Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 696

Cronica Vãii Jiului Luni, 15 Septembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Directorul minei Lonea ”floarea de la butoniera lui Gh. Bobar”

Dragi copii ºi pãrinþi, Stimaþi dascãli, Fiecare început de an ºcolar ne oferã prilejul de a privi, cu încredere ºi speranþã, spre viitor. ªcoala, pe lângã celelalte componente ale societãþii reprezintã punctul de plecare în viaþã pentru fiecare om. O vorbã înþeleaptã spune “Cine are carte, are parte!”. De-a lungul timpului, s-a dovedit cã lumina învãþãturii poate fãuri destine ºi reuºeºte sã împlineascã visurile oamenilor ºi ale omenirii. Am deosebita plãcere ca, la acest nou început de an ºcolar, 2014-2015, în numele Consiliului Local, al Primãriei municipiului Petroºani ºi al meu personal, sã urez tuturor elevilor, dascãlilor ºi pãrinþilor ca, împreunã, sã se bucure de binefacerile învãþãturii, pentru a cizela oameni ºi caractere, care sã ducã mai departe tradiþia secularã a învãþãmântului românesc. Vã asigurãm, dragi elevi ºi stimaþi dascãli, cã Administraþia Publicã Localã va acorda - ºi în continuare tot sprijinul necesar desfãºurãrii în bune condiþii a procesului de învãþãmânt. Fie ca acest nou an ºcolar sã încununeze eforturile noastre, ale tuturor ºi sã ne bucurãm pentru cã avem posibilitatea de a creºte o generaþie demnã de marea familie europeanã în care ne-am integrat! Spor la învãþãturã ºi succes în activitate!

”V

rem sã vã spunem cã mina Lonea este vaca de muls a ãstora, a lui Gheorghe Bobar, ºeful PSD-ului, ºi directorul pus de el, Zamfir, ºi noi tãcem, liderii noºtri de sindicat ºtiu ºi tac. Noi ce sã înþelegem? Decât cã sunt pe mânã cu ei, sau cã-i au la mânã ºi nu pot miºca. Noi trebuie sã facem ceva, sã ne alegem oameni care sã ne reprezinte pe noi, nu pe ei, care îºi bat joc de noi. Uitaþi-vã la Petrila. Acolo, pe lider nu-l poate atinge nimeni cã nu s-a cârdãºit cu ei, deºi e ºi el PSD-ist, dar la el oamenii sunt una, iar politica nu se face la minã. Ce, noi nu putem avea unul care sã le stea cu sula în coaste, sã meargã mina ºi noi sã avem cu ce lucra? >>> PAGINILE 8-9

Tiberiu IACOB-RIDZI, Primarul municipiului Petroºani

Pliante anti ApaServ ºi ACL, acþiune iniþiatã de ciudatul senator Vochiþoiu >>> PAGINA A 3-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Septembrie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ

Radare în Hunedoara 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia – Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str. Muncii

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Septembrie 2014

Pliante anti ApaServ ºi ACL, a c þ i u n e i n i þ i a t ã de ciudatul senator Vochiþoiu S

crisoarea senatorului Haralambie Vochiþoiu, distribuitã în cutiile postale ale cetãþenilor, sâmbãtã, 13 septembrie, în care vorbeºte de sitemul ticãloºit al ACL ºi în special al Apa Serv – al cãrui preºedinte CA este un PSD-ist ”pãstorit” chiar de sentor – anunþã cã oferã asistenþã juridicã pentru cei ce doresc sã depunã plângeri. Dar, un grup anti ”senatorului de vorbe goale” au purces la dejucarea planului ºi au adunat, cât au putut, pliantele cu vãdit scop electoral. Sâmbãtã dupã amiaza, doi oameni ai senatorului Haralambie Vochiþoiu, Constantin Alexandrescu ºi Lili Jianu, prestau o muncã se Sisif, parcurgând scãri de bloc ºi umplând cutiile poºtale ale cetãþenilor cu o scrisoare/pliant în care se arãta îngrijorarea fatã de ”bietul cetãþean” ºi se acuza structura politicã ”împotriva firii” Alianþa Creºtin Liberalã, care vrea sã scumpeascã

apa. La fel ºi pe Costel Avram, directorul Apa Serv, care debranºeazã, din cauza rãu platnicilor ºi pe cei buni platnici, cum se întâmplã la scãrile de bloc care nu au branºamente separate. Pliantul cuprinde tot ceea ce a spus senatorul Haralambie Vochiþoiu pe posturile de televiziune ºi în presa scrisã, adicã despre ”metodele abuzive” cum le-a numit acesta de-a

lungul anilor, despre grija sa, ca senator, faþã de cetãþean ºi cum este dispus sã-i apere de aceste rele. Ca urmare, în respectiva denigrare ofertã, Haralambie Vochiþoiu îndeamnã cetãþenii sã vinã la cabinetul sãu senatorial pentru a le oferi consultanþã juridicã gratuitã ”tuturor cetãþenilor Vãii Jiului, victime ale sistemului ticãloºit implementat de Alianþa Creºtin Liberalã pentru a depune plângeri penale împotriva conducerii Apa Serv Petroºani”. Unii cetãþeni, care au gãsit misiva senatorului au avut reacþii pro ºi contra. Unii au înjurat ”mincinosul care ºi-a înjurat ºi propriii colegi pe vremea când se afla la PSD ºi de unde a fost dat afarã”, iar alþii, deºi erau nemulþimiþi cã se va scumpi, cândva, apa, tot senatorului i-au reproºat populismul. ”Doamnã, nu-l iubesc Avram de la Apa Serv,

cã nu-mi plac mie ochii lui. Dar am lucrat acolo ºi ºtiu cã a salvat firma, chiar dacã mã doare gura s-o spun. Dar Vochiþoiu, l-a înjurat pe colegul lui de la Eon Gaz, cã a îndrãznit sã spunã ca ar vrea sã fie primar, pe fostul ºef de la Jandarmi care a fost în partid cu el etc., a furat apa ºi doar n-o sã-l pupe cã l-a prins. Pãi de la el de la firma de termopane, câþi a dat afarã pe aceeaºi chestie, cã-i omora firma. ªi apoi în cine dracu dã de la Apa Serv, cã preºedintele Consiliului de Administraþie de acolo este un PSD-ist, Radu Sorin, ºi Vochiþoiu e coordonator al PSD-iºtilor. Nu vedeþi cã-i demagog ne crede proºti!” – a declarat supãrat Mitu Burlec, de pe str. Vasile Milea, Petroºani.

Vreo ºase-ºapte cetãþeni, care sunt vãdit împotriva senatorului Vochiþoiu, ºi o parte nici nu-l iubesc pe directorul Apa Serv, Costel Avram, au purces la a aduna de prin cutii poºtale scrisoarea ”cu promisiuni deºarte”. Printre ei se aflau ºi lucrãtori ai Apa Serv care au declarat cã ei nu fac politicã în acest caz, dar muncesc câineºte pentru salarii de mizerie în timp ce alþii, cu bani ºi funcþii îi sfideazã ºi-i înjurã pentru cã le cer sã-ºi plãteascã serviciile, în timp ce oamenii simpli, sãrmani vin ºi discutã cu ei cum pot sã fie ajutaþi sã se achite de datorii. Aceºtia au precizat cã ideea cu ”cade apa pe noi” este o aberaþie. Nici o lege nu permite sã nu tratezi apa, s-o filtrezi ºi tot ce cere metodologia în domeniu. Ca urmare, senatorul profitã de cetãþeni

pentru a distruge un agent economic, singurul din Valea Jiului. ”Vom aduce apã cu gãleata ºi ne vom spãla la stropitoare, dacã va continua aºa. Dl. Vochiþoiu ar trebui sã gãseascã o soluþie pentru a obþine subvenþii la apã pentru cei sãrmani ºi nu sã punã pe butuci

firma” – a declarat un salariat al Apa Serv. ”Atacul” la apã ar putea fi unul eficient având în vedere cã este un punct sensibil, iar senatorul Haralambie Vochiþoiu ºtie cã poate avea efect ca punct al campaniei electorale. Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Septembrie 2014

ªcoala începe în parc, dacã nu plouã

n Petroºani, anul ºcolar ia startul în Parcul Central Carol Schreter, dacã vremea va fi favorabilã. De la ora 10,00, toþi copiii din oraº se vor întâlni pentru prima datã în acest loc. Nimeni nu va lipsi, iar în deschiderea ceremoniei va vorbi primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Diana MITRACHE

Sute de copii, de la toate ºcolile ºi liceele din Petroºani, vor veni în aceastã dimineaþã sã ia parte la festivitatea de deschidere oficialã a noul an ºcolar. Emoþiile vor fi foarte mari pentru bobocii, care acum trec pentru prima datã pragul clasei I, dar ºi pentru bobocii de la licee. Tuturor li se va adresa în 15 septembrie, la ora 10,00 primarul Tiberiu Iacob Ridzi, directorii

regãtiþi pentru o meserie. Sunt tineri hunedoreni care au ales sã urmeze cursurile ºcolii profesionale. Peste 650 de elevi vor urma în anul ºcolar 2014 - 2015 cursurile învãþãmântului profesional cu duratã de doi, respectiv trei ani. Monika BACIU

ºcolilor, dar ºi un preot, care îi va binecuvânta. Ceremonialul are loc în fiecare an în Parcul Carol Schreter

ºi este organizat de administraþia localã, tocmai în ideea în care toþi copii sã poatã asculta urãrile de bun venit la ºcoalã.

n toate unitãþile de învãþãmânt de pe raza municipiului Vulcan noul an ºcolar va începe în condiþii bune, dupã ce autoritãþile locale de la Vulcan au reuºit sã finalizeze lucrãrile necesare de reparaþii ºi ingienizare. moasã ºi de bine dotatã ca ºi celelalte ºcoli generale din oraºul nostru, iar corpul profesoral are o pregãtire foarte bunã, echivalentã cu cea a dascãlilor de la celelalte ºcoli din oraº. Invit pãrinþii din zonã sã nu evite aceastã ºcoalã ºi sã aducã aici copiii pentru clasele I-VIII, evitând astfel un efort inutil al acestora, generat de naveta în oraº”, spune Gheorghe Ile. ªi Colegiul “Mihai

Viteazu”, unde se deruleazã un proiect de reabilitare ºi modernizare pe fonduri europene, lucrãrile nu vor afecta orele de curs. “Nu vor fi afectate orele de curs de la liceu, pentru cã toate lucrãrile care þin de interioare au fost finalizate, rãmânând în execuþie

Dupã cele trei etape de înscriere în învãþãmântul profesional ºi tehnic, cu duratã de doi, respectiv trei ani, în judeþ s-au înscris peste 650 de elevi, dornici de a

de lei. Pentru asigurarea începerii în bune condiþii a anului ºcolar 2014-2015 ºi în vederea diseminãrii tuturor informaþiilor referitoare la învãþãmântul profesional ºi tehnic, consfãtuirile judeþene

învãþa o meserie ºi de a dobândi o calificare. Cei mai mulþi tineri au ales sã înveþe despre meseria de mecanic auto, sudor, ospãtar sau bucãtar. Tinerii care vor urma aceste cursuri nu vor obþine doar diploma de specialist într-o anumitã meserie, ci vor beneficia ºi de o bursã lunarã de 200

pentru cadrele didactice care predau discipline/module cuprinse în aria curricularã "Tehnologii", vor fi organizate la nivelul judeþului, în trei sesiuni de informare. Astfel, la Petroºani consfãtuirile vor avea loc în data de 17 septembrie la Colegiul Naþional Carmen Sylva.

Dupã ceremonie, fiecare ºcoalã îºi va încolona elevii ºi profesorii diriginþi ºi învãþãtorii îi vor conduce în sãlile de clasã.

La Vulcan, clopoþelul sunã bine

Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile susþine cã în toate unitãþile de învãþãmânt din Vulcan, atît spaþiul cât ºi calitatea corpului profesoral sunt elemente care pot asigura derularea procesului de învãþãmânt la cele mai exigente cote de calitate. Inclusiv copiii din zona Paroºeni au o ºcoalã cu totul schimbatã. “Aceastã ºcoalã(nr: ªcoala generalã nr. 3.) este la fel de fru-

Vor sã înveþe meserie

doar cele care þin de exteriorul clãdirilor din complexul educaþional ºi modernizarea sãlii de sport”, spune Gheorghe Ile. În primul semestru al noului an de învãþãmânt, orele de educaþie fizicã ºi sport de la Colegiul “Mihai Viteazu” vor avea loc fie pe terenul de sport din curtea liceului, fie la una din celelalte sãli de sport de pe raza municipiului Vulcan.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Septembrie 2014

Blocuri vandalizate, „artiºti” neidentificaþi

etrila este locul în care se poate petrece orice, iar asta o dovedeºte inscripþiile apãrute recent în mai toate locurile publice. „Artiºti”, rãmaºi deocamdatã neidentificaþi de autoritãþi, au împânzit faþadele blocurilor cu inscripþii care mai de care mai diferite, inspiraþi poate, de statusurile de pe Facebook. ªi parcã nu este de ajuns asta, dar cei care au fãcut asta au ales cu precãdere zone recent recondiþionate de proprietari, aºa încât inscripþiile fãcute cu spray negru, ori verde, sã fie cât mai bine vãzute. Diana MITRACHE ªi uite aºa, o idee pe care cândva Ion Barbu ar fi vrut sã o implementeze artistic la Petrila, i-a inspirat prost ºi pe alþii. „Au apãrut pe bloc ºi le-am observat de câteva zile. Nu ºtim cine le-a fãcut, dar sunt cuvinte urâte”, ne-a mãrturisit o femeie ce locuieºte în

Artistul de conjuncturã, se pare cã este nemulþumit cu viaþa lui ºi atunci când se simte deznãdãjduit, se crede „prins în oraºul

groazei din Þara Rataþilor” ºi le reproºeazã eventualilor cititori cã: „NU puteþi cumpãra toate generaþiile”.

Scrisul este aproape caligrafic, semn cã autorul, ori autorii nu au prea multe clase, mai ales atunci când consemneazã cã apropierea Poºtei din Petrila, locul ales cu precãdere de artiºtii ad-hoc. Cei care au scris la propriu pe pereþi, uitând de „peretele” de pe Facebook, ne dau câte ceva din trãirile lor: „când spun cã am draci, cheamã un preot ºi upgradeaza-i Biblia!”.

„Eºti gata sã iubeºti? Fii pregãtit sã te doarã!”. Nu au scãpat de talentul de ocazie care ia mãcinat pe autori

nici monumentul din faþa Casei de culturã Ladislau Schmidt, pe care scrie acum cu majuscule KAZI, dar nici zidul de la parterul magazinului universal din oraº, pe care artistul ºi-a etalat dragostea pentru un anumit gen de muzicã:

„pe inimã mi-am tatuat demult hip-hop, doar ca pieptul meu sã dea ºi el din cap”. Adânc, nu? Încercãrile artistice ale acestor tineri învãþaþi sã scrie pe peretele virtual al unei pagini de socializare, nu i-a satisfãcut pe cei de la poliþie ºi nici pe cei din primãrie. Edilii locali spun cã le-au cerut poliþiºtilor sã gãseascã vinovaþii, dar încã nu au fost identificaþi. „De aproximativ douã sãptãmâni, niºte

persoane care nu au fost identificate, au fãcut asta. A fost sesizatã poliþia localã, pentru cã sunt mâzgilite blocuri, instituþii ºi alte obiective locale. Din discuþiile pe care le-a avut cu ºeful Poliþiei Locale, cazul este încã în cercetare. Autorii riscã sã fie anchetaþi pentru distrugere. Încã nu avem suspecþi, dar se fac cercetãri”, a declarat Ciprian Preda, city manager al oraºului Petrila.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Septembrie 2014

Posturile vacante din spitale îºi aºteaptã rezidenþii

u avem suficienþi medici în sistemul sanitar hunedorean, iar cele mai deficitare capitole sunt pe ATI ºi Imagisticã (radiologie). Carmen COSMAN - PREDA Problema lipsei de medici din sistemul sanitar hunedorean nu este de ieri – de azi, însã situaþia nu s-a rezolvat între timp. Spitalele hunedorene au mai puþini medici decât ar avea nevoie pentru desfãºurarea activitãþii în condiþii optime. „Sunt secþii deficitare din acest punct de vedere. O ramurã cu siguranþã deficitarã este ATI. De asemenea, probleme sunt ºi pe partea de Imagisticã”, a declarat dr. Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt al Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara. Mai sunt secþii care ar avea nevoie de

ªomeri dupã ºcoalã oamna se numãrã bobocii ºi, cei care nu au reuºit sã se angajeze, T ori cei care nu au intrat nici acum la

facultate, sunt aºteptaþi sã îºi gãseascã un job. Trei agenþii locale din Valea Jiului, Petroºani, Vulcan ºi Lupeni, organizeazã, la finele acestei luni, o bursã dedicatã exclusiv celor care sunt tineri absolvenþi. Diana MITRACHE

medici, însã situaþia mai comportã un aspect. De exemplu, spuen cecilia Birãu, existã posturi vacante care nu sunt bugetate ºi nu pot fi ocupate. Parctic, Casa de Asigurãri de Sãnãtate deconteazã anumite servicii medicale, în funcþie de numãrul de paturi aprobat pentru fiecare spital în parte. ªi mai existã posturi aparent neocupate, dar pentru care existã medici rezidenþi, care

vor putea profesa imediat dupã terminarea specializãrilor, a mai explicat cecilia Birãu. Potrivit unei statistici întocmite cu ceva timp în urmã ed DSP Hunedoara, în sistemul sanitar hunedorean sunt aproape 200 de posturi de emdici vacante. Deficitare sunt specializãrile ATI, medicinã de urgenþã, medicinã de familie, dar ºi pediatrie ºi radiologie.

Când încerci sã faci primii paºi în viaþã, dupã ºcoalã, lucrurile par sã nu fie cum ai visat. Într-o astfel de situaþie sunt peste 1.000 de tineri din judeþul Hunedoara. Pentru ei, agenþiile locale din trei oraºe ale Vãii Jiului vor aduce angajatori la finele acestei luni. Responsabilii AJOFM

Hunedoara spun cã vor aduce angajatori, în aºa fel încât joburile sã fie atractive. „Dorim sã oferim cât mai multe locuri de muncã, joburi care sã ºi fie ocupate, sã prezinte ºi interes pentru absolvenþi”, a declarat Rodica Peter, director executiv AJOFM Hunedoara. Judeþul Hunedoara are în evidenþe 1.200 de tineri absolvenþi

care s-au înscris sã fie ºomeri. Lor li se adreseazã bursa din ultima vineri a lunii septembrie, dar mai sunt ºi alte avantaje pe care le pot dobândi, fiindcã sunt ºomeri. „Pentru absolvenþi existã ºi niºte subvenþii care se acordã timp de un an ºi chiar mai mult de atât, în funcþie de forma de învãþãmânt absolvitã, liceu, ºcoalã profesionalã, studii gimnaziale sau superioare. Este o bursã, care se acordã în funcþie de indicatorul social de referinþã, care este 500 de lei ºi care se amplificã cu un anumit coeficient, în funcþie de tipul studiilor pe care le-au absolvit”, a mai adãugat Rodica Peter. Bursa locurilor de muncã pentru absolvenþi are loc în data de 26 septembrie, vineri, începând cu ora 9,00, la trei dintre agenþiile din Valea Jiului, ºi anume: Petroºani, Lupeni ºi Vulcan.

Proiect pentru integrarea persoanelor cu dizabilitãþi ersoanele cu dizabilitãþi, încadrate pe piaþa muncii. Întâlnirea dintre reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara P ºi italienii din oraºul Oristano din Italia a avut ca rol dezbaterea

problemelor de integrare în societate a persoanelor din handicap. În jur de 200 de persoane cu dizabilitãþi din judeþ au participat la un proiect demarate de instituþia judeþeanã. Aceºtia s-au pregãtit pentru diferite meserii, precum tâmplãrie, tipografie ºi nu numai. Monika BACIU

"Noul proiect este evaluat la 500.000 de euro ºi îºi propune sã vinã în sprijinul persoanelor cu dizabilitãþi prin îngrijirea la domiciliu. Consiliul Judeþean sprijinã astfel de proiecte, dar ºi pe organizaþiile neguvernamentale care vin în ajutorul persoanelor cu dizabilitãþi", a menþionat Ioan Mircea Moloþ, preºedintele CJ Hunedoara. Reprezentanþii instituþiei judeþene au depus spre finanþare

un alt proiect. Preºedintele CJ Hunedoara s-a întâlnit joi cu o delegaþie din oraºul Oristano (Sardinia-Italia). Partea italianã va prezenta reprezentanþilor CJ Hunedoara modul în care a reuºit reinte-

grarea unor persoane cu nevoi speciale, prin înfiinþarea unor societãþi cu profil agricol, în timp ce autoritãþile locale le vor arãta oaspeþilor o fermã în care lucreazã persoane cu dizabilitãþi.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Septembrie 2014

Complexul Energetic Hunedoara dã 600 de mii de lei bugetului Petroºaniului

urprinzãtor chiar ºi pentru administraþia de la Petroºani, în ciuda faptului cã traverseazã o perioadã criticã din punct de vedere economic, Complexul Energetic Hunedoara este cu toate dãrile locale la zi. Maximilian GÂNJU

Complexul Energetic Hunedoara vireazã anual aproximativ 600 de mii de lei cãtre bugetul local al municipiului Petroºani, ºi chiar dacã situaþia economicã a companiei energetice nu este tocmai bunã, nu are nici un leu datorie cãtre Serviciul Taxe ºi Impozite Locale. Banii reprezintã impozite locale pe clãdirile

deþinute în Petroºani precum ºi alte dãri locale, iar CEH plãteºte sumele impuse în douã tranºe anuale. „Din pãcate un procent nu foarte bun cu privire la plata impozitelor locale se înregistreazã la persoanele juridice. Procentul este undeva la 60 la sutã, deci nu este cel mai bun. Pot sã spun însã cã cel mai mare plãtitor de taxe ºi impozite locale din judeþul Hunedoara

se aflã în grafic. Edste vorba de Complexul Energetic Hunedoara care ºi-a plãtit pe primele ºase luni taxele ºi impozitele locale datorate bugetului local. Prima transã a fost plãtitã pânã la 31 martie a.c., iar partea a doua urmeazã sã fie plãtitã pânã la 30 septembrie, se aflã în termen. Pentru toate obiectivele pe care le are CEH pe raza Petroºaniului a dat suma de 600 de mii de lei, o sumã foarte

Minerii ºi nemulþumirile

inerii de la Lonea sunt nemulþimiþi de faptul cã anumite persoane le-au spus cã nu li se vor mai plãti zilele de sâmbãtã lucrate. Ba mai mult, aceºtia au intenþionat în cursul acestei sãptãmâni sã jnu intre în ºut. În replicã, liderii lor spun cã totul este o dezinformare din partea unor persoane care nu mai au legãturã cu lumea sindicalã. Monika BACIU “Este un zvon ºi din pãcate oamenii reuºesc sã plece urechea la tot felul de dezinformatori ºi în primul rând aceºtia sunt proveniþi din zona sindicalã care de ani buni bu mai ajuns aici decât sã îºi cearã delegaþii la mare ºi microbuze sã plece în deplasare. Nu este adevãrat. Contractul colectiv de muncã este unul care se aplicã în litera legii, respectând codul

muncii, plata zilei de sâmbãtã este reglementatã de codul muncii, munca suplimentarã, deci nu poate sã decidã nici Nica, nici un alt lider de sindicat cum se plãteºte ziua, decât în felul în care prevede codul muncii. Mai mult decât atât, noi cu toþii trebuie sã reuºim sã înþelegem cã situaþia economicã în care a ajuns CEH nu se datoreazã nici minerilor nemulþumiþi ºi nici liderilor de sindicat care au stat la masa

negocierilor pentru a se lupta pentru drepturile minerilor. Toatã situaþia dezastruoasã este datoratã strict segmentului politic ºi al oamenilor puºi pe funcþie pe aceste criterii politice”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Nu de puþine ori revoltele au plecate de la ortacii minei Lonea. De fiecare datã aceºtia ºi-au strigat public nemulþumirile.

importantã pentru bugetul local. Eu mã bucur cã managerul de la Complexul

Energetic a fãcut acest efort ºi a achitat taxele ºi impozitele locale cãtre municipiul

Petroºani”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani.

Evenimentele toamnei, la Petroºani

a Petroºani, toamna va fi una extrem de rodnicã în ceea ce priveºte activitãþile administraþie publice.

Printre acestea amintim Festivalul Berii, ediþia a IV-a a “Târgului de Produse Tradiþionale” din luna octombrie, “Ziua Persoanelor Vârstnice”, “Ziua Mondialã a Educatorului”. De asemenea, Consiliul local al

municipiului Petroºani a decis sã susþinã ºi derularea unui simpozion internaþional organizat de Universitatea din Petroºani, Festivalul de Muzicã clasicã “Klavier Art” organizat, în luna decembrie, de ªcoala “I.G. Duca”, precum ºi

activitãþile organizate de Asociaþia “Petro Aqua” sau entrul Islandez pentru Cercetãri ºi Analize (în vederea implementãrii proiectului “Tineri în Europa – Un program de prevenire a consumului de droguri”).

8 Actualitate rem sã vã spunem cã mina Lonea este vaca de muls a ãstora, a lui Gheorghe ”V Bobar, ºeful PSD-ului, ºi directorul pus de el,

Zamfir, ºi noi tãcem, liderii noºtri de sindicat ºtiu ºi tac. Noi ce sã înþelegem? Decât cã sunt pe mânã cu ei, sau cã-i au la mânã ºi nu pot miºca. Noi trebuie sã facem ceva, sã ne alegem oameni care sã ne reprezinte pe noi, nu pe ei, care îºi bat joc de noi. Uitaþi-vã la Petrila. Acolo, pe lider nu-l poate atinge nimeni cã nu s-a cârdãºit cu ei, deºi e ºi el PSD-ist, dar la el oamenii sunt una, iar politica nu se face la minã. Ce, noi nu putem avea unul care sã le stea cu sula în coaste, sã meargã mina ºi noi sã avem cu ce lucra? Ba se poate ºi asta încercãm. ªi dacã nu ne iese, o facem pânã nimerim pe cine trebuie” – grup de mineri care au declarat cã îºi pun semnãtura pentru schimbarea liderului de sindicat Tiberiu Cozma.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Septembrie 2014

Directorul minei Lonea – ”floarea de la butoniera lui Gh. Bobar”

Nemulþumirile acumulate de minerii de la Lonea, privind locurile de muncã, mai ales a condiþiilor precare în care sunt nevoiþi sã-ºi desfãºoare activitatea, se rãsfrâng asupra liderului de sindicat Tiberiu Cozma, un lider care nu a avut prea multe probleme în unitate. Dacã au fost, acestea au þinut de prostul mers al CEH ºi implicit al Diviziei Miniere pen-

Nica nu a articulat gravitatea situaþiilor, ci a vorbit la modul general cã tensiunile de la Lonea nu vizeazã direct pe liderul Tiberiu Cozma, ci sunt o reacþie la faptul cã dupã 20 de ani de experienþã, de cunoaºtere a fiecãrui ungher al minei, oamenii sunt nevoiþi sã agreeze conducãtori care au ca singurã calitate faptul cã sunt numiþi ºi susþinuþi de un senator, de un preºedinte de partid sau de un primar oarecare, iar mina se prãbuºeºte.

pentru cã au convingerea cã Bobar nu va pãþi niciodatã nimic de la ºefii sãi politici, doar în cazul în care se va întâmpla o nenorocire ºi nu vor mai putea sã-l protejeze, chiar dacã ”a cotizat la greu”, spun apropiaþii care încearcã sã se rupã de organizaþia PSD Petrila, dar o fac cu precauþie cunoscând metodele diabiloce ale liderului politic de la Petrila.

inerii îºi cumpãrã burghie ºi telescoape de pe ºantierele Defileului

”T

ibi Cozma s-a tras pe coadã ºi nu are forþa sã înfrunte gaºca lui Bobar, iar mina moare”

tru neacordare de drepturi ºi de unele mãsuri organizatorice care îi afectau direct pe salariaþi. În declaraþiile sale, privind intenþia minerilor de la Lonea de a-ºi schimba liderul de sindicat, preºedintele Sindicatului Muntele, Bebe Nica, aminteºte printre altele numirea pe criterii politice a unor oameni de conducere ºi coordonare, în frunte cu directorul minei Lonea, Dacian Zamfir, fãrã ca aceºtia sã aibã veleitãþi de conducãtori, de profesioniºti în domeniu, ci doar cã sunt agreaþi de ”conducãtorul Petrilei”, ca pe propria moºie, preºedintele PSD Petrila, Gheorghe Bobar.

Lui Tiberiu Cozma i se reproºeazã doar faptul cã nu ºi-a asumat în totalitate rolul de a le apãra interesele bãtând cu pumnul în masã când în cauzã este vorba de incompetenþã, de aroganþa ºefului care a urcat în ierarhie doar împins politic, unii spun cã pe bani grei pentru campanii electorale.

O parte dintre mineri povestesc cum se chinuie la locurile de muncã, cum nu au cu ce lucra ºi au dat ca exemplu faptul cã au ajuns prin cunoºtinþe sã cumpere, pentru a putea sã batã gãuri, burghie de pe ºantierele Defileului Jiului, cum

Minerii au mai amintit ºi de faptul cã la protestele trecute, Tiberiu Cozma ”s-a tras pe coadã” mimând doar

solidaritatea, dar pãrerile sunt împãrþite – pro ºi contra. Cozma se apãrã spunând cã nu are de ce sã facã ”pact cu diavolul” pentru cã nu are ce pierde având în vedere cã urmeazã sã se pensioneze, iar oamenii nu ºtiu sã facã diferenþa între informare ºi dezinformare. Alþii spun cã dincolo de negocierile CCM, liderul nu are forþa sã înfrunte gaºca politicã condusã de Gheorghe Bobar, care este consultat ºi dacã un om este schimbat de la un loc de muncã la altul în cadrul minei. Directorul Zamfir consultându-l permanent, iar decizia vine de la preºedintele PSD. Unii spun cã pe bani, dar faptul nu este dovedit pentru cã oamenii se tem sã-ºi asume public declaraþia, cu nume ºi prenume,

merg ”cu miloaga” la alte unitãþi pentru a-ºi face rost de cozi de lopeþi, aceleaºi burghie ºi maºini de gãurit, telescoape pentru susþinerea uneltei etc., etc. În aceste condiþii de lipsuri acute care le pun în pericol pâinea, au apãrut situaþii lipsite de

cel mai elementar respect pentru aceºti oameni ºi care au inflamat spiritele... Directorul Zamfir aflat cu ºeful sãu de partid, ”precum floarea de la butoniera lui Bobar”, cum spunea un miner de la front, sunã la minã ºi dã ordin ”sã trageþi 30 de schipuri ºi asta în condiþiile în care nu avem cu ce lucra, nu avem plasã suficientã nu avem mai nimic cu care sã-þi faci treaba pentru cã noi ºtim ce avem de fãcut, nu trebuie sã vinã unul ca Zamfir, tras cu cheia de Bobar, sã-mi spunã ce am de fãcut pentru cã de atâþia ani cunosc mina asta la pe buzunarul meu”.

ese festive ºi acþiuni politice pe banii minerilor? O datã cu aceste supãrãri, minerii au spus multe... Au vorbit de ”maºini de lemne care sunt scoase pe poarta minei, de mese festive pe hrana minerilor, la conferinþele lor de partid se duc cu maºinile ºi cheltuiala minei ºi multe altele. Vrem sã vã spunem cã mina este vaca de muls

a ãstora, a lui Gheorghe Bobar ºi directorul pus de el, Zamfir, ºi noi tãcem, liderii noºtri de sindicat ºtiu ºi tac. Noi ce sã înþelegem? Decât cã sunt pe mânã cu ei, sau cã-i au la mânã ºi nu pot miºca. Noi trebuie sã facem ceva, sã ne alegem oameni care sã ne reprezinte pe noi, nu pe ei care îºi bat joc de noi. Uitaþi-vã la Petrila. Acolo, pe lider nu-l poate atinge nimeni cã nu s-a cârdãºit cu ei, deºi e ºi el PSD-ist, dar la el oamenii sunt una, iar politica nu se face la minã. Ce, noi nu putem avea unul care sã le stea cu sula în coaste, sã meargã mina ºi noi sã avem cu ce lucra? Ba se poate ºi asta încercãm. ªi dacã nu ne iese, o facem pânã nimerim pe cine trebuie. Ne-a acuzat cã noi nu înþelegem, cã nu ºtim ce e dezinformarea ºi d-aia vrem sã-l schimbãm. Vedeþi? ªi aici e arogant ºi ne face proºti. Pãi noi vãdem faptele lui ºi cum tace cînd noi murim” – au spus mineri care au declarat cã îºi pun semnãtura pentru schimbarea liderului Tiberiu Cozma. Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate rem sã vã spunem cã mina Lonea este vaca de muls a ãstora, a lui Gheorghe ”V Bobar, ºeful PSD-ului, ºi directorul pus de el,

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Septembrie 2014

Directorul minei Lonea – ”floarea de la butoniera lui Gh. Bobar”

inerii îºi cumpãrã burghie ºi telescoape de pe ºantierele Defileului

”T

ibi Cozma s-a tras pe coadã ºi nu are forþa sã înfrunte gaºca lui Bobar, iar mina moare”

Minerii au mai amintit ºi de faptul cã la protestele trecute, Tiberiu Cozma ”s-a tras pe coadã” mimând doar

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Septembrie 2014

Sfârºit tragic în povestea adolescentei dispãrute în Retezat

dolescenta de 14 ani dispãrutã la jumãtatea lunii august ditr-o tabãrã organizatã în Retezat a fost gãsitã moartã duminicã dimineaþa. Doi pescari sunt cei care au descoperit trupul copilei plutind pe lacul Gura Apelor ºi au alertat imediat autoritãþile. „În aceastã dimineaþã, a fost vãzutã de niºte pescari, care au sunat imediat la 112. Trupul ei a ieºit la suprafaþa apei”, ne-a declarat Ovidiu Bodean, ºeful

Serviciului Salvamont Hunedoara. La faþa locului au sosit poliþiºtii ºi procurorii care cerceteazã cazul, dar se pare cã nu sunt suspiciuni de crimã,

întrucât trupul fetei nu are urme de violenþã. Oricum, cauza decesului va fi stabilitã de medicul legist, dupã efectuarea necropsiei. Daliana Rãdoi –

Federaþia Naþionalã Mine Energie picheteazã marþi, 16 septembrie, sediul Guvernului României

arþi, între orele 11-13, vom fi în faþa Guvernului pentru a trage un semnal de alarmã public faþã de problemele existente în cele douã bazine carbonifere ale României. Noi reprezentãm producãtorii de energie pe bazã de cãrbune, ºi lignit, ºi huilã, iar problemele pe care le semnalãm nu pot fi ignorate de Guvern. Nu avem piaþa de desfacere ºi suntem împiedicaþi de administraþiile celor douã structuri energetice din Oltenia ºi Hunedoara sã facem cunoscute adevãratele probleme care blocheazã intrarea noastrã în Sistemul Energetic Naþional. Administraþia refuzã sistematic dialogul social, printr-o discriminare la vedere a organizaþiilor sindicale ce nu fac parte din arcul guvernamental", declarã Dan

Pârvulescu, vicepreºedinte FNME. Vicepreºedintele FNME spune cã aceastã acþiune este prima în noua formulã de coordonare a Federaþiei. Noua structurã de conducere a fost stabilitã sãmbãtã - 13 septembrie, în localitatea Rovinari din judeþul Gorj. "Consiliul de Coordonare al FNME, întrunit astãzi la Rovinari, a hotãrât ocuparea, prin vot, a funcþiilor

vacante din Colegiul Director. Astfel a fost confirmat ca primvicepreºedinte Petre Nica, cel care este preºedintele Sindicatului Muntele din Valea Jiului. Totodatã Mugurel Huþuleac, preºedintele Sindicatului Exploatare-Preparare Uraniu, a fost ales vicepreºedinte al FNME", mai spune Dan Pârvulescu. La întâlnirea FNME de la Rovinari au participat 107 delegaþi din Gorj ºi Hunedoara.

instituþionalizatã în Centrul de Plasament de la Lupeni - se afla în Retezat într-o tabãrã cu cortul, împreunã cu mai mulþi colegi de vârsta ei, dar ºi cu 10 adulþi, tabãra fiind organizatã de preotul Cristian Olaru. În data de 20 august, fata ºi-a strâns lucrurile ºi a plecat, fãrã sã spunã nimãnui un cuvânt. Zile în ºir, adolescenta a fost cautatã de sute de poliþiºti, salvamontiºti, alpiniºti, jandarmi, pãdurari, rangeri, pompieri, scafandri ºi voluntari, dar fãrã nici un rezultat. În Retezat au venit chiar ºi scafandrii profesioniºti de la Târgu Mureº pentru a o cãuta în apele Barajului de la Gura Apelor, acolo

unde ar fi fost vãzutã ultima datã ºia fost folosit ºi un sonar, dar nimeni nu a reuºit sã dea de urma Dalianei, care a fost datã ºi în urmãrire, fiind cãutatã în toatã þara, inclusiv în gãri ºi autogãri. Din pãcate, povestea Dalianei Rãdoi a avut un sfârºit tragic, iar cele mai negre presimþiri s-au adeverit.

poveste de viaþã tristã, o moarte tragicã Daliana Rãdoi s-a nãscut sub o stea nenorocoasã. Abandonatã încã de la naºtere, cu o mamã cu grave probleme de sãnãtate care, la rândul ei, se afla în îngrijirea bunicului fetiþei,

Daliana a fost plimbatã prin mai multe centre de plasament pânã sã ajungã la Lupeni. Pânã în luna ianuarie a acestui an, fata a fost elevã a ªcolii Generale "ID Sîrbu" din Petrila, localitate în care a trãit într-un apartament familial, într-o camerã în care mai erau alte douã fetiþe în aceeaºi situaþie. S-a simþit tare bine la Petrila, acolo unde personalul se interesa permanent de situaþia copilei ºi încerca sã o facã sã treacã peste problemele pe care le avea. Numai cã, în ianuarie, Daliana a fost transferatã la un centru de plasament din Lupeni, unde se pare cã fetiþa – descrisã ca un copil sensibil ºi introvertit – nu s-a putut adapta. Car men COSMAN-PREDA

Euro revine la 4,42 lei

n perioda analizatã, evoluþia leului a fost una depreciativã, într-un context regional, provocat de situaþia precarã din Ucraina ºi de temerile legate de rezultatele referendumului privind independenþa Scoþiei.

Acestea au provocat deprecierea euro ºi a lirei sterline, în timp ce investitorii ºiau înmulþit plasamentele în dolar, considerat o „monedã refugiu”. Sãptãmâna a debutat cu un curs al euro de 4,4085 lei, maximul de 4,4287 lei fiind atins miercuri, într-o ºedinþã în care cotaþiile au crescut pânã la 4,4350 lei. Ultimele douã ºedinþe au fost mai calme, media coborând vineri la 4,4184 lei, când piaþa s-a deschis aproape de 4,42 lei, nivel asemãnãtor cu

cel de la închiderea de joi. Volumele de transfer au fost reduse, iar tranzacþiile s-au realizat între un minim de 4,4140 ºi un maxim de 4,4260 lei, cotaþiile de la închidere fiind de 4,42 – 4,4230 lei. Cursul dolarului american a fluctuat între 3,4056 ºi 3,4307 lei, maxim al ultimelor 14 luni, pentru ca la finalul sãptãmânii acesta sã scadã la 3,4197 lei. Perechea euro/dolar a scãzut marþi la 1,2860 dolari, minimul ultimelor 14 luni, pentru ca la finalul

sãptãmânii tranzacþiile sã se realizeze la 1,2910 – 1,2979, pieþele americane închizându-se la 1,2969 dolari. În piaþa la termen de la Sibiu, euro s-a tranzacþionat pe decembrie la 1,2868 – 1,2992 dolari, pe martie la 1,2901 – 1,3015 dolari iar pe iunie viitor la 1,2901 – 1,2985 dolari. Preþul futures al unciei de aur a scãzut de la 1.260 dolari, la începutul sãptãmânii, la 1.227 dolari, la finalul ei. Analiza cuprinde perioada 8 – 12 septembrie.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Septembrie 2014

Judecaþi pentru cã au trimis o bombã unei femei din Petroºani

oi indivizi care erau sã schilodeascã o femeie nevinovatã din Petroºani, dupã ce i-au trimis o carte prin poºtã în care era ascuns un dispozitiv exploziv improvizat, au fost trimiºi în judecatã de cãtre procurori. Cel care a confecþionat bomba artizanalã a mai avut ºi alte þinte. Maximilian GÂNJU

Atentatul cu bombã de la Petroºani a fost pus la cale de ginerele femeii rãnite, care a dorit sã se rãzbune pe soþia lui. Femeia l-a pãrãsit din cauza comportamentului sãu violent ºi s-a mutat la Petroºani. Deºi coletul era destinat fetei, acesta a fost ridicat ºi deschis de mama ei. Conform poliþiºtilor din Petroºani, pachetul a fost trimis

de la Oficiul Poºtal 6 Bucureºti, în data de 27 decembrie 2011, ºi a fost ridicat de la Oficiul Poºtal 2 Petroºani, în data de 29 decembrie 2011. În pachet, care a fost transportat în regim de scrisoare, se afla o carte (Mizerabilii Volumul II - n.r.), legatã cu ºnur, iar în momentul în care femeia a deschis coletul, acesta a explodat. „Când s-a desfãcut ºnurul s-a produs o explozie care a afectat partea vãtãmatã

care a fost transportatã la Spitalul de Urgenþã Petroºani cu arsuri în zona feþei. În urma cercetãrilor poliþiºtii au stabilit cã este vorba de un dispozitiv pirotehnic confecþionat artizanal pe bazã de amestec pirotehnic cu iniþiere electricã”, au declarat anchetatorii. Potrivit poliþiºtilor, în carte sa aflat un amestec de praf de puºcã cu cioburi, dispozitivul fiind alimentat cu o baterie de nouã volþi.

ncepe judecata celor doi

Bomba artizanalã a fost confecþionatã însã de un alt individ, Alin Bîþicã, iar acesta s-a rãzbunat asemãnãtor ºi pe fosta lui soþie punându-i material explozibil sub maºinã. ”Procurori ai Secþiei de urmãrire penalã ºi criminalisticã din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie au finalizat cercetãrile ºi au dispus trimiterea

în judecatã a inculpaþilor Bîþicã Alin Florin, sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de vãtãmare corporalã ºi tentativã la vãtãmare corporalã, a douã infracþiuni de nerespectarea regimului materiilor explozive, precum ºi a trei infracþiuni de distrugere (faþã de care sa solicitat instanþei de judecatã înlocuirea mãsurii controlului judiciar cu arestarea preventivã) ºi Mocanu Florin Daniel (aflat sub control judiciar), sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de nere-

spectarea regimului materiilor explozive ºi tentativã la vãtãmare corporalã”, se aratã în comunicatul emis de Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Alin Bîþicã este acuzat de procurori cã a confecþionat dispozitive artizanale cu care a incendiat trei maºini ºi a rãnit un bãrbat cu un colet-bombã. Dosarul se va judeca la Tribunalul Teleorman.

Termen în procesul fostului manager S-au ciocnit din cauza alcoolului al Spitalului Lupeni lcoolul îngurgitat i-a diminuat simþurile ºi nu a

upã aproape jumãtate de an, perioadã în care procurorii de la Petroºani au fost nevoiþi sã refacã rechizitoriul în dosarul fostului manager al Spitalului Municipal Lupeni, Mariana Mateescu, procesul se reia astãzi la judecãtoria din „capitala” Vãii Jiului. Maximilian GÂNJU

Fostul director al Spitalului Municipal Lupeni, dr. Mariana Mateescu a fost trimisã în judecatã pentru abuz în serviciu, însã aceasta a contestat actul de sesizare al instanþei. Magistraþii au cerut refacerea actului de urmãrire penalã, iar fostul manager l-a contestat din nou, însã magistraþii i-au respins acþiunea. Astãzi-luni 15 septembrie judecarea dosarului se reia, iar Mariana Mateescu este aºteptatã la Judecãtoria Petroºani. Procurorii spun cã aceasta ar fi folosit bani publici în interes personal. În rechizitoriu procurorii aratã cã managerul Mateescu aproba sumele de

bani pentru servicii de avocaturã ºi, în unele cazuri, chiar ea era cea care ridica banii. Pentru contractele de

asistenþã juridicã nu au existat documente care sã stea la baza deconturilor, iar de multe ori sumele cerute de avocat (onorariu, plus diurnã, cazare ºi transport) pentru un proces la Alba Iulia erau mai mari decât cele pentru un proces la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.

În urma unui control efectuat de Curtea de Conturi, în anul 2009, managerului Mariana Mateescu i s-

a cerut sã recupereze prejudiciul estimat la peste 310 mii lei, atât prin contractele de avocaturã cât ºi prin cele cu cabinetele medicale ce funcþionau în clãdirea spitalului. Mariana Mateescu a transmis însã cã unitatea medicalã nu a fost prejudiciatã.

mai þinut cont de distanþa regulamentarã în mers. Aºa cã, a intrat direct în maºina din faþa sa.

Cramen COSMAN - PREDA Este pãþania unui conducãtor auto, în vârstã de 46 de ani, din Vulcan, care s-a urcat bãut bine la volan. Pe ºoseaua de centurã a municipiului Petroºani, ºoferul nu a pãstrat o distanþã corespunzãtoare în mers ºi a intrat în coliziune cu autoturismul care rula în faþã. În urma evenimen-

tului rutier nu au rezultat victime, însã conducãtorul auto care a produs evenimentul rutier a fost testat cu

aparatul etilotest, rezultatul fiind de 1,33 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Acum este cercetat penal.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Septembrie 2014

Nu-i loc peste tot

âþiva artiºti din þarã ºi de peste hotare au lucrat o sãptãmânã în vãzul oamenilor de la Petroºani, la invitaþia artistului Cristian Ianza. Operele mari, însã, nu ºi-au gãsit un loc ºi Ianza le va depozita deocamdatã la galeria de la castelul pe care îl deþine în centrul municipiului. Edilii încã nu s-au gândit dacã le mai pun prin oraº.

Ianza spune cã ar vrea sã le ºi monteze undeva în oraº, aºa cum a fãcut ºi anul trecut. „Vreau sã le gãsim un loc, dar dacã nu se poate, le duc în curtea mea”, a spus artistul Cristian Ianza. Planurile lui artis-

Diana MITRACHE Nu a fost gãsit locul potrivit pentru a expune obiectele de artã realizate de artiºtii invitaþi de Cristian Ianza în Valea Jiului. Operele ce au rezultat din mâinile lor vor mai sta o vreme în locul în care au fost create, dar la începutul acestei sãptãmâni, Cristian

Târgurile rumegãtoarelor, interzise

rganizarea târgurilor de animale a fost interzisã, în luna septembrie, de cãtre Direcþia Sanitar Veterinarã ºi pentru Protecþia Siguranþei Alimentelor Hunedoara. Motivul este legat de creºterea incidenþei, pe plan naþional, a bolii “limbii albastre” la vaci. În parantezã fie spus, în judeþul Hunedoara, nu au apãrut astfel de cazuri de “blue tongue”.

tice, însã, nu corespund cu cele ale edililor locali, care încã nu s-au decis dacã vor mai monta an de an creaþiile sculptorilor. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi nu

lucrãrile au fost montate pe socluri de piatrã în zona centralã din Petroºani. De aceastã datã, însã, nu s-a convenit asupra acestui aspect ºi, cel puþin pânã luni, aºa cum a declarat Cristian Ianza vor rãmâne în parc, urmând ca apoi sã fie duse în curtea galeriei de artã de la Castelul de pe strda Timiºoarei, acolo unde artistul care a organizat tabãra are o galerie de artã.

Termoficare în insolvenþã, milioane de recuperat

Mircea NISTOR Potrivit reprezentanþilor autoritãþilor judeþene, în cazul în care boala va ajunge în judeþ, pe lângã pagubele generate de morbiditate ar urma ºi o serie de consecinþe economice precum ºi o restricþie a miºcãrii rumegãtoarelor. Cei mai afectaþi ar urma sã fie crescãtorii de oi

a ajuns, dupã cum afirma Ianza, nici la vernisaj ºi nici nu s-a gândit dacã le va gãsi loc sculpturilor. „Nu ºtiu. O sã am o discuþie cu domnul Ianza ºi o sã vedem. Probabil cã, în prima fazã, vor fi depozitate undeva ºi, pe parcurs, dacã vom gãsi amplasamentele necesare, vom mai amplasa în oraº”, a menþionat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Anul trecut,

ocietate în insolvenþã, milioane de recuperat. Locuitorii municipiului Petroºani mai sunt abonaþi la serviciul de termoficare înregistreazã datorii uriaºe. Cei puþin peste 2000 de beneficiari au de achitat cãtre societatea de Termoficare peste 6 milioane de lei noi.

care, pe termen de 2 ani, nu-ºi mai vor putea exporta produsele. Boala “limbii albastre” este o boalã

infecto-contagioasã specificã rumegãtoarelor iar virusul este transmis prin intermediul unor insecte hematofage.y

Monika BACIU “Societatea de Termoficare are de recuperat de la populatie o suma de 6,6milioane de lei, dintre care 3,7 se afla deja la executor in sensul ca 100 de dosare de datornici sunt la executor si se fac demersuri pentru recuperarea banilor”, a declarat Nicu Tasca purtator de cuvant primaria Petrosani. În ceea ce priveºte furnizarea agentului termic, acest proces depinde de înfiinþarea noii societãþi de termoficare unice la nivelul Vãii Jiului. “In ceea ce priveste

furnizarea agentului termic in aceasta iarna inca lucrurile nu sunt transate. In data de 25 septembrie va avea loc o licitatie pentru concesionarea serviciului de termoficare in Valea Jiului ornizata de catre Asociatia de Dezvoltare Intercomunitata de Termoficare si doar dupa aceea vom putea discuta mai mult”, a

mai precizat sursa citata. La datoriile de peste 6 milioane de lei ale abonaþilor casnici se mai adaugã ºi o erstanþã de 1,2 milioane de lei care vine din partea unitãþilor economice din Petroºani. Societatea de termoficare din Petroºani este în insolvenþã.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Septembrie 2014

rimari, parlamentari, oameni de afaceri ºi reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara au participat, joi, la Deva, la o întîlnire de lucru sub egida “Toþi ne dorim un judeþ Hunedoara prosper”. Municipiul Petroºani a fost reprezentat la aceastã întîlnire de directorul executiv al Direcþiei Tehnice, Paula Dragoº. “A fost o întîlnire de lucru la iniþiativa domnului preºedinte al Consiliului Judeþean la care au participat primari din tot judeþul, parlamentari ºi oameni de afaceri. În prima fazã au fost discutate proiectele care au fost deja implementate de cãtre CJH ºi cele care sunt în implementare. A fost fãcutã apoi o scurtã prezentare a axelor de dezvoltare pentru perioada 20142020 pentru cã asta este ºi idea de a atrage cît mai multe fonduri în perioada urmãtoare nu doar autoritãþile locale ci ºi oamenii de afaceri pentru ca sã încercãm sã le acordãm tot sprijinul pentru a obþine aceste fonduri, pentru cã sunt unele axe care arr putea fi accesate ºi contribuþia lor ar putea fi mult mai micã, respective sã primeascã un grant de 55% iar ei sã punã doar 35%. S-a discutat despre facilitãþile pe care autoritãþile locale ar putea sã le acorde investitorilor care ar putea deschide anumite afaceri în zona”, a declarat Paula Dragoº director executive direcþia tehnicã din cadrul primãriei Petroºani. Acordarea de facilitãþi investitorilor

din partea unitãþilor administrative teritoriale a fost una dintre problemele dezbãtute la întîlnirea de lucru. Problema este una cu vechime la nivelul Vãii Jiului. “Este o problemã veche, la care s-a atras atenþia atît la nivel local cît ºi la nivel central. Legislativã. Din acest punct de vedere s-a cerut sprijinul parlamentarilor pentru a încerca sã facem ºi anumite proiecte legislative pentru a a schimba legislaþia pentru ca noi, autoritãþile locale sã putem sã putem acorda aceste facilitãþi. Ne trebuie baza legalã sã putem acorda cît mai multe facilitãþi”, a mai precizat sursa citatã. Administraþiile publice locale, dar ºi instituþia judeþeanã au planuri pentru perioada de atragere a fon-

Hunedoara, judeþ prosper

ne axãm foarte mult ºi pe partea de turism, pentru cã

turismul poate fi dezvoltat la nivelul întregului judeþ. Avem foarte multe posibilitãþi ºi ar trebui sã ne axam ºi pe asta, ºi aºa cum s-a discutat trebuie sã încercãm sã atragem investitori ºi cel mai important lucru este cã odatã pornite aceste întîlniri, sã nu ne oprim aici. Ideea este sã continue chiar în grupuri mai restrînse, nu de o asemenea

amploare”, a mai spus Paula Dragoº. La întîlnirea de lucru moderatã de preºedintele CJH Mircea Ioan Molot au luat parte parlamentari de Hunedoara, primari de oraºe, municipii ºi comune ºi cu reprezentanþi ai mediului de afaceri. Întîlnirea a fost organizatã sub motto-ul: “Toþi ne dorim un judeþ Hunedoara prosper”. Desfãºurarea evenimentului a constat din prezentarea unui material documentar referitor la realizãrile CJH în perioada 2007 – 2013 ºi o prezentare a principalelor axe de finanþare europene în viitorul exerciþiu financiar 2014 – 2020. Monika BACIU

durilor europene 2014-2020. “Planurile instituþiei judeþene sînt cuprinse în planurile judeþene de dezvoltare pentru cã existã aceastã necesitate de a face aceste planuri de dezvoltare pe plan local, judeþean, regional, dar ºi naþional. Ele trebuie sã se regaseaca unele în celelalte. Sunt convinsã cã judeþul are deja un plan, noi îl avem în curs de elaborare. Avem planuri de acþiuni pentru 20142020, dar acum suntem în curs de elaborare a strategiei, pas cu pas. Noi sperãm cã da, iar faptul cã suntem pe primul loc în regiune la atragerea fondurilor europene, cred cã spune ºi asta ceva. Dar ar trebui sã

LUNA SEPTEMBRIE

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã a la greq de pui Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:

z z z z z

LUNI: - Ciocãnele cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã - Iahnie de fasole cu costiþã - Cotlet de porc cu sos de usturoi ºi piure de cartofi - Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: - Gulaº unguresc cu gãluºte - Spaghetti cu mazãre ºi bacon - Ruladã de porc cu spanac ºi brînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi MIERCURI: - Tochiturã ardeleneascã cu piure de cartofi - Friptura þigãneasca ºi orez cu legume - Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai - ªniþel pui pane cu cartofi þãrãneºti JOI: - Ostropel de pui cu mãmãliguþa - Chifteluþe marinate cu piure de cartofi - Varza a la Cluj cu cîrnaþi - Piept de pui dulce-acriºor cu orez VINERI: - Ciulama de pui cu smîntîna ºi mãmãliguþa - Paprikas unguresc cu pipote de pui ºi cartofi în chimen - Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai - Paste cu pui aromat

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

14 Program & Horoscop

10:20 Post meridian 11:00 Teleshopping 11:30 Profesioniºtii 12:20 România în 5 minute 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:40 România în 5 minute 18:50 Clubul celor care muncesc în România 19:00 Meteo 19:10 Aºa-i românul! 19:30 Starea naþiei

10:30 11:15 11:30 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 16:30 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:30

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Trãsniþii din Queens Teleshopping Trãsniþii din Queens Teleshopping Focus Prinþul ºi bãieþelul Focus Walker, poliþist texan Focus Râzi ºi câºtigi Vrei sã fii milionar? Dumbrava minunatã Trãsniþii

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Evenimentul Zilei Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 Butonul de panicã Bunã seara, România Butonul de panicã Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Septembrie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Mr. Bean în vacanþã 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Raþiune ºi simþire 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Trandafirul negru 15:00 Cercul literar “Jane Austen” 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie În prima parte a zilei sunteþi cam visãtor ºi aveþi tendinþa sã neglijaþi problemele importante pe care le aveþi de rezolvat. Nu este momentul sã începeþi noi activitãþi, pentru cã deciziile pe care le luaþi s-ar putea sã fie greºite.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Culorile iubirii Legãturi riscante Minciuna Tânãr ºi neliniºtit Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Culorile iubirii Legãturi riscante

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Trãdarea WOWbiz

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Parma - Milan 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Parma - Milan 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Barcelona Athletic Bilbao 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Barcelona Athletic Bilbao 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Real Madrid Atletico Madrid 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal: Real Madrid Atletico Madrid 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Rezumat Franþa 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Talentul dumneavoastrã creativ este apreciat în societate. Ar fi bine sã îl folosiþi pentru rezolvarea problemelor profesionale ºi în afaceri. Sfaturile unei rude mai în vârstã vã ajutã sã evitaþi o problemã financiarã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Nu sunteþi prea comunicativ ºi ar fi bine sã amânaþi întâlnirile de afaceri. De asemenea, amânaþi deciziile importante în domeniul financiar. Dedicaþi-vã unor activitãþi relaxante!

10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã 12:00 Vouã 12:15 Baronii 12:45 Vouã 13:00 ªtiri Naþional TV 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã 14:30 Teleshopping 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... 17:30 Legenda cãutãtorului 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Autopsia Crimei

23 iulie *** 22 august

Aveþi succes în toate activitãþile legate de cãmin, dar ºi în societate. Puteþi sã vã faceþi planuri de viitor. Ideile dumneavoastrã sunt apreciate atât de partenerul de viaþã, cât ºi de partenerii de afaceri.

23 august *** 22 septembrie

Puterea creativã de care dispuneþi vã îndeamnã sã începeþi o activitate nouã. Aveþi toate ºansele de reuºitã pe plan intelectual ºi sentimental. Parcurgeþi o perioadã favorabilã inspiraþiei artistice, în care imaginaþia vã stimuleazã creativitatea.

În prima parte a zilei, sunteþi mai sensibil decât de obicei, iar relaþiile cu anturajul ar putea fi uºor tensionate. Fiþi prudent ºi nu faceþi promisiuni pe care nu sunteþi sigur cã le veþi putea respecta!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

În viaþa dumneavoastrã au loc schimbãri importante, care vã oferã multe satisfacþii. Activitatea intelectualã intensã ºi puterea creativã de care dispuneþi contribuie la succesul dumneavoastrã pe plan social.

Începeþi ziua plin de optimism ºi cu o imaginaþie debordantã. Aveþi toate ºansele sã vã faceþi remarcat prin talentul artistic. În partea a doua a zilei, s-ar putea sã faceþi cunoºtinþã cu o personalitate din domeniul artelor.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Se pare cã nu aveþi nici un moment de relaxare, dar imaginaþia ºi ingeniozitatea vã ajutã sã duceþi totul la bun sfârºit. Astãzi puteþi avea mari realizãri pe plan financiar.

Aveþi ºanse de reuºitã în tot ce faceþi azi. Este un moment excelent pentru a susþine examene, lucrãri artistice ºi proiecte. Relaþiile pe plan sentimental sunt foarte bune.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi hotãrât sã începeþi o afacere, dar nu prea vã ajung banii. Dacã reuºiþi sã vã puneþi la lucru imaginaþia ºi inventivitatea, puteþi face rost de suma necesarã. Dupã-amiazã s-ar putea sã suferiþi o deziluzie.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Zi favorabilã pentru planuri de viitor ºi pentru demararea unor noi activitãþi în domeniul social. Relaþiile cu prietenii ºi cu partenerul de viaþã sunt excelente. Nu vã pripiþi în luarea deciziilor importante!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Septembrie 2014

Tinerii social democraþi la ora bilanþului

inerii social democraþi din judeþul Hunedoara ºi-au prezentat, la sfîrºitul sãptãmînii, o parte din activitatea pe care au derulat-o de-a lungul anului. Tinerii au prezentat, printre altele, ce a fãcut Guvernul Ponta pentru ei ºi mãsurile de viitor, programul din sãptãmîna Tineretului din Judeþul Hunedoara, respectiv acþiunile ºcolii de Varã TSD – Mamaia 2014. Legea Voluntariatului – prima lege propusã de TSD va ajuta mii de tineri datoritã faptului cã pentru prima datã în România, voluntariatul este recunoscut ca experienþa profesionalã ºi reprezintã un avantaj în cãutarea unui loc de muncã. De asemenea, subvenþiile pe care statul le oferã firmelor la angajarea tinerilor, continuarea programului „Prima Casã”, ori facilitãþile oferite tinerii întreprinzãtori, sînt cîteva din mãsurile Guvernului

Ponta. În ce priveºte calendarul acþiunilor din Sãptãmîna Tineretului în Judeþul

Hunedoara „ST-HD” , se va desfãºura în 14 oraºe ºi vizeazã peste 10.000 de participanþi ºi alte cîteva mii de beneficiari. “Þinînd seama de faptul

Locurile libere, ocupate de repetenþi

a unele licee din Valea Jiului au mai rãmas locuri neocupate în clasa I de liceu. Astfel, la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” din Petroºani, au rãmas disponibile 19 locuri (din 84) la “zi”. La

seral ºi la “profesionalã”, însã, gradul de ocupare este de 100%. “Din pãcate, mai avem câteva locuri disponibile la clasa a IX –a. 4 la “esteticã”, 6 la “electric” ºi 9 la “mecanic”. La “seral” ºi la “profesionalã”, însã, toate

locurile au fost ocupate”, a declarat Gabriela Rus, director C.T. “D. Leonida” Petroºani. Pânã la urmã, însã, ºi locurile disponibile urmeazã a fi ocupate. Cu elevii repetenþi din anii anteriori. “Acestea vor fi ocupate cu elevii nepromovaþi în anii precedenþi pentru cã nu au frecventat cursurile ºcolare. Pe de altã parte la “profesionalã” am depãºit cu 3, cu aprobarea Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, numãrul locurilor allocate de cãtre Ministerul Educaþiei”, a mai spus Gabriela Rus. Liceenii de la “Dimitrie Leonida” vor fi prezenþi, ºi ei, la deschiderea noului an ºcolar programatã, în Petroºani, în Parcul “Carol Schreter”, în dimineaþa zilei de 15 septembrie. Mir cea NISTOR

cã anul 2011 a fost Anul European al Voluntariatului, iar anul 2013 a fost Anul European al Cetãþenilor, an în care TSD HD a demarat proiectul Sãptãmîna Tineretului în Valea Jiului, proiect ce a avut un real succes , ne dorim sã implemtam proiectele de succes la nivel judeþean. Prin acest proiect se doreºte sublinierea rolului important pe care tinerii îl au ca cetãþeni, oferindu-le ºansa de a se cunoaºte, de a interacþiona ºi de a se implica în proiecte comune, în vederea consolidãrii ideii de apartenenþa la spaþiul comunitar”, a declarat Dacian Ciodaru, preºedinte TSD Hunedoara. ªcoala de Varã TSD s-a desfãºurat în perioada 4 – 7 septembrie 2014 în staþiunea Mamaia, Constantã, iar la acest eveniment din partea judeþului Hunedoara a participat o delegaþie compusã din unsprezece persoane. Potrivit preºedintelui TSD Hunedoara Dacian Ciodaru, programul acestui evenimenta a fost divers, de la seminarii pe teme precum scrierea de proiecte, comunicare, teme politice ºi teme de campanie.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Septembrie 2014

Telegondola, “funcþioneazã” la tribunal

entru cã nu s-au mai alocat de doi ani bani pentru proiectele de dezvoltare a domeniilor schiabile din Valea Jiului, constructorii au lucrat pe banii lor fãrã însã a-i recupera. Acest lucru a dus la blocaje financiare, iar singura soluþie stã în mâna judecãtorilor.

Douã procese între Acomin ºi Primãria Lupeni. La Tribunalul Hunedoara se judecã douã dosare în care sunt implicate autoritãþile locale de la Lupeni ºi societatea Acomin. Pentru ambele dosare, magistraþii au amânat pronunþarea pentru data de 17 septembrie. “S-a amânat pronunþarea pentru data de 17 septembrie”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, purtãtorul de cuvânt al Tribunalului Hunedoara, Ildiko Glãman. Acomin este constructorul care a montat telegondola din Straja ºi care are de încasat mai multe de 16 milioane de lei de la Primãria Lupeni cu tot cu penalitãþi de întârziere. Potrivit datelor oficiale, pentru domeniul schiabil din Straja, Primãria Lupeni are de încasat aproape 50 de milioane de lei de la Guvern, bani pe care trebuie sã îi achite firmelor intrate în asociere – Acomin ºi Termogaz Company – care au executat lucrãri. Staþiunea Straja este cuprinsã într-un amplu program de dezvoltare, respectiv „Schi în România”, în valoare de 45 de milioane de euro, fãrã

TVA. Obiectul dosarului în care Acomin este creditor este ordonanþa de platã. Sãptãmâna aceasta, magistraþii se vor pronunþa asupra solicitãrilor societãþii Acomin. Anul trecut, Cristian Resmeriþã, deputat în Colegiul de Vest Valea Jiului, i-a solicitat primului ministru Victor Ponta sprijin pentru ca administraþia localã de la Lupeni sã îºi poatã achita facturile restante cãtre

firmele care au executat lucrãri în Straja. În ceea ce priveºte lucrãrile din Straja, ministerele de resort au decontat doar aproape 37 de milioane de lei. În ceea ce priveºte lucrãrile nedecontate acestea sunt în sumã de peste 52 de milioane de lei. Lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja costã peste 200 de milioane de lei, iar continuarea investiþiei este pusã sub semnul întrebãrii.

”Autoritatea Naþionalã pentru Turism (Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului) a început sã sprijine financiar Consiliul Local Lupeni în implementarea proiectului ”Schi în România, staþiunea Straja” în anul 2011. Valoarea totalã a contractului de lucrãri în conformitate cu documentaþia tehnicoeconomicã realizatã încheiat între Consiliul Local Lupeni ºi prestator (constructor) este de 200.503.780 lei. Pânã în prezent instituþia noastrã a plãtit cãtre Consiliul Local Lupeni, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul MDRT ºi CL Lupeni, suma de 36.997.000 lei. Contribuþia Consiliului Local Lupeni la contractul de lucrãri încheiat între CLL Lupeni ºi prestator (constructor) este în cuantum de 5.907.514 lei. Consiliul local Lupeni are facturi depuse la ANT ºi nedecontate în valoare de 52.221.344 lei”, se mai aratã în documente. Reprezentanþii ministerului de resort spun cã lucrãrile în Straja vor continua, însã nu ºtiu când, totul depinde de alocaþiile

bugetare. ”Þinând cont de gradul avansat de realizare al proiectului, de potenþialul turistic pentru sporturi de iarnã al zonei, de rezultatele pozitive înregistrate pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism intenþioneazã sã continue sprijinirea financiarã a proiectului, dar acest lucru este condiþionat de alocãrile financiare de la bugetul de stat”, se mai aratã în document. Pentru lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja a fost alocatã pânã în prezent suma de 36.997.000 de lei,

dintre care 35.500.000 au fost alocaþi în anul 2011, iar 1.497.000 în 2012. Aproape 50 de milioane are de achitat administraþia localã de la Lupeni pentru constructorii care au executat lucrãri în staþiunea montanã Straja. Mai exact, 47.277.091,37 de lei are de achitat municipalitatea cãtre Acomin, Termogaz ºi Aviaþia Utilitarã. Pentru a reduce impactul negativ al restrângerii activitãþii din minerit, începând cu anul 2011, administraþia localã a municipiului Lupeni a

început derularea unui proiect de investiþii în straþiunea montanã traja. Proiectul a fost aprobat de ministerul existent la vremea respectivã, adicã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi are o valoare de 189.607.421,00 lei cu TVA inclus.Potrivit datelor oficiale, în urma unei centralizã ce dateazã de la finele anului trecut, la Lupeni, acolo unde funcþioneazã Staþiunea Straja, Executivul a alocat 1,5 milioane de lei. Aici lucrãrile au demarat mai târziu decât în Parâng, dar constructorul s-a miºcat mai repede ºi fãrã prea multe piedici, aºa cã acum putem vorbi despre o modernã telegondolã deja funcþionalã. Dupã ce a executat lucrãri de milioane de lei la dezvoltarea domeniilor schiabile din þarã, firma Termogaz a intrat în insolvenþã. În urmã cu câþiva ani în þarã au început lucrãri de modernizare a domeniilor schiabile. Termogaz Company ºi-a adjudecat multe dintre aceste contracte, a efectuat lucrãri pentru care nu ºi-a primit banii, iar acum a intrat în insolvenþã. Pentru a+ºi recupera banii, administratorul judiciar al firmei cautã dreptatea în instanþã ºi tocmai de aceea a acþionat în judecatã ºi administraþia localã de la Lupeni. Monika BACIU