CVJ Nr 667, luni, 4 august

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 667

Cronica Vãii Jiului Luni, 4 August 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

La adãpostul codrilor, turismul la negru se menþine

Se dau angajaþi de la ape pentru a-i prãda >>> PAGINA A 3-A

Vioi ºi liberi, din prea multã dragoste „caninã”

>>> PAGINA A 4-A

S-a trezit cu meteoritul în curtea casei >>> PAGINA A 5-A

Preºedintele TSD, candidat la Primãria Petroºani? >>> PAGINA A 6-A

C.C.M-ul minerilor ºi energeticienilor a fost înregistrat la ITM >>> PAGINA A 7-A

Lupeni prima miºcare revoluþionarã din Europa în anii crizei economicofinanciare din 1929 >>> PAGINILE 8-9 Discuþii pe tema liniei de troleibuz

Troleibuzul va anula licenþele transportatorilor >>> PAGINILE 10-11 Drumul spre Herculane, oprit de bariere birocratice

D

intr-un numãr de aproape 290 de cabane în staþiunea montanã Parâng doar 42 plãtesc pentru serviciile turistice de cazare oferite clienþilor.

Turismul la negru este greu de combãtut. Staþiunile montane din Valea Jiului sunt împânzite de cabane, însã doar un procent foarte mic dintre acestea sunt înregistrate ca fiind unitãþi de primire pentru turiºti. >>> PAGINA A 3-A

Fostul ministru Sulfina Barbu acuzatã de Buhãescu de intrigi ecologiste

>>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August 2014

La adãpostul codrilor, turismul la negru se menþine

D

intr-un numãr de aproape 290 de cabane în staþiunea montanã Parâng doar 42 plãtesc pentru serviciile turistice de cazare oferite clienþilor. Turismul la negru este greu de combãtut. Staþiunile montane din Valea Jiului sunt împânzite de cabane, însã doar un procent foarte mic dintre acestea sunt înregistrate ca fiind unitãþi de primire pentru turiºti.

Monika BACIU

42

din 290

În timp ce lucrãrile de dezvoltare stagneazã, se dezvoltã afacerile la negru. În munte, sunt înregistrate un numãr

de aproximativ 290 de cabane, însã doar câteva zeci plãtesc taxa montanã ºi îºi declarã veniturile.

În ultimii ani se doreºte dezvoltarea turismului în staþiunea montanã din Parâng.

“Noi avem înregistrate în statisticile noastre, diferenþiat pe zona Rusu ºi Parângul Mic 141, respectiv 152 de imobile, deci aproximativ un numãr de 290 de cabane, însã taxã hotelierã plãtesc doar societãþile comerciale, iar aici vorbim de un numãr de 13 care plãtesc taxa hotelierã, respectiv acel 1% din prima noapte de cazare ºi care se plãteºte pe baza unei declaraþii pe propria rãspundere care se depune la taxe ºi impozite locale la Petroºani. Pentru cã cuantumul este extrem de mic nu avem dificultãþi în a încasa aceastã taxã hotelierã, iar ceilalþi proprietari

de unitãþi care presteazã activitãþi de servicii turistice, cazare, restauraþie în Parâng, ei nu plãtesc taxã hotelierã dacã sunt declaraþi persoane fizice autorizate, ci au activitate directã cã Administraþia Finanþelor”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani.

Dintre cele aproape 300 de cabane, doar 13 care sunt înregistrate ca societãþi comerciale plãtesc aceastã taxã, iar alte 29 plãtesc o taxã la Administraþia Fiscalã.

“Aproximativ 290 sunt cabane, dar unele sunt în folosinþã proprie. Proprietarul le foloseºte doar pentru

el ºi familia sa. Nu presteazã activitãþi turistice cãtre cei caree vin în munte. Este doar pentru folosinþã personalã”, a mai spus sursa citatã.

Potrivit statisticilor de la Autoritatea NAþionalã pentru Turism, în staþiunea montanã din Parâng sunt înregistrate un numãr de 22 de unitãþi de primire turisticã.

Turismul la negru este un fenomen greu de depistat în staþiunile montane.

Investitorii care tin la atragerea turistilor si la realizarea unui turism de calitate la standarde înalte se luptã cu evazionistii, cu cei care practicã turismul la negru.

Circulaþia rãmâne închisã pe Dn7A

C

irculaþia auto pe DN 7A este închisã în continuare, iar pe aceastãp porþiune de drum au voie sã circule doar riveranii, a anunþat Prefectura Hunedoara. În zonã au început deja lucrãrile de consolidare.

Carmen COSMAN - PREDA

Se dau angajaþi de la ape pentru a-i prãda

M

ai multe persoane din Valea Jiului au semnalat operatorului de apã ºi canal din zonã cã persoane necunoscute s-au dat drept angajaþi ai societãþii cu scopul de a le pãtrunde în locuinþe.

Maximilian GÂNJU Sub pretextul reviziei aceºtia le-au cerut oamenilor o taxã pe care operatorul de apã nu o percepe. ”S.C . Apa Serv Valea Jiului S.A. atenþioneazã populaþia din Valea Jiului cã au fost semnalate cazuri în care persoane necunoscute s-au dat drept angajaþi ai Apa Serv solicitând accesul în locuinþe ºi diverse sume de bani.

Menþionãm cã angajaþii Apa Serv se legitimeazã cu documente

semnate ºi stampilate cu însemnele Apa Serv. Rugãm cetãþenii sã semnaleze orice astfel de situaþie

autoritãþilor competente”, se aratã într-un comunicat emis de S.C . Apa Serv Valea Jiului S.A.

O echipã de specialiºti s-a deplasat deja pe porþiunea afectatã din DN 7A pentru a face evaluarea pagubelor produse de viitura de sãptãpmâna trecutã, iar proiectanþii au inspectat artera rutierã ºi au identificat soluþiile tehnice pentru refacerea infrastructurii cãii de comunicaþie, precum ºi consolidarea

malurilor, acolo unde acest lucru se impune. Au început dja ºi lucrãrile de reparaþii a carosabilului rupt de viiturã, dar

circulaþia este restricþionatã în continuare pe DN 7A între Petroºani ºi Obârºia Lotrului.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August 2014

Vioi ºi liberi, din prea multã dragoste „caninã”

M

petroºenean Colonie.

Capturarea câinilor vagabonzi a fost sistatã în urmã cu câteva sãptãmâni de zile ºi nu se ºtie când operaþiunea va fi reluatã.

ulþumitã iubitorilor de animale, maidanezii continuã sã se plimbe nestingheriþi prin þarã, deci, ºi prin Valea Jiului. Asta, dupã ce o organizaþie „caninotarã” a câºtigat un proces în urma cãruia au fost sistate capturãrile ºi eutanasierile de câini comunitari.

Totuºi, la sesizarea cetãþenilor, câinii violenþi pot fi prinºi ºi pe

mai departe. „Mai avem dreptul de a captura doar exemplarele

deosebit de violente.

Prin urmare, la sesizarea cetãþenilor, câinii foarte agresivi sunt ridicaþi de pe stradã ºi cazaþi la noi, la adãpost. În ceea ce priveºte celelalte exemplare nu mai avem dreptul sã ne atingem de ele. Din pãcate, oamenii con-

Studenþi americani, la Cheile Buþii în tabãrã

E

nglish camp.

O organizaþie nonguvernamentalã din Craiova organizeazã în cursul acestei sãptãmâni o tabãrã la Cheile Buþii. Studenþi americani din Texas vor fi prezenþi în aceastã tabãrã.

“Timp de o sãptãmânã, între 04-10 august, te aºteaptã clase de englezã pentru toate nivelurile, activitãþi de toate tipurile, cafenea Starbucks, drumeþii ºi multe, multe alte surprize! Vino sã ne bucurãm împreunã cu un grup

de studenþi americani din Texas de aerul curat de munte”, se aratã în comunicatul organizatorilor.

Tabãra de limba englezã se adreseazã tuturor tinerilor pasionaþi de naturã, dar ºi de limbã englezã.

Monika BACIU

tinuã sã fie muºcaþi, pe strãzi, de haitele de câini comunitari dar noi nu mai putem sã intervenim. Asta este legea ºi aºteptãm sã vedem ce se va mai întâmpla pe viitor”, a declarat Cosmina Pãdure, medic veterinar la adãpostul canin din cartierul

„Efectuãm capturãri de maidanezi doar la solicitare, eutanasierile au fost suspendate deocamdatã, pentru cã suntem nevoiþi sã

respectãm legile ºi reglementãrile noi ce apar. Asta este situaþia ºi suntem nevoiþi sã ne conformãm chiar dacã oamenii se plâng de problema câinilor maidanezi, tot mai numeroºi, pe zi ce trece”, a mai spus Cosmina Pãdure. În acest moment, la adãpostul canin din cartierul petroºenean Colonie sunt „cazaþi” circa 100 de maidanezi, extrem de „puturoºi”. Pe de altã parte, în cele 7 luni scurse din acest an, aici, au fost eutanasiaþi 140 de câini comunitari, fiind vorba doar despre exemplare bolnave sau agresive.

Mir cea NISTOR

Tinerii romanocatolici s-au întâlnit la Petroºani

T

imp de 3 zile, municipiul Petroºani a gãzduit o întâlnire a tinerilor de confesiune romano-catolicã, vorbitori de limbã românã. La manifestare au participat circa 150 de tineri din judeþele Hunedoara, Cluj, Braºov, Mureº sau Bistriþa. „A fost vorba despre o primã întâlnire de acest gen derulatã la noi în Petroºani noi, Parohia Romano – Catolicã din localitate, primind cu plãcere oferta de organizare a acestei întâlniri diecezane a tinerilor catolici din Ardeal. Am avut un program cu tentã creºtinã în cadrul cãruia am încercat sã-i distrãm pe participanþi dar ºi sã-i educãm pentru cã ei sunt viitorul nostru”, a declarat Alexandru Ruºti, capelan Biserica Romano – Catolicã

Petroºani.

A fost pentru prima datã când tinerii de credinþã romano – catolicã din Ardeal s-au întâlnit în capitala Vãii Jiului. „Este vorba despre o premierã pentru cã o astfel de întâlnire, de aceastã anvergurã, nu a mai fost organizatã în Valea Jiului.

Au mai fost unele întâlniri locale organizate în localitãþile din zonã dar nici una la care sã participe reprezentanþi din întreg Ardealul.

Anul trecut, manifestarea s-a derulat în Braºov iar organizatorilor le-au plãcut tinerii din Valea Jiului pe care i-au considerat foarte veseli ºi optimiºti. Acesta a fost motivul pentru care, în acest an, manifestarea a fost organizatã la Petroºani”, a mai spus Alexandru Ruºti. De-a lungul celor 3 zile participanþii la manifestare au luat parte la o serie de acþiuni, printre acestea aflându-se vizitarea Peºterii Bolii, jocuri organizate în curtea bisericii romano-catolice din Petroºani sau o liturghie solemnã celebratã de cãtre arhiepiscopul Gyorgy Jakubinyi.

Mir cea NISTOR

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August 2014

S-a trezit cu meteoritul în curtea casei

O

familie din Petroºani a fãcut o descoperire uluitoare în timp ce sãpa o groapã în curtea casei pentru a introduce un stâlp. Oamenii au dat peste o bucatã de metorit greu de peste 8 kilograme, pe care l-au expertizat la un laborator din Germania.

Carmen COSMAN - PREDA

Meteoritul este vechi de aproximativ 300 de ani, au spus specialiºtii, care u ºi ceritificat roca descoperitã de familia din Petroºani. Se presupune cã meteoritul a fost adus de apã, cu ani în urmã, ºi aºa a rãmas acolo.

Pânã una – alta, însã, mai puþin importat este modul cum a ajuns în curtea oamenilor, ci neobiºnuitul descoperirii, la care a contribuit, din plin, ºi câinele familiei. „Bucata de meteorit am gãsit-o în curtea casei, în grãdinã mai

exact, unde se aflã ºi un pârâu. Tatãl meu a sãpat o groapã

descoperitã peste noapte, iar câinele – probabil de curiozi-

povesteºte Cornel Pintea cum au dat peste meteorit.

Bucata de rocã este foare grea, are mai bine de 8 kilograme ºi a fost ceitifactã la un laborator din Germania. Practic, este un meteorit cu

trimisã la u laborator penru analize ºi, într-adevãr, s-a confirmat cã este o bucatã de meteorit.

Existã ºi un certificat care atestã acest lucru. Conþine foarte multe metale, iar unul dintre metalele care atestã faptul cã e meteorit este nichelul. Conþine peste 7% nichel. Nu este radioactiv, este foarte greu ºi foarte vechi. Am vorbit cu un cunoscãtor, care mi-a spus cã este posibil sã-l fi adus apa în acel loc”, a mai spus Pintea.

C

olecþionari de meteoriþi

pentru a schimba un stâlp de la o poartã.

Groapa a rãmas

tate, ori cã a mirosit ceva – a început sã sape mai adânc”,

acte în regulã. „Am tãiat o bucatã din el care a fost

De precizat cã, pe plan mondial, este o întreagã nebunie în ceea ce priveºte colecþiile de meteoriþi ºi sunt o mulþime de pasionaþi.

Fragmentele de roci

Surpãrile de pe DN 7A deschid, parþial, Defileul

L

ucrãrile de consolidare a DN 7A au debutat. Reprezentanþii Drumurilor Naþionale au demarat lucrãrile de consolidare a porþiunilor de drum care s-au surpat pe DN 7A în urma ploilor torenþiale de sãptãmîna trecutã.

Monika BACIU Astfel, carosabilul va rãmîne închis total traficului. Acest lucru atrage dupã sine modificarea programului de lucru pe Defileul Jiului pentru cã Valea Jiului sã nu fie izolatã total. În perioada cît se va lucra pe DN 7A, Defileul

Jiului va fi închis doar cîteva ore zilnic. De acest tronson de drum traficul va fi închis între orele 7 ºi 12 “În perioada 01.08.2014 - 14.08.2014 circulaþia va fi închisã pentru toate categoriile de autovehicule de luni pînã vineri , numai în intervalul orar 7:00 - 12:00 (datoritã

închiderii circulaþiei pe DN 7A) . În perioada menþionatã traficul rutier se va desfãºura deviat pe urmãtoarele variante ocolitoare : Pentru relaþia Tîrgu Jiu Petroºani ºi retur : 1. DN 67 km 83+100 (Tg. Jiu Rm. Vîlcea) - DN 7 km 170+750 (Rm. Vîlcea Sibiu - Sebeº - Simeria) DN 66 km 210+555 (Simeria - Haþeg Petroºani) 2. DN 67 km 83+100 (Tg. Jiu - Dr. Tr. Severin) DN 6 km 337+825 (Dr. Tr. Severin - Orºova Caransebeº) - DN 68 km 5+300 (Caransebeº -

Haþeg) - DN 66 km 70+336 (Haþeg Petroºani) 3. DN 66 km 83+100 (Tg. Jiu - Filiaºi) - DN 6 km

din spaþiu au ajuns la mare preþ, fiind mai scumpe de multe ori decât celebre opere de artã sau pietrele preþioase.

Un gram dintr-un meteorit a carui origine poate fi clar atestatã sau dintr-un fragment de roca lunarã poate ajunge ºi la 50.000 de lire sterline. Rocile pot fi ºi prelucrate ºi transformate în podoabe ºi asta nu de ieri – de ayi, cu chiar de pe timpul vechilor egipteni.

De exemplu, întrun mormînt egiptean vechi de 5.000 de ani a fost descoperit un ºirag antic de mãrgele din fier ce pare sã fi fie alcãtuit din fragmente dintrun meteorit. ªi Cornel Pintea spune cã este decis sã vândã meteoritul descoperit, întreg sau pe bucãþi, în funcþie de preferinþe.

264+995 (Filiaºi - Strehaia - Dr. Tr. Severin - Orºova Caransebeº) - DN 68 km 0+000 (Caransebeº Haþeg) - DN 66 km 70+336 (Haþeg Petroºani)”, se aratã în informarea CNADNR. Tot în cursul acestei sãptãmîni circulaþia pe Defileul Jiului va fi deschisã în zilele de marþi, miercuri ºi joi.

Mãsura se datoreazã sãrbãtorilor religioase ce vor fi marcate la Mãnãstirea Lainici. Pe DN 7A au demarat lucrãrile de consolidare ºi refacere a drumului. Acesta s-a surpat din cauza ploilor torenþiale care au afectat zona în cursul acestei sãptãmîni.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August 2014

Consideraþie ºi respect pentru 13 brigãzi de mineri ºi o echipã de salvatori

M

arþi, 5 august, începând cu ora 16,00, minerii ºi salvatorii de la Petroºani vor fi omagiaþi într-un cadru festiv pentru tot ceea ce înseamnã ei pentru aceste meleaguri, la Hotel Onix.

Este o continuare a acestui gen de apreciere într-un cadru organizat, de þinutã, care se doreºte a deveni tradiþie.

Un consilier local, Costel Postolache, ºi un tânãr politician, Dacian Ciodaru, alãturi de prietenii lor, au lansat, la Petroºani, ºi funcþioneazã cu succes forma organizatã a respectului ºi consideraþiei pentru valorile umane ºi istoria Vãii Jiului.

Aºa s-a întâmplat cu actorii, cu scriitorii, cu cadrele militare etc., iar acum cu minerii, de ziua lor. Istoria zbuciumatã a mineritului din Valea Jiului este la apus, iar problemele

lor, care au fost prilejuri de luptã durã ºi sângeroasã pentru a fi eliminate, încã existã.

La mina Livezeni, singura din Petroºani, dupã închiderea celei de la Dâlja, mai are 13

Preºedintele TSD, candidat Proiect on-line la Primãria Petroºani? dedicat ºomerilor

brigãzi… În semn de apreciere, la Hotel Onix, fosta Casã de oaspeþi a fostului CNH, va a avea loc o întâlnire de suflet, începând cu ora 16, la care vor participa

reprezentanþii celor 13 brigãzi ale minei, plus o echipã de salvatori de la Salvamin Petroºani.

La manifestare vor participa parlamentari ºi personalitãþi reprezentative ale Vãii Jiului ºi judeþului Hunedoara.

Dupã eveniment, douã echipe de la mina Livezeni ºi de la mina Lonea se vor confrunta într-un meci de fotbal, pe terenul sportive al Universitãþii Petroºani.

Ileana FIRÞULESCU

A

genþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara a lansat un proiect intitulat „Bursa Locurilor de Muncã on-line”.

P

reºedintele TSD Hunedoara este dat ca un posibil candidat la alegerile locale din 2016, la Petroºani. Dacian Ciodaru ar putea fi aruncat în cursa pentru primar al „capitalei” Vãii Jiului.

Surse din interiorul PSD Petroºani spun cã directorul Universitãþii din Petroºani, Dacian Ciodaru ar urma sã fie pregãtit pentru o eventualã candidaturã la primãrie ºi chiar este numai o intenþie, ea are ºanse destul de mari de a se concretiza. Ciodaru este preºedintele Organizaþiei Tinerilor Social Democraþi Hunedoara, funcþie în care a fost ales în martie 2013, iar în PSD activeazã de mai bine de ºase ani. Potrivit surselor, Ciodaru ar avea ºanse

Acesta este finanþat din Fondul Social European considerabile de a se lupta cu prin Programul actualul primar al municipiului Operaþional Sectorial Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, „Dezvoltarea Resurselor pentru cã este mai apropiat de Umane” ºi vizeazã modvârsta sa, are notorietate pe ernizarea Serviciului plan local ºi PSD Petroºani a Public de Ocupare prin înregistrat un succes când a oferirea unei alternative la propus pe listele de la alegerile serviciile clasice de trecute un consilier provenit mediere ºi ocupare a din rândul tinerilor. forþei de muncã. „Este un politician foarte „Programul vine în spribun, nu degeaba este locul jinul ºomerilor pentru a-ºi patru la nivel naþional în TSD. gãsi un loc de muncã mai Nu doar el este bun, mai sunt uºor dar ºi a angajatorilor tineri în organizaþia PSD care îºi vor putea selecta Petroºani, însã ar putea fi o angajaþii on-line. Eu zic cã soluþie. Din ceea ce s-a discutat este un program foarte în organizaþie pânã acum, s-a bun, derulat în colaborare decis ca dupã alegerile prezicu alte 3 judeþe învecidenþiale sã se facã un sondaj nate. Conform acestuia, pentru a se stabili candidatul angajatorii hunedoreni ideal ºi apoi sã începem vor putea gãsi mai uºor pregãtirea lui. Ciodaru se aflã angajaþi, putând accesa pe aceastã listã care cuprinde cu ajutorul internetului cinci-ºase nume”, spun sursele CV-urile oamenilor aflaþi noastre. în cãutarea unui loc de Maximilian GÂNJU muncã ºi din alte judeþe”,

a declarat Judith Babþan, ºef Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani.

Noul program este considerat drept binevenit de cãtre reprezentanþii agenþiilor de ocupare a forþei de muncã din Valea

Jiului. „Fiecare acþiune pe care o întreprindem este efectuatã în folosul oamenilor, noi încercând sã le creºtem ºansele de identificare a unui loc de muncã”, a mai spus Judith Babþan.

Perioada de implementare a programului este de 18 luni, în intervalul 6 ianuarie 2014 – 5 iulie 2015, valoarea eligibilã a proiectului fiind de aproximativ 8 milioane de euro.

Mir cea NISTOR

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August 2014

C.C.M-ul minerilor ºi energeticienilor a fost înregistrat la ITM

M

inerii ºi energeticienii au un nou contract colectiv de muncã, dupã ce actul negociat de siondicae cu administraþia Complexului Energetic Hunedoara a fost înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncã Hunedoara.

Carmen COSMAN - PREDA Potrivit legislaþiei, contractul are deja aplicabilitate începând chiar din ziua în care a fost înregistrat, respectiv din data de 1 august. “De astãzi, 1 august, intrã în vigoare noul contract colectiv de muncã, unic la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. Tot de astãzi, salariaþii de la CEH beneficiazã de drepturile ºi de facilitãþile prevãzute în noul CCM. Pentru noi, cei de la Sindicatul Muntele,

este o mare realizare cã am reuºit sã definitivãm aceastã etapã, fiindcã aducerea în acelaºi contract ºi a minerilor ºi a energeticienilor nu a fost tocmai o misiune uºoarã.

Drepturile membrilor noºtri de sindicat sunt protejate acum legal”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Liderii sindicatului Muntele spun cã noul

CCM este cel mai bun din ultiomii 10 ani, deºi a fost greu de negociat deoarece au trebuit armonizate drepturile minerilor cu cele ale energeticienilor, fiind promul contract comun al celor douã categorii de personal. „A fost cel mai greu contract colectiv de muncã pe care l-am negociat.

Motivul este simplu: niciunul dintre cele

douã contracte existente pânã la momentul negocierii acestuia nu ar fi putut sã fie aplicabil pe tot Complexul Energetic Hunedoara. Mai mult decât atât, drepturile ºi facilitãþile pe care le-au cuprins cele douã contracte colective de muncã au trebuit sã fie armonizate ºi am dorit, ºi eu cred cã am ºi reuºit, sã pãstrãm, maximum

Încã 250 de mineri pãrãsesc sistemul

P

este 250 de mineri de la expoatãrile miniere neviabile din Valea Jiului au intrat în preaviz începând de vinri, iar de la 1 septembrie vor pãrãsi sistemul.

Carmen COSMAN - PREDA Concedierile colective fac parte din programul de restructurare a Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului,

care va funcþiona doar pânã în 2018.

La întocmirea listelor privind disponibilizãrile de personal s-a avut în vedere ca numãrul persoanelor care pleacã din cadrul sectorului indirect pro-

ductiv sã fie de patru ori mai mare decât cele din sectorul direct productiv.

Minerii care pleacã sunt de la exploatãprile din Petrila, Paroºeni ºi Uricani ºi, la ieºirea din sistem vor beneficia de plãþi compensatorii stabilite la suma de 31.248 lei net pentru fiecare salariat care pleacã din societate. În total este voba

despre 256 de persoane , dupã cum urmeazã: 79 de angajaþi de la mina Petrila, 95 de la mina Paroºeni, iar 75 de la exploatarea Uricani.

Alte 7 persoane provin din aparatul tehnic al SNIMVJ. Cea mai mare parte dintre salariaþii care sunt înscriºi pe listele de disponibilizãri colective sunt persoane care îndeplinesc condiþiile pentru pen-

din drepturile ºi facilitãþile avute în cele douã contracte colective de muncã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

C

e beneficii aduce CCM-ul Liderii minerilor spun cã, deºi pe o parte s-a pierdut, în ansambu noul CCM aduce un plus pentru angajaþii Complexului Energetic Hunedoara.

Pintre beneficiile importante se numãrã creºterea cu 200 de lei a sporului pentru munca în condiþii deosebite, dar ºi trei zile libere plãtite în plus sionare la cerere.

Minerii care pãrãsesc sistemul îºi vor primi drepturile bãneºti în data de 15 septembrie, oatã cu salariul pentru luna august.

Anul acesta, însã, disponibilizaþii nu mai primesc venit lunar de completare pe lângã ajutorul de ºomaj ºi nici nu le mai este consideratã vechime în muncã perioada în care primesc asistenþã socialã. În urma procesului

faþã de anii trecuþi.

Minerii au câºtigat ºi o primã jubiliarã, de care pânã acum benefiicau doar energeticienii. De adaosuri salariale beneficiazã ºi de Paºti, Crãciun, ziua meseriei sau, femeile, cu ocazia zilei de 8 Martie. De asemenea, sunt acordate prime de ziua copilului, la pensionarea din sistem, dar noul CCM înregistrat vineri ls ITM prevde ºi o serie de sporuri. De precizuat, însã, cã sporul de noapte a scãzut cu cinci procente iar sporul acordat energeticienilor care lucreazã în turã continuã a scãzut de la 200 la 100 la sutã.

Pentru energeticieni a scãzut ºi cuantumul primei de vacanþã, în timp ce sporul de doctorat sau cel de conducere a fost eliminat cu totul. de restructurare a personalului, în cadrul SNIMVJ vor mai rãmâne 1.676 de angajaþi. Unitãþile extractive care fac parte din SNIMVJ sunt într-un program de închidere a minelor de cãrbune nerentabile pânã în anul 2018, proiectul prevãzând acordarea de subvenþii pentru activitatea de închidere ºi conservare a minelor ºi disponibilizãri de personal anuale.

8 Actualitate

A

stãzi, este greu sã identificãm cel puþin o insulã a memoriei cu acea crimã teribilã, din 6 august 1929, de la Lupeni: au fost 22 de mineri morþi ºi 148 de rãniþi. Tragedia nu este departe de timpul prezent ºi totuºi multe ”piese” ale evenimentului lipsesc. Au trãit copiii acelor morþi, iar astãzi, poate, am întâlnit nepoþi de-ai lor. Nu i-a cãutat nimeni, niciodatã. Este greu de crezut cã vom afla vreodatã adevãrul istoric, pentru cã pe de o parte faptele au fost puse pe seama þãrãniºtilor care conduceau þara, pe de alta pe liberalii care conduceau economic Valea Jiului, iar pe de alta, istoricul expert în politica suborentalã Francisco Veiga consemneazã în cãrþile sale despre fapte ale legionarilor - armele confecþionate gãsite în urma mãcelului de la Lupeni ºi moartea a 15 militari. Apoi apar, în contextul acelor vremuri, comuniºtii, care doreau sã se evidenþieze, dar ºi Kominternul… În revista ”Clipa”, editatã de Fundaþia ”Niºte þãrani”, istoricul dr. Florin Rotaru, publica o analizã a mineritului din Valea Jiului în anul sângeros 1929 ºi cauzele care au

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August 2014

fãcut ca minerii sã se revolte ºi modul de acþiune al autoritãþilor.

Condiþiile mizere de muncã ºi de locuit ºi salariile mici – 2.300 lei avea un miner comparativ

Lupeni - prima miºcare revoluþionarã din Europa în anii crizei economico-financiare din 1929 cu cel al directorului 6.000.000 lei, au fãcut obiectul revendicãrilor, dar nimeni nu a avut nici mãcar intenþia sã-i asculte…

Lupeni 1929 – ”imposibilã” O istorie ”Primele ºapte luni ale anului 1929 aºtern deznãdejdea în Valea Jiului. Deziluzia trãdãrii ºi mizeria vieþii încleºtau sufletele. În lunile februarie ºi martie 1929, Comisia de arbitraj din cadrul Tribunalului Deva s-a întrunit în 12 ºedinþe fãrã niciun rezultat.

Negocierile pentru semnarea contractului colectiv de muncã deveniserã statice.

Treptat, mureau speranþele minerilor. Ei crezuserã sincer promisiunile naþional-þãrãniste fãcute în zi sfântã, de aniversare a zece ani de la Marea Unire, în 6 mai 1928, la Alba Iulia.

Greutãþile ºi nedreptãþile erau copleºitoare. În anul 1925, bazinul carbonifer din Valea Jiului fusese împãrþit între societãþile Petroºani ºi Lupeni în scopul sporirii considerabile a profitului capitalist. Beneficiul net al exploatãrilor miniere, între 1921 ºi 1929, a crescut cu 500%. Nu erau incluse în beneficiul net sporurile, gratificaþiile, tantiemele (indemnizaþiile speciale), jetoanele ºi salariile funcþionarilor.

Salariul de bazã al unui inginer, în perioada 19251927, era de 4.000 lei, la care se adãugau sporurile în valoare de 4.800 lei, astfel încât venitul era de 8.800 lei lunar. Salariul directorului tehnic era de 10.000 lei, dar venitul era de 22.000 lei lunar prin adãugarea sporurilor. Un membru al Consiliului de administraþie primea anual tantieme în valoare de 2.300.000 lei, iar preºedintele Consiliului,

care era ºi directorul general al Societãþii, primea o tantiemã în valoare de 6.000.000 lei. În schimb, salariile minerilor erau sub limita decenþei, aproximativ 2.300 lei lunar cu posibilitatea acordãrii unei prime pentru depãºirea normei zilnice.

ncheta jurnalisticã a lui Panait A Istrati – ”Exploatarea minerilor”

Într-o anchetã jurnalisticã intitulatã Exploatarea minerilor ºi publicatã în Lupta din 1 octombrie 1929, scriitorul Panait

Istrati scria: „Ele (primele salariale n.a.) dovedesc omului de cea mai rea credinþã cã felul cum înþeleg liberalii sã se îmbogãþeascã nu mai poate fi numit exploatare crâncenã, ci hoþie, banditism la drumul mare, ciumã, care trebuie numaidecât pedepsitã de justiþie [...]. Vedem cã pe luna decembrie prima începea de la 3,5 vagonete, cu suma de 46 de lei. Cã pentru 4 vagonete, omul va primi 50 de lei, iar dacã, plesnind în minã, reuºea sã scoatã 4,5 vagonete, va pune mâna pe 54 de lei. În ianuarie, pentru a primi 54 de lei erau nece-

sare 5,5 vagonete. Pe lângã flagranta tâlhãrie cu reducerea primei, pe mãsurã ce minerul dovedeºte capacitatea lui de robie, mai are direcþia minei încã un mijloc de a suge sângele sclavului.

Acesta e anularea vagonetelor declarate insuficient încãrcate, ori conþinând piatrã.” În plus, mizerabila viaþã a minerilor devenea cu totul sordidã din cauza lipsei acute a locuinþelor.

Sute de mineri din Lupeni erau obligaþi sã foloseascã sistemul denumit cu atâta cinism „patul comun ºi cald”, în care locul eliberat prin plecarea la serviciu era imediat ocupat de un alt miner ieºit din minã.

Mizeria ºi promiscuitatea erau locuri comune în Valea Jiului. ªi totuºi, timpul greutãþilor pare de neoprit. Se amplificã la sfârºitul anului 1928, odatã cu denunþarea contractului colectiv de muncã de cãtre societãþile miniere.

contractului colectiv de muncã se tergiverseazã.

Tensiunile cresc. În publicaþia Viaþa muncitoare, în 17 martie 1929, este scrutat timpul prezent, dar ºi viitorul apropiat: „Cei 30.000 de robi din Valea Jiului ce scormonesc adâncurile pãmântului nu vor sã mai rabde mizeriile [...]. Peste puþinã vreme ei vor porni la luptã pentru cucerirea revendicãrilor lor. Spiritul de solidaritate ºi de luptã al robilor din Valea Jiului va face sã tremure întreaga burghezie ºi socialdemocraþie. Muncitorimea

Muncitorilor le rãmâne numai arma grevei pasive. Remarca este exprimatã într-o ºedinþã de analizã, în 22 februarie 1929, a comitetului director al Societãþii, când se recunoaºte imposibilitatea furnizãrii comenzilor de cãrbune „din cauza creºterii simþitoare de absenþe ale lucrãtorilor, datoritã fie bolilor, fie frigului foarte intens, dar mai ales din cauza rezistenþei pasive.” Semnarea

trebuie sã ºtie cã numai prin lupta lor vor putea impune revendicãrile lor.

Altfel nu.”

Calmul aparent al muncitorilor din viaþa zilnicã de la suprafaþã, liniºtea din galeriile minelor ºi din ateliere îngrijorau patronii. În iunie 1929, administraþia minelor scria directorului general, la Bucureºti: „Avem onoarea a vã raporta cã, dupã cum ne comunicã informatorii noºtri, muncitorii din Valea Jiului fac pregãtiri pentru declanºarea grevei generale.”

Un bun prilej al declanºãrii acesteia a fost consideratã ziua de 1 august, zi de luptã a proletariatului internaþional pentru pace. În zilele de 29 ºi 30 iulie, au avut loc în Valea Jiului mai multe întruniri ºi mitinguri menite sã pregãteascã marea demonstraþie de stradã din ziua de 1 august.

Temãtor, guvernul naþional-þãrãnist a luat mãsuri speciale de prevenire. O importanþã deosebitã s-a acordat mãsurilor de intimidare.

Patrule de jandarmi au mers din casã în casã ºi i-au ameninþat pe mineri cã vor fi arestaþi dacã nu se vor prezenta la lucru. Preventiv, mai mulþi sindicaliºti au fost arestaþi.

Pentru moment, mãsurile represive ºi-au atins obiectivul: demonstraþia programatã la 1 august a eºuat.

La Petroºani, soseºte, cu scopul desluºirii

cauzelor eºecului, Vasile Luca, preºedintele Consiliului General al Sindicatelor. În zorii zilei de 3 august, se deschid lucrãrile Conferinþei sindicatelor din Valea Jiului. Întrerupte la prânz, discuþiile urmau a fi reluate în dupã-amiaza aceleiaºi zile. Din motive rãmase necunoscute, Vasile Luca nu a fost prezent la locul stabilit pentru continuarea lucrãrilor. În cursul nopþii, el a plecat spre Bucureºti, iar o parte dintre participanþi a fost arestatã. S-au salvat delegaþii din Lupeni, întrucât nu s-au dus acasã, unde erau, de fapt, aºteptaþi de jandarmi. Într-o stare de puternicã tensiune, în dimineaþa zilei de 4 august, se desfãºoarã conspirativ consfãtuirea principalilor activiºti de sindicat. Acum, se adoptã hotãrârea declanºãrii grevei generale a doua zi, în 5 august. Dimineaþa, la orele 6, minerii de la

mina Ileana n-au intrat în minã ºi nu ºi-au ridicat lãmpile. Dupã 40 de minute de tratative cu reprezentanþii administraþiei, minerii s-au încolonat ºi au pornit în marº spre mina ªtefan.

Concomitent, muncitorii de la mina Victoria au înapoiat lãmpile ºi, încolonaþi, s-au îndreptat spre puþul Aurelia. Împreunã, minerii de la Victoria ºi Aurelia s-au îndreptat spre mina Carolina, iar de aici, în jurul orelor 8.30, detaºamentele celor trei mine s-au îndreptat spre centrul oraºului. Strategia conducãtorilor grevei urmãrea concentrarea tuturor minerilor în centrul oraºului, de unde se trecea la ocuparea uzinei electrice, a cãrei întrerupere genera paralizarea întregii activitãþi a Societãþii Lupeni. La orele 9,45, aproximativ 5.000 de greviºti au luat cu asalt ºi au ocupat uzina electricã.

Reprezentanþii patronatelor au refuzat sã trateze cu greviºtii.

Compania de jandarmi ºi douã companii de grãniceri din Lupeni executau manevre de intimidare în jurul uzinei.

Ziua trece cu pregãtirile organizatorice ale ambelor tabere. În cursul nopþii, între orele 3 ºi 4, la Lupeni soseºte o unitate de jandarmi, alcãtuitã mai ales din plutonieri ºi ºefi de posturi. Noii sosiþi fac un popas la o cârciumã, unde li se pun la dispoziþie mari cantitãþi de bãuturi spirtoase. La orele 5,30, sosesc comandanþii trupelor, prefectul judeþului Hunedoara, ªtefan Rãzvan, prim-procurorul Tribunalului Hunedoara, judecãtorul de instrucþie.

Tãcerea dimineþii este spartã de discursul prefectului. Urmeazã somaþiile prim-procurorului adresate greviºtilor pentru a pãrãsi uzina imediat ºi necondiþionat.

Muncitorii au rãspuns cu revendicãrile lor: pâine, contract colectiv, condiþii umane de muncã, dreptate ºi libertate.

Dupã trecerea minutelor acordate prin somaþie, s-a dat ordin jandarmilor sã evacueze uzina. În timpul busculadei s-a auzit un foc de revolver. El a constituit pretextul deschiderii focului asupra muncitorilor. Jandarmii au tras în plin ºi douãzeci de trupuri neînsufleþite au cãzut în curtea uzinei. Ulterior, dintre cei 150 de greviºti cãzuþi, doi au decedat.

Grãnicerii, în schimb, au tras în aer. Totuºi, se putea ajunge la un adevãrat mãcel, dacã nu ar fi intervenit un eveniment neprevãzut. Dinspre dealul din faþa uzinei, familiile muncitorilor baricadaþi, soþii, copii, pãrinþi, au trimis o ploaie de pietre asupra jandarmilor.

Loviturile determinã dispersarea jandarmilor, fapt care a creat posibilitatea celor 5 000 de mineri sã se retragã din uzinã, îndeosebi prin canalul de scurgere spre Jiu. Canalul era îngust, iar la gura lui s-au aºezat sute de muncitori. Loviþi cu patul de armã ºi rãniþi de gloanþe, minerii rãniþi înroºesc apele canalului. În urma mãcelului, autoritãþile dezlãnþuie o teroare în masã.

Locuinþele minerilor sunt percheziþionate ºi sunt arestaþi minerii gãsiþi acasã. Se intenteazã un proces celor 70 de greviºti. Peste Valea Jiului se aºtern doliul ºi durerea înfrângerii.

Sacrificiul lor scrie o lecþie în istoria românilor.

Astãzi, nimeni nu o înþelege. În România contemporanã, o conºtiinþã autenticã este pãtrunsã în fiecare clipã de sentimentul difuz, inexplicabil, al incompetenþei ºi al iresponsabilitãþii.

Greva minerilor din Lupeni a fost printre primele baricade de luptã proletarã din lume ºi este prima miºcare revoluþionarã din întreaga

Europã în anii crizei economico-financiare din 1929” – dr. Florin Rotaru.

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

A

stãzi, este greu sã identificãm cel puþin o insulã a memoriei cu acea crimã teribilã, din 6 august 1929, de la Lupeni: au fost 22 de mineri morþi ºi 148 de rãniþi. Tragedia nu este departe de timpul prezent ºi totuºi multe ”piese” ale evenimentului lipsesc. Au trãit copiii acelor morþi, iar astãzi, poate, am întâlnit nepoþi de-ai lor. Nu i-a cãutat nimeni, niciodatã. Este greu de crezut cã vom afla vreodatã adevãrul istoric, pentru cã pe de o parte faptele au fost puse pe seama þãrãniºtilor care conduceau þara, pe de alta pe liberalii care conduceau economic Valea Jiului, iar pe de alta, istoricul expert în politica suborentalã Francisco Veiga consemneazã în cãrþile sale despre fapte ale legionarilor - armele confecþionate gãsite în urma mãcelului de la Lupeni ºi moartea a 15 militari. Apoi apar, în contextul acelor vremuri, comuniºtii, care doreau sã se evidenþieze, dar ºi Kominternul… În revista ”Clipa”, editatã de Fundaþia ”Niºte þãrani”, istoricul dr. Florin Rotaru, publica o analizã a mineritului din Valea Jiului în anul sângeros 1929 ºi cauzele care au

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August 2014

fãcut ca minerii sã se revolte ºi modul de acþiune al autoritãþilor.

Condiþiile mizere de muncã ºi de locuit ºi salariile mici – 2.300 lei avea un miner comparativ

Lupeni - prima miºcare revoluþionarã din Europa în anii crizei economico-financiare din 1929 cu cel al directorului 6.000.000 lei, au fãcut obiectul revendicãrilor, dar nimeni nu a avut nici mãcar intenþia sã-i asculte…

Lupeni 1929 – ”imposibilã” O istorie ”Primele ºapte luni ale anului 1929 aºtern deznãdejdea în Valea Jiului. Deziluzia trãdãrii ºi mizeria vieþii încleºtau sufletele. În lunile februarie ºi martie 1929, Comisia de arbitraj din cadrul Tribunalului Deva s-a întrunit în 12 ºedinþe fãrã niciun rezultat.

Negocierile pentru semnarea contractului colectiv de muncã deveniserã statice.

Treptat, mureau speranþele minerilor. Ei crezuserã sincer promisiunile naþional-þãrãniste fãcute în zi sfântã, de aniversare a zece ani de la Marea Unire, în 6 mai 1928, la Alba Iulia.

Greutãþile ºi nedreptãþile erau copleºitoare. În anul 1925, bazinul carbonifer din Valea Jiului fusese împãrþit între societãþile Petroºani ºi Lupeni în scopul sporirii considerabile a profitului capitalist. Beneficiul net al exploatãrilor miniere, între 1921 ºi 1929, a crescut cu 500%. Nu erau incluse în beneficiul net sporurile, gratificaþiile, tantiemele (indemnizaþiile speciale), jetoanele ºi salariile funcþionarilor.

Salariul de bazã al unui inginer, în perioada 19251927, era de 4.000 lei, la care se adãugau sporurile în valoare de 4.800 lei, astfel încât venitul era de 8.800 lei lunar. Salariul directorului tehnic era de 10.000 lei, dar venitul era de 22.000 lei lunar prin adãugarea sporurilor. Un membru al Consiliului de administraþie primea anual tantieme în valoare de 2.300.000 lei, iar preºedintele Consiliului,

care era ºi directorul general al Societãþii, primea o tantiemã în valoare de 6.000.000 lei. În schimb, salariile minerilor erau sub limita decenþei, aproximativ 2.300 lei lunar cu posibilitatea acordãrii unei prime pentru depãºirea normei zilnice.

ncheta jurnalisticã a lui Panait A Istrati – ”Exploatarea minerilor”

Într-o anchetã jurnalisticã intitulatã Exploatarea minerilor ºi publicatã în Lupta din 1 octombrie 1929, scriitorul Panait

Istrati scria: „Ele (primele salariale n.a.) dovedesc omului de cea mai rea credinþã cã felul cum înþeleg liberalii sã se îmbogãþeascã nu mai poate fi numit exploatare crâncenã, ci hoþie, banditism la drumul mare, ciumã, care trebuie numaidecât pedepsitã de justiþie [...]. Vedem cã pe luna decembrie prima începea de la 3,5 vagonete, cu suma de 46 de lei. Cã pentru 4 vagonete, omul va primi 50 de lei, iar dacã, plesnind în minã, reuºea sã scoatã 4,5 vagonete, va pune mâna pe 54 de lei. În ianuarie, pentru a primi 54 de lei erau nece-

sare 5,5 vagonete. Pe lângã flagranta tâlhãrie cu reducerea primei, pe mãsurã ce minerul dovedeºte capacitatea lui de robie, mai are direcþia minei încã un mijloc de a suge sângele sclavului.

Acesta e anularea vagonetelor declarate insuficient încãrcate, ori conþinând piatrã.” În plus, mizerabila viaþã a minerilor devenea cu totul sordidã din cauza lipsei acute a locuinþelor.

Sute de mineri din Lupeni erau obligaþi sã foloseascã sistemul denumit cu atâta cinism „patul comun ºi cald”, în care locul eliberat prin plecarea la serviciu era imediat ocupat de un alt miner ieºit din minã.

Mizeria ºi promiscuitatea erau locuri comune în Valea Jiului. ªi totuºi, timpul greutãþilor pare de neoprit. Se amplificã la sfârºitul anului 1928, odatã cu denunþarea contractului colectiv de muncã de cãtre societãþile miniere.

contractului colectiv de muncã se tergiverseazã.

Tensiunile cresc. În publicaþia Viaþa muncitoare, în 17 martie 1929, este scrutat timpul prezent, dar ºi viitorul apropiat: „Cei 30.000 de robi din Valea Jiului ce scormonesc adâncurile pãmântului nu vor sã mai rabde mizeriile [...]. Peste puþinã vreme ei vor porni la luptã pentru cucerirea revendicãrilor lor. Spiritul de solidaritate ºi de luptã al robilor din Valea Jiului va face sã tremure întreaga burghezie ºi socialdemocraþie. Muncitorimea

Muncitorilor le rãmâne numai arma grevei pasive. Remarca este exprimatã într-o ºedinþã de analizã, în 22 februarie 1929, a comitetului director al Societãþii, când se recunoaºte imposibilitatea furnizãrii comenzilor de cãrbune „din cauza creºterii simþitoare de absenþe ale lucrãtorilor, datoritã fie bolilor, fie frigului foarte intens, dar mai ales din cauza rezistenþei pasive.” Semnarea

trebuie sã ºtie cã numai prin lupta lor vor putea impune revendicãrile lor.

Altfel nu.”

Calmul aparent al muncitorilor din viaþa zilnicã de la suprafaþã, liniºtea din galeriile minelor ºi din ateliere îngrijorau patronii. În iunie 1929, administraþia minelor scria directorului general, la Bucureºti: „Avem onoarea a vã raporta cã, dupã cum ne comunicã informatorii noºtri, muncitorii din Valea Jiului fac pregãtiri pentru declanºarea grevei generale.”

Un bun prilej al declanºãrii acesteia a fost consideratã ziua de 1 august, zi de luptã a proletariatului internaþional pentru pace. În zilele de 29 ºi 30 iulie, au avut loc în Valea Jiului mai multe întruniri ºi mitinguri menite sã pregãteascã marea demonstraþie de stradã din ziua de 1 august.

Temãtor, guvernul naþional-þãrãnist a luat mãsuri speciale de prevenire. O importanþã deosebitã s-a acordat mãsurilor de intimidare.

Patrule de jandarmi au mers din casã în casã ºi i-au ameninþat pe mineri cã vor fi arestaþi dacã nu se vor prezenta la lucru. Preventiv, mai mulþi sindicaliºti au fost arestaþi.

Pentru moment, mãsurile represive ºi-au atins obiectivul: demonstraþia programatã la 1 august a eºuat.

La Petroºani, soseºte, cu scopul desluºirii

cauzelor eºecului, Vasile Luca, preºedintele Consiliului General al Sindicatelor. În zorii zilei de 3 august, se deschid lucrãrile Conferinþei sindicatelor din Valea Jiului. Întrerupte la prânz, discuþiile urmau a fi reluate în dupã-amiaza aceleiaºi zile. Din motive rãmase necunoscute, Vasile Luca nu a fost prezent la locul stabilit pentru continuarea lucrãrilor. În cursul nopþii, el a plecat spre Bucureºti, iar o parte dintre participanþi a fost arestatã. S-au salvat delegaþii din Lupeni, întrucât nu s-au dus acasã, unde erau, de fapt, aºteptaþi de jandarmi. Într-o stare de puternicã tensiune, în dimineaþa zilei de 4 august, se desfãºoarã conspirativ consfãtuirea principalilor activiºti de sindicat. Acum, se adoptã hotãrârea declanºãrii grevei generale a doua zi, în 5 august. Dimineaþa, la orele 6, minerii de la

mina Ileana n-au intrat în minã ºi nu ºi-au ridicat lãmpile. Dupã 40 de minute de tratative cu reprezentanþii administraþiei, minerii s-au încolonat ºi au pornit în marº spre mina ªtefan.

Concomitent, muncitorii de la mina Victoria au înapoiat lãmpile ºi, încolonaþi, s-au îndreptat spre puþul Aurelia. Împreunã, minerii de la Victoria ºi Aurelia s-au îndreptat spre mina Carolina, iar de aici, în jurul orelor 8.30, detaºamentele celor trei mine s-au îndreptat spre centrul oraºului. Strategia conducãtorilor grevei urmãrea concentrarea tuturor minerilor în centrul oraºului, de unde se trecea la ocuparea uzinei electrice, a cãrei întrerupere genera paralizarea întregii activitãþi a Societãþii Lupeni. La orele 9,45, aproximativ 5.000 de greviºti au luat cu asalt ºi au ocupat uzina electricã.

Reprezentanþii patronatelor au refuzat sã trateze cu greviºtii.

Compania de jandarmi ºi douã companii de grãniceri din Lupeni executau manevre de intimidare în jurul uzinei.

Ziua trece cu pregãtirile organizatorice ale ambelor tabere. În cursul nopþii, între orele 3 ºi 4, la Lupeni soseºte o unitate de jandarmi, alcãtuitã mai ales din plutonieri ºi ºefi de posturi. Noii sosiþi fac un popas la o cârciumã, unde li se pun la dispoziþie mari cantitãþi de bãuturi spirtoase. La orele 5,30, sosesc comandanþii trupelor, prefectul judeþului Hunedoara, ªtefan Rãzvan, prim-procurorul Tribunalului Hunedoara, judecãtorul de instrucþie.

Tãcerea dimineþii este spartã de discursul prefectului. Urmeazã somaþiile prim-procurorului adresate greviºtilor pentru a pãrãsi uzina imediat ºi necondiþionat.

Muncitorii au rãspuns cu revendicãrile lor: pâine, contract colectiv, condiþii umane de muncã, dreptate ºi libertate.

Dupã trecerea minutelor acordate prin somaþie, s-a dat ordin jandarmilor sã evacueze uzina. În timpul busculadei s-a auzit un foc de revolver. El a constituit pretextul deschiderii focului asupra muncitorilor. Jandarmii au tras în plin ºi douãzeci de trupuri neînsufleþite au cãzut în curtea uzinei. Ulterior, dintre cei 150 de greviºti cãzuþi, doi au decedat.

Grãnicerii, în schimb, au tras în aer. Totuºi, se putea ajunge la un adevãrat mãcel, dacã nu ar fi intervenit un eveniment neprevãzut. Dinspre dealul din faþa uzinei, familiile muncitorilor baricadaþi, soþii, copii, pãrinþi, au trimis o ploaie de pietre asupra jandarmilor.

Loviturile determinã dispersarea jandarmilor, fapt care a creat posibilitatea celor 5 000 de mineri sã se retragã din uzinã, îndeosebi prin canalul de scurgere spre Jiu. Canalul era îngust, iar la gura lui s-au aºezat sute de muncitori. Loviþi cu patul de armã ºi rãniþi de gloanþe, minerii rãniþi înroºesc apele canalului. În urma mãcelului, autoritãþile dezlãnþuie o teroare în masã.

Locuinþele minerilor sunt percheziþionate ºi sunt arestaþi minerii gãsiþi acasã. Se intenteazã un proces celor 70 de greviºti. Peste Valea Jiului se aºtern doliul ºi durerea înfrângerii.

Sacrificiul lor scrie o lecþie în istoria românilor.

Astãzi, nimeni nu o înþelege. În România contemporanã, o conºtiinþã autenticã este pãtrunsã în fiecare clipã de sentimentul difuz, inexplicabil, al incompetenþei ºi al iresponsabilitãþii.

Greva minerilor din Lupeni a fost printre primele baricade de luptã proletarã din lume ºi este prima miºcare revoluþionarã din întreaga

Europã în anii crizei economico-financiare din 1929” – dr. Florin Rotaru.

Ileana FIRÞULESCU

10 Actualitate

Discuþii pe tema liniei de troleibuz

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August2014

Troleibuzul va anula licenþele transportatorilor

L

a masa discuþiilor pentru viitoarea linie de troleibuz. Cablurile existente vor dispãrea, la fel ºi transportatorii locali, iar noile troleibuze vor fi funcþionale dupã ce Consiliul Judeþean Hunedoara va realiza investiþia care prevede realizarea liniei de troleibuz.

Noile mijloace de transport în comun vor funcþiona în interiorul localitãþilor pe autonomia bateriei, iar în exterior acestea vor funcþiona prin alimentarea de la energia electricã. Tot în cadrul proiectului, sistemele de iluminat public din localitãþi vor fi modernizate.

O parte din edilii Vãii Jiului s-au întîlnit, vineri, cu vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balinþ, pentru a discuta despre proiectul liniei de troleibuz. Pentru a veni în sprijinul populaþiei din Valea Jiului, în sensul reducerii costurilor la biletele pe mijloacele de transport în comun, oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara au gîndit o

linie de troleibuz, care se lege Petroºaniul de Uricani.

“Un vis al meu devine realitate ºi nu multã lume credea în el. Sunt aici cu consultanþii care trebuie sã realizeze un studiu de fezabilitate pentru linia de troleibuz. Pentru linia de la Deva-Hunedoara este deja realizatã în proporþie de 90% ºi toatã experienþa de acolo se va transpune

în linia de troleibuz din Petroºani-AninoasaVulcan-Lupeni-Uricani.

S-au identificat soluþiile tehnice inovatoare ºi unul dintre inconveniente va fi eliminat ºi anume de a avea în interioriul oraºelor liniile de troleibuz. Noile troleibuze funcþioneazã pe acumulatori, iar liniile vor fi în afara oraºelor. În noua finanþare a UE, cred cã ceea ce nu credea nimeni, se înfãptuieºte.

Existã o sumã de bani pentru aºa ceva ºi e o sumã foarte mare.

Este vorba de peste 1,6 miliarde de euro, ceea ce mã îndreptãþeºte sã cred cã proiectele sunt finanþabile. Cred cã în luna octombrie ºi studiul de fezabilitate pentru linia Petroºani-Uricani va fi gata, în paralel facem ºi proiectul tehnic ºi când se va putea, vom depune cererile de finanþare. Vom face ºi licitaþiile în aºa fel încît, cînd apar primii bani sã putem sã demarãm lucrãrile”, a declarat Tiberiu Balinþ, vicepreºedintele CJH. Oficialii primãriilor

din Valea Jiului sunt de pãrere cã aceastã nouã viitoare investiþie va veni în sprijinul cetãþenilor ºi al turiºtilor.

“Eficienþa legatã strict economic de acest proiect cred cã o vor da calculele fãcute de cei abilitaþi ºi de cei care dau naºtere acestui proiect. Dacã privim lucrurile din punct de vedere social eficienþa nici nu poate fi contestatã pentru cã toþi cei care trãim aici în Valea Jiului ºtim cã, de fapt, populaþia cu greu stã doar în Petroºani. Este imposibil sã nu ai rude într-o altã localitate din Valea

Jiului, imposibil, un loc de muncã, sau dacã ai copii pe care îi trimiþi la ºcoli sau la licee în alte localitãþi, astfel cã reprezintã un câºtig pentru toþi locuitorii Vãii Jiului atât din punct de vedere al timpului, cît ºi despre costul biletului de transport care va fi mult mai redus decît cel actual”, a declarat Dorina Nitã, viceprimarul municipiului Petroºani.

Primarii din Vulcan ºi Uricani au venit ºi cu cîteva propuneri în ceea ce priveºte linia de troleibuz care va lega oraºele Vãii Jiului.

“Dacã avem în

vedere cã troleibuzul pleacã în acelaºi timp ºi de la Petroºani ºi de la Uricani, pentru cel care pleacã de la Petroºani este capãtul de linie, iar pentru cel care pleacã primul de la Uricani, Petroºaniul va fi capãt de linie.

Este un proiect important care poate sã ducã la reducerea cheltuielilor de transport, la condiþii mult mai confortabile ca cele de la nivel European.

Am rugat proiectantul sã se aibã în vedere în analiza studiului de fezabilitate ºi soluþia dezvoltãrii localitãþilor noastre. Avînd în vedere idea de a dezvolta turismul pe culoarul dinspre Cîmpul lui Neag spre Bãile Herculane, ar putea sã fie gînditã infrastructura pînã în zona Cîmpul lui Neag,, în sensul cã, dacã la început vor fi doar cîteva curse pe zi, odatã cu dezvoltarea turismului în viitorii ani acest numãr de curse sã se mãreascã ºi atunci e bine sã fie gîndit totul din timp”, a precizat primarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Luni, 4 August 2014 “Este nu doar pentru municipiul Vulcan cît ºi pentru toatã Valea Jiului, acest proiect este proiectl zero în momentul de fatã ºi noi militam la acest proiect de aproape ºase ani de zile dar pentru cã aºa sunt romanii informaþi, odatã nu este de acord primarul, odatã nu este de acord preºedintele, dar de aceastã datã am fost de acord toþi sã intre acest proiect de care mã bucur foarte mult ºi colegii mei din celelalte municipii ºi oraºe sunt de acord ºi de asemenea cei de la Consiliul Judeþean Hunedoara. Avem ºi propuneri pentru ca dupã ce se va face studiul de fezabilitate vom discuta cu proiectanþii ºi vom pune tot ceea ce este mai simplu ºi mai eficient pentru cetãþeni

care trebuie sã se deplaseze dintr-o localitate în alta ºi mai important pentru noi este deplasarea elevilor la ºcoli pentru ca aceºtia sunt obligate sã facã aceste curse zi de zi la ºcoalã ºi mobilitatea lor sã fie de sutã la sutã”, a subliniat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Viitoarea linie de troleibuz nu va intra în oraºul Aninoasa însã edilii cauta soluþii pentru transportul persoanelor pînã în localitate.

“Aceastã linie va traversa ºi oraºul Aninoasa pe DN, dar din pãcate conditile nu pemit ºi prelungirea în partea din dreapta al oraºului dar ne ajuta

Lumina de la capãtul tunelului ninoasa ar putea ieºi din insolvenþã.

A Promisiunile fãcute de premierul Victor Ponta în urmã cu ceva timp s-au adeverit.

pentru cã costurile suportate de cetãþeni vor fi mult mai mici, elevii vor putea face naveta la liceele din Petroºani. Este un benefic iar pe lîngã acesta vom beneficia ºi de iluminatul public pe traseul acesta care ne scuteºte pe noi din bugetul local. Dupã implementarea acestui proiect ne gîndim sã organizãm un sistem public de transport local prin care de la troleu ºi pînã în partea

de sus a oraºului sã asigurãm noi transportul”, a spus Nicolae Dunca, edilul oraºului Aninoasa.

18

luni

Demararea lucrãrilor depinde de data semnãrii contractului. Banii vin de la Uniunea Europeanã, iar investiþiile în cadrul proiectului se vor derula pe mai multe etape. Prin acest proiect pãienjeniºul de cabluri va dispãrea din peisajul urban, toate cablurile existente în prezent fiind îngropate într-un canal subteran.

“Totul depinde de cînd vor începe acestea ºi anume cînd se poate semna contrac-

tul de finanþare, dar de la data la care se semneazã contractul de finanþare eu cred cã în maxim un an jumãtate proiectul va fi gata, proiectul nu veder doar sã aducem troleibuzele, ci prevede sã construim liniile, prevede modernizarea iluminatului ºi înlocuirea tuturor stîlpilor de iluminat de pe acest traseu ºi iluminatul va fi unul modern cu lãmpi led care va duce la o economie importanta în ceea ce priveºte energia electricã ºi în plus un canal tehnic cu 6 linii pe care se vor coborî toate firele care vor fi pe traseul acestei linii.

Toate firele care astãzi sunt în aer ºi care nu aratã tocmai bine vor fi coborîte în subteran, de aceea cred cã circa 18 luni este un termen realist în care se realizeazã acest proiect”, a mai subliniat Balint.

L

icenþe anulate

Dacã proiectul are mai multe puncte forte existã ºi cîteva minusuri. Acestea vor afecta transportatorii.

Odatã implementat acest proiect, actualii transportatori locali vor rãmîne fãrã licenþele de transport. “În contractul pe care noi l-am fãcut cu societatea care a cîºtigat transportul public interurban de pe aceastã linie este prevãzut cã în cazul în care se finanþeazã un altfel de transport ºi mã refer la cel de troleibuz, li se anuleazã

licenþa. Mai mult decît atît nu cred cã termenul de transport interurban este propriu în Valea Jiului, trecem dintr-un oraº în celãlalt noi îi spunem transport interurban, nu. El este un transport urban ºi noi în proiectul pe care îl facem îl tratam cã transport urban pentru cã nu exista distanþe în oraºe, ci trecem dintr-un oraº în altul ca ºi cum am fi într-un singur oraº ºi în felul acesta vrem sã tratãm aceastã linie. Avantajul pe care noi l-am avut în vedere este acela de a aduce un preþ foarte mic acestui transport în aºa fel încît forþa de muncã, turiºtii, cetãþenii sã plãteascã cît mai puþin. Þinta de 2 lei pe bilet o sã o atingem”, a mai spus vicepreºedintele CJH. În ceea ce priveºte linia de troleibuz dintre Petrila ºi Petroºani, investiþia va fi realizatã în faza a doua. Anul trecut s-au semnat contractele de asociere dintre CJ Hunedoara ºi administraþiile publice locale, în vederea implementãrii acestui proiect, care sã ducã la reducerea costurilor biletelor de transport, care ar flexibiliza ºi forþa de muncã în Valea Jiului.

Finanþarea UE ar putea fi fãcutã cãtre autoritãþile publice, iar gestionarea acestor linii de transport sã revinã tot autoritãþilor, ca beneficiar al finanþãrii.

Monika BACIU

Administraþia localã de la Aninoasa are mari ºanse sã iasã din insolventã dupã ce Guvernul a alocat o sumã importantã de bani pentru plata datoriilor. Dupã doi ani de zile în care datoriile au crescut galopant, iar acum vor fi achitate, edilii se gîndesc la proiecte de dezvoltare.

“Promisiunile sunt, aºtept ºi eu vestea cea bunã.

Premierul a promis cã ni se va aloca aceastã sumã. Eu sper cã vom primi banii ºi vom putea plãti creditorii ºi astfel sã putem ieºi din insolventa ºi cu banii pe care îi mai avem la ora actualã sã putem ºi noi sã scriem proiecte ºi sã putem reconstrui oraºul pentru cã totuºi este o realizate mare ca dupã doi ani sã pot scãpa de colosala suma de 92 de miliarde de lei datorie”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa.

Suma ce urmeazã sã intre în conturile administraþiei poate acoperi toate restantele faþã de creditori.

“Este vorba de 36 de miliarde de lei pe care îi mai avem la ora actualã datorie. Premierul mi-a promis cã îmi dã toatã suma pentru cã nu este una exagerat de mare ºi mai ales ca ºi noi am fãcut eforturi foarte mari ca de la 92 de miliarde de lei sã scãdem pînã la 36 de miliarde de lei. Numai cã premierul a zis cã ne ajutã cu condiþia ca sã nu ajungem iar într-un an sau doi din nou în insolvenþã, lucru care cu siguranþã nu se va întîmpla”, a mai spus sursa citatã.

Aninoasa a fost prima localitate din þara care ºi-a declarat insolvenþa. Datoriile acesteia au fost imense, iar acum edilii au primit veºti bune de la Guvern.

Monika BACIU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August2014

Turism, istorie ºi culturã

Aºezãri monahale - Mãnãstirea Agapia

D

in ºoseaua asfaltatã care leagã oraºul Piatra Neamþ de Târgul Neamþ se desprinde drumul care duce spre Mãnãstirea Agapia.

La doi kilometrii nord de aceastã mãnãstire, stã ascuns, într-o poianã de pe culmea muntelui, Schitul Agapia Veche sau Agapia din Deal.

Petru BOLOG - CIMPA

Agapia Veche este amintitã, pentru prima datã, în anul 1437 într-o „Hotarnicã” (act de hotãrnicie ce însemna ºi mãsura hotarele unei moºii) a Domnitorului Iliaº I, domn al Moldovei între anii 1432 – 1433 ºi 1435 – 1443. La acea datã Agapia Veche exista, când anume a fost ea înfinþatã este greu de precizat.

Tradiþia ne spune cã un sihastru pe

nouã bisericã de piatrã.

Refãcutã apoi ºi reziditã de câteva ori de domnitorii: Petru ªchiopu, Gheorghe Duca ºi alþii. Din edificiu nu a mai rãmas aproape nimic. Turnul clopotniþã care încã mai dãinuie ºi astãzi a fost construit de Duca Vodã, dupã cum rezultã din pisania prinsã în zid, actuala bisericã a fost construitã în 1935.

Din cauza locului îngust ºi a drumului cu urcuº anevoios spre Agapia Veche, pe la

Lupu ºi de soþia sa Lililana, între anii 1642 – 1647, dupã cum se aratã în pisania sãpatã cu litere slavone deasupra uºii de la intrare în bisericã.

Ctitoria Hatmanului Gavriil este aºezatã într-un cadru natural frumos, înconjuratã de munþi acoperiþi cu pãduri dese de brazi, fagi ºi mesteceni. În mijlocul incintei se înalþã biserica zveltã ºi frumoasã care mai pãstreazã ºi astãzi stilui arhitectonic al secolelor XVI – XVII. Chiliile mãnãstireºti care formeazã incinta aºezãmântului au spre interior cerdacuri cu arcaturi sprijinite pe stâlpi de piatrã frumos ornamentaþi. Pe latura de est a incintei se înalþã turla clopotniþei iar în partea de sus se aflã Paraclisul cu hra-

Cu prilejul lucrãrilor de refacere a bisericii ºi a incintei, între anii 1840 – 1858 s-au adãugat bisericii douã anexe, în dreapta ºi în stânga absidei centrale: diaconiconul ºi proscomidiarul. La apus s-a construit un nou pridvor încadrat cu un fronton în stil clasic.

Ceea ce redã valoarea acestui monument este pictura interioarã, operã nemuritoare ºi cea mai aleasã comoarã artisticã aºternutã pe pereþi cu migalã ºi gust artistic desãvârºit de mâna mãiastrã a genialului pictor

Nicolaie Grigorescu între anii 1858 1861.

Pictorul s-a inspirat dupã gravurile maeºtrilor de mare reputaþie ai renaºterii: Rafael, Tizian, Leonardo da Vinci, Rembrandt, º.a pe care le-a adaptat la cerinþele impuse de spaþiu, imprimând totodatã un colorit nou, original.

În tablourile sfinþilor pictorul s-a inspirat dupã modele vii în care se pot citi ºi astãzi figuri de þãrãnci moldovence, cãlugãriþe ºi preoþi locali care i-au pozat lui Grigorescu, a cãror privire seninã ºi linoºtitã, plinã de cuviinþã, trãdeazã urme uºoare de transfigurare ºi idealizare.

Va urma

Luna August Luni: Supa crema de ciuperci cu crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii/Mozzarella pane cu cartofi natur Salatã/Desert Marþi: Supa minestrone/Ciorba de burtã Valdostana din pui cu legume mexicane/Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert numele lui Agapie, de la care mãnãstirea ºi-a primit numele, a întemeiat, cu un veac mai devreme, vechea aºezare cãlugãreascã pe locul unde se aflã astãzi Agapia Veche. În prima jumãtate a secolului al XVI – lea, Petru Rareº ºi soþia sa Doamna Elena, au înlocuit acolo vechea bisericã de lemn, modestã ºi micã, cu o

începutul secolului al XVII – lea, cãlugãrii de aici ºi-au strãmutat gospodãria cu tot ce aveau, mai jos, pe valea pârâului Agapia unde ia fiinþã o nouã aºezare monahalã, Agapia Nouã sau Agapia din Vale.

Noua mãnãstire a fost ctitoritã de Hatmanul Gavriil, fratele domnului moldovean Vasile

mul Naºterea Maicii Domnului, ctitoria mitropolitului Veniamin Costache.

Zidurile bisericii ºi ale incintei, de un alb imaculat, se oglindesc armonios în verdeaþa codrilor de brazi ce o înconjoarã. Din cauza vremurilor de rãstriºte, a jafurilor ºi incendiilor, Agapia din Vale ºi-a pierdut însã înfãþiºarea originalã.

Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi

prãjiþi/ªniþel pane de porc cu cartofi sãseºti Salatã/Desert Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtura/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi Salatã/Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi piure/Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August2014

Drumul spre Herculane, oprit de bariere birocratice

Fostul ministru Sulfina Barbu acuzatã de Buhãescu de intrigi ecologiste

F

ostul ministru Sulfina Barbu este acuzatã de primarul de la Uricani, Dãnuþ Buhãescu, de faptul cã a finanþat organizaþiile ecologiste pentru a se opune proiectului de dezvoltare a drumului care face legãtura dintre Câmpu lui Neag ºi Herculane.

Monika BACIU Finalizarea sau reluarea lucrãrilor la drumul dintre Câmpu lui Neag ºi Herculane, sau drumul lui Bãsescu depinde de Guvern.

De o hotãrîre de

guvern, iar mai apoi de organizarea licitaþiei pentru executarea lucrãrilor ar mai fi nevoie pentru a se putea relua construcþia DN 66 A „Câmpu lui NeagHerculane”

“Pe vremea cînd era Ministrul Transporturilor, domnul Fenechiu, a omis sau poate cã a avut multe pe cap. Cert este cã a expirat orice fel de aviz ºi nu avem soluþia de finanþare. În bugetul de stat pe anul 2014 au fost prinºi cei 58 de milioane de euro însã la vremea respective la minister documentaþia nu corespundea cu proiectul pe fonduri europene.

Documentaþia a trebuit sã fie refãcutã

Plan de rezervã

A

utoritãþile judeþene au în plan realizarea a doua aqualanduri în Valea Jiului, unul la Petroºani ºi altul la Lupeni. Avînd în vedere problemele financiare ale municipiului Lupeni, instituþia judeþeanã s-a asociat ºi cu municipalitatea de la Vulcan.

Monika BACIU “Nu e un proiect pe care l-am abandonat, cel de la Lupeni.

Mergem în continuare pe aqualandul de la Lupeni însã în cazul în care primãria va avea probleme financiare noi dorim sã ne asigurãm cã în vestul Vãii

Jiului exista un aqualand pentru strategia pe care noi ne-am propus-o în domeniul turismului. Primãria Vulcan a demarat un parteneriat cu Consiliul Judeþean, noi l-am aprobat în ºedinþa de joi. Vom depune ambele proiecte pentru

finanþare, dar vrem sã fim prevãzãtori ca în cazul în care se întîmpla ceva la Lupeni zona sã nu rãmînã fãrã ceea ce noi am gîndit strategic”, a declarat Tiberiu Balinþ, vicepreºedintele CJH. Edilii vulcãneni deja s-au gîndit unde va fi realizat aqualandul.

Aceºtia sunt de pãrere cã un aqualand în localitate va spori numãrul turiºtilor din Pasul Vîlcan.

“Eu sunt adeptul tuturor proiectelor care vin în întîmpinarea cetãþenilor ºi în dezvoltarea comu-

dupã procedurile ºi tot ceea ce înseamnã norme europene, pe site este scoasã la licitaþie realizarea proiectului. Asta înseamnã cã trebuie sã aºteptãm sã fie gata documentaþia pentru cã pe fonduri europene nu ai dreptul sã depui o documentaþie pentru cã ºi conditile sunt mai rigide”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.

Edilii de la Uricani sunt de pãrere cã

nitãþii noastre. Sunt de acord sã facem un asemenea aquaparc pentru cã am început deja dezvoltarea turismului în Vulcan, avem deja realizaþi 70% din ceea ce ne-am propus, astfel cã va veni ºi acest aquaparc care va îmbogãþi activitãþile turistice din Pasul Vulcan, ºi anume Castelul din Carpaþi.

Eu sunt de pãrere cã întotdeauna este bine tot ceea ce se face

ecologiºtii vor opune din nou rezistenta, însã acesta mai spune cã iubitorii naturii sînt instigaþi. Edilul aduce acuzaþii la adresa unor foºti miniºtri.

“Eu cred cã intotodeauna, PDL-istii cum a fost doamna Sulfina Barbu care pe la televiziuni spuneau cã vreau sã ajute Valea Jiului, de fapt pe la dos, ºi întotdeauna finanþau organizaþii nonguvernamentale care se ocupau de blocarea acestei investiþii.

Ei trebuiau în acest fel sã se justifice. În Parcul Naþional Retezat este construit în prostie darn u a vãzut niciun ecologist.

Aici unde vorbim de dezvoltarea unei zone, despre deschiderea Vãii Jiului cãtre sudul þãrii, trebuie sã aparã

un plan paraindarat fãcut de cãtre ecologiºti”, a mai spus sursa citatã.

Din anul 2008 ºi pînã în prezent, nu s-a mai construit un kilometru la controversatul drum naþional, care ar urma sã lege Valea Jiului de Herculane ºi sã devinã o legãturã rutierã importanta.

Avînd alte promisiuni, edilii spun cã banii vor veni de la Fondul European de Dezvoltare Regionalã, iar 15 la sutã din bugetul de stat. În total, este vorba de 59,4 milioane de euro, bani necesari pentru finalizarea lucrãrilor. Construcþia drumului a început în anul 1999, pe vremea cînd actualul preºedinte era ministru al Transporturilor.

pentru localitate ºi se vor face ºi cîteva locuri de muncã. În ºedinþa de consiliu am votat în unanimitate acest proiect ºi punem la dispoziþie terenul celor de la CJH care sã înceapã proiectarea ºi executarea acestei investiþii care nu este de aruncat ºi este importantã pentru noi la Vulcan”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Ambele proiecte, ºi cel de la Lupeni ºi cel de la Vulcan vor fi depuse spre finanþare, urmînd ca în funcþie de situaþia municipiului Lupeni sã se stabileascã unde va fi realizat aqualandul.

Consilierii locali de la Vulcan au aprobat în unanimitate proiectul prin care se asociazã cu consiliul judeþean pentru realizarea aqualandului.

14 Program & Horoscop

10:00 Mihail Gorbaciov 10:50 Discover România 11:00 Teleshopping 11:30 Profesioniºtii...

12:20 Discover România 12:30 În grãdina Danei 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 România.ro 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 Zâzania

10:30 11:15 12:00 12:30 13:30 14:00 15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:30 23:00

Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Regina cumpãrãturilor Teleshopping Trãsniþii din Queens Secrete de familie Walker, poliþist texan Focus Râzi ºi câºtigi Vrei sã fii milionar?

B. D. în alertã Trãsniþii Click!

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August 2014

10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Brigada Diverse intrã în acþiune 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Poftiþi pe la noi!

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Maeºtrii iluzionismului 11:30 În slujba dreptãþii 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Uite cine vorbeºte acum 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Luaþi o decizie inspiratã ºi reuºiþi sã rezolvaþi o problemã financiarã importantã. Sunteþi hotãrât sã terminaþi o lucrare începutã mai demult ºi sã vã ocupaþi serios de afaceri. Este o zi favorabilã comunicãrii cu rudele mai în vârstã.

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Pastila Vouã Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Specialiºti în sãnãtate Iubire imposibilã? ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Fugarul

10:00 11:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

D-Paparazzi Asta-i România! ªtirile Kanal D Nuntã cu surprize Teleshopping Toamna bobocilor ªtirea zilei ªtirile Kanal D Tradarea O iubire de-o varã

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 România, acum ªtirile B1 Bunã seara, România Butonul de panicã

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Dimineaþa luaþi o decizie care vã rãstoarnã toate planurile. S-ar putea sã plecaþi într-o scurtã cãlãtorie în interes de familie.

Puteþi avea succes pe plan financiar, însã ar fi bine sã evitaþi orice fel de speculaþii.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Sunteþi foarte bine dispus ºi colaboraþi bine cu partenerii de afaceri. Puteþi aborda cu încredere activitãþi delicate pe plan social. Dispuneþi de suficientã energie pentru a face faþã tuturor responsabilitãþilor.

Sunteþi foarte comunicativ.

23 septembrie *** 22 octombrie

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Schalke Newcastle 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Schalke Newcastle 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Benfica Valencia 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Benfica Valencia 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Arsenal -

*** 21 mai

22

Sunteþi foarte ocupat cu problemele unei rude mai în vârstã.

Pe plan social, traversaþi o perioadã bunã ºi aveþi ocazia sã vã îndepliniþi visele. Puteþi avea reuºite remarcabile.

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00 22:30

aprile

22

Dimineaþa primiþi o sumã mare de bani ºi aveþi posibilitatea sã porniþi o afacere. Comunicaþi foarte bine ºi aveþi o putere de convingere care vã ajutã mult pe plan social. Dacã intenþionaþi sã faceþi schimbãri în casã, þineþi cont ºi de ideile partenerului.

10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 15:15 18:30 19:15 20:15 21:15

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunteþi comunicativ ºi convingãtor ºi reuºiþi sã aplanaþi un conflict apãrut în cercul dumneavoastrã de prieteni. Dupã-amiazã, obþineþi un câºtig frumos dintr-o activitate comercialã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Vã simþiþi foarte bine la o întâlnire cu prietenii, unde vã faceþi remarcat prin talentul de orator.

Fiþi cumpãtat la masã, pentru cã sunteþi predispus la probleme digestive. Relaþiile cu persoana iubitã sunt foarte bune.

Aveþi ocazia sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor sentimentale. Dimineaþa sunteþi foarte ocupat, dar prietenii ºi familia vã ajutã sã rezolvaþi toate problemele. Vi se oferã ocazia sã obþineþi mici câºtiguri, însã evitaþi speculaþiile.

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa s-ar putea sã fiþi nevoit sã plecaþi într-o scurtã cãlãtorie în interesul familiei. Este o zi bunã pentru comunicarea cu persoane mai tinere ºi pentru negocieri.

Dupã-amiazã reuºiþi sã terminaþi o lucrare importantã, în care aþi investit timp ºi bani.

23 octombrie *** 22 noiembrie Este o zi favorabilã comunicãrii ºi cãlãtoriilor scurte în interes de afaceri. Reuºiþi sã luaþi o decizie inspiratã în privinþa relaþiilor sentimentale. Aveþi un spirit de iniþiativã deosebit, care vã garanteazã succesul pe plan social.

21 decembrie *** 20 ianuarie Vã hotãrâþi sã faceþi o investiþie profitabilã pentru familie ºi trebuie sã faceþi mai multe drumuri scurte. S-ar putea sã daþi piept cu birocraþia, dar reuºiþi sã vã descurcaþi.

21 februarie *** 20 martie Dacã vi se propune o colaborare, nu ezitaþi. Aveþi toate ºansele sã câºtigaþi bine. Dupã-amiazã luaþi decizia sã încheiaþi o tranzacþie. În curând se va dovedi cã aþi fost inspirat. Se pare cã norocul vã zâmbeºte.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August 2014

Cade într-o vineri

15 august, o nouã ZI LIBERÃ!

A

ngajaþii români se pot bucura cã vor putea beneficia de un mini-concediu ºi în luna august ºi pot da o fugã de vineri pânã duminicã la mare sau la munte.

Vestea bunã este cã ziua Adormirii Maicii Domnului, 15 august, declaratã ZI NELUCRÃTOARE de aleºii noºtri va cãdea într-o zi de VINERI, ceea ce înseamnã cã te poþi bucura de un week-end prelungit.

Pânã la sfârºitul anului, românii vor mai beneficia de 5 zile libere legale care picã în timpul sãptãmânii normale de lucru, din cele 12 sãrbãtori legale prevãzute de legislaþia muncii.

De la începutul anului pânã în prezent, românii s-au bucurat deja de peste jumãtate din zilele libere stabilite în codul Muncii.

Acestea au fost 1 ºi 2 ianuarie, prima ºi a doua zi de Paºte, Ziua Muncii, prima ºi a doua zi de Rusalii. Dacã luãm în calcul ºi datele de 3 ianuarie ºi 2 mai, declarate nelucrãtoare de Guvern pentru a le lega de weekenduri, bugetarii au avut anul acesta maim ulte zile libere decât în anul trecut. Legal vorbind, pânã acum s-au epuizat deja 7 din cele 12 sãrbãtori legale stipulate de legislaþie. Prin urmare, omânii mai au, pânã la sfârºitul anului, doar 5 zile libere dupã cum urmeazã: - 15 august – Adormirea Maicii

Domnului - 30 noiembrie – sfântul Andrei - 1 decembrie – Ziua Naþionalã a României - 25 ºi 26 decembrie – prima ºi a doua zi de Crãciun Angajaþii vor "pierde" anul viitor una dintre zilele libere, pentru cã Sfântul Andrei, sãrbãtorit în 30 noiembrie, va fi într-o zi de duminicã. În schimb, ultima lunã a anului 2014 va veni cu trei zile libere, pentru cã atât Ziua Naþionalã a României (1 decembrie), cât ºi primele douã zile ale

Crãciunului (25 ºi 26 decembrie) vor fi în timpul sãptãmânii, respectiv luni, joi ºi vineri. Codul Muncii prevede cã, prin hotãrâre a Guvernului, se vor stabili programe de lucru adecvate pentru unitãþile sanitare ºi pentru cele de alimentaþie publicã, în scopul asigurãrii asistenþei sanitare ºi, respectiv, al

aprovizionãrii populaþiei cu produse alimentare de strictã necesitate, a cãror aplicare este obligatorie.

O asociaþie din Petroºani a oferit ajutor sinistraþilor din Novaci

A

sociaþia Hope For Life Valea Jiului a întreprins o acþiune caritabilã în Jud Gorj mai exect în zona Novaci , la familiile care au fost afectate de inundaþiile din aceea zona. Deºi perioadã a fost foarte scurtã privind organizarea, membrii sunt mulþumiþi de rezultat, dar ºi de cei care au rãspuns afirmativ apelulului umanitar.

Acþiunea s-a desfãºurat în zonele afectate de inundaþii din Novaci Gorj, unde, voluntarii au ajuns cu circa douã tone de alimente constînd în apã platã, conserve de carne, pateuri ºi pîine. „Acþiunea a avut efectul scontat depãºind chiar aºteptãrile noastre , oamenii din zonã, unde le-am înmînat

personal ajutoarele cu care am plecat, fiind foarte deschiºi ºi primind gestul noastru aºa cum nici

noi nu ne-am fi aºteptat.

Menþionãm cã am avut sprijinul autoritãþilor locale

care ne-au dus în zonele afectate, astfel oferindu-ne posibilitatea de a lua contact direct cu familiile greu încercate”, au declarat iniþiatorii acþiunii.

Asociaþia Hope For Life Valea Jiului a fost infintata în Petroºani, în luna iulie 2014, ºi a are ca scop întrajutorarea persoanelor nevoiaºe, asistatiilor sociali ºi a copiilor care provin din familii cu posibilitãþi materiale reduse.

“Pe viitor încercam ca prin proiectele pe care ni le-am propus sã putem veni în sprijinul categoriilor de persoane defavorizate ºi a copiilor care au atît probleme sociale cît ºi de sãnãtate, astfel încercînd sã aducem zîmbetul ºi acelor familii care au uitat sã zambeasaca. Hope For Life Valea Jiului a fost creeata cu scopul de a interveni în viaþa socialã a Vãii jiului ºi nu numai, cu scopul de a scoate în evidenþã ºi de a încerca remedierea pe cît posibil a problemelor sociale ºi a

oamenilor cu probleme de lîngã noi, care din pãcate de cele mai multe ori nu au puterea necesarã sau nu ºtiu unde sã caute ajutor”, a mai spus fondatorul asociaþiei.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet.

Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August 2014

Cursa istoricã pentru România

A

vram Iancu apeleazã la susþinerea românilor din Marea Britanie. Petroºãneanul se afla deja în Regatul Unit, acolo unde va porni într-o cãlãtorie istoricã.

Monika BACIU Singurul roman care s-a aventurat în aceastã cursã va porni din Dover (Anglia) ºi va trebui sã ajungã la Calais (Franþa), dupã o cursã maraton de peste 40 de kilometri în care ar putea înota pînã la 18 ore.

Avram Iancu a declarat pentru Anunþul de UK cã îi aºteapã pe toþi

românii din Anglia sã meargã sã îl susþinã.

"Fac apel la românii din Marea Britanie, în special la cei care locuiesc în Kent, în oraºele Dover, Folkestone, Ashford ºi Canterbury, sã vinã sã mã susþinã la plecarea din Dover. Am încredere ca voi reuºi sã trec canalul, cunoscut ca Iadul de gheaþã din cauza temperaturii scãzute a apei, însã

am nevoie de sprijinul comunitãþii romaneºti din Marea Britanie", a declarat Avram Iancu pentru Anunþul de UK. Distanþa de la malul britanic pînã la cel francez al Canalului Mînecii este de peste 40 de kilometri, iar Avram va înota în continuu pînã la 18 ore. Sponsorii principali ai acestui eveniment sînt: operatorul de telefonie LYCAMOBILE, Costel Avram, Emil Pîrãu, Consiliul Local Petroºani, firma de transport Tarsin ºi CANAH.

Tabãra internaþionalã, în Straja

S

ute de copii în Straja. Timp de o sãptãmînã în staþiunea montanã Straja are loc o tabãrã destinatã copiilor care au participat la diferite competiþii. Tabãra internaþionalã Cangurul se adreseazã tinerilor, care astfel vor avea posibilitatea de a învãþa despre obiceiurile altor culturi.

Monika BACIU

Fundaþia pentru Integrare Europeanã Sigma organizeazã în România, începînd cu 1997, Tabãra Internaþionalã Cangurul. Pentru cîteva zile, tineri din diferite þãri au ocazia de a se cunoaºte, de a descoperi interese ºi preocupãri comune, de a comunica liber în limbajul vîrstei, al jocu-

lui ºi al prieteniei. La ediþiile organizate pînã în prezent au luat parte elevi ºi profesori din: Austria, Armenia, Belarus, Bulgaria, Canada, Franþa, Georgia, Italia, Israel, Kazakhstan, Lituania, Pakistan, Republica Moldova, România, Spania, Turcia, Ucraina ºi Ungaria. În anul 2014, va fi organizatã în Strajã, judeþul Hunedoara, în

perioada 3 - 11 august.

“Cei peste 500 de elevi ºi profesori vor fi invitaþi sã participe la un program variat, cu numeroase activitãþi culturale, educative ºi de divertisment”, spun organizatorii.

Tot în cadrul Taberei Cangurul se vor desfãºura cursuri de formare pentru cadre didactice organizate de. La cursuri vor participa circa 150 de profesori ºi inspectori la disciplinele matematica, ºtiinþe, informaticã, limbi strãine (franceza, engleza, germana, spaniola). La eveniment va fi prezent ºi renumitul academician Mãrcuº Solomon.

Sãrbãtoare la Ulpia Traiana Sarmizegetusa

comunei Sarmizegetusa.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa a devenit, în ultimii ani,

75% ca în 2012.

Fosta capitalã a Daciei Romane a fost fondatã de primul guvernator al provinciei, Terentius Scaurianus, între anii 108-110. Situl istoric Ulpia Traiana Sarmizegetusa se aflã situat în comuna Sarmizegetusa, în apropiere de oraºul

un obiectiv turistic important al judeþului Hunedoara. Potrivit datelor MCDR Deva, situl istoric a fost vizitat anul trecut de circa 52.000 de persoane, mai mult cu

Haþeg, cu acces direct din DN 68 HaþegCaransebeº. În imediata vecinãtate a sitului se aflã ºi secþia de arheologie romanã a MCDR Deva.

T

uriºtii care au vizitat fosta capitalã a Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de lângã oraºul Haþeg, au avut parte de spectacole grandioase cu ocazia Zilei Porþilor Deschise.

Maximilian GÂNJU Turiºtii au putut vizita ºantierul arheologic, efectuarea de ghidaje specializate la monumentele antice din sit, dar au luat parte ºi la reconstituirea unei lupte între daci ºi romani în amfiteatrul roman.

Proiectul a fost susþinut financiar de Ministerul Culturii ºi organizat de Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei în parteneriat cu Consiliul Judeþean Hunedoara, MCDR Deva, Universitatea Babeº-Bolyai ClujNapoca ºi Primãria