CVJ Nr 681, luni, 25 august

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 681

Cronica Vãii Jiului Luni, 25 August 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Costel Avram:

“Domnul Vochiþoiu a avut doar de douã ori întrevederi cu mine pe tema Apa Serv. O datã îl interesa cum sã facem sã trecem peste faptul cã l-am prins furând apã la societãþile din subordinea sa ºi a doua oarã îl interesa sã-i dau contracte de lucrãri ºi servicii pentru aceleaºi firme...”

Parcã a înghiþit-o pãmântul pe adolescenta dispãrutã în Retezat! >>> PAGINA A 3-A

Festival pentru Tatiana Stepa, la Casa de Culturã >>> PAGINA A 4-A

AMR 7 zile >>> PAGINA A 5-A

Fãrã mineri, nici sânge nu ar mai fi… >>> PAGINA A 5-A

Hunedoara, judeþul bogat sãrãcit de interese >>> PAGINA A 6-A

23 august defilare cu poezii în sticle de bere, cu Ion Barbu >>> PAGINILE 8-9

Fiecare varã, o povarã. Auditivã ºi olfactivã >>> PAGINA A 12-A Conflict de competenþã

Dezvoltarea staþiunii Straja a ajuns la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie

S

enatorul Haralambie Vochiþoiu s-a aruncat la sfârºitul sãptãmânii trecute la gâtul managerului SC Apa Serv, Costel Avram, pe care-l acuza cã doreºte sã creascã în mod nejustificat preþul la apã ºi la canalizare în Valea Jiului, mascându-ºi astfel incompetenþa managerialã. Adevãrul este însã altul, iar oamenii din Valea Jiului trebuie, o datã pentru totdeauna, sã-i vadã adevãrata faþã a “Senatorului Resturilor”. >>> PAGINILE 10-11

>>> PAGINA A 13-A

Pregãtiri pentru târgul produselor tradiþionale >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August 2014

Parcã a înghiþit-o pãmântul pe adolescenta dispãrutã în Retezat!

P

este 130 de persoane participã la acþiunile de cãutare a adolescentei dispãrutã fãrã urmã în Masivul Retezat, unde se afla într-o tabãrã organizatã de un preot din Lupeni. Fata parcã a intrat în pãmânt ºi nici cu elicopterul nu s-a reuºit depistarea acesteia.

Carmen COSMAN - PREDA Daliana Rãdoi în vârstã de 14 ani, a fost cooptatã într-o tabãrã organizatã de preotul Cristian Olariu, alãturi de alþi 24 de copii, care erau însoþiþi de 10 adulþi.

Fata are 14 ani ºi provine dintr-o familie dezorganizatã, iar de un lopcuia la centrul de plasament din Lupeni. De aici provin 6 dintre copiii aflaþi în tabãra din Retezat, printre care ºi adolescenta dispãrutã, care au primit încuviinþare sã participle la tabãra organizatã în zona Haþeg-Retezat, Poiana Pelegii, cu traseu spre lacul Bucura, în perioada 19-21 august.

Reprezentanþii Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara spun cã fata nu era un copil problemã, a terminat clasa a VII-a cu rezultate satisfãcãtoare ºi cu media 10 la purtare. Pânã acum, nu a plecat niciodatã nemotivat din centrul de plasament, acolo unde a fost instituþionalizatã din cauza condiþiilor precare de trai ale familiei.

Ceva s-a întâmplat, însã, miercuri, când grupul de copii se întorcea în tabãra de corturi situatã în Poiana Pelegii. "În faþa grupului mergeau doi adulþi, la mijloc erau alþi trei adulþi, iar eu ºi restul adulþilor eram în spate. Ajunºi la locul de campare, fata s-a grãbit spre cort ºi noi am crezut cã are necesitãþi fiziologice. Era prima oarã cu noi în tabãrã ºi era puþin retrasã ºi tãcutã, dar noi am încercat tot timpul sã o inte-

grãm. Vorbeam cu ea ºi o chemam în grup ºi pãrea în regulã.

Fata este sãnãtoasã ºi raþionalã. ªi-a luat ghiozdanul cu haine ºi a plecat", a spus preotul Cristian Olariu. Când ºi-a dat seama cã fata lipseºte, preotul spune cã s-a urcat imediat în maºinã ºi a început sã o caute ºi, în plus, a alertat Salvamontul.

S-a depºlasat personal la punctul de salvare montanã cantonat pe perioada de varã în Poiana Pelegii. „De ºase ani duc copii din centrele de plasament în tabere ºi excursii ºi niciodatã nu au fost incidente. Adolescenta a plecat voluntar din locul de campare din Poiana Pelegii. ªi-a luat cu ea rucsacul cu haine ºi a plecat fãrã sã o vadã nimeni.

Ne-am dat seama relativ repede cã lipseºte ºi am cãutat-o. Turiºtii au vãzut-o pe drumul cãtre barajul Gura Apei. Cel mai probabil a luat-o vreo maºinã ºi a dus-o în oraº. Sper ca aºa sã fie ºi sã o gãsim teafãrã ºi nevãtãmatã”, a mai spus Olariu.

ãutatã zile în ºir, fãrã C întrerupere Iar ºeful Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean, a precizat cã s-a plecat imediat în cãutarea fetei. “Echipa Salvamont de la Poiana Pelegii a luat legãtura, prin staþii de emisie recepþie, cu punctele Salvamont cantonate la Lacul Bucura, Cabana Buta ºi punctul de permanenþã Zãnoaga pentru a informa salvatorii montani despre pãrasirea taberei a adolescentei. Lacul

Bucura, Lacul Zãnoaga ºi Cabana Buta erau trei direcþii, pe trasee montane, cu zone de campare, înspre care fata s-ar fi putut deplasa.Preotul Olariu afirmã cã el a plecat cu maºina în cãutarea fetei, pe traseul Valea Lãpuºnicului - Valea Gura Zlata - Haþeg.

Cãutãrile au continuat pânã în jurul orei 22.00, când preotul sa întors. Acesta a comunicat salvamontiºtilor care se

întorceau fãrã rezultate din cãutare, cã existã posibilitatea ca fata sã fi plecat din tabãrã cu intenþia de a ajunge înapoi la Centrul de Plasament din Lupeni unde locuia, nefiind prima datã când ar fi fãcut acest lucru. În cursul serii de 20 august, dupã ora 22.00, salvamontiºtii de la Baza Râuºor au fost solicitaþi sã apeleze telefonic Centrul de Plasament din Lupeni, pentru a afla dacã adolescenta a ajuns la Centru. La aceste apeluri nu a rãspuns nimeni. Abia în dimineaþa urmãtoare a zilei de 21 august, s-a reuºit sã se ia legãtura prin telefon cu Centrul de Plasament din Lupeni, reprezentanþii acestuia afirmând cã

adolescenta nu s-a întors la Centru. La prima orã a zilei de 21 august au fost reluate cãutãrile de cãtre salvamontiºti.

Concomitent aceºtia au apelat serviciul de urgenþã 112 pentru a cere suplimentarea forþelor de cãutare”, a spus Bodean.

alvamontiºti, S jandarmi,

pãdurari o cautã pe adolescentã Grupul care a plecat în cãutarea adolescentei s-a tot mãrit, de la o zi la alta. Sunt salvamontiºti, jandarmi, poliþiºti ºi pãdurari,

care încã de miercrui seara încearcã sã dea de urma ei. E cãutatã ºi la rude, acolo unde ar fi putut ajunge cu ajutorul unei maºini, însã vorbim despre o arie extreme de vastã. „Inspectoratul de Poliþie Judeþean Hunedoara, împreunã cu Inspectoratul Judeþean de Jandarmi Hunedoara, Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã Hunedoara, ONG-uri, locuitori, voluntari ºi alte instituþii cu atribuþii ºi reprezentare în zonã, desfãºoarã în continuare activitaþi de cãutare în zona Munþilor Retezat, locul de unde minora Rãdoi Daliana a dispãrut.

Cercetãrile continuã la domiciliile

cunoºtinþelor ºi rudelor, fiind extinse ºi pe raza altor judeþe, întrucât existã posibilitatea ca persoana cãutatã sã fi pãrãsit zona la bordul unui autoturism aflat în transit”, spun reprezentanþii IPJ Hunedoara. Zona a fost survolatã ºi cu elicopter, iar echipele de cãutare sunt sprijinite ºi de câini specializaþi de cãutare de la Centrul Chinologic Sibiu. În zadar, însã.

Fata parcã a intrat în pãmânt ºi nicio urmã nu a lãsat.

Efectivele de salvare cautã ºi în prezent în toatã zona Masivului Retezat, însã salvamontiºtii spun cã zona de cãutare se poate întinde pânã la 7 000 de hectare.

în cazul A nchetã dispariþiei Duminicã, în urma exploatãrii datelor ºi informaþiilor obþinute, perimetrul de cãutare a fost restrâns, iar activitãþile forþelor de intervenþie sunt sprijinite de un echipaj de scufundãtori din cadrul Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Hunedoara, care acþioneazã în zona în care existã suspiciunea cã minora ar fi dispãrut. De asemenea, atât la intrarea în Parcul Retezat, cât ºi în alte locuri publice din proximitatea zonei de dispariþie ºi din oraºele din Valea Jiului, poliþiºtii ºi jandarmii montani distribuie afiºe ºi pliante, care conþin fotografia minorei dispãrute. Pe aceste materiale, se

regãseºte atât fotografia, cât ºi numãrul de telefon la care trebuie sã apelez persoanele care pot furniza informaþii referitoare la persoana în cauzã. Pe de altã parte, poliþiºtii hunedoreni continuã audierile persoanelor care pot da relaþii cu privire la prezenþa minorei pe traseul montan, în perioada premergãtoare dispariþiei.

U

n alt dispãrut fãrã urmã Daliana nu este singura persoanã dispãrutã fãrã urmã în Retezat. În urmã cu mai bine de un an, paznicul de la Cabana Buta a dispãrut fãrã urmã. Jandarmii montani ºi salvamontiºtii au periat muntele zile în ºir, dar bãrbatul parcã a intrat în pãmânt. Înain te de Paºti, paznicul Ioan Saitoº a fost dus de cabanierul de la Buta în munte, la cabanã, cu tot ce-i trebuie pentru întâmpinarea eventualilor turiºti.

Chiar cabanierul a fost ultimul care l-a vãzut pe ajutorul lui, care la scurt timp a dispãrut.

Cabana Buta se aflã la peste 1600 de metri altitudine, la aproximativ 15 kilometri de DN 66 A, iar aici se poate ajunge doar pe jos, cu maºini de teren sau cu ATV-uri. Zile în ºir l-au cãutat echipele de salvare, care au periat muntele, dar în zadar.

Bãrbatul parcã a intrat în pãmânt.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August 2014

Festival pentru Tatiana Stepa, la Casa de Culturã

P

rognoza meteo a schimbat locaþia de desfãºurare a festivalului de muzicã folk. Organizatorii au decis ca manifestarea sã aibã loc la Casa de Culturã Ion Dulãmiþã din Petroºani, în sala de spectacole, intrarea fiind gratuitã, iar sute de oameni au umplut, în ambele zile, sala de spectacol.

Diana MITRACHE Tatiana Stepa a fost din nou omagiatã în Valea Jiului, la sfârºitul sãptãmânii trecute, dar în sala de spectacole a casei de culturã din localitate. Asta pentru cã prognoza meteo a dat peste cap planurile organizatorilor, care doreau sã facã spectacolul în aer liber, la Brãdet. Totuºi, sala a fost aproape plinã, iar cei care au dorit sã vinã, au avut parte de un spectacol pe mãsurã, cu nume celebre. Toþi au venit pentru a-ºi aminti cã Tatiana Stepa a fost un nume, plecat de aici, din Valea Jiului.

Pe scenã era aºezat un tablou al artistei, pe care folkiºtii o iubesc ºi o apreciazã, o lumânare aprinsã ºi un trandafir roºu.

Fiul sãui, Cãtãlin Stepa a urcat pe scenã, el fiind unul dintre organizatori ºi le-a mulþumit în felul

Pompierii au donat sânge

C

riza sângelui pentru transfuzii din spitale a determinat pompierii deveni sã contribuie la refacerea stocului participând, benevol, la o acþiune de donare de sânge.

Maximilian GÂNJU Campania pompierilor se desfãºoarã pe tot parcursul aces-

care se acordã, conform legii, fiecãrui donator. Pompierii din Deva au decis ca recompensele sã fie dãruite, la sfârºitul

tei sãptãmâni, iar voluntarii îºi vor dona ºi tichetele de masã, în valoare de 65 de lei,

campaniei, copiilor unui centru din Hunedoara.

Inspectorul ºef al

Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã “Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara, locotenent colonel Viorel Demean, spune cã aceastã campanie, constând în donarea de sânge semenilor noºtri aflaþi în nevoie, a fost încã un prilej pentru pompierii hunedoreni sã-ºi demonstreze solidaritatea socialã ºi altruismul.

Orice persoanã sãnãtoasã cu vârsta

cuprinsã între 18 ºi 62 de ani, indiferent de grupa de sânge, se poate prezenta la Centrele de Transfuzie Sanguinã din Deva, Hunedoara ºi Petroºani contribuind în acest fel la salvarea unei vieþi.

Pentru ca donarea sã se desfãºoare în condiþii bune medicii recomandã, prealabil donãrii, odihnã suficientã ºi o masã din care nu trebuie sã lipseascã carnea slabã, peºtele, cerealele ºi leguminoasele.

sãu, celor care au cântat la Petroºani.

Din pãcate, organizatorii s-au temut de ploaie ºi au acceptat ideea de a concerta în salã ºi nu în aer liber, aºa cum programaserã la început.

Cap de afiº în acest spectacol a fost Mircea Vintilã, dar organizatorii l-au invitat ºi pe Vasile Mardare, Adi Beznã, Eugen Avram, ori alþi artiºti, care au vrut sã vinã.

Tatiana Stepa a cântat în "Cenaclul Flacãra", iar dupã ce a

fost interzisã de regimul comunist, a lucrat vreme de 11 ani în mina Lupeni, apoi, ca tehnoredactor de carte, la Bucureºti.

A susþinut peste 1.000 de spectacole în þarã ºi strãinãtate, iar ultimul sãu recital la susþinut în cadrul festivalului Folk You de la Vama Veche in data de 31 iulie 2009.

Tatiana Stepa a murit la 7 august 2009, la Spitalul Militar din Bucureºti. Avea 46 de ani ºi suferea de cancer uterin.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August 2014

ª

apte zile mai sunt pânã când cei 256 de mineri de la minele neviabile vor pãrãsi sistemul.

Luni, 1 septembrie 2014, va fi ultima zi de lucru pentru aceºti ortaci care vor fi disponibilizaþi.

Monika BACIU

Cei mai mulþi, ºi anume 95 de mineri care vor pleca sunt de la mina Paroºeni, 79 de la Petrila ºi 75 de la Uricani. Cei 256 de

AMR 7 zile mineri se aflã în preaviz încã de la începutul lunii august.

Pentru aceºtia s-au stabilit ºi sumele ce urmeazã sã le primeascã. Astfel, un miner va pleca cu 37.200 de lei brut.

Disponibilizaþii din acest an vor primi sumele compensatorii într-o singurã tranºã, însã nu vor beneficia de venit de completare. Potrivit conducerii societãþii, activitatea niciuneia dintre cele trei unitãþi miniere nu va fi afectatã în urma acestor plecãri. Ortacii care pãrãsesc sistemul vor

fi consiliaþi de cãtre cei de la Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de

Muncã în vedere reorientãrii profesionale.

Cele mai inedite cursuri sunt cele de expert în accesarea fondurilor europene ºi cele pentru limbile

strãine.

“Sunt chiar meserii foarte atrãgãtoare ºi interesante, electrician suprafaþã, sudor flacãra oxiacetilenicã,

D

Mircea NISTOR Astfel, dintre cei circa 200 de donatori care trec în fiecare lunã pragul acestuia, mai bine de jumãtate sunt mineri. Aceasta, chiar ºi în condiþiile în care în urmã cu câþiva

ani de zile conducerea “defunctei” CNH SA Petroºani a decis sã nu le mai plãteascã minerilor-donatori ziua liberã acordatã pentru gestul lor umanitar.

“Cândva, aveam

aproape 500 de donatori pe lunã, mai mult de jumãtate dintre aceºtia fiind mineri.

Dupã ce conducerea Companiei a aplicat acea decizie de regulament intern de a nu mai plãti ziua liberã, numãrul minerilor s-a

redus drastic dar, totuºi, ºi în continuare ei sunt singurii pe care ne putem baza.

Mai avem însã ºi tineri sau ºomeri care vin sã doneze sânge”, a spus unul dintre asis-

tenþii medicali din cadrul Laboratorului de Transfuzie Sanguinã Petroºani.

Dintre cei 200 de donatori de sânge care s-au prezentat la laborator în ultima lunã de zile, aproximativ 100 sunt sau au fost angajaþi ai unora dintre exploatãrile miniere din Valea Jiului. Printre aceºtia se numãrã ºi un proaspãt pensionar minier care, de-a lungul anilor, a donat (în total) peste 60 de litri de sânge. “În momentul în care conducerea Companiei a luat acea decizie mulþi dintre colegii mei au spus cã nu mai are niciun rost sã doneze sânge. Eu am considerat, însã, cã trebuie sã-mi fac o datorie cetãþeneascã ºi de aceea am continuat.

Cred cã nu era un efort financiar prea mare pentru CNH dacã ne plãtea ziua aia liberã, dar asta este, eu sunt un donator benevol. Nu prea sunt mulþi din ãºtia ca mine. Donez sânge din anul 1993 ºi pânã în prezent am calculat

SNÎMVJ. Anul acesta, cursurile de reorientare profesionalã nu se mai orgenizeazã prin Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþei de Muncã. În medie, pânã acum, 400 de mineri de la închideri ºi-au manifestat intenþia de a lua parte la aceste activitãþi.

(neplãtitã) în care s-a prezentat sã-ºi îndeplineascã îndatorirea cetãþeneascã. În plus, în municipiul Petroºani, cei care au la activ 5 donãri întrun singur an sunt scu-

sanitare au rãmas fãrã rezerve de sânge, Ministerul Sãnãtãþii a lansat un apel cãtre cetãþeni pentru a dona, voluntar, sânge. În judeþul Hunedoara, în care funcþioneazã 3

tiþi de plata impozitului pe casã. În acest timp, la nivel naþional, deoarece unele unitãþi

centre de transfuzie sanguinã (la Deva, Hunedoara ºi Petroºani) nu existã o astfel de problemã.

multã lume cu studii superioare ºi medii au optat pentru limbile strãine. Avem un curs pentru 15 persoane pentru meseria de expert în accesarea fondurilor europene.

Fãrã mineri, nici sânge nu ar mai fi… eºi nu sunt rãsplãtiþi pe mãsurã, minerii din Valea Jiului au rãmas principalii furnizori de sânge, reprezentând categoria socialã pe care se bazeazã Laboratorul de Transfuzie Sanguinã din Petroºani.

Este un lucru foarte interesant pentru o persoanã care vine pentru prima datã din minerit. Sãptãmîna aceasta semnãm contractele ºi urmeazã cã sãptãmîna viitoare sã stabilim programele ºi organizarea la nivelul sucursalelor”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al

cã am donat peste 60 de litri”, a precizat proaspãtul pensionar. În prezent, un miner care doneazã

sânge în Valea Jiului, este rãsplãtit cu câteva tichete de masã în valoare de 60 de lei ºi cu o motivare pentru ziua

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August 2014

Hunedoara, judeþul bogat sãrãcit de interese

R

omânia este o þarã bogatã. Aceasta are nenumãrate resurse minerale. Potrivit datelor de la Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale, judeþul Hunedoara este unul din cele mai bogate în ceea ce priveºte resursele din subsol.

Monika BACIU În ultimii doi ani, exploatarea resurselor minerale din subsolul României a devenit unul dintre cele mai importante subiecte de pe agenda publicã, mai ales în toamna anului trecut când un cetãþean rus de 42 de ani a fost prins în 19 octombrie pe Aeroportul

Internaþional "Henri Coandã" Otopeni în timp ce încerca sã pãrãseascã România având asupra sa documente ºi hãrþi geologice emise de autoritãþi ale statului român, ºi culminând zilele acestea cu protestele împotriva exploatãrii de la Roºia Montanã.

Pe teritoriul judeþele Hunedoara, Bihor ºi Cluj se gãsesc cele

mai multe resurse minerale. Judeþul Hunedoara deþine de la andezit pânã la ape minerale. Judeþul Hunedoara este bogat în resurse minerale.

Aici se extrag minereuri auro-argentifere, cãrbuni (în special huila, în Valea Jiului). Alte industrii bine reprezentate sunt cele contructoare de maºini, chimice, a

Sãnãtatea nou-nãscuþilor, la mila Ministerului Sãnãtãþii

N

ici pânã în prezent vaccinul împotriva hepatitei B nu a ajuns în judeþ. În urmã cu âteva sãptãmâni, responsabilii Ministerului Sãnãtãþii dãdeau asigurãri cã vaccinul împotriva hepatitei B care se administreazã nou-nãscuþilor va ajunge în judeþe pânã la sfârºitul lunii.

Monika BACIU Chiar ºi aºa, acest ser încã nu a fost distribuit direcþiilor de sãnãtate publicã.

Aºa se face cã doar luna aceasta în jur de 250 de nounãscuþi au fost externaþi fãrã a li se administra serul.

„Pânã acum 228 de copii trebuiau sã fie imunizaþi.

Nu ºtim când vom primi necesarul de vaccin”, au precizat responsabilii DSP Hunedoara.

Problema a plecat de la Ministerul Sãnãtãþii care nu a reuºit sã achiziþioneze

în timp util vaccinul împotriva hepatitei B. Abia la finele lunii iulie va fi achiziþionat acest ser destinat nou-nãscuþilor.

Vaccinarea antihepatitã B se efectueazã de regulã în primele 24 de ore de la naºtere.

Acest vaccin face parte din schema de vaccinare naþionalã pe care statul român o asigurã anual, gratuit, în maternitãþi, în cadrul Programului Naþional de Imunizare. Potrivit medicilor, riscul contactãrii virusului hepatic este minim în cazul bebeluºilor.

energiei electrice, de mobila, a materialelor de construcþie. Tot aici se gãsesc staþiunile cu ape termale de la Geoagiu ºi Cãlan.

România este cunoscutã ca o þarã cu un potenþial deosebit în domeniul resurselor minerale, în special petrol, gaze naturale, sare, aur, argint ºi metale neferoase. Din punct de vedere istoric, industria minera din România s-a aflat deseori în avanposturile dezvoltãrii acestei industrii în Europa, oferind metode noi de identificare ºi evaluare a

diverselor tipuri de depozite, metode care s-au dovedit ulterior

de o importanþã majorã în întreaga lume.

Contractul pentru retehnologizarea Mintiei, semnat în septembrie

ul, m-a mandatat sã spun cã pânã în data de 10 septembrie a.c., contractul privind retehnologizarea SE Mintia va fi semnat cu

Postolache, vicepreºedintele PSD Petroºani. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara a negociat cu o companie chinezã retehnologizarea grupului energetic numãrul 4 ºi pentru realizarea instalaþiilor de desulfurare la grupurile energetice 3 ºi 4 de la Mintia.

chinezii, iar informaþiile pe care le are aratã cã urmeazã sã fie retehnologizate ºi minele. O altã informaþie transmisã de domnul deputat Nistor este cã angajaþii CEH nu vor avea programul de lucru diminuat ºi se fac demersuri la Bucureºti pentru redresarea CEH-ului”, a declarat Costel

Contractul are o valoare estimatã între 200 ºi 220 de milioane de euro, finanþarea lucrãrilor se va face în baza unui acord de tipul credit furnizor. Practic va fi asiguratã de partea chinezã, urmând ca rambursarea banilor sã se realizeze într-o perioadã de zece ani, cu trei ani de graþie.

C

ontractul privind retehnologizarea Termocentralei Mintia va fi semnat în luna septembrie, iar apoi partenerii din China vor discuta investiþiile necesare în minerit.

Maximilian GÂNJU Complexul Energetic Hunedoara ar urma sã semneze pânã în data de 10 septembrie 2014, un contract cu investitori din China privind retehnologizarea termocentralei de la Mintia.

Informaþia a fost fãcutã public de deputatul Laurenþiu Nistor, preºedintele PSD Petroºani, care susþine cã de investiþii chineze vor beneficia ºi minerii din Valea Jiului cuprinºi în CEH. Liderul PSD ºi-a mandatat un vicepreºedinte de partid din Valea Jiului sã transmitã informaþia la o emisiune televizatã. „Domnul preºedinte Lurenþiu Nistor, dupã ce l-am informat cã voi participa la o emisiune care are ca temã Complexul Energetic Hunedoara ºi minerit-

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August 2014

Piaþa, mai scumpã decât supermarketul

P

iaþa, mai scumpã decât supermarketul. Legumele ºi fructele sunt mult mai scumpe în piaþã decât în supermarket-uri.

Monika BACIU La o primã vedere, legumele ºi fructele din pieþele clujene sunt mai scumpe decât în supermarketuri, diferenþa la un produs fiind ºi de câþiva lei. Cea mai mare diferenþã de preþuri dintre piaþã ºi supermarket se înregistreazã la castraveþi.

Un kilogram de castraveþi ºi roºii. În piaþã costã aproxima-

tiv 4-5 lei, pe când din supermarket poate fi achiziþionat în schimbul sumei de sub 2-3 lei. Varza costã 2,5 lei în piaþã ºi 1,59 în supermarket. ªi morcovii, þelina ºi cartofii pot fi cumpãraþi din supermarket la un preþ mai redus decât cel din piaþã. În aceste condiþii, comercianþii din pieþe dau vina pe reprezentanþii supermarketurilor.

“ne-au luat clienþii.

Nu ar trebui lãsaþi sã facã atâtea supermarketuri cã trebuie ºi noi sã trãim. La noi roºiile sunt 4 lei, dar nici nu le putem lãsa mai ieftine cã nu mai câºtigãm nimic. La supermarket preþurile

Salariaþii firmelor în insolventa nu pot fi concediaþi decît colectiv

C

oncedierea colectivã este o condiþie obligatorie pentru desfacerea contractelor de muncã ale salariaþilor din firmele în insolventa, potrivit noului Cod al insolventei.

Salariaþii firmelor aflate în insolventa vor fi concediaþi în baza Noului Cod al insolventei numai dupã parcurgerea obligatorie a unei proceduri, scrie AvocatNet.ro. Mai exact, desfacerea contractelor individuale de muncã se va putea realiza în urma concedierii colective, lucru care nu era prevãzut în vechea legislaþie. În ceea ce priveºte ordinea de platã a creanþelor, cele salariale ocupa acum poziþia a treia ºi nu a doua, însã acest lucru nu înseamnã cã salariaþii vor avea un statut mai puþin privilegiat, susþin specialiºtii. Noul Cod al insolventei introduce noutãþi în ceea ce priveºte concedierea salariaþilor debitorului aflat în insolventa.

Potrivit specialiºtilor, noile dispoziþii nu limiteazã dreptul angajatorilor de a concedia, însã aduce garanþii

suplimentare salariaþilor. Potrivit art. 123 alin. 1 din Legea nr, 85/2014, toate contractele în derulare ale angajatorului faþã de care s-a deschis procedura se menþin, situaþie valabilã ºi în cazul contractelor de muncã, a menþionat Alexandru Iorgulescu, avocat colaborator Zamfirescu Racoti & Partners.

Aceasta prevedere nu împiedica angajatorul sã procedeze, potrivit avocatului, la desfacerea contractelor de muncã ulterior deschiderii procedurii insolventei, decizia de management aparþinînd fie angajatorului debitor, dacã nu a fost ridicat dreptul de administrare, fie administratorului judiciar. "O prevedere de noutate impune avizarea prealabilã de cãtre administratorul judiciar a mãsurilor de restructurare sau a modificãrilor contractu-

lui colectiv de muncã luate de debitoare (art.

5 pct. 66 din Legea nr. 85/2014)", a explicat Alexandru Iorgulescu. Pe lîngã acest aspect, mai existã ºi alte noutãþi în ceea ce priveºte situaþia raporturilor de muncã ale persoanelor angajate în cadrul unei societãþi împotriva cãreia a fost deschisã procedura insolventei, a atras atenþia Dana Maria Petroi de la Ionescu ºi Sava.

"Astfel, ulterior deschiderii procedurii insolventei, administratorul judiciar/lichidatorul va putea proceda la desfacerea contractelor individuale de muncã ale personalului debitoarei, dar, spre deosebire de legea anterioarã, acesta nu mai este scutit de parcurgerea procedurii de concediere colectivã, termenele prevãzute de art. 71 ºi 72 din Codul Muncii fiind reduse la jumãtate. În ceea ce priveºte termenele de preaviz, acestea trebuie respectate", a explicat Dana Maria Petroi.

sunt sub 3 lei ºi normal cã lumea merge ºi ia de acolo”, spune un comerciant din piaþa centralã din Petroºani.

Clienþii spun cã aleg marfa în funcþie de calitate, dar ºi de preþ.

“Normal cã mereu cumpãr ce e mai proaspãt, dar mã uit ca în acelaºi timp sã

fie ºi ieftin. Pânã la urmã asta este. Am gãsit cartofi la supermarket cu un leu, în timp ce la piaþa sunt 1,5-2 lei. E logic cã îi iau de la supermarket”, spune un cumpãrãtor.

Nu de puþine ori pieþarii s-au plans de faptul cã supermarketurile le acapareazã clienþii.

Încep probele scrise la bac

P

robele scrise la bac. Astãzi (luni-n.r.), absolvenþii claselor de liceu vor începe examenel scrise din cadrul celei de-a doua sesiuni a examenului de bacalaureat din acest an.

Monika BACIU Probele scrise încep în 25 august, cu limba ºi literatura românã, urmând pe 26 august - limba ºi literatura maternã, 27 august - proba obligatorie a profilului ºi încheindu-se pe 29 august cu proba la alegere a profilului ºi specializãrii. Pe 1 septembrie este programatã afiºarea

rezultatelor (pânã la ora 12.00), iar depunerea contestaþiilor va avea loc în aceeaºi zi, între orele 12.00 - 16.00.

Rezultatele finale vor fi afiºate pe 4 septembrie. Examenul de bacalaureat poate fi susþinut de elevii care au absolvit liceul, indiferent de forma de învãþãmânt.

Candidaþii pot fi atât din seria curentã,

respectiv elevii care au absolvit liceul în acest an, cât ºi din seriile anterioare.

Candidaþii care au participat, dar nu au promovat examenul în sesiunile de bacalaureat organizate începând din 2003, pot solicita recunoaºterea probelor promovate anterior. Examenul de bacalaureat poate fi susþinut fãrã taxã de cel mult douã ori.

Candidaþii din promoþiile anterioare, care au susþinut de cel puþin douã ori bacalaureatul ºi care se prezintã la toate probele examenului, au plãtit 230 de lei. În celelalte cazuri, suma plãtitã a fost stabilitã diferenþiat, în funcþie de numãrul probelor pe care le va susþine candidatul.

Peste 1000 de absolvenþi de liceu hunedoreni ar trebui sã susþinã aceste probe în cursul sãptãmânii.

8 Actualitate

I

on Barbu ºi-a adunat câþiva prieteni buni ºi a organizat în aer liber, la Peºtera Bolii, un 23 august autentic. A umplut sticle de bere capitalistã, cu poezii autentice româneºti ºi a legat de ele baloane umplute cu Heliu, pe care apoi le-a lansat la apã. A fost o altfel de defilare, pe calea apei, un element din naturã.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August 2014

23 august - defilare cu poezii în sticle de bere, cu Ion Barbu Artistul Ion Barbu a fost printre puþinii oameni care ºi-au amintit de defilarea de la 23 august ºi care a ºi încercat o rememorare a evenimentelor, dar într-un mod autentic, actual. ªi-a adunat la Peºtera Bolii, într-un loc liniºtit, în poieniþã, o mânã de prieteni, care l-au ajutat sã umple sticle de bere, cu foi pe care erau scrise poezii ºi le-a lansat la apã, legându-le la gât cu baloane colorate. ªi dacã marinarii trimiteau astfel de mesaje ca un strigãt de ajutor, Barbu a fãcut totul pentru cã crede în puterea poeziei. ªi cum altfel, putea sã defileze, decât pe apã, la 23 august 2014? „Sãrbãtorim ziua de 23 august, Ziua Naþionalã a României, ziua când ne-am eliberat de prejudecãþi. În fiecare sticlã, am pus cele mai bune poezii româneºti.

Sunt 100 de poeme olografe, aparþinând poeziei româneºti actuale, introduse în 100 de sticle capitaliste.

Am primit de la 100 de poeþi români, 100 de poeme, scrise de mâna lor. Ei fac parte dintr-un proiect denumit Sticle pentru minte, inimã ºi

Acesta nu este primul eveniment pe care caricaturistul din Petrila îl organizeazã, dar este primul la care pune în valoare elementul APÃ.

Anul trecut, Ion Barbu s-a folosit de elementul AER ºi de lampioane, pe care a scris poezii ºi le-a lansat spre cer de la mina Petrila. Tot el ne-a mãrturisit cã niciunul nu s-a mai întors de acolo de sus, semn cã cel din Cer a apreciat poezia

literaturã, pe care l-am fãcut împreunã cu fiul meu, cuprinºi în douã volume, în condiþii grafice deosebite, care acum, zilele astea, aºteaptã editorul, ca sã fie rãspândite în masã.

Avem tot ce existã mai bun în poezia româneascã de la A la Z”, a spus Ion Barbu, vorbind despre poeziile din sticlele de bere cu dop.

Deºi la 23 august era defilare cu poezii patriotice, acum Ion Barbu a pus în sticle poezii destinate României, pe care le-a lansat în Peºtera Bolii, la apã ºi le-a trimis spre Marea Neagrã.

Gestul este ºi el similar

cu cel al marinarilor care puneau în sticle strigãte de ajutor. „Având în vedere cã poezia româneascã este într-o mare suferinþã, iar poeþii la fel, cred cã mesajele din sticlã, pot fi luate ºi drept un strigãt de ajutor. Dacã pierdem un poem, alte 10 din urmã vin sã-l înlocuiascã. În poezie, ca ºi în naturã, nimic nu se pierde”, a spus Ion Barbu, care a mai lansat la apã, poeme scrise pe bãrcuþe din hârtie, tot pe cursul de la Peºtera Bolii.

româneascã autenticã.

Barbu s-a folosit ºi de elementul PÃMÂNT ºi a scris poezii pe sute de pietre, din care a creat o structurã, iar anul viitor vrea sã se foloseascã de FOC, ultimul element ce i-a mai rãmas. Ion Barbu a promis, la 23 august 2014, cã va scrie poezii pe bucãþi de lut, le va arde în cuptoarele de la Horezu ºi cu bucãþile astfel create, va capi-

tona exteriorul unei case, lansând astfel licitaþia pentru cei care cred cã pot deþine Casa poeziei. „Acest eveniment face parte dintr-un proiect vast, Poezia româneascã, în cele 4 elemente primordiale ale sale. Noi deja am realizat primele douã elemente, AERUL ºi PÃMÂNTUL. Acum dãm drumul la evenimentul ce se va finaliza cu un volum, referitor la APÃ, iar probabil anul viitor încheiem acest ciclu cu FOCUL. ªtiþi cã anul trecut, în curtea minei Petrila, am dat drumul cãtre Dumnezeu, la 100 de lampioane inscripþionate cu poezie româneascã. Din fericire, nu s-a întors niciunul, semn cã acolo sus au fost bine primite ºi ne

bucurãm sã avem foarte sus acolo, un cititor pe mãsurã. Elementul PÃMÂNT s-a concretizat cu un mic ajutor din partea fotografului Marin Raica. 2.400 a de pietre au fost pictate, fiecare cu un cuvânt. Au fost montate apoi ºi avem astfel o antologie de poezie româneascã în 2.400 de pietre.

FOCUL, deºi nu voi da foc poeziei, cu ajutorul unor olari de la Horezu, inscripþionez poezii pe lut. Vor fi niºte tãbliþe ce vor fi date focului ºi vor rezulta 100 de tãbliþe poetice, care vor împodobi pe exterior o casã. O casã pe care o doresc a poezei. Nu am gãsit locaþia, dar declar aici licitaþia deschisã”, a mai spus Ion Barbu.

Ion Barbu este cunoscut pentru faptul cã iubeºte literatura ºi cã poezia face parte din viaþa sa, iar la 23 august 2014, a mãrturisit la Peºtera Bolii care este poetul sãu favorit. „Poetul drag mie de mult timp, care a murit, însã, tânãr, se numeºte Aurel Dumitraºcu ºi era din piatra Neamþ ºi ca sã încheiem, vã dau un vers din el, care mie mi-a plãcut foarte mult: BIBLIOTECI ÎNTREGI M-AU CERUT DE BÃRBAT”, a conchis Ion Barbu.

Diana MITRACHE

8 Actualitate

I

on Barbu ºi-a adunat câþiva prieteni buni ºi a organizat în aer liber, la Peºtera Bolii, un 23 august autentic. A umplut sticle de bere capitalistã, cu poezii autentice româneºti ºi a legat de ele baloane umplute cu Heliu, pe care apoi le-a lansat la apã. A fost o altfel de defilare, pe calea apei, un element din naturã.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August 2014

23 august - defilare cu poezii în sticle de bere, cu Ion Barbu Artistul Ion Barbu a fost printre puþinii oameni care ºi-au amintit de defilarea de la 23 august ºi care a ºi încercat o rememorare a evenimentelor, dar într-un mod autentic, actual. ªi-a adunat la Peºtera Bolii, într-un loc liniºtit, în poieniþã, o mânã de prieteni, care l-au ajutat sã umple sticle de bere, cu foi pe care erau scrise poezii ºi le-a lansat la apã, legându-le la gât cu baloane colorate. ªi dacã marinarii trimiteau astfel de mesaje ca un strigãt de ajutor, Barbu a fãcut totul pentru cã crede în puterea poeziei. ªi cum altfel, putea sã defileze, decât pe apã, la 23 august 2014? „Sãrbãtorim ziua de 23 august, Ziua Naþionalã a României, ziua când ne-am eliberat de prejudecãþi. În fiecare sticlã, am pus cele mai bune poezii româneºti.

Sunt 100 de poeme olografe, aparþinând poeziei româneºti actuale, introduse în 100 de sticle capitaliste.

Am primit de la 100 de poeþi români, 100 de poeme, scrise de mâna lor. Ei fac parte dintr-un proiect denumit Sticle pentru minte, inimã ºi

Acesta nu este primul eveniment pe care caricaturistul din Petrila îl organizeazã, dar este primul la care pune în valoare elementul APÃ.

Anul trecut, Ion Barbu s-a folosit de elementul AER ºi de lampioane, pe care a scris poezii ºi le-a lansat spre cer de la mina Petrila. Tot el ne-a mãrturisit cã niciunul nu s-a mai întors de acolo de sus, semn cã cel din Cer a apreciat poezia

literaturã, pe care l-am fãcut împreunã cu fiul meu, cuprinºi în douã volume, în condiþii grafice deosebite, care acum, zilele astea, aºteaptã editorul, ca sã fie rãspândite în masã.

Avem tot ce existã mai bun în poezia româneascã de la A la Z”, a spus Ion Barbu, vorbind despre poeziile din sticlele de bere cu dop.

Deºi la 23 august era defilare cu poezii patriotice, acum Ion Barbu a pus în sticle poezii destinate României, pe care le-a lansat în Peºtera Bolii, la apã ºi le-a trimis spre Marea Neagrã.

Gestul este ºi el similar

cu cel al marinarilor care puneau în sticle strigãte de ajutor. „Având în vedere cã poezia româneascã este într-o mare suferinþã, iar poeþii la fel, cred cã mesajele din sticlã, pot fi luate ºi drept un strigãt de ajutor. Dacã pierdem un poem, alte 10 din urmã vin sã-l înlocuiascã. În poezie, ca ºi în naturã, nimic nu se pierde”, a spus Ion Barbu, care a mai lansat la apã, poeme scrise pe bãrcuþe din hârtie, tot pe cursul de la Peºtera Bolii.

româneascã autenticã.

Barbu s-a folosit ºi de elementul PÃMÂNT ºi a scris poezii pe sute de pietre, din care a creat o structurã, iar anul viitor vrea sã se foloseascã de FOC, ultimul element ce i-a mai rãmas. Ion Barbu a promis, la 23 august 2014, cã va scrie poezii pe bucãþi de lut, le va arde în cuptoarele de la Horezu ºi cu bucãþile astfel create, va capi-

tona exteriorul unei case, lansând astfel licitaþia pentru cei care cred cã pot deþine Casa poeziei. „Acest eveniment face parte dintr-un proiect vast, Poezia româneascã, în cele 4 elemente primordiale ale sale. Noi deja am realizat primele douã elemente, AERUL ºi PÃMÂNTUL. Acum dãm drumul la evenimentul ce se va finaliza cu un volum, referitor la APÃ, iar probabil anul viitor încheiem acest ciclu cu FOCUL. ªtiþi cã anul trecut, în curtea minei Petrila, am dat drumul cãtre Dumnezeu, la 100 de lampioane inscripþionate cu poezie româneascã. Din fericire, nu s-a întors niciunul, semn cã acolo sus au fost bine primite ºi ne

bucurãm sã avem foarte sus acolo, un cititor pe mãsurã. Elementul PÃMÂNT s-a concretizat cu un mic ajutor din partea fotografului Marin Raica. 2.400 a de pietre au fost pictate, fiecare cu un cuvânt. Au fost montate apoi ºi avem astfel o antologie de poezie româneascã în 2.400 de pietre.

FOCUL, deºi nu voi da foc poeziei, cu ajutorul unor olari de la Horezu, inscripþionez poezii pe lut. Vor fi niºte tãbliþe ce vor fi date focului ºi vor rezulta 100 de tãbliþe poetice, care vor împodobi pe exterior o casã. O casã pe care o doresc a poezei. Nu am gãsit locaþia, dar declar aici licitaþia deschisã”, a mai spus Ion Barbu.

Ion Barbu este cunoscut pentru faptul cã iubeºte literatura ºi cã poezia face parte din viaþa sa, iar la 23 august 2014, a mãrturisit la Peºtera Bolii care este poetul sãu favorit. „Poetul drag mie de mult timp, care a murit, însã, tânãr, se numeºte Aurel Dumitraºcu ºi era din piatra Neamþ ºi ca sã încheiem, vã dau un vers din el, care mie mi-a plãcut foarte mult: BIBLIOTECI ÎNTREGI M-AU CERUT DE BÃRBAT”, a conchis Ion Barbu.

Diana MITRACHE

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August2014

Costel Avram:

“Domnul Vochiþoiu a avut doar de douã ori întrevederi cu mine pe tema Apa Serv. O datã îl interesa cum sã facem sã trecem peste faptul cã l-am prins furând apã la societãþile din subordinea sa ºi a doua oarã îl interesa sã-i dau contracte de lucrãri ºi servicii pentru aceleaºi firme...”

Marius MITRACHE Senatorul Haralambie Vochiþoiu s-a aruncat la sfârºitul sãptãmânii trecute la gâtul managerului SC Apa Serv, Costel Avram, pe care-l acuza cã doreºte sã creascã în mod nejustificat preþul la apã ºi la canalizare în Valea Jiului, mascându-ºi astfel incompetenþa managerialã. Adevãrul este însã altul, iar oamenii din Valea Jiului trebuie, o datã pentru totdeauna, sã-i vadã adevãrata faþã a “Senatorului Resturilor”.

Circul pe care l-a fãcut Vochiþoiu nu a fost altceva decât încercarea acestuia de a atrage atenþia opiniei publice asupra unui “Conducerea Apa Serv Valea Jiului a luat act de noile declaraþii populiste ale senatorului Haralambie Vochiþoiu, referitoare la managementul serviciilor de alimentare cu apã ºi canalizare din Valea Jiului, fãcute în cadrul conferinþei de presã din 22 august 2014. În virtutea unei corecte informãri a opiniei publice, directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram, este îndreptãþit sã facã urmãtoarele precizãri: Nu mai este o surprizã pentru nimeni ca, în pragul fiecãrei campanii electorale, micuþul epigon cu pretenþii de mare om politic, care se pretinde a fi Haralambie Vochiþoiu, cunoscut în Valea

foc de paie, în timp ce actualul Guvern, din care face parte ºi partidul în care se aflã, pune lacãt pe toate minele din Valea Jiului. Dupã cum am ºi arãtat, de altfel, în timp ce o parte din politicienii locali, primari, ori oameni de afaceri, participau, la Petroºani, la un miting de susþinere a zonei, pe Vochiþoiu îl durea fix în “ghitarã”...

Iar pentru ca toþi locuitorii Vãii Jiului sã cunoascã adevãrata situaþie a societãþii Apa Serv, ºi sã vadã reaua credinþã a “senatorului resturilor” prezentãm integral comunicatul conducerii Apa Serv Valea Jiului fãrã niciun alt comentariu.

Jiului ºi sub renumele de „senatorul resturilor”, sã aducã în dezbaterea politicã activitatea SC Apa Serv Valea Jiului. ªi de aceastã datã, Vochiþoiu se declarã preocupat de perspectiva majorãrii tarifelor pentru serviciile de apã ºi canalizare într-un mod pervers, mincinos ºi populist. În realitate, nu reuºeºte decât sã joace un nou rol „de paie” într-o piesã de duzinã.

Pentru informarea corectã ºi exactã a opiniei publice, doresc sã readuc în atenþie câteva aspecte relevante: SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani este beneficiar al unui proiect de investiþii realizat pe fonduri europene menit sã asigure celor 150.000

de consumatori, servicii de alimentare cu apã potabilã 24 de ore din 24 ºi servicii de canalizare, toate în standarde europene de calitate. Dacã s-ar fi interesat la modul serios de acest subiect sau pur ºi simplu dacã ar fi citit presa localã, senatorul Vochiþoiu ar fi aflat desigur cã, pentru susþinerea acestui proiect de dezvoltare, Apa Serv Valea Jiului a adoptat ºi un Plan de tarifare a serviciilor oferite beneficiarilor sãi, aprobat de toate Consiliile locale din localitãþile Vãii Jiului ºi de Consiliul judeþean Hunedoara, plan care prevede o creºtere gradualã a tarifelor, care astãzi ar fi trebuit sã fie de 11,00 lei.

Dupã cum se ºtie, din anul 2011 nu a mai fost ajustat preþul

apei, nici mãcar cu inflaþia. Acest fapt a fost posibil tocmai graþie unui management performant, responsabil ºi eliberat de constrângerile de ordin politic. Graþie acestui mod de abordare a managementului societãþii, în toþi aceºti ani am reuºit sã pãstrãm nemodificat preþul apei, care a ajuns undeva la coada clasamentului pentru servicii similare prestate de alþi operatori din România. În plus, astãzi, tot datoritã unui management responsabil, SC Apa Serv Valea Jiului nu mai are nici un fel de datorii la stat, nu are credite contractate la bãnci ºi reuºeºte

sã-ºi achite, fãrã probleme, obligaþiile de naturã salarialã faþã de angajaþii sãi. Mai mult decât atât, tot în aceºti ani, Apa Serv a reuºit sã recupereze de la Ministerul Finanþelor toate bunurile care i-au aparþinut ºi chiar sã punã în execuþie câteva importante investiþii finanþate din bugetul propriu.

Din nefericire, în ultimii ani, ºi societatea noastrã la fel ca majoritatea agenþilor economici din România, este afectatã de creºterile semnificative de taxe impuse de autoritãþi (vezi cazul majorãrii accizei la carburanþi, taxa pe stâlp, taxele ºi impozitele

locale, etc.) ºi de majorarea constantã a drepturilor ce decurg din salarizarea personalului. Toate aceste constrângeri, ne obligã sã cãutãm soluþii responsabile pentru a pãstra societatea pe linia de plutire ºi pentru a ne onora obligaþiile faþã de consumatori la cel mai înalt nivel de calitate, aºa cum ne-am asumat acest lucru. În acest sens, soluþia indexãrii cu rata inflaþiei a tarifelor, asupra cãreia personal am informat populaþia ºi opinia publicã încã de la începutul acestui an, deºi nu este una pe placul nostru, este una necesarã ºi, în bunã parte, oamenii au înþeles acest lucru.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August 2014 Pentru cã la rândul meu sunt ºi om politic, puteam la fel de bine ca ºi domnul Vochiþoiu sã iau o decizie populistã ºi sã propun aºa, ca pentru alegeri, scãderea preþului la apã. Eu însã, spre deosebire de domnul Vochiþoiu, sunt ºi manager al Apa Serv, dar ºi un om politic responsabil. Ceea ce nu ºtie domnul Vochiþoiu, preocupat doar de aspectele populiste ºi mai puþin de cele realiste, este cã propunerea de ajustare a tarifelor cu rata inflaþiei, este avizatã nu doar de ANRSC (prin avizul nr.

216793 din 18.08.2014) ci inclusiv de Consiliul de

Administraþie al societãþii. Aºa se face cã, în tentativa sa de a pasa aceastã chestiune în barca politicã a ACL, domnul Vochiþoiu nu face altceva decât sã loveascã în partidul pe care declarã cã-l susþine acum cu toatã suflarea sa. Lucru care nu ne surprinde la un personaj politic care, pânã mai ieri, se bãtea cu pumnul în piept cã „ciocoii” lui Ponta trebuie sã dea o lege pentru susþinerea familiilor cu venituri reduse din Valea Jiului la plata facturilor pentru apã. Personal, cred cã legea este la fel de necesarã, chiar dacã, între timp, senatorul „poporului” a trecut în

barca „ciocoiului”.

De altfel, încã din 10 martie 2014 (conform adresei prezentate în anexã) i-am solicitat senatorului Vochiþoiu sã ne susþinã în acest sens, prin promovarea unei noi iniþiative legislative pe acest subiect. Dacã ar fi dorit cu adevãrat sã-i sprijine pe cei 150.000 de beneficari ai serviciilor Apa Serv Valea Jiului, domnul Vochiþoiu ar fi rãspuns invitaþiei mele de a face acest lucru, inclusiv în Parlament ºi prin lobby la Guvern, pentru a se gãsi soluþii pentru susþinerea familiilor nevoiaºe, mãcar la plata facturilor pentru consumul de apã. N-a rãspuns însã nici pânã astãzi acestei solicitãri. Îi reamintesc domnului Vochiþoiu cã un om politic respectat se cunoaºte dupã faptele sale ºi nu dupã vorbele în vânt pe care le aruncã între douã deplasãri în strãinãtate pe banii românilor.

Numai cã domnul Vochiþoiu pare mai interesat de bunãstarea poporului iranian decât de cea a celor care l-au propulsat în Senatul României.

Poate cã opinia publicã trebuie sã ºtie cã, în realitate, domnul

pe stradã cu primarul Petroºaniului, cã atunci când este vorba despre oamenii Vãii Jiului, despre viitorul acestei zone, prefer sã mã comport ca un om politic responsabil ºi sã merg alãturi de un alt om implicat ºi responsabil cum este Tiberiu Iacob Ridzi, decât sã fac pe menestrelul la terasã la Raj Tunaru sau sã lansez teme populiste rãsuflate, cum procedeazã cel care se pretinde senator al Vãii Jiului.

Vochiþoiu a avut doar de douã ori întrevederi cu mine pe tema Apa Serv. O datã îl interesa cum sã facem sã trecem peste faptul cã l-am prins furând apã la societãþile din subordinea sa ºi a doua oarã îl interesa sã-i dau contracte de lucrãri ºi servicii pentru acelaºi firme, plãtite de la bugetul Apa Serv. Pentru un om cu astfel de nãravuri, nici nu mã mai mirã cã tot la furt a apelat ºi pentru a face rost de informaþiile privind intenþia Apa Serv de a ajusta tarifele de operare, deºi fiind vorba de informaþii publice puteam sã-i ofer chiar eu datele exacte dacã solicita acest lucru. Cu atît mai mult cu cât, aceste informaþii le-am prezentat chiar eu, în ultimele 3 luni, în presã.

Numai cã domnul Vochiþoiu nu are de unde sã

ºtie acest lucru, fiind mult mai preocupat de plimbãrile prin Europa ºi înfrãþirea cu...

Iranul.

Dincolo de aceste aspecte, mai simt nevoia sã precizez, ca rãspuns la acuzaþia cã, în urmã cu câteva zile, la un miting, am defilat

În ceea ce priveºte SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani, vã asigur cã toate deciziile legate de acest important agent economic, sunt luate strict în conformitate cu prevederile legii, fãrã ingerinþe politice ºi cu acordul tuturor factorilor cu responsabilitate în buna coordonare a activitãþii acesteia ºi în deplin respect faþã de beneficiarii serviciilor noastre.

Petroºani, 24.08.2014 Director general, Costel AVRAM

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August2014

Fiecare varã, o povarã. Auditivã ºi olfactivã N

u puþini sunt locuitorii localitãþilor din Valea Jiului care sunt înnebuniþi de aerotermele, miasmele, scandalurile ºi zgomotele emanate de restaurantele sau terasele de varã în apropierea cãrora au nefericirea de a domicilia. Din acest motiv, oamenii au fãcut nenumãrate plângeri cãtre autoritãþile locale sau au ajuns chiar pânã în instanþã, dar lãcaºurile de „inculturã” respective continuã sã funcþioneze liniºtite, neabãtute ºi nederanjate de cei care ar trebui sã le deranjeze activitatea deloc silenþioasã ºi neconformã cu legile în vigoare.

Unul dintre focarele de zgomot se aflã situat în (...) ºi anume restaurantul (...)

Deranjaþi de activitatea terasei de varã a respectivului stabiliment, cetãþenii domiciliaþi în apropierea acestuia au fãcut mai multe plângeri care au ajuns la Poliþie, Primãrie sau Prefecturã. Mai exact, aceºtia au solicitat suspendarea autorizaþiei de funcþionare a lãcaºului pe motiv cã „produce zgomote ºi nu se pot odihni”. „Noi am verificat ºi am constatat cã restaurantul respectiv se aflã în regulã cu toate actele.

Acum, corect ar fi ca patronul restaurantului sã comande un studiu de impact ºi atunci s-ar vedea dacã zgomotul depãºeºte limitele admise”, au precizat reprezentanþii primãriei din respectiva localitate. „Îi cunosc eu foarte bine pe cetãþenii care umblã cu tot felul de sesizãri ºi reclamaþii, dar care au fost iniþial de acord cu funcþionarea restaurantului ºi chiar au semnat cã sunt de acord cu acest lucru. Sã ne mai lase în pace pentru cã noi funcþionãm legal”, a precizat patronul respectivului stabiliment.

Un alt caz este al restaurantului (...) care ºi el îi înnebuneºte pe vecini, în special în zilele în care aici sunt organizate nunþi, botezuri, chiolhanuri, zile onomastice sau alte sindrofii. Adicã aproape zilnic sau, mai exact spus, nocturnic.

Amplasat în mijlocul unui cartier de blocuri, dar ºi în imediata vecinãtate a sediului unei Protopopii Ortodoxe, acesta s-a ales cu numeroase reclamaþii care au ajuns chiar ºi pânã la preºedinþia României. „Este adevãrat, am ajuns pânã la preºedintele þãrii, dar nu s-a întâmplat absolut nimic. A fost suspendatã activitatea pe termen de câteva sãptãmâni dupã care chefurile au reînceput în forþã ºi se þin lanþ.

Aproape în fiecare noapte avem parte de scandaluri, certuri, urlete ºi mult, mult zgomot. Nu ºtiu ce se poate face ca sã scãpãm de zgomotul ºi debandada asta legislativã”, a spus un preot. „Nici nu aveþi idee cum sunã vocea unui beþiv pe la ora 2 din noapte. În plus, parcã locuim într-o parcare pentru cã taxiurile vin

ºi claxoneazã minute în ºir, pânã când cei care le-au comandat binevoiesc sã-ºi facã apariþia. În ceea ce priveºte muzica ºi aceasta lasã mult de dorit. Dacã ar fi una de calitate aº mai înþelege dar ne-am sãturat sã audiem tânguirile maneliºtilor care se întind pânã pe la ora 5. Ziua ne înnebunesc cu hota care face un zgomot infernal ºi ne aruncã tot felul de miasme iar noaptea cu muzica.

Abia aºtept sã vinã iarna pentru cã atunci este ceva mai liniºte”, a spus un cetãþean, sãtul de muzica lãutãreascã la intensitãþi înalte ºi de mirosul de ºniþele.

Alt lãcaº, altã sursã de zgomot ºi nemulþumire printre vecinii nefericiþi ai acestuia.

Amplasat în imediata vecinãtate a unui spital, restaurantul (...) îi înnebuneºte pe medicii

ºi pacienþii care, ºi aºa, au destule probleme de sãnãtate. „La noi în secþie sunt internaþi oameni cu grave probleme de sãnãtate care, în special pe timp de noapte, sunt deranjaþi de muzica ºi zgomotul furnizate de cãtre restaurantul respectiv.

Am fãcut mai multe sesizãri dar, pânã în

prezent, nu s-a întâmplat nimic ºi activitatea acestuia continuã neabãtutã, la fel ºi chefurile pânã târziu în noapte”, a precizat unul dintre medicii spitalului.

P.S. În cazul în care cineva se întreabã de ce nu am mai dat numele restaurantelor,

teraselor sau localitatea în care îºi deruleazã activitatea rãspunsul este unul foarte simplu: „M-am cam sãturat sã tot fiu chemat prin „sãlile paºilor pierduþi”, adicã pe la judecãtorie. Cam asta este libertatea presei în anul de graþie 2014...

Mir cea NISTOR

Luna August Luni: Supa crema de ciuperci cu crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii/Mozzarella pane cu cartofi natur Salatã/Desert Marþi: Supa minestrone/Ciorba de burtã Valdostana din pui cu legume mexicane/Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi

prãjiþi/ªniþel pane de porc cu cartofi sãseºti Salatã/Desert Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtura/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi Salatã/Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi piure/Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August2014

Conflict de competenþã

Dezvoltarea staþiunii Straja a ajuns la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie n timp ce turismul este în Îsuferinþã, procesele prin care Primãria Lupeni încearcã sã stoarcã bani de la autoritãþile guvernamentale în vederea continuãrii lucrãrilor în Straja se plimbã între Tribunalul Hunedoara ºi Curtea de Apel Bucureºti.

Datã în judecatã de firmele care au executat o parte a lucrãrilor din proiectul de dezvoltare a Staþiunii Straja, Primãria Lupeni a chemat, la rândul ei, la barã autoritãþile statuilui pe care le considerã

responsabile de blocarea proiectului.

Este vorba despre Ministerul Finanþelor Publice, Ministerul Dezvoltãrii regionale ºi Administraþiei Publice, Ministerul Erconomiei, Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism, precum ºi Autoritatea

Zile peste zile.

Omagiale…

Î

n acest an, anunþat drept altul de crizã, aproape toate localitãþile din Valea Jiului au avut sau vor avea câte ceva de serbat. Ba o zi a berii, ba una a comunei, oraºului sau municipiului, în pregãtire aflându-se acuma ºi niºte zile ale recoltei. Începând din Estul Vãii, de la Bãniþa ºi pânã în Vest, la Uricani, Valea Jiului s-a aflat, ºi se va mai afla, într-o continuã sãrbãtoare.

Ce-i drept, edilii au precizat de nenumãrate ori cã banii necesari organizãrii anumitor celebrãri ºi sãrbãtori nu sunt alocaþi de la bugetele locale sãrãcite, ci vin din unele sponsorizãri, dar aceasta este o cu totul altã discuþie. În timp ce sãrbãtorile se þin lanþ, Valea ºi mulþi dintre locuitorii ei se îneacã tot mai mult în mizerie, sãrãcie ºi boli, pentru aceºtia nu prea fiind gãsiþi bani din sponsorizãri... În afarã de acþiunea alimentarã prin care

Naþionalã pentru Turism. Sunt cel puþin 4 dosare în care Primãria Lupeni are fie calitatea de pârât, reclamant fiind consatructorul proiectului, în timp ce instituþiile guvernamentale sunt chemate în garanþie, fie chiar municipiul Lupeni – prin primar a fpãcut reclamaþia

Uniunea Europeanã ajutã unele categorii sociale cu fãinã, mãlai, biscuiþi sau zahãr. Bune ºi astea totuºi la ceva, mai ales cã se dau ºi nu se iau. Aproape 20.000 de amãrâþi vor beneficia (ºi în toamna acestui an) de aceste ajutoare alimentare. În rest, nimeni nu mai ajutã pe nimeni ci, cu toþii o þin într-o perpetuã serbare. Numai Aninoasa nu a celebrat în acest an ceva, nu de alta, dar localitatea se aflã în faliment, însã nici aici timpul nu este pierdut…

Pentru perioada imediat urmãtoare se anunþã un adevãrat carnaval al zilelor recoltei, în condiþiile în care mulþi nu mai au ce pune pe masã dupã ce au fost daþi afarã din servicii sau s-au trezit cu salariile reduse la absurd. Deci, vãijienii vor fi din nou invitaþi la petrecere, cu burta goalã, dar cu formaþii expirate, într-o Vale a Jiului transformatã într-un morman de gunoaie.

Mir cea NISTOR

împotriva ministerelor menþionate. Numai cã instanþa este departe de a face luminã în privinþa autoritãþii care ar trebui sã asigure finanþarea. Dosarele s-au aflat inmiþial pe masa de lucru a magistraþilior de la Tribunalul Hunedoara. Rând pe rând, aceºtia au declinat competenþa în favoarea Curþii de Apel Bucureºti – Secþia Contencios Administrativ. Numai cã ºi judecãtorii de aici au pasat rãspunderea, înapoi la Tribunalul Hunedoara - Secþia Contencios Administrativ ºi Fiscal.

Numai cã, îna cest caz, s-a ivit conflictul negativ de competenþã, aºa cã a fopst sesizatã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie în vederea soluþionãrii acestuia. Un singur dosar maie ste pe rolul Curþii de Apel Bucureºti, în care Municipiul Lupeni este

reclamant, iar Acomin a formulat cerere de intervenþie. Restul dosarelor aºteaptã sã fie stabilitã o instanþã pentru a putea fi judecate.

A

sociere pentru lucrãri pe datorie Acomin este constructorul care a montat telegondola din Straja ºi care are de încasat mai multe de 16 milioane de lei de la Primãria Lupeni cu tot cu penalitãþi de

întârziere. ªi aceeaºi societate mai are dopuã procese pe rolul tribunalului Hunedoara împotriva Unitãþii Administrativ Teritoriale Municipiul ªlupeni cu obiect „ordonanþã de platã”, al cãror termen de judecatã este data de 27 august.

Potrivit datelor oficiale, pentru domeniul schiabil din Straja, Primãria Lupeni are de încasat aproape 50 de milioane de lei de la Guvern, bani pe care trebuie sã îi achite firmelor intrate în asociere - Acomin ºi Termogaz Company care au executat lucrãri. Staþiunea Straja este cuprinsã într-un amplu program de dezvoltare, respectiv „Schi în România”, în valoare de 45 de milioane de euro, fãrã TVA. Car men COSMAN-PREDA

14 Program & Horoscop

10:00 Stele de 5 stele 11:00 Teleshopping 11:30 Profesioniºtii...

12:20 Discover România 12:30 În grãdina Danei 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Trandafirii sãlbatici 19:35 Discover România 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 În copac 22:50 Maºini, teste ºi verdicte

10:30 11:15 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 16:30 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:30 23:00

10:00 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Trãsniþii din Queens Teleshopping Focus Fata din lift Focus Walker, poliþist texan Focus Râzi ºi câºtigi Vrei sã fii milionar?

Colierul de turcoaze Trãsniþii Click!

ªtirile dimineþii Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 România, acum Bunã seara, România Butonul de panicã Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August 2014

10:00 10:50 11:10 13:00 14:00 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 23:00

7:00 ªtirile Pro TV În gura presei 10:05 Tânãr ºi neliniºtit Teleshopping Mireasã pentru fiul meu 11:00 Prieteni din dragoste 13:00 ªtirile Pro TV Observator Mireasã pentru fiul meu 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Nepreþuit Observator Mireasã pentru fiul meu 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Trãieºte-þi vara Observator 19:00 ªtirile Pro TV Observator special 20:30 Jocul asasinilor Poftiþi pe la noi!

22:30 ªtirile Pro TV Ben Hur 23:05 Spartacus: Rãzbunarea

21 martie *** 20 aprilie Intuiþia vã ajutã sã rezolvaþi cu bine problemele de serviciu. Cu colegii de serviciu ºi ºefii vã înþelegeþi foarte bine, ba chiar vã susþin. Dupã-amiazã, s-ar putea sã primiþi vizita unor prieteni care vã propun sã plecaþi într-o cãlãtorie.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Pastila Vouã Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Victorie totalã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Fugarul Fosta mea iubire

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 D-Paparazzi 11:00 Asta-i România!

12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Pastila de râs Medicament fãrã efecte secundare 14:15 O mãrit pe mama soacrã!

15:45 Teleshopping 16:30 Nuntã cu surprize 18:45 ªtirea zilei

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Lyon - Lens 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Lyon - Lens 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Nantes Monaco 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Nantes Monaco 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Barcelona Elche 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal: Barcelona Elche 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Rezumat UEFA Champions League 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Astãzi pot avea loc schimbãri în bine pe plan social ºi profesional. S-ar putea sã fiþi nevoit sã plecaþi de urgenþã într-o delegaþie. Cu acestã ocazie puteþi rezolva ºi câteva probleme legate de casã.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Puteþi sã vã faceþi planuri de viitor ºi sã începeþi noi activitãþi în domeniul social. Aveþi o sensibilitate mai mare decât de obicei.

Vã simþiþi foarte bine în compania prietenilor ºi a persoanei iubite.

10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 18:30 19:15 20:15 21:15 22:30

21

23 iulie *** 22 august

Sunteþi foarte optimist ºi aveþi o imaginaþie de invidiat. Vã nemulþumeºte faptul cã nu aveþi fonduri suficiente pentru a începe o afacere. Puneþi-vã inventivitatea la lucru! Dupãamiazã s-ar putea sã suferiþi o dezamãgire sentimentalã.

23 august *** 22 septembrie

Nu vã lãsaþi afectat de lipsa de corectitudine a cuiva din anturaj!

Fiþi prudent ºi nu promiteþi nimic dacã nu sunteþi sigur cã puteþi sã vã þineþi de cuvânt. Dupã-amiazã, vã simþiþi mai în largul dumneavoastrã, mai ales dupã o vizitã la musafiri dragi.

Graþie intuiþiei ºi sensibilitãþii, puteþi avea succes pe plan profesional ºi social. Profitaþi de acest moment favorabil! S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã, în interes de familie.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Zi bunã, mai ales pentru preocupãri artistice. Intuiþia ºi sensibilitatea vã stimuleazã creativitatea. Dacã aveþi ocazia sã începeþi o nouã activitate, nu ezitaþi. Aveþi mari ºanse de reuºitã pe plan profesional, intelectual.

Dimineaþa simþiþi nevoia sã faceþi o schimbare în casã. Va trebui sã faceþi mai multe drumuri scurte, împreunã cu partenerul de viaþã.

Organizaþi-vã mai eficient.

Profitaþi de ajutorul pe care vi-l oferã o rudã mai în vârstã!

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa este posibil sã survinã evenimente neaºteptate, care vã împiedicã sã vã respectaþi programul. S-ar putea sã primiþi musafiri din altã localitate sau sã plecaþi dumneavoastrã în vizitã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi succes în activitãþile legate de cãmin ºi în afaceri. Sunteþi dornic sã faceþi schimbãri în casã ºi pe plan financiar. Familia vã poate ajuta, dar trebuie sã nu vã gândiþi numai la dumneavoastrã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa vã este imposibil sã vã respectaþi programul. Ar fi bine sã vã planificaþi treburile importante pentru altã datã.

S-ar putea sã vã întâlniþi cu un fost coleg.

21 februarie *** 20 martie Aveþi o zi foarte încãrcatã, cu multe probleme de rezolvat la serviciu ºi acasã. Ambiþia ºi ideile originale vã ajutã sã duceþi totul la bun sfârºit. Relaþiile cu cei din jur sunt excelente. Þineþi cont ºi de pãrerile partenerului de viaþã!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August 2014

DSP face un apel hunedorenilor ca sã doneze sânge n aceastã perioadã, sistemul sanitar se confruntã cu o acutã lipsã de sânge, la centrele de transfuzii prezentându-se cu 20-25% mai puþini donatori faþã de media obiºnuitã, situaþie ce ar putea conduce la deteriorarea stãrii de sãnãtate a unor pacienþi sau, mai grav, chiar la pierderi de vieþi omeneºti.

aþiile de urgenþã ºi dezastre reduce riscul complicaþiilor imunologice scade presiunea asupra familiei pacientului de a gãsi donatori susþine spiritul de generozitate putând deveni la rândul sãu un viitor potenþial donator

Ministrul sãnãtãþii, domnul Nicolae Bãnicioiu, a lansat un apel la solidaritate umanã, încurajând populaþia sã doneze sânge.

Pentru serviciile medicale: sunt capabile sã asigure cantitatea ºi accesibilitatea la sânge ºi produse

Î

chirurgicale • femeile sã nu fie: însãrcinate, în perioada de lãuzie, în perioada menstrualã

nivelul comunitãþii creºte calitatea vieþii ºi îmbunãtãþeºte calitatea imaginii comunitãþii Donarea de sânge este un act voluntar, anonim ºi neremunerat.

Sângele donat de tine poate salva un nou nãscut, o mamã, un tatã, un frate sau o sorã. Tu le poþi oferi o ºansã de a-ºi trãi mai departe viaþa.

Bucurã-te de senzaþia care apare atunci când realizezi cã e posibil sã fi salvat chiar ºi trei vieþi.

Director Executiv DSP Mariana Pâncotan

Restricþii apã Petroºani De asemenea, domnia sa a solicitat reprezentanþilor Institutului Naþional de Hematologie analizarea posibilitãþii de prelungire a programului de lucru la centrele de transfuzii, dar ºi creºterea numãrului de utilizãri a celor 5 centre mobile de recoltare achiziþionate în anul 2009. În judeþul Hunedoara sunt 3 Centre de Transfuzie Sanguinã: la Deva- Str. 22 Dec, Bl.D1; la Hunedoara laboratorStr. Victoriei 14 ºi Petroºani laborator- Strada 1 Decembrie 1918 Nr.137, iar numãrul de donatori a fost: anul 2012, 6204 donatori, anul 2013, 6530 donatori, anul 2014, primul trimestru, 3314 donatori.

Pentru a putea deveni donator de sânge, trebuie sã îndeplineºti urmãtoarele condiþii: • vârsta cuprinsã în intervalul 18-60 ani • greutate 58-100kg femeile ºi 60-110kg bãrbaþii • tensiune arterialã sistolicã între 100 ºi 180mmHg • sã nu fi suferit în ultimele luni intervenþii

• sã nu fi consumat grãsimi sau bãuturi alcoolice cu cel puþin 48 de ore înaintea donãrii • sã nu ai/sã nu fi avut urmatoarele boli: hepatitã (de orice tip), TBC, sifilis, malarie, epilepsie ºi alte boli neurologice, brucelozã, ulcer, diabet zaharat, boli de inimã, boli de piele (psoriazis, vitiligo), miopie peste (-) 6 dioptrii, cancer.

Beneficiile donãrii voluntare ºi regulate de sânge sunt: Pentru donator: îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate ºi încurajarea unui stil de viaþã sãnãtos creºte stima de sine devine un model pentru ceilalþi putându-i motiva ºi pe alþii sã doneze se bucurã de o verificare periodicã a stãrii de sãnãtate (examen medical ºi analize de laborator) beneficiazã de recunoaºtere din partea societãþii Pentru pacient: salvarea vieþii sau îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate acces echitabil la sânge sigur înclusiv în situ-

de sânge, facând astfel faþã tuturor cererilor creeazã încredere în ceea ce priveºte siguranþa sângelui ºi a produselor de sânge (sângele este testat neputându-se transmite HIV sau alte boli infecþioase, utilizarea instrumentarului steril ºi de unicã folosinþã pentru fiecare donare, rezultatele testelor sunt confidenþiale, presupune un atent control al calitãþii sângelui privind – testãrile, procesarea, etichetarea ºi stocarea) eliminã riscul apariþiei ºocului posttransfuzional, transfuziile de sânge realizându-se respectând cu stricteþe anumite reguli privind compatibilitatea dintre sângele donatorului ºi cel al primitorului.

Pentru comunitate: asigurã necesarul de sânge, inclusiv în situaþii de urgenþã ºi dezastre promoveazã un stil de viaþã sãnãtos menþine viu spiritul de întrajutorare la nivelul comunitãþii respective încurajeazã voluntarismul ºi implicare activã a comunitãþii încurajeazã dezvoltarea parteneriatelor la

25-08-2014 10:00 - 15:00 Zona: Str. Minerului, Aleea Trandafirilor, Avram Iancu, 9 Mai Detalii: Anulare reþea veche str. Minerului, bl. 19, sc. 2.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet.

Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August 2014

Încã un dinozaur pitic a ajuns la Haþeg ºi poate fi admirat în expoziþia „Balauri, dragoni, dinozauri”

U

n nou dinozaur s-a alãturat Balaurului Bondoc în expoziþia permanentã „Balauri, dragoni, dinozauri”, deschisã la sediul Geoparcului Dinozaurilor din oraºul Haþeg, str. Libertãþii, nr. 9A. Este vorba despre Zalmoxes robustus, cea de a treia machetã de dinozaur pitic creatã în Canada de celebrul paleoartist Brian Cooley pentru viitorul Muzeul al Dinozaurilor din Transilvania. Ea se alãturã machetelor în mãrime naturalã de Balaur bondoc ºi Magyarosaurus dacus (expusã la Centrul pentru ªtiinþe ºi Arte din comuna General Berthelot ).

„Odatã cu sosirea lui Zalmoxes robustus, expoziþia noastrã capãtã o nouã dimensiune. Vizitatorul poate asista la o veritabilã scenã care ar fi putut fi vãzutã în urmã cu cca.70 de milioane de ani. Carnivorul

feroce Balaurul bondoc gata de atac asupra paºnicului ierbivor Zalmoxes. De altfel, expoziþia urmãreºte sã îi ofere vizitatorului senzaþii ºi experienþe noi care nu pot fi înâlnite în alte expoziþii din þarã tocmai datoritã îmbinãrii dintre ºtiinþã ºi artã.

Avem reconstituiri

fidele, pe baza cercetãrilor de pânã acum, ale unor specii de dinozaur unicat în lume amplasate întrun decor ºi în ipostaze care sã faciliteze o cãlãtorie imaginarã în timp”, afirmã dr.

Alexandru Andrãºanu,

directorul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului – Universitatea din Bucureºti.

Zalmoxes robustus era o specie de ierbivor cu o lungime de cca. 3 m ºi o greutate în jur de 300 -350 de kg ºi care prefera sã îºi ducã existenþa în medii umede din

apropierea cursurilor de apã. Semnificaþia numelui sãu este „ºopârla robustã a lui Zalmoxes”. Fosilele de Zalmoxes robustus sau numãrat printre primele fosile de dinozaur descoperite de cãtre Franz Nopcsa în Bazinul Haþeg pe care le-a descris ºi le-a reprezentat grafic în monografia sa din anul 1902.

Iniþial, fosilele au fost atribuite altor genuri descoperite deja (Mochlodon, Rhabdodon). Abia în anul 2003 un grup de cercetãtori a ajuns la concluzia cã este un gen nou, rãspândit doar pe teritoriul fostei insule a Haþegului, dar înrudit cu celelalte specii.

Expoziþia „Balauri, dragoni, dinozauri” în care este expus Zalmoxes robustus poate fi vizitatã de marþea pânã duminica, între orele 10.0017.00, iar cei care îi trec pragul beneficiazã de ghidaj gratuit de

specialitate asigurat de reprezentanþii Geoparcului, dar ºi de voluntarii pentru Geoparc.

Machetele de Balaur bondoc, Zalmoxes robustus ºi Magyarosaurus dacus au fost executate pentru Geoparcul Dinozaurilor Þara

Haþegului de paleoartistul canadian Brian Cooley în cadrul proiectului Muzeul Dinozaurilor din Transilvania. Proiectul este realizat de Asociaþia pentru promovarea geodiversitãþii GeoD, Asociaþia Geomedia ºi Cooley& Co. Ltd din Canada,

în parteneriat cu Institutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie ºi Geoecologie Marinã (GeoEcoMar), Societatea Geologicã a României ºi Universitatea din Bucureºti.

Pregãtiri pentru târgul produselor tradiþionale

B

rânzã Burebista, plãcintã Jieþeanã, sloi de oaie, dar ºi multe alte bunãtãþi. Toate aceste produse ºi nu numai vor putea fi gustate în luna octombrie atunci când la Petroºani va avea loc tradiþionalul târg al produselor tradiþionale.

Monika BACIU Administraþia localã se pregãteºte pentru evenimentele toamnei. ªi în acest an, aºa cum ne-am obiºnuit, va avea loc Târgul Produselor Tradiþionale.

Consiliul local se va întruni la finele acestei sãptãmâni în ºedinþa ordinarã pentru a vota anumite proiecte de hotãrâre printre care ºi organizarea

Târgului de Produse Tradiþionale. Pentru acest eveniment, din bugetul local se va aproba suma de 15.000 de lei.

Evenimentul se aflã la ediþia cu

numãrul 4, iar ca în fiecare an zeci de comercianþi din Valea Jiului, dar ºi din þarã sunt aºteptaþi sã îºi expunã produsele tradiþionale. În anii anteriori, momentele cele mai aºteptate de participanþi au fost cele în care s-a servit mâncare tradiþional momârlnãneascã ºi anume pãsat, ciorbã oaie ºi varzã la ceaun.