Crimã,, cu premeditare CEH pregãteºte un import masiv de huilã, în timp ce minerilor da la Închideri le-a interzis sã lucreze în week-end!» ne obligã la o reacþie oficialã care nu intenþioneazã sã conteste dreptul la opinie al cititorilor de presã ºi cu atât mai puþin pe cel al salariaþilor SCEH-SA, ci sã prezinte, punctual ºi fãrã patos, date legate de activitatea S CEH-SA. Solicitãm publicarea celor de mai jos ca „Drept la replicã”, în aceleaºi condiþii tipografice ca cele ale articolului la care facem referire. DREPT LA REPLICÃ Munca suplimentarã este tratatã conform Contractului Colectiv de Muncã ºi a Codului Muncii. Preþul cu care este produs cãrbunele din S CEH-SA este de peste 100 lei/gcal în timp ce preþul cãrbunelui care se va achiziþiona în baza procedurii, din alte surse, este de aproximativ 70 lei/ gcal inclus transportul. Necesitatea achiziþionãrii acestei cantitãþi reiese din contractul cu Transelectica privind prestarea serviciilor de sistem, mai exact rezerva terþiarã lentã ºi de prevederile Programului de iarnã în domeniul energetic pentru asigurarea funcþionãrii în condiþii de siguranþã ºi stabilitate a sistemului Electroenergetic Naþional în perioada 1 octombrie 2014 – 31 martie 2015. Referitor la declaraþiile domnului Petre NICA precizãm urmãtoarele cu privire le relaþia cu societatea chinezã: - s-a încheiat un contract a cãrui intrare în efectivitate aste condiþionatã de plata avansului de 15% plãtibilã executantului, adicã de 271 milioane dolari ºi de prezentarea garanþiilor convenite deja ca formã cu compania chinezã exclusiv active ale Sucursalei Electrocentrale Deva. În ceea ce priveºte achiziþia de echipament minier, precizãm ca procedura a fost anulatã deoarece partenerii polonezi nu au respectat prevederile Ordonanþei nr. 34/2006. In perioada 28.09.2014-02.10.2014 la invitaþia unor firme germane specializate în producþie de echipament minier, o delegaþie din cadrul S CEH-SA se va deplasa în aceste fabrici, urmând ca dupã aceastã deplasare, având informaþiile despre caracteristicile ºi performanþele echipamentelor produse de firmele germane cât ºi cele dobândite anterior din discuþiile cu reprezentanþii unor firme din Polonia ºi China, se va organiza o nouã procedurã de achiziþie a echipamentului minier necesar pentru cele 4 exploatãri miniere, în baza unui caiet de sarcini diferit faþã de cel anterior. Vã stãm la dispoziþie pentru orice informaþii suplimentare care v-ar putea forma o opinie clarã ºi corectã. Biroul de presã al S CEH-SA

ul sãu care a intrat cu o zi dupã Vezure în greva foamei, iar starea sa de sãnãtate este mai precarã. „Colegul meu Petre nu e foarte bine, are ceva probleme, dar nu renunþãm”, a mai adãugat Vezure. Dorin

Vezure a decis sã nu mai mãnânce din cauzã cã oamenii din subordinea lui vor fi nevoiþi sã plece, graþie unei decizii pe care o considerã aberantã, de reducere a pierderilor. Asta cu atât mai mult cu cât a aflat cu stupoare cã acest aspect a fost discutat joi la Bucureºti de membrii Consiliului de Administraþie ºi ei nu au fost informaþi. Fiecare decizie de

reducere a cheltuielilor pe care cei de la Complexul Energetic Hunedoara au vrut sã o punã în practicã, a fost urmatã de astfel de proteste. Lumea sindicalã a reacþionat ºi aceasta este ultima rãbufnire a minerilor. Liderul de la preparaþia Coroieºti spune cã va sta în greva foamei pânã ce situaþia se va remedia, deoarece nu este de acord sã lase oamenii sã plece din acest punct de lucru.

REDACÞIEI COTIDIANULUI “CRONICA VÃII JIULUI” Articolul publicat în apariþia din 19 septembrie 2014 al cotidianului Cronica Vãii Jiului, sub semnãtura lui Diana Mitrache ºi Carmen Cosman-Preda, intitulat «Greva foamei la Preparaþia Coroieºti Entitatea economicã modernizatã printr-un credit extern, închisã de conducerea CEH » ne obligã la o reacþie oficialã care nu intenþioneazã sã conteste dreptul la opinie al cititorilor de presã ºi cu atât mai puþin pe cel al salariaþilor SCEH-SA, ci sã prezinte, punctual ºi fãrã patos, date legate de reorganizarea S CEH-SA. Solicitãm publicarea celor de mai jos ca „Drept la replicã”, în aceleaºi condiþii tipografice ca cele ale articolului la care facem referire. DREPT LA REPLICÃ Punctele de lucru Staþia de Salvare Minierã ºi Prepararea Cãrbunelui Valea Jiului nu sunt închise ºi nu se vor închide. Mãsurile privind reorganizarea acestor puncte de lucru nu prevãd închiderea activitãþii. Având în vedere efectivele reduse, nu se mai justificã personalul de conducere de la cele doua puncte de lucru. O astfel de organizare se preteazã punctelor de lucru cu efective mari. Punctul de lucru Prepararea Cãrbunelui Valea Jiului se va închide numai atunci când se vor înfiinþa preparaþii la fiecare punct de lucru. Activitãþile desfãºurate la punctele de lucru Staþia de Salvare Minierã ºi Prepararea Cãrbunelui Valea Jiului se redistribuie în cadrul sucursalei Divizia Minierã, cu excepþia posturilor de conducere, care se desfiinþeazã. Angajaþii se redistribuie conform activitãþilor pe care le desfãºoarã, iar celor care ocupã posturi ce se desfiinþeazã li se oferã posturi corespunzãtoare pregãtirii profesionale. Personalul de la cele douã puncte de lucru menþionate mai sus va fi redistribuit în totalitate, astfel cã nu se pune problema concedierii. Vã stãm la dispoziþie pentru orice informaþii suplimentare care v-ar putea forma o opinie clarã ºi corectã. Biroul de presã al S CEH-SA

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 2014

Voluntariatul, o necunoscutã

Inculpaþii de la Uricani, chemaþi la barã

n aceastã dimineaþã se reia procesul intentat ºefilor de la Mina Uricani de pe vremea exploziei de pe galeria principalã, care a ucis 5 electricieni. În faþa instanþei ajung azi salvatorii minieri. Ultimul termen a fost înainte de vacanþa judecãtorilor. Diana MITRACHE

Inculpaþii vin din nou sã asiste la pledoariile martorilor în acest caz. Potrivit Instanþei de la Petroºani, la termenul din 23 septembrie vor ajunge salvatorii care au participat la acþiunea de recuperare a victimelor din minã, dar la dosar vor ajunge ºi contraexpertizele efectuate de specialiºti. „Vor fi citaþi martorii Borca Petru, Doºa Mihai ºi Mununar Gheorghe. Se va emite o adresã domnului expert Matei Ilie pentru ca acesta,

împreunã cu experþii parte Cosma Eugen, Onica Ilie ºi Zoler Carol, sã completeze expertiza dispusã în cauzã în sensul de a rãspunde ºi obiectivelor stabilite pentru efectuarea expertizei în domeniul electromecanic maºini ºi echipamente miniere. Se va emite o adresã cãtre Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului SA – Sucursala Mina Uricani, pentru a ne comunica fiºele de pontaj ale victimelor, pentru perioada 01–05.02.2011”, se aratã în soluþia ce a fost publicatã pe site-

Monika BACIU

ul Judecãtoriei de la Petroºani, la finele ºedinþei din 17 iunie 2014. Mai mult, instanþa a cerut celor de la mina Uricani „sã permitã accesul în subteran la momentul efectuãrii expertizei, inclusiv la orizontul 400, atât domnului expert Matei Ilie, experþilor parte Cosma Eugen, Onica

Ilie ºi Zoler Carol, inculpaþilor Ciucã Aurelian Dragoº, Moga Florin Nicuºor, Butari Lucian Claudiu ºi Moldovan Florinel cât ºi reprezentantului pãrþilor civile, adicã avocatului Tomescu Daniel”. Potrivit avocatului Tomescu, însã, pânã acum nu s-a ajuns în locul tragediei.

Vin cardurile de sãnãtate, dupã 7 ani de amânãri

u începere de vineri, 19 septembrie, a demarat operaþiunea de distribuire a cardurilor de sãnãtate ºi în judeþul Hunedoara. Acþiunea se deruleazã prin intermediul Poºtei Române. Mircea NISTOR Actele vor fi primite la domiciliu ºi înmânate de cãtre poºtaºi, pe baza buletinului de identitate ºi a semnãturii de primire. În cazul în care titularul nu va fi gãsit acasã, de douã ori, cardul va fi returnat Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate de unde va putea fi ridicat. Actul aratã exact ca ºi un card bancar, având ºi un cip încorporat. La vedere sunt scrise numele ºi prenumele, un cod de asigurat, un numãr de card ºi data expirãrii. Cu începere din 2015, toate serviciile medicale oferite asiguraþilor vor fi decondate doar pe baza acestui card de sãnãtate. “Operaþiunea a început ºi nu prea a început. Mai sunt

multe lucruri de pus la punct, asta, în condiþiile în care numãrul poºtaºilor este foarte mic. Angajaþii Poºtei mai au ºi alte activitãþi iar distribuirea cardurilor de sãnãtate este un fel de bonus negativ. Nu ºtiu cum ne vom descurca”, a declarat reprezentantul unui oficiu poºtal din Valea Jiului. Pentru judeþul Hunedoara au fost tipãrite circa 322.000 de carduri, acestea urmând a fi distribuite de cãtre poºtaºi, în lunile septembrie ºi octombrie. Cardurile sunt acordate tuturor celor care au vârsta de peste 18 ani, indiferent dacã sunt sau nu asiguraþi, ºi sunt valabile doar în cazul în care aceºtia au achitatã la zi asigurarea medicalã. Primii beneficiari, în

nul acesta a fost aprobatã legea voluntariatului. Reprezentanþii Agenþiei judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara spun cã autoritãþile locale sunt cele care trebuie sã se implice în aceastã reglementare.

Petroºani, ai cardurilor de sãnãtate au fost bolnavii de la centrul de dializã care au intrat în posesia acestora în luna iunie. Cardul de sãnãtate primit acasã de cãtre asigurat este inactiv. Dupã ce va intra în posesia acestuia, asiguratul îl va prezenta, pentru activare, la prima vizitã efectuatã la un furnizor de servicii medicale. Mai exact, pin-ul de transport al cardului naþional (0000) va fi schimbat cu un pin personalizat. Acesta va fi introdus ºi confirmat (personal) de cãtre pacient. Personalizarea pinului este obligatorie, în caz contrar, cardul rãmânând în stare inactivã. Potrivit Legii Sãnãtãþii nr. 95 / 2006, cardul naþional de sãnãtate trebuia sã fie introdus

în România pânã la finele anului 2007, însã acest lucru nu sa întâmplat. Datoritã unor anumite “probleme” distribuirea acestuia a fost amânatã pentru anul 2014. În parantezã fie spus, rãmâne de vãzut dacã noul act va fi (sau nu) util la ceva…

“In 2014 a fost adoptata legea voluntariatului care prevede participarea anumitor persoane fizice la anumite activitati in sprijinul altor persoane fizice sau juridice dar fara scop lucrative, in baza unui contract de voluntariat iar prin lege se prevad si anumite drepturi si obligatii atat ale voluntarului cat si ale organizatiei gazda, dar nu sunt atributii in sarcina Agentiei Judetene pentru Ocuparea Forte de Munca. In general autoritatile publice locale sunt cele care au stabilite anumite atributii pentru srijinirea si incurajarea activitati

de voluntariat”, a declarat Rodica Peter Director AJOF Hunedoara. Voluntariatul se considerã experienþã, astfel de aceastã perioadã se va þine cont la momentul pensionãrii. “Aceasta este noutatea pe care o aduce aceasta lege, perioada desfasurata ca voluntariat se considera experienta in activitate si in specialitatea in unitatea pe care o desfasoara voluntarul”, a mai precizat sursa citata. Legea îºi propune promovarea ideii de voluntariat, în condiþiile în care România se situeazã la jumãtatea mediei europene la acest capitol.

12 Life&Style

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 2014

Cum sã-þi echilibrezi viaþa personalã cu viaþa profesionalã

ulþi dintre noi suntem într-o continuã cãutare dupã echilibrul dintre viaþa personalã ºi cea profesionalã, tocmai pentru cã avem senzaþia cã munca ne rãpeºte prea mult timp ºi energie din viaþa de zi cu zi. În loc sã ne vãitãm ºi sã bombãnim, am putea pune în practicã mici trucuri prin care sã simþim cã trãim mai mult pentru noi înºine ºi mai puþin pentru muncã, ºef sau cariera, care – oricît de importantã ar fi – nu poate suplini bucuriile venite din viaþa noastrã socialã ºi din cea de familie.

Curajul de a spune „Stop!” În cele mai multe cazuri, indiferent dacã lucrezi full time sau part time, sacrificiul emoþional ºi energetic este mai mereu mai mare decît rãsplãtirea financiarã. O retribuire mai micã decît implicarea nu este întotdeauna un lucru negativ, dar dacã se întinde pe o perioadã lungã de timp,

uneori chiar ani, trebuie sã-þi revizuieºti poziþia. Meritã efortul? Ai ºanse sã avansezi? Este apreciatã munca ta? Te vezi în aceeaºi poziþie ºi la aceeaºi companie ºi peste trei ani? Dacã rãspunsurile sînt afirmative înseamnã cã meritã efortul pentru cã te simþi împlinit în ceea ce faci, explica Simon North, fondator al „Position Ignition”, cea mai mai mari companii de consultanþã în carierã din Marea Britanie. Dacã rãspunsurile la întrebãrile anterioare sînt negative, ori ceri o mãrire de salariu, ori îþi cauþi alt loc de muncã în altã parte. A renunþa la un job nu

înseamnã o înfrîngere personalã ºi nici profesionalã, cu atît mai mult cu cît nu trãim pe vremurile comunismului cînd multe persoane lucrau în acelaºi loc aproape o viaþã.

Cum stai cu tonusul În diversele perioade din viaþã se întîmpla adesea sã neglijãm propriul fizic din cauza oboselii, a sarcinilor care trebui îndeplinite dupã muncã, pentru casa ºi pentru familie ºi aºa mai departe. Dacã o astfel perioada de cîteva luni este de înþeles ºi pardonabila, dacã se întinde pe mai mult

Naveta pe bicicleta te face mai fericit

ersoanele care merg cu maºina personalã la locul de muncã sînt nefericite, comparativ cu cele care circulã pe jos sau cu bicicletã, potrivit unui studiu.

Trecerea de la maºinã la bicicletã poate avea efecte pozitive asupra psihicului, arata studiul la care au participat 18.000 de englezi. În plus, chiar ºi cei care folosesc mijlocul de transport în comun se declarã mai fericiþi decît cei care obiºnuiesc sã conducã pînã la muncã, scrie BBC. Cercetãtorii sunt de pãrere cã politicile prin care oamenii sînt încurajaþi sã-ºi lase maºinile acasã

pot avea un impact foarte mare asupra stãrii de spirit. Beneficiile pe care miºcarea le poate avea asupra fizicului sînt deja cunoscute, însã studiul întãreºte ideea cã pot exista efecte pozitive ºi asupra psihicului. 73% dintre participanþii la studiu merg cu maºina la serviciu, 13% pe jos, iar 3% fac naveta cu bicicleta. Aproximativ 11% folosesc transportul public în comun. Cei care circulã pe jos sau cu bicicleta au un nivel al bunãstãrii mai ridicat, comparativ cu cei care aleg maºina. În plus, oamenii de ºtiinþã au analizat un grup mic de oameni ºi au con-

statat cã în momentul în care aceºtia au renunþat la maºinã în favoarea bicicletei sau a mersului pe jos au devenit mai fericiþi. "Cu cît oamenii petrec mai mult timp în maºinã, cu atît starea lor psihologicã se înrãutãþeºte, ei simþindu-se mai bine cînd merg pe jos la locul de muncã. Ai putea crede cã fac-

torii precum aglomeraþia pot reprezenta o cauzã a stresului. Dar, autobuzele sau trenurile oferã oamenilor timp sã se relaxeze, sã citeascã, iar plimbarea pînã în staþia de autobuz sau pînã la garã, pare sã le ridice moralul", a declarat conducãtorul studiului, Adam Martin, din cadrul ªcolii Medicale din Norwich.

ºi, pur ºi simplu, simþi cã muºchii tãi se lãsã pe zi ce trece, iar trei etaje de urcat pe scãri îþi par chinuitoare, atunci este cazul sã iei atitudine ºi sã te pui în miºcare. Indiferent cîte scuze ai gãsi – jobul, copiii, familia – tu eºti singurul vinovat pentru condiþia ta fizicã. Ca sã începi sã-þi recapeþi tonusul, nu trebuie neapãrat sã-þi faci un abonament la salã ºi sã aloci douã ore de aproximativ trei-patru ori pe sãptãmînã. Încearcã sã faci workout acasã folosindu-te de programe de 8 minute, 10 minute sau 30 de minute de fitness pe care le gãseºti pe youtube.

Nu mai lîncezi în rutinã Ne plîngem de rutinã, dar puþini dintre noi recunosc cã se simt, de fapt, confortabil în propria rutinã. Încearcã sã introduci în programul tãu zilnic ceva nou, fie cã e vorba de o plimbare, de o ieºire de o orã la un vin cu un vechi prieten, de o ieºire cu colegii de muncã sau pur ºi simplu de o plimbare cu partenerul. De cînd nu ai mai ieºit sã te plimbi, pur ºi simplu, cu iubitul sau cu soþul seara, doar voi doi?

Nu mai fi ahtiat dupã control

Cînd lucrurile ne scapã de sub control, ne panicãm. ªtim cã salariul ne intra pe datã X, iar dacã a intrat ziua urmãtoare ne facem mii de gînduri negre ºi ne vedem deja în stradã cu toate catrafusele pe care le avem. Avem tabieturi pe care, dacã nu le putem îndeplini, rãmînem încruntaþi toatã ziua. Persoana cu care trebuie sã ne întîlnim întîrzie 10 minute ºi deja ne apuca toþi nervii pentru cã ne-am planificat tot timpul liber la minut. Ei bine, nu este cazul sã procedãm aºa ºi ar fi bine sã mai lãsãm unele lucruri la voia întîmplãrii. De ce? Pentru cã a avea veºnic control asupra lucrurilor este solicitant psihic ºi, uneori, chiar epuizant. Ce dacã a întîrziat salariul o zi, poate s-a întîmplat la fel ºi acum trei luni ºi totuºi l-ai primit cu o zi întîrziere ºi þi-ai achitat tot ce aveai de achitat?! Ce dacã prietenul întîrzie 10 minute?! Acordã-þi þie aceste 10 minute ºi deconecteazã de lume chiar dacã eºti în mijlocul mulþimii. Priveºte, observã, pierde-þi privirea în peisaj. Meritã!

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 2014

upã ce proiecþiile de film în aer liber, de la începutul lunii septembrie, s-au dovedit a fi un real succes, edilii din Petroºani vor sã permanentizeze acest tip de eveniment. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, a declarat cã se gândeºte ca, de la anul, în Petroºani sã fie organizat chiar un festival de film în aer liber. „Pentru anul viitor avem în intenþie, ºi o sã supun atenþiei Consiliului Local, organizarea unui festival de film în aer liber, pentru cã aceastã caravanã culturalã, pe care am avut-o pe data de 1 ºi 2 septembrie cu proiecþia de film în aer liber, a fost un succes”, a spus Tiberiu Iacob – Ridzi.

Petroºaniul – gazda unui festival al filmului în aer liber

Anul acesta, iubitorii de filme au avut la dispoziþie douã zile în care sã meargã la cinema în aer liber ºi, mai mult, gratuit. În perioada 1 -2 septembrie, la Petroºani a poposit Caravana Filmului, iar proiecþiile au avut loc în Piaþa Victoriei. În data de 1 septembrie a rulat

Piaþa, pentru toate buzunarele E

ste sezonul gospodinelor. Fiecare vrea sã umple cãmara pentru perioada de iarnã, iar pieþele au fost aprovizionate cu toate cele necesare gospodinelor. Deºi piaþa abundã de legume ºi de fructe, preþurile sunt destul de piperate, cel puþin asta spun cumpãrãtorii. “Preþurile sunt pentru unii acceptabile, pentru alþii mai puþin,

filmul Miezul Nopþii în Paris, o comedie romanticã al cãrei decor este Parisul, unde o familie aflatã acolo pentru afaceri ºi doi tineri logodiþi care urmeazã sã se cãsãtoreascã în toamnã trãiesc o experienþã care le va schimba viaþa pentru totdeauna. În data de 2 septem-

în funcþie de posibilitãþi. Cum se apropie mai mult toamna ºi trebuie umplute cãmãrile aºa cresc ºi preþurile, dar încercãm sa ne descurcãm. Piaþa mi se pare mai scumpã faþã de anul trecut dar nu cu mult”, ne spune o gospodinã. “Unele preþuri sunt bune, iar altele sunt mai mari, nu am apucat încã sã umplu cãmara” ne spune o alta cumpãrãtoare. “Preþurile din Petroºani sunt cele mai bune pentru cã nu au fost ploi dar faþã de alte pãrþi sunt bune. Faþã de anul trecut preþurile sunt mai mari dar totuºi sunt acceptabile”, povesteºte o doamnã. Multe dintre gospodine încã mai au de pus borcane cu murãturi sau compoturi pentru iarnã, iar tot în perioada urmãtoare se aºteaptã sã aparã ºi comercianþii cu varza. Monika BACIU

brie a fost programat „Discursul regelui”, care spune povestea barbatului care a devenit regele George VI al Marii Britanii, tatal actualei Regine a Marii Britanii. Filmul a

primit 4 premii ºi 8 nominalizãri Oscar, un premiu ºi 6 nominalizãri Globul de Aur, 7 premii ºi 7 nominalizãri BAFTA, 2 nominalizãri ºi 3 premii Academia Europeanã de Film. Ambele proiecþii s-au bucurat de o largã apreciere, aºa cã este de aºteptat ca astfel de evenimente sã mai fie organizate. Edilul din Petroºani a subliniat cã locaþia pentru festivalul filmului va fi în centrul civic al municipiului Petroºani, unde au avut loc ºi

Actualitate 13 anul acesta proiecþiile de filme, o zonã pietonalã reabilitatã cu fonduri europene. Mai mult, primarul Petroºaniului spune cã se gâneºte ºi la organizarea altor evenimente, unele în colaborare cu Teatrul „I.D.Sîrbu”, în aceeaºi locaþie care îºi dovedeºte utilitatea ºi din acest punct de vedere. Car men COSMAN-PREDA

LUNA SEPTEMBRIE

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã a la greq de pui Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:

z z z z z

LUNI: - Ciocãnele cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã - Iahnie de fasole cu costiþã - Cotlet de porc cu sos de usturoi ºi piure de cartofi - Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: - Gulaº unguresc cu gãluºte - Spaghetti cu mazãre ºi bacon - Ruladã de porc cu spanac ºi brînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi MIERCURI: - Tochiturã ardeleneascã cu piure de cartofi - Friptura þigãneasca ºi orez cu legume - Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai - ªniþel pui pane cu cartofi þãrãneºti JOI: - Ostropel de pui cu mãmãliguþa - Chifteluþe marinate cu piure de cartofi - Varza a la Cluj cu cîrnaþi - Piept de pui dulce-acriºor cu orez VINERI: - Ciulama de pui cu smîntîna ºi mãmãliguþa - Paprikas unguresc cu pipote de pui ºi cartofi în chimen - Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai - Paste cu pui aromat

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

14 Program & Horoscop

10:20 Post meridian 10:50 România în 5 minute 11:00 Teleshopping 11:30 Profesioniºtii 12:20 România în 5 minute 12:30 În grãdina Danei 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:40 România în 5 minute 18:50 Clubul celor care muncesc în România 19:00 Meteo

10:00 Slãbeºte pentru nunta perfectã! 11:00 Teleshopping 11:30 Haos 12:30 Teleshopping 13:00 Râzi ºi câºtigi 13:30 Teleshopping 14:00 Focus 14:30 90210 15:30 Trãsniþii 16:00 Trãsniþii 16:30 Focus 17:00 Hawaii 5.0 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:45 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Iadul Bucãtarilor

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 La Mãruþã 11:30 Trandafirul negru 12:30 Dãdaca 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Trandafirul negru 15:00 Conspiraþia tãcerii 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa s-ar putea sã amânaþi o cãlãtorie în interes de familie, din cauza banilor. Este momentul sã vã concentraþi asupra proiectelor ambiþioase, pe termen lung

Teleshopping Dragoste dulce-amarã Vouã Baronii Vouã ªtiri Naþional TV Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Opriþi timpul! Legenda cãutãtorului ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Autopsia Crimei Fugarul

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Trãdarea WOWbiz

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Evenimentul Zilei Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 Butonul de panicã Bunã seara, România Butonul de panicã Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Culorile iubirii Legãturi riscante Minciuna Tânãr ºi neliniºtit Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Culorile iubirii Legãturi riscante

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Milan Juventus 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Milan Juventus 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Franþa 16:15 ªtirile Digi Sport 16:30 Rezumat Spania 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dimineaþa sunteþi inhibat ºi nu vã exprimaþi prea clar. Evitaþi întâlnirile cu prietenii, pentru cã s-ar putea sã fiþi înþeles greºit, din cauza problemelor de comunicare. Nu faceþi investiþii ºi nu cumpãraþi obiecte de valoare!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Astãzi nu vã recomandãm sã cãlãtoriþi ºi nici sã urmãriþi câºtiguri financiare. Sunteþi prea puþin sociabil ºi puteþi pierde în afaceri. Nu sunt excluse nici deziluziile pe plan social. Relaþiile sentimentale nu au de suferit.

23 august *** 22 septembrie

Se pare cã sunteþi inhibat ºi irascibil. Fiþi prudent ºi evitaþi cearta cu colegii de seviciu! Puteþi sã vã ascultaþi intuiþia. Implicaþi-vã mai mult în problemele casei!

Dimineaþa nu aveþi chef sã discutaþi cu nimeni ºi nici mãcar sã rezolvaþi problemele care vã privesc în mod direct. Fiþi atent, pentru cã vã puteþi izola la serviciu! Fiþi mai sociabil.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

La serviciu, sunteþi foarte bine dispus ºi munciþi cu tragere de inimã. Aveþi însã grijã, pentru cã sunt colegi care vã sapã! Astãzi nu aveþi cum sã câºtigaþi mulþi bani.

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

În cursul dimineþii, vã indispune o problemã minorã de sãnãtate. Nu sunteþi prea sociabil ºi preferaþi sã fiþi singur. Nu refuzaþi dialogul cu prietenii sau cu partenerul de viaþã. Spre searã, o rudã apropiatã reuºeºte sã vã redea buna dispoziþie. 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15 22:15

23 noiembrie *** 20 decembrie S-ar putea sã pierdeþi o afacere profitabilã, din cauza prudenþei exagerate. Nu sunteþi prea sociabil ºi riscaþi sã vã izolaþi de cei din jur. Când vã veþi da seama, ar putea fi prea târziu.

21 ianuarie *** 20 februarie

Se pare cã vã concentraþi mai greu, din cauza neînþelegerilor cu persoana iubitã. De aceea, ºi dificultãþile de la serviciu vi se par mai mari decât de obicei. Puteþi câºtiga bani cu uºurinþã, cu condiþia sã nu vã forþaþi norocul.

Dimineaþa simþiþi nevoia sã vorbiþi cu cineva despre problemele sentimentale. Aveþi impresia cã sunteþi neglijat. Nu vã lãsaþi pradã sentimentelor, întrucât riscaþi sã deveniþi melancolic. Nu fiþi morocanos!

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa sunteþi de nerecunoscut ºi cei din jur încearcã sã vã scoatã din starea de apatie în care aþi cãzut. De vinã pot fi oboseala acumulatã ºi problemele financiare.

21 februarie *** 20 martie Astãzi aveþi succes în afaceri. Ori încheiaþi un contract, ori vã gãsiþi un al doilea serviciu. Evitaþi discuþiile în contradictoriu. Nu refuzaþi sfaturile unei persoane cu mai multã experienþã!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 2014

Winkler: Statele care se confruntã cu dificultãþi vor putea sã-ºi îmbunãtãþeascã performanþele!

eputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) sperã ca viitoarea Comisie Europeanã (CE) sã fie mai flexibilã, iar comisarii sã asigure nu doar controlul, ci ºi îndrumare ºi asistenþã statelor membre. Maximilian GÂNJU "Prioritatea urmãtoarelor trei sãptãmâni în Parlamentul European (PE) este audierea candidaþilor pentru noua Comisie Europeanã. Audierile vor fi severe, iar comisiile de specialitate ale PE vor urmãri modul în care candidaþii rãspund prioritãþilor politice formulate de PE ºi asumate de Jean-Claude Juncker pentru noua Comisie", a arãtat Iuliu Winkler. Potrivit deputatului european, Juncker a propus pentru noua Comisie o structurã inovatoare, comisarii urmând sã lucreze în echipe coordonate de vicepreºedinþi. "Aceasta poate fi o veste

bunã dacã într-adevãr noua CE va fi o comisie cu un mai pronunþat caracter politic, mai puþin rigidã decât Comisia Barroso. Comisarii trebuie sã se asigure cã guvernele statelor membre vor primi asistenþã ºi îndrumare din partea CE ºi nu doar o impunerea formalã ºi mecanicã a regulilor de la nivel european. Astfel, statele membre care se confruntã cu dificultãþi vor putea într-adevãr sã-ºi îmbunãtãþeascã performanþele. Este ºi cazul României care are la dispoziþie peste 23 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 din fondurile aferente Politicii de Coeziune, dar care porneºte acest nou exerciþiu financiar de pe ultimul

loc în UE în ceea ce priveºte absorbþia fondurilor de coeziune", a mai declarat Winkler.

onduri pentru sectorul energetic Iuliu Winkler a mai vorbit ºi despre Acordul de Parteneriat pe care România l-a încheiat, în luna august, cu CE în privinþa fondurilor europene. "Existã trei prioritãþi la care mediul de afaceri trebuie sã fie atent. Vor exista fonduri europene consistente, în primul rând, pentru sectorul energetic ºi creºterea eficienþei energetice, apoi

Românii pot lua credite de la Bisericã

a sã poatã lua credit, enoriaºul trebuie sã demonstreze cã are un venit constant ºi sã fie creºtin ortodox.

Dobânda este una atractivã, cu câteva puncte sub ceea ce oferã bãncile locale pentru împrumuturile de nevoi personale, dar comisioanele adiþionale ar putea ridica simþitor costul împrumutului. Astfel, solicitantul trebuie sã achite o taxã de înscriere de 35 de lei. Cotizaþia lunarã este de 30 de lei, la care se adaugã 2 lei pentru constituirea unui fond de ajutor.

C A S Ã D E A J U TO R R E C I P R O C

6% dobândã T

Primele împrumuturi se vor acorda chiar sãptãmâ-

na viitoare, ºi vor fi de maximum 5.000 de lei.a

pentru dezvoltarea ruralã ºi agriculturã, iar în al treilea rând pentru dezvoltarea infrastructurii atât cea de transport cât ºi infrastructura digitalã ºi de comunicaþii", a explicat deputatul. El a adãugat faptul cã peste 300 de programe operaþionale vor trebui aprobate de CE printre care ºi programele operaþionale propuse de Guvernul de la Bucureºti, spre sfârºitul anului fiind de aºteptat sã fie lansate ºi primele sesiuni în vederea depunerii de proiecte.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 2014

„Perla” Vãii Jiului este în pericol! Î

nainte cu circa douã luni de zile de deschiderea sezonului de schi, staþiunea Straja din Lupeni ar putea rãmâne închisã.

alea Jiului se doreºte a fi o V zonã turisticã, însã

în momentul de faþã lipseºte personalul calificat în acest domeniu. Puþini sînt cei care au calificare în domeniul turistic, iar

Mai mulþi factori ar putea cauza falimentul celei mai apreciate staþiuni hunedorene de schi. Chiar dacã mai sunt douã luni de zile pânã la bãtãtorirea primei pârtii de schi, în staþiunea Straja domneºte incertitudinea. Telegondola pentru transportul turiºtilor nu se ºtie dacã va porni, cabanierii au probleme cu energia electricã, iar salvamontiºtii fãrã de care nu se poate

permite accesul pe pârtii, nu ºtiu dacã vor avea banii necesari pentru intervenþii. Serviciul Salvamont Lupeni are nevoie într-un sezon de circa 50 de mii de lei, bani care ar trebui sã vinã de la municipalitate. „În aceastã sumã intrã toate cheltuielile începând de la combustibil la mijloacele de intervenþie. Avem 26 de kilometri de pârtii, iar dacã ai câte un accidentat la extremitãþi, sã mergi pe

schiuri dureazã foarte mult. În sezonul care a trecut ºi nu a fost unul bogat în zãpadã am avut 387 de intervenþii din care 200 de evacuãri cu echipa SMURD. Eu sper sã se reglementeze toate chestiunile acestea într-o formã sau alta, eu sunt optimist. (…) Vã pot spune cã la nivel de administraþie localã, nu sunt tendenþios, dar în aceastã varã toate intervenþiile derulate pe teritoriul administrativ al

Cursuri în turism

Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã va demara cîteva cursuri în acest sector. “Avem ºi noi în vedere acest lucru ºi am demarat

un proiect finanþat prin fonduri europene care se numeºte “Calificarea, o ºansã în cariera”, ºi în cadrul acestui proiect sînt prevãzute mai multe cursuri de calificare în zona Deva ºi în zona Valea Jiului, iar în zona Valea Jiului este un curs de calificare pentru lucrãtor pensiune turisticã. Urmeazã sã se desfãºoare la sfîrºitul acestui an sau la începutul anului viitor”, a declarat Rodica Peter Director AJOF Hunedoara. Pe viitor, se doreºte a se implementa ºi alte proiecte cu finanþare europeanã pentru calificarea personalului în sectorul turistic. “Iniþierea cursurilor de calificare este una din pri-

oritãþile AJOF deoarece se urmãreºte reconversia forþei de muncã în funcþie de necesitãþile actuale ale pieþei. În Valea Jiului ne dorim sã dezvoltãm turismul ºi atunci este clar cã este nevoie de persoane calificate pentru a desfãºura activitatea în acest segment ºi intenþionam sã organizãm atît prin centrul nostru de formare profesionalã

Lupeniului, au fost suportate de cãtre salvatorii montani deoarece Primãria Lupeni trece printr-o crizã financiarã extrem de mare. La o solicitare n-am putut pune în balanþã cheltuielile noastre în comparaþie cu viaþa persoanei care ne-a cerut ajutorul”, a declarat George Resiga ºeful Salvamont Lupeni. Maximilian GÂNJU

din Petroºani cît ºi prin proiecte pentru cã ºi anul viitor avem în vedere sã accesãm anumite proiecte pentru cursurile de formare profesionalã. Este foarte bines a aducem aceste proiecte deoarece spre deosebire de proiectele organizate prin centrele noastre de organizare profesionalã, cele organizate pe fonduri europene prevãd anumite subvenþii de care beneficiazã ºomerii ºi atunci sunt mai interesaþi de aceste cursuri”, a mai precizat sursa citatã. La nivelul Vãii Jiului, puþine sînt persoanele care deþin o calificare în domeniul turistic, iar de acest lucru s-au plîns în repetate rînduri ºi investitorii. Monika BACIU