CVJ Nr 695, vineri, 12 septembrie by Geza Szedlacsek

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 695

Cronica Vãii Jiului Vineri, 12 Septembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Mii de oameni aºteptaþi la hramul Mãnãstirii Prislop

Dacã voi nu mã vreþi, eu vã vreau

Picãtura chinezeascã îi duce pe mineri la revolte >>> PAGINA A 3-A

Avram Iancu, o necunoscutã la Petroºani >>> PAGINA A 4-A

Percheziþii pentru trafic cu obiecte de patrimoniu de peste un milion de euro >>> PAGINA A 5-A

Bani, dar ºi responsabilitãþi >>> PAGINA A 7-A

Au trecut 17 ani de la primele disponibilizãri din minerit >>> PAGINA A 11-A Cu gândul la un ipotetic sediu nou

Preºcolari nevoiþi sã înveþe sub ameninþarea tencuielii >>> PAGINA A 12-A

Lucrãri gata pentru ºcoalã >>> PAGINA A 12-A

I.D. Sîrbu se joacã acasã >>> PAGINA A 13-A

ii de oameni sunt aºteptaþi sã ia parte la hramul Mãnãstirii Prislop, loc de pelerinaj pentru credincioºii din întreaga þarã, care vin an de an sã se roage la mormântul Pãrintelui Arsenie Boca, supranumit „Sfântul Ardeanului”. De aproape ºapte secole, Mãnãstirea Prislop reprezintã unul din cele mai importante aºezãminte religioase ortodoxe din Transilvania. În decursul existentei sale, mãnãstirea a îndeplinit un rol cultural semnificativ în viaþa românilor transilvãneni. >>> PAGINA A 5-A

ANTREC a lansat ediþia de toamnã a campaniei “Vacanþe la þarã” >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ

Radare în Hunedoara 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia – Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str. Muncii

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 2014

Dacã voi nu mã vreþi, eu vã vreau

Picãtura chinezeascã îi duce pe mineri la revolte

reutãþile ºi lipsa materialelor îi determinã pe mineri sã se rãzbune pe liderii de sindicat. Câteva sute de mineri de la Lonea au cerut demisia liderului de sindicat, Tiberiu Cozma. Joi dimineaþã, aceºtia au adus la cunoºtinþa liderului lor problema. Monika BACIU

Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, spune cã fiecare departament din cadrul organizaþiei este independent, iar oamenii refuleazã din cauza problemelor cu care se confruntã. “Lucrurile se desfãºoarã normal la mina Lonea, invoc independeþa organizatoricã ºi financiarã pe care o are fiecare departament care este constituit la nivelul Sindicatului Muntele. În interiorul departametului de la Lonea, ca în orice alt departament din cadrul Sindicatului Muntele, ca în orice altã formaþiune politicã, existã de multe ori divergenþe de opinii sau de idei. Am avut o discuþie cu preºedin-

tele departamentului, Tiberiu Cozma, în aceastã dimineaþã. Sunt lucruri normale în lumea sindicalã ºi în lumea politicã. Modul în care se gestioneazã activitatea din toate punctele de vedere la nivelul minei Lonea este foarte bine cunoscut de bãieþii de acolo ºi vor avea maturitatea necesarã sã ia deciziile pe care ei le considerã

a fi cele mai bune pentru oameni”, a declarat Petre Nica,

salariaþi solicitã demisia pentru cã eu sunt unul care pot sã

preºedintele Sindicatului Muntele. Dacã voi nu vã vreþi, eu vã vreu. Cam acesta este ºi principiul dupã care se ghideazã sindicaliºtii, însã chiar ºi aºa aceºtia sunt de pãrere cã dacã oamenii sunt nemulþimiþi de activitatea sindicalã înseam-

spun cã din din 27002800 de voturi am avut vreo 1000 ºi ceva de voturi la alegeri, deci sunt oameni care nu m-au dorit pe mine ca preºedinte. Asta nu înseamnã cã cei care nu m-au dorit pe mine preºedinte pot sã invoce de câte ori doresc demiterea mea. Avem exemple ºi fac analogia cu politica pentru cã seamãnã destul de mult sindicalismul cu politica, existã preºedintele þãrii care dupã un referendum în care 7 milioane ºi ceva de oameni au spus cã trebuie sã plece, totuºi a rãmas pe funcþie. Sunt convins cã ai mei colegi de la Lonea vor gestiona cu maturitate problema aceasta”, a mai spus sursa citatã. Intoxicãrile venite din partea unor lideri de sindicat, lipsa materialelor ºi icnertitudinea privind locul de muncã îi determinã pe ortaci sã ia decizii radicale. De aceastã datã, ei s-au rãzbunat pe liderul lor, Tiberiu Cozma, cãruia îi cer demisia. “Lipsa de informare a oamenilor ºi poate ºi modul indolent al unor

nã cã în cadrul acelui departament existã o problemã. “Dacã minerii au cerut sau cer unui lider sã îºi dea demisia înseamnã cã existã probleme legate de activiatea acelui lider, existã nemulþumiri legate de liderul respectiv le provoacã în rândul salariaþilor. În acelaºi timp trebuie vãzut ce procent de

lideri de sindicat pot duce la astfel de situaþii, însã cu siguranþã cea mai mare problemã o reprezintã munca grea pe care oamenii o fac în subteran ºi nemulþumirile nu pleacã într-un procent mare de la contractul colectiv de muncã sau de la liderii de sindicat. Nemulþumirile pleacã, peste 90% dintre ele,

puþine, observã cã siguranþa locurilor de muncã nu mai este cea pe care au avut-o cu ceva timp în urmã ºi mai observã cã cei care îi conduc sunt numiþi de cãtre oamenii politici pe criterii politice ºi este evident faptul cã un om care îºi desfãºoarã activitatea într-un abataj de 20 de ani ºi a trecut prin faþa lui ºi

doar de la faptul cã locul lor de muncã este unul care este din ce în ce mai greu. Observã oamenii cã utilajele ºi materialele cu care lucreazã sunt din ce în ce mai

a primit ordine de la ºefi cu profesionalism vede cã apare cineva, dar este ºeful lui ºi trebuie sã îl agreeze ca ºef doar pentru cã l-a numit în funcþie deputatul, senatorul sau

vreun primar. Nu este neaparat o rãzbunare pe Tiberiu Cozma, este oarecum un mod de reacþie normalã în lumea noastrã minereascã. Ceea ce a generat aceastã stare de tensiune de la Mina Lonea nu o cunosc în amãnunt, dar o pot bãnui pentru cã lucrurile sunt identice peste tot. Pânã la urmã, statutul de lider este unul pe care þi-l dau oamenii ºi este unul pe care îl pierzi tot dacã oamenii considerã cã nu îl mai meriþi”, a mai subliniat Nica. Tiberiu Cozma, preºedintele

Departamentului Muntele de la Mina Lonea nu a putut fi contactat pentru a oferi informaþii cu privire la problemele din interiorul organizaþiei sindicale.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 2014

Pe cãrarea vieþii Iancului - 190 de ani de la naºtere

adrele militare în rezervã ºi retragere îi vor aduce astãzi, la Þebea ºi Câmpeni, un omagiu lui Avram Iancu, la 190 de ani de la naºterea sa. Supranumit "Crãiºorul Munþilor", Avram Iancu a deschis calea spre deºteptarea naþionalã, faptele sale înscriindu-se în conºtiinþa poporului român, pregãtind calea spre Marea Unire ce va avea loc în anul 1918. Marius MITRACHE Anul acesta, pentru a-i cinsti numele lui Avram Iancu, cadrele militare în rezervã ºi retragere organizeazã o amplã acþiune deru-

Câmpeni, la statuia din centrul oraºului. Crucea de piatrã, care ºi azi strãjuieºte mormântul eroului a fost donatã de preotul din Þebea, Iosif Tisu. Era crucea pe care o pregãtise pentru el

noiembrie 1931, de cãtre renumiþii istorici Gheorghe I. Brãtianu ºi Constantin C. Giurescu. Ea a fost sculptatã de Gheorghe M. Cantacuzino ºi poartã inscripþia: "Craiului Munþilor. Naþiunea Românã întregitã în hotarele ei fireºti ºi unitã în spiritul libertãþii. MDCCCXLVIII-MCMXVIII". “ Activitãþile vor începe la ora 9.00, la Þebea, unde la mormântul lui Iancu se vor depune coroane de flori ºi va avea loc o slujbã religioasã. Apoi vom îmbrãca gorunul lui Horea cu o bandã

tricolorã ºi vom da onorul la Drapel. La 11.30, ne deplasãm la Câmpeni, la statuia lui Iancu, unde va avea loc o depunere de jerbe de flori, urmatã de un spectacol folcloric, în deschiderea cãruia va evolua

grupul de tulnicãrese. La activitãþi participã membri ai Asociaþiei judeþene a cadrelor militare în rezervã ºi retragere Sarmisegetusa cu filialele din Petroºani, Haþeg, Orãºtie, Hunedoara ºi Deva, o

delegaþie a asociaþiei din Gorj precum ºi membrii filialei Cultul Eroilor Regina Maria din judeþul Hunedoara”, ne-a declarat Ioan Levi chi, preºedintele filialei Cultul Eroilor Regina Maria din Valea Jiului. De menþionat cã, la manifestãri, Garda de Onoare care va participa va purta o copie dupã Drapelul de Luptã al Batalionului 10 Vânãtori de Munte, dislocat la Vulcan. De asemenea, o serie de personalitãþi vor primi din partea Asociaþiei Naþionale Cultul Eroilor Regina Maria diplome aniversare cu ocazia împlinirii a 95 de ani de la înfiinþarea Societãþii mormintelor eroilor cãzuþi în Rãzboi în 12 septembrie 1919.

Avram Iancu, o necunoscutã la Petroºani

u l-au vãzut niciodatã, deºi unii trec pe lângã el zilnic. Crãiºorul munþilor, Avram Iancu are un bust într-un mic parc, aflat în curtea Complexului Energetic Hunedoara, dar nimeni nu l-a remarcat.

latã sub genericul “ Pe cãrarea vieþii Iancului 190 de ani de la naºtere”, atât la Þebea, locul unde este înmormântat, cât ºi la

însuºi, dar a pus-o la cãpãtâiul lui Avram Iancu. Placa din marmurã albã de pe mormântul lui Avram Iancu a fost pusã la 1

Diana MITRACHE Oamenii trec prin apropierea lui ºi nici mãcar nu îi aruncã vreo privire, deºi monumentul ridicat în cinstea lui stã acolo de câþiva ani de zile. În aceastã sãptãmânã, mai precis în 10 septembrie, s-au împlinit 142 de ani de la moartea sa ºi este deja cunoscut faptul cã omagiile îi sunt aduse anual, cu mare fast la Þebea, în timp ce aici, monumentul e nãpãdit de resturile aruncate în faþa unei mese dãrãpãnate. „Cine? Avram Iancu la Petroºani? Nu existã aºa ceva!”, ne lãmureºte un domn, care trece zilnic pe acolo ºi care, când iam arãtat unde este bustul acestuia, a zâmbit ºi ne-a mulþumit. „ Unde sã fie? Nu avem aici. La ‚

Þebea!”, ne trimite un alt domn, uºor amuzat ºi el atunci când îl zãreºte printre copacii bãtrâni, la doi paºi de aleea pe care trece mai mereu, fãrã sã îi

Energetic Hunedoara nu ºtiu mai bine. Lam întrebat pe Petre Nica unde ar fi aºa ceva în Petroºani ºi ne-a replicat amuzat: „ Nu sunt din

dea importanþã. Nici cei care merg zilnic la Complexul

Petroºani ºi dacã spuneþi cã existã, probabil cã am trecut

cu maºina pe lângã el, fãrã sã îl vãd”, a replicat liderul sindicatului Muntele, ce are zilnic drum prin acel lor. Atunci când i l-am arãtat, însã, a zâmbit ºi ne-a mãrturisit: „credeam cã este vreun miner, ceva…”. Singurul care a ºtiut imediat unde este bustul lui Avram Iancu a fost artistul plastic Robert Hummel, care a indicat imediat locul în care îl putem vedea ºi ne-a mãrturisit cã acel bust a ajuns acolo, atunci când s-a închis una dintre minele de la noi. Nimeni nu a ajuns acolo mãcar cu o coroanã de flori, dar delegaþii importante de la noi au mers ºi sãptãmâna trecutã la Þebea, aºa cum vor pleca ºi la finele acestei sãptãmâni pânã acolo, cu acelaºi scop.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 2014

Mii de oameni aºteptaþi la hramul Mãnãstirii Prislop

ii de oameni sunt aºteptaþi sã ia parte la hramul Mãnãstirii Prislop, loc de pelerinaj pentru credincioºii din întreaga þarã, care vin an de an sã se roage la mormântul Pãrintelui Arsenie Boca, supranumit „Sfântul Ardeanului” De aproape ºapte secole, Mãnãstirea Prislop reprezintã unul din cele mai importante aºezãminte religioase ortodoxe din Transilvania. În decursul existentei sale, mãnãstirea a indeplinit un rol cultural semnificativ în viaþa românilor transilvãneni. Mãnãstirea Prislop a fost ridicatã în a doua jumãtate a secolului al XIV-lea de Sfântul Nicodim, ulterior can-

cauza drumului îngust dintre comuna Silvaºu de Sus ºi Prislop - pe calea de acces cãtre mãnãstirea Prislop vor acþiona pentru fluidizarea circulaþiei mai multe echipaje ale poliþiei rutiere. În plus, poliþiºtii recomandã conducãtorilor auto sã respecte indicaþiile agenþilor de circulaþie ºi sã parcheze autovehiculele în afara pãrþii carosabile. Iar jandarmii hunedoreni vor onizat, considerat astãzi drept reorganizatorul ºi îndrumãtorul monahismului românesc la începutul Evului Mediu. La aceastã mãnãstire ºi-au dus viaþa Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop, dar ºi Pãrintele Arsenie Boca, numit ºi "Sfântul Ardealului”. An de an, mãnãstirea se transformã în loc de pelerinaj pentru mii de credincioºi care îºi gãsesc aici liniºtea sufleteascã ºi se roagã

pentru sãnãtatea lor ºi a celor dragi. Mãnãstirea Prislop are douã hramuri, respectiv 8 mai – Sfântul Ioan Evanghelistul ºi 14 septembrie, de Ziua Crucii.

orþele de ordine, la datorie Pentru a preîntâmpina blocajele în trafic mai ales cã accesul spre lãcaºul de cult se face cu dificultate din

Percheziþii pentru trafic cu obiecte de patrimoniu de peste un milion de euro

oliþiºtii de la Serviciul de Investigaþii Criminale au descins, joi dimineaþa, în mai multze locaþii din trei judeþe, printre care ºi Hunedoara, al domiciliile unor persoane bãnuite de export ilegal de obiecte de patrimoniu. Percheziþiile s-au desfãºurat cu sprijinul luptãtorilor din cadrul Serviciului pentru Acþiuni Speciale în judeþele Timiº, Hunedoara ºi

Mehedinþi. Vizate au fost trei persoane cu vârste între 29 ºi 56 de ani, bãnuite cã, în perioada iunie august a.c., ar fi deþinut ºi încercat sã valorifice, în þarã ºi în strãinãtate, bunuri din patrimoniul cultural mobil, respectiv un vas neolitic ºi o vioarã veche. Valoarea acestor obiecte depãºeºte un milion de euro, spun anchetatorii. Cele trei persoane cercetate în acest dosar au fost duse pentru audieri la sediul Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara. „În cauzã, faþã de cei trei se efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de spãlare de bani, export ilegal de obiecte de patrimoniu ºi tãinuire. Activitãþile se desfãºoarã cu sprijinul poliþiºtilor din cadrul I.P.J. Mehedinþi ºi I.P.J. Hunedoara”, au precuzat reprezentanþii Poliþiei Române. Car men COSMAN-PREDA

asigura ordinea publicã la aceastã importantã manifestare, care atrage an de an numeroºi participanþi. „Pentru desfãºurarea în bune condiþii a manifestaþiilor publice din aceastã perioadã, alãturi de jandarmii hunedoreni vor fi în misiune ºi efective din cadrul Grupãrii de Jandarmi Mobile Timiºoara. În acest sens, jandarmii invitã participanþii la manifestãri, sã respecte indicaþiile forþelor de ordine ºi ale organizatorilor, sã respecte normele de convieþuire socialã, iar în situaþia în care observã sãvârºirea unei fapte ilegale, sã se adreseze forþelor de ordine”, a declarat sublocotenent Lucian Stochiþoiu, din cadrul IJJ Hunedoara. Car men COSMAN-PREDA

ªoferi inconºtienþi pe drumurile publice

oi ºoferi inconºtienþi au D plecat la drum, unul fãrã permis, iar cel de-al doilea cu autoturismul neînmatriculat. Ambii s-au ales cu dosar penal, dupã ec au fost prinºi de poliþiºti.

Un bãrbat de 64 de ani, din municipiul Hunedoara, a fost prins de oamneii legii pe strada Ciprian Porumbescu din localitate. Bãrbatul s-a urcat la volan, deºi nu avea permis de conducere. Poliþiºtii au întocmit pe numele acestuia un dosar de cercetare penalã. De asemenea, un conducãtor

auto în vârstã de 38 de ani, din Târgu Jiu a plecat la drum lung fãrã sã aibã autoturismul înmatriculat. ªoferul a fost depistat în trafi pe bulevardul 1 Decembrie 1918, din municipiul Petroºani. ªi în acest caz, poliþiºtii au întocmit un dosar de cercetare penalã pe numele conducãtorului auto. Car men COSMAN-PREDA

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 2014

ISJ Hunedoara se asigurã cã anul ºcolar începe cu bine

96,1%

din unitãþile de învãþãmânt din judeþul Hunedoara întrunesc toate condiþiile pentru a funcþiona în mod corespunzãtor. Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar al Judeþului Hunedoara s-au asigurat ca noul an de învãþãmânt sã înceapã în cele mai bune condiþii. Astfel, din totalul celor 307 unitãþi doar 12 nu deþin autorizaþiile de funcþionare. Monika BACIU “Am toate unitãþile de învãþãmânt îndeplinesc condiþiile de funcþionare. Peste tot s-a terminat iginizarea, curãþenia ºi reparaþiile. Avem 111 unitãþi cu personalitate juridicã ºi 196 de structuri. Din totalul celor 307 de unitãþi doar 12 nu îndeplinesc condiþiile de funcþionare, iar dintre acestea douã au toate documentaþiile pentru obþinerea autorizaþiilor ºi au ºanse mari sã le primeascã”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Maria ªtefãnie, inspector general

ºcolar. Potrivit oficialilor ISJ, în ultimii ani situaþia s-a schimbat în

Hunedoara spuneau cã ºcoala maghiarã din Petroºani nu întruneºte sub nicio formã

bine. Astfel, de la un procent de 90% de autorizare în urmã cu 4 ani s-a ajuns la un procent de 96,1%. Sãptãmâna trecutã, reprezentanþii DSP

condiþiile de funcþionare, astfel cã secþia a fost mutatã într-o altã clãdire. “S-au luat mãsuri în ceea ce priveºte ºcoala maghiarã. Aceºtia au

ncã 140 de fracþiuni de posturi libere la nivelul unitãþilor de învãþãmânt din judeþul Hunedoara. Cu câteva zile înainte de începutul noului an ºcolar mai multe fracþiuni de posturi au rãmas neocupate. Responsabilii Inspectoratului ªcolar al Judeþului Hunedoara spun cã problema se va rezolva pânã în data de 15 septembrie.

“Avem libere 140 de fracþiuni de posturi din totalul celor 4700. va mai avea loc o etapã de repartiyare astfel ca toate posturile sã fie ocupate. Încã mai sunt cadre didactice care au obþinut notã ºi nu au obþinut un post în cadrul celorlalte etape de repartizare”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Maria ªtefãnie, inspectorul ºcolar general al ISJ Hunedoara. 98% din posturi sunt ocupate de cadre didactice calificate. Dacã ºi în urma celei

multe, iar în unele cazuri grave. Sunt ºcoli care au nevoie de reparaþii capitale, iar altele unde grupurile sanitare nu sunt corespunzãtoare. Unitãþile de învãþãmânt cu probleme au obligaþia

Fãrã abecedar la clasa I

98% dintre dascãlii hunedoreni sunt calificaþi

Monika BACIU

fost mutaþi într-o altã clãdire autorizatã”, a mai spus inspectorul ºcolar. La nivelul Vãii Jiului, nouã unitãþi de învãþãmânt nu îndeplinesc condiþiile de funcþionare. Deficienteþele sunt

ca pânã la începutul anului ºcolar sã remedieze toate aceste deficienþe, în caz contrar directorii unitãþilor de învãþãmânt pot fi sancþionaþi. Teoretic, fondurile pentru reparaþiile minore ºi cele de întreþinere a unitãþilor de învãþãmânt provin de la bugetele locale ale primãriilor. Acolo unde sunt necesare reparaþii capitale, banii ar trebui sã vinã de la Ministerul Educaþiei.

de-a treia ºedinþe publice vor rãmâne posturi neocupate, atunci unitãþile de învãþãmânt

didactice s-au înscris 128 de candidaþi pentru cele 249 de posturi disponibile. Abia în

din judeþ vor putea organiza la nivelul instituþiei concurs de accedere pe locurile rãmase libere. La ultima ºedinþã de ocupare a posturilor

data de 5 septembrie se va actualize lista cu posturile care sunt vacante la nivelul unitãþilor de învãþãmânt din judeþul Hunedoara.

ãrã manuale. Începutul de an ºcolar va începe fãrã manuale pentru copiii de clasa I ºi a II. Ministerul Educaþiei nu a finalizat procedura de achiziþie a manulalelor, astfel cã cei mici încã nu vor vedea cum aratã un abecedar. Monika BACIU “În ceea ce priveºte manualele ºcolare pot sã vã spun cã elevii din clasa a III-a ºi pânã la liceu au manualele asigurate în proporþie de 100%. Problema este la elevii de clasa I ºi clasa a II, însã este o problemã la nivel naþional. Ministerul nu a finalizat procedura de achiziþie a manulalelor însã ne-au dat asigurãri cã în cel mai scurt timp manulalele vor fi puse la dispoziþia cadrelor didactice în format electronic urmând ca mai apoi sã le primeascã ºi elevii”, a

declarat pentru Cronica Vãii Jiului, inspectorul general al ISJ Hunedoara, Maria

ªtefãnie. Problema manualelor de clasa intai si a doua a aparut in

momentul in care licitatia de desemnare a editurilor a fost contestata de cei care au pierdut. Presedintele Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor sustine ca s-au analizat 11 reclamatii depuse de diversi editori. Dintre acestea, doua au fost respinse, iar pentru restul s-a cerut continuarea procedurii pentru reevaluare in urmatoarele 10 zile. Problema manualelor a fost discutata miercuri si in sedinta de guvern.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 2014

Bani, dar ºi responsabilitãþi

eºti bune pentru elevi menite a le asigura o educaþie adecvatã. Potrivit unui proiect al Ministerului Educaþiei, care se afla în dezbatere publicã, elevii pot beneficia de credite oferite de bãnci pentru continuarea studiilor. Monika BACIU De asemenea, pãrinþii care nu asigura ºcolarizarea elevilor vor fi amendaþi. Astfel, în condiþiile legii, elevii pot beneficia de credite oferite de bãnci

pentru continuarea studiilor, dar ºi de burse de burse, potrivit prevederilor legale. Proiectul mai prevede ca elevii pot beneficia de suport

financiar ºi din sursele extrabugetare ale unitãþilor de învãþãmînt preuniversitar de stat, în condiþiile legii. Unitãþile de învãþãmînt preuniversitar sînt obligate sã asigure elevilor servicii comple-

mentare. Acestea ar fi consilierea ºi informarea elevilor de cãtre cadrele didactice, în afara orelor de curs sau de instruire practica, consilierea în scop-

ul orientãrii profesionale, consilierea psihologicã ºi socialã prin personal de specialitate. În tot acest timp pãrintele sãu tutorele legal instituit are obligaþia de a asigura frecventa ºcolara a elevului în învãþãmîntul obligatoriu ºi de a lua mãsuri pentru ºcolarizarea elevului, pînã la finalizarea studiilor. Astfel dacã nu asigura ºcolarizarea elevului, pe perioada învãþãmîntului obligatoriu poate fi sancþionat cu amendã cuprinsã între 100 lei ºi 1000 lei ori este obligat sã presteze munca în folosul comunitãþii. Prin acest proiect se

Zeci de mii de copii, 18 medici ºcolari

cabinete medicale ºcolare pentru zeci de mii de elevi. În judeþul Hunedoara este o lipsã acutã de medici ºcolari. Potrivit responsabililor Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara în fiecare an situaþia se agraveazã. Monika BACIU

Potrivit legilor în vigoare, ar trebui sã existe un medic ºcolar la 2.000 de elevi ºi un asistent medical la maximum 500 de elevi. În ceea ce priveºte situaþia din

medicale ºcolare. “În momentul de faþã avem 18 medici ºcolari ºi opt dentiºti. Aceºtia asigura activitãþile medicale principale, precum vaccinarea, examinarea ºi oferirea primului ajutor elevilor sunt asigu-

judeþul Hunedoara la ora actualã sunt un numãr de 18 cabinete

rate”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, purtãtorul de cuvânt al

DSP Hunedoara, medicul Cecilia Birãu. Problemele cele mai acute se înregistreazã la nivelul Vãii Jiului. Aici existã doar cinci medici care asigurã serviciile în cabinetele medicale ºcolare. Doi sunt la Petroºani, unul la ºcoala generalã IG Duca ºi unul la cabinetul medical al Universitãþii. Ceilalþi medici sunt în Uricani ºi Lupeni. Autoritãþile de la Petrila încearcã ºi ele sã realizeze cele douã cabinete medicale ºcolare. Lucrãrile la acestea se apropie de final, iar abia sãptãmâna viitoare se va ºtii care vor fi medicii ce vor deservi aceste unitãþi.

doreºte introducerea contractului educaþional intre unitãþile de învãþãmînt preuniversi-

tar ºi pãrinþi, toate aceste lucruri fiind în beneficial elevilor care ºi aºa în ultima vreme

nu prea mai acorda atenþia cuvenitã ºcolii lucru care se reflecte cel mai bine în notele pe care aceºtia le-au luat cu ocazia examenului de bacalaureat care pe an ce trece este tot mai ’inabordabil’ pentru o mare parte din cei care peste mulþi ani vor trebui sã ne plãteascã pensile.

Dãruieºte din cãmara ta

unãtãþi pentru copiii centrului de plasament de la Lupeni. Câþiva oameni cu suflet s-au gândit sã umple cãmara centrului de plasament de la Lupeni. Sub egida “Dãruieºte din cãmara ta”, aceºtia au ºi iniþiat o campanie de strângere a unor borcane cu murãturi, dulceþuri sau comporturi. Monika BACIU “Am fost impresionatã de gestul pe care l-a fãcut un grup de tineri ºi anume cã au cumpãrat niºte alimente pe care le-au dus la Centrul de Plasament din Lupeni. Sunt încântatã sã vãd cã tinerii, se mai gândesc ºi la cei nevoiaºi, alegând sã cheltuie din banii de suc, pentru a face o bucurie copiilor. Apropiindu-se toamna, m-am gândit cã e un prilej bun sã ajutãm ºi noi, fiecare cu ce poate , dat fiind faptul cã toate gospodinele se pregãtesc pentru iarnã”, ne spune Simona Gheorghe,

una dintre iniþiatoarele campaniei. Organizatorii campaniei spun cã au ales aceastã modalitate pentru a-I atrage

iu ideea a fost sa strangem noi donatiile eu si Eduard Halasz”, a mai spus sursa citatã. În data de 20 sep-

pe cei cu suflet mare. “Oamenii sunt rezervati cand se pune problema sa doneze bani si asta datorita faptului ca sunt multi care fac o afacere din asta. In princip-

tembrie, organizatorii se vor deplasa la centrul de plasament din Lupeni pentru a înmâna donaþiile. În jur de 30 de copii sunt la centrul din vestul Vãii Jiului.

8 Life&Style

obiceiuri proaste care ne pot ruina viaþa cluzie a dinþilor frontali, eventual provoca probleme de stomac ºi duce în timp la unghii grav deformate, scrie Life hack.

3. Compania scepticilor

oþi oamenii au obiceiuri, unele nepotrivite. Tindem sã facem anumite lucruri într-un anumit fel, oricînd se iveºte ocazia. Nu este uºor sã învingi un obicei vechi, însã a fost dovedit cã mii de bãrbaþi ºi femei de orice vîrstã ºi-au învins obiceiurile care aproape le distruseserã cariera ºi poate chiar ºi viaþa. 1. Mîncatul pe fond emoþional Este o afecþiune alimentarã modernã, numitã mîncatul pe fond emoþional sau mîncatul compulsiv. Apare brusc, spre deosebire de foame, care se instaleazã progresiv. Consumãm anumite alimente, pentru cã suntem fericiþi, triºti sau chiar plictisiþi, dar cînd mîncãm din alte motive

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 2014

decît foamea fizicã, este vorba despre mîncat pe fond nervos. Pe lîngã faptul cã mîncarea nu ne rezolva problemele emoþionale, acest proces ne-ar putea aduce un surplus de greutate, dar ºi afecþiuni mai grave.

2. Roaderea unghiilor Nu numai cã este neigienicã, dar poate duce ºi la probleme dentare, cum ar fi malo-

Cunoaºtem cu toþii aceasta tipologie de oameni care se joacã de-a avocatul diavolului, pregãtiþi permanent sã critice, indiferent ce spunem. Este indicat sã evitãm astfel de companii ºi sã petrecem mai mult timp cu persoane care ne sprijinã ºi împãrtãºesc aceleaºi valori.

aproximativ 500.000 de decese sînt atribuite anual bolilor legate de fumat. Viciul cauzeazã îmbãtrînirea prematurã a pielii, îngãlbenirea dinþilor, respiraþia urît mirositoare ºi, cel mai rãu, pericliteazã sãnãtatea oamenilor din jur, inclusiv a celor dragi. Studiile au arãtat cã nefumãtorii expuºi la fumatul pasiv au un risc la boli ca ºi fumãtorii direcþi.

dente vasculare cerebrale, duce la hepatitã alcoolicã, fibrozã, ciroza, pancreatita ºi multe afecþiuni fatale.

7. Consumul alimentelor de tip fast-food Le gãsim pretutindeni în societatea contemporanã, cartofii prãjiþi, burgerii... însã aspectul atrãgãtor este, de cele mai multe ori, o imagine falsã. Mîncarea de

4. Compania oamenilor care nu te apreciazã Cu siguranþã cã toþi am fost în aceastã situaþie, de a sta lîngã oameni care nu ne-au apreciat ºi care nu au fost niciodatã prezenþi cînd am avut nevoie. Este de dorit sã petrecem timp cu cei care ne vãd la adevãrata valoare ºi pe care ne putem baza.

5. Fumatul Fumatul este una dintre principalele cauze de deces care pot fi prevenite la nivel global. Numai în Statele Unite,

asupra sãnãtãþii ºi calitãþii vieþii, imediate ºi tardive, ºi ar trebui consumate cel mult ocazional, dacã ne este greu sã renunþãm la ele, fiind foarte accesibile.

8. Alimentaþia cu prea multã carne roºie Conform unor studii, consumul de carne roºie creºte riscul de cancer colorectal ºi chiar riscul de cancer esofagian, cancer pulmonar, cancer pancreatic, cancer endometrial. În plus, unele studii au legat consumul unor cantitãþi mari de carne roºie cu cancerul de san, de stomac, limfom, cancer de vezica urinarã, cancer pulmonar ºi cancerul de prostatã.

9. Statul excesiv în faþa televizorului

6. Consumul excesiv de alcool Potrivit Institutului Naþional pentru Abuz de Alcool ºi Alcoolism, consumul de alcool, fie cã e vorba de o perioadã scurtã sau de-a lungul timpului, poate deteriora grav sãnãtatea: afecteazã gîndirea clarã, provoacã acci-

tip fast-food conþine în principal grãsimi sãturate, glucide ºi o cantitate mare de sare - categorii de substanþe care ar trebui sã fie în cantitate scãzutã în dieta noastrã. Acest tip de produse are o mulþime de dezavantaje pentru noi, cu implicãri importante

Statul pe scaun în faþa televizorului are efecte negative asupra sãnãtãþii inimii.

10. Obiceiul de a întîrzia Oamenii îºi pierd uºor încrederea în cei care întîrzie des. Specialisiti spun cã întîrzierile repetate reprezintã adesea un comportament pasivagresiv în cea mai purã formã a sa.

Stai mult pe scaun? Iatã ce trebuie sã fac

ersoanele care stau mult pe scaun ar trebui sã meargã mai des pe jos, de mai multe ori pe zi, pentru a limita efectele nefaste ale sedentarismului, se arata într-o cercetare a specialiºtilor americani. Sedentarismul este nefast pentru sãnãtate, însã este destul de uºor de combãtut, informeazã Top Sînte. De pildã, cei care stau pe scaun timp de trei ore ar trebui sã meargã pe jos cinci

minute la fiecare orã, lucru ce ajutã la menþinerea funcþiei arteriale ºi a circulaþiei sanguine. Pentru a ajunge la aceastã concluzie, oamenii de ºtiinþã americani de la Universitatea Oregon Health & Science au efectuat douã teste la care au participat 11 voluntari sãnãtoºi, cu greutate normalã, cu vîrsta cuprinsã între 20 ºi 35 de ani. Într-o primã etapã, voluntarilor li s-a cerut sã stea nemiºcaþi trei

Delicioasele secrete ale ciocolatei,

11. Relaþiile nepotrivite Investirea timpului preþios în relaþii toxice nu poate decît sã aducã nefericire. Indiferent care ar fi motivele invocate, persoanele din astfel de relaþii ar trebui sã se gîndeascã, de fapt, la preþul real plãtit rãmînînd ancorate în astfel de relaþii.

12. A lãsa lucrurile pînã în ultimul moment Cînd ai obiceiul de a lãsa totul pe ultima sutã de metri, trebuie sã fii conºtient cã oricînd poate apãrea o situaþie neprevãzutã, care sã te împiedice sã te achiþi de sarcinã, indiferent care ar fi aceasta, în familie sau la locul de muncã. În ochii celorlalþi vei pãrea doar cineva care nu a reuºit sã se achite de responsabilitãþi.

13. Concentrarea pe aspectele negative Negativiºtii pornesc de la premiza cã totul va merge prost. Cei care au o atitudine negativã sînt întotdeauna rãu vãzuþi de ceilalþi. O atitudine pozitivã ºi încrederea atît în forþele proprii, cît ºi în ale celorlalþi reprezintã atuuri primordiale în multe circumstanþe. ore, timp în care li s-a mãsurat tensiunea în fiecare orã. Apoi, protocolul a fost repetat, însã participanþilor li s-a cerut sã meargã cinci minute, la o orã ºi jumãtate, apoi la douã ore ºi jumãtate. Concluzia a fost ca mersul timp de cinci minute la fiecare orã ajuta la combaterea efectelor negative ale sedentarismului. O orã de stat jos este suficientã pentru cã sîngele sã se acumuleze în picioare, afectînd capacitatea vaselor sanguine de a se dilata ºi reducînd circulaþia cãtre inimã.

pe care poate

iocolata constituie, fãrã îndoialã, unul dintre deliciile alimentare. Pare chiar de mirare faptul cã omenirea suportase timp de atîtea milenii o viaþã neapetisanta, pînã nu apãruse încã acest ispitior deºert. Dar ciocolata, ca ºi cacao, acea materie primã care constituie secretul ei de fabricaþie, oferã surprize neaºteptate, despre care nici prin cap nu ne trece, noteazã portalul Big Picture, enumerînd numai cîteva. z Într-un an, americanii de pe întregul continent mãnîncã un miliard de kilograme de bomboane. Dintre acestea, peste jumãtate sînt din ciocolatã. z Ciocolata, îndeosebi cea neagrã, conþine o mare cantitate de antioxidanþi (flavonoida). Aceasta face sã scadã simþitor riscurile bolilor cardiovasculare. Concluzia: vreþi sã vã protejaþi inima? Consumaþi ciocolatã. Dar, atenþie, nu vã veþi proteja bila. z Aproximativ 40% din producþia de migdale ºi 20% din producþia de alune a lumii sînt comercializate cã ingrediente pentru ciocolatã. z Cum printre recordurile lumii nu poate lipsi acest produs, s-a fabricat în Marea Britania, la Thorntons, cea mai mare ciocolatã din istorie. Ea cîntãreºte 5,8 tone ºi a fost produsã la 7 octombrie 2011. z Cuvîntul ciocolatã provine din limba nahuatl, unde se pronunþã "xoxolatl" ºi are sens de apã amarã. z Ciocolata neagrã are ºi alte numeroase calitãþi curative, în afara celui citat mai sus. Ea stimulezã memoria, timpul de reacþie ºi duce la creºterea fluxului sanguin în creier. Este energizanta ºi elimina mahmurealã. z În vechime, aztecii foloseau boabele de cacao ca monedã de schimb ºi de

nu le-ai ºtiut platã. Tradiþia lor spunea cã bobul de cacao este o sãmânþã din întelepciunea lui Dumnezeu. z Cea mai veche fabricã de ciocolatã din Statele Unite funcþioneazã ºi astãzi. Se numeºte Hershey's ºi a început sã producã în 1894. În acest an, împlineºte 120 de ani ºi produce peste un miliard de kilograme de ciocolatã pe an. z Ciocolata albã nu meritã titlul de ciocolatã, pentru cã nu conþine boabe de fasole prãjite ºi mãcinate. Conþine numai unt de cacao. z Cel mai mare consum de cacao

pe cap de locuitor din lume este înregistrat în Elveþia, unde statisticile consemneazã 11,8 kg pe an. z Tara cea mai mare producãtoare de cacao din lume este Coasta de Fildeº. De aici, se livreazã 37% din producþia întregii lumi. z În timpul celui de al Doilea Rãzboi Mondial, ciocolata a fost introdusã obligatoriu în meniul armatei americane, fiind consideratã un aliment perfect hrãnitor ºi energizant. z În Belgia, producþia de cioco-

latã ocupa 17.000 locuri de muncã.

8 Life&Style

obiceiuri proaste care ne pot ruina viaþa cluzie a dinþilor frontali, eventual provoca probleme de stomac ºi duce în timp la unghii grav deformate, scrie Life hack.

3. Compania scepticilor

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 2014

2. Roaderea unghiilor Nu numai cã este neigienicã, dar poate duce ºi la probleme dentare, cum ar fi malo-

dente vasculare cerebrale, duce la hepatitã alcoolicã, fibrozã, ciroza, pancreatita ºi multe afecþiuni fatale.

5. Fumatul Fumatul este una dintre principalele cauze de deces care pot fi prevenite la nivel global. Numai în Statele Unite,

asupra sãnãtãþii ºi calitãþii vieþii, imediate ºi tardive, ºi ar trebui consumate cel mult ocazional, dacã ne este greu sã renunþãm la ele, fiind foarte accesibile.

9. Statul excesiv în faþa televizorului

Statul pe scaun în faþa televizorului are efecte negative asupra sãnãtãþii inimii.

Stai mult pe scaun? Iatã ce trebuie sã fac

Delicioasele secrete ale ciocolatei,

pe care poate

latã ocupa 17.000 locuri de muncã.

10 Educatie

Cronica V達ii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 2014

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 2014

Au trecut 17 ani de la primele disponibilizãri din minerit

n aceste zile se împlinesc 17 ani de zile de la debutul masivelor disponibilizãri ale minerilor din Valea Jiului. Primul ºi cel mai mare „val” de disponibilizãri a luat cu el nu mai puþin de 18.000 de ortaci atraºi de mirajul „arginþilor” oferiþi cu largheþe de guvernanþii de ieri, cam aceiaºi care conduc ºi astãzi destinele poporului român. Aproape 20.000 de oameni (care aveau acasã câteva zeci de mii de soþii ºi copii) ºi-au lãsat baltã serviciile ºi au optat pentru banii „disponibilizatori”, cu ajutorul cãrora au golit în doar câteva zile toate magazinele de mobilã ºi produse electronice sau electrocasnice din zonã. Dupã numai câteva luni, aceleaºi produse achiziþionate cu „largheþe” cu ocazia euforiei primelor

zile de dupã disponibilizare erau vândute pe te miri ce la colþ de stradã. Deh, banii se duseserã, iar locurile de muncã mult promise nu apãruserã încã (de fapt, nici mãcar dupã 17 ani gargarele guvernanþilor de atunci, cam aceiaºi cu cei de acum, încã nu s-au realizat în fapte)... Între timp, foºtii mineri ºi

familiile lor cu 2-3 copii, aºteptau mila celor care i-au amãgit. Atâta s-a întins minciuna guvernanþilor de ieri ºi de azi, încât ex-ortacii au ales alte cãi de supravieþuire. Cei mai mulþi lucreazã în prezent în strãinãtate, în special prin Spania sau Italia, în domenii de activitate care nu cer o

pregãtire specialã ºi care sunt ocolite de cãtre bãºtinaºii iberi sau italici. Cam aceasta a fost „mâna de ajutor” oferitã în anul de graþie 1997 de cãtre guvernanþi celor care asigurau cãrbunele necesar industriei româneºti.... În cifre seci, în septembrie 1997 au fost disponibilizaþi fix 18.312 dintre angajaþii fostei Regii Autonome a Huilei Petroºani. Dintre aceºtia, 82,12%

erau bãrbaþi ºi 17,88% femei. 503 dintre ei aveau studii superioare, 2.747 erau absolvenþi de liceu ºi 15.062 aveau doar 10 clase. În acelaºi timp, printre primii mineri disponibilizaþi se aflau 10.844 de ortaci calificaþi, dar ºi 4.218 de necalificaþi. În funcþie de meserii, cei mai mulþi disponibilizaþi s-au regãsit printre mineri (4.066), urmaþi de lãcãtuºi (2.937) ºi electricieni (1.582). Potrivit vârstei, cei mai mulþi dintre proaspeþii disponibilizaþi aveau între 26 ºi 35 de ani (6.100 de persoane), fiind urmaþi de cei care se încadrau în categoria 35-45 de ani (4.915). În urmã cu 17 ani de zile în Valea Jiului, în minerit, activau circa 55.000 de persoane. În anul de graþie 2014 numãrul acestora, dupã mai multe valuri de disponibilizãri, a ajuns la doar 7.000... Mir cea NISTOR

Accidente miniere care au îndoliat Valea Jiului în luna septembrie

n prima decadã a lunii septembrie s-au împlinit 32 de ani de la producerea unuia dintre tragicele evenimente de muncã înregistrate de-a lungul ultimilor ani în minele din Valea Jiului.

În anul 1982, la EM Paroºeni, în galeria de cap orizontul 360, abatajul frontal panou 1, stratul 5, blocul V, în urma unei puternice explozii de metan, nu mai puþin de 24 de mineri au fost accidentaþi, 17 dintre aceºtia pierzându-ºi viaþa. Potrivit estimãrilor organelor de cercetare, cauza principalã a dramatic-

ului accident de muncã s-a datorat unei erori în realizarea sistemului de decuplare automatã a energiei electrice, precum ºi altor cauze organizatorice. Sursa accidentului colectiv de muncã a fost un arc electric provocat de secþionarea unui cablu de alimentare al transportorului TR3 nr. 4, în momentul

producerii unei surpãri. În ultimii 25 de ani, tot în Valea Jiului ºi tot în luna septembrie, au fost înregistrate alte 4 grave accidente colective de muncã. Cel care a produs cele mai multe victime a fost înregistrat în ziua de 18 septembrie 1989, la EM Vulcan când, în Galeria de pregãtire panou 1, stratul 5, blocul 0, în urma unei alte explozii de metan, 39 de mineri au fost accidentaþi, 29 dintre aceºtia pierzându-ºi viaþa. Cauza nefericitului

accident de muncã s-a datorat nerealizãrii mãsurilor de combatere a acumulãrilor de metan ºi praf de cãrbune, utilizãrii unor aparate cu flacãrã deschisã fãrã luarea mãsurilor corespunzãtoare, defecþiunilor în aeraj ºi amplasãrii greºite a capetelor de detecþie a metanului. Sursa deflagraþiei l-a

reprezentat arcul voltaic produs de cãtre aparatul electric de sudurã utilizat la amenajarea unui siloz. Celelalte 3 accidente colective de muncã grave din ultimii 25 de ani din luna septembrie au fost înregistrate la EM Petrila, EM Uricani ºi EM Valea de Brazi, în anii 1996 ºi 2000. La Petrila au murit 4 mineri, la Uricani alþi doi au fost accidentaþi mortal, iar la Valea de Brazi, în 30 septembrie 2000, doi ortaci au scãpat doar cu câteva luni de incapacitate temporarã de muncã. Mir cea NISTOR

12 Actualitate

n timp ce autoritãþile locale din Petroºani dau asigurãri cã, în 15 septembrie, ºcoala va începe în bune condiþii, în teren lucrurile stau cu totul diferit. Preºcolarii care merg la grãdiniþa din Cartierul Dimitrov învaþã sub ameninþarea bucãþilor de tencuialã, care se pot desprinde oricând ºi sã-i rãneascã pe micuþi. Peste 100 de copii preºcolari din Petroºani vor merge la grãdiniþã în condiþii improprii, iar pãrinþii se tem cã oricând se poate produce o nenorocire. Este vorba despre grãdiniþa cu program prelungit din Cartierul Dimitrov, unde pânã la ora actualã sunt înscriºi 120 de copii. Chiar dacã lucrãrile de igienizare sunt pe ultima sutã de metri, pericolul vine din exterior, acolo unde bucãþi întregi din faþada ºi acoperiºul clãdirii mãcinate de timp ºi intemperii se desprind ºi pot oricând sã rãneascã pe cineva. Situaþia nu este nouã, iar în lipsa fondurilor pentru reparaþii reprezentanþii instituþiei de

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 2014

Cu gândul la un ipotetic sediu nou

Preºcolari nevoiþi sã înveþe sub ameninþarea tencuielii diniþã pot fi liniºtiþi, întrucât toatã tencuiala care este în pericol sã cadã va fi îndepãrtatã sãptãmâna aceasta ºi sãptãmâna viitoare”, ne-a declarat joi purtãtorul de cuvânt al primãriei Municipiului Petroºani, Nicu Taºcã, adicã cu doar câteva zile înainte de deschiderea noului an ºcolar. Pãrinþii nu sunt însã deloc liniºtiþi ºi spun cã se tem pânã ºi sã treacã pe lângã grãdiniþa în cauzã. învãþãmânt s-au mulþumit sã punã un afiº prin care avertizeazã asupra pericolului real. În plus, din gard au dispãrut panouri metalice, pe unde micuþii pot oricâd sã ajungã direct în stradã.

u gândul la investiþiile de anul viitor!

Problema este cunoscutã ºi de municipalitatea din Petroºani, însã reprezentanþii Primãriei nu vorbesc despre investiþii în clãdirea în care funcþioneazã grãdiniþa, ci

despre un ipotetic sediu nou. „Refacerea faþadei clãdirii de la grãdiniþa din cartierul Dimitrov ar costa câteva miliarde bune (n.r. lei vechi), în contextul în care este o clãdire veche. Aceastã investiþie nu-ºi are, însã, rostul întrucât se fac paºi pentru realizarea sediului de la <<I.G.Duca>>, fie prin foncuri de la Ministerul Educaþiei Naþionale, fie de la bugetul local pentru anul viitor. Pãrinþii copiilor care merg la aceastã grã-

oua grãdiniþã, un „circ al foamei”

De precizat cã sediul nou în care edilii îºi pun speranþa este în realitate o clãdire a cãrei construcþie a început în urmã cu 7 ani ºi neterminatã. De execuþia lucrãrii s-a ocupat SC Simar SRL, firmã controlatã de omul de afaceri Alin Simota, care a câºtigat licitaþia organizatã în

anul 2007. A încasat aproximativ 1,2 milioane de lei, dar construcþia este departe de a fi finalizatã ºi pare mai degrabã o ruinã decât o viitoare unitate de învãþãmânt pentru preºcolari. Valoarea de adjudecare a fost de puþin peste 1,5 milioane de lei, iar grãdiniþa trebuia finalizatã dupã 14 luni de la demararea construcþiei, respectiv 30.12.2008, însã în 6 ani lucrurile s-au schimbat. Constructorul calcula, în urmã cu aproximativ doi ani, cã ar mai fi nevoie de încã 1,6 milioane de lei pentru ca imobilul sã fie predat la cheie, pentru cã între timp costurile au crescut, majorarea fiind determinatã de indicele de inflaþie, creºterea costurilor al combustibili, a salariilor, etc. Ministerul Educaþiei a suspendat finanþarea proiectului ºi, de mai bine de un an, aici nu a mai fost miºcatã din loc nici mãcar o cãrmidã. Clãdirea s-a transformast în adãpot pentru boschetari sau loc de joacã pentru puºtii teribiliºti. Car men COSMAN-PREDA

Lucrãri gata pentru ºcoalã

ai toate unitãþile ºcolare din Valea Jiului sunt gata sã îºi primeascã elevii ºi preºcolarii. ªi dacã unii fac ultimele retuºuri la curãþenie, pentru cei de la ªcoala Avram Stanca, structurã ce aparþine de Liceul Teoretic Mihai Eminescu, lucrãrile se desfãºoarã afarã ºi sunt absolut necesare. Un sistem de termoficare vechi ºi ºubred a þinut mai mereu curtea ºcolii într-un ºantier, dar acum constructorii sunt pe ultima sutã de metri cu lucrãrile finale. „Este adevãrat cã am ajuns aºa într-o perioadã

de suspans, pentru cã, suntem în ultima sãptãmânã ºi trebuie sã înceapã ºcoala luni. Se finalizeazã, din fericire, lucrãrile foarte importante care s-au fãcut în curtea ºcolii, respectiv înlocuirea reþelei de termoficare, care trece pe acolo ºi care, în fiecare an, ne crea niºte probleme mari, încât nu puteam folosi o anumitã porþiune din curtea ºcolii.Acum se procedeazã la astuparea ei ºi ne vom putea desfãºura

activitatea, de luni, la parametrii maximi”, a declarat Robert Humel, directorul ªcolii Avram Stanca Petroºani. Reþeaua învechitã de termoficare a fost înlocuitã, dupã ani de zile în care ceda în diverse locuri, iar cei de la Termocentrala Paroºeni refac acum terasamentul. Lucrãrile erau absolut necesare ºi acum ªcoala Avram Stanca va avea un teren sigur. Diana MITRACHE

Duminicã 14 septembrie, de la ora 12:00, îi asteptãm pe juniorii iubitori de teatru la premiera spectacolului "DUMBRAVA MINUNATÃ".

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 2014

I.D.Sîrbu se joacã acasã

iesa „Pragul Albastru” a lui I.D Sîrbu se joacã acasã, la Petroºani, în teatrul ce-i poartã numele marelui om de culturã pe care l-a dat Petrila. Premiera are loc sâmbãtã, iar decorul, actorii ºi regizorul Cristian Ioan sunt gata sã ne dea o lecþie de istorie, ce meritã transpusã într-un film istoric. Pentru rolul principal, de la Târgu Jiu, vine pentru prima datã sã colaboreze cu teatrul nostru, Cosmin Brehuþã, un tânãr care cautã sã joace exact aºa cum l-ar fi vrut ºi Sîrbu. „Este o onoare pentru mine sã fiu aici, într-un colectiv nou, foarte bun, puternic, atât pe plan al veteranilor, cât ºi pe planul tinerilor, care sunt extraordinari. Ceea ce înseamnã pentru mine un efort destul de mare de acomodare ºi o responsabilitate pe mãsurã. (…) E un gen de teatru cu care nu m-am mai întâlnit pânã acum, bucuria este cã am fost primit cu cãldurã, atât de directorul teatrului, Nicoleta Bolcã, dar cu ºi mai mare cãldurã de regizorul Cristian Ioan, cu care m-am mai întâlnit ºi pe alte scene din þarã”, a spus Cosmin Brehuþã, actorul din rolul principal masculin. Rolul principal feminin este interpretat de Amelia Toaxen, cea pe care am vãzut-o în stagiunea trecutã în rolul iubitei lui Hamlet, care ºi acum joacã rolul unei ibovnice. „Ce sã vã zic despre

Salomia? O ibovnicã de pe timpuri, de la 1400, 1300, cum a vrut-o I.D. Sîrbu. Salomia spune multe ºi dacã ne gândim la Salomeea. Este un personaj special pentru mine, cu o coloraturã deosebitã ºi eu sper sã iasã toate bune”, a spus ºi Amelia Toaxen, care pe scenã e parcã transformatã ºi metamorfozatã. Cristian Ioan nu este la prima colaborare cu teatrul

de la Petroºani, dar acum, dupã „Scrisoarea pierdutã”, „Lucrezia Borgia”, ori „Puricele în ureche”, vine în casa lui Sîrbu, cu o piesã de a sa, despre care spune cã ar vedea-o oricând sub forma unui serial istoric. „Eu, dacã aº avea niºte posibilitãþi sã influenþez Televiziunea românã, sau altele, aº face un serial istoric, fabulos ºi romantic ºi extrem de crud al perioadei pe care o înfãþiºeazã piesa

lui I.D Sîrbu, „Pragul Albastru”. Ne aflãm într-o perioadã uºor incertã, într-o Românie, care era Þara Româneascã, dar la anul 1500, încã nu e foarte precizat, într-un sat de aurari din Apuseni, care culmea, se numeºte Roºia. Nu e Roºia

Montanã, cã nici nu exista problema Roºia Montanã atunci. Personajele sunt extrem de puternice ºi teatrale. Povestea este fabulos ºi meritã un serial istoric. Ar fi extraordinar ºi, de altfel, cine mai pune azi în scenã teatru istoric?”, ne-a mãrturisit regizorul Cristian Ioan.

Premiera se joacã sâmbãtã, de la orele 18,00, iar timp de cel puþin 2 ore, actorii ºi regizorul ne cheamã sã ne transpunem într-o epocã pe care I.D Sîrbu a descris-o în opera sa. Diana MITRACHE

LUNA SEPTEMBRIE

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã a la greq de pui Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:

z z z z z

LUNI: - Ciocãnele cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã - Iahnie de fasole cu costiþã - Cotlet de porc cu sos de usturoi ºi piure de cartofi - Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: - Gulaº unguresc cu gãluºte - Spaghetti cu mazãre ºi bacon - Ruladã de porc cu spanac ºi brînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi MIERCURI: - Tochiturã ardeleneascã cu piure de cartofi - Friptura þigãneasca ºi orez cu legume - Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai - ªniþel pui pane cu cartofi þãrãneºti JOI: - Ostropel de pui cu mãmãliguþa - Chifteluþe marinate cu piure de cartofi - Varza a la Cluj cu cîrnaþi - Piept de pui dulce-acriºor cu orez VINERI: - Ciulama de pui cu smîntîna ºi mãmãliguþa - Paprikas unguresc cu pipote de pui ºi cartofi în chimen - Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai - Paste cu pui aromat

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

14 Program & Horoscop

10:20 Biziday 11:00 Teleshopping 11:30 Politicã ºi delicateþuri 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Reportajele TVR Internaþional 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:45 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Post meridian 18:40 România în 5 minute 18:50 România în 5 minute

10:30 11:00 11:30 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 16:30 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:30

Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Trãsniþii din Queens Teleshopping Trãsniþii din Queens Teleshopping Focus Clanul Bau-Bau Focus Walker, poliþist texan Focus Râzi ºi câºtigi Cireaºa de pe tort Câini ºi pisici Trãsniþii

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 King Kong

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Zborul 93 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Crescându-l pe Waylon 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 X-Men de la origini: Wolverine 22:30 Gamer - Jocul

21 martie *** 20 aprilie Puteþi sã vã puneþi în practicã planurile de ascensiune socialã. De asemenea, sunt favorizate afacerile ºi relaþiile cu colaboratorii. Profitaþi din plin de aceastã zi, dar sã nu forþaþi nota. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Vouã Baronii Clipuri Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Vouã Cuscrele Copii contra pãrinþi Specialiºti în sãnãtate Baronii ªtiri Naþional TV

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 D-Paparazzi

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Culorile iubirii Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Culorile iubirii Legãturi riscante

10:00 MotoGP FP1 12:45 Digisport Show 13:00 ªtirile Digi Sport 13:30 La Liga World 14:00 ªtirile Digi Sport 14:10 MotoGP FP2 17:00 Avanpremiera Serie A 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal M: HC Odorhei - ASC Energia Tg. Jiu 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Handbal M: HC Vaslui - Steaua 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 UCL Magazin 22:30 Digisport Show 22:45 Digi Sport Special 0:00 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Sunteþi într-o formã intelectualã deosebitã ºi aveþi ºanse mari pe plan social ºi sentimental. Este o zi favorabilã contactelor cu persoane importante ºi comunicãrii. Deciziile pe care le luaþi în privinþa relaþiilor parteneriale sunt corecte.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Aveþi idei excelente ºi sunteþi hotãrât sã le puneþi în aplicare. Aveþi ocazia sã demaraþi o activitate nouã. Capacitatea de comunicare vã ajutã sã vã faceþi noi prieteni printre persoane importante. Puteþi sã vã ocupaþi de problemele casei.

23 august *** 22 septembrie

Luaþi decizii inspirate, care vã asigurã reuºita pe plan social ºi succesul în relaþiile sentimentale. Este o zi favorabilã comunicãrii ºi cãlãtoriilor de afaceri. Aveþi idei bune, care vã vor schimba viitorul.

Dimineaþa vã hotãrâþi sã plecaþi într-o cãlãtorie, pentru a rezolva o problemã a partenerului de viaþã. Puteþi sã vã ocupaþi de probleme financiare, dar evitaþi speculaþiile. Dacã aveþi de luat decizii importante, vã puteþi baza pe intuiþie.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã financiarã. Dimineaþa vã puteþi ocupa de afaceri ºi aveþi ambiþia sã terminaþi lucrãri mai vechi. Este o zi favorabilã comunicãrii cu cei tineri din familie.

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Evenimentul Zilei 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 Butonul de panicã 20:00 Bunã seara, România 21:30 Actualitatea româneascã 23:00 Lumea lui Banciu

aprile

Sunteþi foarte bine dispus ºi aveþi ocazia sã luaþi o decizie importantã cu privire la problemele financiare ale familiei. Puteþi aborda probleme serioase din domeniul afacerilor ºi reuºiþi sã terminaþi lucrãri începute cu mult timp în urmã. 10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 15:00 16:00 17:30 18:00 18:30

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa aveþi idei originale, cu care partenerul de viaþã este de acord. Profitaþi de ºansele care se ivesc azi. Aveþi spor la treabã ºi sunteþi hotãrât sã nu lãsaþi nimic neterminat.

21 ianuarie *** 20 februarie

Avetþ idei bune, pe care vã sfãtuim sã le folosiþi în afaceri. Dacã nu vã ajung banii, împrumutaþivã de la o rudã mai în vârstã! Ar fi bine sã vã sfãtuiþi cu partenerul de viaþã. Nu vã extenuaþi! ªi mâine este o zi.

Intenþionaþi sã plecaþi într-o excursie cu prietenii, dar ar fi bine sã nu uitaþi cã aveþi ºi treabã acasã. Sunteþi inspirat ºi rezolvaþi probleme dificile. N-ar strica, totuºi, sã þineþi seama de sfaturile partenerului de viaþã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa aveþi ocazia sã faceþi cunoºtinþã cu un om de afaceri cu experienþã, care vã împãrtãºeºte câteva dintre secretele sale. Întâlnirea aceasta vã încurajeazã.

21 februarie *** 20 martie Azi nu vã puteþi respecta programul, aºa cã este indicat sã nu vã faceþi un plan strict. Dimineaþa plecaþi într-o scurtã cãlãtorie ºi cunoaºteþi o persoanã mai în vârstã, care vã oferã sfaturi utile în legãturã cu o afacere.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 2014

Primim de la Prefectura Hunedoara

Mãsuri de prevenire a apariþiei sindromului BLUETONG ºi de protejare a efectivelor de animale

ATENÞIE!

oala nu se transmite la om, produsele de origine animalã se pot consuma fãrã nicio restricþie. Boala afecteazã producþia animalã – scãderea lactaþiei ºi scãderea în greutate -, mãsurile sunt menite sã protejeze efectivele de animale ºi sã permitã crescãtorilor accesul pe pieþele internaþionale. Direcþia Sanitarã Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor a judeþului Hunedoara a solicitat convocarea Comitetului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã în vederea analizãrii ºi aprobãrii planului de mãsuri pentru protejarea efectivului de animale din zona de competenþã. Judeþul Hunedoara are în acest moment statut de judeþ îndemn la bluetongue – cunoscutã ºi sub denumirea de boala limbii albastre. Pânã în prezent nu au fost cazuri semnalate de animale infestate, deºi boala

evolueazã în mai multe judeþe de pe teritoriul României ºi în aproape toate statele membre ale Uniunii Europene. Având în vedere evoluþia febrei catarale la ovine în mai multe judeþe, pe teritoriul României s-au stabilit zone de restricþie în jurul focarelor. În contextul actual în care cererea crescãtorilor de rumegãtoare este deosebit de mare, datoritã programelor naþionale ºi europene de dezvoltare zootehnicã ºi în condiþiile climaterice actuale în care vectorii – insectele care transmit boala – au devenit activi datoritã temperaturilor pozitive, factor agravant în privinþa difuzãrii bolii, circulaþia

animalelor provenite din zone de restrictie (atât din þarã, cât ºi din import) reprezintã riscul major al apariþiei acestei boli la efectivele aflate pe teritoriul judeþului Hunedoara. O astfel de situaþie ar genera, pe lângã pagubele directe generate de morbiditate, care poate ajunge la 100%, si mortalitate, scãderea producþiilor pe termen lung, costuri cu vaccinarea, apariþia bolii în judeþ va avea consecinþe economice importante privind punerea sub restricþie de miºcare a tuturor rumegãtoarelor (bovine ºi ovine) ºi va bloca activitatea centrelor de colectare autorizate pentru comerþ intracomunitar/export de

Jandarmii în misiune la acest sfârºit de sãptãmânã

este 150 de jandarmi vor asigura un climat de liniºte ºi siguranþã cetãþenilor, în perioada 12 - 15 septembrie 2014, atât la manifestaþiile cultural-artistice, religioase sau sportive ce se vor desfãºura în spaþiul public, cât ºi în staþiunile ºi pe traseele montane din judeþul Hunedoara. Jandarmii vor asigura ordinea publicã la manifestaþiile cu public numeros În aceastã perioadã, jandarmii hunedoreni vor asigura ordinea la manifestãrile sportive ºi cultural-artistice ºi religioase, dintre cele mai importante manifestãri publice fiind: • Hramul Mãnãstirii Prislop; • Cupa Discovering Transilvania • Ziua Pompierilor militari • Zilele comunei Blãjeni; Cea mai importantã manifestare la care jandarmii vor asigura ordinea publicã la sfârºitul acestei sãptãmâni, în judeþul Hunedoara, o reprezintã hramul mãnãstirii

Prislop, manifestare publicã care atrage an de an numeroºi participanþi. Aceasta se va desfãºura duminicã, 14 septembrie a.c. Pentru desfãºurarea în bune condiþii a manifestaþiilor publice din aceastã perioadã, alãturi de jandarmii hunedoreni vor fi în misiune ºi efective din cadrul Grupãrii de Jandarmi Mobile Timiºoara. În acest sens, jandarmii invitã participanþii la manifestãri, sã respecte indicaþiile forþelor de ordine ºi ale organizatorilor, sã respecte normele de convieþuire socialã, iar în situaþia în care observã sãvârºirea unei fapte ilegale, sã se adreseze forþelor de ordine. Compartimentul informare, relaþii publice ºi cu publicul

rumegãtoare. Cei mai afectaþi ar urma sã fie crescãtorii de ovine, care nu ar mai putea ca timp de doi ani sã-ºi exporte producþiile. CJSU Hunedoara a aprobat planul de mãsuri privind monitorizarea efectivelor de animale, recenzarea acestora ºi informarea autoritãþilor locale, agenþilor economici ºi a crescãtorilor particulari sã informeze imediat medicul veterinar cu privire la schimbarea stãrilor de sãnãtate ale animalelor. O altã mãsurã, care a fost stabilitã prin Hotãrârea nr. 4/2014 a CJSU Hunedoara, adoptatã în conformitate cu Hotãrârea nr. 2/2014 a Comitetului Naþional pentru Situaþii Speciale de Urgenþã ºi prevederile Reg.(CE) 1266/2007, este închiderea târgurilor de animale pânã pe data de 05.10.2014. Începând cu data de 11.09.2014 s-a activat de cãtre prefect, prin Ordin, Centrul Local de Combatere a Bolilor Hunedoara. Coordonarea aplicãrii mãsurilor ºi acþiunilor la nivel judeþean se va realiza de cãtre Unitatea Operaþionalã Localã din cadrul Centrului Local de Combatere a Bolilor Hunedoara. Cancelaria Prefectului

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 2014

ANTREC a lansat ediþia de toamnã a campaniei 'Vacanþe la þarã'

sociaþia Naþionalã de Turism Rural, Ecologic ºi Cultural (ANTREC) ºi Asociaþia Naþionalã a Agenþiilor de Turism (ANAT) lanseazã cea de-a XXV-a ediþie a campaniei 'Vacanþe la þarã', ediþia de toamnã, în perioada 14 septembrie - 31 octombrie 2014. Destinatarii programului sunt toate categoriile de turiºti, care vor avea oportunitatea de a descoperi viaþa satului, tradiþiile locurilor respective, ospitalitatea specificã acestui tip de turism ºi nu în ultimul rând, pot servi o masã tradiþionalã cu bucate specifice fiecãrei zone pentru care vor opta. Tarifele practicate de proprietarii pensiunilor pentru actuala ediþie a programului 'Vacanþã la þarã' por-

nesc de la 175 lei/persoanã/6 zile la o pensiune de 2 margarete, 225 lei/persoanã/6 zile la 3 ºi 4 margarete, 290 lei/persoanã/6 zile la cele de 5 margarete. Turiºtii au incluse în tarif cinci nopþi cazare în camerã dublã, prima noapte de cazare fiind aferentã zilei de duminicã. Sejurul se va încheia în ziua de vineri. Fiecare pensiune participantã în acest program va oferi din

Satului (28 septembrie) la Ruginoasa, Cupa Deltei la ªtiucã (3-5 octombrie) la Criºan, Festivalul Castanelor (11 octombrie) la Tismana, Focul lui

Sumedru (25-26 octombrie) la Moeciu, Festivalul Hanurilor (31 octombrie — 1 noiembrie) la Tupilaþi, Neamþ. Agerpres

Ghiozdan pentru Clasa zero rimãria Petroºani a decis sã nu mai acorde în acest an ghiozdane P elevilor claselor de gimnaziu. Efortul

partea casei micul dejun. Rezervãrile se pot face direct la pensiune, prin agenþiile membre ANAT. Turiºtii pot participa, cu acest prilej, la mai multe evenimente, precum Festivalul

Fructelor de Pãdure (19-20 septembrie) la Piatra Neamþ, Festivalul Sarmalelor (26-28 septembrie) la Praid, Festivalul 'Rãvãºitul oilor' (2728 septembrie) la Bran, Festivalul Pãlãriilor ºi Hora

Organizaþia Mondialã a Turismului: Viitorul turismului se aflã în þãri precum România

bugetar ar fi foarte mare ºi inutil în condiþiile în care elevii au primit în anii trecuþi ghiozdane. Vor beneficia însã copiii care intrã în clasa pregãtitoare. Maximilian GÂNJU

Programul „Ghiozdanul meu” a demarat de municipalitatea Petroºani a oferit gratuit pentru 3500 de elevi din localitate câte un ghiozdan dar ºi rechizite. În acest an, edilii au considerat cã

deja au ghiozdane ºi în mod normal ele rezistã mai mulþi ani dacã au grijã de ele. Totuºi, la Clasa zero se vor acorda ghiozdane, acum se cautã soluþii pentru cã elevii aceºtia ºi pãrinþii lor nu au beneficiat”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al municipalitãþii

efortul bugetar ar fi inutil dacã ar achiziþiona iarãºi ghiozdane ºi a decis sã ofere doar copiiilor care intrã ãn calasa zero aceste ghiozdane. „S-a mers pe principiul cã elevii

Petroºani. Efortul bugetar fãcut de Primãria Petroºani pentru punerea în practicã a proiectului « Ghiozdanul meu » s-a ridicat în anul 2012 la circa 150.000 de lei.

iitorul turismului se aflã în þãri precum România, stat care reprezintã o stea în creºtere, autenticã ºi cu potenþial de dezvoltare, a afirmat, joi, secretarul general al Organizaþiei Mondiale a Turismului, Taleb Rifai, la conferinþa de lansare a primului cluster de turism pentru tineret. În 2013, la nivel mondial, s-au înregistrat 1,1 miliarde de turiºti, care au generat circa 1,4 trilioane de dolari. Conform statisticilor OMT, turismul este a treia industrie a lumii ca numãr de locuri de muncã generate. "Cãlãtorii tineri vor schimba lumea de mâine. Tinerii au

curajul sã cãlãtoreascã în locuri în care alþii nu îndrãznesc sã meargã ºi asta înseamnã cã ei genereazã profit pentru acele destinaþii în care cãlãtoresc. În prezent, 25% din cele 1,1 miliarde de turiºti sunt tineri. Pânã în anul 2020, estimãm cã segmentul tinerilor

cu vârste sub 19 ani care vor cãlãtori în lume va fi de 350 de milioane. Sunt recunoscãtor autoritãþilor de la Bucureºti cã au avut iniþiativa sã aducã împreunã turismul, tinerii ºi clusterele", a subliniat Taleb Rifai. Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de

Afaceri ºi Turism a lansat la Bucureºti primul cluster de turism din lume dedicat tineretului. Clusterele de turism pentru tineri au ca target persoanele cuprinse între 20 ºi 32 de ani, dar conceptul poate fi extins ºi la segmentul tinerilor între 16 ºi 19 ani. AGERPRES