Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 685

Cronica Vãii Jiului Vineri, 29 August 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Hoþul strigã hoþii!

Senatorul Haralambie Vochiþoiu

PRINS CÃ FURA APÃ

Delegaþie ministerialã în Valea Jiului >>> PAGINA A 5-A

Gaz din gunoaie >>> PAGINA A 5-A

ApaServ Valea Jiului a semnat un contract de finanþare de 89 milioane de euro >>> PAGINA A 6-A Pistã în cazul Delianei.

Ar fi fost vãzutã într-o autogarã din Cluj

>>> PAGINA A 7-A Mãsuri fiscale la CEH

Guvernul ºterge datoriile CEH faþã de CNH >>> PAGINILE 10-11

Conducerea minei Paroºeni, neagrã de supãrare cã este obligatã sã dea raportul în CA ”unuia ca Bobar” >>> PAGINA A 11-A

Pendulare la zeci de metri înãlþime

>>> PAGINA A 12-A

enatorul Haralambie Vochiþoiu poate fi asemuit cu un cameleon. Acum, sã ne scuze sãracul animal cã îl asociem cu ipochimenul de faþã, dar probabil niciun alt politician în viaþã nu ºi-a mai schimbat culoarea politicã de atâtea ori, precum Vochiþoiu. ªi asta nu e tot...! Când îºi aduce aminte sã vinã în Valea Jiului o pune repede de-o conferinþã de presã (nr: ca sã vadã tot poporu’ cã lucreazã), unde aproape de fiecare datã abordeazã aceeaºi temã: Apa Serv ºi preþul apei! Nu tu o informare despre activitatea lui pentru care este plãtit cu zeci de mii de lei din banii noºtri, nu tu o veste, cât de micã, despre cum se “zbate” pentru oamenii din Valea Jiului, NIMIC! Lui Vochiþoiu i s-a pus pata pe apã. De ce? Pãi haideþi cã vã spunem noi. >>> PAGINA A 3-A

Mai mulþi bani pentru bolnavii cu HIV/ SIDA >>> PAGINA A 13-A

Aventurã pe douã roþi pe la poalele Retezatului >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 August2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 August 2014

Hoþul strigã hoþii!

Senatorul Haralambie Vochiþoiu prins cã fura apã

rutinã al angajaþilor ApaServ, la societatea comercialã ART Forest Company, situatã pe strada Livezeni la nr 3 ºi administratã de Valericã

ai SC Art Forest Company s-au ales cu plângerea penalã 40174/8.10.1012. Prejudiciul pe care Vochiþoiu l-a cauzat societãþii de apã prin firma pe care o controla a fost calculat la valoarea de 12.934,54 lei.

Vochiþoiu i s-a pus pata pe apã. De ce? Pãi haideþi cã vã spunem noi. Vã arãtãm noi care este adevãrul ºi adevãrata faþã a lui Vochiþoiu, ºi care este motivul pentru care le-a pus gând rãu angajaþilor de la Apa Serv.

otul porneºte din urmã cu doi ani.... ....mai exact din luna septembrie 2012, când un control de

Bogoº, scoate la luminã o faptã penalã, mai exact un furt. Mai exact, angajaþii Apa Serv constatã cã un branºament by-pass, era ilegal executat din reþeaua publicã de apã, în amonte de apometrul DN15 cu seria 0809846, care contoriza consumatorii din cadrul firmei. De menþionat este faptul cã în primã fazã angajaþilor Apa Serv le-a fost blocat accesul în incinta societãþii de cãtre Haralambie

Vochiþoiu, deºi i-au fost prezentate legitimaþiile de serviciu, pe motiv cã nu au delegaþii, lucru ce s-a rezolvat, însã, în scurt timp. Ce înseamnã acest amãnunt? Pãi, putem trage concluzia cã Haralambie Vochiþoiu ºtia cã furã apã ºi a încercat sã tragã puþin de timp ºi, probabil, sã dea câteva telefoane cã sã opreascã controlul, eventual sã acopere furtul. Numai cã acest lucru nu a þinut, iar în urma controlului reprezentanþii legali

rins cu mâþa’n sac...

.... ºi cu o plângere penalã, senatorul Haralambie Vochiþoiu se grãbeºte, sfãtuit probabil de vreun jurist priceput, sã plãteascã datoria cãtre Apa Serv ºi astfel sã nu mai existe prejudiciu. Cu banii senatorului în conturi, reprezentanþii Apa Serv comunicã Poliþiei Municipiului Petroºani faptul cã nu mai insistã în soluþionarea plângerii penale, întrucât prejudiciul cauzat societãþii a fost recuperat. Ulterior, în data de 27 iunie 2013, procurorii de la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani formuleazã rezoluþia de scoatere de sub urmãrire penalã a lui Bogoº Valericã, pe motiv cã “ nu s-a putut

constata cã învinuitul a avut cunoºtinþã cã parterul imobilului nu este contorizat (...)”.

i în loc sã-ºi toarne….

…..cenuºã’n cap ºi eventual sã-ºi cearã scuze angajaþilor Apa Serv ºi locuitorilor Vãii Jiului pentru situaþia penalã în care s-a aflat, Vochiþoiu ce face? Se rãzbunã, aruncând cu tot felul de afirmaþii neverificate ºi comunicate, pe care nici mãcar nu are curajul sã ºi le asume ºi le trimite ca fiind semnate “ de un grup de cetãþeni” (nr: probabil el ºi cu Gabi Lungu, de pe e-mailul cãruia sunt redirecþionate). Acesta este caracterul omului, mai rãu decât al unui cameleon,... bietul animal cã-l tot pomenim! Acesta este, de fapt, adevãratul substrat al interesului manifestat de senatorul Vochiþoiu pentru preþul apei, iar locuitorii din Valea Jiului trebuie sã ºtie adevãrul! Marius MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 August 2014

Tãierea Capului Sfîntului Ioan Botezãtorul. Ce sã nu faci pe 29 august

e 29 august, vinerea aceasta, credincioºii ortodocºi prãznuiesc Tãierea Capului Sfîntului Ioan, Înaintemergãtorul ºi Botezãtorul Domnului. Cei care vor sã se spele de pãcate ar trebui sã þinã post negru. ªi, potrivit credinþelor populare, ar trebui sã mãnînce struguri ºi sã evite varza ºi alimentele de culoare roºie. Este ultima mare sãrbãtoare din anul bisericesc, pentru cã pe 1 septembrie începe un nou an. Tãierea Capului Sfîntului Ioan Botezãtorul este numitã Crucea Micã, scrie crestinortodox.ro. În trecut, oamenii care fãceau pãcate grele, furau, ucideau, tîlhãreau, ca sã fie iertaþi, þineau un post foarte aspru, netrecut în calendarul ortodox, numit de la Cruce pîn’ la Cruce, adicã de pe 29 august pînã pe 14 septembrie, cînd se sãrbãtoreºte Înãlþarea Sfintei Cruci. Tradiþia spune cã, în ziua de 29 august, creºtinii trebuie sã þinã post negru sau aspru în care sunt permiºi doar struguri ºi apa. În memoria sîngelui vãrsat de cãtre Sîntion sau Sîntion de toamnã (cum mai e numit, în popor, Sfîntul Ioan Botezãtorul), tradiþia cere sã nu se consume vin roºu, nici alimente ºi mîncãruri gãtite, care au aceeaºi culoare (pepene roºu, ardei roºii, sos de tomate, carne roºie nici atît, pentru cã e zi

de post etc.). Nici varza nu se mãnîncã, pentru cã aceasta legumã are o conotaþie negativã în aceastã zi: legendele spun cã Sfîntului i s-a tãiat capul pe varza de 7 ori ºi tot de atîtea ori a înviat; aºa se face cã sãrbãtoarea de azi mai este numitã ºi "Sfîntul Ioan taie capul pe curechi". De asemenea, nu se folosesc farfurii sau alte blide (pentru cã, dupã ce a fost tãiat, capul sfîntului a fost pus pe o tipsie); ºi nu se foloseºte mãtura, ca sã nu fie tulburatã liniºtea morþilor. Tãierea capului Sfîntului Ioan Botezãtorul este o sãrbãtoare cu semnificaþie eshatologicã, precum este ºi Schimbarea la Faþã a Domnului ºi Adormirea Maicii Domnului. Prin

Schimbarea la Faþã ni se descoperã chipul pe care îl va avea omul unit cu Hristos chip de slavã, prin Adormirea Maicii Domnului se arata ca cel care L-a purtat pe Hristos se mutã de la stricãciune la nestricãciune, în vreme ce prin aceastã sãrbãtoare ni se reveleazã ca toþi cei care nu au fost strãini de pocãinþã vestitã de Sfîntul Ioan Botezãtorul vor ajunge în rai.

fîntul Ioan Botezãtorul

Sfîntul Ioan Botezãtorul s-a nãscut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentã a seminþiei lui Aaron. Naºterea prorocului Ioan s-a petrecut cu ºase luni înaintea naºterii lui Iisus. Naºterea sa a fost vestitã de cãtre îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru cã nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rãmîne mut pînã la punerea numelui fiului sãu. Exista o lungã perioadã din viaþa Sfîntului Ioan Botezãtorul despre care nu avem informaþii. Cunoaºtem cã s-a retras în pustiu, unde a dus o viaþã de aspre nevoinþe, pînã în momentul în care a primit poruncã sã înceapã sã predice. Rolul lui Ioan nu a fost doar acela de a pregãti poporul pentru

venirea lui Hristos, ci ºi acela de a-L descoperi lumii ca Mesia ºi Fiul lui Dumnezeu.

ãierea capului Sfîntului Ioan Botezãtorul Din Evanghelie cunoaºtem ca Irod, la un ospãþ prilejuit de sãrbãtorirea zilei de naºtere, a tãiat capul Sfîntului Ioan Botezãtorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfîntul Ioan era întemniþat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soþia fratelui sãu. În ura ei de moarte, Irodiada a sfãtuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase ºi plãcuse oaspeþilor ºi îndeosebi lui Irod, sã cearã de la acesta capul Botezãtorului ca rãsplatã. Capul Sfîntului Ioan a avut, dupã tradiþia Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut ºi de trei ori aflat. Prima ºi a doua aflare a capului este sãrbãtorita pe 24 februarie, iar A treia aflare a capului Sfîntului Ioan Botezãtorul este prãznuita pe 25 mai. Potrivit tradiþiei, Sfînta Ioana, femeia dregãtorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfîntului Ioan Botezãtorul din curtea Irodiadei ºi l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut. Dupã un timp, un proprietar bogat ºi slãvit a crezut în Hristos, ºi lepãdînd poziþia socialã ºi toatã deºertãciunea acestei lumi, s-a fãcut monah, luîndu-ºi numele de Inochentie. Ca monah, el s-a sãlãºluit chiar la locul unde se afla îngropat capul

Botezãtorului Ioan. Dorind sã-ºi zideascã o chilie ºi o bisericuþã, el a sãpat adînc ºi a descoperit un vas de pãmînt în care se afla un cap. Prin descoperire dumnezeiascã a aflat cã este al lui Ioan Botezãtorul. Cînd s-a apropiat însã de trecerea la cele veºnice, spre a nu fi gãsit ºi pîngãrit de pãgînii ce se înmulþiserã în zonã, el l-a luat ºi l-a ascuns din nou în pãmînt, în acelaºi loc. Capul Sfîntului Ioan Botezãtorul a fost prezent aici pînã în vremea Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi Elena, cînd Sfîntul Ioan Botezãtorul s-a arãtat unor doi cãlugãri ºi le-a poruncit sã dezgroape cinstitul sãu cap. Aceasta e socotitã cea dintîi aflare a sfîntului cap. În vreme ce cãlugãrii cãlãtoreau cu capul sfîntului într-un sac, au întîlnit un olar ºi i-au dat acestuia sã ducã sacul. Din cauza lenevirii lor, Sfîntul Ioan i-a cerut olarului sã fugã de cei doi cãlugãri. Ajuns acasã, olarul s-a bucurat de multe binefaceri datoritã prezenþei capului prorocului. Cînd ºi-a simþit sfîrºitul, olarul a pus capul sfîntului într-o

raclã ºi l-a dãruit surorii sale. Racla va ajunge în grija lui Eustatiu, un monah arian, care locuia întro peºterã. Multe minuni se vor petrece la aceastã peºterã. Din nefericire, Eustatiu spunea cã datoritã puterilor sale sînt prezente minunile, oamenii neºtiind ce ascunde în peºterã sã. Dupã un timp, Eustatiu, ºtiind cã va fi trimis în exil, îngroapã capul Sfîntului Ioan Botezãtorul. Peºtera va fi locuitã de niºte monahi credincioºi, care vor ridica în apropierea ei o mãnãstire. În anul 452, arhimandritul Marcel, stareþul acelei mãnãstiri, a vãzut un foc mare la peºtera de lîngã oraºul Emesa, în timpul cantãrii psalmilor. Aºa a aflat în chip minunat capul sfîntului. Aceasta este socotitã a doua aflare a cinstitului cap al Botezãtorului. În timpul luptei împotriva sfintelor icoane, capul Sfîntului Ioan a fost îngropat la Comane, de unde a fost adus în Constantinopol, de cãtre Sfîntul Ignatie (860), în vremea împãratului Mihail. Aceasta este cea de-a treia ºi cea din urmã aflare a cinstitului cap.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 August 2014

Delegaþie ministerialã în Valea Jiului

emersul de declarare a aºezãrilor mãrginaºe ale localitãþilor Vãii Jiului drept zone periurbane pentru accesarea de fonduri europene pe domeniul rural, intrã într-o nouã etapã. O comisie de la Bucureºti va veni în zonã pentru a explica în amãnunt cum pot fi atrase fondurile europene pentru zonele rurale. Maximilian GÂNJU

Întâlnirea dintre agenþii economici, reprezentanþii administraþiilor locale din Valea Jiului ºi reprezentanþii departamentului care se ocupã de gestionarea fondurilor europene destinate zonelor

rurale va avea loc în luna octombrie, pen-

Gaz din gunoaie

opulaþia din Petrila ar putea avea un dublu beneficiu de pe urma închiderii gropii de gunoi neconforme. Pe lângã ecologizarea zonei, pe care va fi plantatã vegetaþie, de acolo se extrage ºi biogaz, care ar ãutea ajunge în conductele petrilenilor. Carmemn COSMAN - PREDA Gazul rezultat în urma descompunerii deºeurilor depozitate la Petrila de zeci de ani este captat de la 12 metri adâncime, pe amplasaemtnul fostului deponeu de

gunoi fiind efectuate 7 foraje. La baza munþilor de deºeuri acoperiþi cu pãmânt, pietriº ºi o membranã specialã va fi amenajatã staþia de captare pentru biogazul din gunoaie. „S-au fãcut 7 foraje pentru evacuarea gazelor ºi

urmeazã sã introducem tuburile ºi apoi vom aduce unitatea de gaz”, a explicat Doru Tamaº, directorul firmei care executã lucrarea. Odatã începutã captarea se va ºti, cu aproximaþie, ºi cantitatea de bioaz ce ar

putea fi extrasã din deºeurile depozitate aici, pe care administraþia publicã localã se gândeºte sã- l valorifice, adicã sã-l „injecteze” în conductele petrilenilor. „Primãria ºi-a exprimat aceastã intenþie, însã vom vedea dacã

beneficia de fonduri europene pentru agriculturã. Condiþia a fost ca primarii care au aceste zone în surbordine sã le declarare drept regiuni periurbane. ”O soluþie pentru dezvoltarea durabilã a Vãii Jiului o reprezintã accesarea de fonduri europene în general ºi a fondurilor europene pentru dezvoltare ruralã, în spe-

aerisire ºi captarea gazului. Dar, captarea ºi valorificarea gazului extras este o idee care ne dã de gândit. Gtrebuie sã vedem, însã, dacã este o acntitate suficientã ºi acre sutn costurile investiþie”, a declarat ºi primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel.

finanþare”, cred specialiºtii. România are alocate 20 de miliarde de dolari doar pe dezvoltare ruralã, fonduri care pot fi accesate pânã în 2020. Dacã mãcar 1 procent din suma totalã destinatã þãrii noastre va ajunge în Valea Jiului, acest lucru ar însemna foarte multe locuri de muncã pentru o regiune monoindustrialã unde ºomajul este ridicat.

Noi reglementãri pentru drumurile judeþene

tru ca ºi cãtunele din Valea Jiului sã poatã va fi o cantitate mare de deºeuri. Este greu însã de crezut cã acest lucxru av fi posibil ºi, cel mai probabil, gazul va fi ars”, a precizat unul dintre sepcialiºtii care lucreazã la implementarea proiectului de închidere ºie cologizare a deponeului necopnform de la Petrila. Trebuie fãcute calcule de rentabilitate, totuºi, chiar ºi dacã prospecþiunile vor indica o cantitate suficientã de biogaz care sã merite valorificarea. „Însãºi tehnica de închidere prevede execuþia gurilor de

cial. La acest subiect lucrez de peste un an ºi care sper ca la finalul acestui an sã fie rezolvat. Pe parcursul lunii octombrie am invitat ºi vor fi prezenþi în Valea Jiului cei din conducerea naþionalã care gestioneazã fondurile europene pentru dezvoltare ruralã. Exact pentru a ne învãþa, pe autoritãþi ºi pe agenþii economici, ce trebuie sã facem sã aducem bani europeni ºi pe acest canal e

onsiliul Judeþean Hunedoara vreas sã reglementeze circulaþia autovehiculelor de tonaj mare pe drumurile judeþene. În urmã cu câteva luni, instituþia judeþeanã a emis o hotãrâre prin care a aprobat un regulamentul pentru utilizarea drumurilor publice judeþene. Monika BACIU Mai mult, au fost emise un numãr de 130 de autorizaþii de transport pentru autovehicule cu masa cuprinsã între 5,5 ºi opt tone pe axã, majoritatea acestora fiind achiziþionate de transportatori din judeþul Hunedoara. Hotãrârea a fost atacatã în contencios administrativ de Prefectura Judeþului Hunedoara, iar acum, oficialii CJH se gândesc sã monteze bariere pe dru-

murile ce le au în administrare. “Punem pe dru-

murile judeþene barierã pe care poþi sã treci ca la calea feratã, 3,5 metri înãlþime ºi nu poþi sã treci cu 5 metri.

O sã facem bariere serioase”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele CJH. Reprezentanþii Instituþiei Prefectului judeþului susþin cã au atacat în contencios administrativ hotãrârea CJ Hunedoara prin care este insituit regulamentul de transport

pe drumurile judeþene, deoarece au fost semnalate mai multe aspecte legate de legalitatea prevederilor acestuia.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 August 2014

ei mai buni. Societatea de apã din Valea Jiului a semnat, joi, contractul de finanþare de 89 de milioane de euro care prevede asistenþa tehnicã pentru pregãtirea aplicaþiei de finanþare ºi a documentaþiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apã ºi apã uzatã din regiunea Valea Jiului în perioada 2014-2020. La eveniment a participat ºi directorul general al firmei de consultanþã. “E prima datã de când sunt la ApaServ când chem presa la semnarea unui contract. Semnãm contractul pentru asistenþã tehnicã, pentru pregãtirea aplicaþiei ºi pentru a lua cele 89 de milioane de euro, suntem în România al doilea aoperator dupã cel din Vrancea care încheie contractul de asistenþã tehnicã ºi asta însemnând cã începând de anul viitor putem începe lucrãrile pentru a lua bani europeni din nou. Chiar dacã suntem un operator mai mic, suntem un operator care luãm bani mulþi. Mã bucur cã din nou vin bani în Valea Jiului. ApaServ este societatea care atrage bani europeni. Putem discuta pe marginea a ceea ce face un individ în Valea Jiului, dar diferenþa dintre noi ºi el este cã noi atagem bani pentru populaþie, iar dumnealui atrage bani pentru el. Mã bucur cã pot cu echipa pe care o conduc sã aducem bani ºi sã încercãm sã facem ca serviciile noastre sã fie de cea mai bunã calitate. Împreunã vom gãsi soluþiile sã facem o prioritizare la lucrãrile care vor fi fãcute ºi nu vom sta pânã se vor face toate lucrãrile. Facem una îi dãm drumul, vine a doua ºi tot aºa. ApaServ Valea Jiului este unul dintre operatorii care ºi-au fãcut datoria ºi pânã la sfârºitul anului toate lucrrãrile vor fi gata ºi vom atrage banii

europeni aºa cum am promis. În maximum 15 zile vom trebui sã începem activitãþile, vom gãsi calea pentru a prioritoza lucrãrile de investiþii ºi sperãm sã nu ne prindã 2020 sã terminãm lucrãrile cât mai repede”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Directorul firmei de consultanþã va acorda sprijin specializat societãþii de apã pentru atargerea fondurilor europene.

“Obiectivul este sã atragem aproape 80 de milioane de euro pentru investiþii, pentru continuarea investiþiilor de apã ºi canal în Valea Jiului din urmãtoarea perioadã de atragere de fonduri, 20142020. volumul este foarte mare de investiþii, va fi dificil, dar nu imposibil sã realizãm aceste obiective care vor crea locuri de muncã în Valea Jiului, vor

ApaServ Valea Jiului a semnat un contract de finanþare de 89 milioane de euro îmbunãtãþi calitatea vieþii oamenilor de aici ºi vor ajuta România sã atragã fondurile de la Uniunea Europeanã”, a declarat Jeni Ioniþã, directorul general al firmei de consultanþã. Contractul este unul complex care dupã finalizarea lucrãrilor va îmbunãtãþi calitatea vieþii populaþiei din Valea Jiului. “Este un contract complex, are foarte multe activitãþi. Prin realizarea acestora vom reuºi sã întocmim o aplicaþie pentru viitoarele investiþii ºi acele documentaþii pentru lansarea investiþiilor viitoare. Studiul de fezabilitate este foarte complex, implicã multe alte subactivitãþi, dar sunt con-

vinsã cã împreunã cu experþii le vom duce la bun sfârºit”, a declarat Monica Tarcea, director de dezvoltare în cadrul SC ApaServ Valea Jiului. Firma de consultanþã are legãturi vechi cu societatea de apã. Din anul 1999 dãinuie acest parteneriat, iar de atunci, prin proiectele implementate de ApaServ Valea Jiului lucrurile s-a schimbat în bine.

“Am venit prima datã în Valea Jiului în anul 1999 când la vremea respectivã rãspundeam de proiectul PHARE ºi dupã aceea s-a nãscut ºi proiectul ISPA. Aceste proiecte sunt finanþãri europene pentru îmbunãtãþirea sistemului apã canal din Valea

Jiului ºi ele contribuie la îmbunãtãþirea vieþii oamenilor, la ridicarea calitãþii serviciilor de apã-canal. Când am venit aici am fost impresionatã de calitatea personalului de la regia de apã, profesioniºti de înaltã clasã. Aici am vãzut prima datã un sistem SCADA, am vãzut în sistemul de aici cum se fãcea controlul automatizat, aici am vãzut prima datã o inspecþie cu camera în interiorul conductelor de canalizare ºi mi s-a pãrut incredibil ce se gãseºte acolo ºi cât de bine se vede ceea ce trebuie reparat. Timpul a trecut, acum sunt director general la o firmã de consultanþã americanã CH2M Hill, din care face parte ºi grupul Halcrow, o firmã care are 28 de mii de angaþii ºi o cifrã

de afaceri de peste 6 miliarde de dolari, cu o prezenþã de peste tot în lume care poate aduce dacã operatorul are nevoie cel mai mare specialist în orice domeniu. În România avem 100 de angajaþi ºi un birou de proiect în Valea Jiului pentru a fi cât mai aproape de clientul nostru, de operatorul ApaServ, pentru a putea aduce pentru managementul acestui proiect cele mai bune resurse pe care le avem”, a mai spus Jeni Ioniþã. ApaServ Valea Jiului este a doua societate de apã din þarã care semneazã contractul de finanþare pentru asistenþa tehnicã a proiectelor ce urmeazã a fi realizate în perioada 2014-2020. Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 August 2014

Pistã în cazul Delianei. Ar fi fost vãzutã într-o autogarã din Cluj

inora care a dispãrut în Retezat, sãptãmâna trecutã, ar fi fost vãzutã în Cluj Napoca, într-o autogarã iar poliþiºtii hunedoreni i-au alertat pe colegii lor din judeþul Cluj pentru a verifica informaþia. Totodatã, poliþiºtii au deschis dosar penal pentru ”lãsare fãrã ajutor a unei persoane aflate în dificultate” în cazul adolescentei de 14 ani care provine dintr-un centru de plasament ºi care a

dispãrut în urmã cu o sãptãmânã în Parcul Naþional Retezat, unde se afla într-o tabãrã. Timp de o sãptãmânã, adolescenta dispãrutã a fost cautatã de sute de poliþiºti, salvamontiºti, alpiniºti,

jandarmi, pãdurari, rangeri, pompieri, scafandri ºi voluntari. La operaþiunile de

Neviabile versus viabile

Milioanele restante din huila vândutã se tranºeazã la toamnã

ficialii Complexului Energetic Hunedoara au cerut un nou termen de judecatã pentru studierea actelor depuse la dosar, în procesul deschis de Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului. Cele douã societãþi care administreazã minele din Valea Jiului – pe cele viabile, respective cele neviabile – au ajuns în sala de judecatã din cauza sumelor restante pe care CEH le înregistreazã faþã de SNIMVJ. Este vorba despre aproximativ 50 de milioane de lei, datorii ce provin din huila achiziþionatã de CEH de la minele neviabile. Conducerile celor douã unitãþi nu s-au înþeles pe cale amiabilã în privinþa stingerii acestei creanþe,

cãutare echipele de salvare au folosit câini special dresaþi pentru gãsirea persoanelor dispãrute, un elicopter care a survolat zona, un sonar cu care a fost

scanat fundul lacului Gura Apei ºi un aparat de zbor fãrã pilot la bord, ghidat de la distanþã, care a ajuns în zone greu accesibile. De asemenea, poliþiºtii au audiat toþi tinerii ºi însoþitorii care au fãcut parte din tabãrã de unde a dispãrut fata, turiºtii care au vãzut-o pe drum, familia ºi cunoscuþii ºi au distribuit pliante cu fotografia fetei în oraºele din apropiere, în special în gãri ºi autogãri, în speranþa cã va fi recunoscutã de cineva. Echipele, conduse de persoane care cunosc bine zona, au efectuat cãutãri în

La un pas de moarte, salvat de salvamontiºti

n bãrbat care se afla în zona lacului Bucura a suferit un preinfarct, iar norocul lui a fost prompritudinea salvamontiºtilor care au reuºit sã îl transporte la ambulanþa solicitatã. iar la finele lunii iulie Consiliul de Administraþie al SNÎMVJ a refuzat oferta CEH privind plata eºalonatã a datoriei, în tranºe de cãte douã milioane de lei lunar, începând din toamnã. Procesul aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara a fost amânat pentru data de 10 septembrie, ca urmare a cererii formulate de reprezentanþii CEH. Car men COSMAN-PREDA

“În cursul zilei de joi, 28 august 2014, în jurul orei 13.30, salvatorii montani de la punctul de permanenþã Bucura au fost alertaþi de cãtre un grup de turiºti cã un bãrbat în vârstã de 55 de ani din Bârlad, care se

zona montanã de unde aceasta ar fi plecat, respectiv Poiana Pelegii, Lacul Bucura, Barajul Gura Apelor, Cabana Gura Zlata ºi Cabana Rotunda, precum ºi la casele de vacanþã aflate în zona Parcului Naþional Retezat. În paralel, au fost efectuate verificãri la unitãþi sanitare, de cazare ºi localuri de alimentaþie, gãri, autogãri, popasuri turistice, parcãri rutiere, precum ºi în alte locuri pretabile adãpostirii pe timp de noapte, de la locul sesizãrii dispariþiei pânã în municipiul Lupeni. Maximilian GÂNJU

afla în zona lacului Bucura ar fi suferit un posibil preinfarct”, a declarat Ovidiu BODEAN, Serviciul Public Judeþean SALVAMONT Hunedoara Un echipaj de intervenþie format din 6 salvatori montani s-a deplasat de urgenþã în zona respectivã ºi l-au preluat pe turistul suferind, transportându-l cu targa specialã din dotare la Punctul Salvamont din Poiana Pelegii de unde a fost preluat de o ambulanþã.

8 Life&Style

8 griji care îþi ruineazã viaþa ºi cum sã scapi de ele

n ceea ce priveºte grijile, psihologii au observat cã oamenii nu sunt foarte diferiþi. În general, cu toþii îºi fac griji legate de finanþe, relaþii, înfãþiºare, sãnãtate, evenimente viitoare ºi sine. Multe persoane se lasa consumate de aceste gînduri negre, în vreme ce alþii pur ºi simplu nu le bagã în seamã. Cum de unii reuºesc sã-ºi pãstreze bunã dispoziþie în vreme ce alþii se lasa zdrobiþi de griji? Iatã 8 griji care îþi ruineazã viaþa ºi cum sã scapi de ele. 1. Grijile financiare nu-þi dau pace noaptea Cum sã scapi de ele: vorbeºte cu partenerul de viaþã sau cu un prieten în care ai încredere despre situaþia ta financiarã. În acest fel vei avea o situaþie mai clarã a problemelor legate de bani ºi, prin urmare, vei gãsi mai uºor o soluþie. 2. Te gîndeºti:

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 August 2014

„De ce nu pot cîºtiga mai mulþi bani”? Sau „De ce nu avansez în carierã”? Cum sã scapi de ele: a) Concencentreazate pe abundenþa. Este credinþa potrivit cãreia belºugul se aflã pretutindeni iar colaborarea creºte ºansele de succes ale tuturor. b) În ceea ce priveºte cariera, în fiecare dimineaþã scrie 3 paºi care te pot aduce mai aproape de evoluþia pe care þi-o doreºti. Apoi programeazã aceºti paºi. Poate þi se va pãrea ciudat însã: „dacã nu planifici nu lucru el nu existã”? 3. Ai vrea sã cumperi ceva însã eºti îngrijorat cã vei depãºi bugetul

Cum sã scapi de grijã: Conceptul amînãrii gratificãrii este cheia aici. Dacã vrei o vacanþã într-o staþiune de lux, atunci foarte bine. Doar asigurã-te cã faci cîteva ore suplimentare ºi sã cîºtigi mai mulþi bani cu cîteva luni înainte sã mergi în concediu. 4. Eºti îngrijorat cã cineva cîºtiga mai mult decît tine Cum sã scapi de

grijã: Concentreazã-te pe abundenþa ºi nu pe lipsuri. Cei care vãd doar partea goalã a paharului sînt suspicioºi, geloºi ºi cred cã nu sunt suficienþi bani sau ºanse de succes pentru toatã lumea. 5. Eºti îngrijorat cã una-douã persoane din anturajul tãu te trag în jos Cum sã scapi de grijã: Încearcã cã în mod activ sã eviþi persoanele negative. Nu rãmîne alãturi de prietenii care vãd mereu ce nu merge, ce nu funcþioneazã. Cel mai mare cadou pe care þi-l poþi face singur este sã te înconjori de oameni care îþi dau o stare de spirit pozitivã. 6. Kilogramele în plus îþi dau bãtãi de

cap Cum sã scapi de grijã: În ciuda reclamelor, nu existã o pastilã mafica care sã te facã suplu peste noapte. Însã existã anumite lucruri pe care le poþi face. Nu, nu poþi controla genele, însã tu decizi cît ºi ce mãnînci ºi dacã faci sau nu miºcare. Controleazã ceea ce poþi pentru cã restul nu conteazã. 7. Te gîndeºti la evenimente din viitor care ar putea sau nu sã se întîmple Cum sã scapi de grijã: Potrivit specialistului în dezvoltare personalã Wayne Dyer, grijile te împiedicã sã trãieºti în

prezent. Nu irosi momentul prezent îngrijorîndu-te de viitor. 8. Îþi este teamã cã nu eºti suficient de bun Cum sã scapi de grijã: Cheia este recunoºtinþã. Petrece cîteva momente în fiecare zi gîndindu-te la trei lucruri pentru care eºti recunoscãtor. Mulþumind lui Dumnezeu, Universului pentru ceea ce ai ºi nu vei mai fi atît de dur cu tine însuþi.

iecare modificare ce apare pe corpul tãu poate semnala probleme grave de sãnãtate, aºa cã acordã-þi câteva minute pe zi ºi examineazã-te. Specialiºtii spun cã organismul nostru are senzori pentru boalã, care te ajutã sã detectezi la timp afecþiunile grave. Aflã care sunt semnele care ar trebui sã te trimitã la medic.

Unghiile îþi pot salva viaþa, dacã le examinezi ºi când nu îþi faci manichiura. Aluniþele uriaºe nu sunt singurul semn de cancer de piele. Liniile mai închise la culoare, apãrute în loja unghialã, pot însemna dezvoltarea unor celule canceroase, provocatã de melanom. Detectatã la timp, aceastã boalã poate fi tratatã în 95% din cazuri, aºa cã viziteazã un dermatolog când observi modificãri pe unghiile tale. Din când

în când, apar puncte albe pe suprafaþa unghiilor, care sunt inofensive, însã dacã se transformã în dungi orizontale ºi te simþi obositã, te-ai putea confrunta cu probleme ale rinichilor. Dacã observi o zonã asprã, închisã la culoare, la subraþ, ai putea suferi de diabet. Insulina în exces din sânge provoacã înmulþirea rapidã a celulelor pielii, ce duce la acumularea de þesut ºi melaninã. O analizã simplã a sângelui îþi va

Cum îþi influenþeazã somnul pielea

xceptând faptul cã este esenþial pentru buna funcþionare a organismului uman, somnul ne influenþeazã în mod direct ºi sãnãtatea, ºi aspectul pielii. În timpul somnului, organismul nostru se reface dupã toate procesele de peste zi, iar aceste transformãri au loc la nivel celular, inclusiv la nivelul celulelor pielii. Ca sã îþi faci o idee mai bunã, lipsa somnului duce la deshidratarea pielii, la diverse afecþiuni ºi poate duce ºi la moarte, prin epuizare. Tocmai de aceea este important sã ne odihnim suficient – pentru ca organismul nostru sã aibã timp sã se refacã, în fiecare zi. Fãrã acest repaus obligatoriu, corpul nostru nu ar mai putea funcþiona. În plus, în ultimii ani

specialiºtii au început sã vorbeascã ºi despre o strânsã legãturã între somn, sistemul imunitar ºi piele. Somnul insuficient scade protecþia pe care ne-o oferã sistemul imunitar, fapt care duce, la rândul sãu, la distrugerea unui strat de la suprafaþa pielii, care menþine nivelul optim de hidratare, dar ne ºi protejeazã de o serie de factori negativi din mediu ori de viruºi ºi bacterii. Aºadar, lipsa somnului nu numai cã poate provoca deshidratarea pielii, dar poate duce chiar la apariþia unor afecþiuni precum psoriazis,

eczeme ori dermatite. Pielea este cel mai mare organ al corpului nostru, iar dacã nu avem grijã de ea, nu ne putem aºtepta nici sã arãtãm bine. Sã nu uitãm de faptul cã, pentru a fi frumoasã, pielea depinde de colagen, iar producþia de colagen este direct influenþatã de somn. Odatã pierdutã elasticitatea pielii, aceasta nu îºi mai poate reveni – nici mãcar cu cele mai scumpe produse de beauty. Îmbãtrânirea prematurã, petele de pe piele, afecþiunile pielii – toate apar ca rãspunsuri ale faptului cã nu ne îngrijim corect sau nu ne odihnim suficient.

10 zone ale corpului tãu pe care trebuie sã le examinezi în fiecare dimineaþã

spune dacã ai boala care afecteazã milioane de oameni din întreaga lume. O umflãturã albã sau gãlbuie pe pleoape, genunchi sau coate înseamnã un depozit de colesterol, ce se formeazã în momentul în care nivelul de grãsime din sânge este extrem de ridicat. Dacã te confrunþi cu o astfel de situaþie, trebuie sã ºtii cã existã un risc crescut de apariþie a bolilor de inimã, aºa cã cere sfatul medicului. El îþi va spune ce schimbãri alimentare trebuie sã faci, pentru a scãdea colesterolul. Scalpul are nevoie, de asemenea, de atenþia ta. Când pãrul se subþiazã ºi cade în exces, ai putea suferi de dereglãri ale tiroidei. Când glanda nu mai funcþioneazã normal, apare un dezechilibru hormonal, care duce, printre altele, la cãderea pãrului. În cazul în care analiza sângelui aratã cã ai prea mulþi sau

prea puþini hormoni, vei avea nevoie de pastile. Mãtreaþa în exces este un alt semn cã ceva nu merge bine în organismul tãu. Din cauza stresului, corpul tãu produce o cantitate mare de cortizol, care usucã scalpul ºi favorizeazã apariþia mãtreþii. Un ºampon special va rezolva problema pentru o perioadã scurtã de timp, dar dacã vrei un scalp curat, dormi mai mult ºi renunþã la orele suplimentare. Pãrul des ºi aspru de pe burtã ar putea fi un semn cã suferi de sindromul ovarului polichistic.

Boala este provocatã de producerea în exces de androgen ºi duce la creºteri în greutate, acnee, pãr pe burtã, faþã, spate ºi piept. Netratatã, afecþiunea provoacã infertilitate ºi boli ale inimii. Un înveliº albicios, gãlbui sau portocaliu pe limbã aratã probleme gastro-intestinale. Esofagul este prevãzut cu o valvã care se asigurã cã ce intrã, nu iese pe aceeaºi cale, însã când aceastã valvã se deschide spontan, apare refluxul gastric, iar substanþe din stomac ies pe gurã. Apar, astfel, petele colorate pe

limbã ºi respiraþia urât mirositoare. Problema poate fi tratatã cu medicamente anti-acid ori prin evitarea alimentelor care provoacã aciditate. Ochii nu sunt doar oglinda sufletului! Cearcãnele sunt un semn cã suferi de alergii. Un factor alergen îþi atacã corpul, care rãspunde eliberând histamina. Aceastã substanþã face ca vasele de sânge sã se umple cu sânge ºi alte fluide, iar acolo unde pielea este sensibilã, apar zonele mai închise la culoare. Un test simplu poate stabili la ce anume eºti alergicã. În alte cazuri, pe globul ocular poate apãrea o umflãturã gãlbuie, provocatã de o boalã inofensivã, numitã pinguecula. Afecþiunea se manifestã printr-o acumulare de colagen, cauzatã de expunerea la soare ºi la praf. Îþi poþi menþine ochii sãnãtoºi cu picãturi ºi protecþie împotriva razelor ultraviolete.

8 Life&Style

8 griji care îþi ruineazã viaþa ºi cum sã scapi de ele

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 August 2014

Cum îþi influenþeazã somnul pielea

10 zone ale corpului tãu pe care trebuie sã le examinezi în fiecare dimineaþã

10 Minerit

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 August2014

Mãsuri fiscale la CEH

Guvernul ºterge datoriile CEH faþã de CNH G

uvernul ºterge datoriile CEH faþã de CNH. Neaplicarea unor mãsuri imediate la Complexul Energetic Hunedoara ar putea avea consecinþe extrem de grave. Departamentul pentru Energie a publicat o ordonanþã de urgenþã privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale pentru Societatea "Complexul Energetic Hunedoara" - S.A.". Monika BACIU Având în vedere recomandãrile Fondului Monetar Internaþional, Comisiei Europene ºi ale Bãncii Mondiale referitoare la deficitul bugetar prognozat, precum ºi necesitatea reducerii volumului de plãþi restante ºi de arierate înregistrate la nivelul autoritãþilor administraþiei publice centrale pentru evitarea blocajelor financiare de la nivelul acestora, þinând cont de faptul cã neadoptarea de mãsuri imediate, prin utilizarea de proceduri de legiferare pe calea ordonanþei de urgenþã, ar avea consecinþe negative asupra procesului de privatizare a Societãþii "Complexul Energetic Hunedoara" - S.A., în condiþiile în care asupra acestei societãþi sunt instituite ºi devin scadente mãsuri de executare silitã prin executor de cãtre lichidatorul Companiei Naþionale a Huilei S.A., în considerarea faptului cã aceste mãsuri constituie situaþii de urgenþã ºi extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã, în scopul urgentãrii încasãrii creanþei fiscale adminis-

trate de cãtre Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, în considerarea faptului cã aceste elemente vizeazã interesul general public ºi constituie situaþii de urgenþã ºi extraordinare, a cãror reglementare nu poate fi amânatã, “Se aprobã preluarea de cãtre Societatea "Complexul Energetic Hunedoara" - S.A. a unor obligaþii fiscale datorate bugetului de stat, în ordinea vechimii, cu excepþia celor cu reþinere la sursã, ale Companiei Naþionale a Huilei S.A., în limita sumei totale de 10.840.897,50 lei, administrate de cãtre Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, datorate ºi neachitate la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanþe de urgenþã. Se aprobã stingerea debitului restant în valoare totalã de 10.840.897,50 lei, pe care Societatea "Complexul Energetic Hunedoara" - S.A. îl are faþã de Compania Naþionalã a Huilei S.A. în schimbul preluãrii obligaþiilor fiscale prevãzute la art. 1. În scopul preluãrii obligaþiilor fiscale potrivit art.

1, organul fiscal competent pentru administrarea creanþelor datorate de Compania Naþionalã a Huilei S.A. elibereazã certificatul de atestare fiscalã, care conþine obligaþiile fiscale principale ºi accesorii datorate pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanþe de urgenþã ºi care fac obiectul preluãrii”, se aratã în ordonanþa de urgenþã Prin preluarea obligaþiilor fiscale începând cu data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanþe de urgenþã, Societatea "Complexul Energetic Hunedoara" - S.A. este noul debitor al acestor obligaþii fiscale, iar Compania Naþionalã a Huilei - S.A. este liberatã de plata obligaþiilor fiscale transmise ºi preluate. Dupã preluarea obligaþiilor prevãzute la art. 1 alin. (1) Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, prin organul fiscal competent, va proceda la scãderea din evidenþa fiscalã a obligaþi-

ilor fiscale transmise de Compania Naþionalã a Huilei - S.A.; ºi înregistrarea în evidenþa fiscalã a obligaþiilor fiscale preluate de Societatea "Complexul Energetic Hunedoara" - S.A. În baza Hotãrârii Guvernului nr. 1023/2011 privind unele mãsuri de reorganizare a producãtorilor de energie electricã de sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri, Societatea Complexul Energetic Hunedoara a parcurs douã etape organizatorice, respectiv: (i) fuziunea prin contopire a Societãþii Comerciale Electrocentrale Paroºeni S.A. cu Societatea Comercialã Electrocentrale Deva S.A., etapã finalizatã la data de 01.11.2012 ºi (ii) fuziunea Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A., în calitate de societate absorbantã, cu Societatea Naþionalã a Huilei S.A., în calitate de societate absorbitã, în baza Proiectului de

fuziune publicat în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, nr. 2722/24.05.2013, etapã finalizatã la data de 02.08.2013. În prezent, Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. are un numãr de 6.619 salariaþi, din care 1.740 salariaþi la divizia energeticã ºi 4.720 salariaþi la divizia minierã. Compania Naþionalã a Huilei S.A. a parcurs, în temeiul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 84/2011 privind reglementarea unor mãsuri financiar – fiscale ºi de platã a unor contribuþii la organisme internaþionale, aprobatã prin Legea nr. 38/2012 ºi în temeiul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 119/2011, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 143/2012, o serie de etape ce au avut ca scop stingerea obligaþiilor fiscale la bugetele administrate de Ministerul Finanþelor

Publice, prin Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã. Prin aplicarea mãsurilor legale prevãzute de aceste acte normative au fost separate bunurile viabile, pe structura cãrora a luat fiinþã Societatea Naþionalã a Huilei S.A., de bunurile aferente minelor necompetitive, pe structura cãrora a luat fiinþã Societatea Naþionalã de Inchideri de Mine Valea Jiului S.A., societate ce administreazã ajutorul de stat pentru închidere mine, aprobat prin hotãrârea Guvernului nr. 371/2012. Dupã înregistrarea acestor douã societãþi, conform angajamentelor asumate de autoritãþile române fatã de organismele internaþionale finanþatoare, respectiv Fondul Monetar Internaþional, Uniunea Europeanã ºi Banca Mondialã, Compania Naþionalã a Huilei S.A. a intrat în proces de dizolvare ºi lichidare voluntarã, în baza hotãrârii Adunãrii Generale Extraordinare a Acþionarilor din data de 20.02.2013. Între Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., în calitate de beneficiar ºi Compania Naþionalã a Huilei S.A., în calitate de furnizor, au existat relaþii comerciale de furnizare a materiei prime energetice, în urma cãrora au rezultat debite restante cãtre furnizor de peste 84 miliarde de lei, din care cca 14 miliarde aflate în litigiu.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Minerit 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 August 2014 Totodatã, în cadrul procedurii de lichidare voluntarã, Compania Naþionalã a Huilei S.A. a înregistrat datorii de peste 4,7 miliarde de lei la bugetul consolidat al statului. Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 104/20.11.2013 s-a aprobat (i) preluarea de cãtre Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. a unor obligaþii ale Companiei Naþionale a Huilei S.A. cãtre bugetul de stat în valoare de 70.238.352,98 lei ºi

435/2014 încuviinþarea executãrii silite a debitorului. Ministerul Economiei prin Departamentul pentru Energie este unic acþionar în numele statului român atât la Compania Naþionalã a Huilei S.A. cât ºi la Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A.

(ii) stingerea debitului restant în valoare de 70.238.352,98 lei al Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. cãtre Compania Naþionalã a Huilei S.A. În prezent, Compania Naþionalã a Huilei S.A. mai are asupra Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. o creanþã certã, lichidã ºi exigibilã de 10.840.897,50 lei. În cadrul procedurii de lichidare voluntarã a Companiei Naþionale a Huilei S.A., în vederea recuperãrii tuturor debitelor restante deþinute asupra Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A., executorul judecãtoresc a obþinut prin încheierea nr. 2482/CC/2014 pronunþatã de Judecãtoria Alba Iulia în dosarul execuþional nr.

Huilei S.A. ºi a datoriilor Companiei Naþionale a Huilei cãtre bugetul general consolidat administrat de Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, se propune aplicarea soluþiei similare ca în cazul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 104/2013, respectiv Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. preia o datorie in cuantum de 10.840.897,50 lei.pe care Compania Naþionalã a Huilei SA, o are de achitat cãtre ANAF, reprezentand o parte din obligaþiile fiscale neachitate ale acesteia, creanþe fiscale administrate de cãtre Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã. Prin preluarea obligaþiilor fiscale prevãzute mai sus, începând cu data intrãrii în vigoare

“În scopul diminuãrii simultane a datoriilor Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. cãtre Compania Naþionalã a

a prezentei ordonanþe de urgenþã, Societatea Complexul Energetic Hunedoara - S.A. devine noul debitor al acestor obligaþii fiscale, iar ANAF descarcã Compania Naþionalã a Huilei - S.A. de creanþa în cuantum de 10.840.897,50 lei urmând a o încasa de la Societatea Comerciala Complexul Energetic Hunedoara - S.A. Datoria fiscalã a Companiei Naþionale a Huilei S.A. cãtre bugetul general consolidat se

diminueazã cu valoarea nominalã a obligaþiei preluate de cãtre Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, respectiv cu suma de 10.840.897,50 lei, iar în acelaºi timp creanþa comercialã în valoare de 10.840.897,50 lei, deþinutã de cãtre Compania Naþionalã a Huilei SA asupra Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA se stinge”, se mai aratã în document.

Conducerea minei Paroºeni, neagrã de supãrare cã este obligatã sã dea raportul în CA ”unuia ca Bobar”

stãzi, la ºedinþa consiliului de administraþie a Societãþii Naþionale de Închideri Mine, conducerea minei Paroºeni este convocatã la raport ca urmare a problemelor cu care se confruntã. ”Noi ne strãduim sã gãsim soluþii tehnice, sã depãºim momentul, în condiþiile în care oamenii sunt obosiþi pentru cã lucreazã de ceva vreme ºi sâmbãta ºi duminica, ºi ne cheamã sã ne explicãm în faþa unuia ca Gheorghe Bobar, care a fost ºef de sector. Cine ºtie ce înseamnã o minã ºi problemele care se ivesc, de tectonicã ºi altele care existã, nu face aºa ceva”. Mina Paroºeni se confruntã cu o situaþie mai dificilã, care þine de tectonica stratului, dar ºi altele de ordin tehnic, drept pentru care producþia nu mai este la nivelul stabilit. Minerii au muncit în flux continuu pentru a depãºi momentul, pentru cã minele, în general, se confruntã cu perioade bune ºi mai puþin bune, iar cunoscãtorii ºtiu ce este de fãcut, mai ales cã în acel colectiv activeazã oameni specializaþi, cu vechi state în minerit ºi care de-a lungul timpului ºi-au dovedit profesionalismul. Pe acest fond de obosealã, îngrijorare ºi cãutare febrilã de soluþii, de la mina Paroºeni a apãrut un val de nemulþumire cu privire la modul de conlucrare a directorului general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine, Aurel Anghel. Acesta a convocat

conducerea minei Paroºeni, la raport, în faþa Consiliului de Administraþie a SNÎM, care are loc astãzi, 29 august, lucru nemaiîntâlnit pânã acum, pentru cã problemele tehnice cad în sarcina directorului general ºi a echipei de conducere. Mai mult, cei de la Paroºeni sunt supãraþi cã trebuie sã dea raportul în faþa unui membru al CA, cum este Gheorghe Bobar, care este inginer minier, dar care nu a trecut, în activitatea sa din acest domeniu, de funcþia de ºef de sector. Apoi, în CA sunt doi economiºti, care, chiar dacã se strãduiesc, nu pot înþelege cu adevãrat cum funcþioneazã tehnic ºi mai ales care pot fi soluþiile aplicabile la faþa locului. În plus, sã duci în faþa CA conducerea unei mine pentru a o lua la rost de ce nu îºi face planul, pare o eschivare a directorului general de responsabilitatea din fiºa postului. Este posibilã o altã variantã, aceea de a se cere abrobarea CA a unor soluþii care implicã bani… Directorul general, Aurel Anghel, nu ne-a dat explicaþii deºi am insistat, telefonic, sã-l contactãm. A rãspuns doar unui sms, prin care îl întrebam dacã echipa de conducere a minei Paroºeni este chematã la raport, în faþa CA. Dumnealui a rãspuns scurt: da. Radu Sorin, membru al CA a SNÎM, ne-a precizat cã un asemenea punct nu se aflã pe ordinea de zi, dar cã poate fi la ”diverse”. Ileana FIRÞULESCU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 August2014

Arborele genealogic, descoperit la Sarmisegetusa

unoaºte-þi strãbunii. ORDO în parteneriat cu INTERAD va propune un nou concept de Dezvoltare Personalã bazat atît pe vizitarea spatiilor Sacre cît ºi pe studiul principiilor vitale studiate ºi transmise mai departe lumii, cîndva ºi de strãmoºii noºtrii Daci. Astfel, în acest weekend, la Sarmisegetusa va avea loc o tabãrã istoricã. Monika BACIU “Unul din locurile sacre alese de strãmoºii noºtrii pentru aºi construi templele ºi pentru sãvîrºirea ritualurilor specifice, este regiunea Costeºti –

Sarmizegetusa. În aceastã regiune a misterului ºi a sacrului, ne vom întîlni împreunã la cursuri, meditaþii ºi excursii în reamintirea ºi readucerea cunoaºterii strãmoºeºti”, spun

organizatorii. Cazarea se face la Pensiunea Cotiso, o locaþie de vis, ruptã de sat ºi de orice freamãt, înconjuratã de delauri , pãduri ºi Cetãþi Dacice. În urmã cu mult timp, în locul

pensiunii ºi în împrejurimile ei, Dacii îºi aveau locuinþa! Un loc colindat cîndva de Burebista, Decebal, Deceneu, Zamolxe de preoþi ºi preotese, ºolomonari ºi magi. Aceasta oazã strãmoºescã îºi rãcoreºte nepoþii cãtre zori noi! Meditaþiile vor avea loc în grãdina de lîngã rîu, un alt loc ”secret” ºi de

basm al celor de la Cotiso. “Vom descoperi împreunã tainele Templelor ºi Sanctuarelor de la Blidaru, Fetele Albe, Cetãþuie ºi Sarmizegetusa, acolo unde, cîndva, preoþii ºi preotesele vorbeau tainic întregii naturi. În toate aceste locuri sacre vom pãºi împreunã, într-un cuget cu

strãmoºii noºtrii spre propria redescoperire! Poveºtile despre ªolomonari, Bãtrîni ºi Moºi le depanam atît la cursuri cît ºi la focul de seara în grãdina din pãdure”, mai spun organizatorii. Viziunea profundã asupra vieþii ºi a morþii, cunoaºterea ºtiinþelor iniþiatice, a medicinei naturale, energetice, magia tainica quaternarã sau actele de magie sacerdotalã pentru alungarea bolilor , sunt doar cîteva secvenþe dintr-un interesant film cu istoria României. În acest sens, în Pravila lui Matei Basarab, din 1652 se face referire la sacerdoþii populari cu puteri meteorologice, fiind numiþi „gonitori de nori”.

Pendulare la zeci de metri înãlþime

eekend cu aventurã. Asociaþia TerraMont organizeazã, la finele acestei sãptãmâni, mai multe activitãþi în zona Cheile Buþii. Va avea loc pendulum Jump deasupra Cascadei Valea Marii ºi o drumeþie pe Piatra Iorgovanului la peste 2000 de metri sau Vf. Custura (2457m). Monika BACIU

Organizatorii vor asezona aceste activitãþi cu un gulaº la ceaun. Câteva persoane s-au înscris la acest eveniment care se doreºte a fi unul aventurier în mijlocul naturii. Asociaþia TerraMont Carpaþi este o organizaþie nonguvermanentalã, farã scop lucrativ, cu personalitate juridicã, ce reuneºte prin libera adeziune persoane care oferã prin contribuþia lor materialã, cunoºtinþele ºi activitatea lor proprie în folosul comunitãþii. Asociaþia a mai organizat activitãþi de acest gen.

Luna August Luni: Supa crema de ciuperci cu crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii/Mozzarella pane cu cartofi natur Salatã/Desert Marþi: Supa minestrone/Ciorba de burtã Valdostana din pui cu legume mexicane/Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi

prãjiþi/ªniþel pane de porc cu cartofi sãseºti Salatã/Desert Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtura/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi Salatã/Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi piure/Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 August2014

Bolnavi, tot mai mulþi

n ultimele zile, pragul secþiei de urgenþe a spitalului din Petroºani a fost trecut, în medie, de aproape 200 de bolnavi, zilnic. Cei mai mulþi dintre aceºtia au acuzat probleme digestive, colici abdominale sau probleme cardio-vasculare. Mircea NISTOR

“Am avut foarte mulþi oameni care au

ajuns la urgenþe. Cei mai mulþi au acuzat colici, sindroame dispeptice postalimenta-

re, raportat la un grad de adresabilitate al pacienþilor suferinzi de boli cardi-vasculare

sau neuro-vasculare, deci pacienþi cardiaci decompensaþi sau neurologici decompensaþi. Cam asta a fost adresabilitatea predominantã. Circa 30% dintre urgenþe au fost de naturã chirurgicalã. Este vorba despre traumatisme de ºold, glezno-podale, precum ºi câteva traumatisme craniene

datorate agresiunilor”, a precizat Ion Ienea, medic în cadrul secþiei de urgenþe a Spitalului de Urgenþã din Petroºani Pe de altã parte, în acest an, nu au mai fost înregistrate probleme deosebite la piscinele sau ºtrandurile din Valea Jiului. “Eu, în ultima perioadã cel puþin, nu

m-am confruntat cu traumatisme cervicale sau craniene datorate înotului sau, mai exact spus, plonjãrii în apã”, a mai spus Ion Ienea. În ceea ce priveºte muºcãturile de vipere, în aceastã varã, numãrul acestora a fost aproape insignifiant, comparativ cu anii anteriori.

În loc de mineri, calificã sudori

proape 150 de elevi ai Colegiului Tehnic “Dimitrie Leonida” din Petroºani se vor putea califica în meseria de sudor. Aceasta, graþie proiectului intitulat “Cale liberã spre calificare”, cursurile urmând a se derula în paralel cu cele de la “zi”.

noi, am fãcut un studiu prealabil în urma cãruia am constatat cã sudorii calificaþi sunt foarte cãutaþi”, a precizat Zina Galeº, director Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani.

Mircea NISTOR

Mai mulþi bani pentru bolnavii cu HIV/ SIDA

inisterul Sãnãtãþii a suplimentat din nou bugetul Programului Naþional de Prevenire, Supraveghere ºi Control HIV/SIDA cu peste 87 000 000 lei. Pânã acum, întregul buget al programului se cifreazã la suma de 214 144 000 lei, însã în luna decembrie ar poutea veni o nouã suplimentare de fonduri. Carmen COSMAN - PREDA Minsiterul Sãnãtãþii dã asigurãri cã aceastã suplimentare asigurã fondurile necesare tratamentului integral al bolnavilor cu HIV/SIDA, fãrã sincope, pentru aceastã perioadã. Fondurile ajung pânã în luna decembrie, în funcþie de situaþia

fiecãrui judeþ, dar pentru finalul anului se pregãteºte o nouã suplimentare de fonduri, pentru lunile decembrie-ianuarie. Pe de altã parte, începând de anul viitor, Ministerul Sãnãtãþii intenþioneazã se organizeze licitaþii naþionale centralizate pentru achiziþionarea de medicamente ºi

materiale sanitare pentru o serie de programe naþionale, printre care ºi Programul Naþional HIV/SIDA. În judeþul Hunedoara sunt înregistrate peste 260 de cazuri de bolnavi HIV/SIDA, dintre care aproximativ 200 sunt din Valea Jiului.

În plus, elevii care se vor înscrie la cursurile de sudor vor avea posibilitatea de a-ºi gãsi ºi un loc de muncã. În þarã sau strãinãtate. “De acest proiect vor beneficia 154 de elevi care se vor califica în meseria de sudor. Aceºtia vor primi bani de transport, o bursã de studii dar ºi o masã. Cel mai important, însã, este cã dupã absolvirea cursurilor se vor putea angaja la o firmã din þarã sau din strãinãtate. Asta, þinând cont de faptul

cã în acest proiect sunt implicaþi mai mulþi parteneri ºi mai multe firme care au neapãratã nevoie de oameni calificaþi în acest domeniu de activitate. Nu de alta, dar, s-a constatat faptul cã pe piaþa muncii aceastã calificare este deficitarã. De altfel, ºi

În plus, în urma aplicãrii proiectului care le va oferi cursanþilor bani de transport, de masã ºi o bursã, unitatea ºcolarã va rãmâne cu un atelier, un microbuz ºi o serie de dotãri ale sãlilor de cursuri.

14 Program & Horoscop

10:00 Gala umorului 11:00 Teleshopping 11:30 Politicã ºi delicateþuri 12:20 Discover România 12:30 Lumea ºi noi 13:00 Beneficiar România 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Documentar TVR 1 17:00 Canotaj. Campionatele Mondiale 18:10 Post meridian 18:45 Antologie Chaplin 19:35 Discover România 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 Festivalul Internaþional de Folclor “Cântecele munþilor” (V)

10:30 11:15 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 16:30 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:30

Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Trãsniþii din Queens Teleshopping Focus Din iubire pentru Milly Focus Walker, poliþist texan Focus Râzi ºi câºtigi Cireaºa de pe tort Cãsãtorie din prima Trãsniþii

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 August 2014

10:00 10:50 11:10 meu 13:00 14:00 meu 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30

În gura presei Teleshopping Mireasã pentru fiul Observator Mireasã pentru fiul Observator Poftiþi pe la noi! Observator Observator special Vedete la apã

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Trãieºte-þi vara 11:15 Seminþele distrugerii 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Un geniu autentic 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Nemuritorii: Rãzboiul zeilor

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte, care vã încurcã planurile. Amânaþi problemele dificile, care necesitã o mare putere de concentrare. Sunteþi cu capul în nori ºi riscaþi sã nu rezolvaþi nimic.

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Pastila Vouã Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Pastila Vouã Cuscrele Baronii Copii contra pãrinþi Specialiºti în sãnãtate Baronii

10:00 Pastila de râs Medicament fãrã efecte secundare 10:30 Extemporal la dirigenþie 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Liceenii Rock ‘n’ Roll 15:45 Teleshopping 16:30 Nuntã cu surprize 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Intenþionaþi sã începeþi o afacere, dar astãzi vã lipseºte simþul practic. Mai aºteptaþi pânã când veþi vedea totul mai clar. S-ar putea sã aveþi mici probleme de sãnãtate, dar trecãtoare.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Dimineaþa sunteþi confuz ºi s-ar putea sã înþelegeþi greºit sfaturile unei persoane mai în vârstã din familie. Nu este exclus sã aveþi dificultãþi de concentrare. Încercaþi sã vã concentraþi asupra problemelor urgente!

23 septembrie *** 22 octombrie

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Dinamo Zagreb - Petrolul 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Dinamo Zagreb - Petrolul 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 EuroFotbal UEL Draw Group Stage 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 JUDO World Championships M: 90 kg / F: 70, 78 kg. 16:30 Avanpremiera Ligue 1 17:00 Avanpremiera La Ligã 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal F.: SCM Craiova - HCM Baia Mare

*** 21 mai

Dimineaþa nu sunteþi prea bine dispus ºi nu reuºiþi sã vã adunaþi. Astãzi ºansa nu este de partea dumneavoastrã. Dacã vi se propune sã vã asociaþi într-o afacere, ar fi bine sã nu vã grãbiþi. 10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 România, acum 20:00 Bunã seara, România 21:30 Actualitatea româneascã 23:00 Lumea lui Banciu

aprile

Trebuie sã luaþi o decizie importantã pe plan sentimental, dar sunteþi nehotãrât. Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile unei persoane mai în vârstã. Evitaþi certurile! Astãzi, orice ceartã poate degenera cu uºurinþã.

10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 15:00 15:30 16:00 17:30 18:00

23 noiembrie *** 20 decembrie Dacã vi se propune sã deveniþi asociat intr-o afacere, nu vã pripiþi. Astãzi vã cam lipseºte simþul practic ºi riscaþi sã luaþi decizii greºite. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale!

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi pornit sã-i criticaþi pe toþi cei din jur. Fiþi prudent ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu colegii. Amânaþi cãlãtoriile planificate pentru azi! Existã riscul sã nu rezolvaþi nimic.

S-ar putea sã constataþi cã planurile pe care vi le-aþi fãcut pentru azi nu prea sunt realiste. Un prieten vã roagã sã îl ajutaþi întro problemã de afaceri. Puteþi câºtiga ºi dumneavoastrã o sumã importantã.

23 august *** 22 septembrie Vã cam lipseºte simþul practic ºi ar fi bine sã nu vã asumaþi noi responsabilitãþi. Nu abordaþi probleme importante, mai ales pe plan profesional sau în afaceri!

23 octombrie *** 22 noiembrie Se pare cã nu prea aveþi spor la serviciu, pentru cã sunteþi ameþit ºi neîndemânatic. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu ºefii ºi cu colegii. Spre searã este posibil sã mergeþi în vizitã la prieteni.

21 decembrie *** 20 ianuarie Sunteþi visãtor ºi aveþi tendinþa sã neglijaþi probleme importante. Nu este momentul sã începeþi activitãþi noi, pentru cã nu staþi prea bine cu simþul practic.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa s-ar putea sã fiþi confuz ºi sã nu puteþi lua o decizie importantã cu privire la o afacere. Nu este o zi favorabilã examenelor sau întâlnirilor de afaceri. Dupã-amiazã este posibil sã vi se propunã o colaborare.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 August 2014

Þigãrile electronice se vor vine tinerilor, pe bazã de buletin

n luna octombrie 2014, dupã conferinþa ministerialã a statelor pãrþi la Convenþia cadru privind lupta anti-tutun, tinerii nu vor mai putea sã cumpere þigãri electronice fãrã a dovedi cã sunt majori. Aceastã recomandare a Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii va deveni hotãrâre dacã þãrile participante vor semna acordul.

Ileana FIRÞULESCU

Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii - OMS a recomandat interzicerea vânzãrii de þigari electronice minorilor, deoarece consumul acestora ar presupune 'ameninþãri grave' la adresa adolescenþilor, drept pentru care vânzarea acestora se va face pe bazã de bulletin sau certificate de naºtere, dacã doritorul este tânãr. http://www.curentul.inf o/images/stories/2014/08august/26/o ms_recomanda.jpg. Experþii s-au pronunþat ºi pentru interzicerea

þigãrilor electronice în spaþiile publice închise, 'cel puþin pânã când se va dovedi cã vaporii emanaþi nu sunt periculoºi pentru persoanele din jur', se aratã în recomandarea publicatã de OMS, conform Agerpres. Potrivit OMS, existã probe suficiente pentru a avertiza 'copiii, adolescenþii, femeile însãrcinate sau cele care vor sã

Din 2030, schimbãrile climatice vor provoca anual moartea a 250.000 de oameni (OMS)

rganizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (OMS) a publicat un raport ºocant, menit sã atragã atenþia asupra riscurilor pe care le presupun schimbãrile climatice pentru sãnãtatea oamenilor, informeazã ziarul belgian 'Le Soir'. Modificarea climei ar putea provoca malnutriþie, malarie, diaree, care s-ar solda anual cu câte 250.000 de decese din 2030, estimeazã OMS. Totodatã, raportul considerã cã schimbarea climei va antrena o creºtere a cheltuielilor directe pentru domeniul sãnãtãþii de douã pânã la patru miliarde de dolari pe an din prezent pânã în 2030. Dovezile

sunt de necontestat: schimbãrile climei ameninþã sãnãtatea oamenilor', a afirmat directorul general al OMS, Margaret Chan în deschiderea unei conferinþe de trei zile organizate la Geneva, la care iau parte peste 300 de experþi. Poluarea aerului stã, la ora actualã, la originea a ºapte milioane de decese premature în fiecare an, a

reamintit Maria Neira, director pentru sãnãtate publicã ºi mediu înconjurãtor în cadrul OMS.

STIMAÞI CLIENTI În perioada 1 - 3 septembrie 2014 Laboratorul de metrologie al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani îºi întrerupe activitatea de verificare metrologicã a contoarelor de apã rece în vederea autorizãrii. Va mulþumim pentru înþelegere. Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani''

Romania îmbãtrîneºte

Se nasc cu 40% mai puþini copii decât în 1990

ata natalitãþii a ajuns la jumãtate faþã de acum douã decenii. Lipsa locurilor de muncã îi determinã pe tinerii care ar trebui sã îºi întemeieze o familie sã plece în strãinãtate, iar femeile amânã din ce în ce mai mult naºterea primului copil. În 2013, populaþia a scãzut în 13 dintre cele 28 de state membre ale

Uniunii Europene, iar România a pierdut, într-un singur an, peste 77.000

de locuitori, scrie zf.ro. Un alt motiv pentru care problema natalitãþii s-a accentuat a fost ºi amânarea naºterilor. Dacã în 1990 vârsta medie a mamei la naºterea primului copil era de 22,3 ani, iar în 2013 aceasta depãºeºte 26 de ani.

aibã copii' asupra consecinþelor pe care le poate avea pe termen lung asupra 'dezvoltãrii creierului' fumatul þigarilor electronice. Recomandãrile au fost publicate de OMS în perspectiva celei de-a ºasea sesiuni a conferinþei ministeriale a statelor pãrþi la Convenþia cadru privind lupta anti-tutun - FCTC, care va avea loc în perioada 13-18 octombrie.

Restricþii apã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru Vineri 29.08.2014 in orasul: - Lupeni - intre orele 9,30 - 13,00. Zona afectata: Cartier Barbateni Motivul restrictiei: Reconfigurare distribuitor si remediere pierdere la bransamentul sc.1, bl 24B, str. Barbateni

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 August 2014

Aventurã pe douã roþi pe la poalele Retezatului

“R

aiderii” cum le place sã-ºi spunã au gãsit traseul perfect pentru o “cãþãrare” cu bicicleta prin cei mai sãlbatici munþi din þara noastrã. Zona parcursã este extraordinar de frumoasã ºi cicliºtii îºi pun la grea încercare pregãtirea fizicã pentru a ajunge la cota de peste 1400 de metri faþã de nivelul mãrii.

care îºi pot etala talentul la cãþãrare. Punctul de plecare este în comuna Pui de lângã Haþeg, iar turiºtii pe douã roþi urmãresc traseul marcat pânã în satul Hobiþa de unde începe adevãrata aventurã spre cabana Baleia.

Maximilian GÂNJU Aproape în fiecare week-end mulþi cicliºti i-au cu asalt traseul dintre Pui ºi pânã la Cabana Baleia, rutã pe care este permis accesul pe douã roþi ºi care este mai puþin cãutatã de amatorii de drumeþii. Astfel „bikerii” se pot bucura de naturã, miºcare dar ºi de un drum accidentat aproape pustiu ºi pe

„Traseul parcurs de noi urmãreºte potecile fãcute de localnici ºi pe anumite zone drumul forestier. Este deosebit de frumos acest traseu ºi perfect pentru o ieºire pe douã roþi, aºa ca de week-end. Nu riºti sã te întâlneºti cu turiºti ºi sã trebuiascã sã ai

grijã sã nu loveºti pe cineva, rar te mai întâmpinã câte un localnic ce merge cãtre colibele pe care le au oamenii în Retezat. Pe acest traseu este permis accesul cu bicicleta ºi chiar cu mijloace motorizate. Pasionaþii de ciclism ºtiu cã sunt zone în Retezat pe

unde nu este permis accesul decât pe jos”, spune Alin, unul dintre cicliºtii pasionaþi de zona Baleia. Excursia chiar ºi pe douã roþi nu este tocmai uºoarã ºi, plecând din Haþeg, dureazã aproape ºapte ore cu tot cu popasuri. Temerarii spun însã cã meritã efortul.

financiare cu care se confruntã primãria Lupeni. Complexul va dispune de bazine cu valuri, jacuzzi, un bazin destinat copiilor, saunã, restaurant, bar ºi parcare. Valoarea proiectului este încã necunos-

cutã, iar 30% va fi contribuþia beneficiarului. Proiectul este înaintat spre finanþare pe unul din noile programe ale Uniunii Europene, aferente exerciþiului financiar 2014-2020.

Un aquapark se întrezãreºte ºi la Uricani

utãri ºi permutãri. Pentru cã nu existã înþelegere, oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara vor muta aqua parcul de la Lupeni la Vulcan. Mai mult, existã o propunere de realizarea a unei astfel de investiþii ºi la Uricani asta dupã ce consilierii locali de la Geoagiu au refuzat un astfel de proiect. Monika BACIU “Proiectul de la Lupeni nu am cu cine sã îl fac ca atare sigur va fi la Vulcan mai mult am primit o solicitare de la domnul primar Buhãescu, îºi doreºte ºi dânsul acest lucru ºi dacã nu

se face cel de la Geoagiu, dacã acceptã ideea sã mai afcem altã investiþie sã fie acelaºi proiect care l-am fãcut la Lupeni. Lucrãm la studiul de fezabilitate, proiectul trebuie finalizat atunci când se depune la solicitare la fonduri europene”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele CJH. Autoritãþile judeþene au luat în calcul aceastã mãsurã datoritã problemelor