CVJ Nr 668, marti, 5 august

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 668

Cronica Vãii Jiului Marti, 5 August 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Cristian Resmeriþã:

“Niculescu e defazat ºi e un mincinos notoriu” C

onsiliul de Administraþi e al Complexului Energetic Hunedoara a amânat proiectul care prevede planul de reorganizare ºi eficientizare a entitãþii energetice. Planul care prevedea reducerea programului de lucru al personalului care nu era direct productiv de la 5 la 4 zile pe sãptãmânã a fost amânat de Consiliul de Administraþie al CEH. >>> PAGINA A 11-A

Statul administrator la companii falimentare >>> PAGINA A 3-A

Rãnit pe muntele Tuliºa >>> PAGINA A 3-A

Tolba cu educaþie ºi vorbitori de limba englezã >>> PAGINA A 4-A

Orgoliile au lãsat Valea Jiului fãrã un elicopter medical >>> PAGINA A 5-A

Mizeazã pe cel puþin 50 la sutã din voturi >>> PAGINA A 7-A

Liberalii ”nu au ieºit pe toate posturile tv sã arate ’uite ce a fãcut nesimþitul de Ponta’ ºi nu s-au legat cu lanþuri de Guvern...” >>> PAGINILE 8-9 Legea înmormântãrilor a fost modificatã

Ceremoniile de înmormântare pot fi ºi laice, nu doar religioase >>> PAGINA A 10-A

Pe biciclete, într-un loc unic >>> PAGINA A 12-A

T

Minerii, sãrbãtoriþi la Petroºani >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 August2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 August 2014

Statul administrator la companii falimentare

S

tatul, administrator prost. Companiile de stat, controlate de statul roman sunt fruntaºe în rândul datornicilor. 80% din totalul datoriilor la bugetul de stat al celor mai mari 10 restanþieri provin de la companii controlate tot de statul român. Douã societãþi de stat din judeþ sunt printre primele în topul datornicilor.

Monika BACIU

CA al SNÎMVJ nu a aprobat eºalonarea datoriilor CEH. Consiliul de Administraþie a Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului s-a întrunit sãptãmâna trecutã. Unul dintre subiecte a fost legat de reeºalonarea datoriilor pe care Complexul Energetic Hunedoara le are faþã de societatea de închideri.

“Consiliul de Administraþie nu a fost de acord cu reeºalonarea datoriilor.

Acesta m-a mandatat sã mã ocup eu de

acest lucru. Astfel, cea mai sigurã cale e cea a instanþei”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Potrivit conducerii SNÎMVJ, Complexul Energetic Hunedoara ar fi plãtit timp ce un an de zile o sumã de douã milioane de lei.

“Cei de la Complex ne-ar fi achitat undeva la douã milioane de lei fãrã a specifica producþia livratã lunaã în valoare de 7-8 milioane. Acesta a fost motivul pentru care Consiliul de Administraþie a respins reeºalonarea

datoriilor”, a mai spus sursa citatã.

Conducerea societãþii de închideri spune cã mãsura de a acþiona Complexul în instanþã este una pur comercialã.

“Nu avem probleme cu ei de altã naturã, nu ne certãm, dar e o relaþie pur proceduralã, comercialã”, a mai spus Anghel.

Complexul Energetic Hunedoara are plãþi restante cãtre Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului în valoare de aproximativ 40-45 de milioane de lei.

Rãnit pe muntele Tuliºa

U

n bãrbat din Petroºani, în vârstã de 47 de ani, a fost salvat de cãtre mai multe echipe de jandarmi montani ºi salvamontiºti din Valea Jiului, dupã ce s-a rãnit pe munte, în apropiere de Vârful Tuliºa.

Maximilian GÂNJU Bãrbatul se afla cu o tânãrã pe munte ºi nu se mai putea deplasa, iar norocul lor a fost cã în zonã exista semnal la telefonul mobil ºi au putut cere ajutor. Echipele de salvare au pornit în

cãutarea rãnitului la miezul nopþii de duminicã spre luni, iar dupã aproape o orã ºi jumãtate l-au coborât din munte pânã în localitatea Uricani, unde era aºteptat de un echipaj de prim ajutor al SMURD. ”În jurul orei 12.00 o echipã mixtã, for-

matã din efective ale Posturilor de Jandarmi Montane „Parâng” ºi „Straja” împreuna cu efective ale Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara a pornit în ajutorul bãrbatului.

Bãrbatul, în vârstã de 47 ani, domiciliat în municipiul Petroºani a fost preluat de cãtre salvamontiºti ºi jandarmi, din apropierea unei stâne de oi din zona localitãþii Tuliºa, în data de 04 august în jurul orei 01.20, acesta fiind transportat cu ajutorul unui UTV pânã în localitatea Uricani, de unde a fost preluat de cãtre un echipaj SMURD în vederea acordãrii de îngrijiri medicale”, a declarat Lucian Stoichiþoiu, purtãtorul de cuvânt al Jandarmeriei Hunedoara. La acþiunea de salvare a bãrbatului au participat 4 jandarmi montani ºi 4 salvamontiºti.

C

EH, probleme de top 5 Complexul Energetic Hunedoara are probleme financiare grave. Potrivit statisticilor ANAF, datoriile Complexului Energetic Hunedoara cãtre bugetul de stat au crescut. Astfel, în trei luni de zile, Complexul Energetic a mai acumulat 8 milioane de lei datorii, acesta fiind printre primii cindi datorinici ai statului.

Restanþele CEH au ajuns la suma de 97.377.018 lei faþã de 89.320.144 lei cât înregistra la finele lunii martie. La toate aceste datorii sunt incluse ºi penalitãþile în cuan-

tum de.709.959 lei.

CNH, pe primul loc Defuncta Companie Naþionalã a Huilei se aflã pe prima poziþie în topul datornicilor. Cel mai mare datornic este Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, cu o sumã de 1,24 miliarde de lei, ceea ce reprezintã mai mult de jumãtate din suma totalã a primilor zece datornici, reiese din datele publicate de Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã.

Locul secund în clasament este deþinut de Regia Autonomã de Transport Bucureºti (RATB), cu o sumã de 224 milioane de lei.

La începutul anului

obligaþiile restante ale RATB la bugetul de stat însumau 443 milioane de lei, aproape 100 de milioane de euro. Aproximativ jumãtate din suma totalã restantã la acea datã reprezenta dobânzi ºi penalitãþi, iar cealaltã jumãtate TVA. Podiumul este întregit de o companie privatã cu o sumã de 145 milioane de lei. În urmã cu trei luni Hansa Distribution din Bucureºti avea obligaþii restante de 142 milioane de lei.

Viteza l-a bãgat în spital

A

gonit cu vitezã prea mare pe douã roþi ºi a ajuns, grav rãnit, în spital.

Carmen COSMAN - PREDA Un bãrbat de 45 de ani, din municipiul Gherla, nu a þinuit cont de faptul cã se aflã într-o curbã deosebit de periculoasã ºi a apãsat în continuare “pedala de acceleraþie”, ceea ce l-a trimis direct într-un parapet de beton. Accidentul s-a produs pe DN 66, pe raza localitãþii Bãniþa,

pe o porþiune de drum în curbã.

Poliþiºtii spun cã bãrbatul, care se afla pe o motocicletã, a pierdut controlul

asupra direcþiei de mers ºi a lovit parapetul din beton de pe marginea drumului. În urma accidentului, clujeanul a fost grav rãnit, fiind transportat la Spitalul Municipal din Petroºani.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 August 2014

Tolba cu educaþie ºi vorbitori de limba englezã

T

olba cu educaþie. În aceastã lunã, la Petroºani are loc un eveniment destinat copiilor. Aceºtia îºi vor putea exersa cunoºtinþele de limba englezã alãturi de vorbitori nativi.

Monika BACIU “Într-o atmosferã relaxantã, ca de vacanþã, vei putea exersa sau învaþa limba englezã alãturi de un vorbitor nativ.

Opþional: tiroliana, canyoning, speologie, rapel, scriere creativã, teatru, fotografie.

Activitãþile opþionale se organizeazã contracost, au loc dupã-ami-

aza, de luni pînã vineri, cu condiþia întrunirii unui numãr minim de 15 persoane pentru fiecare activitate”, spun organizatorii.

O patã de culoare de pe steagul Marii Britanii, cu mult verde crud al naturii, cu rozul bon ton, nu bombon, al unei rame de creaþie într-o atmosferã de excur-

sie, unde un roºu stacojiu se alãtura unui roºu aprig al aventurii, pe un albastru

ceruliu al teatrului de foiºor, cu o ocheadã de galben a aparatului foto toate aceste vor

Meditaþiile, facultative ºi neinteresante

A

bsolvenþii claselor a XII-a din acest an, care nu au reuºit sã treacã de examenul de bacalaureat nu se înghesuie sã urmeze meditaþiile organizate special pentru ei.

Situaþia este valabilã ºi la Liceul de Informaticã din Petroºani unde, în acest an, procentul de „admiºi” a fost de aproape 75%.

Mircea NISTOR „Noi am fãcut un grafic destinat pregãtirii remediare a elevilor care au picat bacalaureatul din acest an dar interesul elevilor „nereuºiþi” este foarte scãzut.

Profesorii, în baza unei programãri, vin la meditaþii dar, din pãcate, se întâlnesc cu foarte puþini elevi”, a precizat Lucian

Resmeriþã, directorul Liceului de Informaticã Petroºani.

Cauzele pentru care la meditaþii se prezintã doar profesorii sunt diverse.

Unii dintre elevi se considerã deja în vacanþã iar ceilalþi ºiau fãcut deja actele pentru a intra în posesia ajutorului de ºomaj. „Motivele pentru a nu te prezenta la

meditaþii sunt diverse ºi multiple. Poate se pregãtesc individual, poate au plecat în vacanþã sau poate nui intereseazã viitorul lor. Nu-mi dau seama de ce tinerii cãrora le sunt destinate aceste programe suplimentare de pregãtire nu doresc sã participe la pregãtirile suplimentare dar le doresc sã aibã succes în toamnã

ºi câþi mai mulþi dintre ei sã obþinã diploma de bacalaureat”, a mai spus Lucian Resmeriþã.

Programul de meditaþii, la care sunt invitaþi sã participe ºi elevii care nu au promovat Bac-ul în anii anteriori se va încheia în data de 15 august.

avea loc la Petroºani.

Taberele sînt destinate copiilor cu vîrste cuprinse între 9 ºi 16 ani din orice parte a þãrii. Ele vor avea loc în Petroºani, în campusul universitar.

“Ne-am gîndit sã îmbogãþim cunoºtinþele de limba englezã prin metode de învãþare interactive, pline de haz, menite sã dezvolte vocabularul ºi abilitãþile de comunicare, susþinute de profesori tineri din Marea Britanie, sã introducem lecþii de limba francezã, spaniolã, olandezã ºi japonezã, extinzînd astfel sfera cunoºtinþelor de limbi strãine, pe principiul: o limbã strãinã însoþitã de o altã limbã strãinã e mai puþin strãinã.

Tabãra va avea loc doar dacã existã cel puþin o grupã de

minim 10 copii pentru una din aceste limbi. În caz contrar, vom îmbogãþi cunoºtinþele de limba englezã în funcþie de nivel ºi vom aºtepta alt prilej pentru a vã face cunoscute ºi celelalte limbi strãine, sã cãlãtorim pe meleaguri hunedorene ºi sã aflãm istoria locurilor, sã descoperim natura prin excursii montane în masivele Parîng, Vîlcan sau Retezat”, mai spun organizatorii. Universitatea Petroºani, locul unde se vor desfãºura taberele de varã 2014, funcþioneazã din anul 1948, iniþial sub denumirea de Institutul Cãrbunelui, devenitã ulterior Institutul de Mine, ca în prezent sã se numeascã Universitatea din Petroºani (UPET), care cuprinde 3 facultãþi: Facultatea de Mine, Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã ºi Facultatea de ªtiinþe.

Taberele Tolba cu Educaþie beneficiazã de toate facilitãþile instituþiei: cãmine, cantinã, sãli de clasã ºi terenuri de sport.

Spaþiul în care este situatã universitatea este unic, în mijlocul naturii, în cadrul zonei de recreaþie Brãdet, la altitudinea de 700m, cea mai mare altitudine din þarã la care se afla amplasatã o universitate.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 August 2014

Orgoliile au lãsat Valea Jiului fãrã un elicopter medical

V

alea Jiului ar fi putut avea un elicopter încã din anul 2011. Necomasarea unitãþilor medicale din Valea Jiului a dus la pierderea unei investiþii de gradul zero pentru pacienþii care ar fi avut nevoie de transport aerian la centrele universitare din þarã.

Monika BACIU Dacã spitalele s-ar fi comasat, în Valea Jiului, mai exact la Spitalul de Urgenþã din Petroºani ar fi fost adus un elicopter care ar fi transportat pacienþii la clinicile din þarã, reeducându-se astfel timpul de intervenþie. La unitatea medicalã din Valea Jiului existã un heliport care este funcþional. Aici sosesc chiar ºi de douã ori pe zi elicoptere de la centrele medicale din þarã care preiau pacienþii cu afecþiuni grave ce nu pot fi tratate aici. În tot acest timp, la Hunedoara se fac paºii necesari pentru realizarea unui heliport.

“Eu cred cã nu ne dezavantajeazã având în vedere cã momentul la care Spitalul de Urgenþã Petroºani, respectiv Valea Jiului ar fi putut sã obþinã un elicopter a dispãrut în 2011 când nu s-a realizat comasarea spitalelor din Valea Jiului, prezenþa unui elicopter în Hunedoara reduce foarte mult timpul în care un

eventual elicopter vine sã preia cazurile de la Petroºani pentru a le duce la centru universitar. Din punct de vedere al faptului cã se construieºte un heliport la Hunedoara este benefic pentru ei, noi avem heliportul nostru funcþional, cu balizaj funcþional, teoretic se poate ateriza ºi pe timp de noapte, practic nu prea avem

Noi modificãri medicale

N

icio noutate în ceea ce priveºte numãrul de consultaþii. Pentru anul 2014-2015 normele la Contractul-cadru nu aduc modificãri referitoare la numãrul de consultaþii acordate bolnavilor cu afecþiuni cronice.

Monika BACIU Potrivit Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, singurã modificare adusã de noile norme este

reþeta fracþionatã pentru pacienþii cronici.

Reþeta poate fi emisã pe 60 sau 90 de zile. Înainte de stabilirea unui diagnostic de boala cronicã, pacien-

tul respectiv merge la medicul de familie sau în ambulatoriul de specialitate pentru o boalã acutã sau subacutã, beneficiind de un numãr mai mare de consultaþii pe lunã, pentru a se stabili diagnosticul unei boli pentru o afecþiune cronicã.

Consultaþia lunarã sau trimestrialã se acordã bolnavilor cu diagnosticul unei boli cronice deja stabilit.

elicoptere care sã facã acest lucru”, a declarat Alin Vasilescu, managerul UPUSMURD Petroºani.

Cei mai câºtigaþi de pe urma comasãrii ar fi fost pacienþii, însã orgoliile la momentul 2011 au fost cele care au primat, în defavoarea bolnavilor.

“E o problemã care nu îºi mai gãseºte utilitatea cine s-a opus ºi cine nu s-a opus la

modul concret nu ºtiu, în mod cert pentru pacienþii din Valea jiului ar fi fost un câºtig, chiar ºi pentru angajaþii spitalelor cele-

lalte”, a mai spus sursa citatã. În prezent, încã un heliport mai este funcþional la spitalul din Haþeg.

Lucrãri la Spitalul de Urgenþã din Petroºani

R

emedierea pierderilor. Spitalul de Urgenþã din Petroºani deruleazã lucrãri la reþeaua de apã caldã, rece ºi la reþeaua de termoficare. Lucrãrile executate din fondurile primãriei ºi fondurile unitãþii medicale vor reduce la o treime pierderile din sistem.

Monika BACIU “Este vorba de lucrãri executate la reþeaua de apã caldã ºi termoficare ºi reþeaua de apã rece între cetrala terrmicã ºi spital. Încercãm astfel sã reducem pierderile pânã la spital cu o treime”, a declarat managerul SUP, medicul Alin Vasilescu.

Facturile spitalului de urgenþã din Petroºani sunt în medie la 50.000 de lei lunar. Conducerea

unitãþii medicale a precizat în urmã cu câteva luni cã existã numite pierderi pe reþea.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 August 2014

Dupã liceu au devenit ºomeri

P

este 400 de absolvenþi de liceu din Valea Jiului au solicitat indemnizaþia de ºomaj, dupã ce la finalul studiilor liceale nu ºi-au gãsit nici loc de muncã ºi nici nu au urmat o facultate.

Carmen COSMAN - PREDA Au terminat cursurile liceale ºi, fãrã nicio perspectivã ºi, de multe ori, fãrã sã fi promovat examenul de bacalaureat, tinerii îngroaºã rândul

ºomerilor indemnizaþi. În Valea Jiului, spun reprezentanþii Agenþiei Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani, pese 400 de absolvenþi de liceu ºi-au depus dosarele, pânã sãptãmâna trecutã, pen-

tru a beneficia de indemnizaþie de ºomaj.

Conform legislaþiei, pentru a putea beneficia de prevederile Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, absolvenþii de liceu se pot înregistra în evidenþa agenþiei cã persoane în cãutarea unui loc de muncã, în termen de 60 de zile de la absolvire. Termenul

Catering la UPET

M

âncare la domiciliu, la preþuri minime. Cantina Universitãþii din Petroºani hrãneºte locuitorii Vãii Jiului. Serviciul de catering, funcþional de 3 ani, este din ce în ce mai folosit de cetãþenii care nu au timp sã gãteascã acasã sau de cei care sunt la birou.

Monika BACIU “Este un serviciu de catering, nu neapãrat cã este nou, el funcþioneazã de caþiva ani de zile, existãm pe piaþa de cîþiva ani de zile, cãtre cîteva firme, persoane juridice care sunt din Valea Jiului, nu doar din Petroºani, iar acum am luat amploare ºi sunt cîteva zeci de firme care comanda mîncare de la noi, þinînd seama de preþurile scãzute ºi de promptitudinea cu care livrãm ºi faptul cã atît dacã este vacanþã noi onorãm comenzile atît cãtre instituþii ale statului cu care lucrãm. Eu cred cã pînã acum a adus un plus de valoare instituþiei avînd în vedere cã ºi foarte multe persoane din oraº servesc masa la cantinã, restaurant a Universitãþii Petroºani

ºi mai mult decît atît acum facem catering ºi persoanelor fizice.

Este un succes pentru cã este un venit în plus la bugetul fac-

ultãþii”, a declarat Dacian Ciodaru, director administrativ UPET. Preþurile diferã însã meniul de prânz care cuprinde douã feluri de mâncare ºi salatã costã ºase lei, iar un meniu complet pentru mic-dejun, prânz ºi cinã costã 15 lei.

“Sunt anumite persoane care pot sã-ºi ia meniul standard sau care pot sã-ºi ia

anumite mîncãruri la preþuri diferite.

Tocmai de aceea nu este un preþ fix ºi se discutã cu ei ºi în funcþie de contractele care se fac ºi în funcþie de comenzile pe o anumitã perioadã.

Am lãsat aceastã flexibilitate pentru cã anumite firme concurente sau partenere cu noi au anumite preþuri fixe dar care au gramajul ºi calitatea mai scãzute decît a noastrã. Oferim clientului aceasta flexibilitate tocmai pentru clienþi ca sã poatã alege o gamã foarte variatã de produse ºi mîncãruri foarte bune.

Tocmai de aceea cînd se încheie aceste contracte se stabilesc aceste lucruri. Se poate comanda o singurã masã în oraº sau unde este nevoie pentru cã avem aceastã posibilitate ºi disponibilitate pentru cã avem maºina ºi tot ceea ce este necesar pentru catering”, a mai spus sursa citatã.

Banii rezultaþi din aceste servicii intrã în bugetul instituþiei de învãþãmânt superior.

de 60 de zile se calculeazã de la data absolvirii liceului ºi nu este condiþionat de susþinerea ºi promovarea examenului de bacalaureat. Iar absolvenþii care în intervalul de 60 de zile de la data absolvirii nu au reuºit sã se încadreze în muncã potrivit pregãtirii sau nivelului studiilor, pot beneficia de îndemnizaþie de ºomaj egalã cu 50% din valoarea indicatorului social de referinþã în vigoare la data stabilirii acesteia (respectiv 250 lei) pentru o perioadã de ºase luni.

Nu beneficiazã de îndemnizaþie de ºomaj absolvenþii care nu sau înregistrat ca persoane în cãutarea unui

în continuare sã-ºi depunã dosarele pentrua beneficia de cecelalte forme de sprijin, inclusiv cursuri

loc de muncã în termenul de 60 de zile de la data absolvirii studiilor. Dar,a precizat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani , aceºtia pot

gratuite e calificare.

De asemenea, absolvenþii de studii superioare mai pot încã sãºi depunã dosarele pentru a primi ajutorul de ºomaj.

Mulþi tineri cu studii superioare ajung sã lucreze în magazine

R

omânia tinde sã devinã o þarã de vânzãtori. Peste 300.000 de salariaþi muncesc în vânzãri, ceea ce reprezintã cea mai mare categorie de angajaþi. Mulþi dintre ei sunt tineri dispuºi sã accepte joburi prost plãtite, chiar dacã au diplome de specialiºti.

Chiar statisticile oficiale aratã cã, an de an, mii de economiºti, juriºti sau alþi specialiºti ajung în faþa unei case de marcat sau printre rafturile unui magazin.

Angajatorii spun cã pe piaþa muncii asta se cautã - oameni care sã vândã, iar preferaþi sunt tinerii.

„Dintr-un numãr total de 1.000 de poziþii deschise în compania noastrã (...), peste 30% dintre ele au fost poziþii pentru reprezentanþi de vânzãri”, spune Veronica Stoica, reprezentanta unei firme de recrutare.

Salariile oferite sunt, însã, mici, pornesc de la 800 de lei.

„În România cheltuim peste 1.000 de euro anual pe cap de elev”, spune profesorul de economie Bogdan Glavan.

Cei mai mulþi salariaþi care lucreazã cu acte au slujbe plãtite prost. Dupã lucrãtorii în comerþ, în clasament se aflã ºoferii ºi muncitorii necalificaþi, meserii practicate de aproape 347.000 de români.

Spre comparaþie, în urmã cu doi ani, cei mai numeroºi salariaþi erau profesorii de gimnaziu ºi liceu: 115.000, potrivit datelor de la Institutul Naþional de Statisticã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 August 2014

scor mare la alegeri.

Dovadã este ºi ultimul scrutin din aceastã varã, când PSD a obþinut în trei localitãþi, Vulcan, Lupeni ºi Uricani, peste 50 la

procentul a fost peste 40 la sutã. Miza nu a fost la fel de importantã ca pentru alegerile generale ori cele locale, însã scrutinul din noiembrie, pentru

sutã. „Încã nu am discutat aceastã problemã, vom avea o ºedinþã ºi apoi putem avea o strategie. Abia a fost lansarea premierului Victor Ponta,

sperãm cã minim atât vom face ºi acum”, a declarat primarul localitãþii Vulcan, Gheorghe Ile. ªi edilul din Petrila se bazeazã pe un scor „de peste 50 la sutã”.

Optimist este primarul PSD din Aninoasa, Nicolae Dunca, acesta

sutã din numãrul total de voturi exprimate. În celelalte trei Petrila, Petroºani ºi Aninoasa,

ºefia statului, are o semnificaþie deosebitã.

Aratã cât de bine stau primarii social democraþi din Vale în preferinþele electoratului dupã doi ani de mandat ºi le consolideazã statutul în cadrul organizaþiei sau din contrã.

Astfel, chiar dacã nu s-a discutat oficial în partid, edilii social democraþi nu concep un rezultat sub 50 la

deci trebuie sã ne întâlnim ºi sã facem o prognozã. La alegerile europarlamentare am obþinut peste 52 la sutã, acum sperãm la mai mult. Aºa cã

sperând ca peste 70 la sutã din alegãtori sã voteze cu socialdemocraþii. Pe de altã parte, Dãnuþ Buhãescu, primarul din Uricani spune cã nu

Mizeazã pe cel puþin 50 la sutã din voturi

C

inci primari PSD din Valea Jiului, o zonã consideratã fieful social democraþilor, au drept þintã pentru alegerile din noiembrie, sã obþinã mãcar 50 la sutã din numãrul de voturi.

Social democraþii n-au avut aproape niciodatã surprize prea mari în zona Vãii Jiului, o excepþie fiind Petroºaniul unde primarul ºi consilierii sunt de la PDL, însã chiar ºi aºa tot a obþinut un

Salvatorii voluntari ºi-au dat întâlnire la Lupeni

T

imp de o sãptãmânã, tabãra de pregãtire pentru intervenþie în cazuri de dezastre, organizatã de Subfiliala de Cruce Roºie Lupeni în colaborare ISU Hunedoara, IJJ Hunedoara, Salvamont Lupeni ºi municipalitatea Lupeni, este

un maraton de pregãtire pentru intervenþie în caz de dezastre.

Tabãra de pregãtire care reuneºte salvatori voluntari din toatã þara re loc la poalele staþiunii Straja, în zona de agrement din Lupeni. La antrenamente participã circa 65 de persoane, printre care ºi voluntari de la Serviciul de Ambulanþã al judeþului Neamþ ºi de la Spitalul

de psihiatrie din Neamþ , jandarmi ºi poliþiºti din judeþele Dâmboviþa, Arad ºi Harghita. Tematica este acordarea primului ajutor în situaþii de urgenþã. Dincolo de o sãptãmânã plinã de activitãþi ºi antrenamente, de lecþii de prim ajutor, voluntarii vor lua parte ºi la exerciþii de simulare a unor dezastre naturale. Totodatã, participanþii locuiesc în corturi ºi se administreazã singuri ca într-o tabãra de sinistraþi. Evenimentul este organizat de mai mulþi ani în Lupeni ºi a adunat de fiecare datã zeci de participanþi, însã foarte important este cã în cadrul acestei tabere de pregãtire iau parte ºi elevi care învaþã astfel cum sã se descurce în situaþii dificile.

Maximilian GÂNJU

Ai mai multe locuinþe? Nu vei mai fi impozitat suplimentar

P

ersoanele care deþin mai multe proprietãþi în afara celei de domiciliu nu vor mai fi impozitate suplimentar, conform sistemului aplicat în ultimii ani, potrivit noului Cod Fiscal, scrie Mediafax.

Legislaþia actualã impune persoanelor fizice care au în proprietate douã sau mai multe clãdiri un impozit majorat cu 65% pentru prima clãdire în afara celei de la adresa de domiciliu, cu 150% pentru a doua clãdire ºi cu 300% pentru a treia clãdire ºi urmãtoarele în afara celei de la adresa de domicil-

ºi-a fixat un obiectiv încã, însã nu concepe nici el mai puþin de 50 la sutã, dar îºi va fixa þinta abia dupã ºedinþa Organizaþiei Judeþene a PSD Hunedoara, pe aceastã temã.

Obiectivul PSD Lupeni care a dat un primar

PSD ºi doi parlamentari va fi acelaºi, mãcar jumãtate plus unu din numãrul total de voturi.

Maximilian GÂNJU

iu. Ultima formã a proiectului noului Cod Fiscal, redactatã dupã retragerea documentului de pe site-ul Ministerului Finanþelor eliminã însã aceastã impozitare suplimentarã va fi eliminatã. Mãsura de supraimpozitare a locuinþelor deþinute în afara celei de domiciliu a fost consideratã "inechitabilã" de cãtre contribuabili ºi a generat ºi numeroase "probleme de administrare" la nivel local, potrivit noului Cod Fiscal.

8 Politic

”L

una trecutã am aflat, dupã cum au spus liderii cei mari, cã principala supãrare a fost numirea lui Koveºi în fruntea DNA de cãtre Ponta.

Dar la vremea respectivã ai noºtri, de la Bucureºti, nu au recþionat dur, nu au ieºit pe toate posturile tv sã arate ”uite ce a fãcut nesimþitul de Ponta” ºi sã strige cã nu-ºi respectã cuvântul dat românilor, nu s-au legat cu lanþuri de Guvern, eufemistic vorbind, sau orice altceva care sã nu permitã asemenea decizii contrare cu ce s-a promis. PNL ar fi câºtigat infinit mai mult dacã proceda aºa. Dacã au mai fost alte fapte fãcute de PSD, trebuiau sã ia hotãrât atitudine public de fiecare datã ºi ulterior sã zicã ”gata ne-am sãturat” ºi sã plecãm de la guvernare. Dar aºa, cu cotitul la 180 de grade a doua zi dupã alegerile europarlamentare, cotiturã care ne-a luat pe toþi prin surprindere, nu ºtii ce sã crezi, care au fost mai rãi în acest caz – ei sau noi?”

Politic 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 August 2014

Liberalii ”nu au ieºit pe toate posturile tv sã arate ’uite ce a fãcut nesimþitul de Ponta’ ºi nu s-au legat cu lanþuri de Guvern...” acum ce se întâmplã...

Nu pot sã cred cã PNL a fost adus în aceastã situaþie ºi de ce. Care este viziunea, planul pentru viitor?! Practic a fost aruncatã la gunoi toatã munca de pânã acum...”

faptul cã nu mai pot scoate capul în lume pentru cã partidul lor a acþionat exact invers decât ceea ce argumentaserã ei în faþa prietenilor, vecinilor de cartier, colegilor, copiilor lor etc.

Liberali cu vechi state din Valea Jiului sunt încã derutaþi, fãrã busolã, în ceea ce priveºte traiectoria PNL datã de liderii sãi supremi, foºti ºi actuali.

Un grup considerabili de simpli membri - care se considerã de structurã liberalã, cu bunici ºi pãrinþi care au fost la vremea lor membrii PNL, dintre care unii chiar au avut probleme pe vremea comunistã -, dar ºi membri mai proaspeþi care au înþeles, spun ei, menirea unui asemenea partid cu o istorie impresionantã, care a ridicat cândva România, a discutat cu cãrþile pe masã, vãdit afectaþi de ceea ce se întâmplã, de

La momentul alegerilor pe structura politicã USL, liberalii erau convinºi cã-ºi pot aduce o contribuþie esenþialã la redresarea þãrii ºi la echilibrarea nivelului de trai al cetãþenilor, drept pentru care încrederea cetãþenilor în PNL a crescut considerabil. Asta pentru viziunea lor constructivã ºi pentru cã flancau un partid mare precum PSD, care nu era deloc ”fatã mare”, dar care era latura de stânga necesarã unei redresãri economice

suporabile pentru populaþie. Doar cã de ceea ce au ales românii ºi de ceea ce au crezut chiar PSD ºi PNL s-a ales praful. Ieºirea de la guvernare a liberalilor cu argumente neclare ce semãnau a supãrare casnicã, între soþi – cã PSD a zis, a fãcut, a minþit, nu i-a bãgat în seamã etc. – a aruncat partidul cu câteva procente bune în jos constituid o mare dezamãgire pentru alegãtori, dar ºi un rãu fãcut þãrii, a românilor în general. În plus, au apãrut ºi dezamãgiri privind guvernarea de dupã spargerea de liberali a USL, care este pusã tot în spinarea PNL pentru cã nu ºi-a þinut promisiunile mãcar sã-i monitorizeze din interior pe cei de la PSD... z ”Nu înþeleg nici

z ”Luna trecutã am aflat, dupã cum au spus liderii cei mari, cã principala supãrare a fost numirea lui Koveºi în fruntea DNA de cãtre Ponta. Dar la vremea respectivã ai noºtri, de la Bucureºti, nu au recþionat dur, nu au ieºit pe toate posturile tv sã arate ”uite ce a fãcut nesimþitul

de Ponta” ºi sã strige cã nu-ºi respectã cuvântul dat românilor, nu s-au legat cu lanþuri de

Guvern, eufemistic vorbind, sau orice altceva care sã nu permitã asemenea decizii contrare cu ce s-a promis. PNL ar fi câºtigat infinit mai mult dacã proceda aºa.

Dacã au mai fost alte fapte fãcute de PSD, trebuiau sã ia hotãrât atitudine public de fiecare datã ºi ulterior sã zicã ”gata ne-am sãturat” ºi sã plecãm de la guvernare. Dar aºa, cu cotitul la 180 de grade a doua zi dupã alegerile europarlamentare, cotiturã care ne-a luat pe toþi prin surprindere, nu ºtii ce sã crezi, care au

rahat. În Valea Jiului unde pentru fiecare pas fãcut s-a muncit din greu, am pierdut aproape tot”.

O declaraþie a preºedintelui PNL Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ, fãcutã presei, a fost printatã ºi este purtatã în buzunar de o parte a liberalilor din Valea Jiului, pentru a avea dovada, în faþa cetãþenilor, cã liderii judeþeni l-au taxat pe cel care a trãdat aºteptãrile alegãtorilor – Crin Antonescu. Când li se aratã obrazul, aceºtia scot declaraþia lui Moloþ... Este vorba de

pentru Iohannis. Au fost discuþii pro ºi contra, dar vreau sã spun cã în unanimitate s-a votat pentru Iohannis.

Din pãcate, domnul Antonescu a fãcut un lucru pe care puþini lideri de partid o fac, ºi anume a încercat sã atragã toate reacþiile negative ale partidelor, ale populaþiei, asupra persoanei lui, crezând cã salveazã, în acest fel, partidul. A fãcut ºi niºte greºeli tactice, cea mai mare considerând cã a fost ieºirea de la guvernare. Trebuia fãcutã, dar nu ºi-a ales bine momentul. Ieºirea de la guvernare, ruperea alianþei, trebuia fãcutã mult mai repede, în momentul în care Ponta ºi cu Bãsescu au fãcut acea coabitare ºi ºi-au pus procurorii.

Alianþa s-a fãcut tocmai pentru a rãsturna acest regim – regimul Bãsescu. Am ieºit de la guvernare într-un moment nepotrivit ºi comunicarea a fost foarte proastã cu cetãþenii, foarte mulþi sancþionându-ne pentru acest lucru”- a declarat liderul

fost mai rãi în acest caz – ei sau noi?” z ”Pe mine m-a dat PDL afarã din servici cu trei ani înainte de pensie. Cu unii m-am ºi judecat ºi acum sã le zic colega? În nici un caz! Vãd cã au fãcut deocamdatã alianþã electoralã ºi nu fuziune. Vor vedea cã majoritatea celor din PDL sunt rebuturi politice ºi umane.

PSD-ul e copil mic pe lângã cei din PDL, puteam guverna alãturi de ei. Greu, dar se putea. ªi aveam mult de câºtigat. Aºa, am dat o palmã la un

spusele lui Ioan Mircea Moloþ dupã ºedinþa BPJ, când s-a hotãrât susþinerea lui Claus Iohanis pentru a fi candidatul la preºedenþie. „Am avut o dezbatere serioasã astãzi în birou, pânã s-a dat votul

judeþean al liberalilor, în data de 17 iulie 2014. z ”Domnul Moloþ a dat vina doar pe Crin Antonescu, aºa cum au fãcut liderii de sindicat cu Miron Cozma. Întreb ºi eu, cum am întrebat ºi în

cazul lui Cozma: unde au fost ceilalþi liberali cu funcþii la centru ºi de ce l-au lãsat sã facã aºa ceva? ªtiu cã este jenant ºi pentru mulþi lideri de-ai noºtri, ºi mã refer la cei puternici, care au adus voturi importante. Pãi aºa o sã pãþim mereu?

Dacã pe un preºedinte de partid de-al nostru, la un moment dat îl apucã damblaua ºi aruncã tot partidul în cap, noi ceilalþi sã-l urmãm? Eu nu vãd aºa lucrurile ºi sunt mulþi care gândesc aºa.

Doamnã, eu sunt liberal, dar de acum voi fi la mine acasã. E prea mult pentru stomacul meu ceea ce s-a întâmplat. Pãi nimeni pânã acum nu mi-a arãtat obrazul, în toatã viaþa mea, ºi acum am ajuns sã plec capul pentru faptele altora”.

Liberalii care au fãcut declaraþiile de mai sus au cerut ca numele lor sã nu aparã, doar în caz de forþã majorã, având în vedere cã, spun ei, Costel Avram, cel mai activ liberal din Valea Jiului, alãturi de care, la Petrila, s-au dus oameni din alte localitãþi ale Vãii Jiului, ºi-a riscat postul pentru cã a fost supãrat pe ceea ce s-a întâmplat cu PNL. ”Dacã el, Costel Avram, a fost pus în discuþie, vã daþi seama cã noi vom fi aruncaþi ca niºte ciorapi murdari”.

Ileana FIRÞULESCU

8 Politic

”L

una trecutã am aflat, dupã cum au spus liderii cei mari, cã principala supãrare a fost numirea lui Koveºi în fruntea DNA de cãtre Ponta.

Dar la vremea respectivã ai noºtri, de la Bucureºti, nu au recþionat dur, nu au ieºit pe toate posturile tv sã arate ”uite ce a fãcut nesimþitul de Ponta” ºi sã strige cã nu-ºi respectã cuvântul dat românilor, nu s-au legat cu lanþuri de Guvern, eufemistic vorbind, sau orice altceva care sã nu permitã asemenea decizii contrare cu ce s-a promis. PNL ar fi câºtigat infinit mai mult dacã proceda aºa. Dacã au mai fost alte fapte fãcute de PSD, trebuiau sã ia hotãrât atitudine public de fiecare datã ºi ulterior sã zicã ”gata ne-am sãturat” ºi sã plecãm de la guvernare. Dar aºa, cu cotitul la 180 de grade a doua zi dupã alegerile europarlamentare, cotiturã care ne-a luat pe toþi prin surprindere, nu ºtii ce sã crezi, care au fost mai rãi în acest caz – ei sau noi?”

Politic 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 August 2014

Liberalii ”nu au ieºit pe toate posturile tv sã arate ’uite ce a fãcut nesimþitul de Ponta’ ºi nu s-au legat cu lanþuri de Guvern...” acum ce se întâmplã...

Nu pot sã cred cã PNL a fost adus în aceastã situaþie ºi de ce. Care este viziunea, planul pentru viitor?! Practic a fost aruncatã la gunoi toatã munca de pânã acum...”

faptul cã nu mai pot scoate capul în lume pentru cã partidul lor a acþionat exact invers decât ceea ce argumentaserã ei în faþa prietenilor, vecinilor de cartier, colegilor, copiilor lor etc.

Liberali cu vechi state din Valea Jiului sunt încã derutaþi, fãrã busolã, în ceea ce priveºte traiectoria PNL datã de liderii sãi supremi, foºti ºi actuali.

Un grup considerabili de simpli membri - care se considerã de structurã liberalã, cu bunici ºi pãrinþi care au fost la vremea lor membrii PNL, dintre care unii chiar au avut probleme pe vremea comunistã -, dar ºi membri mai proaspeþi care au înþeles, spun ei, menirea unui asemenea partid cu o istorie impresionantã, care a ridicat cândva România, a discutat cu cãrþile pe masã, vãdit afectaþi de ceea ce se întâmplã, de

La momentul alegerilor pe structura politicã USL, liberalii erau convinºi cã-ºi pot aduce o contribuþie esenþialã la redresarea þãrii ºi la echilibrarea nivelului de trai al cetãþenilor, drept pentru care încrederea cetãþenilor în PNL a crescut considerabil. Asta pentru viziunea lor constructivã ºi pentru cã flancau un partid mare precum PSD, care nu era deloc ”fatã mare”, dar care era latura de stânga necesarã unei redresãri economice

suporabile pentru populaþie. Doar cã de ceea ce au ales românii ºi de ceea ce au crezut chiar PSD ºi PNL s-a ales praful. Ieºirea de la guvernare a liberalilor cu argumente neclare ce semãnau a supãrare casnicã, între soþi – cã PSD a zis, a fãcut, a minþit, nu i-a bãgat în seamã etc. – a aruncat partidul cu câteva procente bune în jos constituid o mare dezamãgire pentru alegãtori, dar ºi un rãu fãcut þãrii, a românilor în general. În plus, au apãrut ºi dezamãgiri privind guvernarea de dupã spargerea de liberali a USL, care este pusã tot în spinarea PNL pentru cã nu ºi-a þinut promisiunile mãcar sã-i monitorizeze din interior pe cei de la PSD... z ”Nu înþeleg nici

z ”Luna trecutã am aflat, dupã cum au spus liderii cei mari, cã principala supãrare a fost numirea lui Koveºi în fruntea DNA de cãtre Ponta. Dar la vremea respectivã ai noºtri, de la Bucureºti, nu au recþionat dur, nu au ieºit pe toate posturile tv sã arate ”uite ce a fãcut nesimþitul

de Ponta” ºi sã strige cã nu-ºi respectã cuvântul dat românilor, nu s-au legat cu lanþuri de

Guvern, eufemistic vorbind, sau orice altceva care sã nu permitã asemenea decizii contrare cu ce s-a promis. PNL ar fi câºtigat infinit mai mult dacã proceda aºa.

Dacã au mai fost alte fapte fãcute de PSD, trebuiau sã ia hotãrât atitudine public de fiecare datã ºi ulterior sã zicã ”gata ne-am sãturat” ºi sã plecãm de la guvernare. Dar aºa, cu cotitul la 180 de grade a doua zi dupã alegerile europarlamentare, cotiturã care ne-a luat pe toþi prin surprindere, nu ºtii ce sã crezi, care au

rahat. În Valea Jiului unde pentru fiecare pas fãcut s-a muncit din greu, am pierdut aproape tot”.

O declaraþie a preºedintelui PNL Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ, fãcutã presei, a fost printatã ºi este purtatã în buzunar de o parte a liberalilor din Valea Jiului, pentru a avea dovada, în faþa cetãþenilor, cã liderii judeþeni l-au taxat pe cel care a trãdat aºteptãrile alegãtorilor – Crin Antonescu. Când li se aratã obrazul, aceºtia scot declaraþia lui Moloþ... Este vorba de

pentru Iohannis. Au fost discuþii pro ºi contra, dar vreau sã spun cã în unanimitate s-a votat pentru Iohannis.

Din pãcate, domnul Antonescu a fãcut un lucru pe care puþini lideri de partid o fac, ºi anume a încercat sã atragã toate reacþiile negative ale partidelor, ale populaþiei, asupra persoanei lui, crezând cã salveazã, în acest fel, partidul. A fãcut ºi niºte greºeli tactice, cea mai mare considerând cã a fost ieºirea de la guvernare. Trebuia fãcutã, dar nu ºi-a ales bine momentul. Ieºirea de la guvernare, ruperea alianþei, trebuia fãcutã mult mai repede, în momentul în care Ponta ºi cu Bãsescu au fãcut acea coabitare ºi ºi-au pus procurorii.

Alianþa s-a fãcut tocmai pentru a rãsturna acest regim – regimul Bãsescu. Am ieºit de la guvernare într-un moment nepotrivit ºi comunicarea a fost foarte proastã cu cetãþenii, foarte mulþi sancþionându-ne pentru acest lucru”- a declarat liderul

fost mai rãi în acest caz – ei sau noi?” z ”Pe mine m-a dat PDL afarã din servici cu trei ani înainte de pensie. Cu unii m-am ºi judecat ºi acum sã le zic colega? În nici un caz! Vãd cã au fãcut deocamdatã alianþã electoralã ºi nu fuziune. Vor vedea cã majoritatea celor din PDL sunt rebuturi politice ºi umane.

PSD-ul e copil mic pe lângã cei din PDL, puteam guverna alãturi de ei. Greu, dar se putea. ªi aveam mult de câºtigat. Aºa, am dat o palmã la un

spusele lui Ioan Mircea Moloþ dupã ºedinþa BPJ, când s-a hotãrât susþinerea lui Claus Iohanis pentru a fi candidatul la preºedenþie. „Am avut o dezbatere serioasã astãzi în birou, pânã s-a dat votul

judeþean al liberalilor, în data de 17 iulie 2014. z ”Domnul Moloþ a dat vina doar pe Crin Antonescu, aºa cum au fãcut liderii de sindicat cu Miron Cozma. Întreb ºi eu, cum am întrebat ºi în

cazul lui Cozma: unde au fost ceilalþi liberali cu funcþii la centru ºi de ce l-au lãsat sã facã aºa ceva? ªtiu cã este jenant ºi pentru mulþi lideri de-ai noºtri, ºi mã refer la cei puternici, care au adus voturi importante. Pãi aºa o sã pãþim mereu?

Dacã pe un preºedinte de partid de-al nostru, la un moment dat îl apucã damblaua ºi aruncã tot partidul în cap, noi ceilalþi sã-l urmãm? Eu nu vãd aºa lucrurile ºi sunt mulþi care gândesc aºa.

Doamnã, eu sunt liberal, dar de acum voi fi la mine acasã. E prea mult pentru stomacul meu ceea ce s-a întâmplat. Pãi nimeni pânã acum nu mi-a arãtat obrazul, în toatã viaþa mea, ºi acum am ajuns sã plec capul pentru faptele altora”.

Liberalii care au fãcut declaraþiile de mai sus au cerut ca numele lor sã nu aparã, doar în caz de forþã majorã, având în vedere cã, spun ei, Costel Avram, cel mai activ liberal din Valea Jiului, alãturi de care, la Petrila, s-au dus oameni din alte localitãþi ale Vãii Jiului, ºi-a riscat postul pentru cã a fost supãrat pe ceea ce s-a întâmplat cu PNL. ”Dacã el, Costel Avram, a fost pus în discuþie, vã daþi seama cã noi vom fi aruncaþi ca niºte ciorapi murdari”.

Ileana FIRÞULESCU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 August2014

Legea înmormântãrilor a fost modificatã

Ceremoniile de înmormântare pot fi ºi laice, nu doar religioase

Î

nmormântare fãrã preot. Noua lege funerarã le permite oamenilor sã aleagã dacã vor sã îºi îngroape morþii cu ceremonie religioasã sau doar cu una laicã.

Românii pot alege din timpul vieþii cum se va oficia înmormântarea. Totodatã, oamenii vor putea opta pentru incinerare. Preoþii petroºãneni sunt rezervaþi în ceea ce priveºte acest subiect.

Carmen COSMAN - PREDA Monika BACIU

Guvernul a modificat Legea Înmormântãrii ºi oricine poate decide dacã vrea o înmormântare cu preot sau nu. Practic, legea prevede ºi existenþa unei „înmormântãri laice”, pe lângã cea religioasã, precedeatã sau nu de

înfiinþare a acestora. Înmormântãrile laice nu sut foarte bine înrãdãcinate ºi, pânã acum, doar sinucigaºii nu beneficiau de slujbã religioasã la înhumare.

Noua lege stipuleazã, însã, cã oricine poate decidie, cât este încã în viaþã, cum va fi înmormântat.

Reprezentanþii Bisericii Ortodoxe Române sunt rezer-

pentru fiecare.

“Nu mi se pare normalã noua lege.

Fiecare defunct trebuie sã fie condus pe ultimul drum, cu excepþia sinucigaºilor, dupã ce i s-a fãcut o slujbã religioasã pentru odihnã veºnicã. Aºa cum ºi taina cãsãtoriei se face la bisericã de cãtre preot, aºa se face ºi slujba de înmorm,ântare”,

incinerare. De precizat, însã, cã acum singurele crematorii din þarã funcþioneazã în Bucureºti ºi Oradea, iar elgislaþia este foare strictã în privinþa condiþiile de

vaþi, însã, atunci când vine vorba de acest subiect. Preoþii spun cã oamenii au liberul arbitru ºi totul depinde, pânã la urmã, de semnificaþia pe care o are moartea

spune un preot petroºãnean.

Nici credincioºii nu sunt tocmai mulþumiþi de noua lege.

“Am plãtit o viaþã întreagã ca sã fim îngropaþi creºtineºte,

iar acum vin cu alte modificãri. Nu e normal aºa ceva”, spune un petroºãnean.

O altã prevedere din lege este ca mormintele neîngrijite de mai bine de doi ani sã poatã fi confiscate de administratori.

A

tenþie cum întreþineþi locul de veci!

Modificãri sînt aduse ºi în ceea ce þine de cimitire.

Trebuie sã ºtiþi cã mormintele neîngrijite de mai bine de doi ani pot fi confiscate de administratori. Potrivit legislaþiei, „administra-

torul cimitirului retrage dreptul de folosinþã a locurilor de înhumare ºi îi înºtiinþeazã în scris pe titularii dreptului de folosinþa în urmãtoarele cazuri: a) titularului i se atribuie un

alt loc de înhumare; b) pãrãsirea sau menþinerea în stare de neîngrijire pe o perioadã mai mare de 2 ani a locurilor de înhumare ºi a lucrãrilor funerare, dupã o notificare prealabilã; c) neplata taxelor în condiþiile prevãzute de contract”. În plus, legea stabileºte drepturile ºi obligaþiile în legãturã cu activitãþi funerare, cimitire ºi crematorii umane.

Este obligatoriuca cimitirele sã fie împrejmuite cu gard, iar la cimitirele înfiinþate dupã intrarea în vigoare a legii, gardul se dubleazã cu o

perdea de arbori. În plus, intre morminte ºi gardul cimitirului se va asigura o zonã liberã de 3 m. De asemenea, în cazul cimitirelor înfiinþate dupã intrarea în vigoare a

prezenþei legi, distanþa minimã admisã intre zonele protejate ºi gardul care delimiteazã cimitirul este de 100 m. De precizat cã prin zone protejate se înþelege tot ce înseamnã zonele de locuit, zonele balneoclimaterice, zonele de odihnã ºi recreere, instituþiile social-culturale, unitãþile sanitare ºi unitãþile de învãþãmînt.

P

revederi pentru cimitire ªi nu orice loc viran poate fi transformat în cimitir. Conform prevederilor legale, la înfiinþarea cimitirului, proprietarul este obligat sã asigure drumurile interioare ºi aleile; sala de ceremonii funerare; spaþiul tehnic care sã asigure temperatura de pînã la 15°C, premergãtor ceremoniei funerare; existenþa unei surse de apã utilizabile; WC-uri; spaþiul amenajat corespunzãtor pentru depozitarea gunoiului; spaþii verzi, arbuºti, copaci pe marginea drumurilor ºi aleilor.

Legea a fost adoptatã în luna iulie ºi intrã în vigoare la 90 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Marti, 5 August 2014

Cristian Resmeriþã:

“Niculescu e defazat ºi e un mincinos notoriu” C

onsiliul de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara a amânat proiectul care prevede planul de reorganizare ºi eficientizare a entitãþii energetice. Planul care prevedea reducerea programului de lucru al personalului care nu era direct productiv de la 5 la 4 zile pe sãptãmânã a fost amânat de Consiliul de Administraþie al CEH. “Ordinea de zi prevedea ºi planul de restructurare ºi reorganizare al lui Niculescu prin care 3206 de angajaþi ar fi avut programul redus de la 5 la 4 zile de

lucru. Dupã discuþii extrem de dure ºi dupã ce am explicat situaþia, Consiliul de Administraþie a amânat punctul ºi nu l-a aplicat. Consiliul de Administraþie ºi-a

dat seama de intenþiile rele ºi total nerealiste prin care Aurel Niculescu îºi bate joc de oameni. Niculescu a vinovat de absolut tot, management absolut deefctuos ºi dã dovadã de laºitate, îl acuzã de Drãgoi, pe Viºan sau pe doamna Ciobanu sau pe Andronache (Daniel Andronache, fostul director general CEH-n.r.) de faptul cã el moºtenteºte un buget”, a declarat Cristian Resmeriþã, deputatul PSD. Potrivit deputatului, Niculescu nu mai are calitatea de director general. “ªi astãzi i-am solicitat demisia, chiar dacã nu îºi scrie demisia eu nu îl mai recunosc. Pentru mine e ca ºi demis”, a mai spus sursa citatã.

Resmeriþã mai apreciazã cã directorul general al CEH nu este conºtient de realitate.

“Din Consiliul de Administraþie, Niculescu e defazat total faþã de ceilalþi patru membri. Nu pot sã identifict o

Drãgoescu a Modificãri în P etre revenit pe funcþia de inginer ºef în Sãnãtate ºi organigrama Securitate în Muncã. În cadrul Consiliului de SNÎMVJ Administraþie de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului postul de director general adjunct al societãþii a fost desfiinþatã. Astfel, Petre Drãgoescu, cel care a ocupat aceastã funcþie va rãspunde acum de Direcþia de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã.

“Postul lui Petre Drãgoescu a fost scos din organigramã.

Acum va fi pe SSM, un post care l-a ocupat foarte mult timp la Compania Naþionalã a Huilei. Ne ajutãm fãrã reticenþe. Pentru mine e important sã am un om de bazã acolo unde este necesar”, a declarat Aurel Anghel, direc-

calitate pe care sã o evidenþiez, e un mincinos notoriu, a încercat sã mintã sindicatele, pe mine, pe toþi. Nu trebuie sã îºi batã joc de Valea Jiului ºi de judeþul Hunedoara”, a mai subliniat Resmeriþã.

Politicianul deºi a cerut demisia conducerii CEH, acesta nu are un înlocuitor, ci este de pãrere cã profesioniºtii ar trebui sã vinã cu soluþii, iar clasa politicã sã susþinã deciziile.

“Nu e treaba mea cine vine. Echipa

torul SNÎMVJ pentru Cronica Vãii Jiului.

Au mai fost modificãri în structura de conducere a societãþii. Fostul director al Minei Uricani, Adrian Petrar a fost mutat la SNÎMVJ ca inginer ºef producþie. Locul acestuia va fi ocupat de Pavel Dreghici Monika BACIU

managerialã a CEH cautã soluþii ºi o prezintã oamenilor politici care sã îi ajute. Numai Ceauºescu se pricepea la toate. Nu mai accept ca oamenii sã piardã din drepturi”, a conchis deputatul. În urmã cu o sãptãmânã, Cristian Resmeriþã a mai solicitat, public, demisia directorului general al CEH, Aurel Niculescu.

Totul a plecat de la un plan de redresare asumat de directorul general al Complexului Energetic Hunedoara ºi de care deputatul Resmeriþã spune cã a aflat acum ºi cu care nu poate fi de acord.

Plan de redresare ce vizeazã reducerea perioadei de lucru pentru o parte a angajaþilor ºi, implicit, a salariilor. Asta dupã ce oficialii CEH au încercat deja o mãsurã de reducere a costurilor, prin trimiterea prin rotaþie a personalului

TESA în ºomaj tehnic numai cã s-a ales cu un avertisment din partea ITM Hunedoara. Acum, problema revine în actualitate, doar forma diferã. O mãsurã care afecteazã în total 3206 salariaþi, care se vor trezi cu salariile diminuate cu 20 de procente. ªi care, economic nu rezolvã prea multe, în condiþiile în care economia realizatã este de fix 8,4 milioane de lei pânã la finele anului.

O sumã pe care de altfel conducerea CEH putea lesne sã o cuprindã în pierderea de 287 de milioane de lei cu care a fost aprobat BVC-ul de cãtre Guvern. Deputatul Resmeriþã spune cã nu a fost ºi nu va fi de acord cu astfel de mãsuri economice ºi, ca atare, cere demisia directorului geenral al CEH, Aurel Niculescu.

Monika BACIU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 August2014

Pe biciclete, într-un loc unic M

iºcarea pe biciclete începe sã prindã ºi în rândul hunedorenilor. Verde pentru Biciclete ºi Arsenal Park au organizat la sfârºitul sãptãmânii trecute cel mai mare concurs de biciclete din judetul Hunedoara: Cupa Arsenal Park MTB– Army Bike Contest.

Organizat într-un loc unic în România, Cupa Arsenal Park MTB este singurul

concurs de mountain bike. Arsenal Park, complex turistic cu specific militar.

Pentru cucerirea Cupei Arsenal Park s-au întrecut 229 bicicliºti din þarã ºi strãinãtate, pasionaþi de mountainbiking ºi cross-country.

Bãtãlia s-a dat pe traseele marcate din jurul complexului turistic, pe o distanþã de 11 km pe turã, de-a lungul cãruia au fost

poziþionaþi strategic arbitri ºi supraveghetori de traseu.

ARSENAL PARK este un complex turistic de vacanþã cu 3 stele pe epoleþi, unul dintre puþinele obiective cu tematicã militarã din Europa. Cele

88 de hectare pe care se întinde Arsenal Park oferã nenumãrate oportunitãþi: aventurã, muzeu militar în aer liber, teren de joacã într-un cadru natural dezarmant. Arsenal Park este astfel o tabãrã de antrenament, o bazã de expediþii turistice, o oazã de relaxare ºi în acelaºi

P

remiile puse la bãtaie au fost generoase ºi s-au situat printre cele mai mari premii oferite în cadrul unui astfel de concurs, iar câºtigãtorii sunt: Categoria sub 14 ani open: Locul I : Pescaru Patrick - 100 lei, diploma ºi cupã Locul II: Bican Adrian - 70 lei, diploma ºi cupã Locul III: Farkas Akos - 50 lei, diploma ºi cupã Categoria 14-17 ani open: Locul I : Burþa Roberto - 300 lei, diplomã ºi cupã Locul II:Pescaru Mario - 200 lei, diplomã ºi cupã Locul III: Mititelul Andrei - 100 lei, diplomã ºi cupã Categoria 18-29 ani masculin: Locul I : Bogdãnescu Laurenþiu - 300 lei, diplomã ºi cupã Locul II: Chiriac Ionuþ - 200 lei, diplomã ºi cupã Locul III: Gaiþã Mãdãlin - 100 lei, diplomã ºi cupã Categoria 18-29 ani feminin: Locul I : Dirlea Alexandra - 300 lei, diplomã ºi cupã Locul II: Teleabã Camelia - 200 lei, diplomã ºi cupã Locul III: Kovacs Anita - 100 lei,

timp, un furnizor de adrenalinã. Perfect pentru vacanþe ºi teambuildinguri.

Pe post de cupe au fost cãºti militare originale, iar pe post de medalii au fost oferite plãcuþe militare (dogtags). În plus, câºtigãtorii au primit bidoane de apã Verde pentru Biciclete.

Relaxare ºi în acelaºi timp, un furnizor de adrenalinã.

Perfect pentru vacanþe

ºi teambuildinguri.

Competitia „Cupa Arsenal Park MTB –

Army Bike Contest” a fost organizatã de Verde pentru Biciclete ºi Arsenal Park, împreunã cu fraþii Cosmin ºi Alin Roºu, în colaborare cu Clubul Racing Bike Pro, iar partener media al evenimentului a fost Kiss FM. Acest concurs se aflã deja la cea de-a patra ediþie, iar în acest an a fãcut parte din seria de competiþii West Bike Tour 2014.

Monika BACIU

diplomã ºi cupã Categoria 30-39 ani masculin: Locul I : Cergedi Istvan - 300 lei, diplomã ºi cupã Locul II: Mareº Alexandru - 200 lei, diplomã ºi cupã Locul III: Kovacs Zsolt - 100 lei, diplomã ºi cupã Categoria 30-39 ani feminin: Locul I : Cobianu Larisa - 300 lei, diplomã ºi cupã Locul II: Olar Cristina - 200 lei, diplomã ºi cupã Categoria 40 ani + masculin: Locul I : Sarosi Francisc - 300 lei, diplomã ºi cupã Locul II: Burþa Lazãr - 200 lei, diplomã ºi cupã Locul III: Vezentan Laurenþiu - 100 lei, diplomã ºi cupã Categoria 40 ani + feminin: Locul I : Zamfira Ioana - 300 lei, diplomã ºi cupã Locul II: Raþiu Delia - 200 lei, diplomã ºi cupã Locul III: Ardeleanu Claudia - 100 lei, diplomã ºi cupã Categoria ELITE open: Locul I : Madaras Attila 1000 lei, diplomã ºi cupã Locul II: Radu Tudor 700 lei, diplomã ºi cupã Locul III: Cobianu Simon 500 lei, diplomã ºi cupã

Luna August Luni: Supa crema de ciuperci cu crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii/Mozzarella pane cu cartofi natur Salatã/Desert Marþi: Supa minestrone/Ciorba de burtã Valdostana din pui cu legume mexicane/Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi

prãjiþi/ªniþel pane de porc cu cartofi sãseºti Salatã/Desert Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtura/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi Salatã/Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi piure/Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 August2014 epuneri de D coroane de flori, de ziua

minerului. În data de 6 august, atunci când ortacii din Valea Jiului îºi serbeazã ziua meserie, în Parcul central Carol Schreter din Petroºani vor avea loc depuneri de

Minerii, sãrbãtoriþi la Petroºani coroane de flori.

Municipalitatea va marca aceastã zi aºa cum se cuvine. “În data de 6 august, începând cu ora 9.30 va avea loc o ceremonie de depunere de coroane de flori, în parc, la sta-

tuia minerului unde vor fi invitaþi toþic ei care doresc sã participe ºi instituþiile”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Celebrarea acestei zile are loc într-o perioadã de frãmântãri în rândul ortacilor ºi nu numai.

“Este o problemã însã de-a lungul timpului au fost perioade mai bune sau mai rele pentru minerit, acum ne confruntãm cu o situaþie specialã însã eu cred cã aceste lucruri trebuie pãstrate ºi duse mai departe cu semnalele de alarmã

de rigoare pentru a putea sã vedem care va fi viitorul mineritului

în Valea Jiului”, a mai spus sursa citatã.

Ziua Minerului e sãrbãtoritã în aceastã datã pentru a marca greva minerilor de la

Lupeni care, la 6 august 1929, au încetat munca pentru a cere condiþii mai bune de lucru.

Monika BACIU

Ziua Minerului, întâmpinatã cu tichete-cadou

A

ngajaþii de la unitãþile extractive din Valea Jiului – atât cele viabile, cât ºi cele neviabile – au primti tichete – cadou cu ocazia zilei e 6 agust, când se serbeazã Ziua Minerului.

Pentru angajaþii de la Complexul Energetic Hunedoara – care cuprinde minele Lonea, Livezei, Vulcan ºi Lupeni, valoarea negociatã a tichetelor cadou este de 350 de lei, iar de luni a început distribuirea acestora. În prezent, în cadrul CEH lucreazã circa

6.600 de angajaþi.

Cei de la minele neviabile, incluse în Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului, beneficiazã, de asemenea, de tichete cadou în

valoare de 400 de lei, dar în acest caz distribuirea a început cu un hop. Practic, tichetele erau venite de vineri, însã s-a încercat amânarea împãrþirii acestora, spre nemulþumirea angajaþilor. „S-a blocat de la societate distribuirea lor ºi nu înþeleg de ce, mai ales cã erau venite de vineri.

Directorul general al SNIMVJ nu era, dar am discutat cu restul persoanelor din conducere care spuneau cã marþi se vor distribui, cu toate cã iniþial s-a spus cã de luni începe împãrþirea acestora”, a declarat Laszlo Domokos, preºedintele Sindicatului Huila de la unitãþile minire neviabile. Situaþia a creat tensiuni ºi, spune Domokos, minerii de la schimbul II au fost la un pas de a nu intra în ºut, însã, pânã la urmã, situaþia s-a rezolvat, iar tichetele cadou de Ziua Minerului au început sã fie distribuite. În total, SNIMVJ are 1932 de angajaþi, cu tot cu cei aflaþi în previz din data de 1 august care, la rândul lor, beneficiazã de aceste adaosuri salariale.

Car men COSMAN-PREDA

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

14 Program & Horoscop

10:00 Nimic prea bun pentru un cowboy 10:50 Discover România 11:00 Teleshopping 11:30 Nocturne 12:20 Discover România 12:30 Lumea ºi noi 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Interes general 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 România.ro 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

10:30 11:15 12:00 12:30 13:30 14:00 15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:30 23:00

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00 22:30

Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Regina cumpãrãturilor Teleshopping Trãsniþii din Queens B. D. în alertã Walker, poliþist texan Focus Râzi ºi câºtigi Vrei sã fii milionar?

Alvin ºi veveriþele 2 Trãsniþii Click!

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 România, acum ªtirile B1 Bunã seara, România Butonul de panicã

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 August 2014

10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Poftiþi pe la noi!

19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Poftiþi pe la noi!

23:00 Serviciul Român de Comedie: Happy Show

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Fraþii 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Impactul 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Jaf contra cronometru 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Spartacus: Zeii arenei

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa s-ar putea sã fiþi iritat din cauza neînþelegerilor cu un partener de afaceri. Discutaþi calm ºi încercaþi sã ajungeþi la o concluzie comunã. Dacã aveþi de circulat cu maºina, fiþi foarte atent! Sunteþi predispus la accidente.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 Pastila de râs Medicament fãrã efecte secundare 10:30 Toamna bobocilor 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Nuntã cu surprize 16:00 Teleshopping 16:45 Iarna bobocilor 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Tradarea

10:00 10:15 11:00 11:15 12:00 12:15 13:00 13:15 14:00 14:15 15:00 15:15 16:00 16:15

ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal European ªtirile Digi Sport Fotbal European ªtirile Digi Sport Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Puteþi avea mici întârzieri, cauzate de evenimente neprevãzute. Nu vã puneþi mari speranþe într-o afacere, ca sã nu fiþi dezamãgit. Amânaþi deciziile importante ºi pãstraþi-vã calmul!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Se pare cã sunteþi stresat pentru cã nu primiþi nici un sprijin la serviciu. Aveþi grijã sã nu îi jigniþi pe cei din jur! Seara, s-ar putea sã aflaþi cã un prieten apropiat a suferit un accident de circulaþie.

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã 12:00 Pastila Vouã 12:15 Baronii 12:45 Clipuri 13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã 14:30 Teleshopping 14:45 Sã v-amintiþi Duminica...

18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Fugarul

21

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa vã enervaþi la serviciu pentru cã primiþi sarcini suplimentare. Fiþi prudent. S-ar putea ca ºeful sã nu fie în toane prea bune! Nu este cazul sã vã descãrcaþi nervii acasã! Ar fi bine sã vã relaxaþi.

23 august *** 22 septembrie

Sunteþi hotãrât sã plecaþi într-o cãlãtorie de afaceri pe care aþi tot amânat-o. Partenerul de viaþã vã reproºeazã cã nu aþi ales cel mai bun moment, pentru cã aveþi probleme importante acasã. S-ar putea sã renunþaþi definitiv la cãlãtorie, în urma unei discuþii.

S-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã aþi cheltuit prea mult pentru un obiect de care nu era nevoie acum. Evitaþi speculaþiile financiare, pentru cã existã riscul sã ajungeþi într-o situaþie neplãcutã. Fiþi mai atent cum vã purtaþi cu prietenii!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

S-ar putea sã fiþi implicat într-un scandal la serviciu, din cauza bârfelor unui coleg. Controlaþi-vã reacþiile, pentru cã neînþelegerile se vor lãmuri repede. Dupã-amiazã intraþi pe neaºteptate în posesia unei sume de bani.

Astãzi nu este indicat sã circulaþi cu maºina, pentru cã existã pericolul sã fiþi implicat într-un accident. Dacã nu aveþi incotro, fiþi foarte prudent. Orice s-ar întâmpla, nu vã grãbiþi ºi ascultaþi-vã intuiþia!

23 noiembrie *** 20 decembrie Începeþi o lucrare de pe urma cãreia veþi câºtiga bine. Nu vã feriþi sã cereþi ajutorul prietenilor, dacã aveþi nevoie! Discutaþi calm cu cei din jur, ca sã nu declanºaþi o ceartã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi lãudat de ºefi pentru felul în care vã faceþi treaba. S-ar putea sã nu vã iasã o afacere din cauza unei situaþii nefavorabile.

Evitaþi întâlnirile cu prietenii ºi nu circulaþi cu maºina, pentru cã sunteþi predispus la accidente.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa este posibil sã vã enervaþi pentru cã nu aveþi bani sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de familie. S-ar putea ca o rudã mai în vârstã sã refuze sã vã împrumute.

21 februarie *** 20 martie Aveþi tendinþa sã fiþi irascibil din cauza oboselii. Ar fi bine sã evitaþi discuþiile în contradictoriu, pentru cã sunteþi predispus la probleme cu sãnãtatea. Amânaþi întâlnirile de afaceri. Ar fi bine sã nu vã forþaþi norocul.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 August 2014

Contribuþie pentru situaþiile de urgenþã

C

onsiliul Judeþean Hunedoara, prin intermediul preºedintelui ºi al unor funcþionari publici din cadrul aparatului de specialitate al acestuia, deþine calitatea de membru sau este reprezentat în mai multe structuri neguvernamentale din þarã ºi strãinãtate.

Astfel, instituþia judeþeanã are obligaþia de a plãti cotizaþiile cãtre aceste asociaþii. Pentru ADIVEST, Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat o sumã de bani în cadrul ºedinþei ordinare.

Monika BACIU “Având în vedere Adresa ADIVEST nr.

75/15.07.2914 având ca subiect Raportul ADIVEST nr.

18/26.06.2014 privind necesitatea majorãrii contribuþiei CJ Hunedoara pentru asigurarea funcþionãrii Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã pentru Managementul Situaþiilor de Urgenþã - ADIVEST în anul 2014 înregistrat la Registratura Consiliului Judeþean Hunedoara sub numãrul 7083/17.07.2014, propunem alocarea sumei de

D

146.334,00 lei reprezentând suplimentarea contribuþiei Consiliului

Judeþean Hunedoara, de la 30.000,00 lei la 176.334,00 lei în confor-

mitate cu necesitãþile actuale ale Asociaþiei”, se aratã în documentele CJH. O mare parte a populaþiei din Regiunea Vest nu are acces facil la serviciile sanitare de calitate din cauza dificultãþilor financiare ºi de transport.

Pe fondul unei subfinanþãri perpetuate, baza tehnico-materialã ºi managementul sistemului pentru unitãþile sanitare ºi de intervenþie în situaþii de urgenþã este de slabã calitate, cu efecte dramatice asupra sãnãtãþii populaþiei ºi ºanselor de supravieþuire în situaþii de urgenþã datorate timpilor mari de intervenþie ºi echipãrilor neadecvate. În acest context, prin asocierea celor patru judeþe din Regiunea Vest, a luat fiinþã ADIVEST – Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã pentru Situaþii de Urgenþã.

Conducere nouã la DGASPC Hunedoara

irecþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara are o nouã conducere. Consilierii judeþeni au numit-o pe Monica Georgescu director al Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara.

Monika BACIU

”Consiliul judeþean numeºte, sancþioneazã ºi dispune suspendarea, modificarea ºi încetarea raporturilor de serviciu sau, dupã caz, a raporturilor de muncã, în condiþiile legii, pentru conducãtorii instituþiilor ºi serviciilor publice de interes judeþean, potrivit prevederilor art. 91 alin. 1 lit. a, alin. 2 lit. e din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Din data de 01.01.2014, doamna Georgescu Monica a exercitat cu caracter temporar funcþia publicã de conducere de director general al Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi

Protecþia Copilului Hunedoara. Numeºte pe doamna Georgescu Monica în funcþia publicã de conducere de director general al Direcþiei Generale de Asistenþã

Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara, grad II, clasa de salarizare 82, gradaþia 4 având un salariu de bazã lunar de 3026 lei, la care se adaugã un spor de condiþii deosebite de 505 lei”, se aratã în nota de fundamentare. În data de 17.07.2014,

Agenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publici a organizat concursul pentru ocuparea funcþiei publice de conducere de director general al Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara, în condiþiile art. 58 alin. 2 lit. a din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Ca urmare a

concursului organizat pentru ocuparea funcþiei publice de conducere de director general al Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara, a fost declaratã admisã doamna Georgescu Monica, potrivit propunerii

de numire comunicatã prin adresa nr. 30963/2014 de cãtre Agenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publici.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet.

Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 August 2014

Cum gãseºti vacanþe ieftine în vârf de sezon

Î

P

Cea de-a opta lunã a anului este consideratã cea mai profitabilã de hotelierii de la malul mãrii, care

Zilele acestea, pe litoral, abia dacã gãseºti trei-patru camere libere, pe ici pe colo. Pentru a nu rãmâne nici cu ele goale, hotelierii au redus uºor tarifele.

Spre exemplu, un

n luna august, este greu de gãsit un loc liber în staþiunile de pe litoral, la preþuri rezonabile.

Existã însã ºi soluþii pentru a vã relaxa, cu cheltuieli mai mici.

afiºeazã tarife mai mari faþã de cele din iunie, de exemplu.

Cei care ºi-au rezervat locuri din timp au obþinut tarife mai mici, dar chiar ºi turiºtii care se decid sã plece în concediu pe ultima sutã de metri pot petrece vacanþa la mare, fãrã sã rãmânã cu buzunarele goale.

A

gentul, prietenul nostru Una dintre soluþiile pe care aceºtia le au este de a deveni clientul fidel al unui agent

de turism, care sã le furnizeze în timp util informaþii despre ofertele last minute, recomandã reprezentanþii

Asociaþiei Naþionale a Agenþiilor de Turism din România (ANAT).

Acest „parteneriat” nu implicã ºi cheltuieli suplimentare pentru turist, deoarece agentul încaseazã comisioane de la hotelieri.

Cea de-a doua este ca turistul sã caute constant informaþii.

Agenþiile de turism publicã ofertele last minute pe prima paginã a propriilor site-uri sau pe site-uri specializate, însã ofertele se schimbã constant, în funcþie de noile rezervãri, astfel cã pot fi greu de urmãrit.

uþine locuri libere

hotel din Eforie Nord, catalogat la trei stele, a tãiat doar 65 de lei din tariful stabilit iniþial, pânã la 1.075 de lei/persoanã, pentru un sejur cu ºase nopþi de cazare cu pensiune completã, în perioada 3-8 august, potrivit ofertei last minute, afiºatã ieri de Sensation Tour.

Un alt hotel din aceeaºi staþiune, dar care arboreazã patru stele pe frontispiciu, a redus tariful cu 250 de lei, pânã la 850 de lei/persoanã, pentru un sejur de ºase nopþi cu mic dejun. Acelaºi pachet, oferit de o altã unitate din aceeaºi staþiune, dar care este cotatã la douã stele, costã 622 de lei/persoanã, la ofertã, faþã de 900 de lei, cât era

tariful standard. În Mamaia, un sejur de cinci nopþi la un hotel de patru stele, în perioada 11-13 august, costã acum 988 de lei/persoanã, potrivit ofertei afiºate ieri de Pangea Travel.

Tariful a fost redus, în cadrul ofertei last minute, cu numai 100 lei faþã de cel standard.

L

ast minute peste hotare

ªi cei care aleg destinaþii mai îndepãrtate pot gãsi preþuri mai mici. Spre exemplu, un sejur de ºapte nopþi allinclusive, care va începe pe 17 septembrie, într-un hotel de cinci stele din staþiunea Sharm el

Sheikh, costã 749 euro/persoanã, potrivit ofertei last minute, afiºatã de Jeka Turism. Suma acoperã cazarea, masa, transportul ºi toate taxele.

Totodatã, ºi cei care aleg Grecia sau Turcia în august pot plãti mai puþin. Un sejur de ºapte nopþi în Corfu, la un hotel de douã stele cu demipensiune, costã 429 de euro/persoanã. Suma include transportul ºi toate taxele. Pentru un sejur cu aceeaºi duratã în Antalya, într-un hotel cotat la patru stele, tariful este de 446 euro/persoanã, potrivit ofertelor afiºate ieri de Prestige Tours. Plecarea se face pe 5 august.

Se lãrgesc plajele. Cu nisip din Marea Neagrã ºi bani europeni

estimeazã cã, în ultima jumãtate de secol, litoralul românesc a pierdut circa 2.000 de hectare de plajã.

Lucrãrile din toamnã

planului. Valoarea totalã a proiectului pentru aceste zone e de 145 de milioane de euro. Banii nu vin de la buget ci din fonduri europene nerambursabile.

Termenul de finalizare al proiectului e noiembrie 2015, dupã care

vin ca urmare a unei strategii gândite din 2011 ºi care se întinde pe o perioadã de 30 de ani. Cele cinci loturi la care se va lucra din septembrie au fost considerate prioritare ºi sunt doar prima fazã a

Administraþia Bazinalã de Apã Dobrogea va aplica pentru un nou proiect de mediu.

Urmãtoarele vizate sunt plajele din sudul litoralului, de la Eforie pânã la 2 Mai, ºi, în nord, din Mamaia pânã la Nãvodari.

P

rimele pe listã sunt loturi din Mamaia, Eforie ºi din zona Tomis, toate intens erodate ºi cu risc sã fie înghiþite de ape. Construirea digurilor a început deja iar de la 15 septembrie se trece lãþirea propriu-zisã.

Nisipul va fi adus din Marea Neagrã ºi cea mai mare cantitate, de 550 de metri cubi, va merge la Eforie Nord.

La final, plajele de pe litoral vor avea o suprafaþã mai mare cu 55 de hectare, fiecare lot fiind lãþit cu minimum 100 ºi maximum 150 de metri.

Schimbarea va fi

uriaºã - în momentul de faþã multe plaje din Constanþa aproape au dispãrut iar, la Eforie, plaja e rareori mai latã de 20 de metri.

Ritmul de degradare al zonelor de coastã e foarte accelerat, în Mamaia, media anualã de erodare e de doi - trei metri pe an. În lipsa unor mãsuri de protecþie, în urmãtorii 20 de ani, apele mãrii vor înainta cu cel puþin 40 de metri.

O cercetare realizatã între 2005-2007 a ajuns la concluzia cã majoritatea plajelor româneºti sunt în aceeaºi situaþie ºi riscã sã disparã în decursul a douã decenii. O pagubã de proporþii deja s-a produs. Se