CVJ Nr 694, joi, 11 septembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 694

Cronica Vãii Jiului Joi, 11 Septembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Din trecut, au revenit în secolul XXI

Canalizarea din Cimpa îºi aratã utilitatea

Soluþia în dosarul de evaziune fiscalã a lui Alin Simota se amânã >>> PAGINA A 3-A Teatrul, casã ºi loc de muncã

Pasiunea pentru meserie îi cazeazã la locul de muncã

>>> PAGINA A 4-A

Centru pentru turiºti la Petroºani >>> PAGINA A 5-A

Prima zi de grãdiniþã, impact asupra copilului >>> PAGINA A 6-A

Suspendarea ºefului statului doritã, dar neoportunã >>> PAGINA A 7-A

Deputatul Cristian Resmeriþã, “pãrintele” legii amnistiei >>> PAGINA A 7-A

Naveta elevilor, subiect necunoscut >>> PAGINA A 11-A

Un singur bilet de trimitere >>> PAGINA A 13-A

S

ute de cetãþeni din Petrila au ajuns în secolul XXI în ceea ce priveºte serviciile de care beneficiazã. Marþi, autoritãþile de la Petrila împreunã cu reprezentanþii ApaServ Valea Jiului au fãcut recepþia unei staþii de epurare. Acum cetãþenii din zonã vor fi racordaþi la serviciile de canalizare. >>> PAGINA A 5-A

Guvernul susþine cã se va axa pe dezvoltarea turismului, dar „uitã” sã finanþeze proiectele deja demarate >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Septembrie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ

Radare în Hunedoara 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia – Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str.

Muncii

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Septembrie 2014

Soluþia în dosarul de evaziune fiscalã a lui Alin Simota se amânã

D

osarul în care omul de afaceri Alin Simota este judecat pentru evaziune fiscalã mai stã „la dospit”.

Carmen COSMAN - PREDA

Magistraþii de la Petroºani au amânat din nou cauza, fiind stabilit un nou termen de judecatã pentru data de 13 octombrie.

La termenul respectiv,

Alin Simota va trebui sã facã ºi dovada achitãrii celor 8.400 de lei, cât a costat expertiza contabilã solicitatã chiar de omul de afaceri, prin apãrãtorul sãu.

Alin Simota a fost trimis în judecatã pentru evaziune fiscalã în calitate de reprezentant legal al SC SIMAR SRL, iar în apãrarea sa, Simota a cerut aceastã expertizã financiar – cotabilã ce trebuie sã reliefeze dacã a existat sau nu

prejudiciu, precum ºi situaþia financiarã a firmei ºi plãþile fãcute de reprezentanþii legali ai acesteia. Alin Simota a fost trimis în judecatã în data de 12 martie 2013 pentru evaziune fiscalã în calitate de reprezentant legal al SC Simar SRL Petroºani, prejudiciul calculat fiind de 440.972 de lei. Simota se aflã în arest la domiciliu, mãsurã dispusã în cauza ce vizeazã coordonarea

P

Maximilian GÂNJU ªase indivizi din Valea Jiului au bãtut un paznic de la firma unui fost prefect al judeþului ºi dupã ce lau legat, au furat un cablu de cupru cu intenþia de a-l valorifica la fier vechi.

Tâlharii au dat lovitura în luna iunie a acestui an, dar poliþiºtii le-au luat repede urma ºi au reuºit sã-i identifice.

N-au putut însã sã-i prindã pe toþi, însã pe rând au cãzut unul câte unul în plasa lor ºi au fost duºi direct în arest. Ieri a fost prins ºi Alexandru Tartarian (26 de ani) pe numele cãruia era emis mandat de arestare în lipsã.„În data de 09.09.2014, poliþiºtii din cadrul Poliþiei Municipiului Petroºani au depistat un tânãr în vârstã de 26 de ani, din municipiul Petroºani, pe numele cãruia Judecãtoria Petroºani a emis în data de

14.07.2014 un mandat de arestare preventivã, acesta fiind bãnuit de sãvârºirea infracþiunii de tâlhãrie. În seara zilei de 19.06.2014, în jurul orei 21:10, agentul de pazã al unei societãþi comerciale, din municipiul Petroºani, a surprins în incinta unitãþii un grup de 6 tineri, care transportau un cablu electric, iar pentru a-ºi asigura scãparea, doi dintre aceºtia l-au imobilizat, ceilalþi reuºind sã sustragã cablul respectiv”, a declarat Laura Bradu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Suspecþii pe numele cãrora instanþa a decis arestarea preventivã în lipsã au atacat-o cu contestaþie prin intermediul avocaþilor, însã n-au avut succes. Toþi sunt învinuiþi de sãvârºirea infracþiunii tâlhãrie calificatã, prejudiciul ]n acest caz fiind de circa 6000 de lei.

dosar instrumentatd e procurorii de Crimã Organizatã,

Poliþiºtii declarã prioritarã protecþia fondului forestier

Încã un tâlhar dupã gratii oliþiºtii din Petroºani au reuºit sã mai prindã un suspect în cazul paznicului bãtut pentru o bucatã de cupru. Individul, un tânãr de 26 de ani era dat în urmãrire dupã ce judecãtorii au decis arestarea sa în lipsã.

unei grupãri specializate în infracþiuni comise cu violenþã, care se judecã la Tribunalul Hunedoara.

Rot în arets la domiciliu trebuie sã stea ºi în alt

A

proape 49.000 de metri cubi de material lemnos fãrã documente legale au fost confiscaþi în cadrul acþiunilor coordonate de Poliþia Românã, în primele 7 luni ale acestui an, cu 65% mai mult faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut.

Carmen COSMAN - PREDA De asemenea, poliþiºtii au cercetat 1.508 persoane pentru comiterea de infracþiuni silvice ºi au fost aplicate de structurile specializate peste 12.000 de sancþiuni contravenþionale, în valoare de aproape 9.500.000 de lei.

Reprezentanþii IGPR au precizat cã „asigurarea integritãþii fondului forestier a reprezentat permanent o prioritate pentru Poliþia Românã, care, prin structurile sale specializate de ordine publicã a întreprins numeroase activitãþi pentru prevenirea ºi combaterea delictelor silvice”.

Activitãþile ilegale din domeniul silvic pot fi împãrþite în tãieri de arbori puºi în valoare cu încãlcarea dispoziþiilor legale, tãieri de arbori nepuºi în val-

oare (fãrã drept), evaziunea fiscalã generatã de comerþul ilegal cu material lemnos, munca „la negru”, falsul ºi uzul de fals pentru înlesnirea activitãþilor ilegale din domeniul forestier (amenajarea pãdurilor, punerea în valoare, tãierea, transportul, prelucrarea, comercializarea). Toate activitãþile ilegale menþionate pot fi asociate cu fapte de corupþie.

Astfel, poliþiºtii au organizat 2.841 de acþiuni în fondul forestier, 1.800 acþiuni pe linia provenienþei, prelucrãrii, depozitãrii ºi valorificãrii materialului lemnos, 8.053 de acþiuni pe linia legalitãþii transportului materialului lemnos, au verificat 1.288 de instalaþii de

debitat, 1.198 exploatãri forestiere, 710 depozite ºi 403 ocoale silvice/structuri subordonate. În acest mod, în primele 7 luni 2014 a fost confiscatã cantitatea de 48.724 mc material lemnos cu 65% (+19.230 mc) mai mult faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut. Din totalul materialului lemnos confiscat, 24.042,53 mc a fost lemn de lucru, 9.982,64 mc cherestea ºi 14.698,97 mc lemn de foc. Au fost aplicate 12.005 sancþiuni contravenþionale, în valoare totalã de 9.455.000 lei. Din cele 4.070 infracþiuni silvice sesizate în primele 7 luni ale anului 2014, 1.588 infracþiuni silvice au fost sesizate din oficiu (+39%) ca urmare a intensificãrii acþiunilor poliþiºtilor în

în care se fac cercetãri pentru posibile fapte de evaziune fiscalã ºi delapidare. teren. Pentru comiterea acestora sunt bãnuite ºi au fost cercetate 1.508 persoane. „Acþiunile derulate, cooperarea interinstituþionalã bunã, atât la nivel central, cât ºi local, cu instituþiile cu atribuþiuni în domeniu ºi rezultatele obþinute se oglindesc în situaþia statisticã întocmitã de Ministerul Mediului Schimbãrilor Climatice, Departamentul Ape, Pãduri ºi Pisciculturã referitoare la situaþia tãierilor ilegale de arbori. Din statiscã reiese cã, în semestrul I 2014, comparativ cu semestrul I 2013, volumul de masã lemnoasã tãiatã ilegal a scãzut cu 61%, respectiv de la 379.855 mc material lemnos tãiat ilegal în semestrul I 2013, la 149.049 mc material lemnos tãiat ilegal în semestrul I 2014 (230.806 mc)”, au mai spus reprezentanþii IGPR.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Septembrie 2014

Teatrul, casã ºi loc de muncã

Pasiunea pentru meserie îi cazeazã la locul de muncã

M

eseria fãcutã cu pasiune ºi dãruire totalã. Amelia Toaxen este actriþã a Teatrului Dramatic I.D. Sîrbu din Petroºani de doi ani. Ea ne demonstreazã cã aceastã meserie este una în care trebuie sã pui suflet ºi sã te adaptezi. Pentu Amelia, teatrul este ºi casã, dar ºi locul unde îºi desfãºoarã activitatea. Ea locuieºte de doi ani în incinta edificiului de culturã.

Cum este sã locuieºti ºi sã munceºti în acelaºi loc ne spune chiar Amelia.

Monika BACIU

“Mi s-a oferit posibilitatea de a locui fãrã a plãti ºi posibilitatea aceasta mi-o oferã Teatrul I.D. Sîrbu prin domniºoara Nicoleta Bolcã. ªi viaþa ºi locul de muncã sunt locuri foarte interesante de parcurs, frumoase, palpitante, cu ceva nou tot timpul. Se întrevede ceva la fiecare colþ, la fiecare pas. Spre acolo cred cã mergem aºa încet, încet, spre dãruire totalã”, ne spune Amelia Toaxen, actriþã a Teatrului Dramatic I.D. Sîrbu din Petroºani.

Meseria de actor este una complexã.

Fiecare rol vine cu noi provocãri, iar artistul, acea persoanã care se aflã pe scena din faþa

noastrã ºi ne pune în piesã un personaj trebuie sã transmitã trãiri, sentimente.

“Cred cã foarte multe m-au atras la aceastã meserie. Învãþ pas cu pas ºi asta mã atrage foarte mult, învãþ ceva ce îmi doresc, pornind de la

Vizita unei delegaþii italiene din Oristano Sardinia în judeþul Hunedoara

O

delegaþie italianã din Oristano, Sardinia efectueazã o vizitã de lucru în judeþul Hunedoara în perioada 11-12 septembrie 2014.

Membrii delegaþiei vor prezenta un proiect derulat cu fonduri nerambursabile din Fondul Social European, destinat incluziunii sociale

faptul cã mi-am dorit foarte mult aceastã meserie, nu ºtiu cum, am simþit cã îmi doresc ºi cred cã gãsesc lucruri noi cu fiecare ocazie, cu fiecare experienþã. Cel mai mult m-a atras modul acesta de a face altceva. Adicã nu

stau la un birou, nu fac calcule, nu stau sã semnez acte, ci mã joc un pic cu anumite atitudini, cu anumite stãri, cu anumite persoane aflate în alte vieþi puse în alte contexte. E ceva nou tot timpul. Fiecare rol are ceva nou, ceva aparte”, ne mai spune actriþa. Teatrul din Petroºani ºi-a gãsit loc în ultimii ani pe scena marilor teatre din þarã, dar ºi din lume. Graniþele au fost îndepãrtate prin profesionalismul de care au dat dovadã actorii, regizorii ºi nu în ultimul rând managerul instituþiei Nicoleta Bolcã. De aceea tot mai mulþi tineri aleg sã vinã la Petroºani sã joace pe aceastã scenã.

“Sunt din Târgu

pentru persoanele dezavantajate ce au desfãºurat activitãþi în cadrul fermelor agricole sau în legãturã directã cu serviciile de catering, sub directa preocupare a serviciilor de sãnãtate publicã din Provincia Oristano. Proiectul a fost realizat de Oraºul Oristano (Lider) ºi a implicat toate cele 22 de primãrii din provincie.

Delegaþia condusã de primarul oraºului Oristano, Guido Tendas, va fi primitã oficial de preºedintele Mircea Ioan Moloþ în ziua de joi, 11 sept 2014, la ora 11.00, la sediul Consiliului Judeþean.

Programul delegaþiei mai cuprinde vizite în judeþ ºi organizarea unei mese rotunde cu factori de decizie instituþionalã din Judeþul Hunedoara ºi Provincia Oristano.

Jiu. Pentru al doilea an al meu la Petroºani sunt foarte mulþumitã de salariu. Din cauza societãþii în care trãim nu ne descurcãm cu salariul care îl avem e altceva ºi nu îmi permit sã vorbesc despre treaba asta pentru cã nu prea ºtiu.

Mie îmi convine faptul cã am un salariu destul de bun, faptul cã locuiesc ºi trãiesc cu niºte utilitãþi pe care eu nu le plãtesc asta îmi conferã cumva un avantaj, un beneficiu. Se poate la Petroºani, pentru cã am avut norocul sã vin la Petroºani, am avut

cum sã dau un concurs. Nici mãcar nu terminasem facultatea încã ºi am venit aici pentru cã ºtiam cã an de an au fost locuri disponibile la Petroºani. Sunt foarte multe teatre din þarã unde nu gãsim lucrul acesta ºi sunt ºi mai aproape de casã ”, ne mai spune Amelia.

Amelia nu este singura pentru care teatrul este ºi casã ºi locul de muncã. Alþi tineri din mai multe oraºe mari ale þãrii au venit la Petroºani pentru a ne încânta de fiecare datã când urmãrim o piesã de teatru.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Septembrie 2014

S

ute de cetãþeni din Petrila au ajuns în secolul XXI în ceea ce priveºte serviciile de care beneficiazã. Marþi, autoritãþile de la Petrila împreunã cu reprezentanþii ApaServ Valea Jiului au fãcut recepþia unei staþii de epurare.

Acum cetãþenii din zonã vor fi racordaþi la serviciile de canalizare.

Monika BACIU

“Ne ajutã foarte mult pentru cã noi nu am avut canalizare ºi era greu cu haznale.

Nu am avut hazna septicã, iar acum acest sistem ne ajutã foarte mult. Noi stãm într-o zonã mai joasã decât conducta principalã de canalizare ºi ne-a tras o conductã auxiliarã prin care ne-am

cuplat. Este foarte binevenitã”, spune un cetãþean.

“Foarte mult ne ajutã, s-au eliminat toate scurgerile de apã, ne-am racordat cu tot ce avem ºi ne ajutã extraordinar de mult. Nu mai merge apa pe uliþã. E funcþionalã, eu m-am racordat ºi nu avem nicio problemã”, spune un alt cetãþean.

Din trecut, au revenit în secolul XXI

Canalizarea din Cimpa îºi aratã utilitatea

Investiþia a fost realizatã de autoritãþile locale de la Petrila prin fonduri guvernamentale, iar acum peste 100 de familii

Centru pentru turiºti la Petroºani

S

taþiunea turisticã de interes naþional, Petroºani, care cuprinde ºi Parângul, va avea un centru de informare pentru turiºti. Cosntrucþia a început în aceste zile ºi este amplasatã la intrarea dinspre Deva în Capitala Vãii Jiului. Abia când va fi gata, turiºtii vor putea afla care sunt obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici.

Diana MITRACHE Municipalitatea din Petroºani a obþinut, printr-un proiect finanþat din fonduri nerambursabile, suma necesarã înfiinþãrii unui centru de informare turisticã. Banii au fost viraþi în conturile primãriei, iar valoarea investiþiei se ridicã la circa 600.000 de lei.

Construcþia prinde deja contur, deºi termenul final de execuþie expirã la finele anului viitor.

Proiectul, însã, a fost

depus din anul 2011, dar contractul s-a semnat abia în acest an. „Ne bucurãm cã în sfârºit s-a semnat contractul ºi cã încep lucrãrile ºi noi, ca ºi perioadã de finalizare, avem pânã în octombrie 2015.

Constructorul are la dispoziþie 6 luni pen-

tru execuþia lucrãrilor, sã vedem cu posibilitate de întrerupere pe timpul iernii”, a spus Paula Dragoº, ªefa Biroului de implementare a proiectelor europene.

Valoarea totalã, care include ºi TVA-ul este de 616.000 de lei ºi, la final, centrul

naþional de informare turisticã va arãta dupã standardele europene, putând fi zãrit de orice turist. Acesta va fi amplasat lângã clãdirea ce gãduieºte Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani.

beneficiazã de canalizare, urmând ca ºi restul sã se racordeze.

“Suntem la staþia de epurare de la Cimpa, face parte din sistemul de canalizare pe care l-am efectuat prin ordonanþa 7 a Guvernului României, l-am finalizat în anul 2011, sistemul a fost predat la ApaServ, astãzi facem recepþia finalã la acest sistem, statþia se aflã în funcþiune, avem peste 160 de familii racordate la acest sistem de canalizare, nu sunt probleme sã fie puse nici de constructor, de beneficiar, de operatorul ApaServ Valea Jiului.

Suntem în sfârºit pe linie dreaptã, vom insista ca cetãþenii sã se branºeze la acest sistem de canalizare ºi mai mult decât atât sã fie foarte clar cã cetãþenii sunt obligaþi unde au posibilitatea sã se branºeze, sã se branºeze la acest sistem de canalizare conform legislaþiei care este în vigoare. Sunt unii, cazuri izolate, care zic cã dacã au trãit 50 de ani cu o groapã în fundul grãdinii trag o þeavã ºi se poate ºi aºa. Eu a trimis în scris la toþi

cetãþenii care au posibilitatea sã se branºeze, au termen 30 de zile, vom colabora cu ApaServ ca dupã ce se branºeazã, sã le facã contracte, vor beneficia de servicii autorizate ºi de calitate din partea ApaServ ºi noi ne vom ocupa sã le creem condiþii”, a declarat Ilie Pãducel,

primarul oraºului Petrila.

Staþia va fi administratã de societatea de apã din Valea Jiului care nu va avea beneficii de pe urma acesteia, ci doar pierderi.

Singurii care sunt avantajaþi sunt localnicii din zona Cimpa.

“Aceastã microstaþie de epurare a adus un plus vizavi de tot ce înseamnã impactul asupra mediului în ceea ce priveºte apa rezultatã de la

staþiile de epurare.

Dacã pânã acum ele erau deversate direct din fose septice, acum tot ce vedem aici e un sistem centralizat de canalizare ºi a adus un plus din punct de vedere al mediului.

Cetãþenii care sunt obligaþi la acest sistem trebuie sã ºtie cã e un serviciu care va fi întreþinut ºi exploatat de cãtre ApaServ care va aduce un plus pentru cetãþean, dar din punct vedere financiar aduce un minus societãþii întrucât cheltuielile de exploatare sunt mult mai mari decât serviciile care le încasãm noi vizavi de serviciul de canalizare”, a declarat Cristian Ionicã, director tehnic al SC ApaServ Valea Jiului.

Cei care se branºeazã la acest sistem urmeazã sã încheie contracte cu furnizorul de apã ºi canal din Valea Jiului.

Canalizarea din Cimpa a costat miliarde de lei vechi.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Septembrie 2014

Prima zi de grãdiniþã, impact asupra copilului

P

ersonaje din desene animate, feþi frumoºi, zâne ºi multe, multe jucãrii îi vor aºtepta pe cei mai mici dintre ºcolari. Grãdiniþele îºi vor deschide porþile luni, iar aceastã zi va fi prima de ºcoalã pentru mulþi dintre copii. Educatoarele spun cã aceastã zi poate avea un impact pe termen lung asupra celui mic.

Monika BACIU “Atât pentru copilul mic, cât ºi pentru familie este un moment încãrcat de multe emoþii. Pãrinþii sunt emoþionaþi pentru cã micuþii lor vor pãºi pentru prima datã întro altã colectivitate, mai alrgã, cum sunt grupele de copii, iar copiii sunt emoþionaþi pentru cã nu ºtiu cum va fi aceastã lume în care

tocmai vor intra. Eu cred cã tot ceea ce s-a fãcut pentru ca noi sã îi aºteptãm într-un climat socio-educativ plãcut va fi un punct câºtigat pentru noi grãdiniþele. Ei se vor simþi bine. Clasele sunt curate, sunt arajate, sunt pline de jucãrii ºi de tot felul de obiecte de mobilier atractive pentru copii, doamnele educatoare se aflã dupã o vacanþã bine

meritatã, dar dupã o vacanþã în care ºi-au putut strânge din nou energia ca sã înceapã un an bun ºcolar aºa cã eu cred cã este bine”, a declarat Lucia Muntean, director grãdiniþe Petroºani.

Prima zi de grãdiniþã a rãmas întipãritã probabil în mintea multora dintre noi. O nouã lume se deruleazã în faþa celui mic, o lume strãinã, în

care toþi cunoscuþii lipsesc. Lumea de acasã este completatã de lumea de la grãdiniþã. Noi prietenii se vor lega aici, iar cadrele didactice au un rol însemnat în aceastã dezvoltare a copilului.

“Una dintre problemele mari ale pãrinþilor tuturor copiilor care încep grãdiniþa este cã încep aceastã perioadã de adaptare a copilului la o nouã colectivitate sau pentru cei care au fost la grãdiniþã anii trecuþi adaptarea lor dupã vacanþã la un coelctiv de copii. Aici eu am ideile mele, pãrinþii trebuie sã aibã

Încã mai sunt locuri libere la grãdiniþe

Î

ncã 20 de locuri libere la grãdiniþa cu program prelungit de pe strada Constructorului din Petroºani.

Monika BACIU

Locurile din grãdiniþe nu s-au ocupat în totalitate, iar resposanbilii instituþiilor de învãþãmânt spun cã îi aºteaptã pe pãrinþi pentru a-i înregistra pe cei mici pânã în data de 15 septembrie, datã care coincide cu debutul noului an ºcolar.

“Politica grãdiniþei noastre este aceeaºi de mai multã vreme.

Noi avem locuri suficiente, fiind a doua grãdiniþã ca mãrime pe judeþ, noi avem multe locuri ºi pentru progarm normal ºi

pentru progarm prelungit. În mare parte aceste locuri se ocupã cam în perioada în care au loc înscrierile copiilor, dar pentru a-i sprijini pe pãrinþi care sunt plecaþi în strãinãtate ºi care îºi lasã copiii cu alþi aparþinãtori, bunici sau rude ºi care pe perioada verii îi iau ºi þin copiii cu ei acolo ºi ei revin ami târziu acasã, întotdeauna pentru aceºti copilaºi noi am pãstrat un numãr de locuri astfel încât ca pãrinþii sã poatã beneficia de înscrierea la program prelungit sau la program normal a copiilor lor. Încã mai înscriem pânã în data de 15 septembrie, dar fiecare pãrinte care a întârziat sã vinã sã îºi înscrie copilul pânã vineri ar trebui sã o facã”, a

declarat Lucia Muntean, director grãdiniþe Petroºani.

La grãdiniþa de pe strada Constructorului încã mai sunt locuri disponibile la programul prelungit.

“Pânã la ora aceasta avem înscriºi în grãdiniþã 630 ºi ceva de copii, noi când vorbim de locuri libere în grãdiniþe ne referim doar la programul prelungit unde numãrul de paturi unde dorm copiii dã numãrul de locuri pe care aceºtia îi pot ocupa într-o grãdiniþã.

La program normal, clasele sunt de 20 ºi de peste 20, la program prelungit, de asemenea. Deci în momentul acesta ar mai fi pentru programul prelungit, vreo 20 de locuri”, a mai

spus sursa citatã.

Luni, 15 septembrie, este ultima zi de înscrieri la grãdiniþe.

Astfel, pãrinþii care nu au avut timp pânã acum sã facã acest lucru, mai au la dispoziþie câteva zile.

rãbdare, pentru cã copiii mai plâng pentru cã existã acest sentiment de acasã pentru cei micuþi în care ei sunt cineva special, în care se aflã toþi cei care îl iubesc pe el ºi pe care el îi iubeºte ºi atunci intrarea în grãdiniþã pentru cel mititel de 3 ani poate însemna o ameninþare cã toate aceste lucruri vor fi pierdute ºi aici pãrinþii au un rol foarte important pentru a le prezenta întrun mod pozitiv tot ceea ce se va întâmpla la grãdiniþã, iar doamnele educatoare au rolul foarte greu de a-i atrage pe copii spre activitãþile grãdiniþei astfel încât ei sã se adapteze mai uºor”, a mai spus sursa citatã.

Prima zi la grãdiniþã reprezintã debutul vieþii de ºcolar.

Aceastã zi este una care nu se uitã niciodatã ºi care dã startul unor alte etape din viaþa noastrã ca om.

“Acets prim pas este de fapt startul pe care copilul îi ia sau debutul vieþii

preºcolare care înseamnã foarte mult pentru formarea lui viitoare, modul în care copilul începe grãdiniþa este un mod care va avea multã influenþã pe termen lung asupra formãrii lui. Dacã începutul grãdiniþei este dificil, dacã adaptarea copilului la grãdiniþã nu este acompaniatã de curajul ºi parteneriatul pãrinþilor cu educatoarea pentru a-i încuraja ºi a le demnostra cã acolo sunt alþi copii ca ºi ei cu care se vor juca, cã fiecare zi în grãdiniþã este o aventurã extraordinarã, ei pot sã facã lucruri pe care le iubesc ºi care îi intereseazã. Dacã lucrurile acestea nu se vor face atunci copilul va avea o problemã”, a mai spus Lucia Muntean.

Prima zi de gradinita poate fi coplesitoare pentru copil.

Sunt prea multe activitati si experiente noi cu care trebuie sa aiba de-a face brusc si acest lucru il sperie.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Septembrie 2014

Suspendarea ºefului statului doritã, dar neoportunã

L

iderii hunedoreni împãrtãºesc opinia colegilor din PSD potrivit cãreia suspendarea lui Traian Bãsescu n-ar fi oportunã în condiþiile în care oricum mandatul i se terminã peste câteva luni.

Maximilian GÂNJU Liderii UNPR Hunedoara considerã cã iniþiativa lui Cãlin Popescu Tãriceanu privind suspendarea din funcþie a preºedintelui Traian Bãsescu nu este principala preocupare a românilor, în condiþiile în care mai sunt circa trei luni pânã la alegerea noului preºedinte.

D

eputatul de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã este iniþiatorul legii amnistiei generale, de la propunerea sa legislativã privind exonerarea de la platã a unor sume de cãtre personalul plãtit din fonduri publice prezentatã în Camera Deputaþilor la data de 27.11.2013.

Marius MITRACHE

În fapt, respectiva iniþiativã, care s-a bucurat ºi de sprijinul câtorva colegi deputaþi hunedoreni, a fost

„Am primit ºi noi din partea domnului Tãriceanu motivarea propunerii dumnealui, este o perioadã de reflecþie, de gândire, dar ºincer sã fiu eu cred cã nu va fi angrenatã Alianþa PSD-UNPR în acest demers. Aºa cred la aceastã orã, dar în câteva zile se va lua o decizie care nu este deloc simplã, nu e subiect de cancan.

Este prea important ca sã decizi uºor, însã eu mai cred cã nu aceasta este problema”, a declarat preºedintele UNPR Hunedoara.

A

r vrea dar nu mai are rost

Liderul PSD Hunedoara se afla la o ºedinþã în Timiºoara ºi nu a putut sã-ºi exprime punctul de

vedere cu privire la iniþiativa lui Cãlin Popescu Tãriceanu.

Deputatul Cristian Resmeriþã, “pãrintele” legii amnistiei adoptat în luna iunie, dar preºedintele României nu a promulgat-o pe motiv cã este discriminatorie deoarece fãcea referire doar la câteva localitãþi. Potrivit deputatului Cristian Resmeriþã senatorii PSD au cerut extinderea acestei pentru toate categoriile de bugetari, ºi astfel a apãrut Legea amnistiei.

“Propunere legislativã privind exonerarea de la platã a unor sume de cãtre personalul plãtit din fonduri publice, prezentatã în Camera Deputaþilor la data de 27.11.2013 are la bazã iniþiativa mea legislativã ºi a câtorva colegi deputaþi.

Prezentatã în Biroul Permanent al Camerei Deputaþilor în data de 13.05.2013,cu adresa nr 268/13.05.2013, în data de 24.06.2014 a fost adoptatã de Camera Deputaþilor ºi pe data de 30.06.2014 a fost trimisã spre promul-

Cert este cã social democraþii nu îmbrãþiºeazã ideea unei suspendãri a lui Bãsescu, deºi ºi-ar dori demiterea lui.

Nici UDMR Hunedoara nu vede oportunã suspendarea preºedintelui. Potrivit liderului UDMR Hunedoara, Iuliu Winkler, suspendarea în acest moment ar fi doar o chestiune politicianistã. Acesta considerã ºi cã decizia de suspendare nu e constructivã ºi nu aduce un plus pentru români.

C gare Preºedintelui României, însã acesta nu a promulgat-o. În data de de 14.07.2014 preºedintele a solicitat reexaminarea acesteia. Trimisã spre reexaminare cãtre Senat, colegii senatori PSD au solicitat extinderea acesteia pentru toate categoriile de bugetari care se aflau în situaþia la care face referire PROIECTUL de LEGE. Proiectul de Lege nr.

528/2013 este adoptat în data de 09.09.2014 de Camera Deputaþilor cu toate revizuirile impuse, aceasta fiind

camerã decizionalã”, ne-a declarat Cristian Resmeriþã.

e i se imputã

Preºedintele Senatului a început demersurile pentru suspendarea ºefului statului având ca

motive : „nenumãratele încãlcãri ale prevederilor constituþionale puse în operã de Preºedintele României în anii 2013 ºi 2014”. Calendarul ar fi suspendarea de cãtre Parlament a Preºedintelui României în preajma datei de 23 septembrie ºi organizarea Referendumului de demitere a Preºedintelui României pe data de 2 noiembrie, aceeaºi zi în care se organizeazã primul tur de scrutin al alegerilor prezidenþiale. „Coincidenþa datei primului tur al alegerilor prezidenþiale cu Referendumul de demitere al Preºedintelui României va crea premise favorabile îndeplinirii cvorumului legal de 50%+1”, a susþinut Tãriceanu.

8 Actualitate

V

ictor Ponta este cel mai activ pe Facebook dintre candidaþii la Preºedinþie, în sãptãmâna 1-7 septembrie, având 40 de postãri pe wall-ul sãu, care au adunat 176.398 de like-uri ºi 10.720 de comentarii ºi 12.204 share-uri, relevã o analizã a Mediafax Research& Monitoring.

Potrivit analizei, în prima sãptãmânã a lunii septembrie prezidenþiabilii au avut în total 115 postãri, care au însumat 348.000 de like-uri, având astfel un impact asupra unui numãr de oameni comparabil cu numãrul telespectatorilor postului tv de ºtiri Antena 3 la o orã de prime-time.

Ponta este urmat în top de Klaus Iohannis, cu 34 de postãri 111.205 like-uri, 4.444 comentarii ºi 7.480 share-uri, Elena Udrea 26 postãri, 59.382 like-uri, 2.731 comentarii ºi 2.967 share-uri, Szilagyi Zsolt - 8 postãri, 625 like-uri, 7

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Septembrie 2014

Ce ºi cât posteazã prezidenþiabilii pe Facebook ºi care sunt efectele

comentarii ºi 95 share-uri, Cãlin Popescu Tãriceanu 6 postãri, 382 like-uri, 40 comentarii ºi 50 share-uri ºi Dan Diaconescu cu o postare, care a adunat 47 de like-uri, 21 de comentarii, dar care nu a fost distribuitã de nimeni. În ceea ce priveºte analiza conþinutului postãrilor, Victor Ponta a abordat cu precãdere

aspecte legate de familie, realizãri ale guvernãrii, aspecte legate de actualitatea politicã, cum ar fi: vizita în China, criza din Ucraina, reducerea CAS, etc. Unele dintre mesajele politice sunt însoþite de atacuri la adresa adversarilor.

Cele mai multe aprecieri le-au strâns fotografiile de familie, în special cele în care au apãrut copiii sãi. Din cele 40 de postãri 18 au fost mesaje politice acoperind toate domeniile vieþii politice, care au strâns 46.120 like-uri ºi 4.540

share-uri, 11 au fost mesaje legate de vizita în China, care au primit 54.425 like-uri ºi 5.500 share-uri, 8 au fost mesaje cu poze ale familiei Ponta, care au contorizat 63.000 like-uri ºi 900 share-uri ºi 3 mesaje personale, care au primit 12.853 like-uri ºi 1.264 share-uri.

Klaus Iohannis abordeazã ºi el principalele teme de actualitate, în cheie criticã la adresa actualei guvernãri.

Mesajul lui Iohannis este preponderent abstract, reactiv ºi cu accent pe viitor. ªi Iohannis a apreciat avantajele comunicãrii în social media, oferind fanilor 34 de postãri, din care 21 au fost mesaje politice, care au obþinut 69.034 like-uri ºi 5.903 share-uri, 9 relatãri despre vizite în þarã, cu 23.149 like-uri ºi 941 share-uri ºi 4 mesaje personale, cu 19.022 like-uri ºi 636 share-uri.

Elena Udrea s-a concentrat sãptãmâna trecutã pe Facebook asupra "turneului electoral" care a acoperit aproape tot vestul þãrii, precum ºi judeþul Dâmboviþa, dar nu a uitat sã sublinieze ºi apropierea faþã de familia lui Traian Bãsescu, postând o pozã cu nepoata acestuia. Udrea oferã fanilor 26 de postãri în care se prezintã în acelaºi timp ca femeie activã ºi întreprinzãtoare, dar ºi ca opozant al guvernãrii Ponta ºi "intim" al familiei Bãsescu. Din cele 26 de postãri 18 sunt relatãri de la vizite în þarã, ce au totalizat 35.543 like-uri ºi 1.315 share-uri, 2 sunt mesaje politice cu atacuri la adversarii Ponta ºi Iohannis, care au primit 3.134 like-uri ºi 988 share-uri, 4 sunt referiri la prezenþe în diverse emisiuni, cu 6.476 like-uri ºi 468 share-uri

ºi 2 mesaje personale, cu 14.229 like-uri ºi 196 share-uri.

Ceilalþi candidaþi nu par sã acorde importanþã prea mare comunicãrii pe Facebook.

Astfel, Szilagyi Zsolt are 8 postãri, toate în limba maghiarã, Cãlin Popescu Tãriceanu în 6 postãri face referire strict la prezenþa sa în emisiuni televizate sau la evenimente dificil de identificat, iar Dan Diaconescu, deºi are propria-i paginã de politician poate fi considerat aproape absent din Facebook, cu o singurã postare. În ceea ce priveºte "engagement-ul" fanilor, cel mai bine stã Klaus Iohannis, care deºi are mai puþini fani ca Ponta, 15,64% dintre ei discutã despre ce a postat prezidenþiabilul ACL. Iohannis este urmat în acest top de Szilagyi Zsolt, cu 7,37%, Cãlin Popescu Tãriceanu - 1,34%, Elena Udrea - 1,27%, Victor Ponta - 0,85%, Dan Diaconescu 0.64%.

Szilagyi Zsolt, care

INSCOP: 47,5% dintre români ar vota o femeie pentru funcþia de preºedinte

M

ajoritatea cetãþenilor ar fi mai degrabã deschiºi în a vota o femeie pentru cea mai înaltã funcþie în stat, alegere pe care ar face-o 47,5% dintre români, relevã un barometru de opinie realizat de INSCOP. Cercetarea sociologicã aratã cã 40,8% nu ar vota o femeie în funcþia de preºedinte al României.

Conform sursei citate, 42,9% dintre români considerã cã este mai puþin important dacã preºedintele este bãrbat sau femeie. În acelaºi timp, 38,1% spun cã o femeie nu ar fi potrivitã

pentru funcþia de preºedinte, în timp ce 11,9% dintre respondenþi afirmã cã o femeie e mai potrivitã pentru funcþia de preºedinte decât un bãrbat.

Alegerea unei femei în funcþia de preºedinte al României nu ar schimba nimic, apreciazã 39,9% dintre cei care au participat la sondaj. Totodatã,

23,1% cred cã ar schimba lucrurile în bine, 15,4% spun cã ar fi mai rãu cu o femeie-preºedinte.

Barometrul "INSCOP — Adevãrul despre România" a fost realizat de INSCOP Research la comanda "Adevãrul" în perioada 30 august — 4 septembrie 2014.

Volumul eºantionului a fost de 1.058 persoane ºi este reprezentativ

pentru populaþia României de 18 ani ºi peste 18 ani. Eroarea maximã admisã a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de

95%. Metoda folositã a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenþilor.

posteazã numai în limba maghiarã, are cea mai mare "putere" a mesajului în rândul fanilor sãi, 3,47% dintre aceºtia apreciind postãrile (medie sãptãmânalã pe postare), urmãtorii fiind Klaus Iohannis - 2,58%, Elena Udrea - 1,16%, Victor Ponta - 0,93%, Cãlin Popescu Tãriceanu 0,45% ºi Dan

Diaconescu - 0,32%.

Evoluþia numãrului de fani faþã de sãptãmâna anterioarã (25 - 31 august) aratã creºteri la toþi prezidenþiabilii: Victor Ponta - 0.9%, Klaus Iohannis - 18,5%, Elena Udrea - 1,3%, Szilagyi Zsolt - 8%, Cãlin Popescu Tãriceanu - 1,4%, Dan Diaconescu - 0,2%.

Evoluþia numãrului de

Aproximativ 4.000 de angajaþi ai Poºtei Române urmeazã sã fie disponibilizaþi

like-uri faþã de sãptãmâna anterioarã aratã creºteri la Victor Ponta (8%), Elena Udrea (21,2%), Szilagyi Zsolt (56,6%), Cãlin Popescu Tãriceanu (6,7%) ºi scãderi la Klaus Iohannis (-65,4%) ºi Dan Diaconescu (-64,1%). (mediafax)

P

angajaþi ar trebui concediaþi.

La sediul central al Poºtei Române din Capitalã urmeazã sã aibã loc mai multe negocieri între conducerea Poºtei ºi sindicate în privinþa numãrului de angajaþi care trebuie concediaþi.

Cu toate acestea, sindicatele sunt nemulþumite de activitatea actualului director general, Ion Smeeianu, pe

Activitatea Poºtei Române a scãzut considerabil în ultimii ani, aºa cã ºi numãrul de angajaþi trebuie redus, spun ºefii din Poºta Românã.

Aceºtia au calculat cã aproximativ 4.000 de angajaþi trebuie concediaþi pentru ca activitatea poºtei sã revinã la normal.

Sindicatele contestã însã aceste cifre ºi spun cã cel mult 3.500 de

care îl acuzã cã ar fi unul dintre cei vinovaþi de situaþia dezastruoasã în care a ajuns Poºta Românã.

Directorul general încaseazã lunar circa 6.000 de euro, însã el are o justificare pentru acest salariu ridicat. El spune cã este foarte stresat, este o activitate foarte stresantã. De exemplu, luni el nu avea bani sã plãteascã salariile angajaþilor, deoarece FISC-ul a blocat conturile Poºtei Române din cauza datoriilor neachitate.

oºta urmeazã sã dea afarã 4.000 de angajaþi, deoarece nu au fost de acord cu reducerea salariilor, informeazã România TV. Mãsura a fost anunþatã de directorul general al companiei de stat, Ion Smeeianu.

Acesta ºi-a justificat salariul de 6.000 de euro prin stresul foarte mare al funcþiei.

8 Actualitate

V

ictor Ponta este cel mai activ pe Facebook dintre candidaþii la Preºedinþie, în sãptãmâna 1-7 septembrie, având 40 de postãri pe wall-ul sãu, care au adunat 176.398 de like-uri ºi 10.720 de comentarii ºi 12.204 share-uri, relevã o analizã a Mediafax Research& Monitoring.

Potrivit analizei, în prima sãptãmânã a lunii septembrie prezidenþiabilii au avut în total 115 postãri, care au însumat 348.000 de like-uri, având astfel un impact asupra unui numãr de oameni comparabil cu numãrul telespectatorilor postului tv de ºtiri Antena 3 la o orã de prime-time.

Ponta este urmat în top de Klaus Iohannis, cu 34 de postãri 111.205 like-uri, 4.444 comentarii ºi 7.480 share-uri, Elena Udrea 26 postãri, 59.382 like-uri, 2.731 comentarii ºi 2.967 share-uri, Szilagyi Zsolt - 8 postãri, 625 like-uri, 7

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Septembrie 2014

Ce ºi cât posteazã prezidenþiabilii pe Facebook ºi care sunt efectele

comentarii ºi 95 share-uri, Cãlin Popescu Tãriceanu 6 postãri, 382 like-uri, 40 comentarii ºi 50 share-uri ºi Dan Diaconescu cu o postare, care a adunat 47 de like-uri, 21 de comentarii, dar care nu a fost distribuitã de nimeni. În ceea ce priveºte analiza conþinutului postãrilor, Victor Ponta a abordat cu precãdere

aspecte legate de familie, realizãri ale guvernãrii, aspecte legate de actualitatea politicã, cum ar fi: vizita în China, criza din Ucraina, reducerea CAS, etc. Unele dintre mesajele politice sunt însoþite de atacuri la adresa adversarilor.

Cele mai multe aprecieri le-au strâns fotografiile de familie, în special cele în care au apãrut copiii sãi. Din cele 40 de postãri 18 au fost mesaje politice acoperind toate domeniile vieþii politice, care au strâns 46.120 like-uri ºi 4.540

share-uri, 11 au fost mesaje legate de vizita în China, care au primit 54.425 like-uri ºi 5.500 share-uri, 8 au fost mesaje cu poze ale familiei Ponta, care au contorizat 63.000 like-uri ºi 900 share-uri ºi 3 mesaje personale, care au primit 12.853 like-uri ºi 1.264 share-uri.

Klaus Iohannis abordeazã ºi el principalele teme de actualitate, în cheie criticã la adresa actualei guvernãri.

Mesajul lui Iohannis este preponderent abstract, reactiv ºi cu accent pe viitor. ªi Iohannis a apreciat avantajele comunicãrii în social media, oferind fanilor 34 de postãri, din care 21 au fost mesaje politice, care au obþinut 69.034 like-uri ºi 5.903 share-uri, 9 relatãri despre vizite în þarã, cu 23.149 like-uri ºi 941 share-uri ºi 4 mesaje personale, cu 19.022 like-uri ºi 636 share-uri.

Elena Udrea s-a concentrat sãptãmâna trecutã pe Facebook asupra "turneului electoral" care a acoperit aproape tot vestul þãrii, precum ºi judeþul Dâmboviþa, dar nu a uitat sã sublinieze ºi apropierea faþã de familia lui Traian Bãsescu, postând o pozã cu nepoata acestuia. Udrea oferã fanilor 26 de postãri în care se prezintã în acelaºi timp ca femeie activã ºi întreprinzãtoare, dar ºi ca opozant al guvernãrii Ponta ºi "intim" al familiei Bãsescu. Din cele 26 de postãri 18 sunt relatãri de la vizite în þarã, ce au totalizat 35.543 like-uri ºi 1.315 share-uri, 2 sunt mesaje politice cu atacuri la adversarii Ponta ºi Iohannis, care au primit 3.134 like-uri ºi 988 share-uri, 4 sunt referiri la prezenþe în diverse emisiuni, cu 6.476 like-uri ºi 468 share-uri

ºi 2 mesaje personale, cu 14.229 like-uri ºi 196 share-uri.

Ceilalþi candidaþi nu par sã acorde importanþã prea mare comunicãrii pe Facebook.

Astfel, Szilagyi Zsolt are 8 postãri, toate în limba maghiarã, Cãlin Popescu Tãriceanu în 6 postãri face referire strict la prezenþa sa în emisiuni televizate sau la evenimente dificil de identificat, iar Dan Diaconescu, deºi are propria-i paginã de politician poate fi considerat aproape absent din Facebook, cu o singurã postare. În ceea ce priveºte "engagement-ul" fanilor, cel mai bine stã Klaus Iohannis, care deºi are mai puþini fani ca Ponta, 15,64% dintre ei discutã despre ce a postat prezidenþiabilul ACL. Iohannis este urmat în acest top de Szilagyi Zsolt, cu 7,37%, Cãlin Popescu Tãriceanu - 1,34%, Elena Udrea - 1,27%, Victor Ponta - 0,85%, Dan Diaconescu 0.64%.

Szilagyi Zsolt, care

INSCOP: 47,5% dintre români ar vota o femeie pentru funcþia de preºedinte

M

ajoritatea cetãþenilor ar fi mai degrabã deschiºi în a vota o femeie pentru cea mai înaltã funcþie în stat, alegere pe care ar face-o 47,5% dintre români, relevã un barometru de opinie realizat de INSCOP. Cercetarea sociologicã aratã cã 40,8% nu ar vota o femeie în funcþia de preºedinte al României.

Conform sursei citate, 42,9% dintre români considerã cã este mai puþin important dacã preºedintele este bãrbat sau femeie. În acelaºi timp, 38,1% spun cã o femeie nu ar fi potrivitã

pentru funcþia de preºedinte, în timp ce 11,9% dintre respondenþi afirmã cã o femeie e mai potrivitã pentru funcþia de preºedinte decât un bãrbat.

Alegerea unei femei în funcþia de preºedinte al României nu ar schimba nimic, apreciazã 39,9% dintre cei care au participat la sondaj. Totodatã,

23,1% cred cã ar schimba lucrurile în bine, 15,4% spun cã ar fi mai rãu cu o femeie-preºedinte.

Barometrul "INSCOP — Adevãrul despre România" a fost realizat de INSCOP Research la comanda "Adevãrul" în perioada 30 august — 4 septembrie 2014.

Volumul eºantionului a fost de 1.058 persoane ºi este reprezentativ

pentru populaþia României de 18 ani ºi peste 18 ani. Eroarea maximã admisã a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de

95%. Metoda folositã a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenþilor.

posteazã numai în limba maghiarã, are cea mai mare "putere" a mesajului în rândul fanilor sãi, 3,47% dintre aceºtia apreciind postãrile (medie sãptãmânalã pe postare), urmãtorii fiind Klaus Iohannis - 2,58%, Elena Udrea - 1,16%, Victor Ponta - 0,93%, Cãlin Popescu Tãriceanu 0,45% ºi Dan

Diaconescu - 0,32%.

Evoluþia numãrului de fani faþã de sãptãmâna anterioarã (25 - 31 august) aratã creºteri la toþi prezidenþiabilii: Victor Ponta - 0.9%, Klaus Iohannis - 18,5%, Elena Udrea - 1,3%, Szilagyi Zsolt - 8%, Cãlin Popescu Tãriceanu - 1,4%, Dan Diaconescu - 0,2%.

Evoluþia numãrului de

Aproximativ 4.000 de angajaþi ai Poºtei Române urmeazã sã fie disponibilizaþi

like-uri faþã de sãptãmâna anterioarã aratã creºteri la Victor Ponta (8%), Elena Udrea (21,2%), Szilagyi Zsolt (56,6%), Cãlin Popescu Tãriceanu (6,7%) ºi scãderi la Klaus Iohannis (-65,4%) ºi Dan Diaconescu (-64,1%). (mediafax)

P

angajaþi ar trebui concediaþi.

La sediul central al Poºtei Române din Capitalã urmeazã sã aibã loc mai multe negocieri între conducerea Poºtei ºi sindicate în privinþa numãrului de angajaþi care trebuie concediaþi.

Cu toate acestea, sindicatele sunt nemulþumite de activitatea actualului director general, Ion Smeeianu, pe

Activitatea Poºtei Române a scãzut considerabil în ultimii ani, aºa cã ºi numãrul de angajaþi trebuie redus, spun ºefii din Poºta Românã.

Aceºtia au calculat cã aproximativ 4.000 de angajaþi trebuie concediaþi pentru ca activitatea poºtei sã revinã la normal.

Sindicatele contestã însã aceste cifre ºi spun cã cel mult 3.500 de

care îl acuzã cã ar fi unul dintre cei vinovaþi de situaþia dezastruoasã în care a ajuns Poºta Românã.

Directorul general încaseazã lunar circa 6.000 de euro, însã el are o justificare pentru acest salariu ridicat. El spune cã este foarte stresat, este o activitate foarte stresantã. De exemplu, luni el nu avea bani sã plãteascã salariile angajaþilor, deoarece FISC-ul a blocat conturile Poºtei Române din cauza datoriilor neachitate.

oºta urmeazã sã dea afarã 4.000 de angajaþi, deoarece nu au fost de acord cu reducerea salariilor, informeazã România TV. Mãsura a fost anunþatã de directorul general al companiei de stat, Ion Smeeianu.

Acesta ºi-a justificat salariul de 6.000 de euro prin stresul foarte mare al funcþiei.

10 Educatie

Cronica V達ii Jiului | Joi, 11 Septembrie 2014

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Septembrie 2014

Naveta elevilor, subiect necunoscut C u câteva zile înainte de începutul noului an ºcolar nu se cunoaºte modalitatea de decontare a biletelor de cãlãtorie pentru elevi.

Anul trecut, elevii hunedoreni care au de parcurs mai mulþi kilometri pânã la instituþia de învãþãmânt au rãmas fãrã banii de navetã. Nici acum, când mai sunt câteva zile pânã la debutul noului an ºcolar nu se cunosc date legate de acest aspect.

Situaþia îi este adusã la cunoºtinþa ministrului Educaþiei de un deputat hunedorean.

La nivelul judeþului Hunedoara peste 2000 de elevi parcurg zilnic zeci de kilometri pentru a ajunge la unitãþile de învãþãmânt. Anul trecut, pentru aceºti elevi, suma alocatã ca platã a deconturilor pe transportul între casã

ºi ºcoalã a fost de 100.000 de lei pe lunã.

Un raport al Ministerului Educaþiei a relevat faptul cã transportatorii au umflat preþurile în aºa fel încât sã încaseze mai mulþi bani pentru

Masterul, ocupat 100%

“În ceea ce priveºte studiile universitare de masterat au mai rãmas doar 4 locuri bugetate ºi sunt 626 de locuri cu taxã.Pentru acestea s-au înscris deocamdatã 22 de candidaþi având în vedere cã cea mai mare parte a locurilor bugetate a fost ocupatã în varã.

Am avut în total 200 de locuri bugetate. La studiile de master, pânã în prezent s-au înscris 22 de

Mai exact, pe rutele de transport pe care nu a existat concurenþã, tarifele practicate de operatorii de

transport auto pentru abonamentele lunare ale elevilor au înregistrat valori maxime (ex.: operatorii de transport din judeþele Covasna, Brãila, Tulcea, Hunedoara, Maramureº) ºi tarifele maxime practicate de operatorii de transport auto pentru abonamentele lunare a elevilor au înregistrat valori de pânã la ºase ori mai mari decât tarifele practicate, pe distanþe similare, de CFR Cãlãtori, pentru abonamentele lunare de transport feroviar de cãlãtori.

Monika BACIU

Înscrieri timide în cea de-a doua sesiune

Î

M

asterul, ocupat 100%. În timp ce locurile de la studiile universitare de licenþã sunt ocupate în proporþie de nici 50%, în ceea ce priveºte masteratul situaþia este total diferitã. Aici numãrul locurilor bugetate este ocupat total.

naveta elevilor. În raportul public pe 2012 al Curþii de Conturi se precizeazã cã, potrivit legii, elevilor care nu pot fi ºcolarizaþi în localitatea

de domiciliu li se deconteazã cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului (MECTS), prin unitãþile de învãþãmânt la care sunt ºcolarizaþi, pe bazã de abonament, în limita a 50 de kilometri, sau li se asigurã decontarea sumei ce reprezintã contravaloarea a opt cãlãtorii dusîntors pe semestru, dacã locuiesc la internat sau în gazdã.

candadaþi, 12 fiind pentru Facultatea de ªtiinþe, 6 pentru Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã ºi 4 pentru Facultatea de Mine”, a declarat prorectorul UPET, Conf. univ. dr. ec. Codruþa Dura. ªi în cea de-a doua sesiune de admitere, doar în primele douã zile de înscrieri, au fost 22 de persoane care au optat pentru a urma cursurile de masterat.

Monika BACIU

nscrierile pentru studiile universitare de licenþã au debutat, timid, la Universitatea din Petroºani. Luni a fost prima zi în care tinerii absolvenþi de liceu au avut posibilitatea de a-ºi depune dosarele în vederea continuãrii studiilor superioare. Dupã douã zile, numãrul celor care s-au înscris este redus în comparaþie cu locurile disponibile.

“Pânã în prezent avem 60 de candidaþi înscriºi la studiile universitare de licenþã, o situaþie în detaliu pe facultãþi ar fi urmãtoarea, la Facultatea de ªtiinþe sunt 31 de candidaþi, la Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã 18 candidaþi ºi la Facultatea de Mine 11 candidaþi. Aici avem disponibile la studiile universitare de licenþã 344 de locuri bugetate pentru aceastã sesiune de licenþã din luna septembrie”, a declarat prorectorul UPET, Conf. univ. dr. ec.

Codruþa Dura.

Pentru aceastã sesiune, s-a deschis un centru de înscrieri ºi la Târgu Jiu. “Acest centru de înscrieri a devenit funcþional abia în ziua de ieri ºi sunt deja câteva persoane care ºi-au depus

dosarele ºi în acest centru”, a mai spus sursa citatã.

Tinerii care vor sã urmeze cursurile universitare pot sã îºi depunã dosarele de înscriere pânã în data de 18 septembrie.

“Calendarul prevede o perioadã mai lungã de înscrieri comparativ cu cea din varã. În 18 septembrie se va trage linia ºi atunci vom putea sã spunem mai multe.

Deocamdatã nu avem o imagine de ansamblu”, a conchis prorectorul UPET. Pentru aceastã sesiune de admitere, la Universitatea din Petroºani pentru studiile universitare de licenþã mai sunt disponibile 344 de locuri bugetate.

Monika BACIU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Septembrie 2014

Inspecþie la strãzile în lucru P

rimarul Ilie Pãducel incepe inspectarea stadiului lucrãrilor la strãzile din oraº.

Sunt foarte multe artere ce se aflã în reparaþii ºi pentru ca totul sã decurgã fãrã probleme, în aceste zile a pornit la picior prin oraº. Mai mult, la primãrie vor fi convocaþi toþi cei care sunt responsabili de stadiul lucrãrilor.

Primarul a adus banii, dar vrea sã vadã cum sunt cheltuiþi. Ilie Pãducel a plecat miercuri la pas pe strãzile din Petrila, acolo unde se fac lucrãri. Asta pentru cã sunt foarte multe artere rutiere în Estul Vãii Jiului pe care se toarnã asfalt pentru prima datã, se fac rigole de scurgere ºi primarul vrea sã se asigure din timp cã totul este în grafic. „Eu joi dimineaþã am o analizã cu constructorul la acest proiect, pentru cã trebuie sã facem pro-

ducþie pânã la sfârºitul anului ºi îmi doresc ºi i-am spus ºi constructorului, eu mã ocup sã aduc banii, ei de producþie ºi de calitatea ei.

O sã facem o analizã ºi la primãrie, pe fiecare lucrare în parte, dar, nu în ultimul rând, în teren, la faþa locului”, a spus Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Zeci de strãzi din Petrila ºi Lonea, ori din zonele periurbane sunt în curs de asfaltare ºi acolo se executã lucrãri. Banii vin, în parte, pe proiecte de finanþare europeanã, iar contribuþia localã se ridicã la aproximativ

25 000 000 de lei.

Primarul ne spune care ar fi arterele pe care se fac asfaltãri acum: „Lucrãm practic în Cartierele 6 August, Muncii, Eminescu, pe 4 strãzi din Brãtianu ºi anume: ªoimilor, B.ª Delavrancea, Bucureºti, Parcului.

De asemenea, lucrãm în Cartierul Remete, pe strada Horea ºi George Enescu. De ieri am atacat lucrãrile pe Traian Vuia, pentru finalizare ºi urmeazã apoi Popi, Dobreºti ºi sã ne culpãm cu strada

Parcului, dincolo de stadion ºi pe banii bugetului local am început asfaltarea pe strada Birãoni din Cimpa”, a mai adãugat Ilie Pãducel.

Oraºul Petrila este astfel, cel mai marea ºantier al Vãii Jiului, însã aici aproape toate arterele vor fi asfaltate, vor fi construite trotuare ºi canale de scurgere ºi acolo unde a fost introdusã canalizarea, oamenii vor avea ºi asfalt.

Diana MITRACHE

A început numãrãtoarea inversã!

PREMIANÞII FÃRÃ PREMII – ediþia a 41-a

Un om care-ºi iubeºte oraºul Campania care se desfãºoarã la Deva începând din toamna anului trecut a ajuns sã fie cunoscutã graþie oamenilor care o susþin ºi se manifestã în acest sens. Aceºti oameni sunt valoroºi la rândul lor. De aceea ne exprimãm sentimentele de apreciere ºi recunoaºtere pentru cã au ales sã arate lumii cã frumosul este cel care conteazã pentru fiecare dintre noi.

Pentru ediþia cu numãrul 41 a campaniei PREMIANÞII FÃRÃ PREMII vã propunem un tânãr care prin eforturile proprii a încercat sã ajute pe cei din jurul lui ºi, spunem noi, a ºi reuºit. Lucian Marian a arîtat lumii cã dragostea faþã de locurile natale este un liant pentru oameni. A înfiinþat pagina CÂND SPUN HUNEDOARA, SPUN ACASÃ, dorind sã þinã în contact pe hunedorenii care au plecat peste hotare. În cadrul acestui proiect a pus accentul pe promovarea oraºului în

care locuieºte, pe promovarea valorilor pe care le-a întâlnit în cadrul acestui loc minunat, Hunedoara.

Lucian Marian a mai organizat o expoziþie foto cu vânzare. La sfârºitul anului trecut a strâns fonduri pentru a ajuta un centru de plasament din Hunedoara, pentru a face Sãrbãtorile de iarnã mai frumoase copiilor de acolo. Evenimentul a fost unul inedit ºi reuºit. A dovedit cã atunci când vrei cu adevãrat, poþi sã ajuþi oamenii din jurul tãu.

Prin toate aceste lucruri, Lucian Marian a ajutat ºi ajutã la transmiterea unui mesaj cãtre lume: românii fomeazã un popor frumos. El a reuºit sã punã în luminã alþi oameni, a reuºit sã ne arate lumii aºa cum suntem, ºi cu pãrþile bune.

Sâmbãtã, 13 septembrie 2014, ora 11.00, profesorul Lucian Marian vine sã-l cunoaºtem ºi sã-i spunem ce pãrere avem despre ceea ce face. Aveþi ocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei.

Iniþiatorii campaniei “Premianþii fãrã premii”

Sâmbãtã 13 septembrie, de la ora 18:00 vã aºteptãm la primul spectacol din cadrul stagiunii 2014-2015.

PREMIERA spectacolului „PRAGUL ALBASTRU” de Ion D. Sîrbu, regia artisticã Cristian Ioan

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Septembrie 2014

E

liminã birocraþia.

Persoanele care suferã de cancer pot primi un bilet de trimitere care este valabil pentru mai multe ºedinþe.

Un singur bilet de trimitere...

de familie pentru o curã cu citostatice, iar aceasta poate fi de maximum ºase ºedinþe, programate de regulã la interval de trei sãptãmîni una de cealaltã.

În atenþia bolnavilor care au nevoie de citostatice. Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate atenþioneazã bolnavii cu cancer cã au nevoie de un singur bilet de trimitere de la medicul

Preºedintele CNAS a declarat cã este important de reþinut cã medicul de familie poate elibera oricîte bilete de trimitere sînt necesare pe parcursul

unei luni, dar în acelaºi timp nu vrea sã punã bolnavii care au nevoie de astfel de reþete pe drumuri.

La nivelul judeþului Hunedoara în prezent sînt apoximativ 1500 de bolnavi de cancer care au nevoie de tratament cu citostatice. În anul 2013 au fost descoperite 73 de hunedorence bolnave de cancer de col uterin din cele peste 5.600 care ºi-au fãcut testul

"Salvaþi Copiii" a lansat o nouã campanie naþionalã de combatere a violenþei asupra copiilor campanie naþionalã de O combatere a violenþei asupra copiilor în familie, inti-

tulatã "Stop luptei de acasã!", a fost lansatã de organizaþia Salvaþi Copiii, având la bazã date statistice care aratã cã, în 63% dintre familiile din România, violenþa asupra celor mici reprezintã o realitate cotidianã ºi este privitã cu indiferenþã.

Preºedintele executiv al "Salvaþi Copiii" România, Gabriela Alexandrescu, a declarat cã, din pãcate, acest procent nu reprezintã "excepþia, ci regula".

"Campaniile noastre împotriva violenþei au pornit din 2002 ºi pânã acum am reuºit sã implementãm cinci campanii pe aceastã temã.Vrem sã scãdem toleranþa la violenþã fizicã ºi emoþionalã ºi sã se implementeze strategii naþionale de formare a competenþelor pãrinþilor", a spus Gabriela Alexandrescu, într-o conferinþã de presã.

Potrivit unui raport prezentat

public cu aceastã ocazie, întocmit în 2013 de Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului ºi Adopþie, peste 12.000 de situaþii de abuz asupra copiilor au fost sesizate oficial, din care 94% s-au petrecut în cadrul familiei.

Grupele de vârstã cu riscul cel mai mare de abuz din partea pãrinþilor sunt cele preºcolare ºi de pubertate, iar, din totalul copiilor

care cad victime a violenþei în familie, fetele reprezintã 52% , comparativ cu bãieþii — 48%. În mediul rural, totalul cazurilor de abuz asupra copiilor este de 55 % iar, în cel urban, 45%.

Babeº -Papanicolau.

Potrivit Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara, peste 350 de femei dintre cele înscrise în program au fost descoperite cu alt tip de afecþiuni.

Cele mai multe hunedorence care au fost testate în cadrul Programului naþional au fost cele cu vîrsta cu prinsã între 40 ºi 44 de ani, urmate de grupã de vîrstã de la 35 la 39 de ani.

Monika BACIU

Campania "Stop luptei de acasã!", lansatã de organizaþia "Salvaþi Copiii România", se va derula ºi pe parcursul anului 2015 ºi urmãreºte conºtientizarea metodelor pozitive de educare a copiilor.

"Salvaþi Copii" a pus la dispoziþie centre de consiliere în Bucureºti, Iaºi, Timiºoara, Suceava ºi Tg Mureº.

LUNA SEPTEMBRIE

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã a la greq de pui Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:

z z z z z

LUNI: - Ciocãnele cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã - Iahnie de fasole cu costiþã - Cotlet de porc cu sos de usturoi ºi piure de cartofi - Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: - Gulaº unguresc cu gãluºte - Spaghetti cu mazãre ºi bacon - Ruladã de porc cu spanac ºi brînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi MIERCURI: - Tochiturã ardeleneascã cu piure de cartofi - Friptura þigãneasca ºi orez cu legume - Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai - ªniþel pui pane cu cartofi þãrãneºti JOI: - Ostropel de pui cu mãmãliguþa - Chifteluþe marinate cu piure de cartofi - Varza a la Cluj cu cîrnaþi - Piept de pui dulce-acriºor cu orez VINERI: - Ciulama de pui cu smîntîna ºi mãmãliguþa - Paprikas unguresc cu pipote de pui ºi cartofi în chimen - Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai - Paste cu pui aromat

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

14 Program & Horoscop

10:20 Biziday 11:00 Teleshopping 11:30 Exclusiv în România 12:20 România în 5 minute 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Din Þara de Foc la Tijuana 18:40 România în 5 minute 18:50 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:00 Trãsniþii 11:30 Trãsniþii din Queens 12:00 Teleshopping 12:30 Trãsniþii din Queens 13:30 Teleshopping 14:00 Focus 14:30 Clanul Bau-Bau 16:30 Focus 17:00 Walker, poliþist texan 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 S.O.S., sãnãtatea mea!

21:30 Ajutor! Vreau sã slãbesc!

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Evenimentul Zilei Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 Butonul de panicã Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Septembrie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Pumni de oþel 22:30 Un show pãcãtos

10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Blestemul din Las Vegas 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Zborul 93 17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Ãla micu’ 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi foarte bine dispus ºi comunicativ. Este momentul sã vã puneþi planurile în practicã, mai ales cã beneficiaþi de sprijinul financiar al unei rudenii. Nu neglijaþi problemele familiei!

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00

Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Vouã Baronii Clipuri Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Copii contra pãrinþi Fugarul Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Culorile iubirii Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Culorile iubirii Legãturi riscante

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

10:00 10:15 11:00 11:15 12:00 12:15 13:00 13:15 14:00 14:15 15:00 15:15 16:00 16:15 17:30 18:00 19:30 20:00 21:30 22:00 23:30

Stirile Digi Sport Digi Sport Special Stirile Digi Sport Digi Sport Special Stirile Digi Sport Fotbal Club Stirile Digi Sport Fotbal Club Stirile Digi Sport Fotbal European Stirile Digi Sport Fotbal European Stirile Digi Sport Digi Sport Special Stirile Digi Sport Fotbal Club Stirile Digi Sport Digi Sport Special Stirile Digi Sport Fotbal European ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Sunteþi preocupat de probleme personale ºi aveþi tendinþa sã neglijaþi relaþiile sentimentale.

Ar fi bine sã amânaþi afacerile.

Astãzi vã recomandãm sã vã dedicaþi activitãþilor casnice.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Sunteþi hotãrât sã faceþi schimbãri în relaþiile sentimentale. S-ar putea sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã de care vã îndrãgostiþi la prima vedere. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o persoanã mai în vârstã!

10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15

21

23 iulie *** 22 august Dacã v-aþi propus sã faceþi o schimbare în casã, acum este momentul sã treceþi la acþiune.

Puteþi sã zugrãviþi, sã faceþi reparaþii sau sã instalaþi un aparat pentru aer condiþionat.

În prima parte a zilei, vã ocupaþi de problemele cãminului. Familia este de acord cu ideile dumneavoastrã ºi vã acordã tot sprijinul.

Puteþi sã încheiaþi contracte ºi sã semnaþi documente. Nu vã pripiþi în luarea deciziilor!

23 august *** 22 septembrie Aveþi mari ºanse de reuºitã în afaceri ºi în activitãþile legate de cãmin. Aveþi, însã, grijã sã terminaþi mai întâi ce aþi început!

Dupã-amiazã primiþi vizita unei rude mai în vârstã, care vã solicitã ajutorul într-o problemã financiarã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Astãzi nu este indicat sã semnaþi documente oficiale sau sã vã ocupaþi de afaceri. Parcurgeþi o perioadã favorabilã relaþiilor sentimentale. De asemenea, puteþi sã concretizaþi proiecte legate de cãmin.

În cursul dimineþii vã întâlniþi cu o veche cunoºtinþã, care vã invitã la o întrunire. Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã sentimentalã mai veche, pe care aþi tot ignorat-o. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o femeie!

23 noiembrie *** 20 decembrie Astãzi este recomandabil sã nu vã implicaþi în activitãþi importante. Relaxaþi-vã ºi odihniþi-vã mai mult. Prietenii sunt încântaþi de propunerea dumneavoastrã de a merge într-o excursie.

21 ianuarie *** 20 februarie

În cursul dimineþii aveþi multe probleme de rezolvat, dar sunteþi în formã ºi puteþi sã duceþi totul la bun sfârºit. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale ºi familiei.

21 decembrie *** 20 ianuarie O zi bunã pentru întâlniri sentimentale, dar ºi pentru afaceri.

Aveþi ºanse de reuºitã pe toate planurile. Relaþiile cu partenerul de viaþã sunt foarte bune. Evitaþi speculaþiile de orice fel!

21 februarie *** 20 martie Orice ati face, nu veþi reuºi sã vã respectaþi programul. în cursul dimineþii, aveþi mult de alergat în interes personal ºi pentru partenerul de viaþã. Aveþi posibilitatea sã rezolvaþi probleme financiare.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Septembrie 2014

Consumul de energie electricã a scãzut în primele 7 luni cu 1,2%; exporturile au crescut cu circa 3 miliarde KWh

C

onsumul final de energie electricã în economia naþionalã a fost, în primele ºapte luni ale acestui an, de 28,931 miliarde KWh, cu 1,2% mai mic faþã de perioada corespunzãtoare a anului 2013, conform datelor provizorii publicate, miercuri, de Institutul Naþional de Statisticã. În perioada menþionatã, iluminatul public a înregistrat o scãdere cu 24,9%, iar consumul populaþiei a scãzut cu 1,9%. Exportul de energie electricã a depãºit 3,712 miliarde KWh, în creºtere cu 2,982 miliarde KWh. Consumul propriu tehnologic în reþele ºi staþii a fost de 3,771 miliarde KWh în scãdere cu 185,5 milioane KWh, respectiv cu 4,7%. În perioada 1 ianuarie — 31 iulie 2014, resursele de energie primarã au crescut cu 3,9%, iar cele de energie electricã au urcat faþã de aceeaºi perioadã a anului precedent cu 7,2%.

Principalele resurse de energie primarã au totalizat 18,332 milioane tone echivalent petrol (tep), în creºtere cu 679.900 tep faþã de perioada similarã din 2013.

Producþia internã a

însumat 12,738 milioane tep, în creºtere cu 1,5% faþã de aceeaºi perioadã a anului precedent, iar

Creºterea resursei de energie electricã s-a datorat în principal creºterii producþiei, cu

Restricþii apã importul a fost de 5,594 milioane tep, în creºtere cu 9,6%. În aceastã perioadã, resursele de energie electricã au totalizat 36,414 miliarde KWh, în creºtere cu 2,435 miliarde KWh (7,2%) faþã de perioada corespunzãtoare a anului 2013.

2,568 miliarde KWh (7,6%). Producþia din termocentrale a fost de 15,350 miliarde KWh în creºtere cu 1,320 miliarde KWh (9,4%). Producþia din hidrocentrale a fost de 10,753 miliarde KWh în creºtere cu 809 milioane KWh (8,1%), iar cea din

Toamna 2014: noutãþi în oferta de transport

C

FR Cãlãtori anunþã suplimentarea ofertei de transport venind în întâmpinarea cererilor pasagerilor pentru cãlãtoriile cu trenul din toamna 2014. Începând cu data de 15 septembrie 2014, legãtura dintre Bucureºti Nord ºi Constanþa va continua sã fie asiguratã zilnic de 14 trenuri InterRegio (ºapte pe sens), cu ºase mai multe decât în perioada de extrasezon a anului trecut. Dintre acestea, patru trenuri (douã pe sens) vor circula cu 160 km/h, ca ºi în sezonul estival, parcurgând distanþa dintre capitalã ºi litoral într-o orã ºi 58 de minute: IR 1987 Bucureºti Nord (pl.07.30) – Constanþa (sos.

09.28) IR 1986 Constanþa (pl. 13.00) –

centralele nuclearo-electrice a fost de 6,616 miliarde KWh în scãdere cu 43,8 milioane KWh (0,7%). Producþia din centralele electrice eoliene a fost de 2,694 miliarde KWh, în creºtere cu 23,2 milioane KWh faþã de aceeaºi perioadã a anului precedent, iar energia solarã produsã în instalaþii fotovoltaice în aceastã perioadã a fost de 785,4 milioane KWh, în creºtere cu 459,6 milioane KWh faþã de perioada corespunzãtoare a anului 2013.

Bucureºti Nord (sos.

15.00) IR 1989 Bucureºti Nord (pl. 16.00) – Constanþa (sos. 17.58) IR 1988 Constanþa (pl.

19.10) – Bucureºti Nord (sos. 21.10)

Celelalte trenuri (cinci pe sens) vor circula cu o vitezã de 150 km/h, sosind la destinaþie în 2 ore ºi 16 minute, cu 25 de minute mai puþin decât în prezent (vezi Anexã). La cererea pasagerilor, CFR Cãlãtori menþine în circulaþie toate trenurile directe care au asigurat legãtura dintre marile oraºe Arad, Craiova, Iaºi, Suceava, Braºov ºi oraºul Constanþa.

S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petrosani anunta restricþii in furnizarea apei potabile pentru: Joi 11.09.2014 în orasul: - Uricani- între orele 09.00 - 13.00. Zona afectata: Oraº nou Uricani. Motivul restrictiei:Montare hidranti str.Muncii, Al. Progresului.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet.

Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Septembrie 2014

Guvernul susþine cã se va axa pe dezvoltarea turismului, dar „uitã” sã finanþeze proiectele deja demarate

G

uvernul recunoaºte cã judeþul Hunedoara stã prost la capitolul economic, însã nu vine în ajutorul dezvoltãrii altor ramuri economice.

Asta în ciuda faptului cã anunþã, în strategia maþionalã de competitivitate cã unul dintre domeniile pe care România se va concentra este turismul!

“Judeþe precum Bistriþa Nãsãud, Brãila, Buzãu, Caraº Severin, Cãlãraºi, Dâmboviþa, Hunedoara, Olt, Sãlaj, Tulcea, Vâlcea, confruntã un risc potenþial la nivel social care rezultã din prezenþa unor companii cu un numãr mare de salariaþi, dar cu performanþe economice relativ slabe”, se aratã în strategia naþionalã de competitivitate a Guvernului României.

Raportat strict la judeþul Huendoara, executivul vorbeºte despre Complexul Energetic Hunedoara, un colos economic cu picioare de cearã. Cu datorii la bugetul de stat care cresc vertiginos, CEH se îndreaptã cu paºi repezi cãtre insolvenþã ºi în aceste condiþii nu poate reprezenta viitorul viabil al economiei hunedorene. Pur statistic, numai din decembrie în aprilie, datoriile CEH cãtre bugetul de stat au crescut cu peste 60 milioane de lei, cele cãtre bugetul de asigurãri sociale cu

peste 22 milioane de lei, restanþele cãtre bugetul de ºomaj s-au majorat cu peste 400 mii lei, iar cele cãtre bugetul de sãnãtate au cunoscut o creºtere de peste 4,5 milioane lei.

Sunt cifre cunoscute ºi de Guvern, mai ales cã entitatea energeticã se aflã în directa administrare a statului. Nu puþini au fost cei care au afirmat cã alternativa mineritului muribund din Valea Jiului o reprezintã turismul, iar acum Cabinetul Ponta subliniazã ideea, tarsnferând-o în plan naþional. Astfel, strategia amintitã vorbeºte despre concentrarea pânã în 2020 pe dezvoltarea a zece sectoare economice, printre care turismul, industria auto, tehnologia informaþiei, energia, agricultura, textilele ºi industria farmaceuticã, ca parte a unei strategii de competivitate al cãrei scop este intrarea în rândul þãrilor avansate. Iar prin aceastã strategie Guvernul susþine cã ºia propus ca România

sã ajungã, la orizontul anului 2020, între primele zece economii la nivel european, iar prin dezvoltarea sectoarelor de activitate menþionate, România sã aibã o "contribuþie semnificativã la nivel mondial".

A

uitat de proiectele în turism

Numai cã acelaºi Guvern a uitat de programele de dezvoltare a turismului, pe care nu le mai finanþeazã.

La Petroºani, administraþia publicã a contractat un credit bancar pentru a continua, pe forþe proprii, proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil în Parâng. Pentru Staþiunea Parâng proiectul este extrem de generos, iar pentru implementarea lui s-a aprobat suma totalã de aproape 70 de milioane de euro, însã în uiltima perioadã banii

au venit cu mare greutate, pentru ca mai apoi alocaþiiel bugetare sã fie stopate. Edilii au precizat încã de la semnarea proiectului cã acest program se întinde pe o perioadã de 4 – 5 ani, în funcþie de alocaþiile de la buget. Investiþia privind domeniul schiabil din Parâng a fost câºtigatã de asocierea de firme formatã din Kranz Eurocenter Piteºti – Acomin Cluj ºi Doppelmayer Austria.

Potrivit proiectului aprobat, domeniul schiabil din Parâng ar urma sã se întindã pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii. De asemenea, pentru acces, între Petroºani ºi staþiunea montanã Parâng va fi amenajatã o telegondolã. În Straja, edilii din Lupeni – daþi la rândul lor în judecatã de constructor - încearcã în instanþã sã recupereze

sumele cheltuite pentru dezvoltarea domeniului schiabil.

Au chemat la barã Ministerul Finanþelor Publice, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, Ministerul Erconomiei, Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism, precum ºi Autoritatea Naþionalã pentru Turism. Sunt cel puþin 4 dosare în care Primãria Lupeni are fie calitatea de pârât, reclamant fiind constructorul proiectului, în timp ce instituþiile guvernamentale sunt chemate în garanþie, fie chiar municipiul Lupeni – prin primar a fãcut reclamaþia împotriva ministerelor menþionate. Potrivit datelor oficiale, pentru domeniul schiabil din Straja, Primãria Lupeni are de încasat aproape 50 de mili-

oane de lei de la Guvern, bani pe care trebuie sã îi achite firmelor intrate în asociere – Acomin ºi Termogaz Company – care au executat lucrãri. Staþiunea Straja este cuprinsã într-un amplu program de dezvoltare, respectiv „Schi în România”, în valoare de 45 de milioane de euro, fãrã TVA. Iar între timp, Guvernul vorbeºte despre concurenþa pe care România o va reprezenta pe piaþa europeanã în domeniile amintite, pe care vrea sãs e axeze. „Prioritãþile strategice ale þãrii, stabilite în prezentul document, sunt menite sã creeze condiþiile propice ca România sã poatã concura eficace cu restul þãrilor din Europa", se aratã în proiectul de strategie.

Car men COSMAN-PREDA