CVJ NR. 684, JOI 28 AUGUST 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 684

Cronica Vãii Jiului Joi, 28 August 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Pe urmele deºeurilor ecologizate cu bani europeni

Preºedintele CJ Hunedoara a vrut sã se asigure cã proiectul de management al deºeurilor este în grafic

Fãrã creºe, dar cu locuri suficiente pentru preºcolari >>> PAGINA A 4-A

Program pentru sãnãtatea copiilor, la grãdiniþã >>> PAGINA A 5-A

Venitul de completare, în discuþii pentru SNIM >>> PAGINA A 6-A

Curtat de PSD? >>> PAGINA A 7-A Cosmin Nicula transformã o comunã în Las Vegas

Zero pentru Valea Jiului, zeci de milioane pentru o comunã >>> PAGINILE 8-9

Vochiþoiu, papagal populist >>> PAGINILE 8-9

Organizatorul taberei din Retezat a mai avut un incident >>> PAGINA A 10-A

Pânã în 15 septembrie, se reface USL ºi în Valea Jiului, cu Partidul Liberal Reformator

P

reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a inspectat stadiul lucrãrilor de închidere a deponeului de gunoi de la Petrila ºi a staþiilor de sortare ºi transfer de la Petroºani, investiþii cuprinse în amplul proiect „Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”. >>> PAGINA A 3-A

>>> PAGINA A 13-A

Mariana Goguþã: ”Mulþumesc ºi iartã-mã...” >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 August2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 August 2014

Pe urmele deºeurilor ecologizate cu bani europeni

Preºedintele CJ Hunedoara a vrut sã se asigure cã proiectul de management al deºeurilor este în grafic P

reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a inspectat stadiul lucrãrilor de închidere a deponeului de gunoi de la Petrila ºi a staþiilor de sortare ºi transfer de la Petroºani, investiþii cuprinse în amplul proiect „Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”.

P

rimãriile primesc cadou „o prãjiturã” În valoare de peste 70 de milioane de euro, proiectul prevede construirea unui deponeu ecologic cu o capacitate de patru milioane de metri cubi în locali-

tatea Bârcea Mare, dar ºi a mai multor staþii de sortare ºi de transfer al deºeurilor. De asemenea, vor fi închise cele nouã gropi de gunoi din judeþ care nu respectã normele de mediu europene.

Una dintre aceste gropi de gunoi este la Petrila ºi ani de zile aceasta a ridicat probleme din cauza modului de exploatare.

Deºeurile menajere, împrãºtiate pe hectare întregi, sufocau natura, iar fumul gros rezultat în urma arderii gunoialelor acoperea zone întregi din Petroºani ºi Petrila.

Imaginile de coºmar sunt acum istorie.

Munþii de gunoi au fost acoperiþi cu pãmânt,

peste care se va turna pietriº, apoi un mate rial de protecþie, pentru ca la final sã fie pus din nou un strat de pãmânt pe care se va planta vegetaþie.

Practic, fosta groapã de gunoi va fi redatã naturii. „Lucrãrile sunt în plinã desfãºurare.

Pânã acum s-a realizat drumul de acces pânã

întinde ca termen pânã în aprilie 2015, dar încercãm sã finalizãm partea de acoperire pânã la iarnã. Urmeazã sã punem un strat de membranã, un strat de pietriº, dupã care încã un strat de pãmânt, iar pentru la anul urmeazã sã rãmânã de pus un strat vegetal”, a explicat Doru Tamaº, reprezentantul firmei care executã lucrarea.

Preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloþ s-a declarat mulþumit de lucrãrile realizate la Petrila, a cãror valoare totalã

proiectul va fi finalizat la termen. Am fost asigurat cã acest proiect va fi realizat la termen. Supervizorul chiar îi lãuda pe cei care lucreazã aici,s e pare cã este, pânã acum, cea mai serioasã firmã vãzutã.

Toate gropile de gunoi de la nivelul judeþului, incluse în program, vor fi predate primãriilor, care le vor administra de acum încolo”, a explicat Moloþ, care spune cã întregul program derulat pe fonduri europene este atributul Consiliului Judeþean. „Primãriile nu au altceva de fãcut.

Le-am pus pe tavã o prãjiturã gata fãcutã, nu au decât sã o savureze”, a mai spus preºedintele CJ Hunedoara, referinduse la faptul cã administraþiile publice locale au fost scutite de costruile închiderii ºi ecologizãrii deponeelor neconforme.

A aici, dupã care s-a strâns tot gunoiul, i s-a dat forma din proiect, s-a acoperit cu un strat de pãmânt, iar pentru stabilizare a fost realizat un dig. Acesta este stadiul lucrãrilor de pânã acum. Suntem în grafic, iar lucrarea se

este de circa 4 milioane de lei. „Vorbind cu specialiºtii mei, vãzând ce se întâmplã aici, se pare cã putem fi mulþumiþi de firma constructoare, putem fi mulþumiþi de lucrãrile care s-au fãcut ºi tragem speranþa cã

cerut raport lunar

De la Petrila, Mircea Moloþ a plecat la Petroºani, acolo unde se realizeazã o staþie de sortare ºi una de transfer a deºeurilor, ce va deservi întreaga vale a Jiului. Lucrãrile au fost realizate în pro-

porþie de 12 – 15%, iar preºedintele CJ Hunedoara a cerut un raport lunar despre stadiul lucrãrilor, pentru a fi sigur cã se încadreazã în termene. „Aceastã investiþie trebuie realizatã pânã în iunie anul viitor ºi este una dintre marile investiþii. Trebuie consumaþi peste 21 de milioane ºi timpul este destul de scurt. Am atras atenþia cã vine perioada de iarnã cu zãpezi, vine primãvara cu ploi, dar m-a asigurat constructorul cã se va termina o încãpere ºi în perioada aceasta se vor face lucrãrile în

interior, deci nu are importanþã ce intemperii sunt. Am cerut un raport lunar ºefului de la ADI, fiindcã sunt ºantiere multe la nivelul judeþului Hunedoara, în domeniul mediului. Raportul va conþine valoarea investiþiilor realizate, cât a mai rãmas din proiect, în aºa fel încât sã nu avem surprize cã nu îl realizãm la finalul anului 2015. Sunt fonduri europene în totalitate ºi pentru acest lucru personal am dat semnãturã, angajându-mã cã se vor finaliza lucrãrile la timp”, a declarat la Petroºani preºedintele CJ Hunedoara.

La Petroºani mai funcþioenazã o staþie de sortare, dar primarul Tiberiu Iacob – Ridzi spune cã aceasta îºi va continua activitatea fãrã probleme. „Noi avem o staþie de presare a deºeurilor de hârtie ºi PET-uri. Vom continua cu colecvtarea noastrã, fãrã sã impietãm cu nimic treaba de aici”,a precizat Iacob – Ridzi.

Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 August 2014

Fãrã creºe, dar cu locuri suficiente pentru preºcolari

L

a Petroºani, edilii au gãsit spaþii pentru creºe, dar nu sunt bani, deºi cereri ar fi destule. Sugarii mai au de aºteptat, dar ceilalþi preºcolari au asigurate locurile în cãmine ºi grãdiniþe. Înscrierile încã nu s-au finalizat la Petroºani.

Diana MITRACHE Monika BACIU Sute de prichindei vor începe în toamnã grãdiniþa. Cu jocuri distractive ºi proiecte educaþionale diversificate vor fi aºteptaþi cei mici de cãtre educatori. Nu toate locurile au fost ocupate, în schimb, bãtãlie mare a fost pentru locurile de la programul prelungit.

Cei care nu ºi-au înscris încã micuþii la grãdiniþã mai au timp.

Locuri mai sunt ºi dascãlii dau asigurãri cã se vor gãsi soluþii la toate problemele.

Chiar ºi acum se mai fac înscrieri ºi nimeni nu va rãmâne la Petroºani pe dinafarã. „Pãrinþii pot sã fie liniºtiþi, pentru cã, toþi cei care vor opta pentru un loc în grãdiniþã, îl vor avea asigurat.

Pânã la aceastã orã,

avem înscriºi 612 copii. Înscrierea propriu-zisã s-a mai prelungit, pentru cã sunt foarte mulþi pãrinþi

Program Prelungit nr 3.

Din pãcate, însã, cei care nu au minim 3 ani nu au unde sã se

ducã ºi pentru ei pãrinþii trebuie sã caute alte soluþii, în afara creºelor, care lipsesc. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã a fãcut proiecte, dar nu sunt bani, deºi cererile rãmân constante. „Existã cereri de la pãrinþi. Noi, la rândul care îºi înscriu copiii la grãdiniþele cu program normal, de la 8,00 la 12,00, abia dupã 1 septembrie. La grãdiniþele cu program prelungit, locurile au fost în mare parte ocupate, dar mai existã locuri pentru cei care vor veni mai târziu”, spune cea care coordoneazã activitatea preºcolarilor în Petroºani, profesor Lucia Muntean, director Grãdiniþa cu

nostru, am formulat o cerere cãtre Ministerul Dezvoltãrii încã din anul 2011. A fost un program de construire de creºe în România.

Am ºi dat douã locaþii, cea din Cartierul Dimitrov ºi cea din Cartierul Aeroport de lângã ªcoala Spiru Haret. Ne trebuie,

Investiþii la grãdiniþe

S

ãli curate ºi igienizate. Toate grãdiniþele din municipiul Petroºani se aflã în aceastã perioadã în plin proces de igienizare. Toate sãlile vor fi curãþate pentru ca atunci când cei mici vor intra în bãnci acestea sã fie primitoare ºi curate.

tante ºi pãrinþiiºi noi cele care muncim în aceste grãdiniþe plus copiii vom fi cu toþii satisfãcuþi”, a declarat Lucia Muntean, director grãdiniþe Petroºani.

Ba mai mult, douã dintre grãdiniþele din

însã, câteva zeci de miliarde de lei vechi ºi nu sunt bani”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi.

Dacã sugarii mai au de aºteptat pânã se fac destul de mari ca sã meargã la grãdiniþe, cei din grãdiniþe au ºansa sã participe la tot felul de proiecte interesante. ªi în acest an, ei vor fi prinºi în programe de învãþare a unei limbi strãine, cum ar fi engleza sau dansuri de societate, gimnasticã aerobicã, sau chiar iniþierea în informaticã, pe table smart. Înscrierea copiilor la grãdiniþã a fost prelungitã pânã în luna septembrie. Astfel pãrinþii care nu au avut timp pânã în prezent sã facã acest lucru îºi pot înregistra odraslele ºi în luna septembrie. am amenajat douã sãli de sport, acum vom achiziþiona niºte spaliere corespunzãtoare copiilor mici ºi avem în plan ca undeva în luna octombrie sã facem o deschidere festivã a celor douã sãli de sport pentru cã în direcþia proiectului nostru presupune ºi

Monika BACIU “Anul acesta am reuºit sã facem mai mult pentru grãdiniþele noastre, în limita bugetului care ne-a fost pus la dispoziþie de Primãria municipiului Petroºani în toate cele patru grãdiniþe mari am fãcut igienizare de bunã calitate ºi avem în vedere douã lucrãri mai importante. se lucreazã în formþã la împrejmuirea de la grãdiniþa cu pãrogram prelungit ºi normal PP2 din Aeroport.

Echipa lucra acolo la tãierea pãrþilor þepoase ale gardului ºi cel mai important lucru pe care îl avem în vedere este cã începem lucrãrile la grãdiniþa din

Dimitrov. Avem deja aprobat devizul, reparãm acoperiºul, se vor pune burlane de scurgere noi ºi intenþionãm în aceastã toamnã sã începem ºi exteriorul.

Eu zicv cã am reuºit sã facem pentru aceste grãdiniþe câteva lucruri bune ºi impor-

municipiul Petroºani vor avea începând din acest an ºi sãli de sport. Aºa, micuþii vor putea sã facã miºcare ºi când condiþiile meteorologice nu permit acest lucru în aer liber.

“La cele douã grãdiniþe din Aeroport

foarte multã miºcare ºi activitãþi sportive cu copiii care stau toatã ziua în grãdiniþã”, a mai spus sursa citatã.

La începutul anului toate unitãþile de învãþãmânt din Petroºani vor fi gata sã îi primeascã pe elevi pentru încã un an de zile.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 August 2014

Program pentru sãnãtatea copiilor, la grãdiniþã

Î

nvaþã sã mãnânce sãnãtos, sã facã sport ºi sã adapteze dieta pentru fiecare copil în parte. Vorbim despre dascãlii ºi pãrinþii copiilor de la grãdiniþele cu program prelungit de la Petroºani, care s-au înscris întrun proiect ce promoveazã viaþa sãnãtoasã a micuþilor lor.

Diana MITRACHE Mesele ºi sãnãtatea copiilor din grãdiniþele de la Petroºani nu sunt lãsate la voia întâmplãrii ºi asta graþie unui proiect în care sau înscris dascãlii, bucãtãresele, pãrinþii ºi copiii, deopotrivã.

Copii învaþã sã mãnânce legume ºi fructe proaspete, bucãtãresele sã adapteze meniul ºi

dascãlii îi implicã în activitãþi educative ce au rolul de a le stârni interesul. Totul se întâmplã în cele douã cãmine cu program prelungit ºi, dacã anul trecut s-a mers pe ideea conºtientizãrii pãrinþilor, acum se mizeazã pe cei din bucãtãrii. „Primul pas al proiectului a fost sã-i împrietenim pe pãrinþi ºi pe copii cu fructele ºi cu legumele, pentru ca ele sã fie consumate

în stare crudã, proaspãtã, drept pen-

tru care am organizat un atelier cu pãrinþii, cadrele didactice ºi copiii ºi am realizat niºte personaje din poveºti din fructe ºi legume, excepþionale.

Anul acesta, intrãm în a doua parte a

proiectului în care avem un plan mai ambiþios. Ne-am gândit sã propunem schimbarea sau îmbunãtãþirea meniurilor de la cãminele de copii, pentru cã, de foarte mulþi ani,

Liga Studenþilor Români din Strãinãtate organizeazã seminarii despre oportunitãþile academice internaþionale

L

iga Studenþilor Români din Strãinãtate (LSRS) organizeazã între 27 august ºi 21 septembrie o nouã ediþie a Caravanei LSRS - ediþia de toamnã, constând în organizarea, în mai multe oraºe, a unor seminarii care au ca scop informarea, ghidarea ºi susþinerea tinerilor cu privire la oportunitãþile academice internaþionale.

Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, AGERPRES, seminariile sunt susþinute de studenþi sau absolvenþi români din strãinãtate ºi vor consta în prezentarea paºilor necesari în realizarea unei aplicaþii de succes la o universitate din afara României, precum ºi împãrtãºirea experienþelor de studiu ºi

trai peste hotare.

Noutatea toamnei constã în organizarea unor mini-conferinþe în paralel cu seminariile obiºnuite pe tema studiului în strãinãtate, structura acestora fiind menitã sã implice activ participanþii în procesul de informare.

Pe lângã prezentarea studiilor în strãinãtate ºi a

oportunitãþilor oferite de diferite þãri pentru studenþii internaþionali, la aceste miniconferinþe vor participa speakeri consacraþi care au absolvit universitãþi din strãinãtate ºi cu care tinerii prezenþi sã poatã discuta direct despre ce înseamnã studiul la universitatea respectivã ºi experienþa

academicã în strãinãtate.

De asemenea, se vor organiza workshop-uri pe teme precum procesul de aplicaþie, scrisoarea de intenþie, posibilitãþile de finanþare

etc., precum ºi sesiuni de networking informal.

Caravana LSRS 2014 — ediþia de toamnã va ajunge în taberele studenþeºti ºi ºcolare de la Eforie Sud, Costineºti, 2 mai, Vama Veche ºi

nu mai existã un reþetar adaptat la condiþiile actuale ale alimentaþiei copiilor”, a spus Lucia Muntean, director Grãdiniþa cu PP 3 Petroºani.

Cu poveºti ºi bune intenþii, cei mici sunt implicaþi cu voia lor ºi devin astfel atraºi ºi interesaþi de alimentaþia sãnãtoasã.

Puterea exemplului se ia de la unul la altul ºi dascãlii îi ajutã sã înþeleagã cã pot fi foarte sãnãtoºi. Nu va lipsi nici sportul ºi proiectul implicã toate forþele din grãdiniþã, plus pãrinþii, la masa de prânz, la gustãrile dintre mese ºi ajutã astfel la dezvoltarea armonioasã a celor mai mici dintre copii.

Buºteni, precum ºi în oraºele mari, pentru a asigura posibilitatea pentru cât mai mulþi tineri interesaþi de a participa la aceste seminarii ºi mini-conferinþe. Astfel, caravana va trece prin: Baia Mare, Cluj, Craiova, Caracal, Braºov, Bucureºti, Sighiºoara, Sibiu, Iaºi, Timiºoara, Piteºti ºi Arad.

LSRS are drept obiectiv principal apãrarea ºi promovarea drepturilor ºi intereselor academice, profesionale, sociale, civice ºi culturale ale membrilor sãi, precum ºi acela de a sprijini contribuþia lor la dezvoltarea României.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 August 2014

Venitul de completare, în discuþii pentru SNIM

M

inerii din Valea Jiului nu primesc veniturile de completare, aºa cum se întâmplã în cazul celor care au lucrat la minele de uraniu. Totuºi, cei de la minele care disponibilizeazã personal în aceastã toamnã nu au renunþat la demersuri ºi fac în continuare acte.

Diana MITRACHE Minerii care pleacã prin disponibilizare de la minele de uraniu primesc, pe lângã salariile compensatorii ºi un venit de completare, aºa cum de altfel primeau ºi minerii din Valea Jiului. Totul a fost posibil dupã ce Guvernul a aprobat în sãptãmâna trecutã actele normative care legifereazã acest drept, dar cei din Valea Jiului cautã încã soluþia. „Din ce am urmãrit, a apãrut o ordonanþã de Guvern cu privire la RAAN, la

care Guvernul, le-a aprobat acele venituri de completare. ªtim cã este o situaþie foarte delicatã, la aceastã regie, cã sunt în procedurã de insolvenþã. ªi noi, cu sindicatele ºi conducerea executivã ºi Consiliului de Administraþie vom avea discuþii în acest sens, pentru a elabora un material ca sã beneficiem de aceste venituri de completare”, a spus Aurel Anghel, director general al Societãþii

D Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului.

Practic, minerii pierd sume de bani ºi chiar vechimea în muncã, pentru cã ar fi putut ieºi la pensie într-un mod foarte avantajos. „Acest venit, reprezintã acea sumã de bani pe care o primesc fiecare disponibilizat timp de

Î

n ultima perioadã, rata ºomajului în judeþul Hunedoara a crescut cu 0,37 procente, ajungând în luna august la nivelul de 5,34%. Potrivit reprezentanþilor agenþiilor de ocupare a forþei de muncã, creºterea se datoreazã ºi absolvenþilor de liceu care nu au reuºit sã promoveze examenul de bacalaureat ºi ºi-au întocmit dosare pentru a obþine indemnizaþia de ºomer.

Mircea NISTOR

putea creºte din nou.

“Ce-i drept, ne aºteptãm la o majorare a numãrului de ºomeri dar aceasta nu va surveni doar datoritã noii sesiuni de bacalaureat, ci datoratã faptului cã în fiecare toamnã persoanele aflate în cãutarea unui loc de muncã sunt mai numeroase. Asta pen-

minim care îi asigura minerului care pleacã din sistem, un venit”, a mai adãugat Anghel.

Cu aceºti bani în buzunar, disponibilizaþii nu numai cã ºi-ar asigura un trai decent timp de 2 ani de zile, dar perioada în care încaseazã banii, este

Minerii îngroaºã numãrul ºomerilor

Rata ºomajului, în creºtere

Aceºtia vor primi, timp de 6 luni de zile, câte 250 de lei lunar.

“Numãrul ºomerilor înregistraþi a crescut ºi datoritã intrãrii în evidenþele noastre a absolvenþilor de liceu care nu au luat Bacul. Cu începere din luna iulie avem mulþi astfel de ºomeri tineri aflaþi în cãutarea unui loc de muncã, tineri care ºi-au depus actele ºi pentru a beneficia de ajutorul de ºomaj, deºi acesta este destul de mic”, a spus Judith Babþan, ºef ALOFM Petroºani.

Dupã sesiunea de Bac din toamnã numãrul ºomerilor ar

2 ani de zile, sumã de care ei beneficiau sub formã de protecþie socialã, pe lângã ºomaj, o sumã destul de consistentã pentru 2 ani de zile. Era undeva în jurul valorii de 1.400 de lei, plus ajutorul de ºomaj, ºi era practic un venit

consideratã vechime în muncã în grupa I de lucru ºi nici un angajat nu pierde sporuri la pensie.

Deocamdatã, însã, doar minerii care scot uraniu primesc aceºti bani, iar cei din Valea Jiului fac demersuri ca sã fie incluºi în ordonanþa guvernamentalã recent aprobatã.

tru cã ºi activitatea din construcþii se reduce”, a mai precizat Judith Babþan. În prezent, în Valea Jiului, numãrul total al persoanelor aflate în cãutarea unui loc de muncã este de aproape 3.000. Cei mai mulþi ºomeri sunt în Petroºani, respectiv 1.158.

e la 1 septembrie o nouã tranºã de mineri urmeazã a fi disponibilizatã. În timp ce marea majoritate a celor care vor pãrãsi industria minierã se vor transforma în pensionari, circa 100 dintre noii disponibilizaþi vor deveni ºomeri. Indemnizaþia de ºomaj pe care o vor încasa aceºtia va fi de doar 600 – 650 de lei, în funcþie de vechime ºi nivelul salariului.

Mircea NISTOR “Persoanele ce vor fi disponibilizate de la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine (care se vor transforma în ºomeri) vor beneficia doar de o indemnizaþie de ºomaj deoarece nu este vorba despre concedieri cu ordonanþã.

Indemnizaþia de ºomaj este stabilitã pe o perioadã de maximum 12 luni de zile, în cazul celor care nu vor îndeplini condiþiile de pensionare, în aceastã perioadã”, a precizat Judith Babþan, ºeful Agenþiei Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani.

Pentru minerii care vor intra în ºomaj,

Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara intenþioneazã sã organizeze o serie de cur-

se înscrie la aceste cursuri”, a mai precizat Judith Babþan.

Ziua de 31 august va reprezenta ultima zi de lucru pentru

suri de recalificare profesionalã.

“Persoanele care doresc se pot înscrie la aceste cursuri.

Dacã oamenii nu vor, þinând cont de faptul cã mai au puþin pânã la pensie, atunci nimeni nu-I obligã sã

aproximativ 300 de mineri din Valea Jiului. Aceºtia urmeazã a fi disponibilizaþi de la unitãþile miniere clasificate drept neviabile, respectiv Petrila, Paroºeni ºi Uricani.

Politic 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 August 2014

Proiect OUG: Primarii, ºefii de Consilii Judeþene ºi consilierii vor avea termen 10 zile pentru a-ºi alege partidul rimarii, preºedinþii P consiliilor judeþene, consilierii locali ºi consilierii judeþeni, precum ºi candidaþii declaraþi supleanþi vor avea la dispoziþie zece zile pentru a-ºi exprima în scris opþiunea cu privire la partidul politic din care doresc sã facã parte, fãrã a risca sã-ºi piardã funcþia.

"Pentru anul 2014, prin derogare de la prevederile art. 9 alin.

(2) lit. h1) ºi art. 15 alin. (2) lit. g1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleºilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

912 din 7 octombrie 2004, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, în termen de 10 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanþe de urgenþã primarii ºi preºedinþii consiliilor judeþene, consilierii locali ºi consilierii judeþeni, precum ºi candidaþii care au fost declaraþi supleanþi,

isi pot exprima în scris opþiunea cu privire la partidul politic din care doresc sã facã parte, fãrã ca aleºii locali respectivi sã-ºi piardã calitatea dobânditã în urma alegerilor", se aratã în proiectul de ordonanþã de urgenþã.

Primarii ºi preºedinþii de CJ depun declaraþia la: partidul politic sau la organizaþia minoritãþii naþionale, dupã caz, din care opteazã sã facã parte; autoritatea deliberativã a unitãþii/subdiviziunii administrativ-teritoriale pentru care a candidat, prin intermediul secretaruluiunitãþii/subdiviziunii administrativteritoriale respective.

Consilierii locali, judeþeni ºi supleanþii îºi vor anunþa opþiunea politicã la: partidul politic sau la organizaþia cetãþenilor aparþinând minoritãþii naþionale, dupã caz, din care opteazã sã facã parte; autoritatea deliberativã pentru care a candidat, prin intermediul secretarului unitãþii/subdiviziunii administrativ-teritoriale respective.

Conform proiectului, cei care nu vor depune aceastã declaraþie rãmân membri ai partidului politic sau organizaþiei minoritãþii naþionale, dupã caz, pe

listele partidului care a fãcut parte dintr-o alianþã politicã sau alianþã electoralã, dacã acesta/aceasta continuã sã existe din punct de vedere legal; devin independenþi, dacã partidul politic sau organizaþia minoritãþii naþionale, dupã caz, dacã acesta/aceasta nu mai existã din punct de

vedere legal.

Secretarii unitãþilor/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale, în termen de 10 zile de la expirarea termenului pentru exprimarea opþiunii politice de cãtre aleºii locali au obligaþia sã comunice situaþia centralizatoare a aleºilor locali la instituþia prefectului.

Curtat de PSD?

icepreºedintele PNL Hunedoara este V curtat de tabãra social democraþilor susþin unele surse din politica hunedoreanã. Costel Avram infirmã acest lucru, dar recunoaºte cã este „prieten” cu mai mulþi lideri din PSD.

Sunt tot mai multe voci care susþin cã dacã Mircea Moloþ pierde Consiliul Judeþean Hunedoara, vor apãrea tensiuni în organizaþia judeþeanã de partid, iar mai mulþi liberali care au fost loiali lui Moloþ, ar putea pãrãsi formaþiunea.

Printre aceºtia s-ar putea afla ºi coordonatorul PNL din sudul judeþului, directorul general al regiei de apã din Valea Jiului, Costel Avram. Prietenia dintre acesta ºi Moloþ este de notorietate încã de pe vremea când Avram era preºedintele PRM Hunedoara, partid pe care l-a pãrãsit pentru liberali la insistenþele ºefului CJH, iar aceastã amiciþie îl þine pe

Avram în partid.

Totuºi, tensiuni în PNL ar putea apãrea pentru desemnarea candidatului la preºedinþia Consiliului Judeþean Hunedoara, în eventualitatea organizãrii de alegeri anticipate. Sunt voci care susþin cã Avram este curtat de PSD, iar pentru a evita antrenarea într-un conflict iscat în propriul partid, acesta ar putea sã accepte oferta social democraþilor. „Eu sunt membru PNL, însã este adevãrat cã am foarte mulþi prieteni apropiaþi ºi în PSD. Nu i-aº putea uita vreodatã pe Cosmin Nicula, Laurenþiu Nistor ori Florin Cazacu. Toþi aceºtia în 2009, dupã alegeri, când noua

majoritate de atunci formatã din PSD-PDL în judeþul Hunedoara, a cerut funcþia de vicepreºedinte al CJH. Existau zero ºanse sã o obþinã, dar mia plãcut atitudinea acestor trei oameni, Nicula, Nistor ºi Cazacu. Aceºtia au zis cã vor negocia cu PDL orice în afarã de funcþia lui Costel Avram.

Acum, dacã sunt membru PNL, înseamnã cã nu trebuie sã le mai port recunoºtinþã, sã nu le mai fiu prieten”, ne-a declarat Costel Avram.

Referitor la întrebarea dacã este curtat acum de PSD, Avram a declarat doar cã: „eu sunt membru PNL, dacã aveþi o altã întrebare vã rãspund”.

Maximilian GÂNJU

8 Actualitate

Cosmin Nicula transformã o comunã în Las Vegas

Zero pentru Valea Jiului, zeci de milioane pentru o comunã u uitat de zonele în care A au fost aleºi ºi au redirecþionat banii cãtre unele administraþii locale unde interesele personale sunt primordiale. Este vorba de parlamentari, iar excepþie nu face nici senatorul de Valea Jiului, Cosmin Nicula.

Senatorul Nicula nu a adus niciun leu în Valea Jiului, ci sume importante de bani le-a direcþionat cãtre o comunã hunedoreanã care nu are legãturã cu Valea Jiului. Zeci de milioane de lei au fost alo-

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 August 2014

aceastã comunã, 2.463.987 ºi a zis cã nu poate lãsa comuna fãrã resurse financiare. În monitorul oficial 410 din 3 iunie 2014 titular Ministerul Mediului ºi Schimbãrilor climatice amplasament în bazinul hidrografic Mureº pe cursul pârâurilor Gurasada, pe teritoriul

caþi din banii Guvernului comunei Gurasada în perioada în care senatorul Cosmin Nicula s-a aflat în fruntea comisiei de buget-finanþe a Senatului.

“Senatorul de Valea Jiului, încotro a îndreptat banii, se aflã cu totul ºi cu totul într-o altã zonã a judeþului

Hunedoara ºi nu acolo unde l-au ales oamenii.

La o micã comunã ºi de la Consiliul Judeþean, 89 miliarde (lei vechi-nr.) primea în fiecare an de la fondul de rezervã al Guvernului, prin tot felul de ordonanþe, suma de 1.730.000 de lei. Tot în

administrativ al comunei Gurasada 49.984.000. eu mã bucur foarte mult pentru cã la realizarea acestor mari investiþii, un fel de Las Vegas, numai de la Guvernul României. Sã nu vinã domnul Nicula cã nu a putut sã facã niciun efort financiar sã schimbe un pic viaþa în bine celor care le-a promis în momentul în care l-au ales”, a

declarat preºedintele CJH, Mircea Ioan Moloþ, la Petroºani.

Totul a pornit de la situaþia în care se aflã administraþia localã de la Lupeni care se aflã la un pas de insolvenþã.

Potrivit oficialului instituþiei judeþene, anual, cei mai mulþi bani ai consiliului judeþean ºi ai finanþelor publice au ajuns la Lupeni.

“Am adus doar pe 2013 ºi 2014, Lupeniul de la Consiliul Judeþean ºi de la Finanþe a fost pe locul 1 sau locul 2 pe judeþ în ceea ce priveºte primirea de fonduri. În 2013 Lupeniul a primit 3.803.000, de la Finanþe a primit 3.298.000, de la Consiliul Judeþean 700.000, în total 3.998.000 deci mai mult cu 100.000 decât a primit. Hunedoara a primit mai mult decât Lupeniul, fiind pe locul 2”a mai spus sursa citatã.

Administraþia localã de la Lupeni este la un pas de insolvenþã. Aici, o parte din consilierii locali vor sã organizeze un referendum pentru demiterea primarului localitãþii, Cornel Resmeriþã.

Monika BACIU

Vochiþoiu, papagal populist P

apagali populiºti. În urmã cu o sãptãmînã, senatorul Haralambie Vochiþoiu a susþinut o conferinþã de presã în care îl acuza pe Costel Avram, directorul societãþii de apã din Valea Jiului. Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, instituþie acþionarã la societatea de apã, îl considerã pe Vochiþoiu papagal care nu face altceva decât sã îºi atragã capital electoral prin mãsuri populiste.

“Mai avem câte un papagal care vine ºi spune cã tot ajunge prin Parlamentul Românei, prin resturi, ºi spune cã dacã ajunge dã apa cu gãleata, dau lege numai sã fiu ales.

Le atrag atenþia ºi lui ºi altor indivizi care nu se mai opresc ºi uitã ce au spus cu o frazã înainte din cauza debitului verbal. Viaþa noastrã de zi cu zi, dacã fãrã telefon pot sã stau, zile, luni, ani, dacã fãrã energie electricã, pot sã admit sã stea o zi sã repare, dacã fãrã gaz stau, dacã fãrã agent termic stau cã oricum nu mi-l dã nimeni. Dacã îºi pune cineva mintea datoritã populismului, ieftinim preþul, le spun cetãþenilor din judeþul Hunedoara, suntem pe un proiect cu finanþare europeanã noi Consiliul Judeþean, cã avem obligaþia ca pânã în 2018, 99% din populaþia judeþului sã fie racordatã la serviciile de apã, toate oraºele sã rezolve problema cu apa, canalizarea. Nu poþi omorî o societate precum acel operator de apã de dragul populismului, de dragul unui vot.

Suntem obligaþi ºi numai noi ºtim cum am reuºit sã þinem

preþul cã din 2011 nu am mãrit preþul la apã deºi eram obligaþi.

Trebuie sã facem un efort, sã înþeleagã societatea civilã cã e spre binele ei dacã aceastã societate (ApaServ Valea Jiului) funcþioneazã. Imaginaþi-vã ce ar însemna ca pe aceastã societate sã se punã lacãtele. Directorul nu a fãcut-o de capul lui, ci cu asociaþii, de la Uricani pânã la Petrila, toate cele 6 localitãþi urbane, primarii care au analizat ºi a aprobat mãrirea acestui preþ fiindcã au realizat cã nu poþi sã reziºti, sã achiþi datoriile care le ai faþã de apele Române, faþã de bugetul de stat. De aceea încã odatã atrag atenþia sã nu se

joace”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. În replicã, Avram îl provoacã pe Vochiþoiu la o discuþie publicã. Totodatã acesta spune cã preþul apei trebuie majorat în raport cu indexarea pentru a nu pierde finanþãrile europene. “Îl provoc la o discuþie liberã sã vinã cu dovezi, ceea ce am fãcut. ApaServ Valea Jiului a demarat un program de 40 de milioane de euro, vine un program de 89 de milioane de euro, iar în condiþiile în care firma va ajunge în insolvenþã, consiliile locale ºi consiliul judeþean trebuie sã returneze milioane de euro. În ceea ce priveºte creºterea preþului cu inflaþia a fost foarte bine analizatã cu toþi primarii.

Indiferent cã se face acum sau se face în ianuarie, preþul apei va creºte”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.

Vochiþoiu a mai solicitat demiterea lui Costel Avram din fruntea societãþii de apã.

udeþul În Banat, Hunedoara-i „fruncea” Hunedoara este J primul din regiunea de Vest la atragerea fondurilor europene.

Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a fãcut publicã statistica privind atragerea fondurilor europene.

Dintre toate judeþele, Hunedoara este fruntaºã, cei mai mulþi bani pe secþiunea infrastructurã rutierã fiind redirecþionaþi cãtre aceastã zonã

“Cum stã judeþul Hunedoara în ceea ce priveºte atragerea de fonduri în infrastructura rutierã. Aradul are peste 20 de milioane, Caraºul are contractat sub 20 de milioane, Hunedoara are peste 60 de milioane. La precontactare Hunedoara mai are pânã în 10 milioane, Timiºul este la zero ºi o rezervã, unde stã Aradul, noi suntem pe locul trei”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele CJH. ªi în perioada 2007-

2013, judeþul Hunedoara s-a remarcat la acest capitol.

Investiþiile în diferite domenii, fie cã e vorba de infrastructurã rutierã, de apã ºi canal, au fost masive, iar rezultatele

sunt vizibile. Poate cel mai elocvent exemplu este cel al drumului de la Simeria la Petroºani care a fost reabilitat în totalitate.

Monika BACIU

8 Actualitate

Cosmin Nicula transformã o comunã în Las Vegas

Zero pentru Valea Jiului, zeci de milioane pentru o comunã u uitat de zonele în care A au fost aleºi ºi au redirecþionat banii cãtre unele administraþii locale unde interesele personale sunt primordiale. Este vorba de parlamentari, iar excepþie nu face nici senatorul de Valea Jiului, Cosmin Nicula.

Senatorul Nicula nu a adus niciun leu în Valea Jiului, ci sume importante de bani le-a direcþionat cãtre o comunã hunedoreanã care nu are legãturã cu Valea Jiului. Zeci de milioane de lei au fost alo-

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 August 2014

aceastã comunã, 2.463.987 ºi a zis cã nu poate lãsa comuna fãrã resurse financiare. În monitorul oficial 410 din 3 iunie 2014 titular Ministerul Mediului ºi Schimbãrilor climatice amplasament în bazinul hidrografic Mureº pe cursul pârâurilor Gurasada, pe teritoriul

caþi din banii Guvernului comunei Gurasada în perioada în care senatorul Cosmin Nicula s-a aflat în fruntea comisiei de buget-finanþe a Senatului.

“Senatorul de Valea Jiului, încotro a îndreptat banii, se aflã cu totul ºi cu totul într-o altã zonã a judeþului

Hunedoara ºi nu acolo unde l-au ales oamenii.

La o micã comunã ºi de la Consiliul Judeþean, 89 miliarde (lei vechi-nr.) primea în fiecare an de la fondul de rezervã al Guvernului, prin tot felul de ordonanþe, suma de 1.730.000 de lei. Tot în

administrativ al comunei Gurasada 49.984.000. eu mã bucur foarte mult pentru cã la realizarea acestor mari investiþii, un fel de Las Vegas, numai de la Guvernul României. Sã nu vinã domnul Nicula cã nu a putut sã facã niciun efort financiar sã schimbe un pic viaþa în bine celor care le-a promis în momentul în care l-au ales”, a

declarat preºedintele CJH, Mircea Ioan Moloþ, la Petroºani.

Totul a pornit de la situaþia în care se aflã administraþia localã de la Lupeni care se aflã la un pas de insolvenþã.

Potrivit oficialului instituþiei judeþene, anual, cei mai mulþi bani ai consiliului judeþean ºi ai finanþelor publice au ajuns la Lupeni.

“Am adus doar pe 2013 ºi 2014, Lupeniul de la Consiliul Judeþean ºi de la Finanþe a fost pe locul 1 sau locul 2 pe judeþ în ceea ce priveºte primirea de fonduri. În 2013 Lupeniul a primit 3.803.000, de la Finanþe a primit 3.298.000, de la Consiliul Judeþean 700.000, în total 3.998.000 deci mai mult cu 100.000 decât a primit. Hunedoara a primit mai mult decât Lupeniul, fiind pe locul 2”a mai spus sursa citatã.

Administraþia localã de la Lupeni este la un pas de insolvenþã. Aici, o parte din consilierii locali vor sã organizeze un referendum pentru demiterea primarului localitãþii, Cornel Resmeriþã.

Monika BACIU

Vochiþoiu, papagal populist P

apagali populiºti. În urmã cu o sãptãmînã, senatorul Haralambie Vochiþoiu a susþinut o conferinþã de presã în care îl acuza pe Costel Avram, directorul societãþii de apã din Valea Jiului. Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, instituþie acþionarã la societatea de apã, îl considerã pe Vochiþoiu papagal care nu face altceva decât sã îºi atragã capital electoral prin mãsuri populiste.

“Mai avem câte un papagal care vine ºi spune cã tot ajunge prin Parlamentul Românei, prin resturi, ºi spune cã dacã ajunge dã apa cu gãleata, dau lege numai sã fiu ales.

Le atrag atenþia ºi lui ºi altor indivizi care nu se mai opresc ºi uitã ce au spus cu o frazã înainte din cauza debitului verbal. Viaþa noastrã de zi cu zi, dacã fãrã telefon pot sã stau, zile, luni, ani, dacã fãrã energie electricã, pot sã admit sã stea o zi sã repare, dacã fãrã gaz stau, dacã fãrã agent termic stau cã oricum nu mi-l dã nimeni. Dacã îºi pune cineva mintea datoritã populismului, ieftinim preþul, le spun cetãþenilor din judeþul Hunedoara, suntem pe un proiect cu finanþare europeanã noi Consiliul Judeþean, cã avem obligaþia ca pânã în 2018, 99% din populaþia judeþului sã fie racordatã la serviciile de apã, toate oraºele sã rezolve problema cu apa, canalizarea. Nu poþi omorî o societate precum acel operator de apã de dragul populismului, de dragul unui vot.

Suntem obligaþi ºi numai noi ºtim cum am reuºit sã þinem

preþul cã din 2011 nu am mãrit preþul la apã deºi eram obligaþi.

Trebuie sã facem un efort, sã înþeleagã societatea civilã cã e spre binele ei dacã aceastã societate (ApaServ Valea Jiului) funcþioneazã. Imaginaþi-vã ce ar însemna ca pe aceastã societate sã se punã lacãtele. Directorul nu a fãcut-o de capul lui, ci cu asociaþii, de la Uricani pânã la Petrila, toate cele 6 localitãþi urbane, primarii care au analizat ºi a aprobat mãrirea acestui preþ fiindcã au realizat cã nu poþi sã reziºti, sã achiþi datoriile care le ai faþã de apele Române, faþã de bugetul de stat. De aceea încã odatã atrag atenþia sã nu se

joace”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. În replicã, Avram îl provoacã pe Vochiþoiu la o discuþie publicã. Totodatã acesta spune cã preþul apei trebuie majorat în raport cu indexarea pentru a nu pierde finanþãrile europene. “Îl provoc la o discuþie liberã sã vinã cu dovezi, ceea ce am fãcut. ApaServ Valea Jiului a demarat un program de 40 de milioane de euro, vine un program de 89 de milioane de euro, iar în condiþiile în care firma va ajunge în insolvenþã, consiliile locale ºi consiliul judeþean trebuie sã returneze milioane de euro. În ceea ce priveºte creºterea preþului cu inflaþia a fost foarte bine analizatã cu toþi primarii.

Indiferent cã se face acum sau se face în ianuarie, preþul apei va creºte”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.

Vochiþoiu a mai solicitat demiterea lui Costel Avram din fruntea societãþii de apã.

udeþul În Banat, Hunedoara-i „fruncea” Hunedoara este J primul din regiunea de Vest la atragerea fondurilor europene.

Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a fãcut publicã statistica privind atragerea fondurilor europene.

Dintre toate judeþele, Hunedoara este fruntaºã, cei mai mulþi bani pe secþiunea infrastructurã rutierã fiind redirecþionaþi cãtre aceastã zonã

“Cum stã judeþul Hunedoara în ceea ce priveºte atragerea de fonduri în infrastructura rutierã. Aradul are peste 20 de milioane, Caraºul are contractat sub 20 de milioane, Hunedoara are peste 60 de milioane. La precontactare Hunedoara mai are pânã în 10 milioane, Timiºul este la zero ºi o rezervã, unde stã Aradul, noi suntem pe locul trei”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele CJH. ªi în perioada 2007-

2013, judeþul Hunedoara s-a remarcat la acest capitol.

Investiþiile în diferite domenii, fie cã e vorba de infrastructurã rutierã, de apã ºi canal, au fost masive, iar rezultatele

sunt vizibile. Poate cel mai elocvent exemplu este cel al drumului de la Simeria la Petroºani care a fost reabilitat în totalitate.

Monika BACIU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 August2014

Organizatorul taberei din Retezat a mai avut un incident

ristian Olaru, preotul paroC hiei Bãrbãteni

–Lupeni care a organizat o tabãrã în Retezat cu mai mulþi minori aflaþi în centrul de plasament, a mai avut un incident în urmã cu mai mulþi ani, tot în Retezat.

Preotul Olaru este cel care îi supraveghea pe copiii aflaþi în tabãra din masiv de unde adolescenta de 14 ani, Deliana Rãdoi, a dispãrut miercuri ºi încã nu a fost gãsitã de echipele de salvatori.

Este adevãrat cã incidentul în care preotul a fost implicat în urmã cu câþiva ani nu are legãturã cu minori instituþionalizaþi ºi duºi de el în tabere. „De ºase ani duc copii din centrele de plasament în tabere ºi excursii ºi niciodatã nu au fost incidente.

Adolescenta a plecat voluntar din locul de campare din Poiana Pelegii. ªi-a luat cu ea rucsacul cu haine ºi a plecat fãrã sã o vadã nimeni. Ne-am dat seama relativ repede cã lipseºte ºi am cãutat-o”, declara, vineri, preotul Cristian Olaru.

Tot în urma unei excursii fãcutã în masiv alãturi de preot, un bãrbat ºi-a rupt piciorul ºi a fost nevoie de intervenþia salvamontiºtilor hunedoreni pentru a-l aduce în zona de unde sã poatã primi ajutor medical de specialitate. Atunci preotul a fãcut o excursie cu un grup format din apropiaþi ºi rude ale sale, iar din datele salvatorilor montani, accidentatul ar fi fost un vãr al preotului. „Acum vreo cinci ºase ani a venit cu rude de-ale sale ºi pe unul l-am dus cu

piciorul fracturat, tot noi l-am rezolvat. Era tot o excursie organizatã de domnul pãrinte, avem poze de atunci”, a declarat

Ovidiu Bodean, ºeful Salvamont Hunedoara.

Acesta mai spune cã preotul a vrut sã arunce rãspunderea pe autoritãþi pentru inci-

În primele ºase luni de la intrarea în vigoare a noului Cod penal

Peste 6.000 de persoane, supravegheate de poliþiºti

P

oliþiºtii au supravegheat peste 6.000 de persoane faþã de care au fost dispuse mãsuri preventive neprivative de libertate, în ºase luni de la intrarea în vigoare a noului Cod de Procedurã Penalã, se aratã într-un comunicat IGPR 'Poliþia Românã a luat mãsurile necesare astfel încât persoanele faþã de care au fost dispuse mãsuri preventive neprivative de libertate sã fie supravegheate în conformitate cu noile prevederi procesual penale, intrate în vigoare la 1 februarie a.c.. Peste 6.000 de persoane faþã de care au fost dispuse mãsuri preventive în conformitate cu prevederile Noului Cod de Procedurã Penalã au fost supravegheate de Poliþia Românã, în 6 luni de la intrarea lui în vigoare'', informeazã IGPR. Potrivit sursei citate,

odatã cu intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedurã Penalã, Poliþia Românã a adoptat mãsurile necesare punerii acestuia în aplicare. ''Astfel, au fost operaþionalizate Birourile de Supraveghere Judiciarã de la nivelul IGPR, DGPMB ºi IPJ-uri, precum ºi compartimente de supraveghere judiciarã la nivelul poliþiilor municipale, altele decât cele reºedinþã de judeþ.

Aproximativ 600 de poliþiºti îºi desfãºoarã, la nivel naþional, activitatea în cadrul structurilor de supraveghere judiciarã.

Poliþiºtii verificã, periodic,

modul în care persoanele puse sub supraveghere judiciarã îºi respectã obligaþiile, iar în cazul încãlcãrii acestora, sesizeazã instanþa competentã'', precizeazã IGPR. De asemenea, din dispoziþia ºefului Poliþiei Române a fost elaboratã o metodologie privind supravegherea persoanelor faþã de care s-a dispus mãsura controlului judiciar, controlului judiciar pe cauþiune sau arestului la domiciliu, pentru aplicarea, la nivel naþional, în mod unitar, a prevederilor legale ºi a fost dezvoltatã o aplicaþie informaticã pentru evidenþa

acestora. ''În perioada 1 februarie — 31 iulie a.c., la nivel naþional au fost dispuse mãsuri preventive neprivative de libertate faþã 6.091 de persoane, dintre care 1.715 au fost revocate, înlocuite sau au încetat de drept. Cuantumul cauþiunilor dispuse de organele judiciare, pânã la data de 31.07.2014, inclusiv pentru mãsurile închise, a fost de 1.375.000 euro ºi 2.378.000 lei'', se mai aratã în comunicatul citat. În ceea ce priveºte cazurile în care mãsurile dispuse iniþial au fost preschimbate, ca urmare a sesizãrii organelor judiciare ce au dispus mãsura de cãtre organele de poliþie responsabile cu supravegherea cu privire la nerespectarea obligaþiilor sau sãvârºirea de noi fapte, fie ca urmare a unor decizii pronunþate în diverse faze ale procesului penal, în 383 de cazuri, mãsurile dispuse

dentul cu Deliana. „Domnul pãrinte vãd cã dã vina pe alte autoritãþi, pe Salvamont, jandarmi, mã refer la declaraþia în care dânsul a spus cã a venit la Salvamont ºi noi doar dupã o zi am anunþat 112 (n.r. legat de dispariþia Delianei Rãdoi).

Nu este frumos, eu înþeleg cã vrea sã se disculpe. Conform legii care ne guverneazã nu noi anunþãm 112, noi facem cãutãri, ceea ce am ºi fãcut imediat dupã ce ne-a sesizat”, a mai declarat ºeful Salvamont Hunedoara.

Maximilian GÂNJU

iniþial de control judiciar au fost schimbate în 184 de cazuri cu arestul preventiv, 160 prin emiterea unui mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, 22 de condamnãri cu suspendare, 11 în arest la domiciliu, 2 în control judiciar pe cauþiune, 1 amânare a executãrii pedepsei, 1 internare într-un centru educativ ºi 1 internare într-un centru de detenþie, precum ºi 1 mãsurã educativã.

De asemenea, mai aratã IGPR, 78 de mãsuri dispuse iniþial de arest la domiciliu au fost înlocuite în 30 de cazuri cu mãsura controlului judiciar, în 29 cu cea a arestãrii preventive, 15 au fost înlocuite cu mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, 2 condamnãri cu suspendare, 1 amânare a executãrii pedepsei ºi 1 internare într-un centru de detenþie.

Totodatã, menþioneazã sursa citatã, la 22 august, la nivel naþional se aflau în lucru, sub supraveghere judiciarã, 4.507 persoane, respectiv 368 în arest la domiciliu, 4.102 sub control judiciar ºi 37 sub control judiciar pe cauþiune.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 August 2014

roblemele politice ale P þãrii pun în umbrã

proiectele economice, care nu mai par aproape deloc importante când eforturile guvernanþilor sunt canalizate preponderent spre luptele pentru putere.

Sintetizat, aceasta ar fi principala problemã pentru care Aeroportul de al Sãuleºti, despre care se vorbeºte de aproape un deceniu, nu este nici acum realizat. Proiectul nu este refuzat, iar factorii decidenþi îºi exprimã sprijinul pentru implementarea lui, însã în realitate, lucrurile sunt blocate. Iar la mijloc este strict factorul politic, cu atât mai mult cu cât vorbim despre un an electoral. „Am fost inclusiv cu primarul acolo, am avut o discuþie cu directorul Aeroclubului, i-am dat studiul nsotru de fezabiºitate pe care l-am fãcut în urmã cu câþiva ani cu o firmã din Italia, precizând faptul cã nu-mi doresc sã-l fac singur. Pot sã intre în participaþiune,

Politic 11

Politicul ia faþa economicului

Proiectul Aeroportului de la Sãuleºti pus în umbrã de luptele politice

nu este nicio problemã. Le-am oferit studiul, le-am spus cã ei vin cu terenul, noi gãsim investitorii…

Am mers ºi pe ideea conurbaþiei. Aºteptãm sã vedem ce se întâmplã. Au fost ºi alegerile europarlamentare, sunt ºi cele prezidenþiale. Observ cã tot ce înseamnã economie s-a lãsat la o parte, din pãcate, ºi toatã lumea este canalizatã spre subiectul acesta. Nu este o opoziþie faþã de acest proiect ºi am

abordat ºi altfel subiectul. Ame xplicat cã nu avem nevoie de un alt

Otopeni, ci de un aeroport micuþ, cu piste de 1000 – 1200

Guvernul alocã 192 milioane lei pentru organizarea alegerilor prezidenþiale

uvernul a alocat, în ºedinþa de marþi, G 192,4 milioane lei pentru

pregãtirea, organizarea ºi desfãºurarea alegerilor pentru Preºedintele României, care vor avea loc în noiembrie 2014, cu 40 milioane lei mai mult decât suma alocatã pentru ultimele alegerile prezidenþiale din 2009.

Din bugetul pentru prezidenþialele din acest an, 166,7 milioane lei au fost alocaþi Ministerului Afacerilor Interne, 47 milioane lei Secretariatului General al Guvernului, 10,6 milioane lei Autoritãþii Electorale Permanente, 7,7 milioane lei Serviciului de Telecomunicaþii

Speciale, iar 4,2 milioane lei Ministerului Afacerilor Externe.

Executivul a adoptat marþi ºi o hotãrâre privind buna organizare ºi desfãºurare a alegerilor prezidenþiale, modelele buletinului de vot, timbrului autocolant, copiei de pe lista electoralã permanentã, tabelelor electorale ºi declaraþiei pe propria rãspundere care

vor fi folosite la alegeri Tot prin hotãrâre de Guvern, au fost aprobate modelele ºtampilelor birourilor electorale, ºtampilei de control a secþiilor de votare ºi a modelului ºtampilei cu menþiunea "VOTAT", precum ºi modele proceselor-verbale de consemnare ºi centralizare a rezultatelor votãrii.

de metri, care sã deserveascã populaþia care sã meargã pânã la Budapesta, pânã la Bucureºti, iaºi, Cluj, adicã avioane de capacitate micã, care sã meargã pe rute scurte”, a declarat preºedintele Consiliul Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. De precizat cã din acest proiect ºi Aeroclubul are avantaj, pentru cã îºi poate desfãºura activitatea acolo pe o altã structurã.

A

eroportul de... poveste

În anul 2005, prin hotãrâre de Guvern, Executivul a aprobat trecerea a 30 de hectare de teren din domeniul public al statului ºi administrarea Aeroclubului României în domeniul public al judeþului Hunedoara ºi administrarea Consiliului Judeþean. La Sãuleºti se intenþiona construirea unui aeroport civil, ale cãror costuri ar fi suportate de firma care câºtiga licitaþia, conform înþelegerii de la vremea respectivã.

Terenul a fost întabulat, dar pentru realizarea investiþiei mai era nevoie de o bucatã de teren, însã ministrul Transporturilor de la vremea respectivã, Radu Berceanu, a înºtiinþat oficialii CJ

Hunedoara nu numai cã nu le mai atribuie restul de teren aferent aerodromului, dar, mai mult, vrea terenul înapoi. Lucrãrile de construcþie a aeroportului de la Sãuleºti ar fi trebuit sã demareze în 2009, dupã ce Consiliul Judeþean Hunedoara a semnat un parteneriat cu o companie italianã, care asigura ºi fondurile necesare amenajãrii aeroportului, în timp ce autoritãþile judeþene se obligau sã punã la dispoziþia constructorilor terenul necesar. La finele anului 2007, autoritãþile judeþene din Hunedoara au semnat un protocol de înfrãþire cu Regiunea Sardinia, din Italia, iar atunci au avut loc ºi primele discuþii referitoare la încheierea unui parteneriat în vederea amenajãrii acestui aeroport.

Ulterior, proiectul s-a blocat, asta deºi a fost elaborat ºi studiul de fezabilitate pentru aceastã investiþie, comandat de CJ Hunedoara ºi realizat de un grup de firme din Italia, care a costat peste 100.000 de euro. Costurile lucrãrii erau estimate la 15 milioane de euro, ºi, conform studiului de fezabilitate, traficul de pasageri pe aeroport ar depãºi 100.000 de persoane anual doar în primii cinci ani de funcþionare, dar se preconizeazã cã dupã încã cinci ani ar putea depãºi 500.000 de persoane.

Car men COSMAN-PREDA

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 August2014

Noul an ºcolar, tot mai aproape

A

nul ºcolar 2014 – 2015 va avea 177 de zile de cursuri ºi 34 de zile de vacanþã, în afara celei de varã programatã în perioada sâmbãtã 20 iunie – duminicã 13 septembrie 2015. Primul semestru va debuta luni, 15 septembrie, ºi se va încheia vineri, 19 decembrie 2014.

Mircea NISTOR

Dupã vacanþa de iarnã cursurile vor fi reluate luni, 5 ianuarie, ºi se vor încheia vineri, 30 ianuarie 2015. Cel de-al

doilea semestru va începe luni, 9 februarie, ºi va lua sfârºit vineri, 19 iunie. “Este o structurã a anului ºcolar pe care am lucrat ºi anul trecut.

Nu sunt modificãri

foarte importante aºa cã, din punctul nostru de vedere, lucrurile se vor derula la fel de bine ca ºi anul trecut.

Ne aºteptam la unele modificãri în ceea ce priveºte “ªcoala Altfel” dar se pare cã încã se mai lucreazã la aceastã problemã. Mai exact, am fi dorit ca respectiva actvitate sã fie dusã mai spre varã”, a declarat Nicoleta Demeter, director ªcoala Generalã “I. G. Duca” Petroºani. În ceea ce priveºte

Pãrinþi puºi la cheltuieli

Î

nglodaþi în datorii cãtre bãnci, lefuri ciuntite de decizii ale Curþii de Conturi ori ale instanþelor, mulþi angajaþi bugetari cu copii gata de ºcoalã trebuie sã strângã din dinþi pentru noul an ºcolar.

Maximilian GÂNJU Ceva mai mult de douã sãptãmâni mai sunt pânã la începerea noului an

ºcolar, timp în care familiile din Valea Jiului trebuie sã-ºi pregãteascã cu cele necesare, însã acest lucru nu este chiar uºor þinând cont de

efortul financiar pe care trebuie sã-l facã.

Aºa cã, pregãtirea celui mic pentru ºcoalã se dovedeºte a fi un obiectiv greu de îndeplinit.

Chiar dacã o familie urmãreºte sã cumpere cele mai ieftine produse pentru copilul care intrã în clasa întâi, tot va trebui sa scoatã din buzunar aproape un salariu minim pe economie.

Pãrinþi trebuie sã þinã cont ºi de banii pentru manuale în cazul în care acestea nu pot fi asigurate de ºcoalã ºi sã prevadã o sumã de rezervã pentru a le achiziþiona din librãrii. În acest fel, cu toate cele necesare pentru ca “bobocul”, sã poatã începe

lucrãrile de modernizare a unitãþii ºcolare amplasate în centrul municipiului Petroºani, acestea se aflã pe ultiºcoala în condiþii normale, un pãrinte “se obligã” la un efort financiar pe care cu greu ºi-l poate permite, însã cum n-are încotro se uitã tot spre un împrumut.

ma sutã de metri.

“Cele mai importante lucrãri se deruleazã la sediul vechi al unitãþii noastre ºcolare fiind vorba despre înlocuirea unui pãrþi din acoperiº care o luase la vale. În urmãtoarele sãptãmâni, pânã la debutul noului an ºcolar, toate lucrãrile vor fi finalizate”, a mai

spus Nicoleta Demeter. ªcoala Generalã “I. G. Duca” este una dintre cele 3 unitãþi ºcolare din Petroºani care are în componenþã o unitate care nu a primit, de ani buni, autorizaþia sanitarã de funcþionare.

Este vorba despre grãdiniþa amplasatã în corpul vechi al ºcolii.

Luna August Luni: Supa crema de ciuperci cu crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii/Mozzarella pane cu cartofi natur Salatã/Desert Marþi: Supa minestrone/Ciorba de burtã Valdostana din pui cu legume mexicane/Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi

prãjiþi/ªniþel pane de porc cu cartofi sãseºti Salatã/Desert Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtura/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi Salatã/Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi piure/Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 August2014

”R

efacerea USL prin alianþa cu partidul lui Cãlin Popescu Tãriceanu – Partidul Liberal Reformator – se apropie de ceea ce au votat populaþia, chiar dacã nu toþi liberalii se regãsesc în aceastã nouã formulã. Voinþa popularã a fost aceea de a scãpa de Traian Bãsescu ºi oamenii sãi, care au fãcut atâta rãu. Nu s-a dorit niciodatã o alianþã cu PDL sau alt partid, cum este cel al lui Udrea. Consider cã o asemenea alianþã cu PLR este în sensul votat masiv de populaþie în anul 2012” – prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, vicepreºedinte interimar PSD Petroºani.

La un atac pertinent ºi argumentat al unor simpatizanþi ai PSD asupra organizaþiei de la Petroºani, cum cã aceasta nu existã prin lipsa totalã de activitate ºi implicare în viaþa municipiului, s-au spus multe lucruri ºi au fost scose la ivealã posibile schimbãri în viitorul apropiat.

Una dintre variante, date ca sigure de cãtre simpatizanþi, a fost preluarea conducerii organizaþiei PSD Petroºani de cãtre Haralambie Vochiþoiu, senator UNPR ºi coordonator PSD pe Valea Jiului, mai ales în zona Est a acesteia, ca urmare a alinaþei politice dintre cele douã partide.

z ”La cum se miºcã ºi la cât de activ e, cu folos sau fãrã folos, Vochiþoiu nu va avea bãtãi de inimã sã se întoarcã acolo de unde a dat

afarã, pentru cã voi nu aveþi lider”.

z Ba mai mult, cred cã abia aºteaptã sã demostreze cã el a fost bun ca lider ºi apoi are de plãtit niºte poliþe. A vrut sã vã ia sediul care a fost al senatorului Cosmin Nicula, fãrã sã se jeneze cã va sta în coasta voastrã ºi cã

Pânã în 15 septembrie, se reface USL ºi în Valea Jiului, cu Partidul Liberal Reformator spaþiul e pe banii voºtri. Mã mir cã aþi avut tãria sã nu fiþi de acord ºi sã-l daþi tinerilor”.

z El a fost primul care a dat startul cu adunarea de semnãturi pentru candidatura lui Ponta la prezidenþiale, iar voi nici acum nu aþi început. Este peste tot la televizor, în ziare, iar voi nu sunteþi nicãieri. Vã spunem noi, ãsta vã ia ca popa” – au spus verde în faþã trei persone dintr-un grup de petroºeneni

unor oameni din conducerea PSD Petroºani.

La aceste ”previziuni”, doi dintre PSD-iºti au decretat cã acest lucru nu se va întâmpla ºi au ºi explicat cã USL se va reface pânã la jumãtatea lunii septembrie, dar cu aripa PNL a lui Tãriceanu, respectiv Partidul Liberal Reformator - PLR. În Valea Jiului, liberali care au muncit de-a lungul anilor într-o zonã preponderent muncitoreascã, au ºi discutat cu cei din PSD de aºa manierã încât au fost întrebaþi: ce doresc de fapt?, o

adeziune la PSD? Liberalii în cauzã au precizat cã nu poate fi vorba de aºa ceva ºi cã au luat legãtura cu PLR Timiºoara ºi cã ei cred cã nu trebuie sã se abatã atât de brutal, cu 180 de grade, faþã de ceea ce au votat românii considerând cã s-a stricat o construcþie agreatã de majoritatea cetãþenilor, dar care nu a fost pusã în practicã. Mai mult, aceastã schimbare de direcþie a aruncat într-un adevãrat haos Valea Jiului, judeþul Hunedoara ºi þara. ”Refacerea USL prin alianþa cu partidul lui Cãlin

Staþie modernã

S

taþie de autobuz modernã. Cãlãtorii cu mijlocul de transport în comun care aºteptau în staþia de la Dãrãneºti sub cerul liber beneficiazã de o staþie modernã.

Pe drumul naþional 66, în zona Dãrãneºti, a fost amplasatã o staþie de autobuz modernã. Dupã ani în care vechiul adãpost pentru cãlãtori a fost dezafectat, miercuri, a venit rândul unei staþii noi sã fie montatã acolo.

Municipalitatea de la Petroºani a investit în jur de 10

Popescu Tãriceanu – Partidul Liberal Reformator – se apropie de ceea ce a votat populaþia, chiar dacã nu toþi liberalii se regãsesc în aceastã nouã formulã. Voinþa popularã a fost aceea de a scãpa de Traian Bãsescu ºi oamenii sãi, care au fãcut atâta rãu. Nu s-a dorit niciodatã o alianþã cu PDL sau alt partid, cum este cel al Elenei Udrea.

Consider cã o asemenea alianþã cu PLR este în sensul votat masiv de populaþie în anul 2012” – a declarat prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, vicepreºedinte interimar al PSD Petroºani. ”Suntem curioºi dacã veþi þine seama de ceea ce am ales noi, românii, deºi e greu de crezut” – au spus simpatizanþii USL de la Petroºani.

Ileana FIRÞULESCU

mii de lei pentru aceastã staþie de autobuz care este din fibrã de sticlã. Astfel, aceastã staþie este la fel cu celelalte care sunt amplasate în localitate. În urmã cu doi ani de zile a fost dezafectatã vechea steþie de autobuz ºi de atunci ºi pânã în prezent cei care aºteptau mijloacele de transport în comun o fãceau sub cerul liber, indiferent de condiþiile meteo.

Monika BACIU

14 Program & Horoscop

10:00 Gala umorului 10:50 Discover România 11:00 Teleshopping 11:30 Exclusiv în România 12:20 Discover România 12:30 Lumea ºi noi 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Lozul cel mare 18:40 Tragerea la sorþi a grupelor UEFA Champions League 2014 20:00 Telejurnal 21:10 În numele Islamului 22:10 Regele Elefant

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii 12:00 Teleshopping 12:30 Trãsniþii din Queens 13:30 Teleshopping 14:00 Focus 14:30 O familie pentru Hollis 16:30 Focus 17:00 Walker, poliþist texan 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 S.O.S., sãnãtatea mea!

21:30 Ajutor! Vreau sã slãbesc!

22:30 Trãsniþii

10:00 10:50 11:10 13:00 14:00 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 22:30

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 August 2014

În gura presei Teleshopping Mireasã pentru fiul meu Observator Mireasã pentru fiul meu Observator Poftiþi pe la noi!

Observator Observator special Mariaj de Vegas Pãcalã

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Trãieºte-þi vara 11:15 Vinul iubirii 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Seminþele distrugerii 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 S-a furat un tren 1 2 3 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Spartacus: Rãzbunarea

21 martie *** 20 aprilie Astãzi ar fi bine sã nu vã asumaþi nici un risc. Starea de nervozitate pe care o resimþiþi vã poate afecta pe toate planurile. Nu vã deplasaþi cu autoturismul, pentru cã sunteþi predispus la accidente de circulaþie din vina dumneavoastrã.

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Pastila Vouã Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Copii contra pãrinþi Fugarul Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche

10:00 Pastila de râs 10:30 Liceenii 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Extemporal la dirigenþie 15:45 Teleshopping 16:30 Nuntã cu surprize 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 România, acum Bunã seara, România Butonul de panicã Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Ludogorets Steaua 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Ludogorets Steaua 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 EuroFotbal 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Arena Digi Sport 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Arena Digi Sport 15:30 La Liga World 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Rezumat UEFA Champions League 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 EuroFotbal UCL Draw Group Stage (live)

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Aveþi de rezolvat multe probleme pe care le tot amânaþi de câteva zile. În cursul dimineþii sunteþi cam agitat, pentru cã nu ºtiþi de unde sã începeþi. Acordaþi prioritate problemelor importante! În partea a doua a zilei, s-ar putea sã primiþi musafiri.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

În cursul dimineþii primiþi o veste neplãcutã de la ºeful dumneavoastrã, care vã indispune pentru tot restul zilei. S-ar putea sã fie vorba despre o penalizare pentru întârzierea unei lucrãri importante. Nu vã manifestaþi nervozitatea!

23 august *** 22 septembrie

Aveþi reuºite pe plan profesional, dar cu preþul unor ore de muncã suplimentare. Atenþie la un coleg de serviciu! Invidios pe succesul dumneavoastrã, încearcã sã vã atragã într-o ceartã.

S-ar putea sã aveþi discuþii dure cu o femeie, din cauza unor probleme de naturã financiarã.

Se pare cã persoana respectivã întârzie sã-ºi achite o datorie. În partea a doua a zilei sunteþi predispus la probleme de sãnãtate sau chiar la accidente.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dacã plecaþi într-o cãlãtorie, fiþi prudent ºi nu vã grãbiþi! Existã riscul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie. Ar fi bine sã evitaþi întâlnirile de afaceri, pentru cã nu dispuneþi de putere de convingere.

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

22

Evitaþi cãlãtoriile lungi ºi vizitele prelungite. Datoritã oboselii acumulate, sunteþi irascibil ºi riscaþi sã provocaþi o ceartã. Ar fi bine sã vã limitaþi la activitãþi de rutinã ºi sã acordaþi mai mult timp odihnei.

10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15

21

Dimineaþa, un grup de prieteni vã invitã într-o excursie. Dacã acceptaþi invitaþia, s-ar putea ca relaþiile parteneriale sã se tensioneze ºi chiar sã aveþi o discuþie aprinsã. Partenerul de viaþã este nemulþumit.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Începeþi ziua agitat ºi nervos, fiindcã aveþi nevoie urgent de o sumã mare de bani ºi nu gãsiþi pe nimeni dispus sã vã împrumute.

Pãstraþi-vã calmul! Sunteþi predispus la probleme de sãnãtate.

Începeþi sã resimþiþi oboseala acumulatã. Dacã veþi continua sã munciþi în acest ritm, riscaþi sã aveþi mari probleme de sãnãtate.

Dupã-amiazã s-ar putea sã vã confruntaþi cu o problemã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Se pare cã vã treziþi indispus ºi sunteþi irascibil toatã dimineaþa.

Dacã nu vã stãpâniþi nervozitatea, s-ar putea sã declanºaþi un conflict la locul de muncã. Nu este indicat sã vã întâlniþi cu prietenii.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie În cursul dimineþii primiþi o veste neplãcutã, care vã stricã buna dispoziþie ºi vã obligã sã vã schimbaþi programul. Sunteþi nevoit sã plecaþi într-o cãlãtorie lungã, împreunã cu partenerul de viaþã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 August 2014

Evaziunea fiscalã distruge România ºi trage în jos economia

E

vaziunea fiscalã distruge esenþa României ºi trage în jos economia þãrii, una dintre cele mai sãrace din Uniunea Europeanã (UE), în ciuda efortului pe care îl depune pentru a recupera terenul pierdut în faþa celorlalte state membre, se arata într-o analizã AFP. Economia subteranã reprezintã o pãtrime din activitatea economicã, iar un sfert dintre români lucreazã la negru. Dacã aceste activitãþi ar fi taxate conform legii, atunci încasãrile la stat s-ar dubla, se aratã în analiza AFP, citatã de nation.com.pk.

Parlamentul European estimeazã cã evaziunea fiscalã în rîndul celor 28 de state membre valoreazã un trilion de euro pe an, cele mai afectate fiind România ºi Bulgaria. Un raport recent al Comitetului Consiliului Europei împotriva spãlãrii capitalurilor (MONEYVAL) aratã cã economia subteranã reprezintã 28,4% din produsul intern brut al

României în 2013, respectiv aproape 40 de miliarde de euro. "Evaziunea fiscalã, în creºtere în România, reprezintã un risc pentru securitatea naþionalã", a declarat pentru AFP economistul Ionuþ Dumitru, preºedintele Consiliului Fiscal.

Veniturile puþine la buget înseamnã condiþii proaste în spitale, pacienþi fãrã acces la tratamentele de bazã ºi ºcoli fãrã cãldurã ºi apã curentã. Ionuþ Dumitru susþine cã acesta este unul din lucrurile care trage în jos sistemul educaþional din þara noastrã. "Sacrificarea sãnãtãþii ºi educaþiei unui popor înseamnã sacrificarea viitorului sãu", a adãugat preºedintele

Consiliului Fiscal.

S

cheme sofisticate de fraudare Pentru a lupta cu acest fenomen, România a înfiinþat o Direcþie Antifrauda, în 2013, care se aflã sub auspiciul Fiscului. AFP aminteºte un caz "impresionant" de evaziune fiscalã. Treizeci de cetãþeni turci, iordanieni ºi romani, au creat 58 de firme fantoma pentru a scãpa de platã TVA, dupã ce au livrat produse de 100 milioane de euro. 12 dintre ei au fost arestaþi. Similar, într-un alt caz, 22 de romani ºi chinezi au format un lanþ de 15 societãþi frauduloase, care efectuau tranzacþii succesive, pentru care nu plãteau TVA-ul.

Metodele prin care este fraudat sistemul devin din ce în ce mai sofisticate, a adãugat procurorul ºef al parchetului însãrcinat cu criminalitatea organizatã ºi terorismul (DIICOT), Alina

Strãinii vor putea munci în România doar cu aviz de angajare

S

trãinii vor putea fi angajaþi sau detaºaþi în România în baza unui aviz care trebuie obþinut de angajator de la Inspectoratul General pentru Imigrãri, prevede o ordonanþã adoptatã marþi de Guvern.

Potrivit Executivului, ordonanþa vizeazã armonizarea legislaþiei naþionale cu o serie de reglementãri europene în domeniu, scrie Mediafax.ro.

Prevederile ordonanþei au

în vedere încadrarea în muncã ºi detaºarea strãinilor (cetãþeni ai altor state decât România, celelalte state membre UE, statele din Spaþiul Economic European ºi

Elveþia, n.r.) pe teritoriul României, actul normativ fiind iniþiat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) ºi Ministerul Afacerilor Externe (MAE) ºi avizat de Ministerul Muncii, Ministerul Justiþiei ºi Serviciul Român de Informaþii (SRI). Strãinii cu ºedere legalã pe teritoriul României pot fi încadraþi în muncã în baza avizului de angajare, obþinut de angajatori.

Bîca. Doar în 2013, DIICOT a trimis în faþa justiþiei 659 de persoane ºi a constatat fraude fiscale estimate la peste 200 de milioane de euro. AFP aminteºte cã frauda "atinge" ºi personalul instituþiilor care ar fi trebuit sã lupte cu acest fenomen, amintind cazul lui Sorin Blejnar, fostul ºef al Fiscului, care a ajuns în spatele gratiilor din cauza a doua dosare de evaziune.

Restricþii apã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru Miercuri 28.08.2014 în oraºul: - Vulcan - între orele 10,00 - 13,00.

Zona afectatã: str.

Preparaþiei, bl. F4 - F7, Preparaþia Coroieºti, Liceul Mihai Viteazu, str.

1 iunie. Motivul restricþiei: remediere pierdere ºi refacere branºament str.

Preparaþiei nr. 4.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet.

Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 August 2014

Mariana Goguþã: ”Mulþumesc ºi iartã-mã...” ãvii care mai sînt ”Dup-atîtea groz vor fi ªi-naintea celor ce înt i buni de pe pãm ce ºi i pl m si i ce , Noi de zi!”

Vrem o altã ordine Astãzi, va avera loc spectacolul de muzicã folk, cu scopul de a ”împlini speranþa” la salvarea vieþii Marianei Goguþã, din Petroºani.

Evenimentul caritabil se desfãºoarã la Pub Valahia – Lupeni, începând cu ora 18,00, ºi va fi prezentat de Ionuþ Drãgotesc, director general al Mondo TV&FM, omul care a vãzut multe ºi care s-a implicat de-a lungul anilor în luptele cu aceastã cumplitã boalã. El ºtie bine cã nu trebuie sã ne dãm

bãtuþi în faþa ei pentru cã de multe ori poate fi învinsã.

Vor concerta Cãtãlin Stepa, Florin Budea ºi Florin Paul Camen, trei Oameni care þin flacãra aprinsã...

Implicarea proprietarului Valahia Pub, Zanet Stelian, te duce

din Petroºani, care pare mult mai tânãrã datoritã fragilitãþii feminine pe care o emanã. Colegii sãi de serviciu spun cã este un om cu foarte mult bun simþ, care nu ºtie sã spunã nu... De când

cu gândul la idealiºtii care nu s-au îmbogãþit niciodatã, ci sunt bogaþi prin ceea ce simt, prin ceea ce sunt...

Despre ”omul care aduce alinarea”, Mariana Popa - cunoscutã de cei sãrmani, de familii cu copii de excepþie, de oameni care s-au aflat în cumpene ale vieþii, de la omul simplu, la director, de la oameni de afaceri, la politicieni – se poate spune cã ajutorarea este stilul sãu de viaþã.

este bolnavã, rãspunde colegilor ºi prietenilor care o contacteazã telefonic cu ”nu vreau sã te încarc cu problemele mele” sau ”multumesc ºi iartã-mã...”

Marianei, care este diagnosticatã cu ”CONDROSARCOM BINE DIFERENÞIAT FEMUR PROXIMAL DREPT”, i se poate salva viaþa cu o protezã specialã de reconstrucþie, care costã 44.500 ron, o sumã ameþitoare pentru soþii Goguþã. Prof. dr. Dan Lucaciu,

De precizat cã Mariana Goguþã este o femeie de 40 de ani,

specializat pe ortopedie-traumatologie, ºeful Clinicii de Ortopedie ºi Traumatologie Cluj, care este unul dintre cei trei specialiºti din România care pot face un anumit tip de operaþii. Este vorba de ceea ce are nevoie urgentã Mariana – ”necesitã artroplastie ºold drept cu endoprotezã de rezecþie tumoralã. Mariana a

fost selectatã a fi ”compatibilã” cu aceastã protezã specialã din titan…

Mariana Goguþã a transmis tuturor ziariºti, organizatori, artiºti ºi participanþi în stilul sãu caracteristic, de om timid copleºit de atenþie, acelaºi ”mulþumesc ºi iartã-mã…”

Ileana FIRÞULESCU