Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 698

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 17 Septembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Consilierii judeþeni ai UNPR s-au lepãdat de Satana

Deputatul Cristian Resmeriþã se þine de cuvânt >>> PAGINA A 3-A

O nouã etapã din viaþa adolescenþilor >>> PAGINA A 4-A Activitãþi facultative

Vor merge la ºcoalã doar dacã vor

>>> PAGINA A 5-A

Apþi de muncã, dar cu mâna întinsã >>> PAGINA A 6-A Cu datorii tot mai mari de la lunã la lunã

Cornel Resmeriþã refuzã sã cearã insolvenþa administraþiei publice din Lupeni

>>> PAGINA A 7-A

Straja - un domeniu schiabil de invidiat >>> PAGINILE 8-9

Previziuni sumbre pentru Apa Serv >>> PAGINA A 10-A

Palatul cultural, la un pas de inaugurare

onsilierii judeþeni ai UNPR s-au lepãdat de partidul format din foºtii trãdãtori ai PSD & celelalate formaþiuni politice. Astfel, Elena Agripina Cazan, Cosmin Costa, ºi Adrian David au trecut la Partidul Naþional Liberal, în timp ce Mihai Nicolae Rudeanu a rãmas independent. >>> PAGINA A 3-A

>>> PAGINA A 11-A

De pe telescaunul TS3, spre meteo ºi Pârtia B >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ

Radare în Hunedoara 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia – Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str. Muncii

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014

Consilierii judeþeni ai UNPR s-au lepãdat de Satana

Marius MITRACHE Potrivit unor surse din mediu politic de încredere motivul principal pentru care cei patru consilieri judeþeni ai UNPR au decis sã pãrãseascã partidul este tocmai preºedintele Haralambie

Vochiþoiu, “cu care nu se poate lucra”. Adrian David ne-a declarat însã cã decizia lui, ºi crede cã ºi a colegilor sãi, a fost legatã de faptul cã sunt proiecte pe care le-a susþinut, iar acum nu pot sã nu mai fie de acord cu ele ºi sã voteze

împotrivã doar cã aºa vor cei de la PSD. Prin plecarea celor patru consilieri judeþeni UNPR-ul nu a rãmas, totuºi, fãrã reprezentare în Consiliul Judeþean, deoarece în partidul trãdãtorilor a intrat Nicolae Ivãnuº, dupã ce a dezertat din PP-DD.

Deputatul Cristian Resmeriþã se þine de cuvânt

eputatul Cristian Resmeriþã a reuºit un nou proiect prin care la Complexul Energetic Hunedoara se vor face noi angajãri de personal. Este vorba despre înlocuirea persoanelor care vor ieºi la pensie cu tineri care doresc sã lucreze la minã. Marius MITRACHE

“Am confirmarea ca într-un timp foarte scurt eforturile pe care le-am depus vor prinde roade ºi Complexul Energetic Hunedoara va face angajãri în locul celor care vor pãrãsi sistemul pentru a ieºi la pensie. De fapt, ideea este ca aceste angajãri sã se facã într-un flux continuu ºi nu sã se aºtepte o anumitã perioadã de timp. Cum o persoanã iese la pensie, un tânãr sã îi poatã lua locul”, nea declarat Cristian Resmeriþã. Aceastã ideea a fost

de mai multe ori adusã în discuþie de deputatul Cristian Resmeriþã, ea fiind prezentatã pentru prima datã cu ocazia campaniei pentru alegerile europarlamentare ºi reamintitã la Conferinþa Extraordinarã a PSD care a avut loc la Deva. Nu este pentru

prima datã când deputatul Cristian Resmeriþã îºi oferã susþinerea celor din minerit, de menþionat fiind chiar primele angajãri fãcute în minerit dupã peste 15 ani, respectiv 60 la EM Lupeni, 50 la EM Vulcan ºi 25 la EM Lonea.

Semnãturi pentru Ponta

ânã la finele acestei luni, UNPR se angajase sã strângã un milion de semnãturi pentru candidatura lui Victor Ponta la preºedinþia României. Termenul a fost devansat, iar listele au fost predate cãtre aliaþii din PSD. Maximilian GÂNJU Toþi membrii UNPR s-au mobilizat pentru a dovedi PSD, cã este un aliat de încredere ºi ar fi trebuit ca pânã la 25 septembrie a.c., sã adune, pentru candidatura premierului Victor Ponta, la preºedinþia þãrii, un milion de semnãturi de susþinere. UNPR a strâns însã semnãturile mai repede cu aproape o lunã, iar din judeþul Hunedoara au fost adunate circa 30 de mii pentru candidatura lui Ponta. „Noi, UNPR, am fost primii ºi am spus-o cu toatã gura: Victor Ponta trebuie sã fie preºedinte. Dacã nici de data aceasta nu

vom reuºi sã dãm un preºedinte care sã adune toate energiile pozitive ale þãrii ºi sã nu le mai dezbine, atunci avem o mare problemã. Interesul este general nu numai al PSD-ului ºi UNPR-

tru am strâns circa 30 de mii. Am avut target 28 de mii la nivelul judeþului Hunedoara ºi l-am depãºit”, a declarat ºeful UNPR Hunedoara. Pe de altã parte, UNPR Hunedoara

ului, de data aceasta Victor Ponta care are ºi vârsta potrivitã ºi echipa potrivitã trebuie sã ajungã preºedinte. Am accelerat puþin ºi la nivelul judeþului nos-

chiar dacã îºi aratã susþinere totalã pentru PSD, membrii organizaþiei judeþene nu împãrtãºesc toþi aceaºi convingere.

4 Educatie

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014

O nouã etapã din viaþa adolescenþilor

u pãºit în clasa a XII-a, iar acum îºi fac planurile pe termen lung. Elevii claselor a XII-a au început un nou an ºcolar, unul important ºi decisiv pentru viaþa lor. Deºi prioritatea lor în acets moment este organizarea balului bobocilor, tinerii se gândesc cu responsabilitate la ce îi aºteaptã în acest an. Monika BACIU “Am aceleaºi planuri ca orice elev de clasa a XII-cea, adicã sã înveþe la materile de bazã pentru bacalaureat ºiº a intre la o facultate bunã unde îºi doreºte. Eu vreau sã merg la politehnica la Cluj la construcþii. Emoþii existã indifferent de rezultate dar dacã te pregãteºti bine ºi înveþi ºi eºti sigur pe tine poþi sã iei fãrã emoþii”, spune un elev al Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. Examenul de bacalaureat este doar un obstacol ce trebuie depãºit pentru a intra la facultate, iar tinerii au planuri mari. Vor sã devinã arhitecþi de renume sau economiºti. “Mã pregãtesc pentru examenul de bacalaureat cît ºi pentru examenul de admitere la facultatea de arhitecturã în

Bucureºti. Va fi greu dar dacã vrei sã faci ceva în viaþã trebuie sã fi pregãtit. Trebuie sã fi echilibrat în viaþa adicã sã ºti sã ºi înveþi dar sã te ºi distrezi”, spune un alt tânãr. “Planurile mele pentru acest an sînt ca ºi ale colegilor mei adicã sã promovez examenul de bacalaureat ºi sã mã înscriu la admitereala facultate la ASE la Bucureºti. Am învãþat mult iar cu ajutorul domnilor profesori sigur vom avea rezultate bune la examenul de bacalaureat. Am emoþii dar trebuie sã fim siguri pe noi “, spune o tânãrã a aceluiaºi liceu. ªi cadrele didactice sunt alãturi de elevi. Acestea le transmit tinerilor sã înveþe pentru a avea succes. “Aº dori sã transmit nu doar elevilor de clasa a XII-a cît ºi tuturor elevilor Colegiului de

Informaticã Carmen Silva sã încerce sã înveþe cît mai mult suplimentar acasã, noi la ºcoalã încercam sã facem cu profesorii pe care îi avem, încercam sã asigurãm o calitate cît mai mare a învãþãmîntului. Încercam ca ºi ºcoala sã asigurãm elevilor o siguranþã cît mai mare ºi binenteles o relaþie cît mai bunã cu comunitatea ºi aici mã refer la consiliul local ºi la primãria municipiului Petroºani. Doresc ca elevii de clasa a XII-a sã se

hotareasca încã de acum ce materii îºi vor vor alege, adicã fizicã, chimie, biologie ºi informaticã ºi sã se facã multã pregãtire acasã pentru cã doar prin multã muncã rezultatele pot fi satisfãcãtoare ºi pentru ei, ºi pentru noi ºi pentru familile lor. Dorinþa mea ºi a colectivului de profesori de la Colegiul Naþional de Informaticã este acela de a depasio procentul pe care l-am avut anul acesta cel puþin cu 10-15%. Ne dorim pentru anul ºcolar

2014-2015 o promovabilitate de 90%”, a declarat Lucian Resmeriþã, directorul Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. Conform calendarului, anul scolar 2014-2015 va avea 36 de saptamani de cursuri, insumand

177 de zile lucratoare. Exceptie fac clasele terminale din invatamantul liceal, pentru care anul scolar are 37 de saptamani, din care durata cursurilor este de 33 de saptamani, 4 saptamani fiind dedicate desfasurarii examenului national de bacalaureat.

Încã mai sunt catedre neocupate

atedre neocupate. Noul an ºcolar a început ºi cu probleme. Nu toate catedrele au fost ocupate în proporþie de 100%. Aºa se face cã la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani mai sunt locuri neocupate. Monika BACIU “Mai avem cîteva mici probleme la cîteva catedre, aici mã refer la catedra de religie unde mai avem descoperite cîteva ore ºi suntem în cãutarea unui profesor. Mai sînt cîteva probleme la muzicã dar sperãm cã în cursul zilei de astãzi sã rezolvãm aceste probleme ºi sã avem colectivul de profesori complet”, a declarat

Lucian Resmeriþã, directorul Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. În ceea ce priveºte catedrele de mateaticã, limba românã sau englezã, toate posturile au fost ocupate. “Pentru noi toate disciplinele sunt foarte importante dar la matematicã, fizicã, chimie, biologie sînt ocupate”, a mai spus sursa citatã. Dacã ºi în urma celei de-a treia ºedinþe publice vor rãmâne posturi neocupate, atunci unitãþile de învãþãmânt din judeþ vor putea organiza la nivelul instituþiei concurs de accedere pe locurile rãmase libere. La ultima ºedinþã de ocupare a posturilor

didactice s-au înscris 128 de candidaþi pentru cele 249 de posturi disponibile. Abia în data de 5 septembrie se va actualize lista cu posturile care sunt vacante la nivelul unitãþilor de învãþãmânt din judeþul Hunedoara.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014

Activitãþi facultative

Vor merge la ºcoalã doar dacã vor

ici nu a început bine noul an ºcolar cã au ºi apãrut deja anumite zvonuri care nu i-ar face pe elevi sã fie fericiþi. Ministrul Educaþiei Naþionale doreºte sã ia în calcul posibilitatea ca anul viitor, cu o sãptãmînã înainte de începerea cursurilor, ºcolile sã organizeze diverse activitãþi pentru elevi, fãrã însã ca aceºtia sã fie obligaþi sã participe. Monika BACIU Anul ºcolar 20152016 va începe pe 15 septembrie, dar se va lua în calcul cã anul viitor, cu o sãptãmînã înainte de începerea cursurilor, ºcoala sã organizeze activitãþi prin care cei care vor - elevii, pãrinþii - sã vinã la ºcoalã pe diverse activitãþi extracurriculare, dar

ºcoala va începe pe 15 septembrie. Anul acesta ºcolar are 177 de zile de cursuri ºi 34 de zile de vacanþã, fãrã cele din vacanþa de varã. În cazul claselor terminale din învãþãmîntul liceal, anul ºcolar are 37 de sãptãmîni, din care durata cursurilor este de 33 de sãptãmîni, 4 sãptãmîni fiind dedicate

desfãºurãrii examenului naþional de bacalaureat. De asemenea, cursurile claselor terminale se încheie în 29 mai 2015, iar pentru clasa a VIII-a, anul ºcolar are 36 de sãptãmîni, din care durata cursurilor este de 35 de sãptãmîni, o sãptãmînã fiind dedicatã desfãºurãrii evaluãrii naþionale. Cursurile

claselor a VIII-a se încheie în data de 12 iunie 2015. Semestrul I va avea cursuri în perioadele luni, 15 septembrie - vineri, 19 decembrie ºi luni, 5 ianuarie vineri, 30 ianuarie. În perioada 1 - 9 noiembrie, clasele din învãþãmîntul primar ºi grupele din învãþãmîntul

Numãrul tinerilor care vor sã se angajeze dar nu au experienþã profesionalã, dublu faþã de 2013

umãrul tinerilor între 18 ºi 24 de ani care vor sã se angajeze, dar fãrã nicio experienþã profesionalã, s-a dublat în acest an faþã de 2013, potrivit unui studiu realizat de firma Studio Moderna. Astfel, peste 13% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 ºi 24 de ani ºi care au depus un CV anul acesta în vederea ocupãrii unui loc de muncã nu au nicio experienþã profesionalã anterioarã, aproape dublu faþã de media de 7% înregistratã în 2013,

potrivit unui sondaj realizat de cãtre Studio Moderna, firmã de marketing direct. Sondajul a fost realizat în perioada ianuarie 2013 - iulie 2014, pe un eºantion de peste 10.000

de persoane cu vârste de peste 18 ani. Pe grupe de vârstã, numai tinerii de 18 ani au înregistrat un progres anul acesta faþã de anul trecut, de la 100% nicio experienþã în 2013, la 50% fãrã experienþã. Pe toate celelalte categorii de

vârstã, situaþia s-a înrãutãþit, de la an la an. Astfel, dacã în 2013, 7% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18-20 de ani nu aveau nicio experienþã, anul acesta procen-

tajul a sãrit la 35%. La fel, în grupa de vârstã 20-22 de ani, de la 29% la 31%, în grupa de vârstã 22-24 de ani de la 10% la 18%, respectiv în grupa de vârstã peste 24 de ani de la 2% la 5%. "Este foarte important pentru tineri sã îºi gãseascã rapid un loc de muncã, pentru a-ºi defini personalitatea profesionalã. Chiar ºi un job parttime este foarte important ºi util, pentru cã permite acumularea unei experienþe valoroase ºi ajutã la setarea obiectivelor profesionale în conformitate cu realitãþile pieþei muncii", a declarat Zoltan Pilecki, directorul general al Studio Moderna. Dintre tinerii cu experienþã profesionalã, 12% aveau anul trecut trecut în CV-uri ca prim job consultant vânzãri, ponderea lor crescând anul acesta la 19%. Pe locul doi sunt lucrãtorii comerciali, cu o pondere de 10%, faþã de numai 4% în 2013. Mediafax

preºcolar vor fi în vacanþã. Vacanþa de iarna va începe sîmbãta, 20 decembrie ºi se va încheia duminicã, 4 ianuarie, iar cea intersemestriala va fi între 31 ianuarie ºi 8 februarie. Semestrul al II-lea va începe luni, 9 februarie, ºi va fi între-

rupt de vacanþa de primãvarã, programata între 11 aprilie ºi 19 aprilie. Cursurile se vor relua în 20 aprilie, anul ºcolar urmînd sã se încheie la 19 iunie. Vacanþa de varã de dinaintea anului ºcolar 2015-2016 va fi între 20 iunie ºi 13 septembrie.

Sancþionat pentru consum de alcool în apropierea ºcolii

n bãrbat din Brad a fost sancþionat de jandarmi din cauzã cã aceasta consuma bãuturi alcoolice, în spaþiul public, în apropierea sediului unei instituþii de învãþãmânt.

Potrivit jandarmilor bãrbatului i s-a dat doar un avertisment scris. Odatã cu începerea noului an ºcolar, jandarmii hunedoreni participã la menþinerea climatului de ordine ºi siguranþã publicã în zona a 31 de instituþii de

învãþãmânt preuniversitar situate în opt localitãþi urbane (Deva, Hunedoara, Petroºani, Orãºtie, Lupeni, Haþeg, Geoagiu, Brad). Jandarmii recomandã cetãþenilor sã nu comitã fapte de naturã sã afecteze siguranþa ºi liniºtea elevilor, cadrelor didactice sau a procesului educativ, iar în cazul în care observã sãvârºirea unor astfel de fapte sã sesizeze forþele de ordine la numãrul unic de urgenþã 112.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014

Vor sã îngrijeascã bãtrâni, cu acte în regulã

el puþin 70 de ºomeri au fost consiliaþi ºi ar dori sã îngrijeascã bãtrâni la domiciliu. Este o nouã meserie apãrutã pe piaþa muncii din þarã, dar mai ales din strãinãtate, iar oamenii par interesaþi de asta. Diana MITRACHE Din 29 septembrie, prin Centrul de Formare profesionalã de la Petroºani, încep cursuri care îi calificã pe ºomeri pentru a fi capabili sã îngrijeascã bãtrâni la domiciliu. Existã cerere ºi oamenii se gândesc mai ales sã obþinã o diplomã cu care sã plece la muncã peste hotare, unde se câºtigã mai bine. Cei de la AJOFM au introdus acest curs de for-

mare profesionalã tocmai pentru sunt cereri ºi nu puþine. „Cursurile, pentru cã mai sunt ºi pentru meseria de coafor sau de operator calculator, au fost cerute de absolvenþi ºi a persoanelor care sunt în cãutarea unui loc de muncã. Noi, ca ºi agenþie, nu am fost autorizaþi pânã acum pentru astfel de cursuri, pentru cã nu aveam cereri. Am observat, însã, cã pe piaþa muncii se cere un astfel de curs ºi

atunci îl organizãm. De trei zile fac consiliere la Petroºani, tocmai ca sã vãd ce îºi doresc oamenii, iar pentru îngrijitori de bãtrâni sunt cerinþe. Mulþi au lucrat în strãinãtate ºi nu aveau calificare, ori acum noi venim în întâmpinarea lor”, a declarat Dorina Uifãlean, ºefa Centrului de Formare Profesionalã de la Petroºani. Sunt aproximativ 70 de oameni care se îndreaptã spre o astfel

de decizie, iar o parte sunt ºomeri, dar nu lipsesc nici cei care abia au absolvit o ºcoalã ºi nu ºi-au gãsit de lucru, ori chiar disponibilizaþi din minerit.

Apþi de muncã, dar cu mâna întinsã

este 350 de oameni care locuiesc în Petroºani primesc bani, deºi ar fi apþi sã munceascã. Mai grav este cã aceºtia devin chiar recalcitranþi atunci când sunt îndrumaþi sã îºi caute de lucru ºi nici în ruptul capului nu merg sã facã ceva. Diana MITRACHE Numai în Petroºani, potrivit statisticilor, numãrul celor care primesc ajutor social de la primãrie este de 623. Sunt oameni care nu fac nimic ºi care ridicã lunar sume ce trec de 140 de lei, doar cã sunt sãraci. Nu sunt toþi apþi de muncã, dar sunt familii întregi în care nici un om nu lucreazã ºi toþi primesc bani pentru asta. „La Petroºani sunt înregistraþi în total 623 de oameni, care beneficiazã de venitul minim garantat. Dintre aceºtia, 357 sunt declaraþi apþi de muncã ºi au

nevoie de o adeverinþã de la AJOFM cã nu îºi gãsesc de lucru. Sunt în total 264 de familii în acestã situaþie, ceea ce ne conduce la ideea cã sunt ºi familii ce au mai mulþi membri în aceastã situaþie”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. Cei care ajung, însã, la agenþiile locale ºi sunt îndemnaþi sã urmeze un curs de calificare, sar, însã, ca arºi ºi nici nu vor sã audã cã ar putea sã

Ca sã dobândeascã experienþã, cursanþii vor lucra efectiv cu bãtrânii ºi vor învãþa cum pot sã le fie de ajutor. „Dacã ºtim doar teorie nu vor face nimic. Noi îi vom munceascã vreodatã. „O persoanã, care este în ajutor social ºi pe care am încercat sã o consiliez, marþi dimineaþã, ca sã îºi gãseascã un loc de muncã, cu cele 4 clase pe care le-a absolvit, sã nu tot meargã din 3 în 3 luni pentru ajutorul social, a reacþionat violent. Bineînþeles cã a refuzat ºi chiar m-a ameninþat. Voiam doar sã îl îndrum sã facã un curs de formare profesionalã de asfaltatordrumar. Aveam ºi locuri de muncã ºi se putea angaja ºi îºi putea face o vechime pentru pensie, dar mentalitatea

duce sã facã practica realã la azilul de bãtrâni de la Lonea”, a mai precizat Dorina Uifãlean. La acest moment sunt înscrise 72 de persoane, care ºi-au manifestat intenþia de a lucra în acest domeniu. Cei care doresc se mai pot adresa agenþiilor locale ºi astfel vor primi o diplomã ce va fi recunoscutã oriunde în Europa. Zeci de oameni din Valea Jiului, mai ales femei, lucreazã ca îngrijitoare în þãri ca Austria, Germania, ori Italia ºi astfel, cei de la Centrul de Formare Profesionalã vin în întâmpinarea lor.

este imposibil de schimbat aici în Valea Jiului”, a spus Dorina Uifãlean, reprezentantul Centrul de Formare Profesionalã de la Petroºani, care în aceste zile consiliazã ºomerii de lungã duratã. Situaþia nu este singularã, pentru cã recent, dupã ce primarul Tiberiu Iacob Ridzi a decis sã nu le mai acorde hranã caldã la cantina socialã celor care locuiesc în blocul social, zeci de persoane au renunþat pur ºi simplu la mâncare, decât sã dea cu mãtura, în curtea proprie.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014

Cu datorii tot mai mari de la lunã la lunã

Cornel Resmeriþã refuzã sã cearã insolvenþa administraþiei publice din Lupeni

u datorii ce depãºesc jumãtate din valoarea totalã a bugetului local, Primãria Lupeni nu este încã în insolvenþã. Legea impune acest lucru, dar primarul Cornel Resmerriþã sperã într-o redresare ºi spune cã nu va cere insolvenþa administraþiei publice. Carmen COSMAN - PREDA Primãria Lupeni se aflã într-o situaþie fiananciarã extrem de gravã ºi doar o minune o mai poate salva de la faliment. De vinã sunt arieratele ce se apropie de 49 de milioane de lei, care cresc de la lunã la lunã ºi care plaseazã administraþia publicã din Lupeni în fruntea datornicilor la nivel naþional. De precizat cã, în luna septembrie 2013 primãria avea datorii de aproape 38

de milioane de lei, însã sumele cresc exponenþial lunã de lunã. Practic, vorbim

tocmai despre datoria pe care municipalitatea din Lupeni o are faþã de constructorii

domeniului schiabil din Straja ºi pentru care existã mai multe procese pe rolul

Proiect pentru modernizarea centrelor de reþinere ºi arest preventiv

nspectoratul General al Poliþiei Române a semnat împreunã cu Ministerul Justiþiei un contract, prin care se vor pune bazele financiare ale unui proiect privind consolidarea capacitãþii sistemului de reþinere ºi arestare preventivã din România. Cele 52 de Centre de Reþinere ºi Arestare Preventivã ale Poliþiei Române vor fi modernizate, iar 884 de poliþiºti vor beneficia de formare din partea Consiliului Europei, pe parcursul mai multor sesiuni de instruire. La data de 22 mai 2014, Inspectoratul General al Poliþiei Române, în calitate de Promotor de Program, a semnat împreunã cu Ministerul Justiþiei, în calitate de Operator de Program, Contractul cu privire la acordarea finanþãrii nerambursabile pentru proiectul 'Consolidarea capacitãþii sistemului de reþinere ºi arestare preventivã de a se alinia la instrumentele

internaþionale relevante privind drepturile omului'. Proiectul a fost depus ºi a obþinut finanþare în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014. Durata proiectului este de 24 luni, iar valoarea totalã eligibilã maximã a contractului de finanþare este de 1.286.598 de euro, 1.093.607,96 de euro finanþare ºi 192.989,64 de euro cofinanþare. Astfel, pentru amenajarea a 52 de Centre de Reþinere ºi Arestare Preventivã, vor fi achiziþionate o serie de bunuri materiale, în funcþie de nevoile identificate, respectiv materiale necesare îmbunãtãþirii infrastructurii, în con-

formitate cu instrumentele internaþionale relevante privind drepturile omului. Vor fi elaborate programe ºi materiale de instruire pentru poliþiºtii care îºi desfãºoarã activitatea în Centrele de Arestare ºi Reþinere Preventivã, un ghid de bune practici, precum ºi o broºurã referitoare la probleme legate de discriminare ºi respectarea drepturilor omului. De asemenea, vor fi organizate sesiuni de învãþare a limbii rromanes ºi cursuri specializate pe probleme întâlnite în activitatea de zi cu zi a poliþiºtilor din centre, precum ºi tematici referitoare la drepturile specifice ale deþinuþilor.

Totodatã, vor avea loc sesiuni de cunoaºtere a legislaþiei internaþionale privind drepturile omului. 884 de poliþiºti vor beneficia de formare din partea Consiliului Europei, pe parcursul mai multor sesiuni de instruire.

instanþelor de judecatã. Firmele care au câºtigat licitaþia ºi au executat lucrãri ãºi cer banii de la primãrie. La rândul ei, administraþia publicã întinde mâna dupã bani cãtre instituþiile guvernamentale, care – spun edilii –ar fi trebuit sã aloce banii pentru lucrãrile efectuate. Cercul se închide la Guvern, care susþine, la rândul sãu, cã nu a dat undã verde pentru ce s-a executat, deci nu are ce plãti, cu alte cuvinte.

convins cã îºi va rezolva problemele Situaþia este gravã, cu atât mai mult cu cât datoriile au depãºit cu 50% valoarea totalã a bugetului local, ceea ce, din

punct de vedere legal, înseamnã insolvenþã. Chiar ºi preºedintele Consiliului Judeþean Huendoara, Mircea Ioan Moloþ, a atras atenþia cã Primãria din Lupeni va fi cea de a doua din România care va intra în insolvenþã, dupã Aninoasa. Moloþ este de pãrere cã primãria a fost prost administratã, iar de la an la an datoriile au tot crescut, situaþia nefiind deloc nouã. Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, care se aflã de 14 ani în fruntea administraþiei publice este categoric ºi spune cã nu va cere insolvenþa. „Cei care mã bat la cap sã declar insolvenþa primãriei nu ºtiu ce vorbesc. Datoriile sunt pe proiecte, nu pe greºelile noastre. Atâta timp cât sunt primar, nu o sã bag niciodatã primãria în insolevnþã. Uºor – uºor vom scãpa ºi ed aceste probleme. Trebuie rãbdare ºi perseverenþã”, a declarat Cornel Resmeriþã. Primãria Lupeni ar 127 de angajaþi, dintre care 40 personal TESA, iar restul muncitori, care au înregistrat mari întârzieri la plata salariilor.

8 Turism

ubitorii sporturilor de iarnã cunosc, cu siguranþã, cã în Valea Jiului se aflã unele dintre cele mai bune pârtii de schi din România. Staþiunea Straja, din Masivul Vâlcan, cãci despre ea este vorba, a reuºit sã atragã atenþia turiºtilor an de an, astfel cã acum se poate demonstra, cu succes, cã acolo unde existã interes se poate realiza ceva bun. Dovada cã Straja este prezentã pe lista destinaþiilor de schi din România este oferitã de datele statistice care, cel puþin anul trecut, au înscris staþiunea de munte din judeþul Hunedoara pe locul al treilea în þarã ca numãr de turiºti care au ales sã vinã aici pentru a se relaxa sau pentru miºcare.

Turism 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014

Straja - un domeniu schiabil de invidiat

Chiar dacã dezvoltarea staþiunii este relativ recentã, dupã anul 1990, Straja a reuºit sã se impunã prin construirea durabilã a unui concept de turism ce a încercat sã împrumute cât mai mult din ceea ce se întâmplã în alte þãri cu tradiþie în domeniu. Situatã la o altitudine de 1.445 de metri, în imediata apropiere a oraºului Lupeni ºi a DN 66 Petroºani-Târgu Jiu, staþiunea Straja poate fi considerat locul ideal pentru o vacanþã la schi. Aºa cum este ºi normal, principala atracþie sunt cele 12 pârtii de schi, echipate cu instalaþii de nocturnã, ceea ce face posibilã utilizarea acestora pânã la ore târzii din noapte. Pentru un schior reprezintã mare lucru sã-ºi poatã utiliza timpul liber - ºi aºa puþin - la maxim. De aceea, vestea cã pârtiile însumeazã acum 26 de kilometri de domeniu schiabil a fost foarte bine primitã între schiori, mai ales cã pârtiile sunt prevãzute cu

instalaþii de transport pe cablu. Cabanierii din Straja au înþeles foarte bine potenþialul de care pot dispune ºi se preocupã pentru ca vacanþele turiºtilor sã fie aºa cum ºi le-ar dori oricine. Pe lângã pârtiile existente, anul trecut, în zonã, a fost deschisã prima pistã de snow-tubbing, iar vechiul telescaun a fost înlocuit cu o modernã telegondolã. Acest ultim lucru a permis ca una dintre pârtii, ce pleacã de pe vârful Straja (1.868 m) sã fie extinsã pânã la staþia de îmbarcare a telegondo-

lei, cu o lungime totalã de 8,1 kilometri. Chiar dacã iarna trecutã nu a fost una dintre cele mai fericite pentru cabanierii din Straja, aceºtia ar putea spune cã o parte din munca lor a fost salvatã, în lipsa ninsorii, de tunurile cu zãpadã artificialã. Extinderea acestora este prevãzutã ºi pentru acest an, tocmai pentru ca sezonul de schi sã se poatã derula pe o perioadã mai mare de timp, iar sincopele care þin de vreme sã fie mai greu sesizabile. Concursurile ºi jocurile sportive reprezintã o constantã a turismului de iarnã practicat în Straja. Aici a fost construit cel mai mare om de zãpadã din România, cu o înãlþime de peste opt metri, dar ºi un festival al oamenilor de zãpadã în care imaginaþia concurenþilor poate zburda liberã în încercarea de a gãsi o formã originalã de exprimare. Dincolo de aceste remarci tehnice, legate de potenþialul uneia dintre cele mai bune staþiuni de schi din România, rãmâne calitatea oamenilor care lucreazã în turismul din Straja. Oficial, capacitatea de cazare este de circa 3.000 de locuri în 210 cabane, case de vacanþã, pensiuni ºi vile. Dintre acestea, aproape 40 au fost clasificate la

1,2 sau 3 stele, Straja fiind declaratã staþiune de interes local în anul 2002. Noua direcþie pe care merge staþiunea indicã o dezvoltare a serviciilor ºi pe timp de varã. Locul este superb, aerul extrem de curat, iar condiþiile de cazare sunt bune. De aceea, în ultimii ani, în Straja au

fost organizate mai multe tabere pentru elevi, iar una dintre ele este unicat în România. Ne referim aici la tabãra pentru copiii care au probleme cu greutatea ºi pentru care a fost gânditã o lunã de vacanþã specialã, menitã sã-i ajute sã dea jos, într-un mod plãcut pentru ei, kilogramele pe

care le-au acumulat în plus din cauza stilului de viaþã nesãnãtos. "Conceptul taberei este ca aceºti copii sã slãbeascã printr-un program de nutriþie ºi miºcare gândit special pentru ei. Este un program pe care ne dorim sã-l continue ºi acasã, dupã ce vor pleca de la Straja. În acest sens, ne bazãm pe experienþa anilor trecuþi, când au fost copii care au reuºit sã slãbeascã între 5 ºi 15 kilograme, prin continuarea celor învãþate în tabãrã", spunea directorul Taberei de sãnãtate

se constituie ca un eveniment major pentru comunitatea religioasã din Valea Jiului. La procesiune participã preoþi de la toate confesiunile, iar slujba este sãvârºitã în aer liber. Oamenii parcurg pe jos un traseu de 10,4 kilometri, care începe la biserica ortodoxã din oraºul Lupeni ºi urcã apoi pânã în Masivul Vâlcan, la peste 1.400 de metri altitudine. Credincioºii poartã pe umeri o cruce din lemn de paltin, grea de o sutã de kilograme, în care sunt încrustate locaºe cu moaºtele a 14 sfinþi ºi

ursul Baloo este sãrbãtorit în fiecare iarnã, în prezenþa turiºtilor ºi mai ales a copiilor care vin la schi. Au trecut deja 15 ani de când Baloo, pe atunci un micuþ pui de urs, a fost gãsit singur ºi bolnav în pãdurile din zonã, fiind adus la cabana Montana din Straja pentru a fi îngrijit. Nu a mai plecat de acolo, mulþumit de rãsfãþul pe care l-a primit din partea turiºtilor. Animalul este foarte blând, dar pentru siguranþa turiºtilor este þinut într-un þarc de 1.200 metri pãtraþi, dublu faþã de ceea ce prevãd normele europene. Aici ursul se poate juca în voie pe tot parcursul anului, mai ales cã vara

Platoul Soarelui, Marius Fodoran, la debutul ediþiei din acest an. De numele staþiunii Straja este legatã ºi cea mai lungã procesiune religioasã din þarã, ce are loc în Vinerea Mare, înainte de Sfintele Paºte. "Drumul Crucii"

un fragment din Crucea Mântuitorului. "Am decis sã iniþiem aceastã procesiune în anul 2000, iar cei care parcurg 'Drumul Crucii' au timp sã mediteze la chinurile la care a fost supus Mântuitorul Nostru pentru ca pãcatele noastre sã fie iertate. Noi credem cã parcurgând 'Drumul Crucii', de la Lupeni, la Straja, cel mai lung din lume, Mântuitorul Nostru Isus Hristos ne va ierta mãcar o parte din pãcatele noastre'", afirma iniþiatorul procesiunii, omul de afaceri Emil Pãrãu. O excursie la Straja se poate încheia într-un ton mai vesel pentru cã aici se aflã cel mai blând urs din România. Considerat mascota vie a staþiunii montane,

are la dispoziþie o piscinã pentru zilele cãlduroase, a precizat Emil Pãrãu. Baloo este hrãnit numai cu mâncare preparatã, fructe ºi miere, iar pe timpul iernii hiberneazã doar câteva zile. Straja mai are multe de oferit, dar este bine ca unele lucruri sã fie descoperite de turiºti, la faþa locului. De aceea, ultima recomandare þine de accesul spre aceastã staþiune de munte, unde se poate ajunge cu maºina pe DN 66 Simeria-Petroºani ºi, înainte de intrarea pe Defileul Jiului se urmeazã indicatorul spre Lupeni. Turiºtii pot urca cu telegondola sau cu maºina pe un drum judeþean asfaltat. AGERPRES

8 Turism

Turism 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014

Straja - un domeniu schiabil de invidiat

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014

Previziuni sumbre pentru Apa Serv

acã nu-ºi va actualiza preþul în raport cu inflaþia, operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului va fi nevoit sã taie din investiþii, din drepturile angajaþilor ºi chiar ºi aºa nu va putea supravieþui prea mult. Maximilian GÂNJU

Scumpirea apei potabile în Valea Jiului este iminentã în condiþiile în care operatorul de apã ºi canal produce mai scump decât vinde. Practic Apa serv Valea Jiului cere actualizarea preþului cu inflaþia în condiþiile în care nu a mai fãcut nici o majorare de trei ani de zile. Numai cã planul directorului general al societãþii a fost contestat de acþionari ºi politicieni din cauza faptului cã se apropie campania electoralã. Decizia ar putea avea efecte negative pentru circa 550 de familii din Valea Jiului care lucreazã la Apa Serv,

Statisticile aratã frumos, dar nu prezintã realitatea cotidianã

este bunã pentru locuitorii judeþului Hunedoara, cel puþin pe hîrtie. Producþia industrialã a crescut, în primele cinci luni ale acestui an, cu 8,7% comparativ cu perioada similarã din 2013, iar cifra de afaceri din industrie s-a majorat cu 2,9%, fata de anul trecut cînd producþia industrialã a judeþului Hunedoara a crescut cu 4,4%, iar cifra de afaceri cu 3,2%. Monika BACIU

dar ºi pentru consumatori. „Scenariul unu ar fi ca pânã la sfârºitul anului, Apa Serv Valea Jiului poate aduna datorii de pânã 1,5 - 2 milioane de lei, apoi se va putea cere chiar insolvenþã ºi în scurt timp Apa Serv ar putea sã disparã. Doi se poate opri proiectul european, grantul european. Neterminând lucrãrile care sunt acum ar trebui ca primãriile ºi Consiliul Judeþean sã dea banii înapoi, cei

40 de milioane de euro iar celelalte 90 de milioane de euro sã nu mai vinã la Apa Serv. Totodatã sute de oameni nu-ºi vor mai putea duce o pâine acasã, respectiv 550 de angajaþi ai Apa Serv Valea Jiului, dar nu numai angajaþii noºtri ci ºi de la celelalte firme care au lucrãri cu noi. Dacã vrem sã ne pãcãlim putem face ce vrem noi”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram.

Numãrul persoanelor juridice active în judeþul Hunedoara era de 13.071, la finele lunii iulie. 40,10% dintre acþionarii sau asociaþii persoanelor juridice active în judeþ erau femei, iar 37,3% dintre aceºtia au pînã în 39 de ani. În primele ºapte luni ale anului, în judeþul Hunedoara, au fost realizate 1.155 înmatriculãri de persoane fizice ºi juridice. De asemenea, 1.088 societãþi au

fost radiate, 172 ºiau suspendat activitatea, 235 au fost dizolvate ºi 243 au intrat în insolventa. La finele lunii mai 2014, efectivul salariaþilor din judeþul Hunedoara era de 111.478 persoane, cei mai mulþi lucrînd în servicii — 55.807 persoane. În industrie ºi construcþii lucrau 53.179 persoane, iar rata ºomajului era de 5,2%, sub media la nivel naþional, de 5,9%, iar numãrul ºomerilor se ridica la 10.035 persoane, din care 4.773

Peste douã treimi dintre români îºi achitã cu greu facturile la timp. Numãrul a crescut faþã de 2013

este douã treimi dintre români (70%) îºi achitã cu greu la timp facturile, rata deteriorându-se pentru al doilea an consecutiv, astfel cã, alãturi de bulgari, sunt cel mai puþin punctuali plãtitori din Europa, în condiþiile în care media est-europeanã este de 72%, iar cea europeanã de 75%. "Persoanele fizice au la dispoziþie un termen de platã de 33 de zile, faþã de 29 de zile în Europa de Est (cuprinde Rusia, Polonia, Slovacia, Bulgaria, România, Grecia, Ungaria), în timp ce firmele pot achita facturile în 40 de zile, comparativ cu 42 de zile în regiune. Totodatã, perioada de întârziere dupã data

scadentã în cazul plãþilor întârziate este de 28 de zile, cu o zi mai mult decât în regiune, relevã datele studiului "Comportamente de platã în þãrile europene", realizat la comanda grupului financiar EOS, care activeazã în principal pe segmentul managementului creanþelor.

La studiul efectuat de institutul de cercetare a pieþei TNS Infratest au participat 2.600 de persoane cu funcþie de conducere din 12 þãri europene. Comportamentul de platã al companiilor este determinat de problemele cu lichiditãþile, neachitarea facturilor de cãtre clienþii proprii ºi

situaþia economicã actualã, iar cel al persoanelor fizice este influenþat în principal de ºomaj. Pe segmentul persoanelor fizice, 52% dintre respondenþi apreciazã cã situaþia privind plãþile se va îmbunãtãþi, faþã de 34% în Europa de Est, iar pe segmentul companiilor ponderea se situeazã la 34%,

similar cu aºteptãrile din regiune (33%). Ameliorarea situaþiei economice actuale, precum ºi iniþiativele Guvernului ar putea contribui la îmbunãtãþirea comportamentului de platã, considerã reprezentanþii firmelor. Pe de altã parte, rata creditelor neperformante (datorii care nu mai

femei. Cîºtigul salarial mediu brut la nivelul judeþului era de 1.896 lei la sfîrºitul lui mai, iar cel mediu net de 1.373 lei. Cu toate aceste aspecte care arata foarte bine pe hârtie viaþa pare sã fie tot mai grea pentru marea majoritate a locuitorilor judeþului nostru care se chinuie tot mai mult de la un salar la altul iar mai mult decît atît mulþi fac eforturi foarte mari pentru aºi putea gãsi un loc de muncã.

pot fi recuperate) s-a îmbunãtãþit semnificativ, de la aproape 10% în 2012, la 5% în acest an. Grupul EOS este un furnizor internaþional de servicii financiare personalizate, cu activitatea principalã în managementul creanþelor, având circa 20.000 de clienþi în peste 25 de þãri. Fondatã în anul 2002, EOS KSI România face parte din EOS Holding GmbH începând cu 2005. Compania de colectare de creanþe are 11 birouri regionale ºi peste 600 de angajaþi.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014

Palatul cultural, la un pas de inaugurare

e ultima sutã de metri. Reprezentanþii administraþiei locale din Lupeni susþin cã în cel mai scurt timp lucrãrile de reabilitare a Palatului Cultural vor fi finalizate. Lucrãrile de modernizare s-au finalizat în proporþie de 90 la sutã. “Când o fi gata atunci îl inaugurãm. Acum mai avem de pus scaunele interioare ºi de lucrat la mici detalii”, a declarat Cornel Lungan, viceprimarul municipiului Lupeni. Anul acesta, palatul Cultural Lupeni a împlinit venerabila vârstã de 85 de ani. Dupã ce ani în ºir intemperiile l-au mãcinat ºi au sãpat puþin câte puþin la temelia impresionantului imobil, proiectul Primãriei Lupeni a reuºit sã-i redea strãlucirea pe care o avea cândva. Dupã ce municipalitatea a încercat sã gãseascã investitori pentru fostul Teatru Minier, cum era denu-

mit în perioada interbelicã, edilii au decis cã soluþiua cea mai bunã pentru a salva clãdirea sunt fondurile europene. Iar mãiestria constructorilor de la Deva ºi Haþeg, care au câºtigat licitaþia, au transformat ruina într-o bijuterie arhitec-

tonicã. Exteriorul aratã deja impresionant ºi nici în interior nu mai sunt foarte multe de fãcut. Foaierul teatrului a cãpãtat un nou aspect, s-au finalizat lucrãrile la instalaþiile electrice, canalizare ºi apã, dar a fost pus la punct ºi sistemul de

Anul ºcolar nu a venit ºi cu inaugurarea grãdiniþei din Lupeni

În iarna acestui an grãdiniþa de pe Strada Parângului din Lupeni va fi inaguratã. Cel puþin asta declarã reprezentanþii administraþiei locale din Lupeni, care sperã sã mai primeascã fonduri pentru a finaliza ºi ultimele lucrãri. “Sunt aproape finalizate lucrãrile. Din iarnã se vor muta copii acolo dacã totul e bine. E vorba de copiii de la ºcoala 1 ºi de la Liceul Teoretic din Lupeni”, a declarat Cornel Lungan, viceprimarul municipiului Lupeni. Edilii spun cã în momentul de faþã se mai executã mici lucrãri. “Acum se lucreazã la interior,

mai avem puþin ºi terminãm”, a mai spus sursa citatã. Edilii lupeneni nu ºtiu cam de ce sumã ar mai fi nevoie pentru finalizarea lucrãrilor la edificiu. Lucrãrile la grãdiniþa de pe strada Parângului sunt finalizate în acest moment în proporþie de 90%. Construcþia grãdiniþei se realizeazã integral din fonduri locale, iar valoarea investiþiei se ridicã la circa 2,5 milioane de lei. De mai bine de patru ani au început lucrãrile la aceastã construcþie, însã anul ºcolar nu a reuºit sã aducã ºi inaugurarea noului sediu. Monika BACIU

încãlzire, unul modern, prin pardosealã. De asemenea, ºi sala de spectacole a fost vizatã de amplul proiect de reabilitare, care a pãstrat vechile elemente de construcþie ce dau clãdirii valoare arhitectonicã, aºa cum sunt cele din stilul brâncovenesc. Palatul Cultural Lupeni, numit în perioada interbelicã Teatrul Miner, a fost construit la initiativa Regelui Ferdinand I, de cãtre Societatea Anonimã Românã „Lupeni”. Din anul darii în folosinþã, 1927 ºi pînã în 1948, aici au concertat diferite orchestre camerale ºi simfonice, atît din þarã cît ºi din strãinãtate, iar pe scena au jucat mari maeºtri ai dramaturgiei româneºti.

Dupã 1948 a funcþionat ca ºi cinematograf, geamurile sãlii de spectacole fiind zidite cu cãrãmidã, iar la balcon s-au fãcut modificãri de-a lungul timpului pentru amenajarea unui aparat de videoproiectie. Deºi proiectatã dupã Sala de aur a Filarmonicii din Viena, sala de spectacole a fost modificatã, scaunele fiind ridicate, dînd aspectul unui amfiteatru. De-a lungul vremii i s-au date mai multe denumiri dupã regimurile politice care s-au perindat la conducerea þãrii, de la denumirea iniþialã de

Teatru Minier, trecînd în 1948 la numele de Palat al Muncitorilor, iar prin anii 70 fiind numit Palatul Cultural “Mînerul”. Dupã 1990 nu a mai existat niciun interes al conducerii minei Lupeni, în posesia cãreia se afla din 1948, de a-l mai îngriji. Astfel, s-a degradat în anul 1999, cînd a fost dat ca locaþie de întîlnire ºi manifestare disponibilizaþilor. În cîþiva ani, întreaga clãdire a ajuns într-o stare de degradare avansatã, iar acum, aproape cã stã sã se prãbuºeascã. Monika BACIU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014

Lucruri pe care orice femeie de 30 de ani ar trebui sã le aibã ºi sã le ºtie

ucruri pe care orice femeie ar trebui sã le aibã la 30 de ani:

fel încât sã îl spunã cu plãcere la bãtrâneþe. 5. O sumã frumuºicã de bani, pe care sã o poatã folosi la bãtrâneþe…Asta înseamnã cã trebuie sã conºtientizeze cã, la un moment dat, va fi bãtrânã. 6. O adresã de email sau un cont în bancã despre care nimeni nu ar trebui sã mai ºtie. 7. Un CV care nu are nicio parte falsã sau exageratã. 8. Un prieten care sã o facã mereu sã râdã ºi unul care sã o lase sã plângã. 9. Un set de ºurubelniþe, un patent ºi un sutien negru de

1. O piesã de mobilier decentã, pe care nimeni din familie nu a mai avut-o. 2. O þinutã perfectã, pe care sã o poatã îmbrãca rapid, dacã angajatorul sau bãrbatul visurilor sale vrea sã o vadã într-o orã. 3. Un fost iubit la care sã îºi imagineze cã se va întoarce ºi unul care sã îi aminteascã cât de departe a ajuns. 4. Un trecut suficient de spumos, ast-

Psihologie pe înþelesul tãu

Anxietatea, teama de nimic concret

uzim adesea despre anumite persoane cã sunt anxioase. Anxietatea este o teamã, o îngrijorare permanenta despre eventuale pericole pe care le poate aduce viitorul, pericole cãrora este dificil sã le facem faþã. Pe scurt, este o fricã, o stare permanentã de îngrijorare despre nimic concret. Pentru a ne înþelege anxietatea este important sã identificãm care ne sunt fricile. În general,

ne restrîngem acþiunile, sã ne supraprotejam, evitînd din ce în ce mai multe situaþii ºi relaþii sociale, chiar

hoterapeutul Mihaela Oancea. În cazul anxietãþii, apare un complex de emoþii foarte intense:

frica este o emoþie care ne transmite mesajul "eºti în pericol, þi se va întîmpla ceva rãu". În acest caz, frica este o emoþie care ne poate încurca, dar ne poate ºi ajuta. Ne încurcã pentru cã ne poate face sã

pînã la izolare. Pe de altã parte, este o emoþie constructivã care ne face sã fim mai precauþi, sã încercãm sã anticipãm, sã construim scenarii despre ceea ce ni s-ar putea întîmpla ºi sã gãsim eventuale soluþii, explicã psi-

fricã, iritabilitate, îngrijorare, neliniºte ºi se referã în general la sãnãtate, bani, familie, muncã, activitãþile cotidiene, diverse sarcini ºi responsabilitãþi - unele chiar minore, cum ar fi reparatul maºinii, întîrzierea la întîlniri,

diverse probleme domestice. Acestea ne influenþeazã comportamentul ºi acþiunile ºi, adesea, sãnãtatea fizicã, avînd dificultãþi în concetrare, oboseala, lipsa somnului ºi tensiune muscularã, mîini reci, transpiraþie, greaþã, senzaþia de "nod în gît", tulburare de deglutiþie ºi gura uscatã.

dantelã. 10. Ceva extrem de scump, pe care sã îl cumpere pentru ea, doar pentru cã meritã. 11. Credinþa cã meritã ce este mai bun pe lume. 12. Un ritual de îngrijire a pielii, un set de exerciþii fizice ºi un plan de a rezolva situaþiile care nu au mers bine pânã la 30 de ani. 13. Un început bun pentru o carierã frumoasã ºi o relaþie satisfãcãtoare.

ucrurile pe care orice femeie ar trebui sã le ºtie pânã la 30 de ani 1. Cum sã se îndrãgosteascã, fãrã sã se piardã pe ea. 2. Dacã vrea sau nu copii. 3. Cum sã renunþe la un job sau la un bãrbat ºi cum sã confrunte un prieten, fãrã sã îl piardã. 4. Când sã încerce mai mult ºi când sã renunþe. 5. Cum sã sãrute, astfel încât sã transmitã ce ar vrea ºi ce nu ar vrea sã se întâmple mai departe. 6. Numele secretarilor de stat, al strãbunicilor ºi al celui mai bun croitor

din oraº. În speranþa cã ºtie, deja, cum îi cheamã pe preºedinte, premier ºi miniºtrii din Guvern. 7. Cum sã locuiascã singurã, chiar dacã nu îi place. 8. Încotro sã se îndrepte, dacã sufletul ei are nevoie de consolare. 9. Cã nu poate schimba lungimea picioarelor, lãþimea ºoldurilor ºi caracterul pãrinþilor. 10. Sã înþeleagã cã, deºi nu au avut o copilãrie fericitã, s-a terminat. 11. Cã pentru nimeni nu se terminã cu bine consumul de þigãri, alcool, droguri sau lipsa folosirii aþei dentare. 12. În cine poate sã aibã încredere ºi în cine nu, fãrã sã ia lucrurile prea personal. 13. Sã nu îºi cearã scuze, dacã nu este vina ei. 14. De ce se spune cã viaþa începe la 30 de ani! ªi sã nu uite niciodatã ce spunea Balzac: „femeia este ca timpul, eternã, proaspatã, frumoasã, este perpetuarea speciei, menþinerea vieþii. Deci nu are vârstã, ci doar existã, având cea mai frumoasã sarcinã din Univers”.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014

De pe telescaunul TS3, spre meteo ºi Pârtia B

eºi mulþi îl privesc ca pe o „investiþie din fonduri publice pentru dezvoltarea turismului privat”, cu atât mai mult cu cât face legãtura dintre douã cabane ce aparþin apropiaþilor unuia dintre constructori, telescaunul TS3 care se construieºte acum în Staþiunea Parâng este util schiorilor. Asta spun reprezentanþii administraþiei publice locale de la Petroºani. Telescaunul TS3 pleacã de la Cabana Rusu ºi se opreºte în zona pilonului 17 de la vechiul telsecaun. Iar din acest motiv nu puþini sunt cei care au vãzut acest proiect drept o idealã posibilitate de dezvoltare a … „turismului privat”, adicã a celor care deþin ºi administreazã Cabana Rusu ºi care ar avea un interes direct ºi în zona de întoarcere a telescaunului TS3. Municipalitatea din Petroºani spune, însã,

cã telescaunul TS3 este destinat schiorilor, care au la dispoziþie ºi un teleschi ºi acces la pârtia B. „Telescaunul se opreºte în zona cabanei Cãsuþa din Poveºti, de acolo se merge pe schiuri pânã la Meteo, de unde se ajunge pe pârtia B. Existã, de asemenea, ºi teleschiul ce urcã pânã la Releu”, a explicat primarul

municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. De precizat cã, în paralel mai existã ºi vechiul telescaun, care pleacã de la baza muntelui ºi merge pânã sus în staþiune, care rãmâne funcþional în continuare. Între

Mulþi români reclamã cã au primit carduri de cumpãrãturi deºi nu le-au solicitat

Bãncile spun, cã informeazã mereu clienþii asupra condiþiilor în care dau credite. ªi cã singura lor grijã este rambursarea la timp a împrumuturilor. Altfel, riscã sã plãteascã dobânzi. „În cazul în care clientul nu ramburseazã rata scadentã, i se va percepe dobândã, pânã achitã integral”, spune Gabriela Stanciu, reprezentanta unei bãnci. Românii au 2,2 milioane de carduri de credit, care sunt folosite în

Car men COSMAN-PREDA

LUNA SEPTEMBRIE

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

ardurile de cumpãrãturi primite direct în plic vin la pachet cu datorii. Mai mulþi clienþi ai bãncilor ºi firmelor care dau credite de consum s-au trezit cu cardurile acasã, pe care însã nu le ceruserã. Unii le-au folosit la cumpãrãturi ºi au intrat astfel în hora ratelor, iar alþii le-au uitat prin portofele, fãrã sã ºtie cã banca îi taxeazã în continuare.

cele douã instalaþii de transport pe cablu, municipalitatea se gândeºte la realizarea unei legãturi rutiere, cu ajutorul unui transportator, iar problema urmeazã sã fie discutatã în Consiliul Local. Pentru noua insta-

laþie de transport, municipalitatea a contractat un credit, în valoare de 13 milioane de lei, iar telescaunul ar urma sã funcþioneze încã din aceastã iarnã. Telescaunul TS3 este doar un punct din amplul proiect de dezvoltare a staþiunii Parâng, pentru care s-a aprobat suma totalã de aproape 70 de milioane de euro. Potrivit proiectului aprobat, domeniul schiabil din Parâng ar urma sã se întindã pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii. De asemenea, pentru acces, între Petroºani ºi staþiunea montanã Parâng va fi amenajatã o telegondolã.

Ciorbã a la greq de pui Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:

z z z z z

special la cumpãrãturi. Aceste carduri sunt oferite atât de bãnci, dar ºi de firmele specializate în acordarea de credite, companii mai permisive care acceptã sã împrumute clienþi cu venituri mai reduse ºi chiar pe restanþierii la bãnci. De la începutul anului ºi pânã acum, peste 5.800 de români au reclamat bãncile la Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor. Zece la sutã dintre reclamaþii se referã la carduri. Mulþi s-au plâns cã banca sau firma de credite nu i-a anunþat când le-a ridicat sau scãzut limitele de credit ºi cã nu ºtiu cu exactitate ce comisioane ºi taxe plãtesc lunã de lunã.

LUNI: - Ciocãnele cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã - Iahnie de fasole cu costiþã - Cotlet de porc cu sos de usturoi ºi piure de cartofi - Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: - Gulaº unguresc cu gãluºte - Spaghetti cu mazãre ºi bacon - Ruladã de porc cu spanac ºi brînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi MIERCURI: - Tochiturã ardeleneascã cu piure de cartofi - Friptura þigãneasca ºi orez cu legume - Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai - ªniþel pui pane cu cartofi þãrãneºti JOI: - Ostropel de pui cu mãmãliguþa - Chifteluþe marinate cu piure de cartofi - Varza a la Cluj cu cîrnaþi - Piept de pui dulce-acriºor cu orez VINERI: - Ciulama de pui cu smîntîna ºi mãmãliguþa - Paprikas unguresc cu pipote de pui ºi cartofi în chimen - Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai - Paste cu pui aromat

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

14 Program & Horoscop

10:10 Exclusiv în România 11:00 Teleshopping 11:40 Garantat 100% 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:35 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:15 Europa mea 18:45 România în 5 minute 18:50 Clubul celor care muncesc în România 19:00 Meteo 19:10 Aºa-i românul! 19:30 Starea naþiei

10:30 11:15 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 16:30 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:30

Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Trãsniþii din Queens Teleshopping Focus Busola de aur Focus Walker, poliþist texan Focus Râzi ºi câºtigi Cireaºa de pe tort Cronica cârcotaºilor Trãsniþii

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 0:00 Observator special 20:30 Wanted 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 La Mãruþã 11:30 Trandafirul negru 12:30 Dãdaca 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Trandafirul negru 15:00 O iubire perfectã 17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 O luptã personalã

21 martie *** 20 aprilie S-ar putea sã aveþi parte de o zi dificilã, cu numeroase probleme de rezolvat la locul de muncã ºi acasã. Aveþi idei originale ºi valoroase, care vã sunt de mare ajutor pe plan profesional.

Teleshopping Dragoste dulce-amarã Vouã Baronii Vouã ªtiri Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Vouã Legenda cãutãtorului Specialiºti în sãnãtate Fugarul Legenda cãutãtorului ªtiri Naþional TV Mica mireasã

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 10:00 12:30 13:30 16:00

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 Butonul de panicã Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Culorile iubirii Legãturi riscante Minciuna Tânãr ºi neliniºtit Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Culorile iubirii Legãturi riscante

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante în viaþa dumneavoastrã, mai ales pe plan sentimental. Relaþiile cu partenerii de afaceri sunt favorizate. În partea a doua a zilei, intraþi în legãturã cu persoane importante.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Este o zi favorabilã negocierilor ºi comunicãrii. În cursul dimineþii sunteþi nevoit sã plecaþi într-o cãlãtorie în interesul familiei. Cu toate cã întâmpinaþi dificultãþi, reuºiþi sã finalizaþi o lucrare importantã, în care aþi investit mult timp ºi bani.

23 septembrie *** 22 octombrie

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat Italia 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Real Madrid Basel 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Real Madrid Basel 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Arena Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

*** 21 mai

În prima parte a zilei, aveþi contacte cu persoane importante, care contribuie la reuºita unei afaceri. Munca depusã în ultima perioadã începe sã dea roade pe plan financiar ºi duce ºi la îmbunãtãþirea relaþiilor. 10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

Puteþi investi cu încredere în afaceri, pentru cã parcurgeþi o perioadã favorabilã, în care faceþi alegeri inspirate. Puteþi rezolva probleme financiare foarte dificile. În partea a doua a zilei, vã simþiþi excelent la o petrecere cu prietenii. 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 15:00 16:00 16:15 17:30 18:30 19:15

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi idei bune, care meritã sã fie puse în practicã. Pentru a realiza ceea ce v-aþi propus, trebuie sã depuneþi eforturi susþinute ºi sã acceptaþi ajutorul prietenilor. Relaþiile sentimentale sunt armonioase.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi capacitatea de a vã adapta cu uºurinþã unor situaþii noi ºi sã luaþi rapid decizii inspirate. Vã puteþi ocupa de probleme serioase de afaceri sau ale familiei. Ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie partenerului.

Dupã o perioadã de dezamãgiri pe plan sentimental ºi în relaþiile sociale, puteþi spune cã ghinionul s-a terminat pentru dumneavoastrã. Pe plan profesional, acum aveþi ocazia sã vã afirmaþi la justa dumneavoastrã valoare.

23 august *** 22 septembrie Reuºiþi, în sfârºit, sã rezolvaþi o problemã financiarã. Este o zi favorabilã afacerilor ºi aveþi ocazia sã finalizaþi lucrãri începute cu mai mult timp în urmã. De asemenea, este un moment bun pentru a vã ocupa de problemele altora.

23 octombrie *** 22 noiembrie Aveþi ocazia sã mergeþi într-o excursie cu prietenii. Ar fi bine sã nu vã eschivaþi. Nu vã mai gândiþi la cheltuielile pe care le presupune excursia! Meritaþi sã vã relaxaþi ºi aveþi nevoie de odihnã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã. Relaþiile cu persoana iubitã sunt excelente ºi aveþi mari ºanse de reuºitã în tot ce v-aþi propus sã faceþi împreunã.

21 februarie *** 20 martie Aveþi ocazia sã vã dovediþi talentul ºi creativitatea. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie. Petreceþi dupãamiaza alãturi de partenerul de viaþã ºi de persoanele mai tinere din familie.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014

Elena Udrea îºi lanseazã candidatura la prezidenþiale pe 29 septembrie reºedintele Partidului P Miºcarea Popularã

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

(PMP), Elena Udrea, a anunþat luni cã îºi va lansa candidatura la alegerile prezidenþiale pe 29 septembrie, la Sala Palatului. Ea a susþinut cã a depãºit numãrul de semnãturi necesare pentru depunerea candidaturii sale la Preºedinþie ºi a arãtat cã, pânã în prezent, ºeful statului nu a semnat, dar s-a arãtat convinsã cã o va face pânã la finalul campaniei. "Stãm foarte bine, am depãºit numãrul necesar. (...) Am vãzut cã circulã pe internet tot felul de fotografii cu partide care îºi copiazã listele de semnãturi de la europarlamentare. O sã cerem verificarea listelor de semnãturi pentru cã, altfel, dacã vã uitaþi pe la corturi, nu prea intrã nimeni sã semneze. Sã anunþi 2 milioane de sem-

nãturi, doar dacã ai copiat bazele de date de pe undeva...", a spus preºedintele PMP. Ea a subliniat cã PMP va cere verificarea listelor de semnãturi pentru a vedea dacã ele sunt corecte. "Ne-am obiºnuit cu cei de la PSD cã dezgroapã morþii, cã semneazã ºi voteazã cei care sunt

plecaþi din þarã ca ºi când ar fi fãcut-o aici în România. Nu este o problemã. Sunt convinsã cã 200.000 de semnãturi ar fi adunat ºi fãrã sã falsifice listele de semnãturi, dar, dacã tot este o competiþie cine anunþã mai multe semnãturi, atunci ar ºi trebui sã fie corecte", a spus Udrea. AGERPRES

anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Miercuri 17.09.2014 în: z Petroºani - între orele 08.00 - 18.00. Zona afectatã: Cartier Aeroport, zona industrialã Livezeni ºi toti utilizatorii dintre EM Livezeni ºi Magazin Kaufland. Motivul restrictiei: Executare lucrãri pe reþeaua de distribuþie apã potabilã din Cartierul Aeroport; z Aninoasa - între orele 09.00 - 13.00. Zona afectatã: Str. Cataneºti, toþi utilizatorii de pe DN 66A, str. Dãnuþoni ºi staþia de epurare Dãnuþoni. Motivul restricþiei: Executare branºament grup case str. Mãrãºeºti;

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014

Din Petroºani, la Festivalul Sportului de la Sibiu

echipã de la Petroºani, de la D&S Studio, sub coordonarea antrenoarei Simona Obleagã, pleacã la Festivalul Sportului de la Sibiu. Acesta este una dintre cele mai mari competiþii de gen din Transilvania, care încurajeazã fittnesul ºi echipa de fete de la Petroºani s-a înscris la categoria Bokwa, tocmai pentru a promova acest gen nou de sport. Simona spune cã în 20 septembrie va fi acolo, cu o coregrafie pregãtitã special ºi cã evolua alãturi de cei mai buni instructori din

România. „În 20 septembrie suntem acolo cu o echipã de la nou de la stu-

dio, pentru cã vom evolua în programul Bokwa, iar asta pentru noi este ca o recunoaºtere a valorii la care am ajuns împreunã cu cele care frecventeazã cursurile. Vom fi alãturi de cei mai buni, pentru cã avem ce învãþa de la ei ºi pentru cã vrem sã promovãm acest sport relativ nou în Europa”, a spus Simona Obleagã, instructor fittnes. Festivalul a ajuns la a doua ediþie, iar cei mai buni instructori vin, în 20 septembrie la Sibiu, pentru zece ore de miºcare în ritm de Kangoo Jumps, Bokwa, Steel Programs, Schwinn Cycling, Step Aerobic, Tae Bo, X Tempo, Reebound, Taezu, Dance, Freestyler, Zumba Step ºi Zumba.

Specialiºtii în domeniu vor urca pe cele trei scene care vor fi amplasate în Piaþa Micã din Sibiu, ºi îi vor provoca pe sibieni sã facã parte integrantã din aceastã poveste. Printre invitaþii speciali se numãrã Fernando Gorini, Dana Badea ºi Cristian Mãrgãrit. Nu lipsesc noutãþile în materie de wellness-nutriþie, expoziþie de accesorii fitness ºi aerobic ºi standuri expo cu produse fresh-bio ºi suplimenþi alimentari. Participarea la activitãþile sportive, dar ºi la seminarii este gratuitã. Simona Obleagã, însã, nu se opreºte doar aici, pentru cã ºi-a propus, împreunã cu soþul sãu, cu care fac o echipã de excepþie, sã sã întâlneascã la Paris cu cel care a inventat Bokwa. „Întâlnirea va fi între 1 ºi 2 noiembrie, la Paris, unde îl vom vedea pe Paul Mavi, iar soþul meu îºi va lua licenþa pentru level 3 la Bokwa”, a mai adãugat Simona Obleagã. Diana MITRACHE