CVJ NR. 679, JOI 21 AUGUST 2014 by Geza Szedlacsek

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 679

Cronica Vãii Jiului Joi, 21 August 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Senatorul Resturilor în spatele unui imens fals electoral?

Haralambie Vochiþoiu îi compromite campania electoralã lui Victor Ponta

Încet, dar sigur, la Petrila, lucrãrile la ambulatoriu continuã >>> PAGINA A 4-A

Vom avea ceas stradal în Petroºani

>>> PAGINA A 5-A Semnal de alarmã!

Cartierele muncitoreºti din Valea Jiului se depopuleazã! >>> PAGINA A 7-A

Se încearcã extinderea cimitirului >>> PAGINILE 8-9

ªcoli neautorizate dar funcþionale >>> PAGINILE 8-9

Licitaþie pentru termoficarea Vãii Jiului >>> PAGINA A 10-A

Nu închideþi mina Petrila! Cer pãstrarea locurilor de muncã >>> PAGINA A 11-A

Tiberiu Balint despre mineritul din Valea Jiului >>> PAGINA A 11-A

juns senator de Valea Jiului in extremis - printr-o regretabilã eroare a naturii, adicã a sistemului prost gândit de redistribuire - Haralambie Vochiþoiu a împânzit Valea Jiului cu zvonul cã va fi ministru, ministru delegat, secretar de stat sau ce-o mai visa mintea lui de politician perdant, numa’ bun de dat exemplu în manualele de istorie la capitolul „traseist politic”. >>> PAGINA A 3-A

Denivelãri la trecerile de pietoni, cerute de poliþiºti >>> PAGINA A 13-A

Avram Iancu, de la înot la mountain bike >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August 2014

Senatorul Resturilor în spatele unui imens fals electoral?

Haralambie Vochiþoiu îi compromite campania electoralã lui Victor Ponta A

juns senator de Valea Jiului in extremis printr-o regretabilã eroare a naturii, adicã a sistemului prost gândit de redistribuire Haralambie Vochiþoiu a împânzit Valea Jiului cu zvonul cã va fi ministru, ministru delegat, secretar de stat sau ce-o mai visa mintea lui de politician perdant, numa’ bun de dat exemplu în manualele de istorie la capitolul „traseist politic”. ªi cum tot sperã cã îi va convinge pe oameni de susþinerea politicã la nivel înalt de care se bucurã ºi cã zvonul lansat de el, repetãm!, este cât se poate de real, s-a fãcut preº în faþa lui Victor Viorel (Vivi) Ponta, liderul PSD cu care UNPR-ul de buzunar din care face parte ºi Haralambie „Harry” Vochiþoiu este în alianþã. Cã doar nicio funcþie nu se obþine pe ochi frumoºi ºi asta o ºtie ºi Harry Vochiþoiu, dar ºi restul lumii de la celebrul episod cu agenda pierdutã de

politicianul de buzunar. Când a dezertat din PP-DD, care, chiar ºi târâº – grãpiº, l-a propulsat în senat, Vochiþoiu a promis cã va lua cu el în UNPR majoritatea membrilor PP-DD. În contrapartidã ar fi primit, spera el, postul de ministru al Muncii. Nu i-a ieºit pasenþa, însã, ºi ºi-a fãcut cruce cu limba în cerul gurii, mulþumind Celui de Sus cã a scãpat doar

cu câteva cuvinte „de dulce” din partea celor pe care încerca sã-i convingã sã-l lase pe Domnu’ Dan ºi sã vinã la „General”. Acu`, Vochiþoiu se vede din nou ministru delegat (sau... „de legat”?!) pentru dialog social, tot în cadrul Ministerului Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, chiar dacã declarã cã nu se cade sã se laude singur. Iar pentru asta i-a propus

lui Vivi Ponta cã îi va aduna un purcoi de semnãturi. Nu se ºtie cu exactitate câte, pentru cã suma vehiculatã variazã între 10.000 ºi un milion de semnãturi. A dat fuga la primãrie ºi a cerut amplasament pentru trei corturi, unde oamenii sã vinã ºi sã-ºi declare susþinerea pentru Ponta. A primit douã amplasamente unde au fost montate douã corturi, dar ce sã vezi: pe oameni în cot îi doare de Hary Vochiþoiu ºi a lui campanie pentru Ponta. Fapt de aºteptat, de altfel, având în vedere notorietatea de mic þepar ºi lipsa de încrederea de care se bucurã în Valea Jiului “Senatorul Resturilor”. Pe listele lui Vochiþoiu ºi angajaþii firmelor controlate de el s-au eschivat sã le aparã numele.

mecherii de doi bani ºi-o semnãturã ªi ca sã îi prosteascã pe oameni, Vochiþoiu apeleazã la tot felul de golãnii.

Astfel “Senatorul Resturilor” a împânzit Valea Jiului cu afiºe prin care încearcã sã-i prosteascã pe oameni cã îi duce, prin grija sa de mare sponsor, dar contra sumei de 42 de lei, în excursie pe la mãnãstiri. Doritorii trebuie sã semneze însã anumite liste.... La fel, tot “sponsorul” Vochiþoiu, le oferã pensionarilor, o datã pe lunã, câte o masã la Casa Bobârcã. Bineînþeles cã “sponsor” e doar din gurã, ºi probabil tot ca sã facã rost de semnãturile oamenilor, pentru cã, cei care doresc sã meargã, trebuie sã scoatã din buzunar 20 de lei.

e Ponta îl paºte un scandal imens legat de infracþiunea de fals Dar, cum nu putea sã-ºi declare impotenþa politicã sau lipsa de credibilitate în faþa electoratului, Vochiþoiu a dat fuga la vechiul lui partener ºi strateg, de numele cãruia se leagã ºi „scandalul agenda”,

sã-l ajute sã-ºi ducã la bun sfârºit promisiunea aducãtoare de scaun ministeriabil. ªi, cât ai bate din palme, listele cu semnãturi au ºi apãrut, în formã completã, aºa încât toatã lumea sã fie fericitã. Dar ce te faci când gurile rele ºi atotºtiutoare vorbesc tot mai des despre falsuri perfecte pe liste, care l-ar putea arunca pe Vivi Ponta într-un nou scandal cu iz penal, dacã organele abilitate ºi-ar bãga puþin nasul, ceea ce le ºi recomandãm cãlduros. Se spune cã, pe lângã numele inventate dintr-un condei, alþi susþinãtori ai lui Ponta ar fi fost absolut reali cândva, dar acum ar avea domiciliul în Cimitrul Central din Petroºani. Ponta, în aceste condiþii, se riscã oare sã meargã pe mâna „Senatorului Resturilor”, care a demonstrat de-a lungul vremii cã este un perdant perfect?! Rãmâne de vãzut dacã Primul Ministru al României va vrea sã îºi lege numele de cel al lui Vochiþoiu ºi, mai mult, sã-ºi completeze Cabinetul cu un ministru puºcãriabil, care sã îl ajute sã ajungã mai repede la groapa istoriei chiar când se ºi vede Preºedinte. Marius MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August 2014

Serbãrile Naþionale de la Þebea 2014

ii de oameni sunt aºteptaþi ºi în acest an sã ia parte, duminicã, 7 septembrie, la Serbãrile Naþionale de la Þebea, închinate memoriei lui Avram Iancu. Potrivit programului oficial anunþat de Consiliul Judeþean ºi Prefectura Hunedoara, evenimentul va începe la ora 11.00 cu un ceremonial în care vor fi depuse coroane de flori la mormîntul lui Avram Iancu, din cimitirul de la Tebea. Va

upã ani de aºteptãri, au demarat lucrãrile de modernizare ºi reabilitare a ambulatoriului din Petrila. Lucrãrile au demarat, iar edilul Ilie Pãducel a inspectat ºantierul. “Am depus în urmã cu doi ani de zile la ADR Vest un proiect pentru repararea, modernizarea ºi dotarea cu aparaturã a ambulatoriului din Petrila. S-a aprobat ºi le mulþumesc celor care au avut un cuvînt de spus în ceea ce priveºte aceastã importantã investiþie. Se reabiliteazã ambulatoriul, vor fi 15 cabinete medicale cu aparaturã modernã de ultima

taºii intelectualitãþii româneºti transilvãnene luptãtoare pentru emancipare socialã ºi naþionalã. A fost unul dintre iniþiatorii ºi organizatorii adunãrilor publice de la Blaj, din 30 aprilie, 15-17 mai ºi 15-23 septembrie 1848, ºi conducãtorul urma o slujbã de pomenire a celui pe care moþii îl numesc Crãiºorul Munþilor. Un istoric va prezenta importanþa lui Avram Iancu în istoria României, iar autoritãþile vor adresa mesaje participanþilor. Manifestãrile vor

continua cu un spectacol folcloric susþinut de formaþii ºi interpreþi de muzicã popularã, pe o scenã amenajatã în aer liber. Mãsurile de ordine publicã vor fi asigurate de efective ale Jandarmeriei Hunedoara, care vor

cetelor înarmate de þãrani ºi mineri din Munþii Apuseni, în rîndurile cãrora se bucura de o mare popularitate. Avram Iancu s-a stins din viaþa la 10 septembrie 1872, în comunã Baia de Cris, ºi a fost înmormîntat în cimitirul de la Tebea, la umbra Gorunului lui Horea.

urmãri prevenirea ºi combaterea oricãror incidente. Avram Iancu s-a nãscut la 1824, într-o familie de moþi înstãriþi din comunã Vidrã de Sus. De profesie avocat, la Revoluþia de la 1848 Avram Iancu fãcea parte dintre frun-

Încet, dar sigur, la Petrila, lucrãrile la ambulatoriu continuã generaþie ºi avem sarcina cã pînã în luna martie a anului viitor sã finalizãm lucrãrile. Încã nu am fãcut licitaþia pentru aparaturã, ne-am gîndit cã prima datã sã facem partea de construcþii iar dupã aceea sã ne ocupãm de aparaturã ºi nu în ultimul rînd o sã intervin la DSP ºi la minis-

ter cu adrese pentru a trimite medici ºi spre oraºul Petrila pentru a putea asigura starea de sãnãtate în oraºul Petrila”, a declarat Ilie

Pãducel, primarul oraºului Petrila. Petrilenii vor beneficia de servicii medicale mai bune dupã ce vor fi reabilitate în jur de 15 cabinete medicale de specialitate pentru care administraþia localã cautã ºi medici. “Începînd de la cardiologie, oftalmologie, obstetricã-ginecologie, vor fi 15 cabinete de specialitate”, a mai spus sursa citatã. Odatã cu aceste lucrãri, ambulatoriul ar putea fi încãlzit cu

energie alternativã produsã de panourile solare. Administraþia localã de la Petrila a semnat, anul trecut, contractul de finanþare

pentru proiectul ”Modernizarea Cabinetelor de Specialite ale Ambulatoriului din cadrul Centrului de Sãnãtate Multifuncþional Petrila”. Proiectul are o valoare totalã de 9.765.881.25 lei din care: 7.480.278,14 lei finanþare nerambursabilã de la Uniunea Europeanã prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August 2014

Vom avea ceas stradal în Petroºani

dministraþia localã de la A Petroºani a decis sã

monteze un ceas în zona de la intrarea în localitate, la intersecþia cu zona turisticã Parâng. Consilierii au aprobat suma de bani necesarã achiziþionãrii ºi, în scurt timp, Valea Jiului va avea primul ceas stradal funcþional. Ani la rând, ideea montãrii unui ceas simbolic în Petroºani a fost tergiversatã ºi

amânatã sistematic. Asta pânã în aceastã sãptãmânã, când, în urma ºedinþei de îndatã ce a avut loc la primãrie s-a alocat suma necesarã

achiziþionãrii unui ceas electric. Ceasul va fi amplasat într-o intersecþie intens circulatã, în sensul giratoriu între DN 66A ºi drumul ce

duce spre zona turisticã din Parâng. „Au fost expuse câteva modele în cadrul ºedinþei de îndatã. A fost ales unul, care a fost agreat

de cãtre noi ºi urmeazã a fi montat”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Întreaga instalaþie va costa 3.000 de lei, iar banii au fost alocaþi tot marþi, în ºedinþa de consiliu. În Petroºani au mai fost cel puþin douã astfel de ceasuri. Unul electronic, cam în

aceeaºi zonã, de la intrarea în localitate ºi unul mecanic, care a funcþionat ani la rând în faþa Casei de Culturã din localitate. Acum, în zona respectivã a rãmas doar soclul care aºteaptã un monument dedicat eroilor. Ceasul împreunã cu avionul ºi locomotiva ar urma sã fie câteva dintre simbolurile municipiului Petroºani. În momentul de faþã în capitala Vãii Jiului nu existã niciun astfel de obiect care sã indice ora exactã. Diana MITRACHE

21,36 de lei/alegãtor, costul mediu al alegerilor europarlamentare

utoritatea Electoralã Permanentã (AEP) a publicat, marþi, pe site-ul instituþiei, situaþia fondurilor alocate ºi utilizate la alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai. Potrivit unui comunicat al AEP, totalul fondurilor aprobate pentru desfãºurarea alegerilor din 25 mai a fost de 125.774 mii lei, din care s-au cheltuit 111.583 mii lei. Sumele neutilizate, reprezentând 14.161 lei, au fost restituite în vederea reîntregirii Fondului de rezervã la dispoziþia Guvernului, precizeazã AEP. "Din calculele efectuate de Autoritatea Electoralã Permanentã, rezultã cã, pentru fiecare alegãtor înscris în listele electorale permanente, suma medie cheltuitã a fost de 6,12 lei, iar, pentru fiecare alegãtor care s-a prezentat la vot, costul mediu s-a ridicat la 21,36 lei", mai informeazã sursa citatã.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August 2014

Numãrul donatorilor, la jumãtate

oar 3000 de hunedoreni au donat sânge în acest an, faþã de cei peste 6000 de anul trecut. Donatorii de sânge, din ce în ce mai puþini. Spitalele din þarã se confruntã cu o problemã în ceea ce priveºte lipsa acutã de sânge.

NOPA reclamã lipsa tratamentului pentru bolnavii cu HIV/SIDA la Institutul "Matei Balº" din Capitalã ºi în mai multe judeþe din þarã, Ministerul Sãnãtãþii precizând cã a trasferat spitalelor 19 milioane de lei pentru acest tratament. "De peste o sãptãmânã, cei peste 2.000 de pacienþi care îºi primesc tratamentul la Institutul Naþional de Boli Infecþioase «Matei Balº» trãiesc un adevãrat coºmar, pentru cã tratamentul de care depinde viaþa lor nu mai este asigurat. Situaþia este una care se repetã. În luna iulie a mai fost o întreru-

Având în vedere sesizãrile primite în ultimele zile privind deficitul de sânge ºi produse de sânge din unele unitãþi sanitare, Ministerul Sãnãtãþii face un apel cãtre cetãþeni pentru donarea voluntarã. “În lunile de varã, pe perioada concediilor ºi a muncilor agricole, sistemul se confruntã frecvent cu scãderi ale colectei, la centrele de transfuzii prezentându-se cu 20-25% mai puþini donatori faþã de media

obiºnuitã. Pe de altã parte, tot în aceastã perioadã, existã o cerere mai mare din cauza numeroaselor accidente rutiere sau a operaþiilor planificate. Ca urmare, se creeazã un dezechilibru între cerere ºi cantitãþile

disponibile “, a declarat Nicolae BÃNICIOIU, ministrul Sãnãtãþii. La Petroºani, numãrul donatorilor este relative constant pe parcursul anului. “La noi nu s-au schimbat multe. Sunt

Bolnavii cu HIV, lãsaþi fãrã medicamente

pere de tratament la acelaºi spital, Ministerul Sãnãtãþii gãsind cu greu atunci bani pentru doar douã sãptãmâni de tratament. În aceeaºi situaþie se gãsesc acum ºi pacienþii din Vrancea, iar în ultima lunã au fost întreruperi de tratament ºi în judeþele Cluj, Galaþi, Sibiu, Olt", spune Iulian Petre, director executiv

al Uniunii Naþionale a Organizaþiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), într-un comunicat remis, agenþiei MEDIAFAX. Potrivit organizaþiei, cauza acestei situaþii este lipsa alocãrilor bugetare pentru Programul naþional de tratament HIV/SIDA de cãtre Guvernul României. Bugetul alo-

cat programului s-a terminat în luna iulie, înainte de rectificare, a mai spus Iulian Petre. UNOPA solicitã totodatã Guvernului mutarea imediatã a Programului HIV de la Ministerul Sãnãtãþii la Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, având în vedere cã pânã în 2013 lucrurile au mers mult mai bine, fiind gestionate de CNAS. Reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii au explicat situaþia alocãrilor bugetare. "În urma ultimei rectificãri bugetare, din totalul fondurilor repartizate domeniului sanitar, Ministerul

Sãnãtãþii a alocat 86.156.000 lei pentru derularea Programului naþional de prevenire, supraveghere ºi control al infecþiei HIV/SIDA. Din aceastã sumã, 19 milioane de lei au fost deja transferaþi cãtre unitãþile sanitare

Hoþul cerºetor U

n bãrbat în vârstã de 37 de ani din oraºul Haþeg a fost arestat de poliþiºtii hunedoreni, dupã ce a fost identificat ca fiind autorul a mai multor furturi din locuinþe. Practic, bãrbatul ar fi pãtruns într-o locuinþã din Sântuhalm, unde, fiind surprins de proprietari, a invocat cã a venit sã cerºeascã. Pânã sã fie prins, bãrbatul a reuºit sã sustragã din locuinþa unui devean suma de 300 de lei. Poliþiºtii susþin cã sunt suspiciuni

cam aceieaºi donatori care vin lunã de lunã”, spun reprezentanþii Centrului de Transfuzii de la Petroºani. Potrivit datelor centralizate de Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara, în primele trei luni ale acestui an peste 3.300 de hunedoreni au donat sânge în condiþiile în care, pe întreg anul trecut, au fost înregistraþi puþin peste 6.500. În judeþ existã trei Centre de Tansfuzie Sanguinã, în municipiile Deva, Hunedoara ºi Petroºani Monika BACIU descentralizate. Celelalte fonduri destinate tratamentului pacienþilor în unitãþile sanitare aflate în subordinea MS urmeazã fi repartizate în aceastã sãptãmânã, dupã aprobãrile primite din partea Ministerului de Finanþe", se precizeazã în comunicatul Ministerului Sãnãtãþii. Mediafax.ro

rezonabile cã ar mai fi comis ºi alte furturi din locuinþe situate pe raza oraºului Simeria, dar ºi în zona oraºului Haþeg, infracþiuni care urmeazã a fi documentate. Poliþiºtii l-au reþinut pe bãrbat pentru 24 de ore în baza unei ordonanþe, ºi a fost prezentat în faþa magistraþilor cu propunere de arestare preventivã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August 2014

Semnal de alarmã!

Cartierele muncitoreºti din Valea Jiului se depopuleazã!

ipsa de perspectivã îi alungã pe locuitorii Vãii Jiului în alte zone, unde, parcã, viitorul este puþin mai roz. Garsoniere ºi apartamente se vând pe preþuri de nimic cu toate bunurile din ele, iar oamenii sperã cã vor gãsi o viaþã mai bunã în altã parte. Valea Jiului stã sub semnul „transhumanþei inverse”. Aºa cum au venit aici, în anii înfloritori ai mineritului, lãsând în urmã tot ce au construit pânã

atunci, oamenii pleacã acum din Valea Jiului spre zone unde viitorul nu mai pare atât de sumbru ºi unde existã o speranþã pentru copii lor. Lasdã în urmã case ºi bunuri pe care le vând la preþuri de nimic, iar fenomenul migraþiei este mult mai pregnant în cartierele muncitoreºti, aflate în zonele periferice ale oraºului. Apartamente care altãdatã se vindeau cu 20 – 30.000 de euro nu mai intereseazã acum pe nimeni, deºi preþurile au scãzut dramatic. Este o situaþie similarã cu cea din perioada imediat – urmãtoare primului mare val de disponibi-

lizãri din minerit, din anii ’96 – ’97, când locuinþele au ajuns sã fie vândute ºi pe o ladã de bere. Preþul unei garsoniere în cartierul Aeroport din Petroºani a ajuns ºi la 2.800 de euro, iar un apartament cu douã camere, mobilat, se vinde ºi cu 8.000 – 9.000 de euro ºi asta în rate. Sumele pot coborî spectaculos pentru cei care plãtesc cash ºi cei mai mult localnici spun cã vând pentru cã vor sã plece în altã parte. „Vreau sã mã mut din Valea Jiului ºi am lãsat la preþ pentru cã sper sã

îl vând. Nu mai am ce face aici”, spune un bãrbat care ºi-a scos apartamentul la vânzare. Nici în zonele centrale preþurile nu mai sunt ca odinioarã, iar cei care þin la sumele cerute riscã sã nu încheie tranzacþia niciodatã.

u crezut în potenþialul telegondolei Cele multe dintre locuinþele de pe piaþa imobiliarã, care abundã de oferte de vânzare, sunt la periferie, acolo de unde ar fi trebuit, conform proiectului, sã porneascã telegondola spre Parâng. Iar asta se vede ºi în ofertã, mulþi afãugând acest amãnunt pentru a face locuinþa mai atractivã. Un proiect eºuat, însã, care a prãbuºit, odatã cu speranþa de revigorare a turismului, ºi

piaþa imobiliarã. La momentul demamãrii proiectului de dezvoltare a turismului în Parâng, preþurile locuinþelor din Aeroport au explodat, nejustificat spun agenþii imobiliari. Telegondola este doar un vis, proiectul de

dezvoltare a turismului în Parâng s-a blocat, la fel ca ºi tranzacþiile de pe piaþa imobiliarã. Mai grav, preþurile scad în continuare ºi chiar ºi aºa foarte puþini sunt cei care cumpãrã. „În zona respectivã a fost o creºtere explozivã, nejustificatã spun eu. De exemplu, pe Strada Unirii nu am mai vândut o locuinþã de 7 ani. Nimeni nu cumpãrã în acea zonã. Oricum, preþurile vor mai scãdea în general ºi asta spun din 2009, când nimeni nu credea. Scad preþurile în continuare pentru cã sunt foarte puþini cumpãrãtori, extrem de puþini, aproape inexistenþi. Vom ajunge sã nu mai putem sã ne vindem proprietãþile. Poate 60% dintre cele pe care le-am vândut în

ultimii ani sunt ale unor oameni care au plecat din Petroºani. ªi acum am câteva apartamente ale unor oameni care fie sunt pe picior de plecare, fie au plecat în Cluj, Timiºoara, Bucureºti”, spune Cristian, agent imobiliar în Petroºani.

ependenþi de minerit

Zonã monoindistrialã, Valea Jiului este dependentã de minerit, iar restructurarea

industriei miniere a adus declinul. Aninoasa, prima localitate din România care ºi-a declarat falimentul în instanþã, poate fi consideratã „proiectul” pentru ce înseamnã oraºele zonei fãrã exploatarea cãrbunelui: oraºe moarte, fãrã perspectivã, în care doar bãtrânii mai rãmân sã aºtepte sfârºitul. Cei care mai lucreazã în minerit, fie cã sunt în „zona viabilã” simt cã ziua în care peste Valea Jiului se trage cortina este tot mai aproape. Minele neviabile au trasat parcursul, pânã cel mai târziu în anul 2018, iar Complexul Energetic Hunedoara este la un pas de insolvenþã din cauza datoriilor acumulate ºi a pierderilor din exploatare. Car men COSMAN-PREDA

8 Actualitate

ªcoli neautorizate dar funcþionale

n prezent, în judeþul Hunedoara existã 14 unitãþi ºcolare care nu au obþinut autorizaþia sanitarã de funcþionare. Dintre acestea, 3 sunt localizate în municipiul Petroºani.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August 2014

Se încearcã extinderea cimitirului

dilii din Petroºani intenþioneazã sã achiziþioneze o nouã parcelã de teren în vederea extinderii Cimitirului Central din localitate.

Este vorba despre ªcoala Gimnazialã Nr. 2, grãdiniþia amplasatã în corpul vechi al ªcolii Generale “IG Duca” ºi clãdirea în care îºi derula activitatea secþia de limba maghiarã a ªcolii Generale “Avram Stanca”. “Nu au autorizaþie de funcþionare sanitarã de mai mulþi ani dar vor funcþiona ºi

în viitorul an ºcolar, la fel ca ºi pânã acum. Dacã s-ar fi reuºit finalizarea lucrãrilor de la grãdiniþa amplasatã lângã sediul vechi al ºcolii “I.G. Duca” ar fi fost foarte bine dar nu am mai primit bani. Secþia de limba maghiarã am înþeles cã se va muta într-un alt

spaþiu iar ºcoala din Colonie îºi va deschide ºi ea porþile la debutul noului an ºcolar chiar ºi

în condiþiile în care nu deþine autorizaþie sanitarã”, a precizat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Deºi nu deþine autorizaþie sanitarã de funcþionare ªcoala

Gimnazialã Nr. 2 va continua sã pregãteascã elevi din clasele I – VIII. “Vom funcþiona la fel ca ºi în anii anteriori adicã fãrã autorizaþie sanitarã. Probleme avem ºi la grãdinþa aflatã în subordinea noastrã, dar asta este situaþia ºi, în lipsa banilor, nu avem ce face”, a declarat Gabriela Rus, director ªcoala Gimnazialã Nr. 2 Petroºani. La celelalte unitãþi ºcolare din Petroºani lucrãrile de modernizare se aflã pe ultima sutã de metri. Mir cea NISTOR

A mai trecut o zi de “Bac” levii înscriºi la E examenul de Bacalaureat din aceastã toamnã au trecut, ieri, ºi de proba de evaluare a competenþelor lingvistice de comunicare într-o limbã europeanã. Joi, 21 august, examenul va continua cu proba de competenþe digitale. La Liceul de Informaticã din Petroºani la “englezã” au fost prezenþi doar câþiva elevi. “Am avut înscriºi la examen 15 elevi care, consider eu, s-au prezentat destul de bine. Joi este programat examenul la informaticã iar de sãptãmâna viitoare vor începe probele scrise”, a declarat Constantin Toroapã, preºedintele

comisiei de examinare. Deºi au fost organizate, de-a lungul verii, sesiuni de pregãtire destinate elevilor care au ratat prima sesiune a Bacului, puþini dintre aceºtia s-au prezentat la meditaþii. “Eu sper ca toþi elevii înscriºi la aceastã a doua sesiune a bacalaureatului din acest an sã obþinã rezultate bune, asta, în condiþiile în care nu prea au binevoit sã se prezinte la programul de pregãtire organizat în ultimele luni. Poate s-au

pregãtit în particular, poate nu au avut timp de meditaþii, dar sper sã ne îmbunãtãþim procentul de promovabilitate care, în varã, a fost de aproape 70%”, a mai precizat Constantin Toroapã. De luni, 25 august, elevii participanþi la cea de-a doua sesiune a Bacalaureatului din acest an vor începe susþinerea examenelor scrise. Prima probã este cea la “Limba ºi Literatura Românã”. Mir cea NISTOR

În prezent, aceºtia poartã tratative cu un proprietar de teren din zona în care se aflã locurile de veci. “Ne dorim sã achiziþionãm teren în zona de sus a cimitirului, purtãm discuþii în acest sens, sperãm sã

ºi reuºim în acest demers. Într-adevãr, este nevoie de o nouã parcelã de teren, pentru

cã avem ºi solicitãri numeroase pentru noi locuri de veci”, a declarat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. În cazul în care “afacerea” va fi parafatã, cimitirul se va extinde cu câteva zeci de locuri. În prezent, în Cimitirul Central din Petroºani, numãrul celor înhumaþi este de aproape 40.000, mai mulþi decât numãrul actual al locuitorilor “în viaþã”. Ce-i drept, cei mai mulþi dintre aceºtia sunt îngropaþi unii peste alþii, datoritã spaþiului redus. Mir cea NISTOR

Plãtiþi din bani europeni sã înveþe o meserie z 5000 de tineri care nu au luat bacul vor fi integraþi în muncã

inerii care nu au luat bacul mai primesc o ºansã. Ministerul Muncii oferã 5.000 de locuri pentru cei care vor sã înveþe o meserie. Pe lângã salariu, ei primesc ºi o subvenþie de 350 de lei, bani din fonduri europene. ªi firma unde fac practicã are de câºtigat: primeºte lunã de lunã 300 de lei pentru fiecare ucenic. La finalul anului de pregãtire, însã, nimeni nu garanteazã cã aceºti tineri vor fi angajaþi. Uniunea Europeanã

oferã 10 milioane de euro statutului român ca sã integreze 5.000 de tineri fãrã diplomã de bacalaureat. Ei pot urma cursuri de calificare ori pot face practicã într-o firmã timp de un an. La Iaºi, douã tinere învaþã sã

croiascã rochii de mireasã. Fetele primesc lunar o mie de lei ºi o subvenþie din bani europeni, de 350 de lei. Tinerele au astfel un venit constant timp de un an. Cei care le oferã ocazia sã înveþe o meserie au de câºtigat. Primesc lunar 300 de lei pentru fiecare ucenic. „Atâta timp cât înveþi ºi esti ºi plãtit e foarte bun. Peste tot îþi cere sã ai experienþã, peste tot sã ai vechime”, a spus maistrul Maria Cojocariu. Dupã terminarea stagiului de practicã, însã, tinerii nu au nicio garanþie cã vor fi angajaþi. „Scopul nostru este sã scoatem acesti tineri din zona gri, neagrã a pieþei muncii pentru cã sunt foarte mulþi care nu au încredere în mãsuri

ºi nu se înscriu ºi îºi cautã pe cont propriu”, ªtefania Andreescu, manager proiect, Ministerul Muncii. Totuºi existã ºi tineri care nu sunt interesaþi nici de muncã, nici de învãþãturã. Din cei peste 80.000 de absovenþi de liceu, care nu au trecut examenul maturitãþii, doar 300 urmeazã în prezent acest program.

8 Actualitate

ªcoli neautorizate dar funcþionale

n prezent, în judeþul Hunedoara existã 14 unitãþi ºcolare care nu au obþinut autorizaþia sanitarã de funcþionare. Dintre acestea, 3 sunt localizate în municipiul Petroºani.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August 2014

Se încearcã extinderea cimitirului

dilii din Petroºani intenþioneazã sã achiziþioneze o nouã parcelã de teren în vederea extinderii Cimitirului Central din localitate.

spaþiu iar ºcoala din Colonie îºi va deschide ºi ea porþile la debutul noului an ºcolar chiar ºi

în condiþiile în care nu deþine autorizaþie sanitarã”, a precizat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Deºi nu deþine autorizaþie sanitarã de funcþionare ªcoala

ºi reuºim în acest demers. Într-adevãr, este nevoie de o nouã parcelã de teren, pentru

Plãtiþi din bani europeni sã înveþe o meserie z 5000 de tineri care nu au luat bacul vor fi integraþi în muncã

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August2014

Licitaþie pentru termoficarea Vãii Jiului

atru oraºe din Valea Jiului vor avea un sistem unic de termoficare ce va fi gestionat de o singurã firmã cu costuri reduse. Preþul de cost va sta oarecum ºi la mâna Consiliilor locale, care vor putea sã subcvenþioneze costurile pentru fiecare oraº în parte. Diana MITRACHE Oraºele Vãii Jiului, mai puþin cele de la extremitãþi, respectiv Uricani ºi Petrila vor avea un singur sistem de termoficare, unul competitiv, iar licitaþia pengtru atribuirea acestui serviciu unei singure firme are loc în 15 septembrie. Cei

care sunt abonaþi, ori cei ce se vor abona pe viitor, trebuie sã ºtie cã energia termicã va fi livratã ca ºi pânã acum, dar primãriile ºi consiliile locale vor gestiona printr-o asociaþie ce a fost deja creatã. „S-a constituit acea Asociaþie de Dezvoltare Intracomunitarã (ADI), pe termoficare, unde

suntem împreunã cu celelalte primãrii: Aninoasa, Vulcan ºi Lupeni, pentru a scoate la concesiune acest sistem de termoficare, ca sã fie o singurã firmã ce face distribuþia energiei termice. Consumatorii vor avea cãldurã ºi apã caldã ca ºi pânã acum ºi e vorba despre aceastã societate care sã administreze centralizat acest sistem, cu costuri mai reduse, decât se face acum”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, membru ADI. Mai mult, costurile ar putea fi micºorate,

Suntem în recesiune

Cum ne afecteazã?

urostat a fãcut publice datele, dupã ce Institutul Naþional de Statisticã le-a ajustat în secret, fãrã sã anunþe. Douã trimestre consecutive de scãdere economicã plaseazã þara în recesiune. În cazul nostru, dupã ce Institutul Naþional de Statisticã a revizuit datele pe trimestrul al doilea, de la plus 0,2% la minus 0,2%, vedem o scãdere de un punct procentual. O evoluþie pe minus pentru economie, aºadar douã trimestre consecutive. Dacã ne uitãm ºi la tabloul evoluþiei Eurostat, noile date, modificate, aduc România la cea mai mare scãdere economicã din Uniunea Europeanã. Efectele

pentru populaþie nu se simt de pe o zi pe alta. ªi oricum, nu ar trebui sã se sperie nimeni, pentru cã nu sunt schimbãri la nivel de salarii sau posibilitãþi de creditare diferite. Este adevãrat cã dacã acest trend de scãdere economicã va continua sã se menþinã, acest lucru se va traduce prin costuri de împrumut mai mari pentru bãnci ºi pentru stat. Recesiunea, cu cât se va menþine o perioadã mai îndelungatã, cu atât va avea efecte în toate sectoarele. Mai exact, o situaþie economicã

mai dificilã se traduce prin locuri de muncã mai puþine, iar dacã acum sunt 700.000 de români care nu îºi gãsesc un loc de muncã, numãrul acestora se va menþine sau chiar va creºte. Piaþa muncii va avea ºi ea de suferit, posibil ca mai multe firme sã se închidã pentru cã nu au comenzi, ºi pentru cã vedem un consum tot mai redus acum. Este a treia oarã când România intrã în recesiune de la venirea crizei economice din 2008. Economia merge însã mult mai bine acum decât în 2012. De exemplu, exporturile depãºesc 25 de miliarde de euro, iar investiþiile strãine sunt de aproximativ 1,2 miliarde de euro.

dacã la bugetele locale se vor gãsi banii necesari. La Petroºani, spre exemplu, subvenþia pentru Giga Calorie este acum de 28% din valoarea integralã, dar totul stã la mâna consilierilor. „Fiecare localitate va avea libertatea ºi în continuare sã subvenþioneze energia termicã cu cât doreºte Consiliul Local”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi. Pânã acum, fiecare

oraº avea o societate de sine stãtãtoare, dar, din cauza datoriilor, mai toate au intrat în insolvenþã. Din toamnã, sistemul va deveni funcþional într-o altã

formã ºi pânã atunci, contractele firmelor de termoficare vor fi prelungite lunar, pentru ca populaþia sã beneficieze de apã caldã.

Programul “Rabla 2014”, prelungit

dministraþia Fondului pentru Mediu /AFM/ a prelungit cu 30 de zile sesiunea de depunere ºi validare a dosarelor pentru persoanele juridice ºi instituþiile publice în cadrul Programului ''Rabla 2014'', a anunþat, miercuri, instituþia într-un comunicat de presã. Dosarele pot fi depuse pânã la data de 30 septembrie 2014 la sediul AFM, iar persoanele juridice ºi instituþiile publice interesate pot consulta Ghidul de finanþare publicat pe site-ul instituþiei în care sunt prevãzute atât condiþiile de eligibilitate, cât ºi documentaþia necesarã pentru înscrierea în program. Prin Programul ''Rabla'' din acest an, AFM a emis 3.000 de tichete pentru persoanele juridice ºi instituþiile publice. În cele patru etape anterioare de evaluare ºi validare a dosarelor depuse de persoanele juridice ºi instituþiile publice au fost analizate în total 998 dosare, dintre care

388 de dosare au fost acceptate pentru 1.575 autovehicule, iar 610 dosare au fost respinse. Pentru stimularea achiziþionãrii autovehiculelor cât mai prietenoase cu mediul, se oferã posibilitatea acordãrii, pe lângã prima de casare, a unui eco-bonus în valoare de 500 lei pen-

tru: achiziþionarea unui autovehicul nou, încadrat în norma de poluare Euro 6, achiziþionarea unui autovehicul nou, al cãrui motor genereazã o cantitate de emisii de CO2 mai micã de 100g/km, precum ºi achiziþionarea unui autovehicul nou, cu sistem de propulsie hibrid. Potrivit AFM, la achiziþionarea unui autovehicul de acest tip, se poate acorda, pe lângã prima de casare, o reducere în cuantum de maximum 1.000 lei, rezultatã prin cumulul a cel mult douã ecobonusuri.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August 2014

Nu închideþi mina Petrila

Cer pãstrarea locurilor de muncã

u închideþi mina Petrila. Valea Jiului are nevoie de ea! Oraºul Petrila are nevoie de ea! Pe reþelele de sociale a fost creatã o paginã pentru salvarea unitãþii miniere de la Petrila, care se aflã în programul de închidere a societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Monika BACIU “Familiile care locuiesc în oraºul Petrila au nevoie de mina lor ... ! Fãrã locurile de muncã pe care le oferã mina, multe familii riscã sã moarã de foame”, spun iniþiatorii paginii. În câteva zile de la lansarea paginii, sute de persoane s-au alãturat acestei miºcãri. Toþi sunt de pãrere cã unitatea minierã care a fost înfiinþatã acum 155 de ani ar trebui salvatã de la închidere.

i primarul Ilie Pãducel a solicitat menþinerea unitãþii miniere Autoritãþile locale de la Petrila au declarat cã încearcã sã obþinã de la ministerul de resort avizul de menþinere în funcþiune a minei Petrila pânã în anul 2018. În tot acest timp, cei de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, societate în subordinea cãreia funcþioneazã unitatea minierã spun cã este imposibil acest lucru. Totul se datoreazã subvenþiei pe care o primeºte mina pentru ca activitatea acesteia sã înceteze în primul semestru al anului viitor.

“Dacã þinem cont de subvenþia care este încasatã ºi decizia Uniunii Europene spune cã o minã poate trece în segmentul viabil doar dacã va fi înapoitaã aceastã subvenþie, domnul primar a discutat la minister, îl înþeleg este mina oraºului dânsului. O sã avem discuþii cu privire la mina Petrila, dar din punct de vedere tehnic ºi economic al utilizãrii subvenþiei lucrurile sunt destul de întors înapoi”, a declarat, în urmã cu o lunã, Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Edilul petrilean, Ilie Pãducel, spune cã a insistat la ministrul Rãzvan Nicolescu sã menþinã mina Petrila pânã în anul 2017. “Am insistat pentru prelungirea programului de închidere a Minei Petrila. Iam rugat sã nu se închidã aceastã minã în 2015, ci sã se mai amâne termenul pânã în 2017, argumentele mele fiind pãstrarea locurilor de muncã încã doi ani – ar fi vreo 460 de locuri de muncã, dar ºi obþinerea unor cantitãþi de cãrbune subvenþionate pentru Complexul Energetic Hunedoara. Deci, sunt câteva argumente care mau fãcut sã-i rog pe cei doi miniºtri, pe domnul vicepremier Dragnea sã se

gândeascã la aceastã propunere. Îi rog ºi prin intermediul presei, precum ºi pe conducerile SNÎMVJ ºi CEH, sã înþeleagã cã copiii foºtilor mineri ºi copiii cetãþenilor din Petrila au nevoie de locuri de muncã ºi este pãcat - dacã atâta timp nu s-au creat alternative de muncã în oraºul nostru, disponibilizânduse peste 9.000 de suflete - sã se închidã repede ºi ce încã funcþioneazã ºi unde tinerii mai pot sã munceascã, mãcar încã câþiva ani. Ca pãrere personalã ºi în atenþia

celor care fac criteriile de angajare, se poate pune nu doar zece clase obligatorii, ci ºi opt clase, în subteran se poate lucra ºi cu opt clase, bineînþeles cu respectarea normelor de muncã”, a declarat primarul Ilie Pãducel, în urmã cu o sãptãmânã Mina Petrila, alãturi de cea de la Uricani ºi

Paroºeni vor fi închise pânã în anul 2018, conform acordului dintre Comisia Europeanã ºi statul român. EM Petrila a fost deschisã în urmã cu 155 ani ºi conform acordului cu Comisia Europeanã privind ajutorul de stat pentru sectorul minier, ar trebui sã mai funcþioneze pânã în 2015.

Tiberiu Balint despre mineritul din Valea Jiului

ineritul poate fi salvat. Cel puþin asta este pãrerea vicepreºedintelui CJH, Tiberiu Balint. Huila ºi energia produsã de cele douã termocentrale din cadrul Complexului Energetic Hunedoara este o resursã strategicã asupra cãruia guvernanþii ar trebui sã se aplece cu mai mult interes. Monika BACIU “Huila din Valea Jiului ºi energia produsã de termocentrale este o resursã strategicã ºi de aceea trebuie mãsuri speciale, nu bãgatã la un coº cu privaþii, cu energia solarã sau eolianã, ci tratatã ca o resursã strategicã, iar atunci când vom înþelege acest lucru nu mai punem în balanþã preþul cãrbunelui din Valea Jiului cu cel din import, sã spunem cã este mai ieftin. Huila din import este astãzi mai ieftinã, dar dacã distrugem mineritul din Valea Jiului nu vom mai avea niciodatã aceastã resursã strategicã”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedin-

tele Consiliului Judeþean Hunedoara. Vicepreºedintele instituþiei judeþene s-a alãturat ºi el mitingului organizat de sindicatul Muntele. Acesta atrage atenþia asupra faptului cã mineritul ºi energia reprezintã industria de bazã în judeþul Hunedoara ºi dacã acestea vor fi distruse mii de oameni vor rãmâne fãrã locuri de muncã. ”M-am alãturat acestor oameni care doresc binele judeþului Hunedoara ºi sunt împotriva acelora care nici în momentul de faþã nu înþeleg cã distrugerea mineritului înseamnã dis-

trugerea întregului judeþ, pentru cã nu doar cei angajaþi la Complexul Energetic vor avea de suferit, ci pe orizontalã zeci de mii de oameni din acest judeþ. Oamenii care protesteazã astãzi au dreptate: guvernanþii de toate culorile, nu vreau sã fac politicã din asta, nu înþeleg nevoile adevãrate ale industriei

energetice ºi miniere din judeþul Hunedoara. Acesta este motivul pentru care astãzi sunt aici, ºi sunt în calitate de cetãþean al judeþului Hunedoara ºi de reprezentant al Consiliului Judeþean Hunedoara, nu al unui partid politic, pentru cã judeþul Hunedoara depinde de aceste industrii ºi nu aº vrea sã o luãm pe urmele metalurgiei care a fost distrusã ºi nimeni nu a fãcut nimic”, a mai spus sursa citatã. De nenumãrate ori responsabilii instituþiei judeþene au spus cã proasta administrare a Complexului Energetic Hunedoara ar putea distruge viitorul ºi economia acestei zone.

12 Actualitate Scos la licitaþie de lichidator

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August2014

Alin Simota mai rãmâne fãrã un apartament

ncã o proprietate imobiliarã deþinutã de una dintre firmele omului de afaceri Alin Simota este scoasã la licitaþie publicã în contul datoriilor. Este vorba despre un apartament cu douã camere situat în centrul municipiului Petroºani, la parter, pentru care suma cerutã de lichidatorul SC SIMAR SRL este de 110.880 lei. Situat in Petrosani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 103, parter, cu o suprafaþã de cca 50 mp, apartamentul este complet mobilat. Interesant este, însã,

a fost trimis în judecatã sub acuzaþia de evaziune fiscalã, prejudiciul fiind calculat fiind de 440.972 de lei. De asemenea, Simar mai figureazã într-un dosar, instru-

cã preþul a crescut spectaculos din momentul în care omul de afaceri l-a achiziþionat. Astfel, locuinþa a fost cumpãratã în anul 1999 cu suma de 30 de milioane de lei vechi (3.000 de lei noi), cam cât era ºi un aspirator performant la momentul respectiv, pentru ca acum acelaºi

apartament sã fie scos la licitaþie. Preþul de pornire a licitaþiei este de 110. 880 lei, cu o garanþie de 10% din sumã. SC Simar SRL, una dintre firmele omului de afaceri Alin Simota, se aflã în lichidare din cauza datoriilor acumulate, iar în calitate de reprezentant legal al acestei firme Simota

mentat de procurorii DIICOT în care au avut loc ºi 8 percheziþii imobiliare. Potrivit DIICOT, începând cu anul 2007, Alin Simota, împreunã cu mai multe persoane din conducerea S.C. Atomis Internaþional Prod S.R.L., S.C. Simar S.R.L., S.C. Atomis Energie S.R.L., S.C. Elco Invest Consult S.R.L. – toate firme controlate de Simota- , precum ºi alte persoane de încredere, a iniþiat ºi constituit un grup infracþional

organizat în scopul comiterii infracþiunilor de evaziune fiscalã, delapidare ºi alte infracþiuni, pentru a obþine beneficii materiale. Alin Simota se aflã în arest la domiciliu, fiind judecat într-un dosar în care este acuzat cã a constituit ºi coordonat o grupare infracþionalã specializatã în acte comise cu violenþã. Car men COSMAN-PREDA

Cei care trãdeazã riscã excluderea din UNPR Hunedoara

embrii UNPR Hunedoara nu vor mai ieºi din linia trasatã de partid dacã vor sã mai facã politicã în formaþiunea condusã de Gabriel Oprea. Cei care calcã strâmb vor fi aspru sancþionaþi afirmã preºedintele interimar al UNPR Hunedoara.

Oprea. Are o relaþie foarte bunã cu Victor Ponta bazatã pe încredere reciprocã, iar atunci în teritoriu trebuie sã facem ºi noi lucrul acesta. Sigur, sunt colegi din UNPR care spun: facem asta, dar

Maximilian GÂNJU Episodul petrecut în consiliul local devean, când un consilier local al UNPR a votat alãturi de liberali pentru schimbarea viceprimarului PSD, i-a determinat pe liderii UNPR sã facã o analizã în organizaþia judeþeanã ºi sã le atragã atenþia membrilor formaþiunii, cã în momentul în care îºi vor trãda partenerii cu care sunt la guvernare, vor fi excluºi fãrã drept de apel din partid. Surse din UNPR Hunedoara spun cã aleºii locali ai partidului au sarcina de a-i susþine fãrã comen-

tarii pe socialdemocraþi, în toate consiliile locale din localitãþile judeþului. „Le-am solicitat colegilor mei din UNPR loialitate ca sã pot la rândul meu sã cer colegilor din PSD respectarea angajamentelor. Noi suntem principalul aliat al PSD ºi vrem sã ne menþinem doza de încredere pe care ne-o solicitã Gabriel

ºi PSD-ul trebuie sã se comporte, nu ca ruda bogatã ci ca un aliat. Eu sunt preºedinte democrat dar care lucrez cu statutul în mânã. Nu se acceptã nici o trãdare, mai ales cã suntem, acum, în *stare de rãzboi*, în precampanie electoralã ºi nu se poate sã nu þinem ritmul”, a declarat preºedintele UNPR Hunedoara.

Luna August Luni: Supa crema de ciuperci cu crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii/Mozzarella pane cu cartofi natur Salatã/Desert Marþi: Supa minestrone/Ciorba de burtã Valdostana din pui cu legume mexicane/Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi

prãjiþi/ªniþel pane de porc cu cartofi sãseºti Salatã/Desert Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtura/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi Salatã/Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi piure/Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August2014

Denivelãri la trecerile de pietoni, cerute de poliþiºti

umãrul mare de accidente de circulaþie mortale în care sunt implicaþi pietonii i-a determinat pe poliþiºtii din Petroºani sã cearã amplasarea unor limitatoare de vitezã pe DN 66, în cartierul Aeroport. Maximilian GÂNJU Cel puþin cinci accidente dintre care douã mortale au avut loc în Petroºani, la trecerile de pietoni sau în apropierea acestora, de la începutul anului ºi pânã în prezent. Totodatã, în zonele intens circulate cum este ºoseaua de centurã a Petroºaniului, traversarea drumului

este o adevãratã aventurã chiar ºi prin zonele special amenajate. Din acest motiv, poliþiºtii din cadrul serviciului rutier din municipiu au cerut administraþiei publice locale sã reamplaseze limitatoare de vitezã pe DN 66, atât pentru reducerea accidentelor din zonele trecerilor de pietoni cât ºi pentru a le permite oamenilor sã treacã strada

fãrã sã stea minute în ºir pânã când ºoferii au de gând sã le acorde prioritate. „La Parângul este o adevãratã tragedie dacã vrei sã treci strada pe trecerea de pietoni. Este ºi staþia CFR, este ºi mina în

apropiere, pompierii, mai multe instituþii ºi cei care merg la muncã trebuie sã fugã pe trecere pentru cã se circulã cu vitezã foarte mare ºi puþini îi dau prioritate sã treci”, spune un localnic mulþumit de

Tinerii români nu sunt dispuºi sã-ºi sacrifice viaþa personalã pentru a face carierã

inerii români în cãutarea unui loc de muncã sunt interesaþi mai mult de atmosfera de lucru ºi de siguranþa locului de muncã decât de banii pe care i-ar putea câºtiga. În plus, generaþia tânãrã nu este dispusã sã renunþe la viaþa personalã în favoarea carierei, reiese dintr-un studiu realizat de Târgul de Cariere la Iaºi, Cluj-Napoca, Sibiu ºi Braºov. "Atmosfera de lucru din cadrul companiei este importantã pentru toþi potenþialii angajaþi intervievaþi, rãspunsurile de 'foarte important' ocupând o pondere de 63%-64% în toate oraºele vizate. Este 'foarte importantã' ºi siguranþa locului de muncã — 54% dintre sibieni, 63% dintre braºoveni ºi ieºeni ºi 66% dintre clujeni au notat aceastã opþiune în chestionare', se aratã într-un comunicat de presã.

achetul salarial

În funcþie de oraºul de provenienþã, existã însã ºi diferenþieri între opþiunile candidaþilor. "Calitatea condiþiilor de muncã (birou propriu, spaþii de recreere etc.) este

consideratã 'foarte importantã' de 61% dintre respondenþii din Sibiu, faþã de 32% dintre ieºeni ºi 28% dintre clujeni. Pe de altã parte, sibienii valorizeazã mai puþin existenþa programelor de dezvoltare a angajaþilor — traininguri ºi team building-uri: 25% dintre respondenþii din Sibiu considerã cã acestea sunt 'foarte importante', faþã de 40% dintre braºoveni,

42% dintre ieºeni ºi 52% dintre clujeni", se precizeazã în comunicat.

acrificii vs carierã

"La cealaltã extremã, sibienii valorizeazã cel mai puþin posibilitatea de a promova — doar 39% dintre ei considerã cã e 'foarte important', faþã de 63% dintre clujeni ºi 52% dintre

ieºeni. De asemenea, tot sibienii sunt cel mai puþin interesaþi de antreprenoriat: 33% dintre repondenþi declarã cã intenþioneazã sã-ºi deschidã propria afacere în urmãtorii doi ani, faþã de 83% dintre ieºeni. Clujenii ºi braºovenii se situeazã la mijloc: 44% în Cluj ºi 42% în Braºov", se subliniazã în comunicatul citat. Studiul mai aratã cã tinerii în cãutarea unui loc de muncã sunt tot mai puþin dispuºi sã îºi sacrifice viaþa person-

amplasarea „poliþiºtilor culcaþi”. „Poliþia Petroºani ne-a transmis o sesizare ºi ne-a cerut sã punem o denivelare la trecerea de pietoni de la Parângul. Poliþia a cerut acest lucru având în vedere cã se alã pentru a face carierã — doar 28% dintre clujeni considerã cã aceastã afirmaþie li se potriveºte, alãturi de 34% dintre ieºeni, 36% dintre braºoveni ºi 38% dintre sibieni. Orele suplimentare Întrebaþi la ce distanþã de actualul domiciliu ar fi dispuºi sã se mute pentru un loc de muncã ce ar oferi un salariu mai mare, tinerii preferã fie distanþele scurte, sub 100 de kilometri, fie o altã þarã. "48% dintre braºoveni s-ar muta în strãinãtate, în timp ce sibienii sunt cel mai legaþi de oraº — 26% nu sunt dispuºi sã se mute nici pentru venituri mai mari", mai

produc evenimente în trafic în zona respectivã, iar noi am montat denivelarea respectivã. Pe interiorul localitãþii nu vom pune pentru cã toþi ºoferii ºtiu cã este localitate ºi limitã de vitezã, însã mai avem pusã una la târgul de la stadion pentru cã ºi acolo se mai circulã cu vitezã ”, a declarat directorul executiv al SPADPP Petroºani, Daniel Viºan. Limitatoarele de vitezã au mai fost montate în anii trecuþi, însã au fost luate de municipalitate când sa reparat ºoseaua de centurã pentru cã erau uzate ºi provocau stricãciuni autoturismelor. reiese din comunicat. La capitolul "ore suplimentare", majoritatea celor intervievaþi sunt dispuºi sã le desfãºoare doar dacã le aduc beneficii materiale plus dezvoltare profesionalã. Studiul se bazeazã pe 721 de chestionare completate de participanþii la ediþiile din primãvara acestui an ale Târgului de Cariere din Iaºi, Cluj-Napoca, Sibiu ºi Braºov. În total, peste 17.000 de tineri, majoritar cu vârsta cuprinsã între 20 ºi 30 de ani, absolvenþi de facultate sau în ultimii ani de studiu, au participat la eveniment.

14 Program & Horoscop

10:00 Trandafirii sãlbatici 10:50 Discover România 11:00 Teleshopping 11:30 Exclusiv în România 12:20 Discover România 12:30 Lumea ºi noi 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Lozul cel mare 18:45 Trandafirii sãlbatici 19:35 Discover România 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 Naºii - o istorie a mafiei italiene

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August 2014

10:00 10:50 11:10 meu 13:00 14:00 meu 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 23:30

În gura presei Teleshopping Mireasã pentru fiul Observator Mireasã pentru fiul Observator Poftiþi pe la noi! Observator Observator special Burlãciþa Premoniþia

10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Rãpirea: douã zile de teroare 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Tânãr ºi neliniºtit 14:45 Nimic în comun 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Fotbal Europa League: Petrolul – Zagreb

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii 12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 15:00 Ape adânci 17:00 Walker, poliþist texan 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 S.O.S., sãnãtatea mea! 21:30 Ajutor! Vreau sã slãbesc! 22:30 Trãsniþii 23:00 Click!

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

Teleshopping Dragoste dulce-amarã Pastila Vouã Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Copii contra pãrinþi Fugarul Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Tãrâmul Lupilor

10:00 Pastila de râs 10:30 Totul se plãteºte 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Nuntã cu surprize 15:45 Teleshopping 16:30 Iancu Jianu, zapciul 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere 22:15 O iubire de-o varã

10:00 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Lille - Porto 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Lille - Porto 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 EuroFotbal 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Arena Digi Sport 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Arena Digi Sport 15:30 Rezumat Copa Libertadores 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Rezumat UEFA Champions League 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

ªtirile dimineþii Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 România, acum Bunã seara, România Butonul de panicã Lumea lui Banciu

21 martie *** 20 aprilie Este momentul sã vã concentraþi asupra treburilor casnice, chiar dacã aþi prefera o ieºire cu prietenii. Intuiþia vã ajutã sã rezolvaþi probleme dificile, dar þineþi cont ºi de sfaturile partenerului de viaþã.

aprile *** 21 mai Sunteþi într-o excelentã formã intelectualã. Relaþiile cu cei din jur sunt foarte bune. Sunteþi dispus sã le ascultaþi problemele ºi sã le daþi sfaturi. Nu faceþi promisiuni.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Puteþi sã începeþi o afacere sau sã vã faceþi planuri cu privire la o investiþie pe termen lung. Prietenii ºi partenerul de viaþã vã susþin. Evitaþi speculaþiile. Aveþi rãbdare!

Dimineaþa, persoana iubitã vã admirã pentru ideile dumneavoastrã originale. Aveþi un randament foarte bun ºi puteþi sã terminaþi tot ce aþi început. S-ar putea sã întâmpinaþi mici probleme.

23 iulie *** 22 august Zi bunã pentru a începe activitãþi noi, mai ales în casã. Este recomandabil sã teminaþi mai întâi ce aþi început. Capacitatea de comunicare este excelentã ºi vã ajutã sã legaþi cu uºurinþã noi prieteni.

23 august

23 septembrie *** 22 octombrie Zi favorabilã schimbãrilor importante. Aveþi ºansa sã vã afirmaþi pe plan social. De asemenea, sunt favorizate studiile ºi cãlãtoriile.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

23 noiembrie *** 20 decembrie Este o zi favorabilã realizãrilor deosebite pe plan social ºi financiar. Profitaþi de acest context favorabil! S-ar putea ivi ocazia sã plecaþi într-o cãlãtorie. Nu refuzaþi. 21 ianuarie *** 20 februarie Sunteþi în formã ºi vã adaptaþi cu uºurinþã la situaþiile noi. Aveþi ocazia sã rezolvaþi probleme ce þin de viaþa particularã. Mai mult, reuºiþi sã îi ajutaþi ºi pe cei din jur.

*** 22 septembrie S-ar putea ca dificultãþile din relaþiile parteneriale sã vã afecteze randamentul intelectual. Dacã reuºiþi sã vã concentraþi, aveþi ocazia sã obþineþi mici câºtiguri financiare. Fiþi prudent. 23 octombrie *** 22 noiembrie Aveþi un simþ practic la înãlþime ºi puteþi sã demaraþi o afacere profitabilã. S-ar putea ca un prieten sã vã propunã o colaborare pe termen lung. 21 decembrie *** 20 ianuarie Parcurgeþi o perioadã favorabilã din toate punctele de vedere ºi vã simþiþi în formã. Aveþi ocazia sã obþineþi câºtiguri financiare nesperate. 21 februarie *** 20 martie Dimineaþa puteþi rezolva problemele financiare de care nu aþi avut timp în cursul sãptãmânii. Dupã-amiazã s-ar putea sã vi se propunã colaborarea într-o afacere.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August 2014

Speranþa moare ultima

Românii - tot mai optimiºti

ncrederea românilor a urcat în aprilieiunie pentru al treilea trimestru consecutiv ºi se apropie de valoarea medie europeanã, România ocupând locul 18 din 32 de þãri dupã acest indicator, care mãsoarã aºteptãrile despre piaþa muncii, situaþia financiarã ºi posibilitatea de a cheltui, potrivit sondajului efectuat de The Nielsen Company, citat de Mediafax. Astfel, faþã de primele trei luni, în trimestrul al doilea încrederea consumatorilor români a urcat cu 6 puncte la 73 de puncte, situându-se dupã þãri precum Cehia, Letonia ºi Estonia ºi înaintea Slovaciei, Poloniei ºi Bulgariei. Potrivit rezultatelor studiului, cei mai optimiºti consumatori se regãsesc în Danemarca, Elveþia, Germania, Norvegia, Marea Britanie ºi Israel. Pe de altã parte,

Portugalia are cei mai pesimiºti consumatori, precedatã de Slovenia, Croaþia, Italia, Serbia, Grecia ºi Ungaria. ªi la nivel global se remarcã o creºtere a încrederii consumatorilor, la un Indice de 97 în al doilea trimestru din 2014, cel mai mare scor de dupã primul trimestru din 2007. Nielsen noteazã cã jumãtate dintre respondenþii la nivel global sunt de pãrere cã piaþa muncii va prezenta condiþii bune sau exce-

lente în urmãtorul an, o creºtere faþã de primul trimestru ºi un nivel neatins din 2007. La nivelul zonelor analizate, încrederea consumatorilor a crescut, compara-

tiv cu primul trimestru, cu trei ºi, respectiv, douã puncte în America de Nord (103) ºi Europa (77). Scorul cel mai ridicat a fost înregistrat în regiunea Asia-Pacific, rãmânând la aceeaºi valoare de 106 din

primul trimestru. În plus, nivelul încrederii a scãzut faþã de trimestrul anterior în America Latinã (90) ºi în Orientul Mijlociu/Africa (93), pierzând trei puncte ºi, respectiv, un punct. Sondajul global Nielsen, iniþiat în 2005, mãsoarã nivelul de încredere a consumatorilor, principalele

îngrijorãri ale acestora ºi intenþia de cumpãrare în rândul a peste 30.000 de respondenþi cu acces la internet din 60 de þãri. Mediafax.ro

Concediere colectivã pentru firmele în insolvenþã

oncedierea colectivã este o condiþie obligatorie pentru desfacerea contractelor de muncã ale salariaþilor din firmele în insolvenþã, potrivit noului Cod al insolvenþei. Salariaþii firmelor aflate în insolvenþã vor fi concediaþi în baza Noului Cod al insolvenþei numai dupã parcurgerea obligatorie a unei proceduri, potrivit realitatea.net. Mai exact, desfacerea contractelor individuale de muncã se va putea realiza în urmã concedierii colective, lucru care nu era prevãzut în vechea legislaþie. În ceea ce priveºte ordinea de plata a creanþelor, cele salariale ocupã acum poziþia a treia ºi nu a douã,

însã acest lucru nu înseamnã cã salariaþii vor avea un statut mai puþin privilegiat, susþin specialiºtii. Noul Cod al insolvenþei introduce noutãþi în ceea ce priveºte concedierea salariaþilor debitorului aflat în insolvenþã. Potrivit specialiºtilor, noile dispoziþii

nu limiteazã dreptul angajatorilor de a concedia, însã aduce garanþii suplimentare salariaþilor. Potrivit art. 123 alin. 1 din Legea nr, 85/2014, toate contractele în derulare ale angajatorului faþã de care s-a deschis procedura se menþin, situaþie valabilã ºi în cazul contractelor de muncã, a menþionat Alexandru Iorgulescu, avocat colaborator Zamfirescu Racoþi & Partners. Aceastã prevedere nu împiedicã angajatorul sã procedeze, potrivit avocatului, la desfacerea contractelor de muncã ulterior deschiderii procedurii insolvenþei, decizia de management aparþinând fie angajatorului debitor, dacã nu a fost ridicat dreptul de administrare, fie administratorului judiciar. Pe lângã acest aspect, mai existã ºi alte noutãþi în ceea ce priveºte situaþia raporturilor de muncã ale persoanelor angajate în cadrul unei societãþi împotriva cãreia a fost deschisã procedura insol-

venþei, a atras atenþia Dana Maria Petroi de la Ionescu ºi Sava. Sursa Realitatea.net

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August 2014

Fac sport ºi învaþã istorie

veniment sportiv cu tentã istoricã în munþii Orãºtiei. Maratonul Dacilor, aºa cum a fost numit ºi care se aflã la prima ediþie, va avea loc sâmbãtã 23 august ºi va cuprinde douã probesi anume, un maraton pe traseu Orãºtie - Sarmizegetusa Regia ºi un semi-maraton Costeºti - Sarmizegetusa Regia. Monika BACIU Evenimentul este organizat de Asociaþia Corporeanima, în colaborare cu Consiliul Judeþean Hunedoara, Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice ºi Primãria Orãºtioara de Sus. Organizatorii

estimeazã cã la eveniment vor participa în jur de 160 de sportivi. Aceºtia vor alerga pe culmile dealurilor ºi munþilor, trecând pe la cetãþile dacice Costeºti-Cetãþuie, Blidaru ºi Sarmizegetusa Regia. Participanþii la Maratonul Dacilor vor

primi un tricou oficial, medalie, diplomã, numãr de concurs,

puncte de hidratare pe traseu ºi asistenþã medicalã. Fiecare

Avram Iancu, de la înot la mountain bike

ibilotecarul care a încercat sã treacã înot Canalul Mânecii, Avram Iancu, este unul dintre artizanii unei competiþii de ciclism extrem care se va derula în Parâng. Maximilian GÂNJU Petroºani Bike Challenge este la a doua ediþie ºi face parte din calendarul oficial al Federaþiei Române de Ciclism, ceea ce face ca mulþi

când se afla aproape de finish, din cauza vremii extrem de rea care l-ar fi pus în pericol. Concursul de maraton MTB este destinat tuturor iubitorilor acestui sport ºi are un traseu de 30 de kilometri prin

cicliºti experimentaþi sã participe la etapa din Valea Jiului. La start se va afla ºi petroºãneanul Avram Iancu, sportivul care a fost la un pas de a realiza o performanþã pentru România, la începutul acestei luni. Iancu a încercat sã treacã înot Canalul Mânecii dar a fost oprit de organizatori

inima munþilor Parâng. Înainte cu zece zile de start, organizatorii anunþã înscrierea la concurs a câtorva zeci de „rideri”, însã pânã în ultime zi se aºteaptã ca numãrul lor sã creascã vertiginos. Competiþia organiyatã de Asociaþia Sportivã Bike & Run Petroºani are patru categorii de

vârstã ºi este deschisã oricãrui iubitor al sportului ºi al miºcãrii în naturã, iar singura condiþie este ca participanþii sã aibã vârsta minimã de 18 ani. Cei care sunt sub 18 ani se vor putea înscrie doar cu o copie dupã cartea de identitate ºi acordul scris al unui pãrinte prezent la data concursului sau pe baza unei declaraþii notariale pe propria rãspundere. Traseul este neamenajat ºi neprotejat, iar sportivii folosesc drumuri forestiere, poteci marcate ºi nemarcate, pante cu înclinare mare ºi zone accidentate, iar din acest motiv organizatorii le dau câteva ponturi turiºtilor, încât sã se evite accidentele. Pe traseu sunt amplasate puncte de control obligatorii, iar participanþii care nu trec printr-un punct de control (indiferent de motiv) vor fi descalificaþi. Câºtigãtorii vor fi recompensaþi cu diplome ºi medalii dar ºi premii cuprinse între 100 ºi 1000 de lei.

alergãtor care terminã în timpul limitã probele de maraton va primi o medalie auritã. Organizatorii consid-

sport, a cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei ca parte importantã a istoriei românilor. Pentru proba de

erã cã cea mai mare rãsplatã pentru participanþi rãmâne, însã, aceea de a contribui la promovarea, prin

maraton startul se va da la ora 7 pe traseul Arsenal Park ,Orãºtie,– Þâþele Gorganului – Costeºti

Cetãþuie – Costeºti – Costeºti Blidaru – Târsa- Prihodiºte, iar sosirea va avea loc la Sarmisegetusa Regia. La semi-maraton startul va fi la ora 9 pe traseele Costeºti – Costeºti Blidaru – Târsa- Prihodiºte iar sosirea va fi tot la Sarmisegetusa Regia. Duratele maxime ale probelor difera astfel ca la maraton durata maxima este de 10 ore iar la semi-maraton va fi de 7 ore. Astfel prin acest maraton toti concurentii vor putea imbina utilul cu placutul, adica vor practica sportul preferat dar in acelasi timp vor putea admira si invata despre istoria si frumusetile zonei.

Cheile Cernei, decorul pentru Trofeul Kogaion

nul acesta, Trofeul Kogaion, organizat de Asociaþia de Turism Montan Kogaion Orãºtie, se va desfãºura în zona Cheilor Cernei din Munþii Poiana Ruscã. Carmen COSMAN - PREDA Este cea de a XXIV-a ediºie a concursului de turism montan Trofeului Kogaion, iar anul acesta se va desfãºura în perioada 5-7 septembrie 2014, în zona Cheilor Cernei din Munþii Poiana Ruscã.

Potrivit organizatorilor, tabãra va fi amplasatã în zona numitã de localnici "La Tunel", în aval de confluenþa vãii Cernei cu Valea Bîlii, iar traseul, de aproximativ 7 ore, va ajunge ºi în satul Meria.

Ca în fiecare an, competiþia presupune o probã teoreticã, una de alpinism, dar ºi un concurs de orientare turisticã.