CVJ Nr 682, marti, 26 august

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 682

Cronica Vãii Jiului Marti, 26 August 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Morþii lor, grijile noastre

Cu o mamã cu grave probleme de sãnãtate

Copila de 14 ani dispãrutã fãrã urmã în Retezat a fost abandonatã de la naºtere

>>> PAGINA A 3-A

Bacovia la Bacalaureatul de toamnã >>> PAGINA A 4-A

Anchete ºi în alte domenii, nu numai în minerit >>> PAGINA A 6-A

Cu rãzboiul în coastã, România închide mine în Valea Jiului, iar Germania deschide altele noi >>> PAGINILE 8-9

Sandu Daniel a demisionat.

Lucian Enculescu este noul lider al sindicatului de la Mina Livezeni >>> PAGINA A 10-A Suprastructuri desfiinþate ºi salarii în acord

Complexul Energetic Hunedoara se reorganizeazã >>> PAGINA A 11-A Un hunedorean aruncã… gãleata

Î

nmormântãrile la Petroºani au devenit motiv de îndurerare publicã, dupã ce oamenii care locuiesc în cele douã cartiere în care se aflã capele mortuare, sunt nevoiþi sã asiste public la slujbe. Nu trece nicio sãptãmânã fãrã mai multe astfel de situaþii neplãcute în care oamenii din douã cartiere centrale ale Petroºaniului stau ºi asistã fãrã voia lor la necazul altora. >>> PAGINA A 7-A

Mihaela Rãdulescu ºi Toma Coconea, provocaþi în cadrul campaniei Ice Bucket Challenge >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 August2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 August 2014

Cu o mamã cu grave probleme de sãnãtate

Copila de 14 ani dispãrutã fãrã urmã în Retezat a fost abandonatã de la naºtere

A

dolescenta dispãrutã fãrã urmã de aproape o sãptãmânã dintr-o tabãrã din Retezat a fost abandonatã încã de la naºtere.

Mama fetiþei are probleme serioase de sãnãtate ºi se aflã, la rândul sãu, în îngrijirea tatãlui sãu.

Carmen COSMAN - PREDA Maximilian GÂNJU Poliþiºtii din întreg judeþul sunt în alertã maximã ºi o cautã peste tot pe fetiþa de 14 ani dispãrutã de aproape o sãptãmânã dintr-o tabãrã din Retezat. Forþe impresionante scotocesc muntele, iar poza adolescentei Daliana Rãdoi a fost distribuitã peste tot, doar – doar cineva o va recunoaºte ºi astfel oamenii legii vor reuºi sã dea de urma fetiþei.

Daliana Rãdoi are o poveste tristã. A fost abandonatã încã de la naºtere de mama ei, care nu poate avea grijã nici mãcar de ea.

Femeia locuieºte întro casã sãrãcãcioasã de pe strada Dãnuþoni din Aninoasa împreunã cu tatãl ei, care o ºi îngrijeºte. „Mama fetiþei este în suferinþã ºi e în îngrijirea bunicului. Copila a fost abandonatã încã de la naºtere ºi a trecut prin mai multe centre de plasament

pânã când a ajuns la Lupeni. Pe mamã, din informaþiile noastre, nu a cãutat-o niciodatã. Pãstra legãtura cu o mãtuºã de a ei ºi cu o veriºoarã, cu care þinem ºi noi legãtura zilnic, dar, din pãcate, pânã acum nu am reuºit sã dãm de urma ei”, ne-a declarat comandantul Poliþiei Aninoasa, Nicolae Airinei. ªi la Lupeni, acolo unde era instituþionalizatã Daliana Rãdoi, toatã lumea este în alertã. „Chiar în aceastã dimineaþã am discutat cu domnul comandant ºi în continuare toatã lumea o cautã pe fetiþã. Pot sã vã spun cã astãzi (n.r. luni) s-a reuºit sã se ia legãtura ºi cu tatãl acesteia, care este undeva la coasã, în Petroºani.

Nu ºtia cã fetiþa lui a dispãrut. Nu a mai þinut legãtura cu fata sau cu familia acesteia. Pot sã vã spun cã preotul care a organizat tabãra este un om deosebit, care se implicã foarte mult în probleme umanitare ºi niciodatã nu a

mai avut astfel de probleme”, a precizat ºi primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã.

E

xperiment judiciar pentru descoperirea minorei Luni dimineaþã, echipele de cãutare au luat din nou la puricat muntele. Daliana Rãdoi a dispãrut din zona Parcului Naþional Retezat la data de 20 august, iar de atunci nu se mai ºtie nimic de ea. Nici mãcar o urmã nu a fost gãsitã, deºi la cãuitãri s-a folosit ºi un eliopter, dar ºi scafandrii militari, care au cercetat barajul de la Gura Apei, acolo unde copila ar fi fost vãzutã ultima datã. La activitãþile de cãutare iau parte poliþiºti, jandarmi ºi salvamontiºti specializaþi în acþiuni montane de cãutare-salvare pe teren accidentat, sprijiniþi de reprezentanþi ai Direcþiei Silvice, ONG-uri ºi voluntari. În plºus, s-a apelat chiar ºi la un experiment judiciar. „Efectivele sunt angrenate în scotocirea unor locuri greu accesibile, în care minora ar fi putut sã cadã din cauza lipsei de vizibilitate.

Aceste locuri au fost stabilite în urma unui experiment judiciar, derulat în seara zilei de 24.08.2014, în aceleaºi condiþii de vizibilitate cu cele din noaptea dispariþiei, experiment prin

care a fost refãcut traseul pe care minora se presupune cã l-a urmat”, au precizat reprezentanþii IPJ Hunedoara. De precizat cã aceasta este cea mai amplã acþiune de cãutare desfãºuratã în ultimii ani în judeþul Hunedoara.

Reamintim cã Daliana se afla într-o tabãrã cu cortul, împreunã cu mai mulþi colegi de vârsta ei, dar ºi cu 10 adulti.

Miercuri dupã-amiaza, fata ºi-a strans lucrurile ºi a plecat, fãrã sã spuna nimãnui un cuvânt. De atunci este cãutatã fãrã întrerupere, dar parcã a înghiþit-o pãmântul.

C

ãutatã prin prãpãstii

Luni dimineaþã, mai multe echipe de salvamontiºti specializate în alpinism au coborât în toate prãpãstiile ºi râpele din aria în care se deruleazã cãutãrile de salvare pentru a da de urma fetei. „Avem o echipã specialã care face cãutãri în abrupt, sunt câteva zone de abrupt ºi cei de la Salvamont Hunedoara o cautã în zonele acelea. Jandarmii montani o cautã în continuare în zonele în care traseul poate fi acce-

sat cu piciorul fãrã alte dispozitive, corzi, etc. ”, a declarat Ovidiu Bodean, director Salvamont Hunedoara.

S

unt ºanse de a fi în viaþã Vremea în masivul Retezat nu a fost asprã spun salvatorii montani, iar fetiþa de 14 ani de la centrul de plasament din Lupeni, Deliana Rãdoi, ar fi scãpat de principalul inamic, hipotermia. Totuºi sunt multe indicii care duc spre ipoteza cã Deliana nu ar fi în munte, nu s-ar fi rãtãcit în Retezat.

Declaraþiile martorilor care au vãzut-o pe drum îi determinã pe salvatori sã creadã cã minora s-ar putea afla într-o zonã locuitã.

Ipoteza nu exclude însã nici posibilitatea sã fie rãtãcitã în masiv spun salvatorii. „Una este sã cauþi un rãtãcit ºi alta este sã cauþi o persoanã

care a plecat ºi nu vrea sã fie gãsitã, care se ascunde. Sunt multe variante, poate fi ºi în munte”, mai declarã Bodean.

Deliana are ºanse de a fi gãsitã teafãrã chiar dacã s-ar afla în munte, deºi au trecut aproape ºase zile de când este dispãrutã. În martie 2008, o adolescentã tot de 14 ani, Marinela Egyed, din municipiul Vulcan s-a rãtãcit în Munþii Parâng pe când se afla la cules de urzici împreunã cu mama ºi sora sa. Vremea era atunci foarte asprã, cu zãpadã ºi temperaturi scãzute, însã Marinela a supravieþuit o sãptãmânã pânã când a fost gãsitã de niºte pãdurari. A suferit de hipotermie, foame ºi sete dar dupã câteva zile de spitalizare ºi-a revenit complet.

Deliana Rãdoi are 1,50-1,55 metri înãlþime, 55-60 de kilograme, faþa rotundã, ochi verzi, pãr ºaten, tuns scurt, ondulat, cu breton neregulat. La data dispariþiei, fata purta un hanorac de culoare maro, cu imprimeu portocaliu, pantaloni negri, pantofi sport albi ºi un fes negru.

Fata avea un rucsac roºu ºi negru, în care avea doar articole de îmbrãcãminte, fãrã documente de identitate sau bani.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 August 2014

Bacovia la Bacalaureatul de toamnã

B

acovia a fost pomenit de cei care au dat azi din nou examenul de Bacalaureat. Peste 1.000 de absolvenþi care nu au luat examenul din prima s-au prezentat în liceele hunedorene la proba scrisã la Limba ºi literatura românã. Primii care au ieºit s-au declarat optimiºti.

Diana MITRACHE În Petroºani, aceºtia au ieºit din salã dupã mai bine de o orã ºi jumãtate.

Bacovia a fost cel de care ºi-au amintit imediat ºi absolvenþii s-au arãtat optimiºti, chiar dacã nu au stat nici mãcar douã ore în examen. „Nu a fost greu. Nu am luat din prima cã nu am fost pregãtit. Bacovia ne-a cãzut ºi niºte sinomime ºi a fost bine. De data sper sã iau examenul”, a

declarat primul absolvent care a ieºit de la centrul de examinare de la Colegiul Economic Hermes de la Petroºani.

Puþini s-au pregãtit, iar unii dintre cei care nu au luat din prima examenul spun cã au venit chiar din strãinãtate ca sã obþinã diploma mult râvnitã. „Nu am prea avut timp de pregãtire. Lucrez în Spania ºi acum am ajuns de câteva zile.

Nu a fost nici greu, nici uºor. Acum sper

sã iau examenul cã am nevoie de diplomã”, a recunoscut un alt absolvent, care a ieºit dupã nici douã ore din sala de examen.

Alþii, însã, nu au prea ºtiut ºi au ieºit cât mai repede. „Nu am ce sã vã spun, cã nu am ºtiut nici acum.

Am aºteptat sã treacã o orã ºi am ieºit din salã. Nu am ºtiut eu de Bacovia ºi Topârceanu”, a spus un alt tânãr, mai puþin optimist.

La proba scrisã de limba ºi literatura

românã, candidaþii au primit subiecte diferenþiat în funcþie de profil: profil real,

tehnologic ºi vocaþional ºi profil uman ºi pedagogic.

Elevii au avut de rezolvat trei subiecte,

La grãdiniþe, locuri libere ºi ocupate peste planul de ºcolarizare

U

nitãþile de învãþãmânt mai au câteva zile la dispoziþie pentru a raporta situaþia locurilor libere din grãdiniþe. Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara a solicitat o statisticã a numãrului de locuri libere din grãdiniþe.

au existat mai multe cereri decât numãrul de locuri disponibile.

Astfel, având în vedere înscrierea unui numãr de 51

Monika BACIU Data limitã pentru depunerea statisticilor este 28 august. Pânã acum, la nivelul Vãii Jiului, doar douã unitãþi de învãþãmânt a trimis aceastã statisticã. Este vorba de ºcoala generalã numãrul 2 din Petroºani ºi de ºcoala generalã ID Sîrbu din Petrila.

L

ocuri libere din cauza pãrinþilor plecaþi peste hotare La grãdiniþa din Petroºani mai sunt libere în total 7 locuri, cinci la grupa micã ºi douã la grupa mare.

Potrivit datelor

furnizate de reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt, aceastã situaþie se datoreazã pãrinþilor care sunt plecaþi la muncã peste hotare, astfel nevaând cine sã îi înscrie pe cei mici la grãdiniþã.

Dacã la Petroºani, la grãdiniþa din Colonie, încã mai sunt locuri libere, nu acelaºi lucru se poate spune ºi de grãdiniþa de la Petrila. Aici toate locurile au fost ocupate, ba mai mult

preºcolari la program prelungit faþã de 20 prevãzuþi în Planul de ºcolarizare, este necesarã suplimentarea cu o grupã de preºcolari la programul prelungit.

notate fiecare cu 30 de puncte, la care se adaugã 10 puncte din oficiu. Astfel, elevii de la profilul real ºi tehnologic au primit

scrie un eseu de 2-3 pagini despre viziunea despre lume a lui Bacovia aºa cum se reflectã într-un text poetic studiat.

un text la prima vedere din romanul Rusoaica de Gib MIhãescu pe baza cãruia trebuiau sã rezolve 9 cerinþe care vizau cunoºtinþele de vocabular, de teorie literarã, precum ºi capacitatea de a înþelege ºi interpreta un text literar. La subiectul al doiliea, ei trebuiau sã redacteze un eseu de tip argumentativ despre importanþa regulilor într-un domeniu de activitate. La ultimul subiect, elevii de clasa a XII-a trebuiau sã

Elevii de la uman au primit un text la prima vedere din romanul Lydda de Duliu Zamfirescu pe baza cãruia trebuiau sã rezolve nouã cerinþe, iar la subiectul al treilea poezia postbelicã.

Dacã au luat sau nu examenul, absolvenþii vor afla la 1 septembrie, pânã la ora 12,00, când este programatã afiºarea rezultatelor. Pânã atunci, însã, mai sunt celelalte probe, iar marþi urmeazã limba maternã.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 August 2014

Studii pentru noile giratorii din Petroºani

S

e doreºte fluidizarea traficului. Nu de puþine ori semafoarele de la intersecþiile dintre strãzile Carol Schrteter ºi BCR ºi Bulevardul 1 Decembrie 1918 ºi Nicolae Titulescu au fost nefuncþionale lucru care a dus la perturbarea traficului în zonã.

Monika BACIU

Pentru a elimina acest inconvenient, administraþia localã are în vedere realizarea a douã sen-

suri giratorii, iar studiile de fezabilitate vor fi aprobate în cadrul ºedinþei de consiliu local din luna aceasta.

“E vorba de douã sensuri giratorii, sunt

studiile de fezabilitate pentru realizarea acestora la intersecþia cu 1 Decembrie 1918 cu Nicolae Titulescu ºi un alt sens giratoriu în zona BCR cu Carol

Schretter. Sunt douã mãsuri pe care dorim sã le luãm pentru a fluidiza traficul destul de aglomerat în zonele respective ºi de a elimina semafoarele”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Obiectivul studiului de fezabilitate îl reprezintã implementarea unei soluþii de fluidizare a traficului ºi decongestionarea blocajelor din trafic, care, în prezent este

anevoios în timpul orelor de vârf, în special pentru conducãtorii auto care intrã în intersecþiile cu pricina.

Astfel, se propune realizarea unui sens giratoriu cu diametrul

de 6 metri, realizat din elemente prefabricate din PVC reciclabil ºi zonã de protecþie delimitatã de marcaj carosabil cu aranjamente florale la interior.

ADI Termoficare a scos la licitaþie serviciul centralizat al Vãii Jiului

S

A

Admiterea la învãþãmântul profesional, la final

doua etapã de admitere. Unitãþile de învãþãmânt care organizeazã ºi învãþãmânt profesional trebuie sã transmitã la Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara numãrul celor care au optat pentru aceste cursuri. În data de 25.08.2014 s-a încheiat a doua etapã de înscriere în învãþãmântul profesional cu durata de 2 ani.

Monika BACIU

ªi la Petroºani, la Colegiul tehnic Dimitrie Leonida se organizeazã cursuri în cadrul ºcolii profesionale. Aici sunt calificaþi

Daca si dupa cea de-a doua etapa de admitere vor mai ramane locuri libere, va fi organizata si cea de-a treia etapa de admitere, inscrierea facandu-se pe 1 si 2

tinerii în diferite domenii, de la miner, pânã la technician calculator ºi nu numai.

septembrie.

In ceea ce priveste elevii de clasa a IX-a, care doresc sa benefi-

cieze de oportunitatile oferite de o profesionalizare accelerata pot alege sa urmeze cursurile unei scoli profesionale timp de doi ani.

Daca pentru cei peste 3.800 de elevi de clasa a VIII-a exista aproximativ 400 de locuri disponibile, cei din primul an de liceu au si ei la dispozitie peste 300 de locuri. Tinerii pot alege meserii din cele mai diverse, incepand de la ospatar, pana la sudor, zidar sau mecanic auto.

istemul unic de termoficare din Valea Jiului a fost scos la licitaþie. Sãptãmâna trecutã, oficialii Primãriei Petroºani declarau cã mai este doar un pas pânã la scoaterea la licitaþie a serviciului centralizat de termoficare.

Monika BACIU

Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Termoficare Valea Jiului a scos deja la licitaþie serviciul de alimentare cu Energie Termicã în Sistem Centralizat (transportul, distribuþia ºi furnizarea energiei termice) în municipiile Petroºani, Vulcan ºi Lupeni.

Licitaþia pengtru atribuirea acestui serviciu unei singure firme are loc în 25

septembrie. Pânã acum, fiecare oraº avea o societate de

sine stãtãtoare, dar, din cauza datoriilor, mai toate au intrat în insolvenþã.

Furnizorul va funcþiona la Paroºeni, acolo unde

funcþioneazã termocentrala ce asigurã ºi a cum agentul termic necesar, înglobatã de asemenea în Complexul Energetic Hunedoara.

Dacã nu vor exista contestaþii care sã tergiverseze acest proces, în iarna acestui an, abonaþii

serviciului de termoficare vor beneficia de apã caldã ºi cãldurã produse de un furnizor unic la nivelul celor trei localitãþi.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 August 2014

Anchete ºi în alte domenii, nu numai în minerit

Î

n acest an, inspectorii de muncã din Valea Jiului au efectuat anchete ºi în alte domenii de activitate în afara celor tradiþionale din industria minierã. Astfel, aceºtia au cercetat accidente produse pe traseele montane, crime precum ºi accidente de circulaþie sau de traseu.

Mircea NISTOR “Din fericire, în acest an, nu s-au produs evenimente grave în industria minierã, cu excepþia celui de la mina Lonea, soldat cu prãbuºirea unor silozuri dar unde nu sau înregistrat victime. În schimb, am avut de cercetat evenimente soldate cu invaliditate, produse în anii anteriori, cazuri de vãtãmãri violente, respectiv omoruri,

evenimente produse pe trasee alpine (de exemplu decesul produs în Retezat al unui asistent universitar din Iaºi) sau mai multe accidente cerebrale vasculare înregistrate pe traseu, de acasã spre serviciu”, a declarat Ileana Bodea, ºef Serviciu Sãnãtate ºi Securitate în Muncã Petroºani. În ceea ce priveºte mineritul, în acest domeniu de activitate, controalele sunt cele

derulate în mod obiºnuit, vizând menþinerea locurilor de muncã la nivelul normelor de protecþie a muncii. “În minerit facem controale periodice, cel puþin câte unul, pe trimestru. Încercãm sã menþinem locurile de muncã la un nivel de securitate corespunzãtor pentru a nu fi nevoiþi sã sistãm activitatea.

Industria minierã se confruntã cu prob-

leme în ceea ce priveºte aprovizionarea cu ritmicitate cu materiale.

De foarte multe ori, în perioada de con-

itãþii. Pânã acum nu am decis sistãri de activitate dar am aplicat mai multe sancþiuni, în special, pentru nerealizarea mãsurilor

lipsa brigãzilor de întreþinere”, a mai spus Ileana Bodea. În acest an, în industria extractivã, în Valea Jiului, nu au fost înregistrate accidente colective sau mortale

trol, solicitãm sã se aducã stâlpi sau grinzi pentru a nu trebui sã decidem oprirea activ-

dispuse de noi la controalele anterioare. În general, la multe unitãþi, am constatat

de muncã ºi nici nu a fost opritã activitatea la vreun loc de muncã.

Cum suntem furaþi la factura de energie electricã

R

omânii sunt furaþi la factura de energie electricã ºi totul se face cu acoperire legalã, susþine expertul în energie Tudor Popescu. În plus, potrivit unui site de specialitate, preþurile percepute românilor nu au nicio legãturã cu piaþa liberã, ele ar fi dictate de instituþiile statului, la presiunea unor jucãtori din sectorul energetic.

Site-ul Energy Report.ro a analizat fiecare rubricã din factura de energie electricã, împreunã cu expertul Tudor Popescu. Prima pe listã este rezervarea.

Rubrica a fost introdusã pentru ca producãtorii sã þinã în rezervã un utilaj care sã producã energia exact atunci când este nevoie. Mai exact, atunci când cineva introduce în prizã un aparat electrocasnic.

Spre exemplu: un aspirator sau un fier de cãlcat. Dar cât ne costã aceastã rezervare? Pânã la 30 iunie, preþul era de 17 bani. Exact atât costã ºi un kilowatt orã la OPCOM, societatea care administreazã energia electricã în România, pe piaþa zilei urmãtoare. Pe facturã, asta reprezintã 10% din consumul

zilnic. Numai cã cei de la Transelectrica pot sã aprecieze consumul pentru a doua zi, pe intervale orare, cu o precizie de 1%. ªi atunci de ce ni se ia la rezervare 10%, adicã de zece ori mai mult?

"Simplu: pentru cã ne furã", susþine tranºant expertul energetic Tudor Popescu. "Un kw înseamna 100 lei, 10 bani la kw inseamna 100 lei 1 mw.

8000 mw inseamna

800 mii lei pe ora.

Anul are 8700 de ore si iata am ajuns la 1.7 mld euro dintr-o frauda de 10 bani", spune Tudor Popescu.

Urmeazã rubrica "rezervare 2". De la 1 iulie, tariful pentru rezervare a fost redus la 12 bani. Acum se pune întrebarea de ce s-a acceptat reducerea dacã rezervarea înseamnã, pânã la urmã, siguranþã naþionalã, dupã cum

se invocã mereu?

Am ajuns la rubrica "energie activã".

Aici putem regãsi consumul real de curent. Pânã la 30 iunie, tariful era de 35,67 bani.

Apoi a crescut la 36,34 bani.

"Asta este taxa pe stâlp. A intrat în facturã. Deci noi plãtim banii cu care cresc pensiile ºi salariile, nu altcineva", explicã Tudor Popescu. Din cei 36 de bani, costul energiei

active, producãtorul ia 18 bani. Alþi doi bani sunt împãrþiþi între transportator ºi furnizor. Astfel cã distribuitorul rãmâne cu o parte impresionantã din acest cost, adicã 16 bani. Ce face cu aceastã sumã? "Tariful ala de 16 bani, ala il ia distribuitorul, adicã Enel. Ori Enel accel tarif l-a avut aprobat de ANRE. Se duce omul cu argumente zdravene la ANRE unde are in fata un salariat care habar nu are despre ce e vorba.

E normal ca nu si-a facut treaba, a gasit un fraier care a zis

scrie aici ca terbuie sa aduci echipamente noi si i-a aratat un transformator, zice asta e 1 mil euro. Dupa 2 luni nu mai e acolo ca poti sa il muti ca e pe trailer, pai unde e? L-am trimis in Canada ca era defect. Si de ce in Canada? Ca e din ala scump", masi explicã Tudor Popescu. ªi mai sunt ºi alte rubrici care cresc valoarea facturii: Energia activã pentru componenta de piaþã concurenþialã, cogenerarea ºi certificatele verzi sau acciza calculatã la un curs euro - leu de 4,73. De menþionat cã cel mai ridicat curs din acest an a fost de 4,54.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 August 2014

Morþii lor, grijile noastre

Î

nmormântãrile la Petroºani au devenit motiv de îndurerare publicã, dupã ce oamenii care locuiesc în cele douã cartiere în care se aflã capele mortuare, sunt nevoiþi sã asiste public la slujbe.

Diana MITRACHE Nu trece nicio sãptãmânã fãrã mai multe astfel de situaþii neplãcute în care oamenii din douã cartiere centrale ale Petroºaniului stau ºi asistã fãrã voia lor la necazul altora.

Totul se petrece în stradã, iar cei care

stau mai puþin bine cu sãnãtatea, sunt de-a dreptul exasperaþi.

Toþi urmãresc ca la ºtiri, unde, de altfel, ne-am obiºnuit cu privegheri ºi înmormântãri de oameni pe care nimeni nu i-au cunoscut, dar de care au ajuns sã ne parã rãu. În Petroºani,

ambele capele sunt situate în interiorul a douã cartiere centrale, iar slujbele se fac afarã, în stradã. Atât trecãtorii, cât ºi locatarii din blocurile din vecinãtate, vãd ºi aud tot ceea ce se petrece jos. Lucrurile sunt de-a dreptul hilare ºi oamenii s-au sãturat de priveliºtea macabrã. „În fiecare sãptãmânã asist de pe geam, fãrã sã vreau, la slujba de pomenire a câte unui mort. A fost om bun, aflu de la pãrintele care ridicã

vocea ºi când cântã ºi când predicã ºi când mortul îºi ia rãmas bun de la rude. Este inuman ce se petrece, dar cui sã ne adresãm? Eu cred cã

Campanii în plinã derulare

R

eprezentanþii Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din Petroºani deruleazã o serie de campanii de control naþionale sau europene axate pe mai multe domenii de activitate. Este vorba despre construcþii, întreprinderi mici sau verificãri ale silozurilor de cereale. În perioada imediat urmãtoare va fi demaratã ºi o campanie referitoare la verificarea stresului la locul de muncã.

Mircea NISTOR “Desfãºurãm, pe lângã activitatea de minerit o serie de campanii cum ar fi cea pe construcþii, cea legatã de activitatea firmelor mici sau cea care are în vedere alunecarea la locul de muncã.

Asta, þinând cont de faptul cã în ultima perioadã, la nivel european, au fost înregistrate numeroase accidente

datorate neîntreþinerii corespunzãtoare a cãilor de acces sau folosirii de echipament necorespunzãtor. Aici este vorba, în special, de cizme sau

bocanci. Ne pregãtim pentru o altã sãptãmânã europeanã, care va avea ca temã stresul la locul de muncã, asta pentru cã au fost înregistrate în

ultima perioadã multe accidente vasculare cerebrale sau infarcturi, toate datorate stresului. Recent a fost încheiatã ºi o campanie pe staþiile de salvare, în afarã de minerit, respectiv din rafinãrii, industria chimicã, sau hidroconstrucþii”, a precizat Ileana Bodea, ºef SSSM Petroºani. În ultima lunã, cele mai numeroase amenzi aplicate de cãtre inspectorii de muncã au fost acordate angajatorilor din construcþii. Trei dintre aceºtia au fost “recompensaþi” cu sancþiuni contravenþionale ce au ajuns la valoarea totalã de 22.000 de lei.

trebuie sã facã ceva, sau sã þinã slujba în capelã, cã nu ne-ar deranja deloc pe noi”, a spus o femeie ce locuieºte în apropeierea capelei unitariene, loc pãstorit de Asociaþia Pensionarilor din Petroºani.

Nici la „Bobocul”, capela aflatã în apropierea primãriei din localitate, nu este altfel. ªi aici, morþii sunt scoºi în coºciug în curtea capelei ºi acolo, sub privirile celor din cartier se face slujba. „Mai cã îmi vine sã cobor sã îi aprind o lumânare mortului, de bine ce îl laudã preotul. Nu ne

deranjeazã cã e capelã, dar ne deranjeazã slujbele în aer liber”, spune o femeie din blocul turn aflat în vecinãtatea capelei.

Toþi aceºti oameni care au avut nefericirea sã locuiascã în apropierea capelelor stau ºi privesc, ori ascultã, chiar ºi cu geamul închis, slujbele de pomenire, plânsetele rudelor ºi famfara care le trece la amiazã prin faþa geamului.

Oamenii s-au mai plâns pe ici pe acolo, însã, chiar dacã moartea este ceva firesc, cer ca slujbele în public sã fie evitate.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 August 2014

Cu rãzboiul în coastã, România închide mine în Valea Jiului, iar Germania deschide altele noi

ici eu nu înþeleg lipsa de reacþie… ”N Problema sigur cã este la noi ºi mã refer la condiþiile de zãcãmânt, la cele de

exploatare, dar avem ºi un bai mare.

Sã exploatãm cãrbune, dar pe criterii de eficienþã, cu conducãtori competenþi ºi se poate. Dau doar un exemplu: pe vremea ºefului de brigadã Alba, se folosea o metodã de exploatare care era mai eficientã cu 30% decât un complex mecanizat. Sã ºtiþi cã peste tot în lume Termocentralele sunt elementul de stabilitate într-un sistem energetic, aºa cum a fost ºi la noi… ªi în Valea Jiului sunt mulþi specialiºti, dar probabil nu corespund politic” - fost director de exploatãri miniere, fost director general al CNH ºi fost prefect, Bujor Bogdan.

Semnatare ale Protocolului de la Kyoto, pentru reducerea emisiilor de bioxid de carbon, care au atras închiderea minelor de cãrbune, au fost toate þãrile din Uniunea Europeanã. De la 1 august, de când Rusia este sancþionatã de Europa pe sectoare cum este ºi cel energetic, Germania a trecut rapid la deschiderea de mine noi pentru a-ºi asigura intependenþa energeticã.

La graniþa germanopolonã a avut loc, în data de 23 august, o demonstraþie masivã, un lanþ uman care s-a întins pe circa opt kilometri, împotriva deschiderii minelor de cãrbune din regiunea Lusatia, pentru cã presupune mutarea locuitorilor din acea zonã. La noi se protesteazã exact pentru o cauzã opusã celei din Germania – pãstrarea mineritului în Valea Jiului, o zonã cu tradiþie ºi un bazin carbonifer cândva cel mai mare din Europa, pe huilã.

Specialiºtii spun cã alta este situaþia politicoeconomicã de acum faþã de momentul Kyoto 1997. Vicecancelarul german Sigmar Gabriel a declarat cã deºi Germania este afectatã de sancþiunile date Rusiei, atunci când rãzboiul ºi pacea sunt puse în joc, politicile economice nu pot fi principala grijã. ”Dacã toate lecþiile

învãþate în Europa este cã cineva poate porni un rãzboi civil într-o þarã vecinã ºi nimic nu se întâmplã, atunci asta ar costa mai mult de câteva puncte procentuale de posibilã creºtere economicã", a declarat oficialul de la Berlin.

Atitudinea oficialilor face diferenþa între Germania ºi România! În timp ce la noi, care suntem chiar în coasta unui rãzboi, nimeni nu ia atitudine pentru a-ºi apãra economia ºi poporul, nemþii o fac rapid ºi eficient. Acest lucru presupune multã muncã ºi responsabilitate. În România, totul merge în virtutea unei inerþii, atâta câtã mai este…

Cum explicã un specialist acest moment, când Germania deschide mine, iar noi le închidem? Este de neînþeles… ”Este greu de spus.

Nici eu nu înþeleg lipsa de reacþie… Problema sigur cã este la noi ºi mã refer la condiþiile de zãcãmânt, la cele de exploatare, dar avem ºi un bai mare. Sã exploatãm cãrbune, dar pe criterii de eficienþã, cu conducãtori competenþi ºi se poate. Dau doar un exemplu: pe vremea ºefului de brigadã Alba, se folosea o metodã de exploatare care era mai eficientã cu 30% decât un complex mecanizat.

Sã ºtiþi cã peste tot în lume Termocentralele sunt elementul de stabilitate într-un sistem energetic, aºa cum a fost ºi la noi.

Mineritul nu ar fi trebuit atât de brutal suprimat. ªi mã refer la mineritul atât de diversificat de pe teritoriul României. Apoi teoria sistemului energetic naþional este un haos.

Am ajuns ºi vom continua sã fim precum vânzãtorii de afine cãtre strãini pentru ca apoi sã cumpãrãm dulceaþa la preþ triplu. ªi în Valea Jiului sunt mulþi specialiºti, dar probabil nu corespund politic” – a declarat fost director de exploatãri miniere, fost director general al CNH ºi fost prefect, Bujor Bogdan.

Peste o sãptãmânã, circa 250 de mineri sunt scoºi din sistem, iar conducãtorii lor fac declaraþii de cât de atrãgãtoare sunt cursurile de reorientare profesionalã ºi politicienii aleºi de mineri tac precum ”dânsul” în iarbã. ªi nu pentru cã nu vor sã acþioneze, ci pentru cã habar nu au cum ºi nici nu ºi-au propus þinte înalte, fapte care pot schimba lumea. E lipsã acutã de adevãraþi lideri… Cei de ”cartier” sunt mulþi.

Ileana FIRÞULESCU

“Open ªah Petroºani” la final

E

diþia cu numãrul 5 a “Open ªah Petroºani” s-a încheiat cu rezultate foarte bune pentru ºahiºtii din capitala Vãii Jiului. Astfel, organizatorii competiþiei au câºtigat mai multe locuri I, comparativ cu anii anteriori.

La categoria “preºcolari” Daria Costicã Stamate ºi Robert Vãtãºelu au obþinut locul I, la copii “speranþe” Bogdan Maier (categoria bãieþi) a fost declarat cel mai bun, iar la “debutanþi” – 10 ani, Alexandru Toma s-a clasat pe primul loc. “Nu sunt un campion ci am luat doar locul I. Îmi place ºahul pentru cã este

sportul minþii ºi vreau sã fiu cel mai bun”, a spus Alexandru Toma.

La competiþia, devenitã deja tradiþionalã, au participat sportivi din mai multe judeþe, Cei mai buni s-au dovedit a fi cei de la CSM Petroºani.

“Consider cã ediþia aceasta a turneului a fost cea mai reuºitã de pânã acum. Asta, þinând cont de numãrul de participanþi dar ºi de rezultatelele pe care le-am obþinut noi, cei din Petroºani”, a declarat Gheorghe ªcurhan, organizatorul ediþiei din acest an a “Open ªah Petroºani”.

Dacã la copii ºi juniori CSM Petroºani a obþinut cele mai multe locuri I, în competiþia seniorilor, reprezentantul clubului din Petroºani, Laurean Manacse, s-a clasat abia pe locul al 6-lea. Asta, dupã ce anul trecut a ocupat primul loc.

Mir cea NISTOR

Un nou izvor, în Petroºani

Î

n centrul municipiului Petroºani a apãrut un nou izvor.

Dupã 2 zile în care apa a curs liberã, în zona Punctului Termic 12 A, reprezentanþii Apa Serv au decis sã treacã la remedierea problemei.

Totuºi, cetãþenii domiciliaþi în zonã se aºteaptã sã plãteascã facturi ceva mai mari, din cauza pierderilor de apã înregistrate în zona în care locuiesc. “Þinând cont de experienþa altor ani ºi altor defecþiuni similare, mã întreb cine va suporta cheltuielile legate de noua problemã cu pierderile de

apã. Timp de douã zile nimeni de la societatea de apã nu a binevoit sã vinã, mãcar, sã vadã despre ce este vorba. Apa curge ºi cineva va trebui sã o plãteascã. Oare tot noi, cetãþenii, vom fi nevoiþi sã suportãm pierdirile create de acest nou izvor? Nimeni nu ne spune nimic”, a declarat un cetãþean domiciliat în respectiva zonã. În acest timp, reprezentanþii firmei locale de termoficare (pe terenul cãrora a apãrut izvorul) au creat ºanþuri pentru scurgerea apei. “Nu este vorba despre o defecþiune care sã fi apãrut la instalaþiile noastre.

Este vorba despre o problemã a firmei care asigurã aprovizionarea cu apã potabilã ºi servicii de canalizare a localitãþii”, au precizat reprezentanþii SC Termoficare SA Petroºani.

Deºi oamenii din zonã au semnalat scurgerile de apã încã din ziua de duminicã, angajaþii furnizorului de apã potabilã din localitate au intervenit abia luni (fãrã a remedia problema), la orele prânzului. În acest timp, sute de metri cubi de apã potabilã s-au scurs pe Apa Sâmbetei. Întrebarea este cine va plãti aceastã (nouã) pierdere de apã?

Mir cea NISTOR

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 August 2014

Cu rãzboiul în coastã, România închide mine în Valea Jiului, iar Germania deschide altele noi

ici eu nu înþeleg lipsa de reacþie… ”N Problema sigur cã este la noi ºi mã refer la condiþiile de zãcãmânt, la cele de

exploatare, dar avem ºi un bai mare.

Sã exploatãm cãrbune, dar pe criterii de eficienþã, cu conducãtori competenþi ºi se poate. Dau doar un exemplu: pe vremea ºefului de brigadã Alba, se folosea o metodã de exploatare care era mai eficientã cu 30% decât un complex mecanizat. Sã ºtiþi cã peste tot în lume Termocentralele sunt elementul de stabilitate într-un sistem energetic, aºa cum a fost ºi la noi… ªi în Valea Jiului sunt mulþi specialiºti, dar probabil nu corespund politic” - fost director de exploatãri miniere, fost director general al CNH ºi fost prefect, Bujor Bogdan.

Semnatare ale Protocolului de la Kyoto, pentru reducerea emisiilor de bioxid de carbon, care au atras închiderea minelor de cãrbune, au fost toate þãrile din Uniunea Europeanã. De la 1 august, de când Rusia este sancþionatã de Europa pe sectoare cum este ºi cel energetic, Germania a trecut rapid la deschiderea de mine noi pentru a-ºi asigura intependenþa energeticã.

La graniþa germanopolonã a avut loc, în data de 23 august, o demonstraþie masivã, un lanþ uman care s-a întins pe circa opt kilometri, împotriva deschiderii minelor de cãrbune din regiunea Lusatia, pentru cã presupune mutarea locuitorilor din acea zonã. La noi se protesteazã exact pentru o cauzã opusã celei din Germania – pãstrarea mineritului în Valea Jiului, o zonã cu tradiþie ºi un bazin carbonifer cândva cel mai mare din Europa, pe huilã.

Specialiºtii spun cã alta este situaþia politicoeconomicã de acum faþã de momentul Kyoto 1997. Vicecancelarul german Sigmar Gabriel a declarat cã deºi Germania este afectatã de sancþiunile date Rusiei, atunci când rãzboiul ºi pacea sunt puse în joc, politicile economice nu pot fi principala grijã. ”Dacã toate lecþiile

învãþate în Europa este cã cineva poate porni un rãzboi civil într-o þarã vecinã ºi nimic nu se întâmplã, atunci asta ar costa mai mult de câteva puncte procentuale de posibilã creºtere economicã", a declarat oficialul de la Berlin.

Atitudinea oficialilor face diferenþa între Germania ºi România! În timp ce la noi, care suntem chiar în coasta unui rãzboi, nimeni nu ia atitudine pentru a-ºi apãra economia ºi poporul, nemþii o fac rapid ºi eficient. Acest lucru presupune multã muncã ºi responsabilitate. În România, totul merge în virtutea unei inerþii, atâta câtã mai este…

Cum explicã un specialist acest moment, când Germania deschide mine, iar noi le închidem? Este de neînþeles… ”Este greu de spus.

Nici eu nu înþeleg lipsa de reacþie… Problema sigur cã este la noi ºi mã refer la condiþiile de zãcãmânt, la cele de exploatare, dar avem ºi un bai mare. Sã exploatãm cãrbune, dar pe criterii de eficienþã, cu conducãtori competenþi ºi se poate. Dau doar un exemplu: pe vremea ºefului de brigadã Alba, se folosea o metodã de exploatare care era mai eficientã cu 30% decât un complex mecanizat.

Sã ºtiþi cã peste tot în lume Termocentralele sunt elementul de stabilitate într-un sistem energetic, aºa cum a fost ºi la noi.

Mineritul nu ar fi trebuit atât de brutal suprimat. ªi mã refer la mineritul atât de diversificat de pe teritoriul României. Apoi teoria sistemului energetic naþional este un haos.

Am ajuns ºi vom continua sã fim precum vânzãtorii de afine cãtre strãini pentru ca apoi sã cumpãrãm dulceaþa la preþ triplu. ªi în Valea Jiului sunt mulþi specialiºti, dar probabil nu corespund politic” – a declarat fost director de exploatãri miniere, fost director general al CNH ºi fost prefect, Bujor Bogdan.

Peste o sãptãmânã, circa 250 de mineri sunt scoºi din sistem, iar conducãtorii lor fac declaraþii de cât de atrãgãtoare sunt cursurile de reorientare profesionalã ºi politicienii aleºi de mineri tac precum ”dânsul” în iarbã. ªi nu pentru cã nu vor sã acþioneze, ci pentru cã habar nu au cum ºi nici nu ºi-au propus þinte înalte, fapte care pot schimba lumea. E lipsã acutã de adevãraþi lideri… Cei de ”cartier” sunt mulþi.

Ileana FIRÞULESCU

“Open ªah Petroºani” la final

E

diþia cu numãrul 5 a “Open ªah Petroºani” s-a încheiat cu rezultate foarte bune pentru ºahiºtii din capitala Vãii Jiului. Astfel, organizatorii competiþiei au câºtigat mai multe locuri I, comparativ cu anii anteriori.

La categoria “preºcolari” Daria Costicã Stamate ºi Robert Vãtãºelu au obþinut locul I, la copii “speranþe” Bogdan Maier (categoria bãieþi) a fost declarat cel mai bun, iar la “debutanþi” – 10 ani, Alexandru Toma s-a clasat pe primul loc. “Nu sunt un campion ci am luat doar locul I. Îmi place ºahul pentru cã este

sportul minþii ºi vreau sã fiu cel mai bun”, a spus Alexandru Toma.

La competiþia, devenitã deja tradiþionalã, au participat sportivi din mai multe judeþe, Cei mai buni s-au dovedit a fi cei de la CSM Petroºani.

“Consider cã ediþia aceasta a turneului a fost cea mai reuºitã de pânã acum. Asta, þinând cont de numãrul de participanþi dar ºi de rezultatelele pe care le-am obþinut noi, cei din Petroºani”, a declarat Gheorghe ªcurhan, organizatorul ediþiei din acest an a “Open ªah Petroºani”.

Dacã la copii ºi juniori CSM Petroºani a obþinut cele mai multe locuri I, în competiþia seniorilor, reprezentantul clubului din Petroºani, Laurean Manacse, s-a clasat abia pe locul al 6-lea. Asta, dupã ce anul trecut a ocupat primul loc.

Mir cea NISTOR

Un nou izvor, în Petroºani

Î

n centrul municipiului Petroºani a apãrut un nou izvor.

Dupã 2 zile în care apa a curs liberã, în zona Punctului Termic 12 A, reprezentanþii Apa Serv au decis sã treacã la remedierea problemei.

Totuºi, cetãþenii domiciliaþi în zonã se aºteaptã sã plãteascã facturi ceva mai mari, din cauza pierderilor de apã înregistrate în zona în care locuiesc. “Þinând cont de experienþa altor ani ºi altor defecþiuni similare, mã întreb cine va suporta cheltuielile legate de noua problemã cu pierderile de

apã. Timp de douã zile nimeni de la societatea de apã nu a binevoit sã vinã, mãcar, sã vadã despre ce este vorba. Apa curge ºi cineva va trebui sã o plãteascã. Oare tot noi, cetãþenii, vom fi nevoiþi sã suportãm pierdirile create de acest nou izvor? Nimeni nu ne spune nimic”, a declarat un cetãþean domiciliat în respectiva zonã. În acest timp, reprezentanþii firmei locale de termoficare (pe terenul cãrora a apãrut izvorul) au creat ºanþuri pentru scurgerea apei. “Nu este vorba despre o defecþiune care sã fi apãrut la instalaþiile noastre.

Este vorba despre o problemã a firmei care asigurã aprovizionarea cu apã potabilã ºi servicii de canalizare a localitãþii”, au precizat reprezentanþii SC Termoficare SA Petroºani.

Deºi oamenii din zonã au semnalat scurgerile de apã încã din ziua de duminicã, angajaþii furnizorului de apã potabilã din localitate au intervenit abia luni (fãrã a remedia problema), la orele prânzului. În acest timp, sute de metri cubi de apã potabilã s-au scurs pe Apa Sâmbetei. Întrebarea este cine va plãti aceastã (nouã) pierdere de apã?

Mir cea NISTOR

10 Actualitate

Sandu Daniel a demisionat.

Lucian Enculescu este noul lider al sindicatului de la Mina Livezeni D

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 August2014

upã ce în ultima vreme a fãcut o serie de gafe ºi a fost criticat pentru faptul cã fiind pensionar nu era suficient de conectat la problemele minerilor, preºedintele Sindicatului ”Libertatea 2008” de la Mina Livezeni, Sandu Daniel a demisionat. În locul sãu a fost ales Lucian Enculescu, fost lider la sectorul Aeraj. Sandu Daniel este vicepreºedinte al organizaþiei PSD Petroºani.

Cu o vechime de ºase ani în funcþia de preºedinte, cât are ºi sindicatul pe care l-a condus – ”Libertatea 2008” al Minei Livezeni, Sandu Daniel a demisionat înainte de terminarea mandatului. Acesta a fost mulþi ani un incomod pentru alt lider de sindicat de la Mina Livezeni, Adrian Jurca, cel atât de controversat, cercetat, crescut de Miron Cozma ºi care la rândul lui a fãcut zile fripte lui Vasile Savu, fost preºedinte LSMVJ ºi deputat.

Adrian Jurca este cel care a fãcut experienþe economice pe banii sindicaliºtilor, apoi pe cei ai salariaþilor etc., dar pare a fi ”nemuritorul”, pentru cã, precum pisica, mereu cade în picioare ºi stã alãturi de aleºii neamului.

Adicã, minerii de la Livezeni aveau nevoie de un sindicat care sã-i reprezinte cu adevãrat, drept pentru care s-a nãscut Sindicatul ”Libertatea 2008”. Doar cã liderul acestuia nu a avut forþa necesarã pentru a schimba lucrurile ºi în plus, în ultima perioadã, a fãcut ºi gafe care vor rãmâne

în istorie.

Una dintre acestea este cererea, în cadrul organizaþiei PSD Petroºani, sancþionãrii organizatorilor ºi a tinerilor – vreo 20 care au cerut salvarea viitorului Vãii Jiului, când la Petroºani s-au aflat specialiºti din domeniul energetic ºi minerit din întreaga þarã, secretari de stat ºi cadre universitare, toþi reuniþi pentru un workshop. ”Cum sã protesteze împotriva guvernãrii noastre?!” – spunea Sandu Daniel, în calitatea sa de vicepreºedinte al PSD Petroºani, fãrã sã ºtie cã acei tineri au cerut soluþii, în aprilie 2013...

Dupã câteva luni, cel care a cerut sancþionarea impera-

tivã a declarat presei cã se va alãtura acþiunilor de protest ale BNS împotriva guvernului Ponta.

“Trebuie sã-i trezim pe actualii guvernanþi.

Noi, sindicatele afiliate la Federaþia Energetica vom fi alãturi de colegii din BNS”, a declarat Sandu Daniel, în octombrie 2013.

La aceastã declara-

þie a ataºat ºi cele 10 motive de ieºit în stradã, utimul fiind dur exprimat la adresa colegilor sãi din PSD, guvernanþii: ”Pentru cã sunteti orbi, surzi ºi muþi în raport cu partenerii sociali ºi pentru cã sâsâiþi cu dispreþ la propriile semnãturi, la angajamentele pe care vi le asumaþi prin proto-

coale ºi la contractul social cu alegãtorii care v-au investit cu încredere”. Dupã toate acestea, lui Sandu Daniel nu i s-a reproºat afilierea la proteste, ci lipsa de verticalitate: ceri sancþionarea, chiar excluderea din partid a colegilor pentru cã au cerut specialiºtilor soluþii pentru salvarea Vãii Jiului, dar tu, vicepreºedinte, faci exact ceea ce ai imputat…

Pe lângã acest gen de gafe, preºedintelui Sindicatului ”Libertatea 2008” al Minei Livezeni, Sandu Daniel, i s-a mai reproºat faptul cã este de ceva vreme pensionar ºi nu mai este conectat cum se cuvine la problemele membrilor sãi de sindicat.

Cert este cã Sandu Daniel a demisionat, iar Sindicatul ”Libertatea 2008” a purces la a-ºi alege alt lider.

S-a convocat adunarea generalã

pentru alegeri, iar la ºefia sindicatului au candidat douã persoane – Lucian Enculescu, lider sindical la sectorul Aeraj, ºi Ioan Duicu, lider la sectorul Transport.

La ºedinþã au participat 222 membri din totalul de 306.

Lucian Enculescu a fost ales preºedintele Sindicatului ”Libertatea 2008” obþinând cu circa 100 de voturi în plus faþã de contracandidatul sãu.

O parte dintre cei care l-au ales pentru a-i reprezenta au declarat cã Lucian Enculescu a intrat din plin în activitate, chiar când se negocia CCM pe ultima sutã de metri, invitat fiind de administraþie. ”A venit, ne-a explicat cum merg lucrurile, ne-am sfãtuit”, ”Merge bine deocamdatã, e bãtãios” – au explicat membri ai sindicatului.

Ileana FIRÞULESCU

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 August 2014

Suprastructuri desfiinþate ºi salarii în acord

Complexul Energetic Hunedoara se reorganizeazã

C

Liderii de sindicat din zona energiei au respins iniþial aceastã variantã, pe care acum o considerã totuºi optimã comparativ cu varianta restrângerii programului de lucru propusã iniþaial.

omplexul Energetic Hunedoara se reorganizeazã, cel mai târziu din data de 1 septembrie, iar de marþi vor începe discuþiile în cadrul comisiei paritare administraþie – sindicate pentru aprobarea regulamentului care priveºte reducerea costurilor cu salariile.

Angajaþii din zona indirect productivã de la Complexul Energetic Hunedoara nu vor avea sãptãmâna de lucru diminuatã, aºa cumn a propus administraþia CEH pentru reducerea costurilor salariale, dar asta nu înseamnã cã lucrurile vor rãmâne ca ºi pânã acum. La fel ca ºi în minerit, ºi pe partea de energie retribuþiile angajaþilor vor fi condiþionate de realizãri, o aplicare practic a prevederilor Contractului Colectiv

de Muncã. „Salariile vor fi acordate pe baza unui acord, în funcþie de realizãri, la fel ca ºi în cazul activitãþii miniere. Va fi o formulã asemãnãtoare”,a explicat directorul general al CEH, Aurel Niculescu. Va fi aprobat un regulament de cãtre comisia paritarã administraþie – sindicate, care se va întruni începând de marþi ºi care va stabili ºi locurile de muncã pentru care se poate aplica acest sistem de salarizare.

Românii vor putea verifica pe internet situaþia fiscalã

P

ersoanele fizice vor putea comunica electronic cu Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã (ANAF) cu privire la propria situaþie fiscalã, prin intermediul serviciului „Spaþiul privat virtual”, pe site-ul Ministerului Finanþelor Publice (MFP), potrivit unui comunicat ANAF. Serviciile de comunicare electronicã puse la dispoziþie de ANAF vor fi disponibile în mod gratuit, 24 de ore din 24.

Prevederile referitoare la utilizarea serviciului se regãsesc în proiectul de Ordin al ministru-

lui Finanþelor Publice privind procedura de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanþã între ANAF ºi persoanele fizice, publicat vineri, spre dezbatere publicã, pe site-ul MFP. Documente ce pot fi comunicate prin serviciul „Spaþiul privat virtual” pentru perioada septembrie-decembrie, în care se va aplica proiectul pilot sunt cele emise de organul fiscal ºi comunicate contribuabilului, automat - decizii de impunere anualã aferente veniturilor realizate începând cu anul 2013 ºi emise dupã data de 1 septembrie 2014, sau la cererea contribuabilului – „Situaþia obligaþiilor fiscale de platã”, „Foaie de

vãrsãmânt”, „Situaþia contribuþiilor de asigurãri sociale declarate de cãtre angajatori”.

Potrivit proiectului de ordin, categoriile de documente care privesc situaþia fiscalã proprie referitoare la impozitul pe venit al persoanei fizice, documentele ce pot face obiectul comunicãrii prin „Spaþiul privat virtual” sunt - declaraþii fiscale întocmite de persoana fizicã, potrivit legii, cereri adresate de persoana fizicã organului fiscal pentru obþinerea unor informaþii sau documente în legãturã cu situaþia fiscalã personalã: cerere de informaþii despre contribuþiile de asigurãri sociale declarate de angajatori, solicitarea unei opinii privind aplicarea legislaþiei fiscale, acte administrative fiscale, acte de executare ºi alte acte emise de organul fiscal în executarea legii, de exemplu decizii de impunere, notificãri, somaþii, documente sau acte emise de organul fiscal la cererea persoanei fizice, cum ar fi: certificatul de atestare fiscalã, adeverinþa de venit, registrul documentelor electronice comunicate în ultimii doi ani.

Iar de la 1 septembrie Complexul Energetic Hunedoara va intra într-un amplu proces de reorganizare discutat ºi aprobat de Consiliul de Administraþie al entitãþii energetice hunedorene. Chiar dacã nu vorbim despre modificãri spectaculoase, dupã cum a precizat directorul Niculescu, sunt totuºi câteva schimbãri importante. Astfel, programul de reorganizare vizeazã desfiinþarea anumitor compartimente de la nivelul de suprastructurã, schimbarea subordonãrii în cazul altopra sau chiar comasarea unor activitãþi.

S

trategii pe 10 ani

Pe de altã parte, companiile de stat aflate în subordinea Departamentului pentru Energie vor fi obligate sã realizeze strategii de dezvoltare valabile pentru cel puþin 10 ani, dar ºi un sistem transparent de acordare de sponsorizãrilor, potrivit unui Ordin emis de cãtre

ministrul delegat pentru Energie, Rãzvan Nicolescu. Ordinul vizeazã introducerea obligativitãþii existenþei unei strategii de dezvoltare, pentru fiecare companie din subordinea departamentului, valabilã pentru un orizont de timp de minimum zece ani, o mai bunã monitorizare a sistemului de achiziþii publice existent în societãþile energetice de stat, precum ºi transparentizarea modului de acordare a sponsorizãrilor. Astfel, contractele de achiziþii care depãºesc valoarea de 100.000 de euro (în cazul achiziþiilor de servicii), respectiv 500.000 de euro (pentru bunuri ºi lucrãri) vor fi publicate trimestrial pe site-urile companiilor energetice de stat. De asemenea, în luna ianuarie a fiecãrui an, societãþile vor publica într-un raport anual toate sponsorizãrile efectuate în anul anterior.

Ministrului Rãzvan Nicolescu a explicat cã este necesarã creºterea transparenþei pentru tot ceea ce înseamnã sistemul de achiziþii publice ºi sistemul de sponsorizãri în companiile de stat din sectorul energetic.În plus, se doreºte ca fiecare societate sã aibã o gândire strategicã, pe termen mai lung, care sã depãºeascã durata mandatelor actualilor administratori.

Car men COSMAN-PREDA

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 August2014

Carnaval Medieval, la Castelul Corvinilor

A

tmosfera medievalã revine la Castelul Corvinilor în perioada 29 – 31 august 2014, la cea de-a II-a ediþie a Carnavalului Medieval de la Hunedoara.

Asociaþia pentru Promovarea Istoriei României ºi Primãria Municipiului Hunedoara au pregãtit trei zile în care tradiþiile ºi legendele locului, arta ºi gastronomia secolului al XV-lea vor însufleþi Castelul Corvinilor.

Potrivit organizatorilor, pe tot parcursul evenimentului, vizitatorii vor gãsi ateliere meºteºugãreºti (olãrit,

pielãrie, þesãturã), ateliere de dansuri ºi jocuri medievale (Curtea omedianþilor), concerte de muzicã medievalã (Truverii, Lupus Dacus) ºi minispectacole ( teatru trupa Skepsis, teatru de pãpuºi – compania MAG, Ordinul avalerilor, parada costumelor). ”Respectând structura primei ediþii a Carnavalului, seara de

sâmbãtã este destinatã spectacolului de teatru ”Credinþã ºi Sânge”, care duce mai departe povestea lui Iancu de Hunedoara ºi îi are în prim plan pe Dan Condurache, Eugenia ªerban, Corneliu Ulici, Denis ªtefan, Octavian Strunilã, Diana umitrescu, Dimitrii Bogomaz, Dana Rotaru ºi Horea Suciu, iar duminicã, Horia Vîrlan vã aºteaptã la un demo culinar cu reþete de poveste”, au precizat organizatorii evenimentului.

Ziua porþilor deschise pe ºantierul arheologic „Ardeu - Cetãþuie

Tabãra de excelenþã RYLA ºi-a deschis porþile

C

entrul de agrement pentru tineri si copii Caprioara Deva, gãzduieºte începând de luni, 25 august, prima editie a Taberei de Excelenta RYLA (Rotary Youth Leadership Awards).

Aceasta tabara este organizata pentru un numar de 30 de elevi de liceu din judetul Hunedoara care s-au remarcat in activitatea curriculara si extracurriculara si care sunt, de asemenea, cazuri sociale.

Tabara este organizata cu sprijinul Consiliului Judetean, Directiei Judetene pentru Sport si Tineret si Clubului Rotary Deva.

La deschiderea oficialã ce a avut loc ieri au participat

numeroase oficialitãþi din judeþul Hunedoara, printre care s-au numãrat presedintele Consiliului Judetean Hunedoara, Mircea Ioan Molot, reprezentanti ai D.J.T.S.Hunedoara si ai Clubului Rotary Deva.

C

onsiliul Judeþean Hunedoara ºi Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, în colaborare cu Primãria Comunei Balºa, va organiza Ziua porþilor deschise pe ºantierul arheologic „Ardeu – Cetãþuie”. Evenimentul va avea loc în satul Ardeu, comuna Balºa (judeþul Hunedoara), miercuri, 27 august 2014, începând cu ora 11.00. În cadrul acþiunii va putea fi vizitat ºantierul arheologic, situat pe culmea dealului Cetãþuie, unde vor fi prezentate unitãþile de cercetare investigate în campania din acest an, în special rezultatelor lucrãrile investigaþiilor de la atelierul metalurgic, stadiul general al cercetãrii sitului, precum ºi istoria locului.

Luna August Luni: Supa crema de ciuperci cu crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii/Mozzarella pane cu cartofi natur Salatã/Desert

Cu acelaºi prilej vor fi vernisate ºi primele cinci panouri informative ale monumentului

de la Ardeu. ªantierul de la „Ardeu – Cetãþuie” este finanþat de MCDR Deva ºi organizat în colaborare cu Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, prin aportul mai multor experþi arheologi de la cele douã instituþii implicate. Totodatã, pe ºantier participã voluntari recrutaþi de cãtre Asociaþia „Pro Corvina”.

Marþi: Supa minestrone/Ciorba de burtã Valdostana din pui cu legume mexicane/Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi

prãjiþi/ªniþel pane de porc cu cartofi sãseºti Salatã/Desert Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtura/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi Salatã/Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi piure/Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 August2014

Scurt bilanþ de la Campionatul Naþional “ªtafeta Munþilor”

ª

tafeta Munþilor este o competiþie de turism sportiv, organizatã la nivel naþional ce are drept scop crearea unui cadru organizatoric ºi competiþional specific dezvoltãrii unor relaþii durabile între ONG-urile de tineret, turism sport ºi ecologic dar ºi grupurilor de persoane care doresc sã participe la activitãþi cu specific montan.

Campionatul Naþional ªtafeta Munþilor este la a III a ediþie, iar anul acesta are în componenþã ºase etape organizate în diverse masive din România, fiind o competiþie specializatã, al cãrei clasament general este alcãtuit exclusiv din probe ce pot fi cuantificate obiectiv ºi în cãdrul cãreia concurenþii au posibilitatea sã participe la categoria corespunzãtoare vîrstei ºi nivelului de pregãtire.

Categoriile la care se pot înscrie participanþii în funcþie de vîrstã ºi experienþã: Copii, Open, Juniori, Veterani, Feminin, Elite.

Probele de concurs la care pot participa: raid montan (drumeþie), orientare, cunoºtinþe turistice, escaladã, însã organizatorii fiecãrei etape pot organiza ºi alte activiãþi cu specific montan adaptate vîrstei ºi experienþei.

Toate probele prezentate mai sus se desfãºoarã comform regulamentului competiþional anul în curs. În prezent s-au desfãºurat patru etape: Etapa a-I-a 2014 - “Trofeul Munþilor” ediþia I ce s-a desfãºurat în perioada 4-6 iulie 2014 organizatã de cãtre Asociaþia de Turism Gaska Bucureºti în Valea Horoabei, Munþii Bucegi, cu peste 35 echipe înscrise care au strãbãtut superbul Canion Valea

Horoabei, ajugând pe ªaua Bãtrînã ºi coborînd ªaua Strungã. Deschiderea primei etape a campionatului a debutat cu un mini-concert folk organizat de cãtre gazde. Cei sosiþi la etapã au participat la activitãþi de orientare, cunoºtinþe turistice, escaladã, tir cu arcul, tiroliana, mini-golf, jocul cupilãriei iar cei mai viteji au participat la proba de cultural recitind poezii, realizînd piese de teatru ºi cîntînd la chitarã pînã dimineaþã.

Etapa a-II-a 2014 - Trofeul "Elite” ce

s-a desfãºurat în perioada 18-20 iulie 2014 organizatã de cãtre Clubul de Turism Alpin ºi Ecologie Elite în Dîmbul Morii din Masivul Piatrã Mare, cu peste 43 echipe înscrise, proba de raid montan fiind modificatã din cauza condiþiilor meteo iar participanþii nu au mai putut ajunge pe Vf. Piatrã Mare, însã cei sosiþi în tabãrã au participat la activitãþi de orientare

pe vizã, probã de noduri, cunoºtinþe turistice iar sîmbãta seara la proba de cultural doritorii au putut recita poezii, realizînd piese de teatru ºi cîntînd la chitarã pînã dimineaþã.

Etapa a-III-a 2014 - Festivalul Drumeþii Montane, ediþia a III a desfãºuratã în perioada 01 - 03 august 2014 în Masivul Retezat de cãtre Asociaþia Drumeþii Montane ºi Jnepenii sub forma unei poveºti fascinante... poveºti cu ºi despre flãcãi viteji, domniþe suave, haiduci, zmei înaripaþi, dinozauri pitici... cu peste 90 de echipe înscrise unde participanþii în cadrul probei de raid montan au strãbãtut douã trasee diferite.

Pentru categoriile open, elite, juniori, elite, veterani, feminin un traseu de 22km urcînd pe Vf. Piatra Iorgovanului la 2014m iar categoria copii ºi family un traseu mai mic de 12 km tematic, realizat de cãtre organizatori.

Categoria Family a fost organizatã separat de clasametul general al competiþiei fiind premiatã separat.

Concurenþii au participat la proba de orientare unde au învãþat cum se utilizeazã o hartã ºi o busolã, au rãspuns la întrebãri de

cunoºtinþe turistice, au dat probã de noduri utilizate în escaladã iar copiii au putut participa la diverse activitãþi specifice vîrstei, seara culturalã a adus pe scenã pe cei mai curajoºi dintre participanþi.

Etapa a-IV-a 2014 “Argeº Eco Challenge” ediþia VI desfãºuratã în perioada 15 - 17 august 2014 în Masivul Fãgãraº organizatã de cãtre Zimbrul Carpatin ºi Marmotele Mahmure cu peste 65 echipe înscrise.

Categoriile Open, Juniori, Feminin, Veterani, Elite au atins cel mai înalt vîrf din România – Vf. Moldoveanu ce se aflã la 2544m. Traseul probei de raid montan a fost urmãtorul: Valea Rea – Vf. Viºtea Mare (2527m) – Vf. Moldoveanu (2544m) Lacurile Galbenele –

Valea Rea. Proba de orientare a fost pe vizã desfãºuratã în Cãldarea Gãlbenele, proba de cunoºtinþe turistice organizatã la sfîrºitul traseului de raid iar la proba de cultural doritorii au recitat poezii, au creat piese de teatru ºi au cîntat la chitarã pînã dimineaþã.

E

tapele urmãtoare:

Etapa a-V-a 2014 - “Trofeul Temerarii” ediþia I ce se va desfãþura în perioada 29-31 august, organizatã de cãtre Clubul Alpin Temerarii. Tabãra va fi amplasatã la în traseu pe Valea Cerbului, zonã de corturi spre Gura Diham iar proba de raid montan va avea ca traseu: Valea Cerbului - Vf. Omu

(2.505m) - Cabana Caraiman- Jepi Mici.

Etapa a-VI-a 2014 - Rîºnov Orienteering Festival 2014 ce se va desfãºura în perioada 12 – 14 septembrie, organizatã de cãtre Clubul Sportiv Montan Altitudine. Tabãra va fi amplasatã în zona cantonului silvic din Valea Glajariei, cu acces auto prin Oraºul Rîºnov, cartier Glajarie, Uzina Electricã iar proba de raid montan va avea ca traseu: Tabãra Glajarie - Cabana Mãlãieºti –Hornul Mare – Vf. Omu– Drumul de Varã – Valea Mãlãieºti – Cabana MãlãieºtiTabãra Glajarie. În cadrul etapelor urmãtoare se vor organiza activitãþi de raid montan (drumeþie), orientare, escaladã, cunoºtinþe turistice conform regulamentului ªtafeta Munþilor din acest an, însã organizatorii pot desfãºura ºi alte activitãþi cu specific montan.

Toate probele organizate conform ªtafeta Munþilor sînt gratuite ºi nu se vor percepe taxe de participare.

Aflã mai multe accesînd pagina oficialã a Campionatului Naþional de Turism Sportiv „ªtafeta Munþilor” – www.stafetamuntilor.ro

14 Program & Horoscop

10:00 Mãlãele de 5 stele 10:50 Discover România 11:00 Teleshopping 11:30 Nocturne 12:20 Discover România 12:30 Lumea ºi noi 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Interes general 18:45 Antologie Chaplin 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Studio UEFA Champions League 21:40 Fotbal: Celtic N.K.Maribor

10:30 11:15 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 16:30 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:30 23:00

10:00 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Trãsniþii din Queens Teleshopping Focus Colierul de turcoaze Focus Walker, poliþist texan Focus Râzi ºi câºtigi Vrei sã fii milionar?

Fantasticul domn Fox Trãsniþii Click!

ªtirile dimineþii Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 România, acum Bunã seara, România Butonul de panicã Lumea lui Banciu

10:00 10:50 11:10 meu 13:00 14:00 meu 16:00 17:00 meu 19:00 20:00 20:30

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 August 2014

În gura presei Teleshopping Mireasã pentru fiul Observator Mireasã pentru fiul Observator Mireasã pentru fiul Observator Observator special Poftiþi pe la noi!

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Nepreþuit 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Pãrinte înainte de vreme 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Beverly Hills Ninja 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Primiþi musafiri din altã localitate ºi sunteþi nevoit sã vã schimaþi complet programul. Oaspeþii vã roagã sã-i însoþiþi pentru rezolvarea unor probleme urgente de sãnãtate. În partea a doua a zilei, un prieten apropiat vã dã o veste neplãcutã.

ACASÃ 10:45 Soþ de închiriat 11:45 Pentru cã te iubesc 12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea 14:30 Legãturi riscante 15:30 Minciuna 16:30 Rosa Diamante 17:30 Clona 18:30 Soþ de închiriat 19:30 Pentru cã te iubesc 20:30 Spune-mi cã eºti a mea 22:00 Legãturi riscante 23:00 Casa de alãturi

KANAL D 10:00 Jumãtatea mea ºtie 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Declaraþie de dragoste 15:45 Teleshopping 16:30 Nuntã cu surprize 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Trãdarea 22:15 O iubire de-o varã

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Real Madrid Cordoba 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Real Madrid Cordoba 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Franþa 16:15 ªtirile Digi Sport 16:30 Rezumat Spania 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 EuroFotbal 21:45 Fotbal:

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai În prima parte a zilei sunteþi hotãrât sã rezolvaþi o problemã financiarã care vã frãmântã de mai mult timp. Dacã vi se propune asocierea într-o afacere, ar fi bine sã nu o refuzaþi. Cu eforturi mici ºi riscuri minime, puteþi obþine un beneficiu important.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Un bãrbat mai în vârstã vã ajutã sã rezolvaþi o problemã sentimentalã. Ar fi bine sã aveþi încredere în sfaturile lui ºi sã vã temperaþi orgoliul. Seara s-ar putea sã aflaþi depre problemele grave de sãnãtate ale unei cunoºtinþe.

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã 12:00 Pastila Vouã 12:15 Baronii 12:45 Clipuri 13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã 14:30 Teleshopping 14:45 Sã v-amintiþi Duminica...

18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Fugarul

21

23 iulie *** 22 august

Nervozitate vã poate crea probleme la locul de muncã ºi în relaþiile cu partenerul de viaþã.

Pãstraþi-vã calmul, altfel riscaþi sã faceþi gesturi necontrolate ºi sã tensionaþi relaþiile sentimentale.

23 august *** 22 septembrie

ªeful vã anunþã cã s-a amânat plecarea în concediul de odihnã, din cauza unor lucrãri importante ce ar trebuie finalizate urgent.

Dacã nu reuºiþi sã vã temperaþi nervozitatea, existã riscul sã declanºaþi o ceartã cu urmãri foarte neplãcute.

Partenerul de afaceri vã reproºeazã cã nu vã implicaþi suficient în rezolvarea unor probleme financiare care depind numai de dumneavoastrã.

Relaþiile cu partenerul de viaþã sunt ºi ele tensionate.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Existã riscul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie cu consecinþe grave. Circulaþi cu atentie ºi evitaþi traversãrile prin locuri nepermise! Situaþia financiarã se va îmbunãtãþi în scurt timp. Se pare cã vi se mãreºte salariul.

Fiþi ponderat în afirmaþii ºi acordaþi mai multã atenþie relaþiilor parteneriale. Astãzi se pare cã nici prietenii nu sunt de acord cu ideile dumneavoastrã. Exprimaþivã clar, pentru a evita neînþelegerile.

23 noiembrie *** 20 decembrie În cursul dimineþii survin evenimente neprevãzute care vã obligã sã întârziaþi faþã de programul stabilit anterior. Nu este un moment prielnic pentru a începe o nouã afacere.

21 ianuarie *** 20 februarie

În cursul dimineþii aveþi multe drumuri de fãcut ºi s-ar putea sã pierdeþi o sumã de bani din cauza neatenþiei. Nu luaþi în tragic cele petrecute ºi nu vã descãrcaþi nervii asupra familiei!

21 decembrie *** 20 ianuarie S-ar putea sã pierdeþi o afacere avantajoasã din cauza întârzierii mijlocului de transport. Nu meritã sã vã consumaþi, pentru cã astãzi sunteþi predispus la accidente vasculare.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi indispus din cauzã cã aþi pierdut o colaborare sau aþi fãcut o investiþie nerentabilã. Aveþi senzaþia cã nimic nu vã reuºeºte ºi cã toþi sunt împotriva dumneavoastrã. Nu refuzaþi invitaþiile prietenilor!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 August 2014

Valorile de temperaturã se vor menþine, în majoritatea zonelor, în jurul celor normale, în perioada 25 august - 7 septembrie

V

ariaþiile termice nu vor fi semnificative în urmãtoarele douã sãptãmâni (25 august - 7 septembrie), iar meteorologii prognozeazã cã valorile de temperaturã se vor menþine, în majoritatea zonelor þãrii, în jurul celor normale pentru aceastã perioadã, potrivit Administraþiei Naþionale de Meteorologie (ANM). În Transilvania, pânã spre sfârºitul primei sãptãmâni, tendinþa valorilor termice va fi, în general, de creºtere, media maximelor urmând sã se situeze în jurul a 26 de grade. În intervalul 27 — 28 august, va avea loc o scãdere uºoarã, de 2 — 3 grade, la valorile diurne. În a doua sãptãmânã, temperatura aerului va marca o scãdere uºoarã ºi treptatã, pânã la valori medii diurne în jurul a 22 de grade. Valorile medii minime se vor situa între 8 ºi 13 grade, pânã pe 1 septembrie, iar dupã aceastã datã variaþiile vor fi nesemnificative, în jurul a 11 grade. Probabilitatea de apariþie a ploilor va fi ridicatã în intervalul 27 — 29 august, dar ºi în cea de-a doua jumãtate a intervalului, în special în jurul datei de 2 septembrie, când se vor cumula cantitãþi de apã mai importante. În Dobrogea, variaþiile termice vor fi nesemnificative în special în a doua jumãtate a intervalului, iar

valorile se vor menþine apropiate de cele normale ale perioadei. În prima sãptãmânã, media maximelor va avea valori de la 25 — 26 de grade, pânã la aproximativ 28 de grade care se vor înregistra în jurul datei de 27 august. În a doua sãptãmânã, vor fi variaþii uºoare, astfel cã media temperaturilor diurne va fi în jurul a 27 de grade. La sfârºitul intervalului se anticipeazã o scãdere uºoarã a temperaturii aerului pânã spre 25 de grade.

Evoluþia temperaturilor minime va fi asemãnãtoare cu cea a maximelor, iar media valorilor nocturne se va situa, în general, în jurul a 17 grade.

Probabilitatea de apariþie a ploilor va fi mai mare în jurul datei de 2 septembrie, iar în rest se va menþine scãzutã.

Temperatura aerului, în Oltenia, va avea variaþii uºoare de la o zi la alta, iar valorile se vor menþine apropiate de mediile climatologice ale perioadei. În prima sãptãmânã, media

maximelor va avea valori între 26 ºi 29 de grade, iar în a doua parte a intervalului vor fi variaþii nesemnificative, astfel cã media valorilor diurne se va situa în jurul a 26 de grade. Spre sfârºitul celei de a doua sãptãmâni se anticipeazã o scãdere uºoarã a temperaturii aerului pânã spre 24 de grade.

Evoluþia temperaturilor minime va fi asemãnãtoare cu cea a maximelor, iar media valorilor nocturne se va situa, în general, în jurul a 15 grade.

Probabilitatea de apariþie a ploilor va fi mai mare în intervalul 2 — 4 septembrie, iar în rest se va menþine scãzutã, mai ales în prima sãptãmânã.

La munte, în primele douã zile, valorile termice vor marca o creºtere uºoarã, iar apoi, pe tot parcursul intervalului, variaþiile vor fi nesemnificative, astfel cã media maximelor va fi de 16 — 18 grade. Primele douã nopþi ale intervalului se vor menþine mai rãcoroase, cu o medie a temperaturilor minime în jurul valorii de 6 grade. În restul intervalului, dupã o uºoarã creºtere termicã, media valorilor nocturne va fi de 8 — 10 grade. Probabilitatea pentru ploi, în general slabe cantitativ, va fi mai mare în zilele de 27 ºi 28 august ºi dupã data de 1 septembrie. În restul intervalului,

Cât costã un sejur de ºase nopþi pe litoral în luna septembrie uriºtii se pot caza la mare în luna septembrie prin programul "Litoralul pentru toþi", cu preþuri T între 150 de lei ºi 485 de lei pentru un sejur de ºase nopþi, tarifele variind în funcþie de gradul de confort al hotelurilor, au anunþat duminicã patronatele din turism, informeazã Mediafax.

Tarifele maximale propuse pentru oferta specialã de ºase nopþi de cazare (TVA inclus 9%) pentru o persoanã, la hotelurile din zona Mamaia Constanþa - Eforie sunt de 205 lei pentru hotelurile de

o stea, fãrã mic dejun, 235 lei la 2 stele, fãrã mic dejun, ºi 315 lei cu mic dejun, 265 de lei la trei stele fãrã mic dejun ºi 425 lei cu masa de dimineaþã inclusã, 485 lei la patru stele ºi 605 lei la

cinci stele, ambele preþuri incluzând micul dejun.

Pentru sudul litoralului (staþiunile Costineºti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche) tarifele maximale

pentru ediþia din acest an a programului (sejur ºase nopþi/persoanã) ajung pânã la 159 lei pentru hotel de o stea, fãrã mic dejun, 179 de lei la douã stele, fãrã mic dejun, ºi 269 de lei cu mic dejun, 199 de lei la trei stele fãrã masa de dimineaþã ºi 329 de lei cu micul dejun inclus, iar la patru ºi cinci stele - 379 de lei, respectiv 469 de lei, sumele incluzând ºi micul dejun.

condiþiile de ploaie se menþin reduse.

Prognoza ANM are la bazã datele provenite de la Centrul European pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) din Reading, Anglia.

Restricþii apã 26.08.2014 Petroºani 10:0015:00. Zona afectatã: Str. Minerului, 9 Mai, Aleea Trandafirilor, A. Iancu. Motivul restricþiei: Dezafectare reþea veche bl. 19, str.

Minerului.

Vulcan 9:00-14:00.

Zona afectatã: Str. 1 Iunie, Preparaþiei bl. F4, F5, F6, F7, Preparaþia Coroieºti, Liceul Mihai Viteazu. Motivul restricþiei: Remediere pierdere ºi refacere branºament str. Preparaþiei, nr. 4 Lupeni 9:30-16:00.

Zona afecatat: Cartier Braia. Motivul restricþiei: Remediere pierdere str. Al. Lãpuºneanu.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet.

Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Un hunedorean aruncã…gãleata

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 August 2014

Mihaela Rãdulescu ºi Toma Coconea, provocaþi în cadrul campaniei Ice Bucket Challenge

C

elebrul om de televiziune Mihaela Radulescu Schwartzenberg, dar ºi renumitul campion Toma Coconea au fost provocaþi de preºedintele Subfilialei Crucea Roºie Vulcan, Daniel Hãlãstãuan – un apropiat de-a lui Coconea ºi pasionat de sport la rândul sãu – sã „intre la apã”, în cadrul campaniei Ice Bucket Challenge.

Daniel Hãlãstãuan a acceptat, la rândul sãu provocarea unui prieten, ºi a dat pasa mai departe, în cadrul Ice Bucket Challenge, în cadrul cãreia personalitãþi din diverse domenii se alãturã campaniei de strângere de fonduri pentru cãutarea leacului împotriva sclerozei laterale

amiotrofice.

Imediat dupã ce s-a filmat turnându-ºi o gãleatã cu apã rece ca gheaþa în cap, Hãlãstãuan a lansat provocarea. „Am nominalizat persoane cu suflet mare, pe care sunt sigur cã mã pot baza: Mihaela Radulescu Schwartzenberg, Antoaneta Mihordea ºi

Toma Coconea.

Dragilor, din acest moment aveti fix 48 de ore pentru a sãri in jacuzzi. Oricine poate dona bani pentru a ajuta la gãsirea unui leac. Nu trebuie decât sa intrati pe site-ul asl.org. Vã înregistraþi cu numele dumneavoastrã, þara din care sunteþi, treceþi adresa, apoi alegeþi

suma pe care doriþi sa o donaþi. Pentru validare trebuie trecut tipul ºi numãrul cardului bancar”, a scris pe pagina sa de Facebook Daniel Hãlãstãuan, care spune cã întotdeauna i-au plãcut provocãrile ºi, cu atât mai mult, actele de caritate.

Ice Bucket Challenge este o campanie de donaþii la care au aderat numeroase personalitãþi din întreaga lume.

Participanþii sunt provocaþi sã îºi toarne pe cap apã cu gheaþã

ºi/sau sã facã o donaþie pentru cerecetarea în domeniul afecþiunilor cerebrale.

Printre cei care au acceptat provocarea la nivel mondial de a se uda cu apã rece s-au numãrat Bill Gates, Mark Zuckerberg, Justin Timberlake, George Bush, dar ºi fotbaliºtii Cristiano Ronaldo, David Beckham, antrenorul Jose

Mourinho ºi tenismenul Novak Djokovici.

Printre personalitãþile din România

care au acceptat pânã acum provocarea Ice Bucket Challenge se numãrã primarul Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, Andreea Esca, Emil Boc, Cãtãlin Mãruþã, ºeful Carrefour România sau Pepe.

Car men COSMANPREDA