CVJ Nr 699, joi, 18 septembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 699

Cronica Vãii Jiului Joi, 18 Septembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Pânã în 2017, menþinerea minei Petrila ar putea costa aproape 19 milioane de euro

Dosarul Uricani continuã cu audieri de martori ºi expertize >>> PAGINA A 3-A

Minciuni, marca “made in China” >>> PAGINA A 4-A

Lecþii de salvare, model pentru noi >>> PAGINA A 5-A

Gratuitãþi pentru pensionari pânã în 2018 >>> PAGINA A 7-A

De la microfonul Conferinþei extraordinare, PSD-ul a reuºit sã asocieze minerii cu un penalist >>> PAGINILE 8-9

Rovana Plumb, în Valea Jiului >>> PAGINA A 10-A Monica Iacob Ridzi:

“Programul “Laptele ºi cornul” - o necesitate” >>> PAGINA A 10-A O nouã încercare

Avram Iancu vrea sã treacã Canalul Mânecii >>> PAGINA A 13-A

P

este 18 milioane de euro ar costa menþinerea activitãþii minei Petrila pânã în anul 2018. În repetate rânduri autoritãþile locale de la Petrila, angajaþii unitãþii miniere din localitate, dar ºi conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului au ridicat problema menþinerii activitãþii cel puþin pânã în anul 2018. Despre acest lucru s-a discutat ºi cu ministrul Energiei, Rãzvan Nicolescu, iar promisiuni existã. >>> PAGINILE 6-7

Firme falimentare, buget afectat

10 milioane de lei are de recuperat municipalitatea de la firme

>>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Septembrie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ

Radare în Hunedoara 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia – Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str.

Muncii

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Septembrie 2014

Dosarul Uricani continuã cu audieri de martori ºi expertize

S

ãptãmâna viitoare se reia procesul în care foºtii ºefi ai minei Uricani sunt cercetaþi pentru ucidere din culpã. În data de 23 septembrie va avea loc un nou termen în acest dosar care se aflã pe rolul instanþei de la Petroºani din anul 2012. La ultimul termen din luna iunie, au mai fost citaþi în vederea audierii trei martori, ºi anume Borca Petru, Doºa Mihai ºi Mununar Gheorghe. Totodatã, mai mulþi experþi vor fi nevoiþi sã efectueze o nouã expertizã.

Monika Baciu

“Se va emite o adresã d-lui expert Matei Ilie pentru ca acesta, împreunã cu experþii parte Cosma Eugen, Onica Ilie ºi Zoler Carol, sã completeze expertiza dispusã în cauzã în sensul de a rãspunde ºi

obiectivelor stabilite pentru efectuarea expertizei în domeniul electromecanic maºini ºi echipamente miniere. Se va emite o adresã cãtre Societatea Naþionalã de Închideri Mine

Valea Jiului SA – Sucursala Mina Uricani, pentru a ne comunica fiºele de pontaj ale victimelor, pentru perioada 01–05.02.2011. De asemenea, sã permitã accesul în subteran la momentul efectuãrii expertizei, inclusiv la orizontul 400, atât

d.lui expert Matei Ilie, experþilor parte Cosma Eugen, Onica Ilie ºi Zoler Carol, inculpaþilor Ciucã Aurelian Dragoº, Moga Florin Nicuºor, Butari Lucian Claudiu ºi Moldovan Florinel

cât ºi reprezentantului pãrþilor civile – avocat Tomescu Daniel, accesul urmând a fi asigurat în condiþiile care se vor comunica cu expertul”, se aratã în soluþia instanþei.

Cinci angajaþi ai minei Uricani ºi-au pierdut viaþa în subteran în luna februarie a

anului 2011, dupã ce a avut loc o explozie.

Cei cinci, un inginer ºi patru electricieni, lucrau la un transformator când au fost surprinºi de o puternicã explozie.

Sucilã nu poate fi acuzat de pornografie

P

oliþistul de la Vulcan, Adrian Sucilã nu poate fi acuzat de pornografie infantilã. Aceasta este declaraþia avocatului care îl apãrã pe poliþist, dupã ce în aceste zile a intrat în posesia raportului de expertizare a calculatoarelor pe care Adrian Sucilã le deþinea.

Diana MITRACHE În laptopul pe care îl folosea poliþistul Adrian Sucilã nu au fost gãsite imagini cu minori ºi doar pe douã unitãþi externe s-au gãsit câteva fiºiere.

Toate acestea au fost expertizate de specialiºtii în domeniu, dar avocatul apãrãrii spune cã nu l-a convins aceastã expertizã. La dosarul cauzei a fost depus, în aceste zile, de cãtre Institutul Naþional de Criminalisticã, raportul de expertizã criminalisticã privind expertizarea mediilor de stocare gãsite cu ocazia percheziþiilor, acasã la inculpatul Sucilã, dar concluziile nu reies cu uºurinþã. „Din mediile de stocare analizate de cãtre experþii Institutului Naþional de Criminalisticã, doar pe o parte dintre ele s-au gãsit aceste fotografii.

Rãmâne de vãzut modalitatea în care au ajuns pe aceste medii de stocare, dacã incul-

patul ºtia sau nu ºtia de existenþa lor pe acestea, dacã le-a vizualizat ºi mai ales dacã sunt îndeplinite cerinþele legale, pentru ca aceastã faptã sã fie consideratã infracþiune, respectiv dacã este sãrvârºitã cu forma de vinovãþie cerutã de lege, dacã în acele poze sunt sau nu

sunt minori. Aceste lucruri urmeazã sã fie stabilite în urma cercetãrii judecãtoreºti”, a declarat Daniel Tomescu, avocatul apãrãrii.

Practic, avocatul poliþistului spune cã a formulat o serie de obiecþiuni la acest raport, pentru cã, în opinia sa, Adrian Sucilã nu poate fi acuzat de pornografie

infantilã, atâta timp cât el susþine cã a cumpãrat acele unitãþi centrale de calculator, fãrã sã ºtie ce conþin.

Mai mult, din expertizarea acestora reiese cã fotografiile ar fi fost stocate cu câteva luni înainte de intentarea procesului, dar sunt o serie de neconcordanþe în raport. „Nu sa rãspuns la modalitatea în care au ajuns pe mediile de stocare aceste fiºiere, experþii susþinând cã nu au mijloacele tehnice necesare pentru a stabili acest lucru ºi nu s-a rãspuns în mod concret dacã aceste fiºiere au fost vizualizate dupã ce au fost copiate pe hard discurile externe ale inculpatului”, mai spune în apãrarea clientului sãu, avocatul Tomescu, mai ales cã clientul sãu spune cã nu ºtia de existenþa lor.

Poliþistul Adrian Sucilã este cercetat în douã dosare, unul în care este acuzat de sex cu un minor ºi în dosarul de pronografie infantilã, care a fost disjuns din primul.

Peste 8 tone de fier vechi confiscate de poliþiºti

P

oliþiºtii hunedoreni au confiscat nu mai puþin de 8.700 de kilograme de fier vechi, în valoare de 12.170 lei, în urma unui control de rutinã efectuat pe raza localitãþii Simeria. În fapt, poliþiºtii din cadrul Poliþiei Oraºului Simeria au oprit în trafic un autotren încãrcat cu deºeuri din metal feros, iar conducãtorul auto nu a putut prezenta avizul de însoþire a mãrfii ºi nici bonul de cântar, documente prevãzute de legislaþia în vigoare.

Prin urmare, poliþiºtii au sancþionat societatea furnizoare cu

amendã în valoare de 10.000 lei, conform Legii 12/1990, iar încãrcãtura de deºeuri feroase a fost confiscatã.

Pe de altã parte, trei personae de sex masculin care încercau sã sustragã o cantitate de fier vechi depozitat pe un teren extravilan au fost reþinute de poliþiºti ºi sunt cercetaþi pentru tentativã de furt.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Septembrie 2014

Minciuni, marca “made in China”

Þ

epe made in China. Chinezii au invadat piaþa mondialã, iar pe noi, românii, ne-au invadat cu minciuni. Majoritatea produselor de pe piaþa româneascã sunt “made in China”.

Monika BACIU Guvernanþii se plimbã prin Asia pentru a-i aduce pe chinezi sã ne construiascã autostrãzi, fabrici ºi uzine ºi sã grupuri energetice. Din toate cele povestite în perioada electoralã nu s-a întâmplat nimic.

Aºa se face cã asiaticii ne mai dau o nouã

þeapã marca China.

Chinezii de la China Coal Company ar fi trebuit sã soseascã astãzi (joi - n.r.) în Valea Jiului. Aceºtia vor sã realizeze un parc industrial pentru producerea de echipamente miniere ºi ar fi urmat sã facã o vizitã în teritoriu, în ºase localitãþi, printre care ºi Valea Jiului, pentru

a identifica terenurile care se preteazã activitãþilor lor. Vizita a fost amânatã, aceºtia nu au mai venit în Valea Jiului, ci au rãmas la Bucureºti acolo unde au vizitat, cu degetul pe hartã locurile.

“Au venit chinezii mai repede, în data de 15 septembrie, dar au rãmas la Bucureºti. Au schimbat programul,

nu s-au mai deplasat în cele 6 locaþii. ªtiu cã au fost solicitate documente de la administraþiile din Valea Jiului”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Aurel Niculescu, directorul general CEH. Acþiunea aparþine Ministerului Economiei, care de altel anul acesta a ºi

ralizat o plimbare în China pentru a le prezenta acestora potenþialul economic ºi energetic al þãrii.

Totul a rãmas la prezentãri ºi plimbãri.

Chinezii au venit în repetete rânduri sã

Pentru amenzi,

76 de persoane ar trebui sã dea cu mãtura prin Petroºani. Doar 24 fac acest lucru

A

r trebui sã efectueze muncã în folosul comunitãþii, însã ignorã cu desãvârºire acest lucru.

La nivelul municipiului Petroºani 76 de persoane ar trebui sã dea cu mãtura prin oraº, însã nici mãcar jumãtate nu fac acest lucru. Fie cã instanþa a dispus aceste mãsuri, fie cã este vorba de beneficiarii cantinei de ajutor social cu toþii ar trebui sã contribuie la curþenia oraºului.

Reprezentenaþii Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi privat din municipiul Petroºani spun cã sunt cetãþeni care ar trebui sã efectueze chiar ºi 400 de ore de muncã.

Monika BACIU

“Pânã în prezent, la Primãria municipiului Petroºani s-au înregistrat un numãr de 76 de cereri pentru muncã în folosul comunitãþii, dintre care au efectuat un numãr de 24 de persoane.

Orele sunt începând de la 2-3 ore pânã la 300-350 chiar ºi 400 de ore în funcþie de amenzile pe care le au ºi instanþa calculeazã orele de muncã în folosul comunitãþii.

Persoanele care nu se prezintã sã efectueze orele de muncã în

folosul comunitãþii, le înºtiinþãm ºi încercãm sã luãm legãtura cu dumnealor prin toate mijloacele posibile cu toate instituþiile statului, Poliþia Localã,

Evidenþa Populaþiei, dupã care noi informãm instanþa iar aceasta va acþiona ca atare”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani. În urmã cu câteva luni, consilierii locali din Petroºani au aprobat un nou regulament care îi vizeazã pe beneficiarii de hranã caldã.

Aceºtia ar trebui sã facã curat în jurul blocului pentru a mai primi hranã caldã.

Deºi regulamentul este în vigoare ºi o parte dintre locuitori

au semnat cã vor executa orele de muncã, în jurul blocului mizeria troneazã.

“Sunt ºi persoane care au ajutor social, sunt persoane care beneficiazã de hranã, o parte din persoane vin sã îºi facã munca, dar marea majoritate nu se prezintã sã facã munca în folosul comunitãþii”, a mai spus sursa citatã. În cadrul ºedinþei de consiliu local din luna iunie, aleºii au aprobat un proiect de hotãrâre prin care trasau anumite obligaþii celor care beneficiazã de masã caldã de la cantina socialã.

prospecteze piaþa din Valea Jiului, însã niciodatã vizita lor nu s-a concretizat cu o investiþie realã. La fel au fãcut ºi cu licitaþia pentru contractul de retehnologizare a unitãþilor miniere.

Aceste persoane ar fi trebuit sã efectueze muncã comunitarã pentru a beneficia de hranã caldã. Noile reguli au fost aprobate în cadrul ºedinþei de consiliu local.

Orele de muncã se vor presta în funcþie de numãrul de porþii de hranã de care beneficiazã aceste persoane. Astfel, cei care primesc peste 5 porþii de hranã vor presta 120 de ore de muncã.

La Petroºani, 156 de persoane beneficiazã de hranã de la cantinã. Dintre aceste persoane, o parte vor presta activitãþi gospodãreºti în jurul imobilelor.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Septembrie 2014

CONCURSUL INTERNAÞIONAL DE SALVARE MINIERÃ, Ediþia a IX-a

L

a Bytom ºi Sosnowiec, în imediata apropiere a capitalei mineritului polonez – Katowice - s-a încheiat recent cea de-a IX-a ediþie a Concursului Internaþional de Salvare Minierã, competiþie devenitã deja o tradiþie. Au luat parte 21 echipe de salvatori minieri din 13 state ale lumii: Australia, Canada, China, Columbia, India, Kazahstan, Mongolia, Polonia, România, Rusia, Turcia, Slovacia ºi Vietnam.

România a participat pentru prima oarã cu douã echipe de salvatori, reprezentând cele douã societãþi miniere din Valea Jiului; CEH SA ºi SNIMVJ SA. Alãturi de România, au mai debutat la acest concurs echipe din Columbia ºi Vietnam.

Vorbind despre prestaþia echipelor debutante, dl. Andrzej Kleszcz, arbitrul principal al competiþiei a fãcut urmãtoarea declaraþie de presã: „Debutanþii s-au descurcat în concurs la fel de bine ca ºi echipele cu multã experienþã în rivalitatea internaþionalã. A fost efectul îmbinãrii cerinþelor concursului cu cunoºtinþele prac-

tice câºtigate în acþiuni reale de salvare. În timpul realizãrii sarcinilor au apãrut anumite laturi specifice naþionale. Unele echipe aveau un ritm de-a dreptul militar”.

Cunoºtinþele salvatorilor au fost riguros testate în cinci concursuri: acþiune simulatã

de salvare, acordarea primului ajutor medical, cunoºtinþe teoretice, cel mai bun mecanic pentru aparatura de salvare, cel mai bun mecanic pentru aparatura de mãsurare.

La cea mai importantã probã (acþiunea simulatã de salvare) a câºtigat echipa polonezã KWK „Bobrek” (una din cele cinci echipe înscrise de Polonia în concurs), urmatã în ordine de echipele Slovaciei ºi Australiei.

Salvatorii români au abordat competiþia cu curaj ºi determinare obþinând punctaje onorabile, dovedind cã au serioase cunoºtinþe teoretice, dar ºi o bogatã experienþã practicã.

Principalul câºtig al acestor concursuri este tocmai aceastã integrare internaþionalã a salvatorilor minieri. A fost o bunã ocazie de a cunoaºte modul cum sunt organizate serviciile de salvare minierã din întreaga lume, principiile lor de

Lecþii de salvare, model pentru noi

D

ouã echipe de salvatori minieri au fost în Polonia la un concurs, de unde au venit cu idei noi despre aceastã activitate. Cei de la SNÎMVJ spun chiar cã vor sã îºi îmbunãtãþeascã activitatea de salvare, dupã ce au vãzut ce dotãri au salvatorii din Australia sau alte þãri cu tradiþie în minerit ºi acum chiar cautã soluþii pentru asta.

Diana MITRACHE Avem ce învãþa în domeniul salvãrii minere de la cei care vin din þãri cu tradiþie în minerit. Faptul cã aceºtia sunt susþinuþi de stat, la fel ca SMURD-ul la noi, nu este o noutate, dar dotãrile i-au pus pe gânduri pe salvatorii de la noi, care cautã acum sã-ºi îmbunãtãþeascã performanþele. Din delegaþie a fãcut parte ºi Aurel Anghel, care acum ne explicã ce va face în continuare. „Salvatorii au fost chiar încântaþi de colaborarea cu

echipe din þãri ca Australia, Canada, Vietnam, þãri cu tradiþie în minerit, care au niºte staþii de salvare foarte bine dotate ºi unde intervenþia se face profesionist

de cãtre echipe profesioniste.

Ne-am luat notiþe, am luat legãtura cu firmele producãtoare de echipamente de salvare, urmând ca în

acþionare ºi echipamentul tehnic de care dispun.

Vorbind despre nevoia de integrare a salvatorilor de pretutindeni, dl. Miroslaw Baginski, vicepreºedintele Staþiei Centrale de Salvare Minierã Bytom a spus: „Istoria mineritului confirmã cã nici o þarã nu poate face faþã singurã unor mari catastrofe industriale, precum accidentele colective înregistrate la mine din Cehia, Republica Africii de Sud, Statele Unite,

lunile urmãtoare, în anul acesta, sã purtãm discuþii cu acestea, ca sã putem sã achizionãm echipamente la nivel mondial”, a declarat la întoarcerea din Polonia, Aurel Anghel, directorul SNÎMVJ. Salvatorii de la noi nu sau întors cu premii, ci cu o experienþã extrem de bogatã, cu contacte realizate ºi au înþeles cã o altã

Ucraina. Echipe de salvatori strãini au participat la acþiunile de salvare desfãºurate recent la mine din Chile ºi Turcia.”

Participarea României, meritorie ºi instructivã, a fost posibilã graþie demersurilor întreprinse de Asociaþia Salvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã din România (ASMS), cu sediul în Petroºani, asciaþie profesionalã condusã de dl. Artur Gãman, directorul general INSEMEX SA Petroºani.

formã de organizare a acestei activitãþi aduce chiar profit. O altã echipã care a participat la concurs din România a reprezentat Complexul Energetic Hunedoara.

6 Minerit

P

este 18 milioane de euro ar costa menþinerea activitãþii minei Petrila pânã în anul 2018. în repetate rânduri autoritãþile locale de la Petrila, angajaþii unitãþii miniere din localitate, dar ºi conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului au ridicat problema menþinerii activitãþii cel puþin pânã în anul 2018.

Despre acest lucru s-a discutat ºi cu ministrul Energiei, Rãzvan Nicolescu, iar promisiuni existã.

Monika BACIU “Toatã lumea sprijinã acest demers ºi noi am elaborat o documentaþie cu privire la continuarea activitãþii minei Petrila.

Mina Petrila pentr continuarea activitãþii are nevoie de un acord de bani la aceastã schemã de ajutor de stat ºi noi am pus-o în aceastã notificare urmând sã avem acordul Uniunii Europene cu privire la acest aport de bani care trebuie suplimentat”,

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Septembrie 2014

Pânã în 2017, menþinerea minei Petrila ar putea costa aproape 19 milioane de euro

a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. De 66 de milioane de lei ar mai fi nevoie pentru continuarea activitãþii minei Petrila pânã în anul 2017, adicã undeva la peste 18.524.219 de euro.

Totul depinde însã de o decizie a Comisiei Europene care supervizeazã programul de închidere a unitãþii miniere care este consideratã neviabilã.

lei, este o sumã cu care foarte multe scheme de ajutor de stat au fost modificate pe plus cu aport de bani de la Guvernul României. Uniunea Europeanã doar avizeazã aceastã suplimentare a schemei de ajutor de stat. Prin suplimentarea acestei scheme de ajutor de stat ar putea continua activitatea minei Petrila”, a mai spus sursa citatã.

“Din analizele fãcute de noi ºi de conducerea exploatãrii miniere Petrila, pentru continuarea activitãþii pe perioada 2015-2017 suma se ridicã undeva la 66 de milioane de

A

ngajãri în loc de disponibilizãri Dacã mina Petrila va funcþiona pânã în anul 2017 atunci ºi numãrul de disponibilizaþi va scãdea sau se vor putea face angajãri de personal pe o perioadã de timp determinatã. “Întotdeauna pe mãsurã ce suntem afectaþi de programele de disponibilizare putem sã facem reorganizãri la nivelul celor trei sucursale. Putem sã avem aport de personal de la o sucursalã minierã la care activitatea nu impune acel lucru la momentul respectiv ºi sã facem anumite lucrãri pe o altã sucursalã unde este un deficit de personal. Mai existã ºi varianta angajãrii pe perioade determinate a unor persoane în

cazul în care nu reuºeºti sã închizi programele de lucru, dar ne încadrãm în bugetul de venituri ºi cheltuieli a societãþii astfel încât sã fie un buget echilibrat, sã fie un buget pe zero”, a mai subliniat Anghel.

Trei unitãþi miniere neviabile trebuie sã îºi încete activitatea pânã în anul 2018.

Totul face parte dintr-un program aprobat de Comisia Europeanã în anul 2012. În data de 22 februarie 2012 prin Decizia nr. C (2012) 1.020/2, Comisia Europeanã a autorizat România sã acorde din fondurile publice un

ajutor de 1.169 milioane RON, aproximativ 270 de milioane de euro, în vederea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din trei unitãþi deþinute de Compania Naþionalã a Huilei SA Petroºani, denumita în continuare CNH S.A., pe perioada 2011-2018. Având în vedere obligaþiile asumate de Guvernul României cu instituþiile internaþionale, privind reducerea arieratelor CNH SA Petroºani, începând cu 01.11.2012 s-a înfiinþat Societatea Naþionalã Închideri Mine Valea Jiului S.A. Petroºani. Acum, directorul societãþii spune cã este de acord cu menþinerea actiovitãþii miniere la cele trei sucursale.

“Niciodatã nu am fost împotriva continuãrii activitãþii în minerit ºi de aceea

anual noi facem notificãri cãtre Uniunea Europeanã cu privire la aceastã schemã de ajutor de stat, cu privire la folosirea acestor fonduri de la bugetul de stat ºi pe mãsurã ce activitatea minelor va curge spre 2018 în fiecare an vom face notificare cu privire la activitate, la rezerve, la indicatorii economici ai fiecãrei sucursale în parte”, a mai spus directorul SNÎMVJ. Dacã Comisia Europeanã va aviza favorabil proiectul de menþinere a activitãþii unitãþii miniere de la Petrila atunci tot programul de închidere va fi modificat.

“Automat se modificã planul de închidere, automat se modificã parametrii notificãrii, se modificã numãrul de personal disponibilizat pe fiecare sucursalã în parte, dar în primã fazã vrem sã avem acceptul Uniunii Europene cu privire la aceste fonduri ce trebuie suplimentate pentru continuarea activitãþii care nu sunt deloc neglijabile dacã ne uitãm la sumã, e vorba de 66 de milioane”, a conchis Anghel.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Septembrie 2014 jutor de stat pentru închidere

A

În momentul de faþã, societatea beneficiazã de ajutor de stat pentru închiderea minelor necompetitive. Ajutorul de stat în sumã totalã de 173.977 mii lei pentru anul 2014, este suportat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei - Departamentul pentru Energie, astfel, pentru produsul huilã energeticã livrat de unitãþile intrate în proces de închidere definitivã, se acordã ajutor de stat în sumã de 122.403 mii lei, destinat acoperirii pierderilor aferente producþiei curente, potrivit anexei, care face parte integrantã din prezenta hotãrâre, pentru acoperirea costurilor exceptionale se acordã ajutorul de stat în sumã de 51.526 mii lei reprezentând ajutor de stat

Minerit 7

Gratuitãþi pentru pensionari pânã în 2018

P

ensionarii din minerit ar putea primi deconturile la energia termicã ºi electricã pânã în 2018. Acest lucru a fost agreat ºi de reprezentanþii ministerului de resort ºi cei de la Societatea de Închideri de Mine pregãtesc banii. Totul, însã, mai are nevoie de acordul Uniunii Europene, care nu va veni mai repede de 4 luni.

Pensionarii mai primesc o undã de speranþã ºi de la ministrul Energiei. Aurel Anghel, directorul SNÎMVJ, spune cã a discutat marþi la Bucureºti acest aspect ºi sunt ºanse mari sã fie acceptatã propunerea. „Chiar marþi, am fost la Bucureºti ºi am avut o discuþie cu domnul ministrul Rãzvan Nicolescu, discuþie extrem de pozitivã, în care dânsul a fost de acord cu modificarea schemei de ajutor de stat cu privire la drep-

turile pensionarilor. Prin acestã modificare, noi cerem ca drepturile pensionarilor sã fie menþinute pânã în 2018. Acei bani, pe care nu i-am utilizat în cei doi ani de nefuncþionare a SNÎMVJ i-am relocat pe perioada imediat urmãtoare, în cadrul aceleiaºi scheme de ajutor de stat, fãrã aport de bani de la bugetul statului”, a declarat Aurel Anghel, directorul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului,

care gestioneazã în acest moment situaþia minerilor pensionari.

Pensionarii mineri au cerut în repetate rânduri sprijin celor din ministere ºi Societatea Naþionalã de Închideri de Mine ºi-a dat iniþial acordul ºi a întocmit documentaþia necesarã pentru a le acorda subvenþiile pe viitor,

Încearã sã obþinã noi drepturi pentru disponibilizaþi

D

pentru acoperirea costurilor excepþionale, cu urmãtoarea structurã: plãþi compensatorii 9.523 mii lei, facilitãþi pentru pensionari 9.800 mii lei, lucrãri de închideri mine 28.098 mii lei ºi reconversie profesionalã 4.105 mii lei.

Operatorul economic, Societatea Naþionalã Închideri Mine Valea Jiului SA ce desfãºoarã în principal activitãþi în domeniul energetic a prevãzut în Bugetul de venituri ºi cheltuieli pentru anul 2014, suma de 173.929 mii lei cu titlu de subventie în cadrul capitolului "Venituri totale din exploatare" ºi este defalcat astfel, 122.403 mii lei, reprezentând ajutor de stat pentru acoperirea costurilor de producþie, 51.526 mii lei, reprezentând ajutor de stat pentru acoperirea costurilor excepþionale.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului estimeazã cã rãspunsul de la Comisia Europeanã va fi acordat într-un termen de patru luni. Abia dupã ce se va primi avizul, fie acesta chiar ºi negativ se vor putea face urmãtorii paºi concreþi.

isponibilizaþii care au pãrãsit în acest an unitãþile miniere neviabile au plecat fãrã venit de completare. În tot acest timp, conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului încearcã sã obþinã un aviz favorabil de la guvern pentru a acorda aceste plãþi ºi viitorilor mineri care vor pãrãsi sistemul. Totul depinde de o reclasificare sau de o ordonanþã de urgenþã.

“Noi am trimis un material la Departamentul pentru Energie, este în lucru, am discutat cu factori responsabili din Departamentul pentru Energie ºi suntem într-o fazã avansatã pentru a prezenta un material cu privire la obþinerea acestor venituri de completare de cãtre societatea noastrã, având în vedere cã lucrãm pe un program cu o decizie Europeanã, toatã lumea este de acord, însã urmeazã sã stabilim forma, fie reclasificarea Institutului Naþional de Statisticã, fie o ordonanþã de urgenþã prin care sã putem

beneficia de aceste venituri de completare care reprezintã niºte sume de bani.

Cu siguranþã pentru cele de anul viitor, nu pentru cele de anul acesta.

Anul acesta etse imposibil de realizat acest lucru în perioadele viitoare”, a declarat Aurel Anghel, direc-

pânã în 2018. Totul, însã, mai trebuie avizat ºi de cei de la Uniunea Europeanã, lucru ce s-ar putea întâmpla peste vreo 4 luni.

Important este, însã, cã pensionarii au primit aprobarea de la Ministerul Energiei.

Diana MITRACHE

torul general al SNÎMVJ. În funcþie de vechime, venitul în completare se acordã pânã la 24 de luni, acesta constituind, pentru mineri, vechime în grupã specialã.

Monika BACIU

8 Actualitate

”M

ai bine aduceau un necunoscut, dar cu prestanþã, nu sã ne facã de râs cu Adrian Jurca, ãsta pe care-l ºtie Parchetul, Poliþia, justiþia, SRI-ul, noi toþi ºi judeþul... Ne-am fãcut de râs. Pe cuvânt, parcã am devenit un patid de dobitoci, când avem oameni ca lumea, oameni de valoare si sunt dati de-o parte, dar probabil ãia nu se cârdãºesc. Pe Jurca ºi pe Bobar nu îi va atinge nimeni, amândoi au fãcut bani grei, înºelând oameni, au legat de glie poliþiºti, judecãtori determinându-i sã depunã bani mulþi ºi le dã 40% dobândã.

Apoi afacerile pãguboase ale lui Jurca cu împrumuturi pe numele sindicaliºtilor cu care se judecã, pentru cã ãia sãracii nici nu ºtiau cã-s datori CAR-ului pentru afacerile alea pãguboase. Dar câte dracu nu sunt!

Vai de capul nostru, suntem de tot cãcatul” – a declarat un inginer, foc ºi parã pe situaþia jenantã creata la Conferinta Extraordinara a PSD, de la Deva.

Politicienii Partidului Social Democrat din Valea Jiului au coborât într-atât stacheta încât te întrebi dacã nu cumva au o problemã cu capul datoritã drogului puterii. Este vorba de promovarea ºi scoaterea în faþa cetãþenilor a unor oameni cu proastã reputaþie, cu dosare penale ºi civile, escroci ºi trãdãtori, oameni care au fãcut falsuri grosolane, care au înselat, minþit, au emis cecuri fãrã acoperire, au folosit

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Septembrie 2014

date persoanale ale cunoscuþilor ºi i-au îndatorat pe la CAR-uri etc, etc.

Utima mizerie de acest gen a fost la Conferinþa Naþionalã Extraordinarã a PSD, prin sistem video, de pe scena sãlii Casei de Cultura ”Drãgan Muntean”, de la Deva, în faþa reprezentanþilor întregului judeþ ºi a þãrii, pe linie de partid.

Deºi la respectiva conferinþã au fost prezenþi ºi alþi lideri ai

De la microfonul Conferinþei extraordinare, PSD-ul a reuºit sã asocieze minerii cu un penalist în cursa pentru alegeri a fost aruncat preºedintele LSMVJ, Vasile Savu, ºi atunci era preocupat de lupta de zadarnicie a hotãrârii PSD de a promova în parlament un lider al minerilor neagreat de ”eminenþa cenuºie” Jurca, cel care l-a citit ºi înþeles pe Cioran, dupã cum singur spune.

minerilor, respectiv Darius Câmpeanu, vicepreºedintele de la Sindicatul ”Muntele”, Ilie Silvãºan, liderul Sindicatului ”Noroc Bun” - mina Lupeni, Zoltan Lacataº, repreºedintele LSMVJ, organizatorii au gãsit de cuviinþã sã-l scoatã în faþã, precum Traian Bãsescu protejaþii pentru a nu fi atinºi de

justiþie, pe ”penalistul” Adrian Jurca, încã lider la mina Livezeni ºi aciuat pe la Lupeni.

Iritarea a fost maximã din partea social democraþilor din minerit prezenþi în salã. ”Mai bine aduceau un necunoscut, dar cu prestanþã, nu sã ne facã de râs cu Adrian Jurca, ãsta pe care-l ºtie

Parchetul, Poliþia, justiþia, SRI-ul, noi toþi ºi judeþul... Ne-am fãcut de râs. Pe cuvânt, parcã am devenit un patid de dobitoci, când avem oameni ca lumea, oameni de valoare si sunt dati de-o parte, dar probabil ãia nu se cârdãºesc. Pe Jurca ºi pe Bobar nu îi va atinge nimeni, amândoi au fãcut bani grei, înºelând oameni, au legat de glie poliþiºti, judecãtori determinându-i sã depunã bani mulþi ºi le dã 40% dobândã. Apoi afacerile pãguboase ale lui Jurca cu împrumuturi pe numele sindicaliºtilor cu care se judecã, pentru cã ãia sãracii nici nu ºtiau cã-s datori CAR-ului pentru afacerile alea pãguboase. Dar câte drecu nu sunt! Vai de capul nostru, suntem de tot cãcatul” – a declarat un inginer, foc ºi parã pe situaþia jenantã creata la Conferinta Extraordibara a PSD, de la Deva.

Adrian Jurca, cel care a dojenit PSD-ul de la microfonul conferinþei cã din 2004 nu a mai câºtigat nimic deºi Valea Jiului a adus

multe voturi, mizeazã pe memoria scurtã a PSD-iºtilor, acum colegii lui politici. În 2004, Jurca a fost un trãdãtor al PSD doar pentru cã

Apoi, s-a pupat cu PDL, prostituându-se politic pânã la a ”dormi” cu fotografia premierului Emil Boc. Atunci, lideri de sindicat ºi chiar membri din PD-L au declarat cã ”cel mai deºtept sindicalist, specialist ºi iubitor de artã” de la mina Livezeni dã dovadã de neruºinare, pentru cã a fost propus, cu ”acordul sãu”, pentru funcþia de director general al

Companiei Naþionale a Huilei de PD-L. Pânã când problema nu a fost tranºatã de PSD, cã acest post li se cuvine, s-au purtat mai multe discuþii, ce semãnau a presiune politicã, pentru ca Adrian Jurca sã fie numit în fruntea CNH. Tiberiu Iacob-Ridzi, atunci preºedintele interimar al filialei judeþene PD-L, a confirmat cã Adrian Jurca a fost, la un moment dat, una dintre opþiunile PD-L pentru funcþia de director general al CNH. Mai târziu, preºedintele PD-L, Tiberiu Iacob-Ridzi, a dezaprobat faptele ilegale ale lui Jurca. „Fiecare trebuie sã rãspundã pentru faptele sale”, a declarat Tiberiu Iacob-Ridzi.

Acum ce post mai vâneazã Adrian Jurca?

Grav este cã în toate scandalurile, din care s-au conturat vreo 24 de dosare civile ºi penale, plus altele aflate în cercetare, sunt implicaþi ºi conducãtori din cadrul fostului CNH ºi actualelor Divizii miniere... ªi iar te întrebi ca simplu cetãþean, cãruia i se cere votul pentru preºedintele þãrii, cum poate un partid sã scoatã în faþã asemenea specimene?! Cu ce îi este dator partidul sau ce beneficii ºi impact asupra populaþiei poate sã aducã Jurca?

Chiar ºi pe reþelele de socializare Adrian Jurca sau Sãrman Asfalte, cum îºi spune, a fost radiat din multe ”liste de prieteni” din cauza atitudinii arogante, a mârlãniei ºi a comentariilor care încep invariabil cu ”Nu este aºa, staþi cã vã spun EU...”, urmate de jigniri.

Lipsa de inspiraþie a PSD de a-l scoate pe scenã pe Adrian Jurca este vecinã cu ruºinea de a asocia minerii cu acest individ.

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

”M

ai bine aduceau un necunoscut, dar cu prestanþã, nu sã ne facã de râs cu Adrian Jurca, ãsta pe care-l ºtie Parchetul, Poliþia, justiþia, SRI-ul, noi toþi ºi judeþul... Ne-am fãcut de râs. Pe cuvânt, parcã am devenit un patid de dobitoci, când avem oameni ca lumea, oameni de valoare si sunt dati de-o parte, dar probabil ãia nu se cârdãºesc. Pe Jurca ºi pe Bobar nu îi va atinge nimeni, amândoi au fãcut bani grei, înºelând oameni, au legat de glie poliþiºti, judecãtori determinându-i sã depunã bani mulþi ºi le dã 40% dobândã.

Apoi afacerile pãguboase ale lui Jurca cu împrumuturi pe numele sindicaliºtilor cu care se judecã, pentru cã ãia sãracii nici nu ºtiau cã-s datori CAR-ului pentru afacerile alea pãguboase. Dar câte dracu nu sunt!

Vai de capul nostru, suntem de tot cãcatul” – a declarat un inginer, foc ºi parã pe situaþia jenantã creata la Conferinta Extraordinara a PSD, de la Deva.

Politicienii Partidului Social Democrat din Valea Jiului au coborât într-atât stacheta încât te întrebi dacã nu cumva au o problemã cu capul datoritã drogului puterii. Este vorba de promovarea ºi scoaterea în faþa cetãþenilor a unor oameni cu proastã reputaþie, cu dosare penale ºi civile, escroci ºi trãdãtori, oameni care au fãcut falsuri grosolane, care au înselat, minþit, au emis cecuri fãrã acoperire, au folosit

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Septembrie 2014

date persoanale ale cunoscuþilor ºi i-au îndatorat pe la CAR-uri etc, etc.

Utima mizerie de acest gen a fost la Conferinþa Naþionalã Extraordinarã a PSD, prin sistem video, de pe scena sãlii Casei de Cultura ”Drãgan Muntean”, de la Deva, în faþa reprezentanþilor întregului judeþ ºi a þãrii, pe linie de partid.

Deºi la respectiva conferinþã au fost prezenþi ºi alþi lideri ai

De la microfonul Conferinþei extraordinare, PSD-ul a reuºit sã asocieze minerii cu un penalist în cursa pentru alegeri a fost aruncat preºedintele LSMVJ, Vasile Savu, ºi atunci era preocupat de lupta de zadarnicie a hotãrârii PSD de a promova în parlament un lider al minerilor neagreat de ”eminenþa cenuºie” Jurca, cel care l-a citit ºi înþeles pe Cioran, dupã cum singur spune.

minerilor, respectiv Darius Câmpeanu, vicepreºedintele de la Sindicatul ”Muntele”, Ilie Silvãºan, liderul Sindicatului ”Noroc Bun” - mina Lupeni, Zoltan Lacataº, repreºedintele LSMVJ, organizatorii au gãsit de cuviinþã sã-l scoatã în faþã, precum Traian Bãsescu protejaþii pentru a nu fi atinºi de

justiþie, pe ”penalistul” Adrian Jurca, încã lider la mina Livezeni ºi aciuat pe la Lupeni.

Iritarea a fost maximã din partea social democraþilor din minerit prezenþi în salã. ”Mai bine aduceau un necunoscut, dar cu prestanþã, nu sã ne facã de râs cu Adrian Jurca, ãsta pe care-l ºtie

Parchetul, Poliþia, justiþia, SRI-ul, noi toþi ºi judeþul... Ne-am fãcut de râs. Pe cuvânt, parcã am devenit un patid de dobitoci, când avem oameni ca lumea, oameni de valoare si sunt dati de-o parte, dar probabil ãia nu se cârdãºesc. Pe Jurca ºi pe Bobar nu îi va atinge nimeni, amândoi au fãcut bani grei, înºelând oameni, au legat de glie poliþiºti, judecãtori determinându-i sã depunã bani mulþi ºi le dã 40% dobândã. Apoi afacerile pãguboase ale lui Jurca cu împrumuturi pe numele sindicaliºtilor cu care se judecã, pentru cã ãia sãracii nici nu ºtiau cã-s datori CAR-ului pentru afacerile alea pãguboase. Dar câte drecu nu sunt! Vai de capul nostru, suntem de tot cãcatul” – a declarat un inginer, foc ºi parã pe situaþia jenantã creata la Conferinta Extraordibara a PSD, de la Deva.

Adrian Jurca, cel care a dojenit PSD-ul de la microfonul conferinþei cã din 2004 nu a mai câºtigat nimic deºi Valea Jiului a adus

multe voturi, mizeazã pe memoria scurtã a PSD-iºtilor, acum colegii lui politici. În 2004, Jurca a fost un trãdãtor al PSD doar pentru cã

Apoi, s-a pupat cu PDL, prostituându-se politic pânã la a ”dormi” cu fotografia premierului Emil Boc. Atunci, lideri de sindicat ºi chiar membri din PD-L au declarat cã ”cel mai deºtept sindicalist, specialist ºi iubitor de artã” de la mina Livezeni dã dovadã de neruºinare, pentru cã a fost propus, cu ”acordul sãu”, pentru funcþia de director general al

Companiei Naþionale a Huilei de PD-L. Pânã când problema nu a fost tranºatã de PSD, cã acest post li se cuvine, s-au purtat mai multe discuþii, ce semãnau a presiune politicã, pentru ca Adrian Jurca sã fie numit în fruntea CNH. Tiberiu Iacob-Ridzi, atunci preºedintele interimar al filialei judeþene PD-L, a confirmat cã Adrian Jurca a fost, la un moment dat, una dintre opþiunile PD-L pentru funcþia de director general al CNH. Mai târziu, preºedintele PD-L, Tiberiu Iacob-Ridzi, a dezaprobat faptele ilegale ale lui Jurca. „Fiecare trebuie sã rãspundã pentru faptele sale”, a declarat Tiberiu Iacob-Ridzi.

Acum ce post mai vâneazã Adrian Jurca?

Grav este cã în toate scandalurile, din care s-au conturat vreo 24 de dosare civile ºi penale, plus altele aflate în cercetare, sunt implicaþi ºi conducãtori din cadrul fostului CNH ºi actualelor Divizii miniere... ªi iar te întrebi ca simplu cetãþean, cãruia i se cere votul pentru preºedintele þãrii, cum poate un partid sã scoatã în faþã asemenea specimene?! Cu ce îi este dator partidul sau ce beneficii ºi impact asupra populaþiei poate sã aducã Jurca?

Chiar ºi pe reþelele de socializare Adrian Jurca sau Sãrman Asfalte, cum îºi spune, a fost radiat din multe ”liste de prieteni” din cauza atitudinii arogante, a mârlãniei ºi a comentariilor care încep invariabil cu ”Nu este aºa, staþi cã vã spun EU...”, urmate de jigniri.

Lipsa de inspiraþie a PSD de a-l scoate pe scenã pe Adrian Jurca este vecinã cu ruºinea de a asocia minerii cu acest individ.

Ileana FIRÞULESCU

10 Politicã

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Septembrie 2014

Monica Iacob Ridzi:

“Programul “Laptele ºi cornul” - o necesitate” eputatul Monica Iacob-Ridzi a D depus miercuri la Parlamentul României o declaraþie politicã cu tema: “Programul “Laptele ºi cornul” o necesitate”. Declaraþia politicã vine ca urmare a unor declaraþii publice ale Primului Ministru al României care, recent, a avansat intenþia Guvernului de a renunþa la aplicarea Programului Naþional “Laptele ºi cornul” ºi înlocuirea acestuia cu un alt program.

“Este foarte adevãrat faptul cã, în anumite unitãþi de învãþãmânt, în special din marile oraºe ale þãrii, nu toþi copiii consumã laptele ºi cornul primit la ºcoalã. Este însã la fel de adevãrat cã în mult mai multe locuri din þarã, cum este spre exemplu Valea Jiului (regiunea pe care o reprezint eu în Parlament), sunt foarte mulþi copii pentru care laptele ºi cornul reprezintã o motivaþie în plus de a merge la ºcoalã. Poate cã acest lucru nu este foarte vizibil, dar vã asigur cã, din pãcate, atât în Valea Jiului cât ºi încã

în multe alte regiuni ale þãrii, afectate de sãrãcie ºi ºomaj, “Laptele ºi cornul” are o însemnãtate mult mai mare decât cea pe care neo conferã statisticile.

Dar, totodatã, cred cã, înainte de a lua o astfel de decizie, Guvernul României trebuie sã analizeze mai atent câteva aspecte care þin de o analizã aprofundatã a acestui program”, aratã Monica Iacob-Ridzi în

declaraþia sa politicã.

Deputatul mai aratã cã în urmã cu 11 ani, când a fost promul-

gatã Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 96 / 16 aug. 2002 privind acordarea de produse lactate ºi de panificaþie, publicatã în

Monitorul Oficial nr.

631 / 26 aug. 2002, prevederile acesteia au reprezentat, cu adevãrat, un pas important în domeniul asistenþei sociale a copiilor din România. “Este la fel de adevãrat cã, între timp, experienþa derulãrii acestui program a relevat faptul cã se impune o regândire a acestuia, astfel încât el sã fie eficient pentru toate categoriile de beneficiari. În acest sens, salut intenþia Primului Ministru de a gãsi o soluþie mai bunã pentru aplicarea lui dar, în acelaºi timp, atrag atenþia cã, pânã la identificarea unui nou

program de acest fel, programul “Laptele ºi cornul” trebuie sã continue. Nu trebuie sã neglijãm faptul cã existã încã mii de copii în multe din zonele sãrace ale României în care laptele ºi cornul primit la ºcoalã reprezintã singura masã sigurã de peste zi. Aºa cum nu trebuie sã neglijãm nici faptul cã acest program dispune de o importantã componentã de finanþare din bani europeni care, prin stoparea programului, s-ar pierde inutil, deoarece ei sunt acordaþi strict cu aceastã destinaþie” precizeazã în declaraþia sa politicã, deputatul Monica Iacob-Ridzi.

Mai mult, deputatul de Valea Jiului oferã ºi o soluþie privind eficientizarea programului de asistenþã socialã pentru copiii care merg la ºcoalã, prin introducerea unui nou program prin care elevii preºcolari ºi ºcolari sã beneficieze de pachete

alimentare sau de o masã caldã acordatã la ºcoalã. În acest sens, Monica Iacob-Ridzi cere parlamentarilor Puterii politice sã susþinã ºi sã adopte propunerea legislativã care se aflã în acest moment în dezbatere la Camera Deputaþilor.

Este vorba despre PLX nr. 645/2013 privind ”Programul masa la ºcoalã pentru elevii din învãþãmântul obligatoriu de stat ºi privat, primar ºi gimnazial.”

Pe acelaºi subiect, deputatul Monica Iacob Ridzi a depus la Camera Deputaþilor ºi o întrebare parlamentarã, adresatã ministrului delegat Ion Moraru, ºeful Secretariatului General al Guvernului, cãruia îi solicitã informaþii asupra situaþiei actuale a implementãrii la nivel naþional a Programului “Laptele ºi cornul”, precum ºi asupra mãsurilor pe care Guvernul le are în vedere pentru derularea, în continuare, a acestui program de asistenþã socialã destinat sprijinirii copiilor care merg la ºcoalã.

Rovana Plumb, în Valea Jiului

M

inistrul Ministrul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb, este aºteptat în Valea Jiului. Pensionarii minieri din Valea Jiului au o întâlnire cu ministrul Muncii în data de 27 septembrie.

Aceºtia au câteva probleme sã îi prezinte demnitarului care nu face altceva decât sã îi amãgeascã.

“Dacã va veni doamna ministru Rovana Plumb vom spune urmãtoarele probleme. Sã nu ne mai caute din patru în patru ani ºi sã nu mai facã promisiuni deºarte, sã ne promitã mare cu sarea, dânºii sã ia marea, iar noi sã luãm sarea amarã. Îi cerem sã respecte legea atât privind pensionarii din Valea Jiului care în prezent sunt mulþi ºi care mor de foame neavând ce sã punã pe masã. Din pensiile noastre trebuie sã þinem ºi copiii ºi nepoþii pentru cã nu sunt locuri de muncã. Cerem ca acea notificare pe care ne-a

promis-o doamna ministru referitoare la gratuitãþi sã se ducã pânã în 2018 în luna septembrie aºa cum a promis”, a declarat Paul David, secretarul Ligii Pensionarilor Minieri Valea Jiului.

De nenumãrate ori

pensionarii minieri din Valea Jiului au fost amãgiþi cu promisiuni. Fie cã vine primul ministru Victor Ponta, fie cã vin alþi miniºtri. Niciodatã promisiunile nu s-au soldat cu rezultate concrete.

Monika BACIU

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Politicã 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Septembrie 2014

SONDAJ. ACL creºte în preferinþele românilor

Î

n luna iulie, la scurt timp dupã ce PNL ºi PDL ºi-au anunþat intenþia de a fuziona, un sondaj INSCOP Research a relevat cã 29,8% din români ar vota un partid format din fuziunea celor douã formaþiuni.

Ultimul barometru INSCOP Research, realizat în perioada 30 august – 4 septembrie, a arãtat cã 31,5% din cei chestionaþi ar vota candidatul ACL, dacã sãptãmâna viitoare ar avea loc alegeri prezidenþiale.

ACL se situeazã pe poziþia a doua, dupã Alianþa PSDUNPR-PC, cu o creºtere uºoarã în numai câteva sãptãmâni. Asta dupã ce în iulie imediat dupã formarea

ACL o alta cercetare arãta ca 29,8 din români ar vota pentru noua alianþa electoralã formatã din PNL ºi PDL. Pe primul loc, în preferinþele electoratului, se aflã candidatul PSD-UNPR-PC, care ar fi votat de 42,6%.

Urmeazã, în ordine,

Partidul Miºcarea Popularã (7,1%), Uniunea Democratã a Maghiarilor din România (5,8%), Partidul Liberal Reformator (4,4%), Partidul Poporului Dan Diaconescu (3,4%), Partidul România Mare (3,3%), Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat (0,8%), relateazã

adevarul.ro Cifrele au fost calculate prin raportare la cei care au formulat o opþiune.

Raportat la totalul populaþiei, 20,8% declarã cã nu s-au hotãrât, 6% cã nu merg la vot, iar 3,2% cã nu ºtiu/nu rãspund.

Potrivit INSCOP (Stiripesurse.ro) Research, datele confirmã distribuirea voturilor pentru alegerile prezidenþiale întãrind concluzia celor douã bazine u diplome de calificare mari surprinse de dar nu-ºi gãsesc un loc cercetãrile sociologice de muncã. Sub 50% dintre cei

Primãrie sancþionatã de Autoritatea Electoralã Permanentã

O

primãrie din judeþul Hunedoara s-a ales cu avertisment în urma unui control efectuat de Autoritatea Electoralã Permanentã.

Primãria din Peºtiºu Mic este cea sancþionatã, ca urmare a acþiunii de verificare organizatã de oficialii Autoritãþoo Electorale Permanente în perioada 8 – 12 septmebrie.

Nicoae Amzoi, directorul Filialei vest a AEP a precizat cã, în perioada menþionatã au avut loc 148 de controale la nivel naþional, în scopul îndeplinirii principalelor obiective ale activitãþii de instruire ºi control electoral. În urma acestora, au fost aplicate 83 de sancþiuni, 23 dintre acestea concretizându-se prin amenzi în cuantum total de 25.600

lei, iar 60 prin avertismente. „Filiala Vest a Autoritãþii Electorale Permanente a aplicat un numãr de 11 sancþiuni, respectiv 5 amenzi în cuantum total de 5000 de lei ºi 6 avertismente, pentru încãlcarea art. 50, lit. a^2 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului ºi pentru modificarea ºi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale, a Legii administraþiei publice locale nr.215/2001 ºi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleºilor locali, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare”, a mai spus Amzoi.

Reprezentanþii AEP subliniazã cã Acþiunile de instruire, îndrumare ºi control electoral au ca principale obiective îndrumarea privind utilizarea Registrului electoral; verificarea modului de pãstrare a registrelor cuprinzând listele electorale permanente, complementare ºi speciale; verificarea modului de întocmire a listelor electorale; verificarea semnãrii listelor electorale de cãtre persoanele abilitate; verificarea modului de actualizare a listelor electorale; verificarea efectuãrii de comunicãri cãtre judecãtoria competentã teritorial cu privire la modificãrile operate în exemplarul listei electorale existent la primãrie; respectarea de cãtre primar a obligaþiei de a pune la dispoziþia alegãtorilor spre consultare a listelor electorale permanente ºi de soluþionare a întâmpinãrilor privind omisiunile; înscrierile greºite

(din jurul PSD-UNPR-PC cotat între 40% ºi 45%, respectiv din jurul PNL-PDL cotat în jurul cifrei de 30%).

Deºi au existat voci care au susþinut cã noua alianþã este creatã din pripã, întrucât nu existã timp suficient pentru a fi popularizatã, ACL a ajuns la un nivel confortabil de notorietate.

Potrivit INSCOP Research, 61,9% din respondenþi afirmã cã au auzit de aceastã alianþã politicã, 33,6% cã nu au auzit, iar 4,5% nu ºtiu sau nu rãspund la aceastã întrebare.

sau erorile din listele electorale; verificarea modului de pãstrare ºi recuperare a materialelor de logisticã electoralã; obþinerea de informaþii privind integritatea ºi modul de confecþionare a materialelor de logisticã electoralã (urne, cabine de vot etc.); respectarea hotãrârilor adoptate de A.E.P.; instruirea primarilor privind atribuþiile stabilite în sarcina acestora de Legea nr. 370/2004 privind organizarea ºi desfãºurarea alegerilor pentru Preºedintele României, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Autoritatea Electoralã Permanentã anuinþã cã va continua sã efectueze aceste controale pentru a pregãti cadrul potrivit desfãºurãrii alegerilor prezidenþiale de anul acesta.

Car men COSMAN-PREDA

Diplome da, job-uri ba

A

care terminã un curs de calificare sau recalificare profesionalã îºi gãsesc un serviciu.

„Conform statisticii existente la nivelul judeþului Hunedoara procentul celor care reuºesc sã se angajeze este de sub 50%. Noi, dupã ce terminãm cursurile de formare profesionalã, încercãm, pe locurile de muncã vacante care existã pe piaþa forþei de muncã, sã angajãm persoanele care s-au cursat”, a declarat Dorina Uifãlean, ºeful Centrului de Formare Profesionalã Petroºani.

Diplomele eliberate de cãtre Centrul de Formare Profesionalã sunt recunoscute în toate þãrile membre ale Uniunii Europene.

Chiar ºi în aceste condiþii procentul de angajare al celor care au absolvit un curs de calificare este de doar 40-45%.

Mir cea NISTOR

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Septembrie 2014

Angajãri la sera de flori

A

ngajãri la SPADPP. Serviciul de administrare a domeniului public ºi privat din municipiului Petroºani face angajãri. Este vorba de douã posturi de muncitor calificat pentru sera de flori.

Monika BACIU “Au fost douã locuri unde persoanele au ieºit la pensie, au lichidãri la zi, s-au scos posturile la concurs, este vorba de un post la sera de flori, sunt posturi de muncitori calificaþi, condiþiile de participare sunt afiºate însã pot sã spun cã se cere o minimã calificare, pot sã aibã ºcoala profesionalã, pot sã aibã liceul. Se vor da doã probe, interviu ºi probã practicã, iar cei care au cel mai bun punctaj sunt declaraþi admiºi”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani.

Chiar ºi în condiþiile acestea, numãrul

Premianþii fãrã premii

CELIA, premiantul sãptãmânii

vine o persoanã”, a mai spus sursa citatã.

Chiar ºi cu noua lege a angajãrilor în sistemul public, de 1 la 1, numãrul funcþionarilor ºi al muncitorilor este sub cel normal.

Abia în momentul în care o persoanã pãrãseºte funcþia se poate angaja o alta în locul ei.

muncitorilor din cadrul SPADPP este sub cel normal.

“Suntem descoperiþi ca ºi efectiv de muncitori, ar mai fi nevoie în cadrul serviciului pe care îl conduc de 1015 persoane, dar din pãcate nu se pot face mai multe angajãri, regula este 1 la 1, pleacã o persoanã,

ÎnSEMNE fotografice

Cea mai mare expoziþie de fotografie din judeþul Hunedoara Colegiul Naþional Decebal / Vernisaj: Joi 18 septembrie 2014, ora 17.30.

Anul trecut am demarat un proiect expoziþional intitulat „Sentimente ilustrate”, eveniment care a adunat pe simezã 35 de lucrãri aparþinând fotografilor hunedoreni. Expoziþia din 2013 a fost o surprizã, prin numãrul mare al celor care au rãspuns invitaþiei noastre. Anul acesta propunem publicului o nouã expoziþie cu lucrãri ale artiºtilor fotografi hunedoreni, intitulatã ÎnSEMNE fotografice. ªi în acest an, un numãr impresionant de fotografi au rãspuns invitaþiei noastre. La vernisajul ce va avea loc joi, 18 septembrie, vom prezenta 65 de lucrãri ale tot atâtora artiºti fotografi

hunedoreni. Expoziþia de la Colegiul Naþional Decebal este reprezentativã pentru agenda culturalã a judeþului Hunedoara. Vor fi prezenþi în expoziþie artiºti consacraþi, studenþi, ziariºti ºi pasionaþi ai fotografiei, evenimentul înlesnind, ºi de aceastã datã, schimbul de experienþã artisticã ºi relaþiile interumane.

Expun: Adrian Cristian Sopincean, Adrian Stoica, Alexandru Popa, Andrei Bohatereþ, Cãlin Corpaciu, Cãlin Jorza, Constantin Gãinã, Cris Katona, Daniel Dobruþchi, Adrian Darie, Cãtãlin Ienci, Kalman Sztrharszky, Marius Romulus Isfan, Anca-

Elena Isfan, Florin Micu, Mihai Panaitescu, Nicolae Oprea, Oana Vedinaº, Ovidiu Iancãu, Ovidiu Raþiu, Ovidiu Manoilescu, Petriºor Crãciunoiu, Raul Poenar, Rãzvan Mihai Popa, Remus Suciu, Iulian Solda, Cosmin Ovidiu Stan, Marius Þãruºi, Horia ªtefan Trânc, Horea Preja, Alexandra Marcu, Ioan Alexandru Todor, AnaMaria Iancu, Eduard Andrica, Bone Ewald, Mihai Brânda, Cãlin Braºovean, Cãtãlin Mãtãsaru, Jessica Codinã, Cornel Rekibtaff, Dan Cristuþ, Dan Terteci, Alex Pârva, Dorin Luca, Elena Iancãu, Adriana Lazãr, Lucian Cîmpean, Mihai

Trãim emoþii puternice în fiecare sâmbãtã, atunci când întâlnim oameni pe care-i admirãm, oameni care ne fac sã privim cu încredere înainte, oameni care ne onoreazã prin ceea ce fac. Întânirea cu aceºtia pare sã ne schimbe, fie ºi pentru o clipã, vieþile. Emoþiile legate de campania PREMIANÞII FÃRÃ PREMII sunt evidente, atât din partea protagonistului, cât ºi din partea celor care vin în fiecare sâmbãtã sã mulþumeascã celor pe care îi admirã. Tracul nu ocoleºte pe nimeni, iar strãlucirile din privirile oamenilor, dupã fiecare eveniment, dovedeºte modul frumos, sincer ºi curat al acestei campanii.

Sãtui uneori de vedete de carton, de spectacolul ieftin din showbiz-ul românesc, care pare sã ne arate cã vedetele sunt implicate permanent în scandaluri amoroase, economice sau sociale, am dorit sã spunem lumii cã avem ºi alte valori, cã avem ºi alþi oameni care nu sunt aºa, cã avem oameni, chiar ºi din show-biz care trãiesc respecBursesc, Mihai Petriu , Miruna Diomeda Chirica, Radu Muntean, Nicolae Lucian Murãrescu, Andreea Neag, Nicu Jianu, Gabriel Oltean, Ovidiu Muntean, Marius Peptan, Costel Radu, Raluca

tând o minima moralia. Din punctul nostru de vedere, Cristina Ioana Socolan, CELIA, reprezintã frumos judeþul Hunedoara ºi România, desigur. Are o familie frumoasã ºi este un model, considerãm noi, pentru tineri, arãtând cã se poate sã ai success, sã ai celebritate ºi sã ai o viaþã frumoasã, plinã de respect. Sigur, nu putem discuta foarte mult, pentru cã oricât am spune tot nu ar fi suficient, despre premiantul de sâmbãtã. Practic, CELIA nu va da autografe, ci va primi diploma de premiant fãrã premiu cu semnãturile celor care o preþuiesc ºi o îndrãgesc.

Sâmbãtã, 20 septembrie 2014, ora 11.00, CELIA vine sã o cunoaºtem ºi sã-i spunem ce pãrere avem despre ceea ce face.

Aveþi ocazia sã o priviþi în ochi, sãi spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei.

Iniþiatorii campaniei Premianþii fãrã premii

Buzoianu, Sergiu Nicola, Teodora Slavu, Vladimir Brilinski, Voichiþa Zeller, Andrei Rosetti, Grigore Roibu.

Curatori: Andrei Rosetti, Grigore Roibu.

Datoritã numãrului mare de lucrãri, expoziþia va fi deschisã publicului atât în Sala festivã, „Jean Monnet”, cât ºi în Sala Studio din cadrul Colegiului Naþional Decebal.(Grigore Roibu)

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Septembrie 2014

O nouã încercare Avram Iancu vrea sã treacã Canalul Mânecii

S

portivul care a înotat 40 de kilometri în Canalul Mânecii vrea sã-ºi îndeplineascã visul. Nu mai poate aºtepta un an de zile pânã la o nouã încercare de a stabili un record pentru România ºi a plecat spre Regatul Unit. În octombrie va intra în apa îngheþatã a canalului pentru a termina ce a început în august.

Maximilian GÂNJU

Bibliotecarul din Petroºani nu mai poate dormi liniºtit din cauzã cã natura dezlãnþuitã la fãcut sã rateze traversarea Canalului Mânecii, în luna august a.c,, dupã ce s-a pregãtit asiduu timp de aproape un an de zile.

Avram Iancu s-a decis sã încerce din nou sã devinã primul român care izbuteºte sã treacã înot Canalul Mânecii ºi dupã ce ºi-a gãsit un sponsor, a tratat cu organizatorii Channel Swimming Association pentru a-i permite o nouã încercare în acest an. Avram Iancu a fost programat pentru ziua de trei octombrie sã înoate cei peste 40 de kilometri între Dover UK ºi Calais-Franþa ºi

chiar dacã este târziu în toamnã iar apa foarte rece, bibliotecarul este încrezãtor cã de aceastã datã natura nu-l va mai putea opri. „Am fost aproape!

Mult prea aproape.

Sunt dator sã încerc din nou, datorita felicitãrilor oamenilor care, mi-au lãsat sentimentul lucrului neterminat. De aceastã datã, îmi doresc sã duc bucuria tuturor românilor pânã la capãt”, a declarat Avram Iancu.

spre A plecat Dover Bibliotecarul a plecat ieri-miercuri, spre Dover-Anglia de unde va lua startul în marea aventurã. De aceastã datã are ºi susþinãtori din familie, soþia lui

urmând sã-l încurajeze în încercarea sa. „Condiþiile sunt mai grele de aceastã datã, vremea va fi foarte rece iar temperatura apei va fi cuprinsã între 13 ºi 18 grade Celsius. Mâine (n.r.joi) spre searã mã ºi arunc la primul antrenament.

Eu m-am antrenat ºi pânã acum, practic voi face aclimatizarea.

Pentru zece zile sunt singur, dar prin 30 luna aceasta vor veni ºi domnul profesor (n.r. antrenorul de înot), soþia mea cu fetiþele ºi de data aceasta voi o echipã lãrgitã”, a spus Avram Iancu. Sportivul va fi primul programat pentru traversare în data de 3 octombrie ºi va pleca în miezul nopþii pentru a evita ca vremea sã-i creeze iarãºi probleme.

O

prit când era aproape de linia de sosire Avram Iancu este primul român care a încercat sã treacã înot Canalul Mânecii ºi a fost oprit de un curent marin foarte puternic dupã ce înotase 40 de kilometri. De profesie bibliotecar la Biblioteca Municipalã din Petroºani, Avram Iancu, 38 de ani, ºi-a dorit sã fie primul

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

E

Carmen COSMAN - PREDA Existã dorinþã, existã spaþiul necesar, mai trebuie fãcute doar amenajãrile necesare.

Cam aºa stau lucrurile la ora actualã la Petroºani, unde municipalitatae este decisã sãa menajeze o creºã pentru copiii mai mici de 3 ani. „La întâlnirea cu directorii unitãþilor de învãþãmânt de zilele trecute, am decis sã rãspundem solicitãrilor pãrinþilor ai cãror copii cu vârsta de maxim 2 ani, au nevoie de îngrijire adecvatã, în intervalul orar în care

pãrinþii sunt plecaþi la serviciu. Redeschiderea unei creºe este în aceste condiþii o necesitate, cãreia î-am gãsit soluþia de realizare, cu fonduri de la bugetul local.

Deoarece beneficiem de locaþii în care sã putem face amenajãrile ºi dotãrile necesare, apreciez cã în maxim un an putem pune în funcþiune creºa”,a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi.

Edilul spune cã proiectul se afreseazã în principal familiilor tinere, lipsite de sprijin în creºterea copilaºilor lor, aºa cã iniþiativa îºi va demonstra utilitatea

în totalitate.

Creºa din municipiul Petroºani ar fi trebuit amenajatã printr-un program guvernamental care prevedea 11 astfel de instituþii de îngrijire pentru preºcolari în judeþul Hunedoara. Fondurile erau asigurate prin Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), derulat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului (MDRT).

Nuami cã, odatã cu schimbarea gãrzii politice, programul a fost abandonat, iar petroºaniul a rãmas fãrã creºã, deºi solicitãri sunt destule.

Canalul Mânecii a fost traversat înot de 900 de oameni, dar printre ei nu se aflã niciun român. Statisticile mai aratã cã din ºase înotãtori, pregãtiþi dupã toate regulile vieþii sportive, doar unul reuºeºte sã câºtige aceastã confruntare cu natura.

LUNA SEPTEMBRIE

Creºã din fonduri publice, la Petroºani ste nevoie de o creºã în Petroºani, unde copiii mai mici de 3 ani nu au unde sã fie duºi de pãrinþii care sunt nevoiþi sã meargã al lucru. Iar primarul localitãþii spune cã va fi amenajatã una, din fonduri de la bugetul local.

român care strãbate, cu succes, Canalul Mânecii. A început sã se antreneze pentru acest proiect alergând mii de kilometri pe drumurile de munte din Parâng, a înotat în apa mai multor lacuri reci din România ºi în Marea Neagrã. În ultimii 200 de ani,

Ciorbã a la greq de pui Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:

z z z z z

LUNI: - Ciocãnele cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã - Iahnie de fasole cu costiþã - Cotlet de porc cu sos de usturoi ºi piure de cartofi - Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: - Gulaº unguresc cu gãluºte - Spaghetti cu mazãre ºi bacon - Ruladã de porc cu spanac ºi brînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi MIERCURI: - Tochiturã ardeleneascã cu piure de cartofi - Friptura þigãneasca ºi orez cu legume - Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai - ªniþel pui pane cu cartofi þãrãneºti JOI: - Ostropel de pui cu mãmãliguþa - Chifteluþe marinate cu piure de cartofi - Varza a la Cluj cu cîrnaþi - Piept de pui dulce-acriºor cu orez VINERI: - Ciulama de pui cu smîntîna ºi mãmãliguþa - Paprikas unguresc cu pipote de pui ºi cartofi în chimen - Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai - Paste cu pui aromat

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

14 Program & Horoscop

10:20 Biziday 11:00 Teleshopping 11:40 Sãlbãticia Carpaþilor 12:20 România în 5 minute 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:35 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Lozul cel mare 18:45 România în 5 minute 18:50 Clubul celor care muncesc în România 19:00 Meteo 19:10 Aºa-i românul!

19:30 Starea naþiei 20:00 Telejurnal 21:00 Vorbeºte liber!

22:00 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii 12:00 Teleshopping 12:30 Trãsniþii din Queens 13:30 Teleshopping 14:00 Focus 14:30 Alice 16:30 Focus 17:00 Walker, poliþist texan 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 S.O.S., sãnãtatea mea!

21:30 Ajutor! Vreau sã slãbesc!

22:30 Trãsniþii

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Septembrie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Elektra 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 La Mãruþã 11:30 Trandafirul negru 12:30 Dãdaca 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Trandafirul negru 15:00 Vieþi furate 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:00 Fotbal Europa League

21 martie *** 20 aprilie Astãzi nu este indicat sã semnaþi documente oficiale sau sã vã ocupaþi de afaceri. Cei din jur nu sunt de acord cu ideile dumneavoastrã. Nu vã lãsaþi demoralizat ºi nu renunþþi la planurile de schimbare! Ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie activitãþilor casnice.

Teleshopping Dragoste dulce-amarã Vouã Baronii Vouã ªtiri Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Vouã Legenda cãutãtorului Baronii Dragoste dulce-amarã Legenda cãutãtorului ªtiri Naþional TV Mica mireasã

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 Butonul de panicã Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Culorile iubirii Legãturi riscante Minciuna Tânãr ºi neliniºtit Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Culorile iubirii Legãturi riscante

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat UEFA Champions League 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Bayern Munchen - Manchester City 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Bayern Munchen - Manchester City 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 EuroFotbal 20:00 Fotbal

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dimineaþa aveþi parte de câteva momente mai încordate, din cauza controverselor cu un coleg sau un partener de afaceri.

Reuºiþi sã lãmuriþi repede neînþelegerea. Petreceþi dupãamiaza în familie.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Apar neînþelegeri în relaþia cu un partener de afaceri. Pãstraþi-vã calmul ºi încercaþi sã gãsiþi o soluþie de compromis! Pentru a depãºi momentele tensionate de azi, trebuie sã vã înarmaþi cu multã rãbdare. Evitaþi discuþiile în contradictoriu.

23 august *** 22 septembrie

Partenerul de viaþã vã reproºeazã cã neglijaþi problemele familiei. Încercaþi sã detensionaþi atmosfera, cu puþin tact! Spre searã, aflaþi cã o afacere în care aþi investit mult începe sã meargã.

Este posibil ca persoana iubitã sã vã înþeleagã greºit dorinþa de libertate. Exprimaþi-vã clar, ca sã evitaþi un scandal. Chiar dacã prietenii insistã sã petreceþi dupãamiaza cu ei, nu acceptaþi.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Este o zi bunã pentru a pregãti planuri de afaceri. Aveþi ºanse mari sã vã îmbunãtãþiþi situaþia financiarã. Dupã-amiazã s-ar putea sã întârziaþi puþin cu prietenii, ceea ce poate duce la discuþii în familie.

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

22

Sunteþi indispus din cauzã cã vi se anuleazã o delegaþie. Nu este cazul sã vã faceþi griji, este doar o amânare ºi nimic mai mult. Ar fi bine sã vã ocupaþi de problemele financiare. Relaþiile cu partenerul de viaþã parcurg o perioadã favorabilã.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 15:00 16:00 16:30 17:30 18:30 19:15

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi tendinþa sã fiþi impulsiv ºi riscaþi sã îi jigniþi pe cei din jur.

Nu vã enervaþi, pentru cã puteþi avea probleme cu sãnãtatea.

Dupã-amiazã primiþi o sumã mare de bani dintr-o colaborare.

21 ianuarie *** 20 februarie

Puteþi avea mari satisfacþii financiare cu prilejul unei cãlãtorii.

Este posibil sã cunoaºteþi o persoanã mai în vârstã, care propune o afacere. Bazaþi-vã pe intuiþie ºi nu daþi imediat un rãspuns.

Ascultaþi sfaturile partenerului.

Dacã reuºiþi sã vã temperaþi spiritul critic, astãzi puteþi avea succes pe plan financiar. Aveþi rãbdare cu prietenii ºi cu partenerul de viaþã, ca sã nu ajungeþi la certuri. Dupã-amiazã vã viziteazã o rudã mai în vârstã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Sunteþi tulburat de sentimente contradictorii. Fiþi mai prudent în afirmaþii. Nu începeþi mai multe treburi deodatã, pentru cã riscaþi sã nu terminaþi nici una!

21 februarie *** 20 martie Se pare cã amânaþi plecarea în concediu, din cauza unor mici probleme de sãnãtate. Nu vã faceþi griji, este suficient sã þineþi regim! Pe plan sentimental, treceþi printr-o perioadã favorabilã ºi vã înþelegeþi cu partenerul.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Septembrie 2014

R

România condamnatã definitiv de CEDO pentru mineriada din 13-15 iunie 1990

omânia a fost condamnatã definitiv de Marea Camerã a Curþii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) la platã de daune morale ºi materiale în valoare de 55.000 de euro într-un dosar deschis în legãturã cu mineriada din 13-15 iunie 1990.

Judecãtorii CEDO au considerat cã statul roman nu a desfãºurat o anchetã rapidã ºi eficace în ceea ce priveºte evenimentele de atunci, relateazã Digi24.

O soluþie în dosarul mineriadei din 13-15

iunie, de la Bucureºti, a fost anunþatã de parchete abia în luna iunie 2009, la

19 ani de la petrecerea evenimentelor, iar Instanþã Supremã a dat o decizie definitivã în 2011.

Pînã acum nimeni nu a fost tras la rãspundere pentru cele 1.000 de victime, morþi ºi rãniþi, pro-

duse de evenimentele petrecute în acea varã în capitala României.

Magistraþii CEDO au considerat cã victimele mineriadei nu au avut dreptul la un proces echitabil. Sesizarea a fost depusã de soþia unui bãrbat care a murit atunci, de o altã persoanã care a suferit rãni foarte grave ºi de Asociatã 21 Decembrie, al cãrei sediu a

Europarlamentar PMP: „Puterea este la oameni!”

P

oliticianul român promite mult ºi uitã repede. Cel neamþ promite exact cât poate face altfel este exclus din viaþa politicã. Cel român la o simplã realizare se ridicã în slãvi, neamþul considerã cã ºi-a fãcut treaba.

Maximilian GÂNJU Europarlamentarul hunedorean Siegfried Mureºan încearcã sã-i convingã pe români sã nu se mai lase înºelaþi de politicienii care promit marea cu sare iar dupã ce ajung pe funcþii uitã totul.

Tânãrul politician PMP, care a vãzut cum funcþioneazã parlamentul german dupã ce a fãcut un stagiu de pregãtire acolo, spune cã un politician neamþ nu-ºi poate permite sã facã promisiuni fãrã a le onora.

O astfel de strategie i-ar putea funcþiona o singurã datã, însã nu va mai fi reales într-o funcþie, lucru care nu se întâmplã în þara noastrã. „Asta eu le spun oame-

nilor: nu vã mai lãsaþi pãcãliþi de oameni politici care promit ceva ºi dupã aceea nu se mai ocupã prea mult, pentru cã ºtiu cã nu vor fi sancþionaþi.

Puterea este la oameni, nu e la politicieni. Pentru a face clasa politicã ºi oamenii politici sã lucreze în folosul cetãþeanului, noi trebuie sã ne spunem pãrerea, sã fim puternici. Dacã un om politic, un primar ne-a promis cã ne va face un anumit lucru în municipiu ºi nu l-a fãcut, data viitoare nu+l mai votez. ªtiu cã sunt prea puþini oameni politici care sunt

oneºti ºi care vin dupã alegeri la oameni ºi le spun: asta am spus în campanie, judecã-mã pe baza a ceea ce am spus în campanie. (…) Eu vreau ca oamenii sã-mi spunã ce fac bine ºi ce nu. Dacã am fãcut bine nici mãcar nu merit sã fiu lãudat, doar mi-am fãcut treaba. De asta mergi în viaþa publicã, dacã vrei sã faci mulþi bani

fost devastat în timpul violentelor produse în 13 ºi 14 iunie 1990, la fel ca sediile unor partide ºi asociaþii politice.

Cererile au fost depuse la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în 28 ianuarie 2009, 25 iunie 2008 ºi respectiv 13 iulie 2007.

mergi în sectorul privat ºi e foarte bine. Dacã vrei sã faci ceva ºi pentru cel de lângã tine de asta mergi în viaþa publicã”, a declarat europarlamentarul PMP.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet.

Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Septembrie 2014

Firme falimentare, buget afectat

10 milioane de lei are de recuperat municipalitatea de la firme

F

alimentul firmelor afecteazã bugetul municipiului Petroºani. Administraþia localã de la Petroºani se confruntã cu o problemã venitã din partea societãþilor comerciale care din cauza falimentului nu mai pot achita dãrile cãtre bugetul local. 10 milioane de lei are de recuperat Serviciul de Impozite ºi Taxe Locale de la aceste persoane juridice care ºi-au declarat insolvabilitatea.

Monika BACIU Au mai rãmas doar câteva zile în care persoanele fizice ºi juridice îºi pot achita taxele ºi impozitele locale. În acest moment, gradul de încasare este undeva la 71 de procente, numãrul persoanelor fizice fiind cea care înclinã balanþa.

“Gradul de încasare la aceastã datã atât la persoane fizice cât ºi la persoane juridice este de 71%, grad de încasare mic con-

siderat la aceastã datã pentru faptul cã o serie de persoane juridice au intrat în procedura de faliment, suma de încasare de la aceste persoane juridice este de peste 10 milioane de lei, asta înseamnã cã înscriindu-ne la masa credalã, suma care urmeazã a fi încasatã de primãrie Petroºani, în speþã de serviciul de impozite ºi taxe va fi foarte infimã întrucât din vânzarea bunurilor acestora se va obþine o sumã foarte micã care nu va acoperi

atât datoriile la bugetul de stat cât ºi la bugetul local”, a declarat Ioana Mãrgulescu, ºef Serviciu Impozite ºi Taxe Locale Petroºani.

Bugetul administraþiei locale este afectat de faptul cã gradul de încasare a taxelor ºi impozitelor este redus. Anul acesta, construcþia bugetului s-a realizat þinând cont ºi de sumele datorate de persoanele juridice.

“A fost previzionat ºi cu aceste sume, pe care an de an le vom þine într-un cont separat ºi an de an vor fi urmãrite dacã se încasa ceva sau nu din vânzarea acestor bunuri”, a mai spus sursa citatã.

Persoanele fizice rãmân în continuare cei mai buni contribuabili la bugetul local. Peste 80% dintre proprietari ºi-au achitat dãrile cãtre municipalitate.

“Gradul încasare la persoanele fizice este de peste 80 la sutã la aceastã datã ºi îºi achitã impozitele ºi în aceastã lunã fãrã majorãri de întârziere, dupã data de 30 septemrbie se vor aplica majorãri de întârziere de 2% pe lunã sau fracþiune

de lunã la impozite, însemnând clãdiri, terenuri ºi mijloace de transport, majorãri nu se vor aplica la taxa pe salubritate ºi în aceastã perioadãfiind vacanþã, persoanele care locuiesc în strãinãtate ºi au domiciliul în municipiul Petroºani au venit în vacanþã ºi ºi-au achitat impozitul pe casã, teren ºi maºini. Dupã data de 30 septembrie se vor aplica majorãri de întârziere”, a mai precizat ºefa Biroului de Taxe ºi Impozite.

Existã însã ºi situaþii

extreme în care persoanele fizice au poprire pe conturi pentru neplata taxelor ºi a impozitelor locale. “ªi acum o parte din pensionari care au poprire pe pensie, precum ºi cei care au venit din salariu au poprire pe salariu. Mai greu se rezolvã cu acele amenzi de circulaþie care pentru persoanele care nu au niciun venit mergem pe munca în folosul comunitãþii ºi urmãrirea lor în coninuare pânã au un venit ca sã punem poprire pe venitul respectiv”, a conchis Ioana Mãrgulescu.

Pentru a nu plãti ºi penalitãþi de întârziere persoanele fizice sau juridice mai au la dispoziþie câteva zile pentru a-ºi achita contribuþiile. Data de 30 septembrie este ultima zi în care dãrile locale se pot achita fãrã a se percepe penalizãri de întârziere.