Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 683

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 27 August 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Cu regret, din adâncul pãmântului, la pensie

SNÎMVJ vrea 300 de tone de cãrbune din abatajul 433

>>> PAGINA A 3-A

Vineri, târg de animale la Jieþ >>> PAGINA A 4-A

Câini specializaþi pentru cãutarea fetiþei dispãrute în Retezat >>> PAGINA A 5-A

Un ordin de ministru, pe repede înainte >>> PAGINA A 6-A

Populaþia ”a scãzut dramatic”, dar votãm mulþi >>> PAGINA A 7-A

Un stol de berze a rãmas blocat la Aninoasa >>> PAGINILE 8-9

Ani de zile de corespondenþe inutile... >>> PAGINA A 10-A

COSTEL AVRAM: „Apa curentã va ajunge ºi în casele petrilenilor din zona Mãliviº” >>> PAGINA A 11-A

Cu gãinile de vânzare, la gunoi >>> PAGINA A 13-A

Asociere pentru promovarea culturii ºi turismului >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August 2014

Cu regret, din adâncul pãmântului, la pensie

leacã de la minã ºi regretã cã o fac. Aºa i-am gãsit pe minerii de la Petrila, în ultima sãptãmânã de ºut. Sunt triºti, dar pleacã încrezãtori cã, odatã ieºiþi la pensie, ar putea sã mai facã ceva util. Minerii din Valea Jiului ies la pensie la 45 de ani, dar munca în subteran, timp de peste 20 de ani, ºi-a spus cuvântul. Au trãit bune ºi rele cu oameni pe care i-au considerat ca ºi familia lor, iar acum, când mai au o sãptãmânã de lucru, parcã regretã întunericul de care s-au temut zi de zi. Diana MITRACHE „Acum, vã daþi seama cã fiecãruia îi pare rãu, cã ne pãrãsim colegii. Ne ducem cam cum am pleca în altã parte ºi este greu. Din 1987, februarie sunt angajat la mina Petrila. Regretãm tot. Ne-am mâncat o pâine neagrã aici, împreunã, vã daþi seama…e greu pentru noi sã ne despãrþim aºa”, a spus ªtefan Bocºa, miner care se disponibilizeazã. Pe liste, la Petrila, Paroºeni ºi Uricani sunt 256 de oameni care gândesc la fel, chiar dacã munca în

ceva, pentru cã sunt încã tineri, dar pe primul loc rãmâne

realizãm pe parcurs ºi ne gândim, cã ne va fi mai bine poate”, spun cei care se pregãtesc sã predea lampa ºi

marca, definitiv. La intrarea în ºut, marþi la schimbul II, la mina Petrila se pregãteau mai mulþi mineri sã coboare, iar printre ei se numãra ºi ªtefan. Fuma þigara pe hol, ca de obicei, cu gândul la familia sa, dar ºi la faptul cã, pe schimbul sãu, doar el este cel ce pleacã cu acest val de disponibilizãri. Pentru toþi cei 256 de mineri, aceasta este ultima sãptãmânã de lucru. Mai intrã în ºut doar acum, iar apoi pregãtesc formal-

itãþile de plecare. „Sunt în ultima sãptãmânã de preaviz. Doar sãptãmâna aceasta îºi vor mai desfãºura activitatea la locurile de muncã, unde au lucrat, foarte mulþi dintre ei, peste 20 de ani. De sãptãmâna viitoare urmeazã procedurile de întocmire a notelor de lichidare. În data de 15 a lunii septembrie îºi vor primi plãþile compensatorii ºi salariile aferente lunii septembrie”, a spus Aurel Anghel, director SNÎMVJ.

SNÎMVJ vrea 300 de tone de cãrbune din abatajul 433

300

de tone de cãrbune zilnic. Atâta preconizeazã responsabilii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului cã va produce abatajul 433, cel care a fost închis din luna aprilie ºi pânã în prezent din cauza focului endogen ce a izbucnit acolo. Sãptãmâna viitoare, de aici va reîncepe extragerea huilei. Monika BACIU

subteran nu a fost niciodatã uºoarã. Solidaritatea ortacilor se vede chiar ºi acum, iar munca grea i-a fãcut sã fie camarazi de „arme”. Acum, sperã sã mai facã

familia. „O sã ne vedem în continuare de familii, o sã avem grijã de copii. O sã ne vedem de bãtrâneþe. Noi încã nu realizãm cã suntem pensionari, dar o sã

“Este vorba de abatajul 433 de la mina Petrila, am mutat aliniamentul abatajului cu 30 de metri în faþã, am reuºit azi noapte, am fãcut strãpungerea urmând ca punerea în funcþie a acelui abataj sã aibã loc în data de

1 septembrie, deci efectiv sã extragem cãrbunele pe 1 septembrie. Producþia preconizatã este undeva la 300 de tone pe zi, toate lucrãrile care s-au efectuat pentru redeschiderea acestui abataj s-au efectuat în condiþii de singuranþã

În ceea ce priveºte plãþile compensatorii, valoarea acestora a fost stabilitã la suma de 31.248 de lei net, pentru fiecare persoanã în parte. Minerii disponibilizaþi vor intra în posesia sumelor cuvenite pe data de 15 septembrie, o datã cu ultimul salariu pe care îl vor încasa pentru perioada lucratã în luna august. În urma procesului de restructurare a personalului, în cadrul SNIMVJ vor mai rãmâne 1.676 de angajaþi. deplinã, nu a fost expus niciunui risc la echiparea noului aliniament al abatajului 433”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Astfel, în urma redeschiderii acestui abataj producþia de cãrbune va creºte în urmãtoarea perioadã. De precizat este faptul cã mina Petrila va fi închisã pânã în anul 2015.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August 2014

În Parcul Naþional Grãdiºtea Muncelului Cioclovina

Cercetaºiii României s-au întors pe urmele dacilor ºi romanilor

storia dacilor ºi a romanilor, împletitã cu frumuseþile naturii din Parcul Naþional Grãdiºtea Muncelului Cioclovina au fost punctele forte ale taberei organizate de Organizaþia Cercetaºii României în judeþul Hunedoara. Carmen COSMAN - PREDA

Proiectul ºi-a propus ca pe parcursul a 10 zile de camp, prin activitãþi culturale ºi educative participanþii sã descopere potenþialul de dezvoltare durabilã a

Cioclovinei, ca, odatã întorºi acasã, sã înþeleagã ºi sã aprecieze potenþialul zonelor din care provin. Peste 100 de cercetaºi din toate colþurile þãrii au explorat frumuseþile Parcului Natural Grãdiºtea Muncelului

Cioclovina în cadrul Campului Naþional Castra Exploratorum, de-a lungul a douã serii, în perioada 2-20 august 2014. Campul a fost implementat de Organizaþia Naþionalã Cercetaºii României, prin Centrul Local Hunedoara, în cadrul

Festivalului de Campuri Cercetãºeºti 2014. Campul Castra Exploratorum este o iniþiativã care se bucurã de sprijinul Organizaþiei Mondiale a Miºcãrii Scout, prin proiectul 'Mesagerii Pãcii'. “Prin programul educaþional pregãtit, cercetaºii sau întors în timp pe urmele strãmoºilor daci ºi romani. Au marcat zidul dacic de apãrare a cetãþilor din Munþii Orãºtiei, l-au pus în valoare cu ajutorul indicatoarelor, au vizitat cetatea de la Piatra Roºie cu aju-

Vineri, târg de animale la Jieþ

ineri, în zi de sãrbãtoare, la Petrila, pe Jieþ va fi târg de animale. Primarul Ilie Pãducel spune cã a mutat data la sugestia comercianþilor ºi a invitat zeci de crescãtori de animale ºi pãsãri la acest târg anual. Diana MITRACHE Toþi cei care au animale sau pãsãri, vor ajunge la finele acestei sãptãmâni pe malul apei, la Jieþ, acolo unde de câþiva ani, vara se organizeazã un astfel de târg, pentru cã localnicii îºi scot acum la vânzare animalele

crescute special pentru a scoate bani pe ele. „Printr-o hotãrâre de Consiliu Local, s-a modificat ziua târgului de animale. Din data de 1 septembrie s-a dus în 29 august, în urma unor consultãri cu proprietarii de animale, pentru cã este sãrbãtoare creºtinortodoxã ºi ei au cerut

sã fie organizat târgul atunci. Am trimis invitaþii ºi în localitãþile învecinate, chiar pânã la Haþeg ºi Novaci, am trimis invitaþii sã participe proprietarii de animale”, a declarat Ilie Pãducel, primar Petrila. Târgul are loc la zi de mare sãrbãtoare. Creºtinii prãznuiesc

torul mijloacelor moderne de orientare ºi au acceptat provocarea de a descoperi capitala Sarmisegetusa Regia într-o drumeþie de 2 zile. Transpuºi în misterul ºi farmecul locului, cercetaºii au descoperit tradiþiile, obiceiurile ºi poveºtile locuitorilor Cioclovinei ºi s-au implicat în activitãþile lor de zi cu zi, amenajând pânã la sfârºitul taberei cercetãºeºti un mic muzeu etnografic”, au precizat organizatorii În plus, nu a lipsit aventura, care s-a îngemãnat cu arta, în cadrul atelierului de fotografie din Peºtera Cioclovina cu Apã, una din cele mai frumoase peºteri din arealul parcului natural. Pentru participanþia fost organizat ºi un atelier de cãþãrare unde cercetaºii au avut posibilitatea de a-ºi pune la încercare curajul ºi de a-ºi înfrânge teama de înãlþime. “Din sfera meºteºugurilor, participanþii au modelat ºi decorat vase de lut prin tehnici similare cu Tãierea Capului Sfântului Ioan Botezãtorul ºi târgul de animale este un bun prilej pentru crescãtorii de animale ºi pãsãri.

cele folosite de daci ºi romani. De mare popularitate s-a bucurat ºi ineditul atelier de apiculturã în cadrul cãruia cercetaºii au dat dovadã de mare

colectând în bucheþele flori aromatice pentru ceaiurile calde din campurile de iarnã”, mai spun sursele citate. Iar toate obiectele confecþion-

mãiestrie în tainele albinãritului, extrãgând singuri mierea din stup. Participanþii au descoperit ºi efectele curative ale plantelor medicinale folosite de localnicii Cioclovinei,

ate în cadrul atelierelor au fost vândute la târgul de sfârºit de camp unde kosonii - moneda oficialã a campului - agonisiþi de-a lungul taberei ºiau dovedit utilitatea.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August 2014

Câini specializaþi pentru cãutarea fetiþei dispãrute în Retezat

u mai puþin de trei câini special anternaþi în gãsirea persoanelor participã la cãutarea adolescentei de 14 ani, dispãrutã de o sãptãmânã în Retezat. Carmen COSMAN - PREDA Câinii provin de la Centrului Chinologic

„Dr. Aurel Greblea” din Sibiu, care au sãrit în ajutorul echipelor mixte de cãutare, care periazã munþii de zile

în ºir, în speranþa cã o vor gãsi pe Daliana Rãdoi. Poliþiºtii Inspectoratului de

Poliþie Judeþean Hunedoara, alãturi de jandarmi specializaþi în acþiuni montane, salvamontiºti, reprezen-

tanþi ai ISU Hunedoara ºi ai Direcþiei Silvice sunt angrenaþi în continuare în activitãþile de cãutarefetiþei, dispãrutã din zona Parcului Naþional Retezat în dfata de 20 august, dupã ce a plecat din tabãra unde se afla alãturi de alþi copii de vârsta ei ºi 10 adulþi. Cei care o cautã pe adolescentã se tem sã nu se fi înecat în Barajul Gura Apelor, unde a fost vãzutã ultima datã, aºa cã cercetãrile vor fi completate prin scanarea fundului lacului. De asemenea, echipe mixte de cãutãtori continuã explorarea traseelor de ieºire din zona Rezervaþiei Retezat. Daliana Rãdoi a fost dfatzã în urmãrire ºi este cãutatã în toatã þara, inclusiv în gãri ºi

Înmatriculãrile firmelor au scãzut drastic în 2014

umãrul de firme înmatriculate în primele ºapte luni din 2014 a scãzut cu 24,33% faþã de aceeaºi perioadã din 2013, potrivit datelor Oficiului Comerþului.

Cea mai considerabilã scãdere se observã în domeniul agriculturii, silviculturii ºi pescuitului, procentul fiind de -87.49%. În domeniul tranzacþiilor imobiliare s-au înregistrat în primele ºapte luni din 2014 doar 994 de firme, cu 110 mai puþin decât anul 2013, în aceeaºi

perioadã. ªi în categoria hoteluri ºi restaurante se observã o scãdere importantã, cu 25,83% faþã de anul trecut. Astfel, în timp ce anul trecut s-au înregistrat 3.895 de firme, în 2014 avem doar 2.889 de firme noi. Lucrurile nu stau bine nici în categoria sãnã-

tate ºi asistenþã socialã, anul acesta numãrul firmelor înregistrate în aceastã categorie fiind de 581, cu 24,25% mai puþin faþã de 2013. Numãrul de firme din categoria învãþãmânt este singurul în creºtere cu peste 10%, anul acesta înfiinþânduse 1.122 de firme faþã de anul 2013, când au apãrut doar 973 de firme noi. Cu toate acestea, anul 2014 aduce ºi o scãdere semnificativã a numãrului de dizolvãri de firme. Raportat la 2013, anul acesta ºiau încetat activitatea cu 23,31% mai puþine firme. Domeniul energiei electrice a înregistrat cea mai mare creºtere a numãrului de firme dizolvate în acest an 198 de firme dizolvate, cu 144% mai mult faþã de anul 2013.

autogãri, iar poza ei a fost distribuitã peste tot, în speranþa cã cineva va putea furniza informaþii despre adolescentã. Reamintim cã Daliana se afla într-o tabãrã cu cortul, împreunã cu

mai mulþi colegi de vârsta ei, dar ºi cu 10 adulti. Miercuri dupãamiaza, fata ºi-a strâns lucrurile ºi a plecat, fãrã sã spunã nimãnui un cuvânt. De atunci este cãutatã fãrã întrerupere, dar parcã a

înghiþit-o pãmântul. Copila are înãlþimea de 1,50 – 1,55 m, greutate 55 - 60 kg, faþã rotundã, ochii verzi, pãr ºaten tuns scurt, ondulat cu breton neregulat. Când a plecat purta un hanorac de culoare maro cu imprimeu de culoare portocaliu, pantaloni tip colanþi de culoare negru, era încãlþatã în pantofi sport de culoare albã, iar pe cap purta un fes de culoare neagrã ºi avea asupra sa un rucsac de culoare roºu cu negru în care avea obiecte de îmbrãcãminte.

Pierdut în Munþii Vâlcan

n tânãr de 21 de ani din Uricani s-a pierdut în Munþii Vâlcan, iar salvamontiºtii ºi jandarmii montani din douã judeþe au plecat în cãutarea lui. Carmen COSMAN - PREDA Bãrbatul a plecat de acasã luni dimineaþa, dupã afine, în zona Negrele din Masivul Vâlcan. Seara nu s-a mai întors acasã, iar familia a alertat autoritãþile. În cãutarea tânãrului au plecat echipe de cãutare atât din judeþul Hunedoara, cât ºi din Gorj. „Familia este cea care ne-a sunat, dupã ce tânãrul nu s-a mai

întors acasã. Zona este situatã la limita dintre judeþele Hunedoara ºi Gorj ºi, dacã s-a rãtãcit, presupunem cã s-ar fi putut duce cãtre Gorj. Din acest motiv iam anunþat ºi pe colegii noºtri din judeþul vecin”, a declarat Ovidiu Bodean, ºeful Serviciului Salvamont

Hunedoara. În ultima perioadã, mai multe persoane plecate la cules de afine s-au rãtãcit în munþi ºi a fost nevoie de intervenþia salvamontiºtilor ºi a jandarmilor montani pentru recuperarea acestora.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August 2014

Un ordin de ministru, pe repede înainte

n ordin de ministru, care priveºte conducãtorii auto, a fost lãsat în dezbatere publicã doar… 10 zile, timp în care cetãþenii ºi chiar lucrãtorii MAI nici n-au apucat sã afle de existenþa acestuia pe site-ul ministerului. Este vorba de o aplicaþie informaticã, cu operatorii aferenþi, care privesc sancþiuni ºi reþineri de permise, cât timp este pãstrat istoricul faptelor ºi ce condiþii trebuie sã îndeplineascã ºoferul sancþionat pentru a-i fi ºtearsã fapta. Menþiunile privind permisele de conducere reþinute ºi sancþiunile aplicate ar putea fi ºterse automat în termen de 5 ani din aplicaþia informaticã, în care au fost consemnate, potrivit unui proiect de ordin al ministrului afacerilor interne. În data de 13 august 2014, pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne a fost publicat un proiect de ordin al viceprim-ministrului pentru securitate naþionalã, ministrul afacerilor interne, cu privire la evidenþa permiselor de conducere reþinute ºi a sancþiunilor aplicate conducãtorilor de autovehicule sau tramvaie. Potrivit prevederilor proiectului, aceastã evidenþã se þine de cãtre poliþia rutierã din cadrul Poliþiei Române, prin intermediul unei aplicaþii informatice, iar Inspectoratul General al Poliþiei Române este abilitat sã efectueze prelucrãri de date cu caracter personal ºi este desemnat ca operator de date cu caracter personal. Astfel, ofiþerii ºi agenþii de poliþie rutierã din cadrul Poliþiei Române, poliþiºtii de frontierã sau agenþii din Poliþia Localã care au aplicat sancþiuni contravenþionale complementare consemnate în procesele-verbale de constatare ºi

sancþionare a contravenþiilor vor avea obligaþia de a le transmite cel mai târziu în prima zi lucrãtoare care urmeazã celei în care au fost întocmite, în copie, poliþiei rutiere competente, care asigurã implementarea menþiunilor în aplicaþia informaticã.

Un exemplar al procesului-verbal de constatare ºi sancþionare a contravenþiilor se pãstreazã o perioadã de 5 ani, calculatã de la data de 1 ianuarie a anului urmãtor celui în care a fost sãvârºitã fapta. Reamintim, potrivit Codului Rutier, sancþiunile contravenþionale sunt principale, respectiv avertismentul sau amenda ºi complementare, care pot fi: aplicarea punctelor de penalizare, suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce, pe timp limitat,

confiscarea bunurilor destinate savârºirii contravenþiilor prevãzute prevederile Codului ori folosite în acest scop, imobilizarea vehiculului, radierea din oficiu a înmatricularii sau

înregistrarii vehiculului, în anumite situaþii ºi ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar. De asemenea, în acelaºi termen de 5 ani, calculat de la 1 ianuarie a anului urmãtor celui în care a fost sãvârºitã fapta, din aplicaþia informaticã vor fi ºterse automat menþiunile privind permisele de conducere reþinute ºi sancþiunile aplicate. Proiectul prevede anumite situaþii în care dispoziþiile de mai sus nu se aplicã, iar termenele în care sunt ºterse automat din

aplicaþie menþiunile sunt diferite: 1. constatarea unor fapte ce constituie infracþiuni care au avut ca rezultat decesul sau vãtãmarea corporalã a unei persoane, sãvârºite din cauza nerespectãrii regulilor de circulaþie; 2. constatarea unor fapte ce constituie infracþiuni contra siguranþei circulaþiei pe drumurile publice; 3. existenþa unei hotãrâri judecãtoreºti definitive care prevede interzicerea exercitãrii dreptului de a conduce vehicule; 4. când permisul de conducere a fost obþinut cu încãlcarea normelor legale, precum ºi atunci când a fost obþinut în perioada în care titularul permisului de conducere era cercetat sau judecat în cadrul unui proces penal pentru sãvârºirea unei infracþiuni contra sigu-

ranþei circulaþiei pe drumurile publice. În aceste cazuri, menþiunile vor fi ºterse automat fie în 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmãtor celui în care titularul unui permis de conducere, anulat în condiþiile Codului Rutier, a obþinut un nou permis de conducere, fie în 15 ani de la data de la data de 1 ianuarie a anului urmãtor celui în care a fost sãvârºitã fapta, în

situaþia în care titularul unui permis de conducere anulat nu a mai obþinut un permis nou. Proiectul mai conþine prevederi cu privire la acurateþea informaþiilor introduse în aplicaþia informaticã, astfel anual, pânã la data de 30 ianuarie sã aibã loc verificãri prin sondaj, pentru menþiunile înregistrate anul anterior, precum ºi posibilitatea ca titularul unui permis de conducere sã ia la cunoºtinþã istoricul sancþiunilor la regimul circulaþiei pe drumurile publice dupã depunerea unei cereri prealabile, în termen de 15 zile de la data înregistrãrii acesteia. În urmã cu douã zile acest ordin a fost retras din dezbatere publicã ºi este trimis la Guvern. Dupã publicarea în Monitorul Oficial, ordinul intrã în vigoare. Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August 2014

Populaþia ”a scãzut dramatic”, dar votãm mulþi

eºi datele Institutului Naþional de Statisticã aratã cã populaþia României este de 19.697.103 locuitori stabili, Autoritatea Electoralã Petrmanentã - AEP zice cã, din nou, cifrele cu români care au drept de vot rãmân neschimbate, chiar dacã acestea au fost mereu contestate – 18.336.254 cetãþeni cu drept de vot. Ileana FIRÞULESCU

ªi pentru alegerile prezidenþiale din aceastã toamnã, Autoritatea Electoralã Permanentã a precizat cã un numãr de 18.336.254 de cetãþeni au drept de vot pentru primul tur, iar în cel de-al doilea 18.344.071 de persoane. Circa jumãtate

de milion de români din diaspora vor avea ºi ei drept de vot. Conform unui comunicat de presã al AEP, în ceea ce priveºte numãrul cetãþenilor români cu drept de vot care au domiciliul în strãinãtate, potrivit datelor furnizate de Direcþia Generalã de

Paºapoarte, pentru data de 2 noiembrie numãrul este 530.446, iar pentru data de 16 noiembrie, 530.652. Listele electorale permanente se întocmesc ºi se tipãresc de cãtre primari pe baza datelor ºi informaþiilor cuprinse în Registrul electoral.

Listele electorale permanente se întocmesc pe localitãþi ºi cuprind toþi cetãþenii cu drept de vot care domiciliazã în localitatea pentru care

ele au fost întocmite, potrivit menþiunilor din actele de identitate emise de statul român. Datele limitã pentru tipãrirea copiilor de pe listele electorale pentru alegerile prezidenþiale din acest an sunt 31 octombrie, respectiv 14 noiembrie, mai anunþã AEP.

O directivã UE interzice aspiratoarele

este aproximativ o sãptãmânã, multe dintre aspiratoarele performante nu vor mai fi fabricate. Potrivit unei reglementãri a Uniunii Europene, care va intra în vigoare la începutul lunii viitoare, toate aparatele de putere mare vor fi interzise, pentru a se micºora consumul de energie electricã. Ileana FIRÞULESCU Aspiratoarele mai puternice de 1.600 W vor fi interzise în Uniunea Europeanã începând de la 1 septembrie 2014. Companiilor nu vor mai

avea voie sã vândã, sã importe sau sã producã aceste produse. Uniunea Europeanã doreºte sã micºoreze consumul de energie electricã. Unii spun cã dacã aspiratoarele au o putere mai micã, acestea vor trebui sã fie folosite un timp îndelungat, iar pe termen lung consumul va fi acelaºi. Deci, ce-am fãcut, dacã e tot aceeaºi Mãrie?? ªi,

mai rãu, din 2017 în magazine nu se vor mai gãsi nici aspiratoare mai mari de 900 W, aprope cât un miniaspirator pentru masã de bucãtãrie/restaurant. Noua directiva va impune producãtorilor sã punã un rating energetic pe fiecare aparat. Acesta va ajuta cumpãrãtorul sã achiziþioneze un aspirator mai eficient, dacã doreºte, dar îl va ustura buzunarul. De la 1 septembrie, vor fi acordate ºapte ratinguri, de la A la G. Acestea vor mãsura

ºi performanþa aparatului pe diverse suprafeþe: parchet, covor, mocheta, gresie etc. Ca urmare, ori vom renunþa la covoare ºi mochete, pe care nu le poþi curãþa cu un aspirator de maºinã, ori vom pune mai des în funcþiune bãtãtorul…

Eºti fumãtor? Nu vei mai avea voie cu þigara aprinsã în spaþiile publice

n curând, nimeni nu va mai putea fuma deloc în locurile publice din România, dacã propunerea unor parlamentari români aflatã acum în dezbatere publicã va fi aprobatã. Politicienii români cred cã numãrul de fumãtori din þara noastrã va fi redus

Andronescu, Gabriela Firea, Tamara Ciofu ºi Ioan Chelaru.

semnificativ dacã, prin lege, fumatul va fi interzis în totalitate în instituþiile publice. “Se interzice complet fumatul în spaþiile autoritãþilor ºi instituþiilor publice centrale ºi locale, ale instituþiilor ºi unitãþilor de învãþãmânt, precum si în unitãþile sanitare de stat ºi private”, se aratã în proiectul de lege propus de Ecaterina

În prezent, fumatul este permis în spaþiile publice, numai în camere special amenajate, cu respectarea unor condiþii obligatorii. Legea spune cã aceste încãperi trebuie sã fie marcate, la loc vizibil, cu unul dintre urmãtoarele indicatoare: “Camerã pentru fumat”, “Încãpere în care este permis fumatul” sau “Loc pentru fumat”.

8 Actualitate

Un stol de berze a rãmas blocat la Aninoasa M

enomen nemaiîntâlnit în localitatea Aninoasa, dupã ce un stol format din peste 50 de berze albe a rãmas „blocat” de douã zile în cartierul Iscroni. Pãsãrile migratoare ar trebui sã plece spre zone mai calde abia peste o lunã ºi oricum ele nici în anotimpul cãlduros nu cuibãresc în zona de munte a Vãii, unde nu gãsesc prea multã hranã. Încã de luni zeci de pãsãri s-au oprit de acoperiºul a doua blocuri ºi fac

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August 2014

zboruri scurte pe deasupra oraºului. Minunea i-a cam lãsat cu gura cãs-

catã pe localnicii din cel mai sãrac oraº al României, primul intrat oficial în insolvenþã, pentru cã mulþi dintre ei, chiar dacã au ºi 70 de ani, n-au mai vãzut atâtea berze la un loc. Darãmite sã zãboveascã mai multe zile în Aninoasa, o zonã izolatã între versanþi, cu climã sensibil mai rece decât în restul Vãii Jiului ºi în plus fãrã culturi agricole. Chiar dacã este traversatã de Jiul de Vest nici ochiuri de apã în care zburãtoarele sã poatã „pescui” nu sunt, aºa cã popasul lor este neobiºnuit. Oamenii au tot stat pe gânduri pentru a

cãuta o explicaþie, însã cum abia din a doua jumãtate a lunii septembrie, chiar sfârºitul ei, berzele îºi încep migraþia spre sud, nici varianta cã vremea le-a grãbit plecarea nu prea are argumente. ªi totuºi existã o explicaþie pentru zecile de berze care dau spectacol pentru locuitorii Aninoasei. În aceastã perioadã pãsãrile îºi învaþã puii sã zboare, practic îi pregãtesc pentru marea cãlãtorie explicã un medic veterinar. „Cu o lunã înainte de migraþiune încep sã-ºi pregãteascã puii pentru zborul de câteva mii de

kilometri, pânã în zone mai calde. De aceea se întâmplã ca în Aninoasa sã ajungã atâtea berze. Este doar un popas intermediar în zborul lor de aºa zis antrenament pentru pui”, explicã medicul Octavian Popescu, ºeful Circumscripþiei Sanitar Veterinare Petroºani. Localnicii se gândesc însã cã popasul pãsãrilor migratoare ar putea aduce ceva bun pentru sãraca lor aºezare unde predominant sunt locuitori bãtrâni, fie doar ºi spectacolul oferit pentru câteva zile. Tradiþia

româneascã spune însã cã dacã o barzã îºi face cuib pe acoperiºul casei tale vei avea noroc tot anul. Pe lângã faptul cã în mitologia modernã barza aduce copiii, în cea romanã era pasãrea sacrã a zeiþei Venus, iar la romani exista o „lege a berzei” care spunea cã bãtrânii trebuie sã fie îngrijiþi de copiii lor. Un fenomen la fel de neobiºnuit a mai avut loc în anul 2009, când pe stâncile de

la Peºtera Bolii de lângã Petroºani, a poposit pentru aproape trei luni de zile o pereche de egrete, spre deliciul turiºtilor. Maximilian GÂNJU

inisterul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice a lansat TelVerde, un numãr de telefon gratuit apelabil în orice reþea. 0 800 86 86 22 este numãrul de telefon gratuit, apelabil din oricare reþea, la care cetãþenii pot obþine informaþii specifice domeniilor MMFPSPV. Serviciul de telefonie 0 800 86 86 22 este disponibil de Luni pânã Vineri, între orele 09.0022.00. Este vorba despre o linie de acces direct la informaþiile specifice domeniilor gestionate de MMFPSPV, respective politici publice; pensii ºi asigurãri sociale; asistenþã socialã; protecþia persoanelor cu dizabilitãþi; protecþia drepturilor lucrãtorilor; protecþia

Telefon gratuit pentru problemele pensionarilor ºi asiguraþilor social necesita un timp de consultare cu experþi ai ministerului, solicitarea va fi transmisã electronic persoanelor abilitate din cadrul MMFPSPV ºi va fi soluþionatã conform procedurilor de comunicare aprobate. Implementarea serviciului sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã; protecþia drepturilor copilului adopþii; legislaþia muncii. Scopul acestui serviciu este acela de a facilita accesului cetãþenilor la informaþiile din domeniul social, în vederea creºterii transparenþei administraþiei publice ºi a creºterii încrederii cetãþenilor, prin simplificarea barierelor administrative ºi prin reducerea timpului alocat furnizãrii acestor servicii. "Prin TelVerde, oamenii vor primi infor-

maþia mult mai repede ºi vor ºti unde sã se adreseze pentru aºi rezolva o problemã sau alta. Este important sã simplificãm accesul oamenilor la informaþiile dorite", a declarat ministrul Rovana Plumb. TelVerde este un serviciu telefonic gratuit ºi va funcþiona utilizând o bazã de date formatã dintr-un set de întrebãri frecvente ºi rãspunsuri clare pentru fiecare domeniu în parte. Rãspunsurile furnizate de cãtre operatorii call-cen-

ter-ului sunt elaborate de MMFPSPV ºi vor fi actualizate permanent în funcþie de feedback-ul primit din partea cetãþenilor. În cazul în care rãspunsurile la întrebãrile formulate de public vor

TelVerde se realizeazã prin proiectul "Modernizarea serviciilor publice de informare ºi relaþionare cu cetãþenii, din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor

Sonia Spãtariu, premiantul sãptãmânii m aderat cu inima deschisã la proiectul iniþiat de Sonia, un A proiect ce demonstreazã încã o datã

cã în spatele blogurilor sunt oameni cãrora le pasã nu numai de prezent cât ºi de viitor, oameni deschizãtori de drumuri spre luminã. N-am sã fac o dizertaþie asupra valorilor morale ale tinerei generaþii, ºtim foarte bine cât se învaþã, cum se învaþã, care le sunt modelele ºi care ne-ar fi perspectiva dacã nu ar exista

oameni cãrora sã le pese de ce va fi mâine. Iniþiativa Soniei. Semn spre carte este în mod cert un SEMN cã ei îi pasã, iar punerea proiectului în practicã de cei ce i s-au alãturat sunt

Vârstnice" - cod SMIS 13264, proiect cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Dezvoltarea Capacitãþii Administrative 2007 - 2013, Axa prioritarã 2 – „Îmbunãtãþirea calitãþii ºi eficienþei furnizãrii serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare", Domeniul major de intervenþie 2.2 „Îmbunãtãþirea calitãþii ºi eficienþei furnizãrii serviciilor". În anul 2013, MMFPSPV a primit 38.892 scrisori oficiale ºi petiþii în baza OG nr. 27/2002 ºi alte 460 solicitãri în baza Legii 544/2001. În acelaºi an, au fost soluþionate 1.123 petiþii adresate de cãtre cetãþeni pe contul pilot de facebook al MMFPSPV ºi au au fost acordate 230 audienþe. Car men Cosman-Pr eda unor suflete aflate în devenire.

primele Semne spre luminã. Drum bun spre luminã, copii! Felicitãri, Sonia pentru semnele trecerii tale prin viaþã! Bravo, oamenilor ce trãiþi ºi dincolo de bloguri! Sunt mândrã de voi ºi onoratã sã vã fiu

alãturi. Aºa am gãsit pe copaculcuvise.ro descrierea proiectului iniþiat de Sonia Spãtariu, Semn spre carte. Doamna Spãtariu a pornit un proiect generos de strângere de carte pentru copiii care provin din familii cu

resurse modeste. Din acest punct de vedere, pentru cã pune accent pe educaþie, pe culturã ºi pe valori umane, considerãm cã ea meritã sã fie încurajatã ºi preþuitã în mod public. Vã propunem ca sâmbãtã sã venim

fiecare cu câte o carte pe care sã donãm copiilor. Avem ocazia sã mulþumim unui om pentru cã ne dã ocazia sã fim buni, sã fim generoºi ºi, în acelaºi timp, avem prilejul de a transmite o parte din sufletele noastre

Sâmbãtã, 30 august 2014, ora 11.00, Sonia Spãtariu vine sã o cunoaºtem ºi sã-i spunem ce pãrere avem despre ceea ce face. Aveþi ocazia sã o priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei.

8 Actualitate

Un stol de berze a rãmas blocat la Aninoasa M

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August 2014

zboruri scurte pe deasupra oraºului. Minunea i-a cam lãsat cu gura cãs-

la Peºtera Bolii de lângã Petroºani, a poposit pentru aproape trei luni de zile o pereche de egrete, spre deliciul turiºtilor. Maximilian GÂNJU

TelVerde se realizeazã prin proiectul "Modernizarea serviciilor publice de informare ºi relaþionare cu cetãþenii, din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor

Sonia Spãtariu, premiantul sãptãmânii m aderat cu inima deschisã la proiectul iniþiat de Sonia, un A proiect ce demonstreazã încã o datã

oameni cãrora sã le pese de ce va fi mâine. Iniþiativa Soniei. Semn spre carte este în mod cert un SEMN cã ei îi pasã, iar punerea proiectului în practicã de cei ce i s-au alãturat sunt

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August2014

Ani de zile de corespondenþe inutile...

e ani de zile încearcã edilii de la Petrila sã amenajeze ºi sã modernizeze drumul naþional 7A. De fiecare datã au obþinut doar promisiuni sau amânãri. Inundaþiile din luna iulie au mãturat drumul, iar acum se cautã soluþiile tehnice pentru reabilitarea tronsonului. În tot acest timp, edilul petrilea, Ilie Pãducel, sperã ca anul viitor, tronsonul sã fie reabilitat în totalitate. “A fost domnul prefect. Am avut o întâlnire cu domnul prefect, cu reprezentanþii de la Drumurile Naþionale, cu proiectantul, cu reprezentanþii constructorului care lucreazã pe drumul naþional 7A ºi reprezentanþii Apelor Române. Ne-am deplasat în teritoriu, s-a stabilit fiecare ce are de fãcut, eu am prezentat o notã cu probleme domnului prefect, printre care am cerut sã se urgenteze eliminarea rupturilor produse de apa Jieþului în data de 29, sã se urgenteze ºi mãcar de la anul sã se finanþeze reabilitarea ºi modernizarea DN7A cã de trei ani nu facem altceva decât corespondenþã scrisã ºi telefonicã cu Drumurile Naþionale Craiova, sã se rezolve inclusiv problema DN 7A în locaþia de la Petrila Sud, unde a fost surparea de teren ºi nu în ultimul rând, am cerut celor de la Apele Române ºi Drumurile Naþionale sã construim un pod peste albia Jieþului unde sunt cel puþin 7 familii izolate ºi alte 30 cãrora le este atât de necesar acest pod”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. ªi responsabilii de la Apele Române intervin pentru consolidarea

malurilor care au fost rupte în urma inundaþiilor. “Am discutat cu reprezentanþii de la Apele Române pentru recalibrarea albiei Jieþului, asigurarea cu arocament în zonele în care situaþia o impune, ducem ºi noi materiale pentru umplerea golurilor pe zonele afectate de ape, în zona Dobreºti, Popi pânã la podul de la Popi ºi urmãrim acest program”, a mai spus sursa citatã.

proiectului de eliminare a efectelor inundaþiilor ºi mãsuri de prevenire a lor, pe DN 7A sînt cuprinse urmãtoarele douã obiective: consolidare ºi protecþie versanþi DN 7A, km 63+200 – km 86+601 ºi consolidare ºi amenajare DN 7A,

86+601 a fost semnat contractul de lucrãri nr. 519/10.01.2008, executant fiind SC Romstrade SRL. Ca urmare a neîndeplinirii

km 86+601 – km 105+120. Pentru realizarea obiectivului consolidare ºi proiecþie versanþi DN 7A, km 63+200 – km

obligaþiilor asumate prin contract, acesta a fost reziliat în data de 21.12.2012. în momentul rezilierii, procentul de execuþie

popeea drumului

Reprezentanþii Departamentului pentru Infrastructura ºi Investiþii Strãine precizau anul trecut faptul cã vechiul contract pentru reabilitarea acestui tronson a fost sistat. ”În cadrul

al lucrãrilor era de 71%”, se aratã în documentele Departamentului pentru Infrastructura ºi Investiþii Strãine. În acest context, reprezentanþii Departamentului au fost nevoiþi sã reia procedurile de atribuire a contractulu pentru elaborarea serviciilor de întocmire a documentaþiilor tehnice, faza de expertizã tehnicã ºi docuemntatia de avizare a lucrãrilor de intervenþii. Abia dupã aceastã etapã va fi demarata procedura de achiziþie pentru execuþia lucrãrilor. ”În ceea ce priveºte obiectivul consolidare ºi amenajare DN 7Am km 86+601 – km 105+120, a fost semnat acordul contractual nr. 891/27.03.2013 avînd ca obiect execuþia lucrãrilor ºi prestãri servicii de proiectare. În prezent pentru anul 2013 nu sunt alocate fonduri pentru demararea execuþiei lucrãrilor”, se mai arãta în acelaºi document. Obiectivul de investiþii este finanþat de Banca Europeanã de Investiþii prin “Programul de

eliminare a efectelor inundaþiilor ºi mãsuri de prevenire a lor”. Lucrãrile de execuþie incluse în cadrul proiectului sînt dimensionarea sistemului rutier, execuþie de poduri noi, consolidarea ºi amenajarea podurilor, scurgerea apelor ºi lucrãri de consolidare. Dacã ne referim la poduri sau la lucrãri de consolidare a versanþilor putem spune cã nu se vede absolut nimic în teritoriu. Unele poduri stau sã pice, iar bolovanii care cad de pe versanþi reprezintã un pericol real pentru cei care tranziteazã zona. Drumul spre Voineasa este unul care se tot reabiliteazã, însã nu se vede nimic concret în teren. De nenumãrate ori s-a discutat despre acest aspect, însã totul pare a fi ca telefonul fãrã fir. Dacã e sã istorisim puþin despre acest tronson putem spune cã a trecut din administrarea celor de la Drumuri Naþionale Craiova la cei de la Timiºoara ºi invers. Totul se învîrte într-un cerc, iar rezolvarea reprezintã de fapt stagnarea proiectului. Monika BACIU

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August 2014

COSTEL AVRAM: „Apa curentã va ajunge ºi în casele petrilenilor din zona Mãliviº”

ocuitorii celor peste 20 de case aflate L într-o altã zonã mãrginaºã

le-am promis oamenilor cã, imediat ce voi gãsi o soluþie ca sã facem acele investiþii care sunt necesare acolo, nu voi ezita sã fac acest lucru. Acum, sunt în mãsura sã le dau celor din Mãliviº certitudinea, nu doar promisiunea, cã anul viitor vor avea apã curentã”, a declarat Costel Avram.

de pe raza oraºului Petrila, cunoscutã sub numele de Mãliviº, vor avea de anul viitor apã curentã în locuinþe. Promisiunea vine din partea directorului general al Apa Sef v Valea Jiului, Costel Avram, care a reuºit sã gãseascã resursele financiare necesare pentru rezolvarea acestei probleme.

primarului Ilie Pãducel, nu s-a fãcut niciodatã nimic în acest sens.

Oamenii din Mãliviº au bãtut ani de-a rândul la uºa Primãriei din Petrila, solicitând rezolvarea acestei probleme, dar în ciuda promisiunilor repetate ale

Pentru directorul general al Apa Serv Valea Jiului, problema ridicatã de cetãþenii din Mãliviº este cât se poate de corectã ºi tocmai de aceea Avram a

cãutat sã gãseascã o soluþie pentru ca ºi aceºti oameni din Petrila sã beneficieze de o utilitate publicã - apa potabilã – demnã de secolul în care trãim. „Am aflat de problema oamenilor din Mãliviº în cadrul uneia din audienþele de la Apa Serv. Am fost la faþa locului ºi

În scurt timp, la Petrila vor funcþiona primele cabinete medicale ºcolare

menajarea cabinetelor medicale ºcolare a început la Petrila acolo unde administraþia vrea ca elevii sã beneficieze de asistenþã medicalã gratuitã.

concursul pentru medic stomatolog pentru cã medic internist nu ºi-a depus nimeni dosarul, peste aproximativ 15 zile vom da anunþul pentru angajarea asistentelor, la cabintele propriu-zise se lucreazã la amenajare. Aºtept sã vinã doamna doctor Bãrbulescu sã am o discuþie cu dumneaei Pentru ca la începutul anului ºcolar elesã vedem care este dotarea strict necesarã vii sã beneficieze de serviciile acestor cabipentru cabinetul de medicinã generalã ºi nete, au fost scoase la concurs ºi posturile eu mi-aº dori dacã nu pentru cei doi medici ce vor la începutul ru anului ºcolar, nt pe i aþ oc al deservi st fo de mii de lei au unitãþile. Un 15 septembrie, douã cabinete r lo ce amenajarea medic de medimãcar de la 1 va din Petrila. Una la cinã generalã ºi medicale ºcolare octombrie sã altã iþa PN2, iar ceal un medic stoma- funcþiona la grãdin intrãm în linie cã lucrãrile vor fi un sp li ca lo lii tolog se cautã dreaptã ºi elevii di liceu. E pentru cele douã finalizate în acest an. din ºcolile din cabinete, însã oraºul Petrila sã beneficieze de pânã acum doar un singur medic cu speaceste servicii. Un singul medic stomatolog cializare în stomatologie ºi-a anunþat s-a înscris, dar la medic generalist nimeni”, intenþia de a participa la concurs. a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului “Din pãcate, treburile merg destul de Petrila. Monika BACIU greoi pentru cã aºa e la noi legislaþia româneascã ºi mai plastic ºi popular, ne scãrpinãm cu mâna dreaptã la urechea stângã de un an de zile am iniþiat ºi am aprobat prin hotãrãre de consiliu local înfiinþarea a douã cabinete ºcolare. Am aprobat fonduri ºi bani pentru dotarea acestor cabinete, am stabilit locaþiile celor douã cabinete ºi am cerut aviz pentru angajare de medici ºi asistente. În urmã cu o sãptãmânã am primit aceste avize, peste câteva zile va fi

120

Directorul operatorului regional de apã ºi canalizare din Valea Jiului spune cã banii necesari pentru a putea realiza investiþia care se impune la cele peste 20 de case de la marginea Petrilei, provin din economiile financiare care au fost realizate la execuþia proiectului european de extindere ºi modernizare a reþelelor de apã ºi canalizare. „Prin buna gospodãrire a resurselor financiare pe care le avem de la Uniunea Europeanã pentru proiectul nostru privind extin-

Actualitate 11 derea ºi modernizarea reþelelor de apã ºi canalizare, am rãmas cu ceva bani pe care finanþatorul ne-a permis sã-i putem utiliza în realizarea unor investiþii suplimentare. Una din aceste investiþii este cea pe care am decis sã o facem la Petrila, pentru locuitorii din Mãliviº, care vor avea apã potabilã începând de anul viitor. Garantat 100% !”, mai spune Avram. Pentru a realiza aceastã investiþie, în zonã vor fi realizate 3 reþele de aducþiune a apei, a cãror lungime este de peste 2,5 km. Tiberiu VINÞAN VINÞAN

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August2014

Din mineri, scriitori de proiecte A

u lucrat sau mai lucreazã chiar la minã, dar se pregãtesc sã devinã specialiºti în accesarea fondurilor europene pe programe UE. Cea mai mare concurenþã este pentru acest curs, unde se fac 3 clase, iar responsabilii de la unitãþile miniere unde se þin cursurile fac tot posibilul ca minerii sã ajungã la prelegerile lectorilor. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri de Mine a fost nevoitã sã organizeze programe de pregãtire a minerilor pentru alte meserii, iar efectul asupra minerilor a fost unul neaºteptat. „La acest moment sunt înscrise 51 de persoane la acest curs de expert accesare fonduri structurale ºi de coeziune

europene. Vor fi 3 clase, pe cele 3 sucursale minere. Noi preconizãm cã începând cu data de 1 septembrie, acest curs va demara efectiv. Suntem în procedura de formare a claselor, de discuiþii cu firma care formeazã profesional aceastã categorie de personal ºi de la 1 septembrie începem cursurile”, a

declarat Aurel Anghel, director SNÎMVJ. Cursurile se þin la Petrila, Paroºeni ºi la Uricani, iar ca sã facã faþã, cei de la minã, au mutat pe schimburi convenabil, angajaþii care s-au înscris, pe lângã disponibilizaþi, în aºa fel încât sã poatã sã participe efectiv, dar au pus ºi condiþii pentru doritori. „Cursurile acestea se

Expoziþie de artã chinezeascã, la Deva

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, sub egida Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã joi, 28 august 2014, vernisajul Expoziþiei de artã plasticã a artistului He Lihong, din China. Evenimentul este derulat în colaborare cu Eurosport-DHS Deva, Fundaþia „Inter-Art” Aiud ºi Centrul Cultural „Liviu Rebreanu” din Aiud, iar vernisajul va avea loc începând cu ora 12.00 în spaþiile special destinate artelor vizuale de la etajul I al Palatului Magna Curia. He Lihong s-a nãscut în 1955 la Shanghai (China), fiind absolvent al Institutului de Arte din Nanjing ºi membru al Asociaþiei Artiºtilor din China. Totodatã este preºedinte al Yinchuan Artists Association, decan al Yinchuan Calligraphy and

Painting Institut ºi director al Comitetului de artã a gravurii din cadrul Ningxia Artists Association. A expus, de-a lungul timpului, numeroase opere în cadrul unor expoziþii la Beijing, Shanghai, Nanjing, Shenzhen (China), Daegu (Korea) etc. Expoziþia de la MCDR Deva, care va fi prezentatã de cãtre Ioan Hãdãrig, director artistic în cadrul Fundaþiei „Inter-Art” Aiud, va putea fi vizitatã în perioada 28 august – 1 septembrie 2014.

adreseazã celor care au studii superioare. Sunt foarte mulþi dintre cei de la personalul TESA, care la 45 de ani, la ieºirea din sistem, vor sã facã ºi altceva, vor sã se ocupe de o afacere, mai ales având în vedere cã beneficiazã de acele plãþi compensatorii, deloc neglijabile la acest moment”, mai spune Aurel Anghel. Dacã pentru experþii în accesarea fondurilor, cursanþii sunt din rândul celor cu studii superioare, ceilalþi mineri sau

disponbilizaþi pot urma ºi cursuri ce nu cer o anumitã calificare anterioarã. La acest moment s-au înscris pentru a învãþa englezã 38 de angajaþi, pentru a se califica

în meseria de ajutor mecanic auto 41 de oameni, dar sunt ºi angajaþi care au optat pentru limba germanã 33. Diana MITRACHE

Luna August Luni: Supa crema de ciuperci cu crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii/Mozzarella pane cu cartofi natur Salatã/Desert Marþi: Supa minestrone/Ciorba de burtã Valdostana din pui cu legume mexicane/Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi

prãjiþi/ªniþel pane de porc cu cartofi sãseºti Salatã/Desert Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtura/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi Salatã/Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi piure/Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August2014

Cu gãinile de vânzare, la gunoi C

omercianþii de pãsãri din piaþa de la Petroºani au fost mutaþi din locul iniþial în care, spun ei aveau vad, tocmai în spatele pieþei. Mai mult, dincolo de faptul cã aceºti cred cã îºi pierd clienþii, tarabele stau fix lângã gunoi, iar mirosurile sunt insuportabile. Administraþia pieþelor a decis sã îi mute, însã, din vina lor, dar nu exclude o altã locaþie.

Cei care vând pãsãri în piaþa de la Petroºani s-au trezit cã au fost mutaþi de lângã intrarea principalã, undeva mai în spatele locaþiei. Oamenii s-au arãtat nemulþumiþi de condiþiile ce li s-au oferit, dar ºi de faptul cã acolo îºi pierd clienþii, din cauza mirosului emanat de ghena de gunoi din apropiere. ªi pentru toate aceste neajunsuri ei

mai spun cã dau ºi bani, administraþiei. „Ne-au mutat aici lângã tomberoane ºi, pe deasupra, ne mai cer ºi bani. Cinci lei pe zi. Locul în care am vândut pânã acum, avea vad, aveam condiþii, iar aici stãm în mirosul de la gunoi ºi ne fug clienþii ºi mai ne ºi cer aceeaºi taxã. Acolo plãteam cã aveam condiþii, dar aici…”, spune Andrei Câmpean, comerciant de pãsãri. Cei de la piaþã recunsc cã i-au mutat în acel loc ºi cã sunt mirosuri insuportabile, dar decizia a fost luatã numai din vina lor. Atât locatarii din jurul pieþei, cât ºi restul comercianþilor s-ar fi plâns de mizerie, mirosuri ºi gãlãgie, dar administratorul recunoaºte cã ar putea schimba locaþia, însã, într-un loc unde nu ar

avea vad. „Din cauza comportamentului lor i-am mutat, cã numai reclamaþii aveam, cã se ceartã de dimineaþã ºi deranjeazã locatarii. Au lãsat mizerie de multe ori în urma lor, deºi le-am atras atenþia. Locatarii ne-au reproºat ºi mirosul pãsãrilor, iar acum, vara acestea se ºi amplificã. Momentan, singura locaþie din piaþã este acolo, la 20 de metri de vechea locaþie. Este gunoiul în apropiere, aºa este, dar o altã locaþie ar fi în spatele pieþei, unde se vor plânge cã nu au vad comercial”, a spus Sorin Creþu, adminis-

tratorul Pieþei agroalimentare din Petroºani. Spiritele s-au încins imediat ce la intrarea în piaþã s-a fãcut puþinã ordine ºi curãþenie, iar administratorii

ºi comercianþii de pãsãri au rãmas sã caute soluþia optimã, cea veche fiind exclusã deocamdatã. Diana MITRACHE

ªcoala de ºoferi, gratuit

erg la ºcoalã, dar au ºi beneficii. Este vorba de elevii care frecventeazã cursurile de mecanic auto ºi tehnician în transporturi de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani ºi beneficiazã de efectuarea ºcolii de ºoferi în mod gratuit. Singurul lucru pe care aceºtia trebuie sã îl suporte este costul combustibilului. “În afarã de faptul cã obþin la final un certificat de calificare în domeniul mecanic cu calificarea mecanic auto, au posibilitatea sã urmeze ºi sã obþinã permisul fãcând ºcoala de ºoferi la noi în ºcoalã, iar ca ºi costuri trebuie doar sã achite motorina. De asemenea ºi cei care

sunt înscriºi în clasa a XI-a, în domeniul mecanic la tehnician în trannsporturi beneficiazã de acelaºi lucru”, a declarat Zina Galeº, directorul Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. Astfel, mulþi tineri sunt atraºi de aceste specializãri în cadrul cãrora urmeazã cursurile de ºofat. “Probabil ºi datoritã beneficiilor, dar ºi foarte multor bãieþi le place sã conducã ºi sperã sã îºi gãseascã un loc de muncã pentru aceastã calificare”, a mai spus sursa citatã. Reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt oferã aceastã posibitate tinerilor ºi pentru a-i atrage la aceste specializãri. Monika BACIU

14 Program & Horoscop

10:00 Mãlãele de 5 stele 10:50 Discover România 11:00 Teleshopping 11:30 Garantat 100% 12:20 Discover România 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Europa mea 18:45 Antologie Chaplin 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 În numele Islamului 22:10 Neds - Gãºtile din Glasgow

10:30 11:15 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 16:30 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 21:00 21:30 22:30

Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Trãsniþii din Queens Teleshopping Focus Fãrã control Focus Walker, poliþist texan Focus Râzi ºi câºtigi Cireaºa de pe tort Neam legat Cronica netului Epic Show Trãsniþii

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August 2014

10:00 10:50 11:10 meu 13:00 14:00 meu 16:00 17:00 meu 19:00 20:00 20:30

În gura presei Teleshopping Mireasã pentru fiul Observator Mireasã pentru fiul Observator Mireasã pentru fiul Observator Observator special Te pui cu blondele?

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Pãrinte înainte de vreme 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Vinul iubirii 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Un om periculos

21 martie *** 20 aprilie Este posibil sã aveþi dificultãþi pe plan sentimental ºi financiar. Din acest motiv, sunteþi indispus ºi puteþi deveni irascibil. Pãstraþi-vã calmul ºi ascultaþi sfaturile prietenilor!

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Pastila Vouã Am ales sã fiu român Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Copii contra pãrinþi Fugarul Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Isenhart

10:00 Pastila de râs Medicament fãrã efecte secundare 10:30 Declaraþie de dragoste 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Liceenii 15:45 Teleshopping 16:30 Nuntã cu surprize 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere

ªtirile dimineþii Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 România, acum Bunã seara, România Butonul de panicã Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 EuroFotbal 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Arena Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 EuroFotbal 21:45 Fotbal: Ludogorets Steaua

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dimineaþa s-ar putea sã fiþi agitat din cauza unor schimbãri care survin la serviciu. Nu vã ieºiþi din fire, altfel riscaþi sã vã complicaþi situaþia. Fiþi calm cu persoana iubitã! Nu are rost sã vã certaþi pentru nimicuri.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

S-ar putea sã fiþi dezamãgit de un prieten. Fiþi mai prudent decât de obicei. Amânaþi investiþiile! Dupã-amiazã, o rudã bolnavã vã cere un împrumut.

23 august *** 22 septembrie

Vã enervaþi din cauza un coleg de serviciu care vã face greutãþi. Nu este momentul sã luaþi decizii importante. S-ar putea sã fiþi confuz ºi sã nu vã puteþi concentra. Puneþi-vã ordine în idei.

Astãzi este indicat sã evitaþi afacerile ºi întâlnirile cu prietenii. Dimineaþa s-ar putea ca o rudã sã vã cearã un împrumut. Nu o refuzaþi, dacã puteþi. Spre searã, un prieten vã dã o veste bunã în legãturã cu un examen.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi nervos ºi aveþi tendinþa sã-i criticaþi pe toþi cei din jur. Temperaþi-vã, ca sã nu vã îndepãrtaþi prietenii. Aflaþi cã veþi primi vizita unei rude din altã localitate. S-ar putea sã începeþi pregãtirile pentru concediu. 10:00 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi dezamãgit de atitudinea unui partener de afaceri sau a unui colaborator. Nu puneþi la suflet! Concentraþivã asupra problemelor cu adevãrat importante.

10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15

Se pare cã vã simþiþi obosit ºi fãrã chef de muncã. Amânaþi deciziile importante ºi dedicaþi-vã unor activitãþi de rutinã. Ar fi bine sã vã relaxaþi ºi sã acordaþi mai mult timp odihnei.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Este posibil sã aveþi dificultãþi de concentrare la serviciu, din cauza problemelor sentimentale. Nu vã lãsaþi pradã melancoliei! Puteþi avea spor la treburi casnice. Fiþi mai atent cu partenerul de viaþã.

Nu vã convine nimic ºi vã enervaþi foarte uºor. Aveþi tendinþa sã cãutaþi cearta cu lumânarea, sub diferite pretexte. Nu faceþi din þânþar armãsar! Cu calm ºi rãbdare, totul se poate rezolva uºor.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa, o rudã apropiatã vã dã o veste neplãcutã. Nu vã îngrijoraþi! Problemele sunt trecãtoare. Evitaþi orice discuþie în contradictoriu cu partenerul de viaþã. Este recomandabil sã amânaþi întâlnirile importante.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie S-ar putea sã vã certaþi cu partenerul de viaþã, pentru cã vi se pare cã a cheltuit cam mult. Ar fi bine sã þineþi cont ºi de dorinþele sale. Menajaþi-vã sãnãtatea. Odihniþi-vã ºi evitaþi activitãþile solicitante!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August 2014

Contract de modernizare scos la licitaþie

ontractul pentru modernizarea drumului de la Dealul Babii spre Meriºor a fost scos la licitaþie. Valoarea contractului este estimatã la suma de 4,572,450.92 de lei. Monika BACIU Consiliul Judeþean Hunedoara a scos la licitaþie contractul pentru realizarea drumului “Dracului”. Potrivit oficialilor CJH lucrãrile vor fi finalizate în toamna anului viitor dacã nu existã alte probleme. De mai bine de 10 ani s-a adus în discuþie modernizarea DJ 666 ( Meriºor – Vulcan), aspect stipulat ºi în “Strategia de dezvoltare socio–economica a Bazinului carbonifer al Vãii

Jiului” aprobatã prin H.G. nr. 646/2002. În anul 2003 a fost elaborat ºi Planul de Amenajare al Teritoriului Zonal Valea Jiului în care era prevãzutã modernizarea acestuia. Istoria existenþei drumului Dealul Babii-Merisor se pierde în antichitate. Acest drum a fost unul de importanþã majorã intre Transilvania ºi Oltenia, alãturi de cel de pe Valea Oltului. În perioada medievalã drumul era folosit intens pentru negoþ, aspect evidenþiat ºi de

realizarea Turnului de vama de la Crivadia (în continuarea acestui drum), prin prelungirea sã peste pasul Vulcan spre Oltenia. Odatã cu realizarea cãii ferate Simeria-Subcetate-

Merisor-Banita-Petrosani, în 1870, drumul ºi-a pierdut însã din importanþã. Odatã modernizat drumul Dealul BabiiMerisor va reprezenta cu siguranþã o alternativã pe axa de comunicaþie Valea Jiului-Tara Hategului, dat fiind faptul cã distanþa se va scurta cu circa 16 kilometri. Totodatã, potrivit documentelor,

Un nou bir pentru români: Taxã pe centrala de apartament

ei care s-au debranºat de la sistemul centralizat ºi ºi-au montat centralã de apartament ar putea plãti o taxã de poluare. Premierul Victor Ponta a anunþat cã, începând din 2016, românii cu centrale termice de apartament urmeazã sã plãteascã o taxã de poluare. În timp ce Ponta a

anunþat cã aceastã taxã este impusã de Uniunea Europeanã, reprezetanþii asociaþiilor de proprietari spun cã în unele þãri din UE se acordã subvenþie pentru montarea de cen-

trale de apartamente performante ºi numai cele învechite sunt taxate. Contactat de Eveninentul Zilei, ministrul Mediului, Attila Korodi, a explicat cã la aceastã orã se poartã negocieri cu Comisia Europeanã pentru stabilirea modalitãþii de aplicare a acestei taxe. Despre aceastã taxã se discutã din 2011, iar 2015 este termenul-limitã pânã când poate fi amânatã. Acum un an s-a înaintat ideea ca fiecare proprietar sã achite câte 30 de lei pentru fiecare gigacalorie produsã de centrala proprie, însã acum premierul a anunþat cã taxa nu va fi neglijabilã, însã a refuzat sã spunã care va fi cuantumul acesteia.

aceastã rutã mai scurtã va facilita accesarea amenajãrilor turistice, în perioada de iarnã, din Straja ºi Pasul Vulcan ºi va stimula amenajarea de pensiuni agroturistice în zonele Rãchitã, Ruseti, Dealul Babii.

Restricþii apã Miercuri 27.08.2014 - Uricani - între orele 11:00 - 13:00. Zona afectatã: Oraº Vechi. Motivul restricþiei: Montare distribuitor bl.5 str. 1 Decembrie.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August 2014

Asociere pentru promovarea culturii ºi turismului

dinistraþia localã de la Petroºani se va asociaþia cu PetroAqua pentru a-i sprijini pe cei din urmã în realizarea unor proiecte culturale sau turistice. Monika BACIU Asociaþia PetroAqua are în administrare Peºtera Bolii, iar scopul principal al asociaþiei este promovarea ºi dezvoltarea turismului, a valorilor istorice ºi culturale ale judeþului Hunedoara. Pentru cã realizarea acestor

obiective depãºeºte puterea organizatoricã a asociaþiei, aceºtia au solicitat sprijinul municipalitãþii. ”Avem un proiect de hotãrâre pe ordinea de zi care prevede aceastã asociere cu asociaþia PetroAqua, noi îi sprijinim în ceea ce dumnealor fac legat de

proiectele de mediu, de ceea ce se întâmplã la Peºtera Bolii. În caz de situaþii care dânºii au nevoie de spijinul nostru noi vom fi partenerii lor”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În repetate rânduri, administratorii peºterii

au spus cã ar avea nevoie de sprijin pentru realizarea instalaþiei de iluminat ºi de sonorizare. În ceea ce priveºte cea din urmã solicitare, edilii de la Petroºani spun cã se va cuprinde în bugetul de anul viitor. “Au avut sprijin ºi de la Consiliul Judeþean pentru sis-

temul de iluminat cu instalaþia de sonorizare o sã discutãm ºi vom vedea pãe bugetul de anul viitor”, a mai subliniat sursa citatã. Peºtera Bolii a devenit în ultimii ani ambasadorul Vãii Jiului. Sute de turiºti vin aici pentru a vizita cavernele.

“Este un obiectiv care este din ce în ce mai vizitat alãturi de alte obiective cum sunt Muzeul Mineritului, Muzeului Momârlanului ºi tot ceea ce existã în Parâng cu traseele montane”, a mai precizat Ridzi. Parteneri ai Asociaþiei PetroAqua mai sunt ºi cei de la Consiliul Judeþean Hunedoara. Peºtera Bolii a fost redatã circuitului turistic de cãtre o mânã de voluntari de la Asociaþia Ecologistã Petro Aqua din Petroºani. Ecologiºtii au reuºit sã îi redea frumuseþea ºi sã o punã în valoare, iar legendele þestute în jurul ei îi sporesc farmecul natural. Cei de la Petro Aqua au primit dreptul de administrare a peºterii de la reprezentanþii Parcului Naþional Cioclovina.

Tot ce trebuie sã ºtii, dacã te-ai hotãrât sã pleci cu maºina în strãinãtate

ara este anotimpul în care toþi românii îºi iau concedii pentru a pleca în vacanþã, uneori în strãinãtate. Iatã câteva lucruri pe care trebuie sã le ºtiþi, dacã v-aþi hotãrât sã plecaþi cu maºina. În timp ce România are unele dintre cele mai mici amenzi de circulaþie, în alte þãri sancþiunile ajung ºi la 3.000 euro, scrie cugetliber.ro. Cei care se pregãtesc sã plece în concedii peste hotare trebuie sã îºi facã puþin timp pentru a studia legislaþia rutierã valabilã în statele în care vor ajunge. Multe þãri au reguli diferite ºi au sancþiuni mult mai drastice decât ale noastre. Aceasta în condiþiile în care România este una

dintre cele mai blânde þãri din punct de vedere al legislaþiei. De exemplu, în Franþa, detectoarele de radar sunt strict interzise. Dacã foloseºti un astfel de aparat, pe lângã amenda usturãtoare de minim 1.500 euro, te poþi alege ºi cu

maºina confiscatã. De asemenea, în Franþa îþi poate fi confiscat autoturismul dacã parchezi în locuri interzise. ªi în Austria poþi fi lãsat pieton

foarte simplu: dacã eºti prins cu detector de radar sau antiradar, riºti o amendã de peste 4.000 euro ºi confiscarea maºinii. Fãrã autoturism poþi fi lãsat ºi în Olanda, dacã depãºeºti limita de vitezã cu 80 km/h sau dacã poliþiºtii vãd urme de ruginã pe

caroserie sau vreo defecþiune tehnicã. ªi în Austria þi se confiscã maºina dacã nu achiþi amenzile sau taxele de drum. Dacã eºti la prima abatere, dupã ce plãteºti, maºina îþi va fi înapoiatã, însã dacã eºti prins din nou pe picior greºit, vei rãmâne definitiv fãrã ea. În Germania, Grecia ºi Slovacia poþi rãmâne fãrã maºinã dacã nu-þi plãteºti amenzile. În România,

limita de alcoolemie permisã este 0. La fel se întâmplã ºi în Cehia, Ungaria ºi Slovacia. În alte þãri, însã, un pahar de vin sau chiar mai multe sunt permise. În Estonia, Norvegia, Polonia ºi Suedia existã o limitã a alcoolemiei de 0,2 mg/l alcool pur în aerul expirat. Þãrile ceva mai permisive sunt Bosnia, Muntenegru ºi Serbia, cu 0,3 mg/l, Lituania

(0,4), Turcia, Spania, Suedia, Slovenia, Portugalia, Italia, Irlanda, Olanda, Grecia, Germania, Franþa, Danemarca, Cipru, Croaþia, Bulgaria ºi Belgia, cu 0,5 mg/l alcool pur în aerul expirat. Printre þãrile care „încurajeazã” consumul de alcool la volan se numãrã Marea Britanie ºi Malta, limita alcoolemiei permise fiind 0,8 mg/l alcool pur în aerul expirat.