Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 669

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 6 August 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

L-au cãutat din nou mascaþii

Alin Simota, percheziþionat de procurorii DIICOT

Ziua Minerului sãrbãtoritã astãzi ne dã prilejul de a transmite tuturor minerilor din judeþul Hunedoara aprecieri pentru munca lor în condiþiile aspre din adâncul pãmântului ºi de a le ura multã sãnãtate ºi

„NOROC BUN!” Mircea Ioan Moloþ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara

Cea mai importantã sãrbãtoare a Vãii Jiului, ziua de 6 august – „Ziua Minerului” îmi conferã onoarea de a le transmite tuturor minerilor din Petroºani ºi din întreaga zonã, mulþumirile întregii noastre comunitãþi pentru activitatea lor destoinicã ºi plinã de curaj.

Cu ocazia “ZILEI MINERULUI” Consiliul de Administraþie ºi Conducerea Executivã a Complexului Energetic Hunedoara, aduce un pios omagiu celor ce ºi-au dedicat viaþa exploatãrii cãrbunelui iar tuturor angajaþilor ºi familiilor lor le adresãm calde urãri de sãnãtate, fericire ºi împliniri.

NOROC BUN!

Vã doresc, dragi mineri, sã aveþi sãnãtate, putere de muncã ºi numai bucurii!

LA MULÞI ANI! Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 August2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 August 2014

L-au cãutat din nou mascaþii

Alin Simota, percheziþionat de procurorii DIICOT

ercheziþii de amploare la locuinþele ºi sediul firmelor lui Alin Simota, marþi dimineaþa, într-un dosar de evaziune fiscalã instrumentat de procurorii DIICOT. Mascaþii ºi procurorii DIICOT au descins la locuinþa socrilor lui Alin Simota, din Petrila, unde acesta se aflã în arest la domiciliu de circa douã luni, la Clubul Jiul Petroºani, dar ºi la sediul firmelor controlate de fostul vicepreºedinte al PNL Hunedoara, din cartierul Colonie. De aici au fost ridicaþi mai mulþi saci cu documente, percheziþiile având loc în prezenþa lui Alin Simota, dar ºi a soþiei acestuia, Mirela. Alin Simota a declarat cã nu ºtie de ce se aflã acolo procurorii DIICOT, cã nu i s-a spus nimic, dar cã i s-au cerut documentele contabile.

Aceleaºi acte contabile ridicate de anchetatori de la sediul firmelor sale din Colonie. Pe de altã parte, vecinii spun cã o parte dintre acte ar fi dispãrut cu o searã în urmã. „Le-au dat foc chiar aici (n.r. în faþa casei care gãzduieºte firmele). Era un fum de m-am ºi speriat”, a declarat un vecin, care ne-a aratat ºi resturi carbonizate a unor posibile facturi. Surse judiciare spun cã în acest dosar se fac cercetãri pentru posibile infracþiuni de evaziune fiscalã, valoarea prejudiciului fiind calculatã la peste un milion de euro, precum ºi delapiare.

Banii ar fi fost folosiþi pentru campania eletoralã din anul 2008, când Alin Simota a candidat pentru postul de primar al Petroºaniului, dar ºi pentru Senat. În plus, se pare cã anchetatorii ar mai fi descoperit nereguli ºi în ceea ce priveºte lucãrile contractate cu o unitate medicalã din judeþul Hunedoara, unde acesta a efectuat lucrpri, ºi pentru care ar exista state de platã falsificate. Simota a fost dus al audieri la sediul DIICOT Alba.

avut un adevãrat imperiu financiar Pânã nu de mult, Alin Simota controla un adevãrat imperiu financiar, pe care mulþi se întreabã cum de a reuºit sã-l scape printre degete. ªi-a început afacerile cu "micul comerþ de frontierã", cum chiar el spunea, pentru ca în timp afacerile lui sã se dezvolte. S-a asociat cu oameni influenþi împreunã cu care a dezvoltat afaceri profitabile, ºi aºa a reuºit sã

ajungã în topul celor mai bogaþi oameni de afaceri din þarã. Alin Simota este singurul afacerist din judeþul Hunedoara care a prins mai multe ediþii din Top 300 Capital în ceea ce priveºte averea sa, pe care ºi-a câºtigat-o în bunã parte în urma contractelor profitabile derulate cu companiile

din sectorul energetic. De numele lui se leagã nu mai puþin de 15 societãþi comerciale, dintre care unele sunt active, altele în insolvenþã, în încetare temporarã de activitate sau în faliment. Astfel, Alin Simota deþinea, în întregime, parþial sau, ulterior, prin interpuºi – angajaþi de ai lui în principal - Simar Comimpex SRL, , Construct 200 SRL, Cosareli Company SRL, Probal SRL, Europa Phone SRL, Jiul SA, Elco Invest Company SRL, Euro Util SRL, Elco Semn Sistem SRL, Conspet SRL ºi Euro Util 2006 SRL, Metalsid SRL Gãvojdia, Utilenergetica SA Voluntari, Jieþ Ciment SRL, Promo Construct

SRL.De asemena, a patronat clubul de fotbal "Jiul" Petroºani. Dupã câþiva ani buni în care a „jucat” doar pe etrenul afacerilor, a fãcut pasul cãtre politicã. În 2008 s-a înscris în PNL ºi a candidat pentru funcþia de primar al municipiului Petroºani. Nu a reuºit sã îl învingã pe Tiberiu Iacob – Ridzi, dar a prins însã un post de consilier judeþean ºi a început afacerile cu banii statului pe lucrãri licitate tocmai cu Consiliul Judeþean ori cu administraþiile locale. În 2012 trece în politica localã, ca ºi consilier la Petroºani, iar din 2013 nu se mai regãseºte deloc în politicã. Alin Simota se afla în arest la domiciliu într-un dosar de crimã organizatã. A fost arestat pânã la sfârºitul lunii mai, când Tribunalul Hunedoara a hotãrât înlocuirea mãsurii cu arestul la domiciliu, decizia fiind menþinutã de Curtea de Apel Alba Iulia. De asemena, este judecat ºi într-un dosar de evaziune fiscalã, cauza fiind pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 August 2014

Au nevoie de o maºinã de intervenþie Avram Iancu, alvatorii programat pentru S montani care acþioneazã în Parâng trebuie sã se descurce pe cont propriu dupã ce autoturismul cu care mergeau la intervenþii s-a stricat. Echipa Salvamont Petroºani a fost nevoitã sã-ºi trimitã singura autoutilitarã de intervenþie în service din cauza unor probleme tehnice, iar pânã când va fi reparatã trebuie sã meargã la acþiunile de salvare cu mijloace proprii. Salvamontiºtii au primit o maºinã cu tracþiune integralã de la Consiliul Judeþean Hunedoara, necesarã pentru a ajunge în locuri greu accesibile, însã este doar cu împrumut ºi în plus fiind foarte uzatã nu face faþã solicitãrilor. La fel este ºi autoutilitara proprie, o Dacia „papuc” mai veche de 10 ani pe care au

primit-o de la Ministerul Turismului, când au fost utilate mai multe servicii de salvare montanã din þarã. „Este dificil pentru cã maºina vãd cã ne lasã. Pe zi ce trece ne lasã, în fiecare sãptãmânã este la reparat, are zece ani vechime. Ce sã mai aºtepþi de la o maºinã veche de zece ani. Primãria Petroºani nu are voie sã cumpere, aºa spune legea. Acum este în service ºi trebuie sã vinã de la reparaþii”, a declarat ºeful Salvamont Petroºani, Dumitru Bârlida. Chiar dacã este un serviciu

Ziua de 6 august 1929 a fost o zi neagrã a Lupeniului ºi a Vãii Jiului. Atunci 22 de ortaci au fost uciºi de cãtre instrumentele de represiune ale guvernului pentru ca minerii cereau o viaþã mai bunã. Istoria ar trebui sã ne înveþe sã nu repetãm greºelile trecutului. Astãzi avem datoria moralã sã îi cinstim aºa cum se cuvine pe care s-au jertfit în adâncurile pãmântului pentru a scoate la luminã aurul negru.

NOROC BUN! ºi LA MULÞI ANI! Cornel RESMERIÞÃ, primarul municipiului Lupeni

important, legea nu permite nici primãriei ºi nici aleºilor judeþeni cumpãrarea unei maºini de intervenþie noi pentru Salvamont Petroºani. CJ Hunedoara poate achiziþiona autospeciale doar pentru serviciul judeþean de salvare montanã.

perã la o donaþie de la minister În aceste condiþii, conducerea salvatorilor s-a gândit cã poate gãsi sprijin la Ministerul de Finanþe care scoate la licitaþie autovehiculele

sechestrate ºi care a mai donat maºini cãtre diferite servicii. „Am fãcut adresã cãtre Ministerul de Finanþe încã de acum un an ºi jumãtate ºi nu am primit nici un rãspuns. Am mai reînnoit adresa ºi acum o lunã ºi jumãtate ºi nici acum nu am primit rãspuns. Ministerul are o grãmadã de maºini pe care le scoate la licitaþie, iar pe unele le-a donat cãtre diferite instituþii neguvernamentale. Ne-am interesat ºi noi ºi ºtim cã se poate acest lucru ºi din acest motiv am sperat cã ne vor ajuta. Nu avem ce face decât sã aºteptãm ºi sã sperãm cã vor primi un rãspuns pozitiv”, a mai declarat Dumitru Bârlida, ºef Formaþiune Salvamont Petroºani. Serviciul de salvare montanã din Parâng are arondatã o arie de 75 de mii de hectare care include munþii Parâng ºi ªureanu. Maximilian GÂNJU

Ziua de 6 august, zi în care România sãrbãtoreºte Ziua Minerului, reprezintã o zi dedicatã comemorãrii muncitorilor care ºi-au pierdut viaþa atât în miºcãrile de protest, precum ºi în accidentele de muncã ce au avut loc de-a lungul timpului. Cu aceastã ocazie, mã înclin cu recunoºtinþã în faþa memoriei acestora ºi urez întreg personalului din sectorul minier

“NOROC BUN!” Sorin VASILESCU, Prefect al judeþului Hunedoara

Ziua Minerului are o încãrcãturã specialã pentru fiecare dintre cetãþenii Vãii Jiului. Este ziua când ar trebui sã conºtientizãm, mai mult ca oricând, eroismul celor pentru care munca în adâncurile pãmântului a devenit destin ºi tradiþie. Cu acest prilej, se cuvine sã omagiem minerul de ieri, de astãzi ºi mai ales, pe cel de mâine, asigurându-ne astfel de continuitatea unei tradiþii unice, mineritul.

LA MULÞI ANI! Costel AVRAM - director general SC APASERV SA

marea traversare

ibliotecarul din Petroºani este gata pentru cea mai mare provocare a vieþii sale. Astãzi se va lansa în cursa de peste 40 de kilometri pentru a deveni primul român care traverseazã înot Canalul Mânecii. Încercarea lui Avram Iancu ar putea fi opritã doar de vremea rea. Toate estimãrile meteorologilor aratã cã pânã vineri vremea în Regatul Unit, în zona Dover, de unde Avram Iancu va intra în Canalul Mânecii pentru a înota pânã pe malul francez, este bunã pentru înot chiar dacã sunt posibilitãþi sã plouã. Estimãrile celor de la Channel Swimming Association, autoritatea care înregistreazã performanþele celor care se încumetã sã traverseze Canalul, aratã cã Avram Iancu ar trebui sã intre în apã astãzi-miercuri. ”Practic, toþi înotãtorii din faþa mea sunt rezolvaþi. Asta înseamnã cã mi-au rãmas la dispoziþie urmãtoarele zile din acest tide (maree). Miercuri este parþial noros cu posibilitãþi de ploaie, joi este parþial însorit fãrã posibilitãþi de ploaie, iar vineri este parþial noros cu posibilitãþi de ploaie. Asta, conform prognozei meteo. Bine ºi aºa! Vorba romanului, numai vântul sã nu batã. Începând cu aceastã seara (n.r. marþi seara), oricând pot sa primesc telefonul ce mã convoacã în marea lupta cu valurile nesfârºite”, a declarat ieri, Avram Iancu. (M. GÂNJU) GÂNJU)

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 August 2014

“Arest” la domiciliu din cauza lifturilor nefuncþionale

ifturi existente, dar nefuncþionale. La nivelul municipiului Petroºani mai multe blocuri turn au fost dotate cu lifturi. Odatã cu trecerea anilor acestea s-au degradat, iar reparaþiile nu au mai fost fãcute.

ameni izolaþi

În aceste imobile trãiesc oameni care au probleme locomotorii, iar accesul

acestora este imposibil. “Tatãl meu este paralizat în cãrucior cu rotile. Este imposibil sã îl transportãm de la etajul 8. aºa stã mereu în casã. Am vorbit cu vecinii sã ne constituim în asociaþie de proprietari însã nimeni nu vrea”, ne spune o femeie. ªi responsabilii primãriei Petroºani spun cã soluþia sã

stã în mâinile locatarilor care trebuie sã înfiinþeze asociaþii de proprietari, iar abia atunci în sprijinul lor poate veni ºi municipalitatea. “Locatarii din aceste blocuri trebuie sã se

bia la 1 noiembrie, responsabilii CNADNR sperã ca pe Jieþ circulaþia sã revinã la normal. Ion Tudor, ºeful Drumurilor Naþionale Gorj, a fost la Petrila unde a inspectat lucrãrile care au loc pe Jieþ. “Am promis sãptãmâna trecutã când am evaluat pagubele

constitue în asociaþii de locatari dacã nu existã deja, dupã care sã facã demersurile respective pentru a dota blocurile cu lifturi. Administraþia publicã localã de la Petroºani poate sprijini în funcþie de posibilitãþi însã nu îl poate face de una singurã ºi nici nu ar fi corect pentru cã pentru cã proprietari pe apartamentele respective sînt cei care locuiesc acolo”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvând al Primãriei Petroºani. Tot la Petroºani se mai întâlneºte o situaþie hilarã. Cele trei blocuri de pe strada 1 Decembrie 1918, respectiv blocurile 120, 122 ºi 124 au lifturi doar scriptic. Cele trei imobile au fost date în folosinþã în luna aprilie a

Lucrãri în regim de urgenþã cã vom da drumul al circulaþie în trei zile cu mãsuri minime de siguranþã, ne-am þinut de cuvânt. Constructorul care a venit în regim de urgenþã a montat un tub ºi s-a reuºit sã se deschidã un fir. Pe toatã porþiunea de drum afectatã se circulã în regim de siguranþã minimã, dar autovehiculele cu o capacitate mai mare de 3,5 tone au interzis

total de a circula în zonã pentru cã sunt probleme deosebite în chei. Lucrãrile vor continua ”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Ion Tudor, ºeful Drumurilor Naþionale Gorj. Toatã lumea se intereseazã de acest drum. Potrivit lui Tudor, premierul Victor Ponta acordã o atenþie deosebitã carosabilului. “Domnul director Narcis Neaga se intereseazã în permanenþã de acest drum, fiind vorba ºi de Defileu pentru cã ºi acolo se lucreazã ºi trebuie sã se circule ºi acolo. Este mult de lucru pentru cã nu putem sã cârpim drumul. Se vor monta parapeþi de sprijin ºi semnalizarea drumului va fi finalizatã. Ama dus frezurã pentru o perioadã limitatã. Avem de curãþit ºi podeþele ca sã putem crea condiþii bune pentru cei care tranziteazã drumul. Premierul

Victor Ponta s-a interesat ºi de acest drum ºi a fost informat cã este drumul rupt”, a

anului 1989. Fiind cu opt etaje, blocurile au fost prevãzute cu lifturi însã acestea nu au apucat sã fie montate pânã în decembrie 1989. “Acelaºi lucru funcþioneazã ºi acolo însã situaþia este puþin particularã însã rpincipiul funcþioneazã ºi acolo, asociaþia de proprietari dacã existã trebuie sã facã demersurile pentru a dota blocul respectiv cu lift. Administraþia publicã localã putînd ajuta la realizarea acestui demers. Nu sunt ºi nici nu pot sã suplinesc rolul unui constructor însã cu siguranþã toate demersurile trebuie realizate de asociaþia de proprietari ºi trebuie sã consulte specialiºti sã vadã dacã este posibilã sau nu dotarea blocului cu lift”, a mai spus Nicu Taºcã. Astfel, persoanele cu dizabilitãþi care locuiesc în aceste imobile sunt condamnate la “arest” la domiciliu. Monika BACIU

mai spus sursa citatã. Potrivit situaþiei de la CNADNR, circulaþia se va relua abia la 1 noiembrie.

“Circulaþia se desfãºoarã deviat , în ambele sensuri, pe urmãtorul traseu DN 7A km 103+600 - DJ 709H - DN 66 km 133+650. Zona este semnalizatã corespunzãtor. Circulaþia se va relua în conditii normale în data de 01.11.2014”, se aratã pe site-ul CNADNR. Drumul naþional 7A a fost rupt în urma inundaþiilor care au avut loc sãptãmâna trecutã. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 August 2014

niversitatea Petroºani va primi finanþare pentru douã proiecte. Rectificarea de buget aduce veºti bune pentru instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului care a depus douã proiecte. Unul vizeazã reabilitarea bazei sportive, iar cel de-al doilea face referire la anveloparea unui cãmin studenþesc. “Noi am depus acum ceva timp o cerere de finanþare cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale pentru cele douã lucrãri pe care vrem sã le facem anul acesta. Încercam pînã în toamna sã le finalizãm, va fi puþin greu þinând

seama de termenele de licitaþie ºi este vorba de lucrarea de anvelopare a cãminului 5 cît ºi începerea lucrãrilor la Bazã Sportivã. Reabilitam atît pista de alergare, gardul înconjurãtor cît ºi terenul de iarbã naturalã pentru trebuie

Bani pentru investiþii la Universitatea Petroºani toate spatile univesitatii þinînd seama cã univesitatea poate alterna între agetul termic de la unitatea localã cît ºi gaz de la centarlele proprii”, a declarat Dacian

fãcute toate drenajele ºi trebuie pus gazon nou. Încercam pentru cã la aceata baza spotiva activeazã douã echipe de prestigiu de rugbi ºi de fotbal ºi la cãmine este un proiect pilot prin care anul acesta anvelopam un singur cãmin ºi sã vedem investiþia în cît timp se amortizeazã, dupã calculele noastre se va amortiza în cinci sau ºase ani în funcþie de cursurile pe care

Colegiul Economic Hermes Petroºani, printre câºtigãtori

olegiul Economic Hermes Petroºani a cîºtigat un proiect european. Din cele 531 de proiecte depuse, proiecte de mobilitate ºcolarã, au fost aprobate 58 proiecte ºi 432 au fost respinse, iar 10 au fost neeligibile. “Deºi a fost greu,o concurentã foarte strînsã, totul a fost nou ºi confuz încã de la început, Colegiul Economic "Hermes" din Petroºani, nu-ºi dezminte poziþia de lider în "galeria"de proiecte pentru Valea Jiului ºi statutul de ªcoalã Europeanã, redobîndit în anul 2014 pentru încã 3 ani! Suntem iar pe prima paginã,cu locul 11, din cele 58 de proiecte aprobate, puþine de altfel”, spun reprezentanþii ISJ Hunedoara. Obiectivele specifice cãrora se adreseazã proiectul sînt utilizarea tehnicilor moderne de predare, dezvoltarea competentelor / strategiilor didactice prin utilizarea de metode interactive de predare / învãþarea centratã pe elev, metodica predãrii disciplinei, acumularea de noi experienþe în legãturã cu noi metode de lucru cu elevii, noi strategii de abordare

a relaþiei profesor-elev în ºcoala contemporanã. Rezultatele proiectului vor fi faptul cã opt profesori beneficiari vor avea dezvoltate competente profesionale ºi personale îmbunãtãþite pe disciplina lor de predare ºi în managementul educaþional ,va creºte valoarea europeanã a procesului educaþional în organizaþia de trimitere. Activitatea de job-shadowing va avea loc pe parcursul a douã sãptãmîni în cadrul Liceului Portughez Agrupamento de Escolas de Penacova,perioadã va fi 3-17 mai 2015; Vor beneficia 8 profesori de discipline de cultura generalã din cadrul Colegiului Economic Hermes Petroºani. Monika BACIU

Ciodaru, director administrativ UPET. De îndatã de ministerul de resort va aloca sumele necesare, cei de la Universitate vor întocmi proiectele. Monika BACIU

vor fi la agentul termic sau la gaz ºi dacã dupã un an sau doi vedem cã se amortizeazã ºi cã tarifele noastre sunt mai mici, atunci vom continua investitile ºi în celelalte cãmine ºi la

Studenþii de la Petroºani pleacã în tabãrã pe litoral

tudenþii petroºãneni, în tabãrã la mare. ªi anul acesta, Ministerul Educaþiei organizeazã taberele destinate studenþilor. Relaxarea va avea loc pe litoralul Mãrii Negre, în staþiunea Costineºti. De la Petroºani, 45 de tineri vor pleca la sfârºitul acestei sãptãmâni. “În sprijinul studenþilor din Petroºani vine Ministerul Tineretului ºi Sportului care ºi în acest an, cã de mulþi ani pînã acum, a alocat pentru Universitatea din Petroºani 45 de locuri. În tabãra pleacã studenþii merituoºi, cei care au învãþat foarte bine în anul trecut conform unei metodologi stabilite de

acelaºi minister. Pentru anul acesta locaþia a fost Costineºti la care am mai fost ºi în anii trecuþi ºi ºtim cã atît masa cît ºi cazarea au fost foarte bune. Conform metodologiei, Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani s-a ocupat de realizarea contractului, cei care vor asigura servicile de masã ºi cazare. Perioadã în care vor pleca tinerii este 8-13 august însemnînd cã aceºtia au practic pe litoral o sãptãmînã de cazare ºi masã gratuitã”, a declarat Lavinia Hulea, directorul Casei de Culturã a Studenþilor Petroºani. Potrivit celor de la Universitate, tinerii care vor pleca în tabere sunt cei care au reuºit sã obþinã rezultate bune în timpul anului universitar. Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 August 2014

Minorii spitalizaþi, sub supraveghere

inorii internaþi în spitale nu trebuie lãsaþi singuri. Un nou proiect de lege ar putea fi aprobat de cãtre Ministerul Muncii, Familiei, Protecþii Sociale ºi Persoanelor Vîrstnice în ceea ce îi priveºte pe minori. Abandonul minorilor trebuie sesizat imediat telefonic, iar în scris în cel mult 24 de ore de cãtre asistenþii sociali din unitãþile sanitare, dacã reprezentantul legal al minorului absenteazã nemotivat de lîngã minorul internat. Monika BACIU ‘Asistentul social are datoria sã sesizeze imediat Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului cu privire la internarea unui copil ce prezintã semne de abuz/neglijare/exploa tare, în vederea iniþierii procedurilor prevãzute de lege în astfel de cazuri. În plus, trebuie sã transmitã direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului situaþia centralizatoare a copiilor internaþi fãrã acte de identitate,

a celor pentru care a fost întocmit proces verbal de constatare a pãrãsirii copilului în primele 5 zile ale fiecãrei luni', se aratã în proiectul de hotãrîre al ministerului Asistentul social din unitatea sanitarã trebuie sã sesizeze imediat telefonic ºi în maxim 24 de ore în scris direcþia generalã de asistentã socialã ºi protecþia copilului ºi unitatea de poliþie în a cãror razã de competentã funcþioneazã unitatea sanitarã dacã în termen de 24 de ore de la momentul

constatãrii absentei nemotivate, respectiv fãrã bilet de învoire a mamei sau a reprezentantului legal sau însoþitorul. În situaþia în care se cunoaºte domiciliul mamei care a pãrãsit unitatea sanitarã fãrã bilet de învoire sau existã informaþii/indicii cu privire la acesta, asistentul social din unitatea sanitarã trebuie sã solicite telefonic ºi în maxim 24 de ore în scris serviciului public de asistentã socialã de la domiciliul acesteia informaþii cu

Clepsidra, în defavoarea SUP

n an din cei patru s-au scurs. 40 de milioane de euro este valoarea proiectului pentru reparaþiile capitale de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, iar banii ar trebui sã vinã de la Guvern. Contractul cu firma constructoare a fost semnat, însã lucrãrile nu au demarat.

ambulatoriu, undeva la circa 40 de milioane de euro. Acesti bani nu vor mai veni pe fonduri europene, ci de la Guvern. Spitalul de Urgentã din Petrosani are nevoie de reparatii, pentru

Monika BACIU Potrivit oficialilor Spitalului de Urgenþã Petroºani, existã un termen de 4 ani în care pot fi demarate lucrãrile. “Avînd în vedere contractul cu firma cu care s-a fãcut licitaþia, putem aºtepta în continuare ºi un an. Comform contractului existã un termen de patru ani dupã care dacã nu existã plãti din partea ministerului sã rezilieze acest contract. Avînd în vedere faptul cã de la momentul semnãri

a trecut de abia un an, timp încã ar mai fi”, a declarat managerul SUP, medicul Alin Vasilescu. Pentru proiectul de reparatii capitale la clãdirea spitalului costurile vor fi de 10 ori mai mari decât la

cã desi de-a lungul anilor s-a mai fãcut ceva pe ici pe acolo, o reabilitare asa cum trebuie, nu a existat niciodatã. Asta vizeazã proiectul finantat cu bani de la Guvern.

privire la situaþia familialã a acesteia. Pentru a preveni pãrãsirea copilului în unitatea sanitarã, personalul medical din compartimentul de primire a urgentelor

sau, dupã caz, din unitatea de primire a urgentelor are obligaþia, la internare, sã solicite gravidei actul de identitate ºi sã realizeze o copie fatã/verso a acestuia, care se ataºeazã la Foaia de observaþie. Mai mult decît atît,

Minor accidentat

oliþia sesizatã de angajaþii UPU despre un accident rutier. Angajaþii Serviciului de Urgenþã a Spitalului din Petroºani au fost cei care au anunþat Poliþia de faptul cã un minor de 7 ani a fost implicat într-un accident rutier.

asistentul social trebuie sã informeze în scris serviciul public de asistentã socialã de la domiciliul pãrintelui sãu reprezentantului legal înregistrat ca fiind în risc social în cel mult 24 de ore de la externarea copilului în familie.

drumului prin loc nemarcat cu indicator sau marcaj, fiind surprins ºi accidentat uºor de autoturismul condus de petroºãnean”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvând al IPJ Hunedoara. Chiar dacã nu a

Monika BACIU Potrivit poliþiºtilor, minorul a traversat printr-un loc nepermis. “În urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii au identificat conducãtorul autoturismului implicat în accident, un bãrbat în vârstã de 44 de ani, din Petroºani, care a condus un autotur-

ism pe strada Aviatorilor, moment în care minorul s-a angajat în traversarea neregulamentarã a

fost vinovat, conducãtorul auto s-a ales cu dosar de cercetare penalã.

8 Politic olegi de partid C de-ai deputatului ºi preºedintelui execu-

tiv al PSD Hunedoara, Cristian Resmeriþã, au vehiculat informaþii cum cã ºedinþa Biroului Politic Judeþean al PSD a fost convocatã în regim de urgenþã pentru a pune în discuþie campania dusã de acesta împotriva programului de reorganizare-restructurare a Complexului Energetic Hunedoara prin care sunt afectaþi minerii Vãii Jiului tãieri de salarii prin reducerea sãptãmânii de lucru. Cristian Resmeriþã a declarat cã în nici un caz ”acþiunile mele nu sunt un atentat la siguranþa PSD”, ci dimpotrivã. ”Vã aduceþi aminte ce am promis în campania electoralã celor din Valea Jiului, cã nu vom permite sã se taie salariile aºa cum a fãcut Boc? În fosta guvernare nu erau sape, cizme pentru mineri... Sã ºtiþi cã ºi acum este exact la fel” – a precizat Cristian Resmeriþã. Ieri, a avut loc o altã ºedinþã de urgenþã a BPJ al PSD, pe problemele CEH ridicate de acelaºi deputat de Valea Jiului.

Politic 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 August 2014

Pentru cã se împotriveºte tãierii salariilor minerilor, deputatul Resmeriþã riscã sã fie împins afarã din partid de facþiunea PSD Deva

Îndârjirea cu care deputatul PSD de Valea Jiului ºi preºedinte executiv al PSD Hunedoara, Cristian Resmeriþã, se opune Programului de Reorganizare, Restructurare 2014 al Complexului Energetic Hunedoara, este surprinzãtoare pentru cei din Vale ºi mai ales pentru colegii sãi de partid din organizaþia judeþeanã. În toþi anii de parlamentar, Resmeriþã a fost diplo-

mat în exprimare ºi a acþionat doar pe butoane de decizie, în liniºte. Riscurile la care se expune acum sunt majore, pentru cã social democraþi din afara Vãii Jiului spun cã ºi-a depãºit atribuþiile cerând directorului general al CEH, Aurel Niculescu, demisia în cazul în care nu revine asupra programului în cauzã, respectiv sã prezinte o soluþie alternativã de reducere a cheltuielilor fãrã sã afecteze veniturile celor 3206 angajaþi. De mai bine de o sãptãmânã, deputatul Resmeriþã, explicã iritat prin conferinþe de presã, la ministerul de resort ºi prin contactul direct cu minerii cã se va opune vehement diminuãrii salariilor cu 20%, prin reducerea sãptãmânii de lucru de la 5 la 4. Felul cum a acþionat deputatul în sãptãmâna care a trecut i-a atras critici din partea PSD-iºtilor reproºâmdu-i-se cã a intrat în forþã peste conducerea CEH, cã a fãcut declaraþii publice ”belicoase” cu privire calitatea directorului ºi a cerut repetat demisia acestuia, cã pe posturi de televiziune a afirmat cã directorul

Niculescu îºi bate joc de Divizia Minierã, prin noul program, alocându-i directorului adjunct al CEH, omul specializat pe minerit, Nicolae Drãgoi, atribuþii precum comunicarea, dispensarele interne, Hotelul Onix ºi biroul traduceri... ”Nu este posibil ca un director din sistemul minier sã fie dat la o parte în acest mod. Nu poate fi el, Niculescu, peste tot, sã le ºtie pe toate. A spus cã-ºi asumã acest program. Cu ce oare ºi-l asumã? Cu casa, cu cardul? Nu l-am întrebat direct asta, dar am sãl întreb. Program de ReorganizareRestructurare înseamnã sã dai oameni afarã ºi asta n-o sã accept niciodatã. Este adevãrat cã este om al PSD directorul general ºi l-am susþinut vãzând ºi eu ce pregãtire are. I-am cerut doar soluþii alternative ºi nu a vrut. Pãi ãºtia suntem noi PSD? Tãiem salariile oamenilor, doar pentru cã el este om al PSD??” – a declarat Cristian Resmeriþã, la emisiunea TV Analizã Finalã.

”A

cþiunile mele nu sunt un atentat la siguranþa PSD”

BPJ al PSD pe aceeaºi problematicã. Vreau sã vã spun cã acolo m-a susþinut dl. primar Gheorghe Ile, care ºtie ce înseamnã minerit ” – a declarat Cristian Resmeriþã.

irectorul Niculescu – comportament de agent strãin infiltrat ºi lupta taberelor PSD Pe de altã parte, mulþi nu înþeleg hotãrârea directorului general Aurel Niculescu în a susþine programul de reorganizarerestructurare cu efecte sociale grele pentru Valea

Duminicã, pe filiera PSD, curgeau informaþii cum cã s-a convocat în regim de urgenþã Biroul Politic Judeþean al PSD pentru acþiunile surprinzãtoare ale deputatului de Valea Jiului. Unii lideri de organizaþii, altele decât cele din Valea Jiului, susþineau cã cearta dintre facþiunile PSD – Valea Jiului ºi restul judeþului -, chiar dintre preºedinþii organizaþiei judeþene, slãbesc partidul. Întrebat direct despre punerea sa la colþ de cãtre colegii sãi ºi riscul la care se expune criticând virulent chiar membri PSD, respectiv conducerea CEH de la Deva,

Cristian Resmeriþã a spus cã nu va accepta ceea ce a criticat la guvernãrile Boc, respectiv tãierea salariilor prin orice formã. ”Nu vã contrazic. Dar pânã asearã târziu s-a desfãºurat ºedinþa Biroului Politic Judeþean ºi nu am fost pus la colþ. Au fost câþiva colegi care m-au întrebat despre situaþia creatã, dar în particular. Am mai auzit cã aº fi spus ceva despre dl. Nistor ( Laurenþiu Nistor, deputat ºi preºedinte PSD Hunedoara – n.n.). Niciodatã nu am spus nimic despre domnia sa în afara discuþiilor directe, faþã în faþã. Eu am ajuns în postura de preºedinte executiv pentru cã dum-

nealui a avut încredere în mine ºi cred cã nu l-am dezamãgit niciodatã. Vã aduceþi aminte ce am promis în campania electoralã celor din Valea Jiului, cã nu vom permite sã se taie salariile aºa cum a fãcut Boc? Asta doresc acum, sã-mi fac datoria, pentru cã m-au creditat 70% din alegãtori ºi nu cred cã acþiunile acestea constituie un atentat la siguranþa partidului. Am fost ºi la minister, lunea cealaltã, ºi recunosc cã m-am cam crizat un pic ºi acolo, dar chiar nu pot sã accept sã se taie salarii. Poate cã risc ºi la judeþ... Dar chiar nu încãpeau cei 84 de miliarde lei vechi, cât reprezintã tãierea salariilor, în cei 2.870 miliarde vechi cât este bugetul? Directorul general Niculescu putea sã spunã cã încearcã ºi alte soluþii, dar a fost foarte categoric, a spus cã asta este soluþia lui. Ce soluþie este asta cu afectarea a 3206 familii, cã nu este vorba doar de persoane, ci ºi de familiile lor? Latura socialã în aceastã soluþie prezentatã nu existã. Programul a fost amânat în CA al CEH ºi astãzi, (marþi, 5 august –n.n.) va avea loc, la Deva, altã ºedinþã a

Jiului. Unii l-au numit, în gluma hazului de necaz, cã se comportã ca un agent strãin infiltrat, care vrea sã destructureze CEH, în special Divizia Minierã, ºi care ºi-a apropiat sindicatele reprezentative din mineritiar prin metode ”oculte” pentru a putea face acest lucru. Alþii spun cã este veºnica poveste a taberelor PSD, Valea Jiului – Deva, în care Deva vrea sã-ºi pãstreze supremaþia deºi nu a câºtigat niciodatã alegeri, exceptând cele europarlamentare de anul acesta.

Cã CEH are o organizare greoaie, ineficientã, spun cei care lucreazã direct în producþia de cãrbune. Cererile pentru materiale de lucru se plimbã multe zile prin Complex, pânã la Mintia, unde sunt semnate de vreo 17 directori, ceea ce înseamnã timp pierdut ºi condiþii proaste de muncã. ”De când a venit dl. Niculescu la conducerea CEH, toate proiectele investiþionale la Divizia Minierã au fost blocate. Pentru cã banii de la Paroºeni existã, dar sunt stopaþi de când dumnealui a venit pe acestã poziþie. Sunt multe chestiuni deranjante în acel program al sãu... De patru luni, nu a chemat niciodatã directorii din Valea Jiului sã discute cu ei. Nu s-a consultat cu nimeni. Vor sã spunã din nou cã minerii sunt bolovanul de gâtul CEH, dar mi-au spus cineva de la Lupeni cã existã complexul acela mecanizat de prin 2007, care a costat 9milioane de euro, ºi pot sã dea cãrbune pentru cã nu au 40 de raclete. Au trimis referate pentru aceste 40 de raclete ºi se învârtesc referatele alea de douã luni prin birouri ºi ãºtia de la Lupeni nu pot sã dea cãrbune. M-au înebunit oamenii cu racletele alea pentru cã nu-ºi pot face munca, deºi nu e treaba mea, nu am voie sã intervin pentru aºa ceva. În fosta guvernare nu erau sape, cizme... Sã ºtiþi cã ºi acum este exact la fel. Poate sã aducã în locul lui pe oricine, ºi de la Londra, dar sã fie

corect ºi deºtept” – a precizat Cristian Resmeriþã.

refuzat oferte frumuºele alegând PSD, acum s-ar putea sã plece forþat... Cu aceste declaraþii repetate în ultimele aproximativ douã sãptãmâni, deputatul PSD de Valea Jiului ºi preºedinte executiv al PSD Hunedoara, nu este deloc comod pentru partidul din care face parte, pentru cã social-democraþii nu ºi-au arãtat pânã acum supãrãrire în public. Este puþin probabil ca tânãrul deputat sã nu aibã de tras ponoase în urma acestei campanii împotriva programului ºi a directorului CEH, care implicit atinge ºi partidul din care face parte. ªi asta în pragul alegerilor pentru preºedinte. De precizat cã deputatul Cristian Resmeriþã a avut, în fosta guvernare, oferte serioase de la alte partide, care-i ofereu influenþã ºi putere politicã, dar a refuzat. Existã speculaþii cã s-ar putea sã plece acum forþat din PSD datoritã acestor colegi ai sãi pe care îi criticã ºi le cere demisia cu virulenþã. ”Niciodatã nu se va întâmpla asta. Am contactat multe organizaþii din zonã ºi din zone mai îndepãrtate, din judeþ, care îºi oferã sprijinul într-un astfel de proiect pentru cã nimeni nu considerã normal ca mii de oameni sã rãmânã fãrã salarii” – a declarat deputatul de Valea Jiului. Rãmâne de vãzut... Ileana FIRÞULESCU

În aceastã zi, în care sãrbãtorim nobila meserie de miner vã transmit un sincer omagiu pentru munca grea ºi sacrificiile pe care le faceþi în lupta asprã din subteran. Vã doresc ca “Sfânta Varvara”, Ocrotitoarea tuturor minerilor, sã vegheze mereu asupra dumneavoastrã, sã vã aducã sãnãtoºi alãturi de familii ºi sã vã lumineze sufletele, chiar în cele mai întunecate momente.

LA MULÞI ANI ºi NOROC BUN! Deputat, Monica IACOB-RIDZI

8 Politic olegi de partid C de-ai deputatului ºi preºedintelui execu-

Politic 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 August 2014

Pentru cã se împotriveºte tãierii salariilor minerilor, deputatul Resmeriþã riscã sã fie împins afarã din partid de facþiunea PSD Deva

”A

cþiunile mele nu sunt un atentat la siguranþa PSD”

BPJ al PSD pe aceeaºi problematicã. Vreau sã vã spun cã acolo m-a susþinut dl. primar Gheorghe Ile, care ºtie ce înseamnã minerit ” – a declarat Cristian Resmeriþã.

corect ºi deºtept” – a precizat Cristian Resmeriþã.

LA MULÞI ANI ºi NOROC BUN! Deputat, Monica IACOB-RIDZI

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 August2014

Hotelul Petroºani, scos la vânzare cu peste 4 milioane de euro

otel vândut la Petroºani cu 4 milioane de euro. Criza financiarã a lovit în hoteluri. Mai multe structuri de cazare din Petroºani au fost scoase la vânzare de cãtre proprietari. Anunþurile au fost postate pe site-urile de specialitate. Monika BACIU

este 4 milioane de euro pentru un hotel Hotelul Petroºani a fost scos la vânzare. Proprietarul acestuia, Raj Tunaru, cere o sumã astronomicã ºi anume 4 100 000 , negociabil. Cum criza financiarã este acutã, proprietari sunt dispuºi sã vândã hotelul în rate sau sã primeascã altceva la schimb. “De vanzare sau inchiriere pe termen lung, complex hotelier 112 camere, estaurant, bar, terasa, si

multe spatii comerciale. Preþurile sunt negociabile, se poate vinde si in rate, acceptam si variante de schimburi”, spun pe site-ul respectiv vânzãtorii. Nu este pentru prima datã când hotelul deþinut de omul de afaceri Raj Tunaru este scos la vânzare. În urmã cu trei ani, în anul 2011, Emilia Tunaru, sotia fostului deputat Raj Tunaru, si de fiica sa, Elena, au fost scos la vanzare hotelul cu 6,5 milioane de euro. Hotel Petrosani a fost construit in anul 1987 in centrul orasului si are 112 camere si 3

apartamente. Un numar de 50 de camere, renovate recent, sunt clasificate la trei stele, restul avand un grad de confort de doua stele. Fiecare camera are baie proprie, cada si dus, televizor, telefon si minibar, iar hotelul are si un restaurant cu o capacitate de aproximativ 400 de locuri. Acestora li se adauga un bar cu 100 de locuri si un spatiu care poate fi folosit ca braserie, club sau sala de fitness. Hotelul detine si o parcare de 1.000 de metri patrati si o curte interioara de 600 metri patrati.

Suprafata totala construita a unitatii este de 7.791 metri patrati, iar terenul aferent are aproape 5.600 de metri patrati. Raj Tunaru a fost judecat in statul ameri-

Programul de reorganizare al CEH amânat din cauza ministrului

rogramul de eficientizare ºi reorganizare a CEHunedoara a fi discutat sãptãmâna viitoare în Consiliul de Administraþie, la o datã la care poate participa ºi ministrul de resort. Carmen COSMAN - PREDA Directorul CEH, Aurel Niculescu, a declarat cã iniþial s-ar fi dorit ca discutarea programului sã aibã loc luni, 11 august, într-o nouã ºedinþã a Consiliului de Administraþie, dar ministrul nu putea participa, aºa cã s-a amânat încã o datã. „Domnul ministru vrea sã vadã personal propunerile sindicatelor, pentru cã sindicaliºtii au reclamat cã nu s-au luat în calcul propunerile lor la cele câteva întâlniri la care au fost

prezenþi la consultãri”, a declarat directorul general al CEH, Aurel Niculescu. Aºa cã, discutarea programului de reorganizare a Complexului ºi eventuals lui avizare va avea loc între 11 ºi 15 august, la odatã ce va fi sabilitã în funcþie de programul ministrului. De precizat cã planul de reorganizare, care a fost dur criticat de sindicatele din minert ºi energie, a fost de fapt o condiþie cerutã de oficialii Ministerului Energiei pentru aprobarea noului CCM

can California acuzat de "violenta domestica", dupa ce o femeie de origine romana, despre care se spune ca ar fi fost amanta sa, l-a reclamat ca ar fi lovit-o si ar fi amenintat-o cu moartea. Politia din Los Angeles l-a retinut pe fostul deputat in data de 30 septembrie 2006, iar instanta a stabilit o cautiune de 500.000 de dolari pe care sotia lui Raj Tunaru a achitat-o dupa circa o luna. Tunaru a fost eliberat din arest, dar a avut interdictie de a parasi teritoriul SUA pana la finalizarea procesului.

otel Gambrinus, pe lista vânzãrilor

negociat de administraþie ºi sindicate. Nemulþumirile sunt legate de o prevedere cuprinsã în acest programc vizeazã reducerea perioadei de lucru pentru o parte a angajaþilor ºi, implicit, a salariilor. Este vorba despre reducrea programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe sãptãmânã cu reducerea

corespunzãtoare a salariului pentru întreg personalul, cu excepþia personalului din activitaea de subteran ºi a celui din exploatare turã continuã de la Sucursala Electrocentrale Paroºeni. O mãsurã care afecteazã în total 3206 salariaþi, care se or trezi cu salariile diminuate cu 20 de procente.

ªi Hotelul Gambrinus este scos la vânzare. Suma

cerutã de proprietar este de sub un milion de euro ºi anume 980 000 Euro.

roprietarul spune cã preþul este negociabil “Hotel-restaurantterasa GAMBRINUS 82 locuri cazare 230 loc in restaurant terasa instil rustic acoperita cu 30 locuri si parcare cu 60 locuri ! totul este in sare de functionare si este deschis !hotelu se afla la intrarea in Defileul Jiului intr-o zona deosebit de frumoasa si linistita ! pretul este negociabil !” Criza financiarã a lovid adânc în buzunarele proprietarilor de hoteluri. Din lipsa clienþilor aceºtia se vãd nevoiþi sã le scoatã la vânzare.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 August 2014

Chirie plãtitã în avans pe 10 ani,

Sumã cerutã înapoi dupã rezilierea contractului

ontract reziliat, bani pierduþi. O societate comercialã din judeþul Hunedoara care avea deschis un punct de lucru ºi la Lupeni a decis la renunþarea la contractul de concesiune aferent spaþiului. Astfel, municipalitatea are de restituit acestei societãþi o sumã importantã de bani. Monika BACIU

ctivitate restrânsã

Viva Construct din judeþul Hunedoara, societate specializatã în domeniul construcþiilor, a avut un punct de lucru deschis la Lupeni. Pentru acest punct de lucru a fost încheiat un contract de concesiune între pãrþi, respectiv societate ºi administraþia localã. Firma a solicitat renunþarea la contractul de concesiune, iar asfel, municipalitatea trebuie sã restituie suma plãtitã în avans de cãtre societate. “Având în vedere adresa înregistratã la primãria municipiului Lupeni prin care SC

Viva Construct solicitã denunþarea unilateralã a contractului de închiriere în conformitate cu clauzele contractuale, motivat de împrejurarea cã activul ce face obiectul contractului de închiriere nu mai este util societãþii, întrucât nu mai desfãºoarã activitate în zonã cu muncitori cãrora sã le asigure condiþii de cazare, precum ºi prin faptul cã prin ordinul de platã a achitat suma de 1.300.000 cu titlu de chirie pe toatã durata de închiriere a activului dând dovadã de bunã-credinþã în relaþiile comerciale dintre cele douã pãrþi vã aduc la cunoºtinþã urmãtoarea stare de fapt. În urma licitaþiei organizate în baza Hotãrârii Consiliului

Local al municipiului Lupeni privind închirierea prin licitaþie publicã a activului cu destinaþia de corp administrativ – centru de recuperare (Fosta Popicãrie) s-a perfectat pe o perioadã de 10 ani contractul de închiriere având ca pãrþi semnatare primãria municipiului Lupeni, pe de o parte ºi SC Viva Construct SRL pe de altã parte. Deºi prin adresa depusã de SC Viva Construct precizeazã faptul cã a achitat suma de 1.300.000 de lei, înþeleg faptul sã subliniez faptul cã în evidenþele noastre contabile, SC Viva Construct figureazã cu suma de 300.000 achitatã pentru contractul de închiriere aºa cum reiese din

Tinerii pot cumpãra case ºi în rate sau cu credit garantat de stat inerii chiriaºi ai imobilelor aparþinând Agenþiei Naþionale de Locuinþe (ANL) vor putea cumpãra casa T respectivã fie cu un credit bancar contractat cu garanþia statului, fie cu plata în rate lunare, cu un avans de minimum 15% din valoarea de vânzare, procedurã nepermisã pânã în prezent.

Facilitãþile la cumpãrarea de cãtre tineri a unei locuinþe ANL au fost introduse de Guvern, printr-o ordonanþã aprobatã în ºedinþa de miercuri. Legislaþia aplicatã pânã în prezent stabileºte cã locuinþele ANL pentru tineri în vârstã de pânã în 35 ani destinate închirierii, inclusiv cele construite ºi destinate în mod exclusiv închirierii tinerilor specialiºti din învãþãmânt sau sãnãtate, pot fi vân-

dute titularilor contractelor de închiriere dupã expirarea a minimum un an de închiriere neîntreruptã, fãrã ca vânzarea sã fie condiþionatã de vârsta solicitantului. Preþul locuinþei putea

fi însã achitat doar integral la data încheierii contractului, din sursele proprii ale cumpãrãtorului ºi/sau din credite contractate de cãtre acesta de la instituþii financiare autorizate.

extrasul de cont din data de 20.12.2013, precum ºi din certificatul fiscal emis de Serviciul de Dezvoltare Localã. În ceea ce priveºte denunþarea unilateralã sau rezilierea contractului potrivit prevederilor imperative ale ale art. 1276 Cod civil, dacã dreptul de a denunþa contractul este recunoscut uneia dintre pãrþi, aceasta poate fi exercitat atâta timp cât executarea contractului nu a început astfel þinând cont de faptul cã bunurile imobile au fost predate la data de 29.11.2013 potrivit procesului verbal înregistrat la Primãria municipiului Lupeni în speþã incidente pot fi doar prevederile art. 34. alin.1 din contractul de închiriere, respectiv rezilierea la iniþiativa locatarului, cu acordul locatorului cu condiþia ca intenþia rezilierii sã fie comunicatã în scris cu 30 de zile înainte de data la care se propune predarea activului ºi cu condiþia achitãrii tuturor sumelor datorate”, se aratã în nota de fundamentare. Responsabilii soci-

etãþii au solicitat restituirea sumei plãtite în avans. Contractul de concesiune a fost încheiat în anul 2013, acesta având o duratã de 10 ani. Planurile firmei nu s-au pliat, astfel cã a fost nevoie

de rezilierea contractului. “În prima cerere s-a solicitat în mod expres restituirea chiriei plãtite în avans de 1.300.000 cu titlu de chirie pentru toatã durata de închiriere a activului, în timp ce în a doua cerere s-a precizat doar faptul cã prin ordinul de platã au achitat suma de 1.300.000 cu titlu de chirie pentru toatã durata de închiriere a obiectivului deºi rezilierea contractului de închiriere presupune implicit restituirea chiriei achitatã în avans începând cu data perfectãrii actului adiþional la contractul

de închiriere având ca obiect rezilierea contractului ºi pânã la concurenþa sumei achitatã integral cu titlu de chirie, care potrivit adreselor emise de SC Viva Construct SRL ar fi în cuantum de 1.300.000 de lei, iar potrivit evidenþelor

noastre contabile în cuantum de 1.600.000 de lei. De asemenea, în raportul Serviciului achiziþii, investiþii, lucrãri, patrimoniu, am menþionat faptul cã SC Viva Construct SRL nu a achitat debitul cu titlu de impozit pentru întregul activ închiriat, însã în urma verificãrilor efectuate am constatat faptul cã în prezent nu figureazã cu debite restante”, se mai aratã în nota de fundamentare. Consiliul local a aprobat concesionarea activului în cadrul ºedinþei de consiliu local din 26 septembrie 2013.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 August2014

Mãnãstirea Lainici, la ceas de aleasã prãznuire

stãzi de praznicul Schimbãrii la Faþã a Domnului nostru Iisus Hristos, mai multe mãnãstiri ºi biserici din cuprinsul Mitropoliei Olteniei îºi serbeazã hramul. Între acestea, la loc de mare cinste se gãseºte Mãnãstirea Lainci, strãvechi loc de rugãciune ºi ascezã monahalã, aºezatã pe Defileul Jiului, în judeþul Gorj. Monika BACIU Cu acest prilej, ca în fiecare an, bucuria monahilor, a credincioºilor ºi a sutelor de pelerini din întreaga þarã, va fi plinitã de arhiereºtile binecuvântãri ale Înaltpreasfinþitului Pãrinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei ºi Mitropolitul Olteniei, care va sãvârºi aici Sfânta ºi Dumnezeiasca Liturghie. Sãrbãtoarea va

aºezãmânt poziþionat la aproximatix 5 km de Mãnãstirea Lainici. Sãrbãtoarea a fost statornicitã ca hram al acestui schit la data de 6 august 1860, când lãcaºul de

aici au vieþuit oameni aleºi de Dumnezeu, mari duhovnici ai Sfintei noastre Biserici, între ei numãrându-se ºi pãrintele Adrian Fãgeþeanu. În ceea ce

închinare a fost sfinþit de Sfântul Calinic de la Cenica, pe atunci episcop de Râmnic. Schitul a fost ctitorit de cãlugãrii Luca ºi Cleopa. În decursul timpului

priveºte orânduirea administrativã actualã, menþionãm cã Schitul Locurele este aºezat în subordinea Mãnãstirii Lainci”, spune diaconul Mitropoliei Olteniei,

Ioniþã Apostolache. În fiecare an, sãrbãtoarea Schimbãrii la Faþã a Domnului nostru Iisus Hristos adunã credincioºi de pretutindeni la mãnãstirea Lainici din judeþul Gorj. ªi în acest an, bucuria

începe de astãzi seara, prin sãvârºirea slujbei Vecernici, unitã cu Litia ºi Privegherea în cinstea marelui praznic. Evenimentul va fi plinit mâine prin oficierea Dumnezeieºtii Liturghii, în foiºorul de varã al mãnãstirii. “Praznicul „Schimbarea la Faþã” este hramul istoric al vechii aºezãri monahale de pe defileul Jiului, fiind pãstrat de Schitul Locurele,

Luna August Luni: Supa crema de ciuperci cu crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii/Mozzarella pane cu cartofi natur Salatã/Desert Marþi: Supa minestrone/Ciorba de burtã Valdostana din pui cu legume mexicane/Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi

prãjiþi/ªniþel pane de porc cu cartofi sãseºti Salatã/Desert Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtura/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi Salatã/Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi piure/Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

În aceastã zi, când îi sãrbãtorim pe toþi cei care poartã cu mândrie titlul de miner, pentru munca grea si sacrificiile lor doresc sã le transmit cele mai bune gânduri ºi întreaga preþuire. Fie ca “Sfânta Varvara”, ocrotitoarea tuturor minerilor sã vegheze asupra voastrã, sã vã aducã mereu sãnãtoºi acasã la copiii ºi familiile voastre ºi sã vã lumineze viaþa!

La Mulþi Ani ºi Noroc bun!

Lucian LUPU Centrul de Calcul INFO 98 Petroºani

duhovniceascã prilejuitã de hram va fi mare, întrucât credincioºii vor avea în mijlocul lor doi ierarhi de seamã ai Bisericii Ortodoxe, Înaltpreasfinþitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei ºi Mitropolitul Olteniei ºi Preasfinþitul Nicodim, Episcopul Severinului ºi Strehaiei, care vor sãvârºi slujbe atât în biserica mãnãstirii cât ºi la altarul de varã al Schitului. La ceremonia religioasã sunt aºteptaþi monahi ºi monahii din întreaga þarã. Dupã Sfânta ºi Dumnezeiasca Liturghie sãvârºitã de cãtre Înaltpreasfinþitul Dr. Irineu, clericii ºi credincioºii vor fi poftiþi la tradiþionala agapã frãþeascã.

„Ziua Minerului”, aceastã sãrbãtoare de suflet a Vãii Jiului, ne oferã ocazia sã-i cinstim pe cei care trudesc în subteran pentru a smulge pãmântului bogãþii de luminã ºi cãldurã. În ciuda condiþiilor grele ºi periculoase în care îºi desfãºoarã activitatea, aceºti oameni temerari muncesc cu grijã ºi înfruntã cu demnitate necazurile. De ziua lor, se cuvine sã le adresãm tuturor minerilor ºi familiilor acestora întreaga noastrã preþuire ºi cele mai sincere urãri de sãnãtate ºi fericire.

NOROC BUN!

Artur GÃMAN - director INCD INSEMEX Petroºani

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 August2014 Sãrbãtoarea "Schimbãrii la Faþã a Domnului", ca hram al Mãnãstirii Lainici, se leagã mai mult de istoria Schitului Locurele. Cinstitul aºezãmânt monahal este aºezat pe versantul vestic al Vãii Jiului, la o altitudine de 750- 800 m, pe muntele Gropul din masivul Vâlcan. A fost temeluit între anii 1850 ºi 1852, prin osteneala monahilor Luca ºi Cleopa. Hramul ales, "Schimbarea la Faþã", se leagã de o veche tradiþie monahalã, dupã care cei ce fac sihãstrie în munþi se aseamãnã Apostolilor Petru, Ioan ºi Iacov care pe Muntele Taborului au vãzut minunea Schimbãrii la Faþã a Mântuitorului Hristos, aºa cum menþioneazã Sfintele Evanghelii. La început, sãrbãtoarea Schimbãrii la Faþã se pare cã a fost aniversarea anualã a sfinþirii bisericii zidite în sec. IV de Sfânta

Elena, pe locul de pe Muntele Taborului, unde a avut loc schimbarea Domnului la faþã. Praznicul este menþionat în sec VII, într-un calendar liturgic local al Ierusalimului, apoi în

festivã a sfântului Andrei Criteanul la Sãrbãtoarea Probojeniei. Sãrbãtoarea a fost generalizatã pânã la sfârºitul sec al VIII-lea, când Sfinþii Ioan Damaschinul ºi Coma

drept mulþumire pentru victoria armatei creºtine asupra turcilor, la Belgrad, în anul 1456. În Evangheliile dupã Matei, Marcu ºi Luca, relatarea Schimbãrii la Faþã ocupã un loc

sec. VIII gãsim sãrbãtoarea enumeratã în sinaxarele constantinopolitane ºi în diferite cãrþi liturgice ºi manuscrise greceºti. De asemenea, tot din sec. al VIII-lea se pãstreazã o predicã

de Maiuma au compus imne pentru slujba zilei. În Apus, sãrbãtoarea Schimbãrii la Faþã s-a generalizat prin hotãrârea luatã de papa Calist III de a o consacra definitiv,

central. Hristos le vesteºte ucenicilor apropierea pãtimirii ºi morþii Sale, iar prin transfigurarea de pe Tabor, le întãreºte credinþa cã El este cu adevãrat Fiul lui Dumnezeu.

Glasul Tatãlui, în prezenþa celor doi mari profeþi ai Vechiului Testament, aratã cã toate profeþiile se împlinesc în Hristos. Prezenþa lui Dumnezeu-Tatãl este redatã în icoanele vechi ale praznicului prin Mâna dumnezeiascã, în semnul binecuvântãrii. Se ºtie cã în Muntele Athos exista în vechime o ºcoalã de picturã, iar la sfârºitul uceniciei, tânãrul iconar trebuia sã picteze icoana Schimbãrii la Faþã. De ce tocmai aceastã icoanã? Pentru cã perspectiva icoanei acestui praznic este cea a lumii transfigurate, pe care numai o vedere luminatã de harul lui Dumnezeu o poate reda prin arta icoanei. Participând la slava lui Dumnezeu, omul se transfigureazã, strãlucind ºi el. Vedem lucrul acesta pe chipul ucenicilor care, primind razele care vin de la Hristos, participã la

slava Lui, „dupã puterea lor“. Cele mai vechi reprezentãri ale Schimbãrii la Faþã redau bucuria, pacea ºi uimirea ucenicilor. Din secolul al XV-lea însã, cele mai multe dintre icoane pun accentul pe teama ucenicilor înaintea luminii taborice, ca ºi cum slava lui Dumnezeu ar fi cu totul inaccesibilã omului. O posibilã explicaþie ar fi cea datã de pãrintele Alexander Schmemann: „Din timpul triumfului oficial al isihasmului ºi al canonizãrii lui Grigorie Palama, mãrturisirea învãþãturii sale a devenit, câteodatã, absolut formalã, fãrã o asimilare autenticã a esenþei sale duhovniceºti creatoare“. Altfel spus, când omul pierde înþelegerea vie a adevãrului de credinþã, atunci el se înstrãineazã ºi în experiere de sensul participãrii la descoperirea harului dumnezeiesc.

DE ZIUA MINERILOR – 6 august 2014 Revin în fiecare an în acest moment sacru din istoria activitãþii miniere din Valea Jiului, pentru a aduce prin gândurile mele, prin cuvintele mele, omagiul ºi respectul meu pentru toþi cei ce de-a lungul timpului au scos din mãruntaiele pãmântului, cãrbunele. Toþi cei ce locuim, muncim ºi trãim în Valea Jiului ºi nu numai, avem obligaþia sã le mulþumim pentru toatã munca de peste 150 de ani, pentru tot efortul lor, pentru sacrificiul lor. Am fãcut parte din aceastã lume a minerilor ºi rãmân un susþinãtor activ al mineritului din Valea Jiului. Peste toate provocãrile pe care schimbãrile

economice ºi sociale le aduc ºi activitãþii miniere din þara noastrã, dincolo de orice gândire care vede Valea Jiului ca pe un loc al nimãnui, este necesar ca în aceste moment sã fim mult mai uniþi decât pânã acum, sã lãsãm de-o parte toate divergenþele care au fost amplificate ducând la atitudini care nu au nimic de-a face cu

spiritul ºi solidaritatea ortacilor. De aceea, sper din suflet ca toþi cei ce pot în mod sincer sã susþinã continuarea activitãþii miniere, sã o facã cu demnitate. În acest moment doresc sã adresez tuturor minerilor activi sau pensionari, tradiþionalul NOROC BUN, iar celor ce nu mai sunt printre noi, sã-i cerem bunului Dumnezeu sã le aducã odihna veºnicã. Aceleaºi gânduri bune le trimit tuturor orfanilor ºi vãduvelor minerilor care ºi-au dat viaþa în lupta cu cãrbunele. Sã îi aibã Bunul Dumnezeu în ocrotirea Sa. Gheorghe ILE – primarul municipiului Vulcan

La Mulþi Ani, mineri! Ziua Minerului promoveazã pãstrarea ºi perpetuarea obiceiurilor comunitãþii de mineri. Împreunã putem sã ne-aducem aminte ce ne-au învãþat bãtrânii noºtri ºi sã cinstim tot ce a creat aceastã demnã meserie de miner.

NOROC BUN! Deputat, Cristian RESMERIÞÃ

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

14 Program & Horoscop

10:00 Nimic prea bun pentru un cowboy 10:50 Discover România 11:00 Teleshopping 11:30 Garantat 100% 12:20 Discover România 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Europa mea 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 România.ro 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

10:30 11:15 12:00 12:30 13:30 14:00 15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 21:00 21:30 22:30

Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Regina cumpãrãturilor Teleshopping Trãsniþii din Queens Alice Walker, poliþist texan Focus Râzi ºi câºtigi Cireaºa de pe tort Neam legat Cronica netului Epic Show Trãsniþii

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 August 2014

10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Poftiþi pe la noi! 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 23:00 Serviciul Român de Comedie: Happy Show

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Impactul 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Mihail, câine de circ 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Fotbal UEFA Champions League: Steaua Aktobe

21 martie *** 20 aprilie Începeþi o serie de schimbãri în cãmin. Þineþi cont ºi de pãrerile partenerului de viaþã. Puteþi sã vã faceþi de planuri de viitor. Nu începeþi mai multe treburi deodatã, pentru cã s-ar putea sã nu terminaþi nici una.

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Pastila Vouã Am ales sã fiu român Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Copii contra pãrinþi Fugarul Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Fãrã bãrbaþi...sau nu!

10:00 Pastila de râs Medicament fãrã efecte secundare 10:30 Iarna bobocilor 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Nuntã cu surprize 16:00 Teleshopping 16:45 Primãvara bobocilor 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 România, acum ªtirile B1 Bunã seara, România Butonul de panicã

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 10:15 11:00 11:15 12:00 12:15 13:00 13:15 14:00 14:15 15:00 15:15 16:00 16:30

ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal European ªtirile Digi Sport Fotbal European ªtirile Digi Sport Arena Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Doriþi foarte mult sã faceþi schimbãri în casã ºi reuºiþi sã faceþi rost de banii necesari. Mergeþi la cumpãrãturi împreunã cu partenerul de viaþã. Hotãrâþivã de acasã ce doriþi sã cumpãraþi!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa sunteþi hotãrât sã terminaþi o serie de modificãri începute în casã. Vã ajutã cu bani o persoanã mai în vârstã din familie, dar va încerca sã-ºi impunã punctul de vedere. Faceþi tot posibilul pentru a evita o ceartã.

23 august *** 22 septembrie

Sunteþi preocupat de probleme legate de cãmin. Dimineaþa aveþi ocazia sã cumpãraþi o casã nouã sau sã faceþi un schimb de locuinþã. Partenerul de viaþã este de acord cu iniþiativele dumneavoastrã. Bazaþi-vã pe intuiþie!

Dimineaþa primiþi o sumã importantã ºi reuºiþi sã vã puneþi în practicã planurile de a face schimbãri în casã. Puteþi sã începeþi lucrãri de reparaþii sau sã zugrãviþi. Evitaþi o ceartã cu partenerul de viaþã din cauza cheltuielilor.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Ar fi bine sã amânaþi întâlnirile de afaceri, pentru cã nu vã aflaþi într-un moment foarte bun. Nu luaþi decizii importante. Ar fi bine sã vã gãsiþi mai mult timp pentru problemele familiei.

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00 22:30

aprile

S-ar putea sã primiþi un cadou consistent pentru casã. Aveþi o zi foarte aglomeratã, dar ºi satisfacþia este pe mãsurã. Dupãamiazã staþi acasã împreunã cu câþiva prieteni care v-au dat o mânã de ajutor.

10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15

23 noiembrie *** 20 decembrie Dacã intenþionaþi sã faceþi schimbãri în casã, acum este momentul. Vã puteþi baza pe ajutorul rudelor ºi al prietenilor. Este o zi bunã pentru mutat mobila, pentru reparaþii sau zugrãvit.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dacã puteþi sã plecaþi într-o excursie cu partenerul de viaþã, nu ezitaþi. O ieºire în mijlocul naturii vã poate apropia ºi mai mult. Aveþi idei originale, apreciate de anturaj, dar þineþi cont ºi de pãrerile celorlalþi.

Vã concentraþi asupra familiei ºi a cãminului. Doriþi sã cumpãraþi un obiect de valoare pentru casã. S-ar putea ca o rudã apropiatã sã vã dea un sfat bun ºi sã economisiþi bani.

21 decembrie *** 20 ianuarie Chiar dacã aveþi multe probleme de rezolvat, nu vã neglijaþi sãnãtatea. Gãsiþi-vã timp ºi pentru odihnã! Reuºiþi sã faceþi schimbãri în cãmin, care vã vor îmbunãtãþi mult viaþa.

21 februarie *** 20 martie Traversaþi o perioadã favorabilã relaþiilor sentimentale ºi iniþiativelor cu privire la cãmin. Dimineaþa aflaþi cã nu mai trebuie sã plecaþi într-o delegaþie. Nu este cazul sã regretaþi.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 August 2014

Elena Udrea marcheazã Ziua Minerului, în Valea Jiului

lena Udrea, la Petroºani. Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea este aºteptatã în Valea Jiului, la Petroºani. Preºedintele PMP, Elena Udrea va sosi la Petroºani la ora 12.30 unde în sala de marmurã a primãriei din localitate se va întîlni cu membri ºi simpatizanþi ai Partidului Miºcarea Popularã din Valea Jiului. Monika BACIU “Elena Udrea, Preºedintele Partidului Miºcarea Popularã (PMP), împreunã

cu parlamentari PMP, membri ºi simpatizanþi ai organizaþiilor PMP din Valea Jiului, vor participa miercuri, 6 august 2014,

la manifestaþiile culturale prilejuite de Ziua Minerului din localitãþile Lupeni, Vulcan ºi Petroºani.

Vrea promovarea tinerilor în politicã

n lider din cadrul PSD Petroºani vrea formarea unei generaþii care sã-i înlocuiascã cu succes pe seniori ºi are un plan de promovare ºi atragere a tinerilor în politicã. Maximilian GÂNJU Principalul militant al acestui proiect prin care tinerilor din cadrul PSD Petroºani li s-ar oferi mai multe oportunitãþi de a ajunge în prima linie este un fost lider sindical din Valea Jiului. Costel Postolache ocupã funcþia de vicepreºedinte al PSD Petroºani ºi face parte din conducerea organizaþiei municipale, dupã ce de la

centrul judeþului s-a decis crearea unui „comitet” care sã conducã PSD Petroºani alãturi de preºedinte. Postolache ºi-a lansat proiectul privind promovarea tinerilor încã de la alegerile interne din 2012, când a candidat pentru conducerea partidului. „Sunt mulþi tineri valoroºi în organizaþia PSD Petroºani, numai cã ei nu au fost scoºi în faþã. De aceea am ºi candidat împotriva domnului Rus

(n.r. Ioan Rus, preºedintele organizaþiei), eu asta aº fi vrut sã fac în aceºti ani cât aº ºi fost preºedinte. Sã scot generaþia de viitor a PSD Petroºani, dar mai avem timp, avem tineret bun de valoare. Tineri care sunt avocaþi, doar cã trebuie lucrat puþin cu ei. Trebuie sã lãsãm ceva în locul nostru, politicieni de valoare care sã poatã sã se impunã cu succes”, a declarat pentru Mesagerul Hunedorean, Costel Postolache, vicepreºedintele PSD Petroºani. Pe de altã parte, organizaþia social democraþilor din capitala Vãii Jiului se poate lãuda cu cel mai tânãr consilier local din judeþul Hunedoara.

TSD premiazã minerii de ziua lor

SD Petroºani ºI TSD Hunedoara vor marca ziua minerului. ªefii de brigadã de la Mina Livezeni ºi ºeful echipei de salvatori minieri de la Salvamin vor fi premiaþi de organizaþiile de tineret ale Partidului Social Democrat. Monika BACIU Evenimentul se deruleazã pentru prima datã, iar organizatorii spun cã de acum acesta va deveni o tradiþie. “Evenimentul are loc cu ocazia zilei minerului prin orgnanizarea TSD Hunedoara ºi TSD Petroºani care premiazã ºefii de brigadã ºi echipele de la Mina Livezeni pentru întreaga activitate depusã în subsolul pãmântului. Este primul eveniment de

acest gen pe care TSD îl organizeazã, iar anii viitori vor premia pe toþi ºefii de brigadã ºi echipe de la celelalte unitãþi miniere. Tot în cadrul evenimentului va fi premiat ºi ºeful echipei de salvatori de la Salvamin”, a declarat Dacian Ciodaru, preºedinte TSD Hunedoara. Premiile ce urmeazã a fi acordate sunt onorifice ºi constau în diplome ºi alte obiecte simbolice. Tinerii social democraþi din judeþul

Hunedoara ºi din Petroºani vor astfel sã îºi aducã recunoºtinþa faþã de cei care trudesc cu greu în subteranul minelor din Valea Jiului.

Începînd cu ora 12.30, la Sala de Marmurã a Primãriei Petroºani va avea loc întîlnirea preºedintelui PMP, Elena Udrea, cu membri ºi simpatizanþi ai Partidului Miºcarea Popularã din Valea Jiului”, se aratã în comunicatul PMP. Fostul ministru va participa ºi la manifestãrile din Valea Jiului prilejuite cu ocazia Zilei Mînerului.

Restricþii apã Miercuri 06.08.2014 - Petrila 10:00 - 13:00.

Zona afectata: Cartier 8 Martie. Motivul restrictiei: Remediere pierdere la bl.24 si bl.44 Cartier 8 Martie. Mulþumim pentru înþelegere.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 August 2014

Poveºti de basm spuse la drumeþii montane

ute de pasionaþi ai drumeþiilor montane au participat la festivalul “Drumeþii montane”. Festivalul „Drumeþii Montane” a constituit etapa a III-a în cadrul Campionatul Naþional „ªtafeta Munþilor”, fiind organizat de cãtre Asociaþia „Drumeþii Montane” & „Jnepenii”. Monika BACIU

Anul acesta s-a desfãºurat, în perioada 1-3 august, la Complexul Turistic „Cheile Buþii” din Munþii Retezat, adunând la start peste 350 de oameni care au putut concura la diverse activitãþi cu specific montan. Toþi cei care au dorit sã participe la Festival au ales o categorie în funcþie de vârstã, gen ºi experientã,

iar distribuþia echipelor s-a fãcut astfel: categoria feminin au fost „Domniþele suave” cu 9 echipe înscrise, categoria „Open” cu 31 echipe ºi „Family” cu 27 echipe, fiind „Haiducii”, „Veteranii” cu 6 echipe ºi „Elite” cu 10 echipe, fiind

„Zmeii Înaripaþi”, iar categoriile „Copii” cu 8 echipe ºi „Juniori” cu 7 echipe, fiind „Dinozaurii Pitici”. Toate echipajele au fost coordonate de cãtre organizatorii, care au fost numiþi „flãcãii viteji” ai acestui Festival. “În cadrul poveºtii de basm, creatã de cãtre toþi cei prezenþi, s-au desfãºurat probe de orientare, escaladã, cunoºtinþe turistice, raid

montan ºi proba culturalã. Ziua de vineri, 1 august, între orele 12:00 ºi 23:00, a fost rezervatã aºteptãrii participanþilor, terminându-se cu o ºedinþã tehnicã unde „flãcãii viteji” le-au explicat celor sosiþi care va fi programul

zilei de sâmbãtã. Startul în probe a fost sâmbãtã, 2 august, cu un numãr de 98 de echipe înscrise, iar cei care au întârziat nu au mai putut participa la activitãþi, transformându-se în susþinãtori pentru celelalte echipaje. Competiþia propriu-zisã a debutat la ora 6:44am, când fiecare echipã compusã din trei persoane a intrat în proba de cunoºtinþe turistice, având de rãspuns la 20 de întrebãri grilã din cele 240 publicate pe site-ul festivalului. A urmat proba de escaladã, la care concurenþii au avut la dispoziþie 5 minute pentru a realiza trei noduri folosite în escaladã. Echipele care au trecut cu succes prin

avut de strãbãtut un traseu de 12 km tematic, realizat de cãtre organizatori, în maxim 240 de minute, plus o orã pauzã, cu întoarcere în tabãrã, dupã care au susþinut proba de orientare realizatã pe hartã. Categoriile „Juniori”, „Veterani”, „Feminin” ºi „Open” au avut la dispoziþie 480 minute ºi o orã pauzã, iar cei mai experimentaþi dintre toþi, categoria „Elite”, au avut la dispoziþie 390 minute ºi o orã pauzã. Pentru toate aceste categorii, traseul a fost: Cheile Buþii - Cabana Buta Plaiul Mic – Vârful Albele – Vârful Piatra Iorgovanului – Campuºel, pe o

probele de cunoºtinþe turistice ºi escaladã au intrat la proba de raid montan, având de strãbãtut un traseu montan într-un timp stabilit de cãtre organizatori”, spun organizatorii. Categoriile „Family” ºi „Copii” au

lungime de 22km, iar echipele care nu s-au încadrat în acest timp au primit penalizãri în puncte. Echipele ajunse la Campuºel au intrat în proba de orientare pe hartã, dupã care au primit un bonus din partea organizatorilor, fiind transportaþi în tabãrã cu autocarul. Fiecare probã s-a desfãºurat conform regulamentului Campionatului Naþional „ªtafeta Munþilor”, echipele primind puncte în urma performanþei realizate, care s-au constituit în clasamentul final al fiecãrei categorii, precum ºi al festivalului. “La concursul de fotografie de sâmbãtã

seara au participat foarte mulþi concurenþi, deoarece peisajul de pe traseul de raid montan le-a oferit posibilitatea de a realiza fotografii spectaculoase, iar organizatorilor le-a fost destul de greu sã desemneze un câºtigãtor. Seara culturalã de sâmbãtã a fost o adevãratã provocare pentru participanþi. S-au realizat ºi pus în scenã piese de teatru, s-au recitat poezii ºi s-au cântat la chitarã diferite cântece de munte în faþa tuturor participanþilor. Duminicã, 3 august, sa desfãºurat festivitatea de premiere pe baza clasamentelor, astfel încât fiecare echipã participantã a plecat învingãtoare. În anul 2014 am

Inc, Craimont, MobilaDalin, IBU Publishing, Piticlic, O & R Bacau, Mozartinno, ListaFirme.ro, ElmoPrint, MagazinulArtistilor.ro, A-Z Cursuri, Hotel Peºtera, CEDES Cercetare Dezvoltare, Imperiror –FRA 12, Xventure Freinademetz OffRoad Romania, Cofetãria Alice”, mai spun organizatorii. Festivalul „Drumeþii Montane” este un proiect realizat de cãtre Asociaþia „Drumeþii Montane” ºi

reuºit sã ajungem cu participanþii în cadrul Festivalul „Drumeþii Montane” la altitudinea de 2014 m, pe vârful Piatra Iorgovanului. Acesta a fost cucerit în 3 ore ºi 50 minute de cãtre echipa „Dacii Liberi” înscrisã la categoria „Zmeilor Înaripaþi” („Elite”). Proiectul Festivalul „Drumeþii Montane” a fost un real succes anul acesta, oferindu-se premii în valoare totalã de 13000 euro de cãtre susþinãtorii: ChCenter Hosting, Dwyn.ro , Lew.ro, Doppelherz, VitalisGroup.ro, AuroMedia, Biroul de Avocatura Cuculis si Asociatii, MobilaDalin, Touch Antibacterial, Belkin International

„Jnepenii”, la care nu se percep taxe de participare, activitãþile fiind gratuite, iar cei implicaþi sunt 100% voluntari, proiectul având ca scop principal promovarea ºi popularizarea turismului sportiv ca modalitate eco de petrecere a timpului liber, îmbunãtãþirea cunoºtinþelor despre biodiversitate printr-o formã ludicã - parcurgerea unor trasee turistice / poteci interpretative, implicarea în activitãþi de mediuprotective ºi dezvoltarea spiritului competiþional prin organizarea unor probe sportive, specifice sporturilor montane: orientare, escaladã ºi raid montan.