CVJ Nr 697, marti, 16 septembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 697

Cronica Vãii Jiului Marti, 16 Septembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Fãrã sesizarea organelor de anchetã

Clopoþelul a sunat în parc

Membrii CA ºi AGA de la CEH devin complicii unei posibile ilegalitãþi

Emoþii ºi planuri în noul an ºcolar >>> PAGINILE 4-5

Primul an fãrã ABECEDAR >>> PAGINA A 5-A Zeci de procese pentru domeniile schiabile

Unul dintre constructorii din Straja vrea ºi el bani >>> PAGINA A 6-A

Sinucidere în centrul Vulcanului >>> PAGINA A 7-A

Amânare în „procesul noroaielor” de la Petroºani >>> PAGINILE 8-9

Teren pentru tinerii petrileni >>> PAGINA A 12-A

Promovarea turismului se va face dintr-un centru specializat >>> PAGINA A 13-A

P

rocurorii ar trebui sã se autosesiseze în privinþa contractului semnat de conducerea Complexului Energetic Hunedoara cu partea chinezã pentru retehnologizarea termocentralei Mintia. În plus, dacã nu iau atitudine, reprezentanþii Consiliului de Administraþie al CEH ºi cei din AGA pot deveni complici ai unei ilegalitãþi.

Aceasta este pãrerea vicepreºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, care a ºi luat atitudine în ceea ce priveºte posibilele nereguli din acest contract încheiat, mai presus de toate, fãrã o licitaþie prealabilã! >>> PAGINA A 3-A

Cine intervine la salvarea celor prinºi de avalanºe? >>> PAGINA A 16-A

Se cautã salvamontiºti >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Septembrie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ

Radare în Hunedoara 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia – Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str.

Muncii

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Septembrie 2014

Fãrã sesizarea organelor de anchetã

Membrii CA ºi AGA de la CEH devin complicii unei posibile ilegalitãþi

P

rocurorii ar trebui sã se autosesiseze în privinþa contractului semnat de conducerea Complexului Energetic Hunedoara cu partea chinezã pentru retehnologizarea termocentralei Mintia. În plus, dacã nu iau atitudine, reprezentanþii Consiliului de Administraþie al CEH ºi cei din AGA pot deveni complici ai unei ilegalitãþi.

C

irca 40% dintre firmele noi din 2014 au fost înfiinþate fie pentru evaziune fiscalã, fie pentru a obþine niºte finanþãri, spun patronatele.

Nici investitorii strãini nu mai sunt motivaþi sãºi deschidã businessuri în þara noastrã.

Aceasta este pãrerea vicepreºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, care a ºi luat atitudine în ceea ce priveºte posibilele nereguli din acest contract încheiat, mai presus de toate, fãrã o licitaþie prealabilã! „Cred cã ar fi oportunã sesizarea organelor de cercetare, dare xistã ºia utosesizarea. În foarte multe cazuri, Parchetul s-a autosesizat, dar acum vãd cã nu se mai întâmplã nimic”, ne-a declarat Tiberiu Balint. În plus, acesta subliniazã cã, dacã vorbim despre sesizarea organelor de anchetã, cei din CA ºi AGA de la Complexul Energetic Hunedoara ar trebui, în primul rând, sã ia atitudine. „Contractul s-a încheiat înainte de a fi supus atenþiei lor. Ar trebui sã aibã mare grijã la ce avizeazã, altfel devin complici”, a explicat vicepreºedintele CJ Hunedoara.

Problema a fost generatã de faptul cã oficialii CEH s-au grãbit sã semneze un contract în valoare de 270 de milioane de euro fãrã compararea preþurilor de pe

piaþã ºi fãrã o licitaþie prealabilã, aºa cum cere Legea achiziþiilor. Banii sunt destinaþi modernizãrii unor grupuri energetice de Termocentrala Mintia, care – spun cunoscãtorii în domeniu - nu funcþioneazã nici astãzi la capacitate cu grupurile pe care le are. Nu cu mult timp în urmã, Balint atrãgea atenþia cã aceºti bani pentru investiþii sunt practic un credit care trebuie rambursat, ceea ce pentru CEH reprezintã o povarã de circa 20 de milioane de dolari pe an.

Iar vicepreºedintele CJ Hunedoara spune cã mai rãmâne, oricum, o prob-

lemã extrem de importantã: cea a preþului huilei, care nu este nici acum rezolvatã. „Problema preþului cãrbunelui nu este rezolvatã.

Problema se rezolvã prin tehnologizarea minelor, nu prin adãugarea unor grupuri pe care unele le taie de la Mintia ºi le dau la fier vechi ºi pe altele vor sã le punã la loc”, a conchis Tiberiu Balint.

P

onta a fost din nou în China pentru contractul cu chinezii

pentru modernizarea Grupului 4 ºi realizarea instalaþiilor de desulfurare de la grupurile 3 ºi 4 de la Termocentrala Mintia, investitorii fiind chinezii de la compania China National Electric Engineering Construction Corporation.

Contractul a fost perfectat cu prilejul vizitei în China a premierul Victor Ponta, dar cu semnarea contarctului a fost însãrcinat directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, ºi preºedintele Consiliului Naþional de Administraþie China National Electric Engineering Corporation, Xin Chunsheng. Oficialii CEH au precizat cã de realizarea investiþiilor depinde vitiorul Termocentralei Mintia, care a depãºit termenele de conformare la condiþiile de mediu impuse de Uniunea Europeanã. Conducerea CEH sperã ca lucrãrile efective pentru modernizare sã înceapã pânã la finele anului curent.

La începutul lunii septembrie, Guvernul a anunþat cã a fost încheiat contractul

Car men COSMAN - PREDA

Din zece firme noi, una se naºte doar pentru evaziune Dintre afacerile care s-au „nãscut” anul acesta, aproximativ 10% sunt firme-suveicã, înfiinþate pentru derularea evaziunii fiscale, iar 25- 30% sunt start-up-uri create de tineri pentru a beneficia de diferite programe, dupã care vor

fi închise, estimeazã Florin Pîrvu, vicepreºedinte al Consiliului Naþional al IMM-urilor (CNIPMMR). De altfel, evaziunea este un fenomen care continuã sã macine economia.

Un raport recent al Consiliului Fiscal indica

un nivel al evaziunii de 16% din PIB. În ceea ce priveºte evaziunea pe taxa pe valoarea adãugatã, existã domenii, precum industria cãrnii, unde nivelul acesteia depãºeºte chiar 50%.

Alãturi de evaziune, scãderea drasticã a investiþiilor strãine, perioada de recesiune, frica de instabilitate fiscalã, controalele excesive au dus la reducerea drasticã a numãrului de firme înfiinþate. Dacã în primele ºapte luni din 2013 au demarat aproape 83.700 de noi afaceri, anul acesta, în aceeaºi perioadã, numãrul a scãzut cu aproape un sfert.

Numãrul de firme suspendate s-a redus cu aproape 30%, de la

14.138, în perioada ianuarie-iulie 2013, pânã la 9.951 în primele ºapte luni ale acestui an. ªi numãrul insolvenþelor a scãzut per total, la nivel de þarã, cu 13,4%, de la aproximativ 17.500 în perioada de referinþã din 2013 pânã la 15.124, anul acesta.

Totuºi, existã suficiente judeþe unde numãrul insolvenþelor a crescut simþitor, printre

acestea numãrându-se Alba, Brãila, CaraºSeverin, Harghita, Iaºi, Mureº, dar ºi Municipiul Bucureºti. În ceea ce priveºte evoluþia radierilor, în perioada ianuarie-iulie 2014 au fost radiate puþin peste 48.000 firme, în uºoarã creºtere, cu 2,1%, comparativ cu aproximativ 49.000 firme, anul trecut.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Septembrie 2014

C

lopoþelul de început de an ºcolar a sunat, la Petroºani, în parcul central Carol Schreter. Mii de copii din municipiul Petroºani s-au întâlnit cu profesorii lor în parc, aºa cum se întâmpla în fiecare an. Frumos îmbrãcaþi, cu flori în mânã, dar ºi cu emoþii, elevii au paºit într-un nou an ºcolar în care vor învãþa multe lucruri noi.

Monika BACIU “Acum trec în clasa a IX-a. Am emoþii, vreau sã îmi cunosc colegii ºi noii profesori. Vreau ca în aceastã etapã din viaþã sã acumulez cât mai multe cunoºtinþe ca sã pot avea o carierã”, ne spune o elevã de clasa a IX-a.

Alþii acum pãºesc în clasa a IV-a. Pentru ei noutãþile sunt legate de materiile pe care le vor învãþa.

“Abia am aºteptat sã încep ºcoala. Vreau sã mã revãd cu colegii

Clopoþelul a sunat în parc

Emoþii ºi planuri în noul an ºcolar

ºi cu doamna învãþãtoare ºi aºtept sã învãþ lucruri noi”, ne spune un elev de clasa a IV-a.

La fel ca în fiecare an, deschiderea festivã a avut loc în prezenþa primarului municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

“Este un moment foarte important pentru comunitatea noastrã ºi pentru fiecare dintre noi în mod special. Pentru copii, pãrinþi, profesori ºi implicit pentru administraþie. Astãzi este o zi încãrcatã de

emoþie, este o zi importantã care rãmâne întipãritã în mintea fiecãrui copil care pãºeºte pentru prima datã în ºcoalã.

Emoþiile cele mai mari cred cã le au cei de la clasa zero ºi clasa întâi dar cu siguranþã cele mai mari emoþii le au pãrinþii ºi profesorii pentru cã urmeazã un nou an, un nou drum

pe calea modelãrii ºi educãrii copiilor, care sunt pânã la urma singura noastrã bogãþie pe acest pãmînt ºi aceastã legãturã strînsã între familie, ºcoalã, comunitate nu poate fi zdruncinatã de nimeni

ºi de nimic chiar dacã în aceste zile ni se prezintã la televizor alte modele ºi alte cãi de urmat. Sunt convins cã dumneavoastrã în familie ºi în ºcoalã ºi în biserica veþi rãmîne în aceastã credinþã cã acestea sunt valorile adevãrate.Mulþumesc cã sunteþi aici împreunã ºi ne bucurãm de acest moment important în fiecare an, un moment de bucurie, de speranþe ºi de vise pe care fiecare dintre noi le are la început de an ºcolar. Mulþumesc pãrinþilor, profesorilor pentru eforturile pe care le fac în fiecare zi pentru cã fiecare copii minunaþi sã fie pregãtiþi pentru viaþã cât mai bine. Pe copii vreau sã îi felicit ºi sã îi încurajez sã fie cuminþi ºi ascultãtori ºi sã înveþe bine ºi sã nu uite niciodatã pãrinþilor ºi profesorilor faptul cã fac ceea ce este mai bine pentru ei pentru cã acum ei nu înþeleg bine aceste lucruri.

Sperãm sã fie mai bine pentru fiecare

dintre noi ºi sã poatã sã creascã într-un oraº frumos, într-un climat frumos ºi într-o armonie de care ei au atât de multã nevoie”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

La deschiderea noului an ºcolar au participat ºi pãrinþii.

Emoþionaþi, aceºtia le-au transmis gândurile lor bune copiilor ºi multã putere de muncã în noul an ºcolar. “Începerea anului ºcolar este un moment aºteptat cu multã bucurie ºi emoþie de cãtre cei care pãºesc pentru prima datã pe bãncile ºcoli, pînã la cei care încheie un ciclu de învãþãmînt.

Odatã cu intrarea tari noastre în rîndul þãrilor

comunitare, a dat posibilitatea accesãrii programelor de învãþãmînt european, a dat posibilitatea modificãrii programei ºcolare ºi la cerinþele europene dar totodatã a adus ºi o influenþã

negativã care s-a manifestat în rîndul elevilor din aceste state, de la indisciplinã, absenteism ºi pînã la acte de violenþã antisocialã. Nu este suficient ca în programa de instruire a celor care se afla astãzi la ºcolã numai dãruirea corpului profesoral.

Este nevoie ºi de implicarea noastrã a pãrinþilor care avem un rol important în instruirea generaþiei de astãzi ºi a generaþiei de mâine”, a spus Constantin Jujan, reprezentantul pãrinþilor.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Septembrie 2014 ªi reprezentanþii Inspectoratului ªcolar al Judeþului Hunedoara au fost prezenþi la deschiderea festivã.

Aceºtia au adresat câteva cuvinte elevilor, profesorilor, dar ºi pãrinþilor. “Începutul acestui an ºcolar ne reuneºte în spatele captivant al ºcolii pe toþi aceea care sîntem însufleþiþi de lumina cunoaºterii dobînditã în ºcoalã.

Dragi elevi, fiecare pas fãcut pentru cunoaºtere constitue o treaptã în devenirea dumneavoastrã. Educaþia conþine un efort susþinut, conºtientizarea cã locul vostru în societate depinde de abilitãþile ºi competenþele dobîndite în ºcoalã care au menirea sã conducã la

selectarea realelor valori. În acest context optimismul ºi elanul specific vîrstei se vor înscrie ºi în acest an ºcolar 20142015 în tradiþia bogatã a ºcoli hunedorene. Le adresãm un bun venit elevilor clasei pregãtitoare care trãiesc acum clipe încãrcate de emoþie.

Celor care sunt în clasa a V-a ºi care vor cãuta imaginea doamnei învãþãtoare în cîmpul noilor profesori ºi elevilor care pãºesc pragul învãþãmîntului liceal. Tuturor elevilor sosiþi dintr-o vacanþã binemeritatã le dorim un an ºcolar fructuos încununat cu dobîndirea de noi cunoºtinþe care sã le sporeascã universul cunoaºteri.

Dragi pãrinþi implicarea dumneavoastrã în ºcoalã este deosebit de importantã, de aceea vã adresãm rugãmintea

de a fi alãturi de noi în actul educaþional. De a ne sprijini în dorinþa noastrã de a forma elevi în spiritul educaþional.

Scriitorul Vasile Voiculescu spunea ”poþi ridica ºcoli cu ziduri de cetate ºi trimite mii de dulapuri de cãrþi. Ele vor fi doar simulatoare de culturã dacã nu vine omul sã punã zidurile în slujba vieþi ºi sã facã sã se ridice din foile uscate ale cãrþilor forþa”. În spiritul; acestor cuvinte credem cã doar cadre didactice pregãtite ºi care pot asigura direcþia unui învãþãmînt de calitate ºi performanþã. Învãþãmîntul românesc promoveazã calitatea procesului instructiv educativ, condiþie necesarã performanþei în unitatea spaþiu-

lui ancorat în universalitate. Viitorul unei þãri trebuie construit prin educaþie iar de aceea rolul fiecãruia dintre noi este major ºi credem în misiunea echipelor manageriale din ºcolile hunedorene, în potenþialul celor implicaþi în procesul de învãþãmînt ºi în dãruirea acestora.

Exprimam convingerea cã reprezentanþii comunitãþii locale vor veni în întîmpinarea necesitaþilor unitãþilor locale pentru cã parteneriatul scoala-familie sã aibã cele mai bune rezultate”, a spus Marinicã Pârvãnescu, inspector ºcolar ISJ Hunedoara.

Dupã deschiderea festivã, fiecare elev a plecat la ºcoala la care învaþã. Aici s-au întâlnit cu profesorii care îi vor îndruma pentru încã un an ºcolar.

P

Primul an fãrã ABECEDAR

entru prima oarã în ultimii 30 de ani, învãþãtorii de la Petroºani au fost obligaþi sã caute soluþii ingenioase ca sã suplineascã lipsa Abecedarului. ªi, chiar dacã unii au gãsit sã le ofere câte ceva în schimb, copiii au fost tare dezamãgiþi, cã nu s-a întâmplat totul aºa cum ºtiau ei din poveºti. Politica Ministerului i-a lãsat cu buza umflatã pe toþi.

Prima zi de ºcoalã este cel mai bun prilej de a ne întâlni cu Abecedarul. Aºa sunau poveºtile bunicilor ºi chiar ale fraþilor mai mari, dar problemele apãrute la Bucureºti i-au lãsat fãrã cuvinte pe copiii din Petroºani. O fetiþã care azi a pãºit în ºcoalã cu gândul sã-ºi gãseascã pe bancã Abecedarul, a plecat acasã foarte dezamãgitã. „Mâ gândeam cã azi gãsesc ceva surprizã. Sã fiu ºi eu foarte fericitã ºi Abecedare ºi acum… nu am gãsit nici un abecedar”, a spus dezamãgitã o fetiþã din clasa I. Nici bunica ei nu a fost mai fericitã ºi ºi-a exprimat dezamãgirea pentru nefericirea nepoatei. „Pot sã spun cã sunt chiar dezamãgitã. Nu mã aºteptam la acest lcuru.

Dar la noi e posibil orice, din pãcate”, a replicat femeia.

“Nu este deloc normal ca în prima zi de ºcoalã sã nu fie pe bãnci manulalele pentru elevi. Ministerul a greºit când a organizat licitaþia. Nu pot veni acum sã ne zicã cã poate dura o perioadã pânã când aceste cãrþi vor sosi. Nu ºtiu cum vom proceda, dar dacã este nevoie vom cumpãra cãrþile.

Copilul trebuie sã înveþe”, spune un alt pãrinte.

Dascãlii au cãutat sã facã ceva ca sã compenseze lipsa Abecedarului. „Sã ºtiþi cã este destul de greu. Sunt 29 de ani de când practic aceastã meserie ºi este pentru prima datã când copilaºii nu primesc ºi nu au cãrþi pe masã. Am încercat ºi m-am gândit la tot felul de variante.

Le-am oferit, într-o primã fazã o brãþarã a prieteniei, cu care sperãm sã ne obºinuim cumva ºi am cerut acordul pãrinþilor sã putem sã facem comandã de auxiliare ºcolare cu care sã putem lucra pânã la apariþia manualelor ºcolare”, ne-a spus o învãþãtoare care de luni predã la clasa I. “În mod normal, categoric de când ne ºtim, în clasa I copiii sunt aºteptaþi cu abecedarele pe bãncuþe ºi

situaþia de acum este fãrã precedent ºi consider eu tristã ºi revoltãtoare. O sã alegem cea mai bunã variantã pentu aceastã perioadã intermediarã pânã când se respectã promisiunea ºi apar manualele clasice”, a declarat Manuela Bodoni, învãþãtor la clasa I. Nici la clasa pregãtitoare nu a fost mai simplu ºi învãþãtorii au cãutat ºi ei o soluþie. „Nu avem pe masã încã manuale ºcolare, pentru cã la clasa pregãtitoare nu sunt manuale ºcolare, dar am

încercat sã îi primim pe pitici cu ceva. Fiecare are pe masã un ecuson, un orar, un semn de carte ºi un cartonaº ºi o ciocolatã, plus numele fiecãruia”, le-a spus, dupã ce i-a primit în clase pe bobocei, Constantin Fotãu, un alt învãþãtor de la Petroºani. .

Cei mici, însã, au fost extrem de încântaþi ºi nerãbdãtori. „Nu am gãsit prea multe pe bancã. Vreau sã învãþ despre plante. Am venit la ºcoalã ºi îmi place ºi dimineaþã spuneam <<Cât mai e? Cât mai e?>> Cã nu am fost niciodatã”, ne-a spus un lat bãieþel de la clasa pregãtitoare.

Din anul ºcolar 2014-2015, elevii claselor I ºi a II-a ar urma sã înveþe dupã manuale noi, inclusiv în variantã digitalã.

Pentru realizarea acestora, Ministerul Educaþiei a organizat o licitaþie, care a fost însã contestatã de unele edituri.

Aºa s-a ajuns ca micuþii sã aºtepte în zadar prima întâlnire cu Abecedarul în prima zi de ºcoalã.

Diana MITRACHE Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Septembrie 2014

Zeci de procese pentru domeniile schiabile

Unul dintre constructorii din Straja vrea ºi el bani

U

n nou proces în care administraþia de la Lupeni este parte intimatã. Pe rolul Tribunalului Hunedoara se judecã un dosar în care una dintre firmele care au lucrat la dezvoltarea domeniului schiabil a acþionat în isntanþã administraþia localã din Lupeni.

Monika BACIU

K

rantz Eurocenter solicitã plata Krantz Eurocenter este una dintre firmele care a lucrat la proiectul de dezvoltare a staþiunii montane Straja.

Societatea a acþionat în instanþã municipalitatea din Lupeni, obiectul cauzei fiind ordonanþã de platã. La primul dosar, magis-

traþii Tribunalului Hunedoara au respins cererea societãþii.

Astfel, pe rolul Tribunalului Hunedoara mai este înregistrat un dosar în care administraþia de la Lupeni are calitatea de creditor. Termenul în acest caz a fost fixat pentru data de 15 septembrie.

Proiectul de 45 de milioane de la Lupeni este unul aflat în impas la acest moment.

Guvernul nu a mai alo-

cat de doi ani de zile bani pentru aceastã investiþie.

Procesul vine dupã ce

Concurs pentru postul de manager la SUP

S

e cautã manager la SUP. Mandatul de manager al actualului director de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani a expirat.

Monika BACIU

Aºa se face cã în cursul acestei luni se va organiza concurs pentru ocuparea funcþiei de manager la unitatea medicalã din Petroºani.

Spitalul de Urgenta Petrosani organizeaza concurs pentru ocuparea postului de manager. Data limitã pentru depunerea cererilor este de 29

administraþia localã din Lupeni mai are ºi alte dosare pe rolul instanþelor de judecatã.

Toþi constructorii care au lucrat la dezvoltarea domeniului schiabil au acþionat în instanþã municipalitatea pentru neplata lucrãrilor executate. În ceea ce priveºte lucrãrile din Straja, ministerele de resort au decontat doar aproape 37 de milioane de lei. În ceea ce priveºte lucrãrile

nedecontate acestea sunt în sumã de peste 52 de milioane de lei.

Lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja costã peste 200 de milioane de lei, iar continuarea investiþiei este pusã sub semnul întrebãrii. ”Autoritatea Naþionalã pentru Turism (Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului) a început sã sprijine financiar Consiliul Local Lupeni în implementarea proiectului ”Schi în România, staþiunea Straja” în anul 2011.

Valoarea totalã a contractului de lucrãri în conformitate cu documentaþia tehnico-economicã realizatã încheiat între Consiliul Local Lupeni ºi prestator (constructor) este de 200.503.780 lei.

Pânã în prezent instituþia noastrã a plãtit cãtre Consiliul Local Lupeni, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul MDRT ºi CL Lupeni, suma de 36.997.000 lei.

Contribuþia Consiliului Local Lupeni la contractul de lucrãri încheiat între CLL Lupeni ºi prestator (constructor) este în cuantum de 5.907.514 lei.

Consiliul local Lupeni are facturi depuse la ANT ºi nedecontate în valoare de 52.221.344 lei”, se mai aratã în documente.

Aproape 50 de milioane are de achitat administraþia localã de la Lupeni pentru constructorii care au executat lucrãri în staþiunea montanã Straja.

Mai exact, 47.277.091,37 de lei are de achitat municipalitatea cãtre Acomin, Termogaz ºi Aviaþia Utilitarã.

ANL-urile, la stadiul de promisiune

P septembrie 2014.

Actualul manager al Spitalului de Urgenþã din Petroºani, medicul Alin Vasilescu a fost

numit în funcþie în anul 2010 atunci când fostul manager Petronela ªodolescu ºi-a dat demisia.

romisiuni pentru un bloc ANL, la Petrila. Autoritãþile locale de la Petrila au de ceva timp în plan realizarea a patru blocuri ANL. Deºi pânã acum nu au obþinut decât promisiuni, primarul petrilean, Ilie Pãducel spun cã unul dintre cele patru imbobile va fi realizat.

Monika BACIU “Avem promisiuni de la domnul primministru cã se va realiza un bloc ANL pe strada Prundului.

Avem aprobatã documentaþia pentru cele patru blocuri ºi aºteptãm sã primim finanþare”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Reprezentanþii Primãriei Petrila au demarat în urmã cu mai bine de cinci ani un proiect pentru realizarea unor noi blocuri ANL. Acestea urmau a fi construite

pe strada Prundului.

Nimic nu s-a întâmplat pânã acum, zona a rãmas plinã de gunoaie. În momentul de faþã, la Primãria oraºului Petrila sunt depuse peste 600 de

cereri pentru obþinerea unei locuinþe de tip ANL. Administraþia nu poate da curs solicitãrilor pentru cã nu deþine spaþii locative disponibile.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Septembrie 2014

S

Sinucidere în centrul Vulcanului

cenã macabrã la Vulcan, cu puþin înainte ca strãzile sã se umple de copiii care plecau spre ºcoalã. În jurul orei 7,00, o femeie de 46 de ani din Vulcan s-a aruncat în gol de la etaj ºi a murit. Autoritãþile au fost alertate de trecãtori.

Diana MITRACHE Nu a mai suportat problemele zilnice ºi a ales sã se arunce de la etaj, pe fereastra blocului. Vorbim despre o femeie de 46 de ani, din Vulcan, care luni dimineaþã a fost gãsitã de o patrulã a poliþiei locale, cãzutã pe pãmântul din faþa blocului. Vecinii sunt pur ºi simplu îngroziþi ºi nu înþeleg de ce a fãcut acest gest ºi mai sperã sã se fi întâmplat totul dintr-o regretabilã greºealã. „Noi stãm de 28 de ani ºi ea de vreo 20 de ani stã aici. Are o fatã mare, nu se certa cu bãrbatul ei. Sãptãmâna trecutã, numai de

mânã au mers amândoi pe stradã. Lucra…

Nu ºtiu, eu am zis cã a alunecat. Nu era ea sã facã aºa ceva”, a spus o vecinã din bloc.

Rudele sunt uluite ºi nu înþeleg cum a fost posibilã aceastã tragedie. „Suntem ºi neamuri. Pãrinþii lui sunt naºii pãrinþilor mei. Am numai pãreri foarte bune. Sunt cei mai buni de pe scara asta. Numai de mânã mergeau. O datã nu i-

am vãzut sã se certe.

Locuiesc sub mine, la apartamentul de la etajul 5. Nu pot sã înþeleg”, a declarat un alt bãrbat care privea îngrozit spre locul în care stãtea aprinsã o lumânare.

Poliþiºtii spun, însã, cã nu au nicio îndolialã cã femeia s-ar fi sinucis. Mai ales cã a lãsat în urmã un bilet prin care ºi-a motivat gestul. „Pe fondul unor

nemulþumiri personale, din viaþa privatã a recurs la gestul

extrem. Au fost gãsite ºi înscrisuri de rãmas bun. Deci nu sunt suspiciuni de omucidere.

Scrie cã avea probleme de ordin personal, pe care nu a mai putut sã le suporte ºi a

luat decizia a declarat Iosif Arcana, reprezentantul Poliþiei Vulcan.

Trupul fãrã viaþã al femeii a fost transportat la Serviciul de medicinã legalã pentru autopsie.

Petrilean, beat criþã prins la volan

U

n bãrbat în vârstã de 36 de ani, din oraºul Petrila, care conducea un autoturism pe strada Republicii, din oraºul Petrila s-a ales cu dosar penal dupã ce a fost prins la volan sub influenþa bãuturilor alcoolice.

Sucilã dã din nou ochii cu judecãtorii în dosarul de pronografie infantilã

D

upã aproape douã luni de pauzã, poliþistul vulcãnean Adrian Sucilã va da din nou ochii cu magistraþii de la Petroºani, în dosarul în care este acuzat de pronografie infantilã.

Carmen COSMAN - PREDA La ultimul termen de judecatã, din luna iulie, judecãtorii au decis sã amâne cauza „pentru a se observa raportul de expertizã întocmit în cauzã”, dupã cum s-a stabilit în ºedinþa de judecatã.

Este vorba despre raportul de expertizã solicitat în acest dosar ºi întocmit de Institutul Naþional de Criminalisticã Bucureºti, cãtre care a fost transmisã o copie a procesului verbal întocmit la data de 9 august 2012, rechizitoriul întocmit în dosarul nr. 54 D/P/2012 ºi cele 136 de fotografii în care sunt menþionate

folderele în care au fost salvate aceste imagini. Adrian Sucilã este acuzat de procurorii DIICOT de pornografie infantilã prin sisteme informatice, iar anchetatorii susþin cã Adrian Sucilã a procurat ºi deþinut un numãr de aproximativ 400 de

fiºiere de tip imagine, conþinând fotografii cu minori în ipostaze pornografice. Dosarul a ajuns pe masa judecãtorilor din Petroºani în februarie 2013, iar primul termen de judecatã a fost programat o lunã mai tîrziu.

În fapt, bãrbatul la vederea echipajului de poliþie a oprit brusc pe partea dreapta, lovind cu autoturismul gardul din beton al unui imobil. În urma testãrii bãrbatului cu aparatul alcooltest a rezultat o

concentraþie de 1,13 mg/l alcool pur în aerul expirat. De asemenea, în urma verificãrilor efectuate, poliþiºtii au constatat cã bãrbatul avea permisul de conducere reþinut, dreptul acestuia de a

conduce autovehicule fiind suspendat pentru sãvârºirea aceleiaºi fapte, respectiv pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sub influenþa bãuturilor alcoolice.

8 Actualitate

Cu emoþie, Gheorghe Ile a deschis noul an ºcolar, la Vulcan

C

lopoþelul a sunat ºi la Vulcan.

Elevii s-au reîntors în bãnci. Luni, 15 septembrie, a fost prima zi de ºcoalã. Începe o nouã etapã pentru fiecare elev, cu toþii vor acumula noi cunoºtinþe în acest nou an ºcolar care s-a deschis în faþa lor. ªi la Vulcan, elevii s-au reîntors în bãnci, iar primarul municipiului, Gheorghe Ile, a fost alãturi de fiecare dintre elevi, dascãli, pãrinþi sau bunici.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Septembrie 2014

“Clopoþelul a sunat!... ªcoala a început. M-am reîntors astãzi cu emoþie ºi totodatã bucurie în comunitatea ºcolarã a Vulcanului. Festivitãþile de începere a noului an ºcolar organizate de fiecare ºcoalã în parte ºi de Colegiul Tehnic Mihai Viteazul, au fost ºi de aceastã datã un prilej pentru a transmite elevilor ºi profesorilor gândurile mele legate de tot ceea ce înseamnã în viaþa comunitãþii educaþia, cultura, spiritul civic, buna creºtere ºi buna cuviinþã faþã de semeni. Am vãzut feþele emoþionate ale boboceilor de la clasa pregãtitoare ºi a celor de la colegiu. Am vãzut ºi feþele puþin mai tensionate ale celor mai mari, din clasele terminale pe care îi aºteaptã la anul primele examene. Doresc din suflet tuturor elevilor, tuturor

profesorilor ºi tuturor pãrinþilor sã conlucreze ºi în acest an ºcolar, pentru ca rezultatele ºcolare sã fie cel puþin la fel de bune ca ºi pânã acum. Spor la ºcoalã tuturor”, spune primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Anul ºcolar 20142015 va avea 177 de zile de cursuri ºi 34 de zile de vacanþã, fãrã cele din vacanþa de varã, potrivit structurii aprobate printr-un ordin al ministrului Educaþiei.

Conform calendarului, anul ºcolar 2014-2015 va avea 36 de sãptãmâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrãtoare. Excepþie fac clasele terminale din învãþãmântul liceal, pentru care anul ºcolar are 37 de sãptãmâni, din care durata cursurilor este de 33 de sãptãmâni, 4 sãptãmâni fiind dedicate desfãºurãrii examenului naþional de bacalaureat.

De asemenea, cursurile claselor terminale se încheie în 29 mai 2015, iar pentru clasa a VIII-a, anul ºcolar are 36 de sãptãmâni, din care durata cursurilor este de 35 de sãptãmâni, o sãptãmânã fiind dedicatã desfãºurãrii evaluãrii naþionale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 12 iunie 2015.

Monika BACIU

Jandarmii vor veghea la siguranþa elevilor

O

datã cu începerea noului an ºcolar, jandarmii hunedoreni vor participa, în sistem integrat, la menþinerea climatului de ordine ºi siguranþã publicã în zona a 31 de instituþii de învãþãmânt preuniversitar aflate în competenþã, din 8 localitãþi urbane (Deva, Hunedoara, Petroºani, Orãºtie, Lupeni, Haþeg, Geoagiu, Brad).

Scopul prezenþei jandarmilor în zona instituþiilor de învãþãmânt este acela de a preveni producerea faptelor de naturã sã afecteze siguranþa ºi liniºtea elevilor, cadrelor didactice ºi a procesului educativ.

De asemenea, jandarmii sunt pregãtiþi sã intervinã în timp operativ în zona instituþiilor

de învãþãmânt la solicitarea cadrelor didactice sau în urma apelurilor la numãrul unic de urgenþã 112.

Pe parcursul anului ºcolar de învãþãmânt jandarmii vor desfãºura activitãþii de informare a elevilor cu aspecte ale legislaþiei în domeniul ordinii ºi siguranþei publice.

Amânare în „procesul noroaielor” de la Petroºani

P

rocesul „noroaielor” de pe strada Mãrãºeºti din Petroºani a suferit o nouã amânare.

Este vorba, practic, despre dosarul înaintat de firma controlatã de fostul prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, pentru conductele de pe strada menþionatã, dosar care i-a lãsat luni în ºir pe localnici sã înoate în noroaie pânã la genunchi .

Judecãtorii de la Petroºani au pronunþat un nou termen de judecatã, pentru data de 10 octombrie în procesul dechis de reprezentanþii societãþii Gerom Real Estate, firmã controlatã de ex-prefectul de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu.

Magistraþii de la Petroºani analizeazã fondul cauzei, asta dupã ce firma menþionatã nu a putut opri, prin ordo-

nanþã preºedenþialã, lucrãrile de introducere a canalizãrii pe strada Mãrãºeºti. În acest dosar au fost depuse mai multe documente de cãtre pãrþi, fiecare în apãrarea sa, ºi au fost admiºi mai mulþi martori care se sperã cã vor face luminã în acest încâlcit caz.

U

Scandalul de pe strada Mãrãºeºti a început dupã ce muncitorii de la Zona D au ajuns cu lucrarea în zona respec-

Persoanã rãtãcitã în zona Zãnoaga femeie în vârstã de 60 de ani, O care s-a rãtãcit în

timp ce culegea afine în Retezat a fost cãutatã de echipele de salvare mai bine de 48 de ore. În fapt, sâmbãtã, 13 septembrie a.c., Inspectoratul de Jandarmi Judeþean „Decebal” Hunedoara în colaborare cu Serviciul Judeþean Salvamont Hunedoara, a demerat o acþiune de cãutare a femeii, dupã ce soþul acesteia a anunþat prin apel telefonic la S.N.U.A.U. „112”, în jurul orei 21.15, cã aceasta a plecat pe parcursul zilei la cules de afine în zona Zãnoaga ºi nu s-a mai întors.

“Echipe mixte formate din jandarmi ºi salvamon-

n scandal cât o telenovelã

tivã. Dupã deschiderea ºantierului, aceºtia au dat peste mai multe conducte metalice care odinioarã alimentau cu apã fostul UMIROM, actualul Gerom.

Reþelele, spun cei de al ApaServ, erau dezafectate de ani de zile, mai ales cã hoþii au demolat aproape în întregime bazinele de apã care le alimentau. În consecinþã, muncitorii au scos conductele din pãmânt ºi le-a depozitat la sediul societãþii, cu posibilitatea ca proprietarii lor sã ºi le poatã recupera. Totuºi, cei de

tiºti au plecat în cãutarea acesteia în zona Izvoarele Baromirului – Cãtunii Muncelului, însã în jurul orei 02.00 acþiunile de cãutare au fost întrerupe din cauza vizibilitãþii reduse.

Cãutãrile au fost reluate duminicã, 14 septembrie a.c. ora 08.00, constituindu-se echipe de cãutare formate din 4 jandarmi montani, 4 salvamontiºti, un pãdurar ºi 3 persoane aparþinând familiei persoanei rãtãcite.

Patru lucrãtori din cadrul Poliþiei Uricani au desfãºurat activitãþi specifice”, declarã slt. Lucian Stoichioþoiu, din cadrul IJJ Hunedoara.

Femeia a fost gãsitã pe drumul forestier din zona Valea Balomir, duminicã seara, în jurul orei 18.40, la aproximativ 8 km de localitatea Uricani.

Aceasta se afla în stare bunã de sãnãtate ºi nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

la Gerom au reclamat faptul cã le-au fost afectate interesele ºi chiar alimentarea cu apã, solicitând reintroducerea conductelor în pãmânt, aºa cum au fost gãsite. Cum la Tribunalul Hunedoara cei de la ApaServ, în calitate de beneficiar, ºi firma care executã lucrarea, au câºtigat dreptul de a continua proiectul, reprezentanþii Gerom Real Estate au introdus o acþiune pe fond, aflatã pe rolul Judecãtoriei Petroºani.

Car men COSMAN-PREDA

Trei persoane accidentate de suflul unui tren

T

rei persoane care aºteptau un tren de cãlãtori în staþia CFR Subcetate au ajuns la spitalul din oraºul Haþeg dupã ce, la trecerea unui tren de marfã, s-au dezechilibrat ºi au cãzut, rãnindu-se.

Potrivit poliþiºtilor de la TF Simeria, accidentul a avut loc în jurul orei 00.30, duminicã, iar în urma cercetãrilor efectuate, s-a stabilit cã în staþia C.F.R. Subcetate, în afara peronului staþiei, între liniile de cale feratã 3 ºi 4, se aflau trei persoane care aºteptau un tren de cãlãtori, iar la trecerea trenului de marfã, anunþat în staþie de cãtre impiegatul de miºcare, din cauza suflului produs de trecerea trenului, acestea s-au dezechilibrat ºi au cãzut, rãnindu-se.

Cele trei persoane au fost transportate la spitalul din oraºul Haþeg pentru acordarea de îngrijiri medicale, doi tineri în vârstã de 19 ani, ambii din judeþul Hunedoara, fiind rãniþi uºor, în timp o femeie în vârstã de 59 de ani, din judeþul Constanþa, ºi-a pierdut un braþ. În cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã.

8 Actualitate

Cu emoþie, Gheorghe Ile a deschis noul an ºcolar, la Vulcan

C

lopoþelul a sunat ºi la Vulcan.

Elevii s-au reîntors în bãnci. Luni, 15 septembrie, a fost prima zi de ºcoalã. Începe o nouã etapã pentru fiecare elev, cu toþii vor acumula noi cunoºtinþe în acest nou an ºcolar care s-a deschis în faþa lor. ªi la Vulcan, elevii s-au reîntors în bãnci, iar primarul municipiului, Gheorghe Ile, a fost alãturi de fiecare dintre elevi, dascãli, pãrinþi sau bunici.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Septembrie 2014

“Clopoþelul a sunat!... ªcoala a început. M-am reîntors astãzi cu emoþie ºi totodatã bucurie în comunitatea ºcolarã a Vulcanului. Festivitãþile de începere a noului an ºcolar organizate de fiecare ºcoalã în parte ºi de Colegiul Tehnic Mihai Viteazul, au fost ºi de aceastã datã un prilej pentru a transmite elevilor ºi profesorilor gândurile mele legate de tot ceea ce înseamnã în viaþa comunitãþii educaþia, cultura, spiritul civic, buna creºtere ºi buna cuviinþã faþã de semeni. Am vãzut feþele emoþionate ale boboceilor de la clasa pregãtitoare ºi a celor de la colegiu. Am vãzut ºi feþele puþin mai tensionate ale celor mai mari, din clasele terminale pe care îi aºteaptã la anul primele examene. Doresc din suflet tuturor elevilor, tuturor

profesorilor ºi tuturor pãrinþilor sã conlucreze ºi în acest an ºcolar, pentru ca rezultatele ºcolare sã fie cel puþin la fel de bune ca ºi pânã acum. Spor la ºcoalã tuturor”, spune primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Anul ºcolar 20142015 va avea 177 de zile de cursuri ºi 34 de zile de vacanþã, fãrã cele din vacanþa de varã, potrivit structurii aprobate printr-un ordin al ministrului Educaþiei.

Conform calendarului, anul ºcolar 2014-2015 va avea 36 de sãptãmâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrãtoare. Excepþie fac clasele terminale din învãþãmântul liceal, pentru care anul ºcolar are 37 de sãptãmâni, din care durata cursurilor este de 33 de sãptãmâni, 4 sãptãmâni fiind dedicate desfãºurãrii examenului naþional de bacalaureat.

De asemenea, cursurile claselor terminale se încheie în 29 mai 2015, iar pentru clasa a VIII-a, anul ºcolar are 36 de sãptãmâni, din care durata cursurilor este de 35 de sãptãmâni, o sãptãmânã fiind dedicatã desfãºurãrii evaluãrii naþionale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 12 iunie 2015.

Monika BACIU

Jandarmii vor veghea la siguranþa elevilor

O

datã cu începerea noului an ºcolar, jandarmii hunedoreni vor participa, în sistem integrat, la menþinerea climatului de ordine ºi siguranþã publicã în zona a 31 de instituþii de învãþãmânt preuniversitar aflate în competenþã, din 8 localitãþi urbane (Deva, Hunedoara, Petroºani, Orãºtie, Lupeni, Haþeg, Geoagiu, Brad).

Scopul prezenþei jandarmilor în zona instituþiilor de învãþãmânt este acela de a preveni producerea faptelor de naturã sã afecteze siguranþa ºi liniºtea elevilor, cadrelor didactice ºi a procesului educativ.

De asemenea, jandarmii sunt pregãtiþi sã intervinã în timp operativ în zona instituþiilor

de învãþãmânt la solicitarea cadrelor didactice sau în urma apelurilor la numãrul unic de urgenþã 112.

Pe parcursul anului ºcolar de învãþãmânt jandarmii vor desfãºura activitãþii de informare a elevilor cu aspecte ale legislaþiei în domeniul ordinii ºi siguranþei publice.

Amânare în „procesul noroaielor” de la Petroºani

P

rocesul „noroaielor” de pe strada Mãrãºeºti din Petroºani a suferit o nouã amânare.

Este vorba, practic, despre dosarul înaintat de firma controlatã de fostul prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, pentru conductele de pe strada menþionatã, dosar care i-a lãsat luni în ºir pe localnici sã înoate în noroaie pânã la genunchi .

Judecãtorii de la Petroºani au pronunþat un nou termen de judecatã, pentru data de 10 octombrie în procesul dechis de reprezentanþii societãþii Gerom Real Estate, firmã controlatã de ex-prefectul de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu.

Magistraþii de la Petroºani analizeazã fondul cauzei, asta dupã ce firma menþionatã nu a putut opri, prin ordo-

nanþã preºedenþialã, lucrãrile de introducere a canalizãrii pe strada Mãrãºeºti. În acest dosar au fost depuse mai multe documente de cãtre pãrþi, fiecare în apãrarea sa, ºi au fost admiºi mai mulþi martori care se sperã cã vor face luminã în acest încâlcit caz.

U

Scandalul de pe strada Mãrãºeºti a început dupã ce muncitorii de la Zona D au ajuns cu lucrarea în zona respec-

Persoanã rãtãcitã în zona Zãnoaga femeie în vârstã de 60 de ani, O care s-a rãtãcit în

timp ce culegea afine în Retezat a fost cãutatã de echipele de salvare mai bine de 48 de ore. În fapt, sâmbãtã, 13 septembrie a.c., Inspectoratul de Jandarmi Judeþean „Decebal” Hunedoara în colaborare cu Serviciul Judeþean Salvamont Hunedoara, a demerat o acþiune de cãutare a femeii, dupã ce soþul acesteia a anunþat prin apel telefonic la S.N.U.A.U. „112”, în jurul orei 21.15, cã aceasta a plecat pe parcursul zilei la cules de afine în zona Zãnoaga ºi nu s-a mai întors.

“Echipe mixte formate din jandarmi ºi salvamon-

n scandal cât o telenovelã

tivã. Dupã deschiderea ºantierului, aceºtia au dat peste mai multe conducte metalice care odinioarã alimentau cu apã fostul UMIROM, actualul Gerom.

Reþelele, spun cei de al ApaServ, erau dezafectate de ani de zile, mai ales cã hoþii au demolat aproape în întregime bazinele de apã care le alimentau. În consecinþã, muncitorii au scos conductele din pãmânt ºi le-a depozitat la sediul societãþii, cu posibilitatea ca proprietarii lor sã ºi le poatã recupera. Totuºi, cei de

tiºti au plecat în cãutarea acesteia în zona Izvoarele Baromirului – Cãtunii Muncelului, însã în jurul orei 02.00 acþiunile de cãutare au fost întrerupe din cauza vizibilitãþii reduse.

Cãutãrile au fost reluate duminicã, 14 septembrie a.c. ora 08.00, constituindu-se echipe de cãutare formate din 4 jandarmi montani, 4 salvamontiºti, un pãdurar ºi 3 persoane aparþinând familiei persoanei rãtãcite.

Patru lucrãtori din cadrul Poliþiei Uricani au desfãºurat activitãþi specifice”, declarã slt. Lucian Stoichioþoiu, din cadrul IJJ Hunedoara.

Femeia a fost gãsitã pe drumul forestier din zona Valea Balomir, duminicã seara, în jurul orei 18.40, la aproximativ 8 km de localitatea Uricani.

Aceasta se afla în stare bunã de sãnãtate ºi nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

la Gerom au reclamat faptul cã le-au fost afectate interesele ºi chiar alimentarea cu apã, solicitând reintroducerea conductelor în pãmânt, aºa cum au fost gãsite. Cum la Tribunalul Hunedoara cei de la ApaServ, în calitate de beneficiar, ºi firma care executã lucrarea, au câºtigat dreptul de a continua proiectul, reprezentanþii Gerom Real Estate au introdus o acþiune pe fond, aflatã pe rolul Judecãtoriei Petroºani.

Car men COSMAN-PREDA

Trei persoane accidentate de suflul unui tren

T

rei persoane care aºteptau un tren de cãlãtori în staþia CFR Subcetate au ajuns la spitalul din oraºul Haþeg dupã ce, la trecerea unui tren de marfã, s-au dezechilibrat ºi au cãzut, rãnindu-se.

Potrivit poliþiºtilor de la TF Simeria, accidentul a avut loc în jurul orei 00.30, duminicã, iar în urma cercetãrilor efectuate, s-a stabilit cã în staþia C.F.R. Subcetate, în afara peronului staþiei, între liniile de cale feratã 3 ºi 4, se aflau trei persoane care aºteptau un tren de cãlãtori, iar la trecerea trenului de marfã, anunþat în staþie de cãtre impiegatul de miºcare, din cauza suflului produs de trecerea trenului, acestea s-au dezechilibrat ºi au cãzut, rãnindu-se.

Cele trei persoane au fost transportate la spitalul din oraºul Haþeg pentru acordarea de îngrijiri medicale, doi tineri în vârstã de 19 ani, ambii din judeþul Hunedoara, fiind rãniþi uºor, în timp o femeie în vârstã de 59 de ani, din judeþul Constanþa, ºi-a pierdut un braþ. În cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã.

10 Politicã

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Septembrie 2014

Cine ar trebui sã fie premier?

I

poteza cã viitorul preºedinte al României sã desemneze un premier tehnocrat beneficiazã de cel mai mare sprijin din partea electoratului, releva un sondaj realizat de INSCOP Research, în perioada 30 august - 4 septembrie. Potrivit unui comunicat de presã remis luni, sondajul testeazã mai multe declaraþii publice, situaþii ipotetice ºi potenþiali prim-miniºtri care ar putea fi desemnaþi de viitorul preºedinte al României, în baza variantelor indicate de principalii competitori, Victor Ponta ºi Klaus Iohannis.

În ceea ce priveºte opinia populaþiei faþã de declaraþia premierului Victor Ponta, care a afirmat public faptul cã în cazul în care va cîºtiga alegerile prezidenþiale viitorul prim-ministru ar putea sã nu fie membru PSD, UNPR sau PC, 2% dintre respondenþi cred cã aceasta ar fi o decizie bunã. 23,5% considera cã ar fi o decizie greºitã cã Victor Ponta sã nu desemneze un premier membru PSD, UNPR sau PC în cazul în care va deveni preºedinte, iar 30,3% nu ºtiu sau nu rãspund.

E

lectoratul vrea un premier tehnocrat Dacã Ponta ar cîºtiga alegerile prezidenþiale, 34,7% dintre cei intervievaþi apreciazã cã acesta ar trebui sã desemneze un premier tehnocrat,

26,4% se pronunþa pentru un premier PSD, 21,3% înclinã spre un premier din partea Opoziþiei, în timp ce 17,7% nu ºtiu sau nu rãspund la aceastã întrebare.

La întrebarea "Ce pãrere aveþi despre urmãtoarele personalitãþi care ar putea ocupa funcþia de prim-ministru, în cazul în care Victor Ponta ar cîºtiga alegerile prezidenþiale?", 43,1% dintre cei intervievaþi au rãspuns cã au o pãrere bunã despre Mugur Isãrescu.

Urmeazã, în ordine, Mircea Geoana (18,8%), George Maior (17,5%), Mihai Tanasescu (10,9%), Liviu Dragnea (10,6%), Florin Georgescu (9,5%) ºi Ioan Rus (6,9%).

Pe de altã parte, 30,9% dintre cei intervievaþi cred cã Ponta trebuie sã rãmînã prim-ministru, în cazul în care Iohannis va cîºtiga prezidenþialele, 26,1% cred cã

ar fi nevoie de un premier tehnocrat, iar 19,7% considera noul premier ar trebui sã fie Cãtãlin Predoiu din partea ACL. 23,3% nu ºtiu sau nu rãspund la aceastã întrebare.

La întrebarea "România ar fi guvernata mai bine dacã actualul guvern ar fi înlocuit de un alt guvern format de partidele din opoziþie (PNL, PDL)? " 40,4% dintre respondenþi declarã cã România nu ar fi mai bine guvernata, în timp ce 29% spun cã România ar fi mai bine guvernata. 30,6% nu ºtiu sau nu rãspund la aceastã întrebare.

Sondajul, comandat de "Adevãrul", are o eroare maximã de a 3%, la un grad de încredere de 95%, a fost realizat pe un eºantion de 1.058 persoane ºi este reprezentativ pentru populaþia României de 18 ani ºi peste 18 ani.

În preajma alegerilor prezidenþiale,

Plouã cu ajutoare de stat pentru energie, transporturi ºi siderurgie

A

utoritãþile intenþioneazã sã modifice actuala schemã de ajutoare de stat permise de Uniunea Europeanã astfel încât sã sprijine cu 600 de milioane de euro sectorul siderurgic, sectorul cãrbunelui, sectorul construcþiilor navale, cel al fibrelor sintetice, transporturilor ºi al infrastructurii conexe, dar ºi sectorul producerii ºi distribuþiei de energie ºi al infrastructurii aferente.

Ministerul Finanþelor a propus modificarea Hotãrârii Guvernului privind instituirea schemei de ajutor de stat care sprijinã investiþiile în urmãtorii ºase ani, bugetul maxim anual fiind de aproximativ 100 milioane de euro, potrivit documentelor postate pe site-ul instituþiei.

Perioada de deru-

lare a schemei este 2014-2020 pentru emiterea de acorduri pentru finanþare, respectiv 2015-2025 pentru plata ajutorului de stat. Ajutorul de stat se acordã întreprinderilor, sub formã de sume nerambursabile, în raport de cheltuielile eligibile ºi în limita intensitãþii maxim admisibile con-

form hãrþii ajutoarelor regionale pentru România, valabilã în perioada 2014-2020, se mai aratã în documentul citat. Numãrul total estimat al întreprinderilor care urmeazã sã beneficieze de ajutor de stat în baza schemei propuse este de 2.000.

Ajutorul este acordat dacã investiþiile conduc

la crearea, pentru fiecare locaþie a realizãrii respectivului obiectiv, a cel puþin 10 locuri de muncã dintre care minimum 3 locuri de muncã pentru lucrãtori defavorizaþi.

Mãsurile propuse vizeazã înfiinþarea unei unitãþi noi, extinderea capacitãþii unei unitãþi existente, diversificarea producþiei ºi schim-

barea fundamentalã în procesul general de producþie prin introducerea de noi tehnologii de producþie în amplasamentul existent sau dotarea cu echipamente sau instalaþii înalt tehnologizate.

Reprezentanþii Ministerului Finanþelor precizeazã, în nota de

fundamentare a proiectului legislativ cã schema de ajutor de stat este exceptatã de la obligaþia notificãrii în vederea obþinerii Deciziei de aprobare din partea Comisiei Europene ºi cã deþin avizul Consiliului Concurenþei pentru acest proiect.

Politicã 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Septembrie 2014

Ponta - 4 case ºi la fiecare 10 luni încã o casã

I

pocrizie e numele tãu, Ponta – 4 case ºi la fiecare zece luni încã o casã, care plângi pe umerii sãracilor. În declaraþia de avere, premierul Victor Ponta recunoaºte cã stãpâneºte patru case. Din salariul soþiei sale îºi mai poate achiziþiona încã o casã la fiecare 10 luni.

Cumetriile lui Ponta au împãienjenit instituþiile cheie ale statului, iar controlul periculos din funcþiile pe care le ocupã stârpesc orice ºansã la un viitor cinstit. Clica de corupþi trebuie sã plece.

Trebuie sã facã loc adevãratelor valori, care sã îi reprezinte pe români. Klaus

Iohannis poate fi preºedintele cu care sã se mãndreascã românii.

Taxele noi ºi cele majorate de Guvernul „Ponta – 4 case ºi la fiecare 10 luni încã o casã” sunt o calamitate. Reduc puterea de cumpãrãre a românilor ºi taie din ºansele sectorului privat de a menþine sau crea locuri de muncã.

Guvernul Ponta nu rezolvã prin taxe nici problema slabei încasãri de

venituri la buget, numai buni de rispit pe pomeni electorale.

Drept dovadã: 1 din 10 firme active la începutul acestui an a fost „reparatã” de Guvernul PSD ºi trimisã în comã sau direct la cimitir. Concret, peste 70 de mii de firme au fost radiate, dizolvate ºi suspendate, la care se adaugã alte peste 15 mii de societãþi intrate în insolvenþã.

Fondurile alocate IMM-urilor ºi susþinerii exporturilor au fost diminuate cu 27%în bugetul pentru anul

Studiu GfK

C

reºtere cu 34% a numãrului de cumpãrãtori români influenþaþi de informaþiile gãsite pe Internet

Numãrul celor care cumpãrã produse fiind influenþaþi de informaþiile gãsite pe Internet a crescut în România cu peste o treime în 2014, comparativ cu anul anterior, potrivit rezultatelor studiului GfK FutureBuy despre influenþa tehnologiei asupra comportamentului de cumpãrare, dat publicitãþii luni.

Noua generaþie de cumpãrãtori, botezatã "Xtreme Shoppers", apeleazã la orice resurse, tehnologii sau informaþii pentru a ajunge la cele mai bune oferte, sunt de pãrere realizatorii cercetãrii.

Astfel, conform studiului, înainte de a cumpãra un produs, 67% dintre aceºtia folosesc Internetul pentru a se informa despre acel produs, iar 38% dintre subiecþi merg sã vadã produsul în magazin, dupã care îl cumpãrã online sau de la alt retailer.

În acest context, cercetarea GfK FutureBuy în România remarcã o creºtere spectaculoasã a acestui segment, în 2014 înregistrându-se cu 34% mai mulþi astfel de cumpãrãtori decât în 2013.

România depãºeºte media regiunii CEE în ceea ce priveºte incidenþa acestui seg-

aproape trei sferturi dintre cumpãrãtorii români (72%) sunt din ce în ce mai siguri pe ei, în timp ce 64% dintre ei se considerã independenþi de influenþa retailerilor sau a brandurilor.

Cercetarea a fost desfãºuratã online, pe un eºantion de 1.000 de repondenþi din panelul online

ment, cea mai mare prezenþã fiind înregistratã în regiunea APAC (China, Coreea, Japonia), urmatã de SUA ºi America Latinã.

Atât în mediul online, cât ºi offline,

AskGfK, ºi este reprezentativã pentru populaþia utilizatoare de Internet din mediul urban, cu vârste între 15 ºi 45 de ani.

AGERPRES

2014 faþã de anul trecut. Guvernul Ponta este duºmanul iniþiativei private si prietenul pomenilor electorale.

PSD a aruncat a 37-a taxã PSD pe spatele românilor, pe lângã cele 36 de taxe noi ºi impozite majorate: taxa pe centrala de apartament, cum i s-a spus în presã. Cel puþin 8 miliarde lei au fost tãiate pânã acum din buzunarele românilor prin taxele ºi impozitele noi sau cele majorate.

Niciun stat european nu ºi-a nenorocit echipamentele de producþie aºa cum a fãcut „Ponta – 4 case ºi la fiecare 10 luni încã o casã” prin impozitul pe construcþii speciale, renumita taxã pe stâlp.

Ea trebuie eliminatã.

Efectul e devastator: numãrul angajaþilor a scãzut în România în ultimul an. O confirmã acum oficiul de statis-

ticã al UE. România a înregistrat cea mai mare creºtere a taxelor la benzinã ºi la motorinã din UE, aºadar, în preþurile finale ale tuturor bunurilor, deºi avem al doilea cel mai mic nivel al salariilor din UE. Practic, la fiecare litru de benzinã sau motorinã pe care îl cumpãrãm, românii pierd o pâine din cauza taxelor lui „Ponta – 4 case ºi la fiecare 10 luni încã o casã”.

PSD a tãiat investiþiile publice în buget cu peste 26% ºi alungã investitorii strãini din România.Investiþiile strãine directe sunt în scãdere cu 14 % în primele 7 luni ale anului 2014 faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut. „Ponta – 4 case ºi la fiecare 10 luni încã o casã” le-a tãiat agricultorilor români 1,5 miliarde lei din

buzunare în ultimii doi ani prin taxele ºi impozitele noi pe care le-a introdus.

Pensionarii au veniturile din chirii impozitate cu contribuþiile de asigurãri de sãnãtate ºi nu s-a þinut de promisiunea eliminarii CASS pentru pensiile între 740 si 1000 lei. Din contra, le-a înjumãtãþit numãrul de controale medicale gratuite, dar ºi zilele aferente biletelor de tratament.

PSD a distrus oraºele Râmnicu Vâlcea, Turnu Severin, Constanþa ºi nu numai,prin falimentarea Oltchim, RAAN, a industriei româneºti ºi proastei administraþii PSD din portul Constanþa.

Evaziunea fiscalã creºteºi depãºeºte bugetul cumulat al educaþiei ºi sãnãtãþii. Banii merg în puºculiþele mafiei roºii ºi în buzunarele partidelor pentru campania electoralã.

Inegalitãþile dintre venituri au crescut, iar sãrãcia continuã sã rãmânã o problemã nerezolvatã. Pomana electorala nu este soluþia. Ea menþine românii cu mâna întinsã la stat. Cu„Ponta – 4 case ºi la fiecare 10 luni încã o casã” la guvernare, ratãm cu fiecare zi care trece ºansa de a munci ºi investi.

Andreea Paul, Deputat ACL

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Septembrie 2014

Teren pentru tinerii petrileni

P

ãmânt pentru tineri. Sute de tineri din Petrila aºteaptã o locuinþã din fondul locativ de stat. În timp ce numãrul acestora se apropie de 500, autoritãþile locale nu au niciun spaþiu locativ liber. Soluþia este ca tinerii sã beneficieze de teren. Aºa se face cã edilii petrileni vor acorda 35 de parcele de pãmânt pentru construcþia de locuinþe.

Monika BACIU “Am reuºit sã construijm blocurile sociale, dar nu avem locuinþe pentru toatã lumea. Vom da 35 de parcele de teren în folosinþã gratuitã pentru cã nu avem nici mãcar o locuionþã liberã”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel.

La fel ca ºi în cazul A.N.L., o parte dintre tinerii care sperã

atribuirea unei parcele de teren în baza Legii 15/2003, pentru construirea unei locuinþe proprietate personalã, au îmbãtrânit pe listele de aºteptare. Fãcutã în 2003, în penultimul an al guvernãrii P.S.D., ºi perceputã ca un act normativ cu caracter social, legea dã puteri depline administraþiilor locale, cãrora li se încredinþeazã sarcina de a gãsi teren pentru tineri

“în limita suprafeþelor disponibile”, fãrã a stabili vreo normã sau vreo obligaþie în acest sens. ªi tot în baza acelei

Studenþii la Medicinã, obligaþi sã se cãleascã pe ambulanþã

O

datã cu începutul noului an universitar, studenþii la Medicinã vor face obligatoriu un stagiu de practicã pe ambulanþã.

Ministrul sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, a declarat cã este obligatoriu ºi totodatã de mare ajutor pentru studenþii care îºi doresc sã devinã medici buni sã treacã ºi prin sis-

temul medical de urgenþã. “Contactul cu medicina de urgenþã e definitoriu în pregãtirea oricãrui medic. Are ºi rol de pregãtire de conduitã, dar ºi sprijin. ªi cred

legi, tinerii care solicitau teren trebuiau doar sã dea o declaraþie pe proprie rãspundere cã nu au avut sau nu deþin în proprietate o

struirea unei locuinte proprietate personala, potrivit prevederilor art. 1, vor fi cuprinse intre 150 m2 si 300 m2 in municipii si sectoarele municipiului Bucuresti, intre 250 m2 si 400 m2 in orase si intre 250 m2 si 1.000 m2 in comune si satele apartinatoare unitatilor administrativ-teritoriale.

Sanitari mai puþini decât locuri

N

oul an ºcolar a debutat luni, 15 septembrie, ºi la ªcoala Postlicealã Sanitarã “Carol Davila” din Petroºani, dar, cu o premierã negativã. Astfel, dintre cele 115 locuri disponibile la calificãrile asistent medical generalist ºi asistent medical farmacie, 14 au rãmas neocupate. Din acest motiv, perioada de înscriere a fost prelungitã pânã pe data de 1 octombrie.

Mircea NISTOR

cã-l va ajuta pe viitorul absolvent de Medicinã sã îºi aleagã uºor specialitatea ºi sã vadã care îi sunt aptitudinile”, a punctat ministrul sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu.

locuinþã sau un teren destinat construirii unei locuinþe proprietate personalã, atât în localitatea în care se solicitã atribuirea în folosinþã a unui teren, cât ºi în alte localitãþi, legea nespecificând obligativitatea verificãrii sinceritãþii acestei declaraþii.

Suprafetele de teren care pot fi atribuite tinerilor pentru con-

“Nu pot sã spun cã este vorba despre o premierã negativã dar asta este situaþia.

Avem cursanþi mai puþini decât numãrul de locuri care ne-au fost alocate.

De aceea am ºi prelungit periaoada de înscriere cu încã douã sãptãmâni”, a declarat Gabriela Stanca, director ªcoala Postlicealã Sanitarã “Carol Davila” Petroºani.

Pe de altã parte, cu începere din data de 15 septembrie, unitatea ºcolarã din Petroºani este partenerã într-un proiect european cu o instituþie sanitarã din localitatea portughezã

Montijo.

“Este vorba despre un program “Erasmus plus” care se va întinde pe doi ani de zile ºi este destinat calificãrii asistenþilor medicali generaliºti ºi de farma-

cãtre Uniunea Europeanã. La program vor participa 50 dintre elevii noºtri, primul grup urmând a pleca în Portugalia în 8 februarie 2015”, a mai precizat Gabriela

cie.

Acesta poartã denumirea de “Experienþã de viaþã pentru viaþã prin stagii de practicã în domeniul asigurãrii sãnãtãþii în Uniunea Europeanã” ºi este finanþat, integral, de

Stanca.

Cursurile ºcolii sanitare postliceale din Petroºani au început, ieri, într-o nouã locaþie. Respectiv întrun spaþiu aparþinãtor ªcolii Generale Nr. 5 din cartierul Aeroport.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Septembrie 2014

Promovarea turismului se va face dintr-un centru specializat

P

roiectul centrului de informare pentru turiºti, care se va realiza pe fonduri europene a fost lansat luni dimineaþã la Petroºani. Construcþia centrului a început încã de sãptãmâna trecutã, iar la lansare au participat toþi cei interesaþi, mai puþin cei care au cabane în Parâng ºi care ar fi fost direct interesaþi.

Diana MITRACHE „Centrul Naþional de Informare ºi Promovare Turisticã în municipiul Petroºani” a fost lansat oficial, odatã cu proiectul ce a primit, dupã ani buni de aºteptare, banii de la Uniunea Europeanã.

Proiectul a fost depus încã din 2011, dar abia acum s-au primit banii necesari ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi crede cã acesta este un punct important în dezvoltarea turismului local. „Ne dorim ca acest centru

sã fie o oportunitate pentru cei care doresc sã viziteze Petroºaniul ºi Valea Jiului, din punct de vedere turistic. Sã gãseascã acolo toatã informaþia necesarã, concentratã, astfel încât sã nu mai fie nevoie sã apeleze la alte mijloace.

Deocamdatã este ultimul proiect pe care îl implementãm pe bani europeni, pe bugetul 2007 – 2013.

Ne dorim sã accesãm ºi alte fonduri europene, dar asta rãmâne de vãzut pe viitor”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi,

primarul municipiului Petroºani.

De la lansarea proiectului destinat centrului de informare turisticã au lipsit, însã,

investitorii în turism din Parâng, iar lipsa lor a fost sesizatã de

directorul CSª Petroºani, Zoltan Toth. „Nu vãd nici un reprezentant al cabanierilor din Parâng ºi cred cã ei ar trebui sã

fie primii interesaþi de promovare”, a spus Zoltan Toth, care a

aflat, tot cu aceastã ocazie, cã aceºtia au lipsit nemotivat, deoarece au fost invitaþi de administraþia localã.

Valoarea totalã a proiectului care vizeazã contruirea ºi funcþionarea acestui

centru destinat turiºtilor este de 617.000 de lei ºi va fi gata anul viitor.

Amplasamentul a fost ales lângã sediul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, la intrarea din drumul european.

Cazãrile la hoteluri ºi pensiuni: Nerezidenþii au cheltuit 2,2 miliarde lei

H

otelurile ºi pensiunile turistice au gãzduit în primul semestru 840.000 de nerezidenþi, care au cheltuit 2,2 miliarde lei (500.000 euro), cei mai mulþi (62,1%) venind pentru afaceri, conferinþe sau târguri, cu jumãtate dintre cheltuielile efectuate destinate cazãrii, potrivit datelor INS. "Principalul motiv al sejurului petrecut de turiºtii nerezidenþi în România l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinþe, cursuri, târguri ºi expoziþii (62,1% din numãrul total de turiºti nerezidenþi), cheltuielile acestora reprezentând 69,4% din total. Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenþi în România l-a reprezentat cãlãtoriile în scop particular (37,9% din numãrul total de turiºti nerezidenþi), cheltuielile acestora reprezentând 30,6% din total", se aratã într-un comunicat al Institutului Naþional de Statisticã. Cãlãtoriile în scop personal se referã la vacanþe, cumpãrãturi, evenimente culturale ºi sportive, vizitarea pri-

etenilor ºi rudelor, tratament medical, religie, tranzit ºi alte activitãþi. Pe segmentul de afaceri, turiºtii preferã în special cazarea cu mic dejun inclus, în proporþie de 92,8% din totalul cheltuielilor pentru cazare.

Cheltuielile turiºtilor nerezidenþi în restaurante ºi baruri au fost de 16,3%, iar cele pentru cumpãrãturi au reprezentat 12%, din care alimentele au avut o pondere de 34,9%, iar cadourile ºi suvenirurile de 33,6%.

Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au reprezentat 54,9% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cele pentru accesul în parcuri de distracþii, târguri, cazinouri, sãli de jocuri mecanice au fost de

64,3% din totalul cheltuielilor pentru recreere. Din totalul nerezidenþilor sosiþi în România în prima jumãtate a anului, 41% ºi-au organizat sejurul prin agenþii de turism, iar 33,5% ºi l-au organizat singuri.

Principalul mijloc de transport utilizat de cãtre aceºtia a fost avionul, în cazul a 77,4% din numãrul total de turiºti, urmat de autoturismele proprii (13,2%) autocare ºi autobuze (7,2%), trenuri, ambarcaþiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete (2,2%). În trimestrul al doilea au fost cazaþi în România 531.000 de turiºti nerezidenþi, care au cheltuit în total aproape 1,33 miliarde lei.

LUNA SEPTEMBRIE

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã a la greq de pui Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:

z z z z z

LUNI: - Ciocãnele cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã - Iahnie de fasole cu costiþã - Cotlet de porc cu sos de usturoi ºi piure de cartofi - Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: - Gulaº unguresc cu gãluºte - Spaghetti cu mazãre ºi bacon - Ruladã de porc cu spanac ºi brînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi MIERCURI: - Tochiturã ardeleneascã cu piure de cartofi - Friptura þigãneasca ºi orez cu legume - Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai - ªniþel pui pane cu cartofi þãrãneºti JOI: - Ostropel de pui cu mãmãliguþa - Chifteluþe marinate cu piure de cartofi - Varza a la Cluj cu cîrnaþi - Piept de pui dulce-acriºor cu orez VINERI: - Ciulama de pui cu smîntîna ºi mãmãliguþa - Paprikas unguresc cu pipote de pui ºi cartofi în chimen - Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai - Paste cu pui aromat

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

14 Program & Horoscop

10:20 Biziday 11:00 Teleshopping 11:40 Nocturne 12:20 România în 5 minute 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:35 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:15 Interes general 18:45 România în 5 minute 18:50 Clubul celor care muncesc în România 19:00 Meteo

10:30 11:15 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 16:30 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:30

Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Trãsniþii din Queens Teleshopping Focus Dumbrava minunatã Focus Walker, poliþist texan Focus Râzi ºi câºtigi Vrei sã fii milionar?

Busola de aur Trãsniþii

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Septembrie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Elektra 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 La Mãruþã 11:30 Trandafirul negru 12:30 Dãdaca 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Trandafirul negru 15:00 Balada lui Lucy Whipple 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Vã angajaþi într-un nou proiect care ar putea sã vã aducã avantaje materiale substanþiale, dar nu veþi mai avea timp liber. Aveþi grijã sã nu vã neglijaþi familia ºi prietenii.

Teleshopping Dragoste dulce-amarã Vouã Specialiºti în sãnãtate ªtiri Naþional TV Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Vouã Legenda cãutãtorului Vouã Fugarul Legenda cãutãtorului ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Trãdarea WOWbiz

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 Butonul de panicã Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Culorile iubirii Legãturi riscante Minciuna Tânãr ºi neliniºtit Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Culorile iubirii Legãturi riscante

10:00 10:15 11:00 11:15 12:00 12:15 13:00 13:15 14:00 14:15 15:00 15:15 16:00 16:15 17:30 18:00 19:30 20:00 21:00 21:45 Basel 22:30

ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal European ªtirile Digi Sport Fotbal European ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Digi Sport Special EuroFotbal Fotbal: Real Madrid EuroFotbal

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Nu sunteþi mulþumit de nimic ºi vã enervaþi repede. Nu vã descãrcaþi nervii pe cei din jur!

Pãstraþi-vã cumpãtul ºi nu exageraþi. Cu rãbdare, toate se vor rezolva uºor.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

S-ar putea ca o persoanã apropiatã sã vã dezamãgeascã.

Sunteþi foarte energic ºi împrejurãrile vã sunt favorabile. Aveþi mari ºanse de reuºitã în tot ce faceþi. Petreceþi mai mult timp alãturi de persoana iubitã!

23 august *** 22 septembrie

Sunteþi îngrijorat din cauza problemelor financiare. Vã puteþi baza pe ajutorul unei persoane mai în vârstã. Se iveºte ocazia sã câºtigaþi ceva în plus pe lângã salariu. Ascultaþi sfaturile partenerului de viaþã!

Este posibil sã vã certaþi cu o colegã de serviciu, despre care aflaþi cã vã bârfeºte. Pãstraþi-vã calmul ºi ascultaþi-vã intuiþia!

Staþi mai mult în mijlocul familiei.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Revine în actualitate o problemã sentimentalã mai veche ºi s-ar putea sã vã certaþi cu partenerul de viaþã. Gândiþi-vã bine înainte de a face acuzaþii! Nu acþionaþi sub impulsul momentului!

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

22

În prima parte a zilei, aveþi tendinþa sã le cãutaþi tuturor nod în papurã. Seara petreceþi momente plãcute alãturi de partenerul de viaþã. S-ar putea sã vi se confirme plecarea într-o cãlãtorie lungã.

10:45 11:00 12:00 12:15 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 15:00 16:00 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15

21

23 noiembrie *** 20 decembrie O rudã mai în vârstã vã atrage atenþia cã nu vã purtaþi corect.

Fiþi prudent, ca sã evitaþi deziluziile ºi certurile. Aveþi mai multã grijã de sãnãtate!

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie. Deºi aveþi tendinþa sã cheltuiþi cam mult, aveþi ºanse sã obþineþi mari satisfacþii.

Descoperiþi cu surprindere cât de bine vã simþiþi într-un colectiv nou.

Nu vã ambiþionaþi sã vã rezolvaþi singur toate problemele. Sunteþi obosit ºi este cazul sã acceptaþi ajutorul prietenilor. Sfaturile unei persoana mai în vârstã vã ajutã sã aplanaþi un conflict cu un partener de afaceri.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa aveþi sentimente contradictorii în ceea ce priveºte problemele profesionale ºi de familie. Dupã-amiazã reuºiþi sã vã limpeziþi puþin gândurile ºi petreceþi momente plãcute.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi energic ºi aveþi dispoziþia necesarã pentru a rezolva o problemã partenerialã mai veche. Sar putea sã vã dezamãgeascã un prieten în care aþi avut mare încredere. Nu puneþi la suflet.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Septembrie 2014

Î

n fiecare an, conform Calendarului Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, în perioada 16 – 22 septembrie se desfãºoarã Campania „Sãptãmâna Europeanã a Mobilitãþii”.

Sãptãmâna europeanã a mobilitãþii 2014 are scopul de a reevalua modul în care privim spaþiul urban.

Sloganul din acest an, "Strãzile noastre, alegerea noastrã", încurajeazã oamenii din întreaga Europã pentru a crea tipul de oraº în care vor sã trãiascã.

La nivel global, existã o miºcare tot mai mare de a "recupera" zonele urbane locurile de auto-parcare poate fi transformate în mini-parcuri. Strãzi din beton pot fi folosite pentru activitãþi comunitare. Pe scurt, în acest an este vorba de realocarea ºi reproiectarea strãzilor ºi spaþiilor publice în favoarea persoanelor. Nevoile bicicliºtilor ºi pietonilor au fost de multe ori marginalizate.

De la oraº la oraº, fiecare dintre noi este afectat de modul în care folosim

16 -22 septembrie 2014

Sãptãmâna Europeanã a Mobilitãþii

Date statistice pentru judeþul Hunedoara:

Boli Cardio-Vasculare HTA Diabet zaharat tip II Obezitate spaþiul ºi tipul de transport ales. Împreunã, autoritãþile locale ºi cetãþenii pot proiecta oraºe care pun oamenii pe primul loc.

Oamenii din întreaga lume celebreazã Sãptãmâna Europeanã a Mobilitãþii în diferite moduri, prin organizarea a numeroase festivitãþi, activitãþi sportive, afiºe, evenimente, concerte sau alte activitãþi, pentru a atrage atenþia asupra

Suma la care ajunge pagubã pentru ºoferii prinºi fãrã rovinietã Amendã pentru lipsa rovinietei, despãgubirile pentru Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale (CNADNR) ºi costurile unei executãri silite în cazul refuzului platii pot aduce pagube serioase bugetului unui ºofer.

Un ºofer prins fãrã rovinieta este pedepsit de CNADNR la plata retroactivã a unei roviniete pe un an întreg (124 de lei) plus o amendã (250 de lei).

Dacã ºoferul tot nu se duce la ghiºeu, urmeazã executarea silitã care aduce statului cheltuieli

suplimentare pe care ºi le va recupera din buzunarul vinovatului: taxa poºtalã, taxa de timbru, cheltuielile de efectuare a actelor. O estimare medie aratã cã e vorba de încã

369 de lei.

Astfel, în cazurile de refuz total ºi neglijenþa continuatã, un ºofer se poate trezi cã datoreazã statului peste 700 de lei.

2012 32849 60234 21779 2683

2013 33136 61700 22533 2990

problemelor populaþiei.

Renunþând pentru o sãptãmânã sau numai pentru o zi la maºina personalã, se aduc beneficii imense atât mediului cât ºi sãnãtãþii personale.

Cetãþenii sunt încurajaþi ca în loc sã se urce la volanul propriei maºini, sã aleagã varianta autobuzului, a tramvaiului, a metroului, a bicicletei sau, de ce nu, a mersului pe jos. Dacã folosesc transportul public

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

COMUNICÃ beneficiarilor sãi din Cartier Aeroport, zona industrialã Livezeni ºi tuturor utilizatorilor dintre EM Livezeni ºi Magazin Kaufland, cã în data de 17 septembrie 2014, se va sista furnizarea apei potabile între orele 8:00 – 18:00, din cauza lucrãrilor pe reþeaua de distribuþie apa potabilã din Cartierul Aeroport.

Multumim tuturor beneficiarilor serviciilor noastre pentru intelegere.

câºtigã de douã ori: o datã pentru cã fac economie la bani ºi la carburanþi ºi a doua oarã pentru cã produc mai puþinã poluare decât dacã ar fi la volanul propriei maºini.

Viaþa sedentarã determinã creºterea riscului pentru bolile cardio-vasculare; HTA; diabetul zaharat tip 2; obezitate.

Creºterea traficului rutier determinã: creºterea poluãrii aerului, creºterea poluãrii fonice, creºterea riscului de accidente rutiere.

Director executiv, deleg., Ec. Mariana Pâncotan

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet.

Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Septembrie 2014

Cine intervine la salvarea celor prinºi de avalanºe?

S

ingurii salvatori specializaþi sã intervinã la salvare sau recuperare din avalanºã nu apar pe indexul de informare al Serviciului de Urgenþã 112.

Din cauza acestei anomalii solicitarea salvamontiºtilor nu este o obligaþie prin fiºa postului ci doar o opþiune.

La fel ca ºi salvatorii minieri profesioniºti care nu apãreau pânã în urmã cu câþiva ani în nomenclatorul de meserii, salvamontiºii din România nu se regãsesc pe indexul de informare al Serviciului

F

Se cautã salvamontiºti

ormaþiunea Salvamont Petroºani care intervine în staþiunea Parâng cautã tineri pentru a-i forma în aceastã meserie. Singura condiþie eliminatorie impusã celor care se vor prezenta la preselecþie, este sã ºtie sã schieze.

Reprezentanþii echipei de salvatori montani din staþiunea Parâng au anunþat pentru data de 25 septembrie a.c., organizarea unei preselecþii destinatã tinerilor interesaþi sã devinã salvamontiºti.

La concurs pot lua parte toate persoanele cu vârsta cuprinsã între 20 ºi 30 de ani, din localitãþile Petrila, Petroºani ºi Aninoasa, iar selecþia se va face la sediul Primãriei Petroºani. ªeful salvatorilor montani, Dumitru Bârlida spune cã tinerii care vor fi admiºi

în echipã vor beneficia de cursuri de instruire gratuite precum ºi de alte facilitãþi. „Noi sperãm ºi vrem sã ocupãm mai multe locuri cu tineri care iubesc aceastã activitate ºi muntele. Îi trimitem la ºcolarizare ºi specializare gratuit, în perioada imediat urmãtoare. Sunt selectaþi în vederea angajãrii dupã ce îºi terminã toate cursurile de instruire.

Condiþia principalã este sã ºtie sã schieze, de restul ne ocupãm noi, sã-i pregãtim pentru a deveni salvatori montani. Vor merge gratuit la ºcoli de pregãtire, totul le va fi asigurat pentru a deveni salvamontiºti”, a declarat Bârlida.

Pânã la angajare cei care sunt admiºi în echipa salvamontului din Parâng au statut de voluntari.

Aceºtia vor fi cooptaþi ºi în acþiuni de cãutare ºi salvare, vor avea transportul pânã în staþiune asigurat, echipament de intervenþie precum ºi alte facilitãþi.

Maximilian GÂNJU

112, pentru intervenþia în caz de avalanºã. Culmea este cã salvatorii montani sunt singurii specializaþi în cãutarea ºi recuperarea unor persoane surprinse de avalanºã ºi fac aceastã activitate de la înfiinþarea serviciului de salvare montanã în România.

Vicepreºedintele Asociaþiei Salvatorilor Montani din România, George Resiga, sperã cã anomalia aceasta va fi corectatã. „Vreau sã punctez o anomalie de ultimã orã. Pe noul index apãrut la 112, Salvamontul nu este trecut pentru a interveni la avalanºã.

Singurii specialiºti în ceea ce se cheamã activitatea de gestionare-salvare în caz de avalanºã sunt salvamontiºtii. Salvamontul - autoritate naþionalã competentã în formare profesionalã, autoritate care are în cadrul formãrii salvatorilor montani un modul strict

de gestionare al acestui accident. Este surprinzãtor, când am vãzut indexul am rãmas mai mult decât surprinºi. Existã posibilitatea sã se fi omis din greºealã, însã trebuie corectatã”, a declarat, pentru Mesagerul Hunedorean, George Resiga, vicepreºedintele Asociaþiei Naþionale a Salvatorilor Montani.

Culmea este cã existã

o lege, mai exact Hotãrârea de Guvern 77/2003, prin care se specificã faptul cã: „Serviciul Public Salvamont coordoneazã activitãþile de salvare în munþi.

Activitatea de patrulare montanã, de cãutare a rãniþilor ºi acordare a primului ajutor în cazul accidentelor produse pe munte se face de cãtre Salvamont”.

Maximilian GÂNJU