Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 678

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 20 August 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Hunedoara sunt sute de oameni

Aurul strãluceºte ºi în cãrbune

Premiaþi pentru cã sunt cei mai buni >>> PAGINA A 4-A

Exasperaþi de calul din curtea ºcolii

>>> PAGINA A 5-A

Petroºãnenii luptã pe plajã >>> PAGINA A 6-A Judecat pentru 50 de infracþiuni!

A început procesul minorului care a vandalizat zeci de maxi - taxiuri >>> PAGINA A 7-A

În secþii ºi clinici de oncologie: ”este iadul pe pãmânt”

>>> PAGINILE 8-9

Staþie existentã, nefuncþionalã >>> PAGINA A 10-A

Parcare cu platã pe centrul din Vulcan >>> PAGINA A 12-A

Preºedintele TNL Petrila, accidentat de un ºofer inconºtient

>>> PAGINA A 13-A

Lacunele legislative scapã Guvernul de responsabilitatea dezvoltãrii domeniilor schiabile >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August 2014

Hunedoara sunt sute de oameni

este decât un gest normal, un gest pe care îl

mã intereseazã foarte mult ceea ce se întâmplã cu mineritul ºi cu oamenii din Valea Jiului ºi cu viaþa noastrã. Voi fi prezent la orice altã manifestare legalã, care nu face altceva, decât sã îi sensibilizeze pe cei care iau decizii pentru viitorul nostru”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi. La miting au venit ºi oameni de afaceri din mediul privat ºi asta pentru cã fiecare este conºtient cã, fãrã minerit, nici afacerile lor nu vor mai merge. „Este ºi normal sã fim alãturi de minerii din Valea Jiului. Este un sector care, la ora actualã, din pãcate,

fac în calitate de primar ºi de cetãþean al Vãii Jiului, pentru cã

suferã foarte mult. Ca ºi om de afaceri, pot sã spun cã susþin foarte mult ca acest sector sã meargã mai departe. Nu este normal ca în ultimii ani sã fim lãsaþi deoparte. Trebuie sã facem ceva ca acest Complex Energetic Hunedoara sã meargã pe mai departe”, a declarat Adrian Rus, unul dintre oamenii de afaceri din Petroºani. Mari absenþi au fost primarii din celelalte oraºe ale Vãii Jiului.

este 500 de oameni au participat la mitingul de solidaritate al minerilor din Valea Jiului. Lor li s-au alãturat oameni politici din judeþ, directori de firme de stat, oameni simpli, dar ºi oameni de afaceri, ori pensionarii mineri. Presa a fost ºi de aceastã datã alãturi de mineri ºi energeticieni ºi pentru prima datã dupã divizare minerii de la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine ºi cei din cadrul minelor viabile, ori energeticienii au spus ce au avut de spus. Diana MITRACHE De sute de ori, pe parcursul a douã ceasuri, oamenii au strigat în cor Hunedoara! ºi au afiºat bannere cu înscrisuri din care reiese cât de mult îºi doresc oamenii de aici sã lucreze. În principiu, ei toþi au fost de acord cã în acest moment, Complexul Energetic Hunedoara este

motorul judeþului ºi cã fãrã acest colos industrial nu facem nimic. La miting a venit ºi vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara Tiberiu Balint, alãturi

de colegii sãi Costel Avram, directorul SC Apa Serv ºi coordonatorul PNL în Valea Jiului, primarul Tiberiu Iacob Ridzi ºi viceprimarul Dorina Niþã, aceºtia din urmã fiind singurii reprezentanþi ai administraþiilor publice locale din Valea Jiului. Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele le-a vorbit oamenilor ºi a cerut ºi de aceastã

datã demisia celor care, numiþi politic, aproape au distrus mineritul. „Participarea este la cotele la care ne aºteptam. Îmi pare bine cã locuitorii

judeþului Hunedoara ºi ai Vãii Jiului încep sã realizeze cã existenþa CEH pe piaþa de energie este motorul economic al judeþului. Îmi pare rãu cã nu suntem mai mulþi, pentru cã vieþile noastre depind de locurile noastre de muncã. Locurile noastre de muncã pot fi apãrate de noi. Observãm cu tristeþe cã aceia pe care noi i-am trimis în Parlament sau în

funcþii de pe care ar putea sã gestioneze cu bine soarta noastrã, au uitat de noi, motiv pentru care am ºi pornit campania Hunedoara suntem NOI. Sunt aici, ener-

geticieni, mineri, profesori, doctori ºi noi cerem în continuare soluþii care sã salveze CEH. Cerem demisia CEH, pentru cã vã vorbeam despre soluþiile conexe. Degeaba Guvernul va aplica o soluþie care sã ajute din punct de vedere CEH, dacã vom avea gestionari proºti ai acestei situaþii, noi nu vom reuºi sã ieºim din impas”, a spus Petre

Nica, organizatorul mitingului. Alãturi de cei de la miting a venit ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani, care a spus cã va participa oricând la astfel de manifestãri pentru oamenii de aici. „Este un miting de solidaritate ºi eu am primit o invitaþie din partea organizatorilor. Am acceptat-o cu mare drag, prezenþa mea aici nu

Actualitate 3

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August 2014

Aurul strãluceºte ºi în cãrbune

Premiaþi pentru cã sunt cei mai buni

-au remarcat prin rezultate S deosebite obþinute

la învãþãturã ºi în sport, iar au culesc roadele muncii lor. Trei domniºoare ºi un tânãr absolvent de liceu cu rezultate de excepþie au fost premiaþi de primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Printre ei se numãrã 3 absolvenþi cu medii foarte mari la examenul de Bacalaureat ºi campioana mondialã Bianca Becze. Au luat cele mai bune note din Valea Jiului ºi cu medii de peste 9,70 la examenul de Bacalaureat sunt cei mai buni elevi din Petroºani. Trei tineri

care au impresionat mereu în timpul ºcolii au primit câte un premiu în bani ºi o diplomã de la primarul Tiberiu Iacob Ridzi, iar campioana noastrã Bianca Becze, sportivã de excepþie a Clubului ªcolar Sportiv Petroºani a fost ºi ea printre cei mai buni olimpici.

Ioana Paula a fost printre elevii cu cele mai mari note la Bacalaureat ºi acum va urma la Cluj facultatea de telecomunicaþii. Sperã sã fie cea mai bunã ºi sã nu dezamãgeascã, pentru cã pânã acum a reuºit asta cu succes. „Am avut

obþine un rezultat decent”, a spus Ioana Paula Stroe, elevã premiantã. Printre cei mai buni s-a aflat ºi un singur tânãr, care ne-a amuzat pe toþi spunând cã, aºa cum îi spunea bunicul sãu „a fost cel mai bun între proºti”, dând dovadã de multã modestie în ceea ce-l priveºte, dar taxând nereuºitele colegilor lor, care, spune el, nu au ºtiut sã înveþe. „M-am înscris la Drept în Cluj. O sã fac magistraturã sau o sã fiu avocat. Peste 10 ani, sau chiar 5 ani mã vãd în þarã”, a spus Ramon Marko Neacºu, un elev absolvent al Colegiului Mihai

foarte fericitã, nu mã aºteptam. Am fost foarte fericitã ºi bucuroasã cã am obþinut aceastã notã ºi le mulþumesc profesorilor care m-au pregãtit în cei 4 ani. Voi studia la Cluj la Facultea de ªtiinþe Economice ºi Gestiunea Afacerilor, pe specializarea Economie ºi Afaceri Internaþionale”, ne-a mãrturisit Ana Maria Cãlina, absolventã a Colegiului Economic Hermes. Bianca Becze este un nume la Petroºani ºi a obþinut un renume mondial, luând aproape 50 de medalii ºi titluri mondiale, europene ºi naþionale la gimnasticã. A pornit de când abia

Eminescu. Cea mai bunã medie din Valea Jiului la examenul de Bacalaureat a obþinut-o o elevã care a absolvit Colegiul Economic Hermes din Petroºni. A luat a doua medie pe judeþ ºi spune cã va merge tot la Cluj la facultate. La Bacalaureat a obþinut media 9,90. „Sunt

mergea în picioare ºi acum se simte împlinitã ca sportivã. „Momentan sunt întro vacanþã binemeritatã, sunt anul III la Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport din Bucureºti. Urmeazã sã îmi dau licenþa ºi sã vedem pe parcurs. Anul acesta am devenit completã din punct de

media 9,71 ºi sunt foarte încântatã cã am reuºit sã am asemenea rezultate, pentru cã nu mã aºteptam sã fiu prima de la filiera real. Consider cã subiectele de anul acesta au fost foarte accesibile. Mai ales la unele materii, era necesarã doar simpla prezenþã la ore pentru a

vedere sportiv, o dublã campioanã mondialã ºi cred cã asta mã satisface cel mai mult”, a spus ºi Bianca Becze, sportivã. Comunitatea localã le este recunoscãtoare acestor tineri de excepþie ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi a considerat cã ei sunt mândria noastrã, aºa încât i-a premiat. „Consiliul Local a aprobat premierea acestor copii, dar gestul pe care îl facem astãzi este mai mult decât simbolic. Este o recunoaºtere din partea comunitãþii a efortului pe care aceºti copii l-au fãcut ºi îl fac în continuare. Îi felicit pentru rezultatele lor ºi sunt convins cã vor reuºi ºi de-acum încolo sã facã ce ºi-au propus. De asemenea, îi felicit ºi pe pãrinþii ºi profesorii lor. Astãzi am înmânat

aceste premii. I-am premiat imediat dupã rezultatele obþinute de ei. E vorba despre Bianca Becze care a ieºit cu rezultate foarte bune la gimnasticã aerobicã ºi cei trei tineri care au luat cele mai mari note la Bacalaureat. A doua notã din judeþ, tineri care sunt mândria comunitãþii noastre. Am dorit sã facem acest gest simbolic”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Sumele acordate drept poremii sunt din bugetul local, de la Capitolul „Culturã, recreere, religie”. Astfel de acþiuni vor avea loc, dupã cum a menþionat ºi primarul de la Petroºani, ori de câte ori vor fi ocazii, pentru cã astfel de copii talentaþi meritã sã fie premiaþi ºi evidenþiaþi. Diana MITRACHE Carmen Carmen COSMAN-PREDA

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August 2014

Exasperaþi de calul din curtea ºcolii

n localnic din Petroºani a reuºit performanþa de a exaspera conducerea ªcolii nr. 2 din Colonie, dupã ce ºi-a pãscut, zile la rând, calul în curtea ºcolii pe timpul vacanþei. Directorul unitãþii ºcolare a cerut sprijin poliþiei pentru cã pãstorul de ocazie, nu numai cã îºi duce calul în curte, dar a ºi rupt gardul ca sã îl bage acolo. Diana MITRACHE

Marþi dimineaþã, conducerea ªcolii Generale Nr. 2 din Colonia Petroºani a cerut sprijin autoritãþilor locale pentru a scoate din incinta unitãþii un cal.

Animalul ajunge zilnic în curtea instituþiei, pentru cã stãpânul îl duce acolo unde pare a fi mai în siguranþã, atunci când nu îl foloseºte. Pentru asta, însã, a rupt gardul care împrejmuieºte ºcoala ºi asta i-a convins pe profe-

sori sã depunã plângere. „Chiar în dimineaþa aceasta (n.r marþi, 19 august) am fost la ªcoala Gimnazialã Nr 2. În curtea ºcolii era un cal al unui vecin. Am chemat poliþia, au luat mãsuri ºi urmeazã sã fac o

adresã scrisã cãtre Poliþie, aºa încât ºi ei sã ia mãsurile necesare”, a spus

Gabriela Rus, director ªcoala Nr. 2 Petroºani. ªcoala se aflã într-un cartier mãrginaº, unde locuiesc mulþi romi, iar cei de acolo, pe lângã faptul cã aruncã mizerii ºi nu þin cont cã acolo este insituþie

ºcolarã, acum îºi pasc ºi animalele. Nu este, însã, pentru prima datã când se întâmplã asta, dar e prima datã dupã ce a fost reparat gardul împrejmuitor, pentru acum proprietarul a rupt gardul abia reparat.

S-a aprobat amnistierea pensionarilor ºi a mamelor

uvernul a aprobat, în ºedinþa de marþi, proiectele de lege privind amnistierea pensionarilor ºi a mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcþionarilor, acte normative care vor fi transmise Parlamentului spre adoptare.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a precizat, la începutul ºedinþei, cã persoanele care au depus documente false pentru a obþine pensie nu vor beneficia de amnistia fiscalã. La rândul sãu, premierul Victor Ponta a arãtat cã Parlamentul poate "sã mai includã eventual" alte categorii

de persoane, dacã apar probeme similare. El a precizat cã este de datoria Executivului sã rezolve situaþiile în care funcþionarii statului greºesc în detrimentul cetãþenilor.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August 2014

Petroºãnenii luptã pe plajã

inerii petroºãneni participã la campionatul naþional de lupte. La sfârºitul acestei sãptãmâni la malul mãrii, toþi luptãtorii din þarã vor începe campionatul naþional de lupte. ªi Petroºaniul va fi prezent pe harta competiþiei. Monika BACIU “În sãptãmîna 2428 august fetele vor participa în Ungaria la campionatul de naþional de lupte pe plajã, pe nisip. Este un alfel de regulament faþã de campionatul normal dar

noi vom fi prezenþi acolo la toate categoriile de vîrstã. Vom avea în jur de 20 de participanþi”, a declarat Zoltan Toth, directorul CSS Petroºani. Luptãtorii de la Petroºani s-au

remarcat de fiecare datã prin rezultatele bune pe care le-au obþinut la competiþiile unde au participat. “Speram sã nu ne dezamãgeascã nici

acum deºi nu este un obiectiv finalã. Vom vedea acum la început de an cît de bine sîntem pregãtiþi sau de unde vom pleca pentru com-

Formare pentru cadrele didactice de la clasa pregãtitoare

adrele didactice care vor preda la clasa pregãtitoare trebuie sã treacã printr-o etapã de formare. Clasa pregãtitoare este o noutate pentru sistemul de învãþãmânt românesc. Este normal ca toþi cei implicaþi sã aibã întrebãri la care încã nu au gãsit rãspuns, începând cu pãrinþii care au optat pentru înscrierea copilului la clasa pregãtitoare ºi continuând cu toate cadrele didactice care vor preda la aceastã clasã. Monika BACIU Astfel, ºi la nivelul Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara se organizeazã astfel de cursuri. “În vederea pregãtirii sesiunii de formare a cadrelor didactice care vor preda la clasa pregãtitoare în anul ºcolar 2014-2015, solicitãm directorilor unitãþilor de învãþãmânt în care va funcþiona clasa pregãtitoare, transmiterea în format let-

2014-2015, indiferent dacã au participat pânã acum la activitãþile de formare continuã organizate în cadrul proiectului desfãºurat în acord cu debutul clasei pregãtitoare. Va fi trimis un singur fiºier pentru fiecare unitate cu personalitate juridicã”, se aratã în comunicatul ISJ Hunedoara. Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei a realizat în ultimii ani o serie de studii privind sistemul educaþional

al þãrilor membre ale Uniunii Europene, cu accent pe debutul ºcolaritãþii ºi structura pe cicluri de învãþãmânt. Este evidentã tendinþa de scãdere a vârstei de intrare a copiilor la ºcoalã, iar introducerea clasei pregãtitoare în România este o materializare a încercãrii de aliniere a sistemului de învãþãmânt românesc la tendinþele actuale pe plan european ºi chiar internaþional. Odatã stabilit acest lucru prin Legea edu-

petitile urmãtoare”, a mai spus sursa citatã. Probele din cadrul concursului se adreseazã mai multor categorii de vârstã. caþiei naþionale, a urmat elaborarea Curriculumului ºi pregãtirea implementãrii acestuia. Având în vedere faptul cã, pe lângã Curriculumul pentru clasa pregãtitoare, care consituie fundamentul oficial al resurselor educaþionale, ministerul a asigurat ºi derularea acestui program de formare care se va finaliza cu un numãr impresionant de produse (fiºe de lucru, proiecte tematice, jocuri didactice, materiale didactice etc.).

Un nou concurs de pescuit ric, prin fax, ºi în format electronic, ca rãspuns la acest mesaj, a informaþiilor necesare, conform machetei ataºate.

În situaþia raportatã se vor lua în considerare toate cadrele didactice care vor preda la clasa pregãtitoare în anul ºcolar

oncurs de pescuit. În data de 24 august, la Petrila va avea loc un concurs de pescuit, iar dupã acest eveniment, pescarii vor putea sã spunã poveºtile... pescãreºti. Concursul, primul de acest gen din acest an, este organizat de Asociaþia Pro Pescar. Monika BACIU “A.P.S PRO PESCAR organizeaza Duminica 24.08.2014 incepand cu ora 8:00, pe Lacul PRO PESCAR din dealul Maleii, Petrila halda de steril”, se aratã în comunicat. Tariful de participare la concurs este de 25 de lei. Se ofera din partea Asociatiei o portie de Gulas. Se pescuieste cu 2 bete, 1 la pluta si 1 la fund.

La finalul concursului pestele se elibereaza in totalitate la sfarsitul fiecarei manse. Locurile 1; 2; 3; vor

fi premiate. Anul acesta a mai avut loc un concurs de pescuit organizat de asociaþie.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August 2014

Judecat pentru 50 de infracþiuni!

A început procesul minorului care a vandalizat zeci de maxi - taxiuri

ânãrul care a dat zeci de spargeri cu predilecþie la microbuzele ce circulã în regim de maxi – taxi rãspunde în instanþã pentru faptele lui. Carmen COSMAN - PREDA Adrian Cãldãrar se aflã în arest preventiv ºi, alãturi de el, mai este judecat un complice al hoþului acuzat de peste 50 de infracþiuni. Magistraþii au analizat, în camera preliminarã, rechizitoriul întocmit de procurorii de la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani ºi au constata legalitatea sesizãrii instanþei de judecatã. Adrian Sorin Cãldãrar a fost

trimis în judecatã pentru 50 de infracþiuni de furt calificat ºi tentativã la furt calificat. Alãturi de el rãspunde penal ºi Horaþiu Oneasã pentru infracþiunile de complicitate la furt califica ºi complicitate la tentativã de furt calificat. La Judecãtoria Petroºani a demarat, marþi, procesul spãrgãtorului în serie, în care sunt nu mai puþin de 18 pãrþi vãtãmate, printre care o firmã de maxi – taxi care are mai multe

microbuze, ºi trei firme de taximetrie.

a 16 ani, un palmares bogat Cãldãrar are numai 16 ani, dar un palmares infracþional extrem de bogat. În luna mai, hoþul –

Pensiile hunedorene, între un leu ºi peste 10.000 de lei!

n timp ce unii pensionari trãiesc de pe o zi pe alta ºi îºi drãmuiesc fiecare bãnuþ, pentru alþii vârsta a III-a nu reprezintã, financiar vorbind ,o problemã. Pensiile primite sunt suficiente sã trãiascã tihnit, sã punã un ban deoparte, ori chiar sã-ºi permitã vacanþe scumpe. Carmen COSMAN - PREDA

Sã fii pensionar nu înseamnã întotdeauna restricþii, limitãri sau drãmuirea cu grijã a fiecãrui leuþ. Opt români încaseazã fiecare mai bine de 10.000 de lei, lunar, din pensie, în sistemul public de asigurãri

sociale, iar unul dintre ei este din judeþul Hunedoara, potrivit evidenþelor Institutului Naþional de Statisticã. Statistic vorbind, judeþul Hunedoara se claseazã pe locul II la nivel naþional, dupã Bucureºti, în ceea ce priveºte pensia medie încasatã, calculatã al peste 1.000 de lei

lunar. Media o ridicã, însã, pensionarii din sistemul minier ºi foºtii siderurgiºti, care au lucrat în condiþii grele ºia sta se vede ºi pe cuponul de pensie. Hunedoara, însã, este un judeþ al extremelor. Suntem în topul celor mai mari pensii ºi avem ºi un pensionar – din cei 8 la nivel naþional - care lunar încaseazã peste 10.000 de lei. Mai exact 1.017 lei. În acelaºi timp, însã, sunt 356 de pensionari care benefiiazã de pensie de numai un leu! Pentru aceºtia, la fel ca ºi pentru celelalte persoane din þarã a cãror pensie este mai micã de 350 de lei, venitul se completeazã o o indemnizaþie socialã, care se calculeazã ca diferenþã dintre suma de 350 de lei, stabilitã prin lege, ºi cuantumul pensiei cuvenite pensionarului.

minor a fost arestat prevenitv, dupã ce poliþiºtii au decis iniþial

sã-l cerceteze în stare de libertate. Numai cã tânãrul nu s-a potolit nici dupã ec a fost descoperit, ci am mai dat câteva spargeri dupã tiparul deja cunoscut, deºi ºtia cã este cercetat penal.. Potrivit poliþiºtilor, care au reuºit identificarea ºi prinderea lui, Adrian Cãldãrar a folosit mereu acelaºi mod de operare spargerea geamului lateral - ºi a sustras

din autovehicule diferite bunuri, respectiv staþii de emisie-recepþie, radio CD-uri, truse de scule sau diverse sume de bani. Luni în ºir, ºoferii de pe maxi – taxiuri sau taxiuri au fost disperaþi ºi se temeau sã-ºi mai ales microbuzele în parcãri, de teamã sã nu fie vandalizate. Toþi aceºtia sunt acum constituiþi ca pãrþi civile în proces.

Amenzi de peste 100.000 de euro la ºtranduri, piscine, bazine de înot, parcuri de distracþie

utoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor (ANPC) a amendat cu peste 470.000 de lei operatori economici care nu respectau legislaþia din domeniul protecþiei consumatorilor la ºtranduri, piscine, bazine de înot, parcuri de distracþie, unitãþi de închiriere de echipament pentru agrement, debarcadere etc. Mai exact, inspectorii ANPC au verificat 394 de puncte de lucru ale operatorilor economici, iar la 107 dintre acestea au fost depistate deficienþe. În urma acþiunii, s-a dispus ºi oprirea temporarã a prestarii serviciului la 57 operatori economici, pânã la remedierea neconformitãþilor con-

statate. Totodatã, au fost aplicate 107 amenzi contravenþionale în valoare totalã de 472.800 lei ºi 159 avertismente, potrivit unui comunicat al ANPC. Principalele aspecte constatate se referã (mai ales) la lipsa autorizaþiei de funcþionare, în cazul piscinelor, bazinelor ºi

ºtrandurilor, orarul de funcþionare lipsea sau nu era afiºat corect , deoarece nu corespundea cu cel emis de Primarie, lipseau ºi datele de identificare ale operatorului economic, iar tarifele practicate nu erau afiºate în mod vizibil sau lipseau de tot. Inspectorii ANPC au constatat abateri ºi în ceea ce priveºte calitatea apei din piscine, adâncimea lor (diferitã) era marcatã ilizibil, scãrile de acces în bazin nu aveau bordura rotunjitã, putând exista riscul producerii accidentelor, nu erau montate de jur împrejur, la nivelul apei, bare de susþinere.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August 2014

În secþii ºi clinici de oncologie: ”este iadul pe pãmânt” S

ecþia de Oncologie a Spitalului de Urgenþã Petroºani ”geme” de pacieþi, iar personalul, subdimensionat, încearcã sã facã faþã cu preþul propriei sãnãtãþi… Fenomenul, cum l-au numit chiar cadrele medicale, este la fel în toatã þara, dovadã cã sistemul este unul nerealist pentru cã numãrul bolnavilor de cancer este mare ºi creºte… Medici ºi asistenþi susþin în continuare necesitatea unor politici naþionale de depistare a bolii din faze incipiente ºi prevenþie.

Secþia de Oncologie din cadrul Spitalului de Urgenþã Petroºani este, în fiecare zi, cel mai aglomerat loc din tot Spitalul. Valurile de bolnavi îngrijoreazã ºi personalul secþiei, care aproape cã nu face faþã uneori, datoritã numãrului mic de angajaþi.

timpul, dar parcã acum suntem mai mulþi. Eu fac aici periodic chimioterapie ºi doamnele de aici sunt ca spirtul la câþi suntem. Nu ºtiu, dar sistemul ãsta de sãnãtate nu este bun. La atâþia bolnavi, prin spitale, s-au redus angajaþii ºi ãia care au rãmas nu fac faþã cã-s prea puþini. Sã ºtiþi cã

matã ºi de cadre medicale de pe palier, cu precizarea cã stresul este uriaº, pe lângã volumul mare de muncã, pentru cã în cauzã sunt pacienþi suspecþi a fi bolnavi sau chiar bolnavi de cancer, unii în faze terminale, iar implicarea emoþionalã existã vrei-nu vrei. ”Sunt zile când suntem

”Da, aºa plin este tot

d-aia pleacã ºi asistente ºi doctori în þãri strãine. Cred cã asta este cea mai grea ºi mai urâtã, ca boalã zic, secþie din tot spitalul” – a declarat Pavel Szovasz, 52 de ani. Situaþia a fost confir-

numai douã pe schimb…” Nici la clinicile de oncologie din þarã lucrurile nu stau mai bine. Un alt pacient, operat la Cluj-Napoca povesteºte despre numãrul îngrozitor de

mare al celor bolnavi de cancer sau suspectaþi cã au aceastã boalã. ”Acolo, la Cluj, când am fost, am zis cã e iadul pe pãmânt. Puhoi de lume vine de cu searã ºi dorm prin maºini pentru a fi prezenþi la prima orã, când vine doctorul. ªi sunt programaþi. Am vãzut familii disperate cu copiii lor bolnavi. Erau strãvezii de chinul tratamentelor. Am vãzut tineri ºi bãrbaþi ca brazii care erau speriaþi de moarte. De oameni în vârstã, nu mai vorbesc. Se fac operaþii pe bandã rulantã. Rãu este cã aici la noi, la Petroºani, nu existã aparaturã pentru tratamentele de dupã operaþii ºi chiar alea de dinainte. Dacã nu ai bani sã mergi pe la Timiºoara, Arad, Cluj,

mori cu zile. ªi sunt aºa de mulþi…” – a povestit Marilena M.S., din Petroºani. Medicii spun cã s istemul este subdimensionat, iar politicile de depistare incipietã a diverselor forme de cancer sunt ca ºi inexistente. Unii, cinici, spun cã ”nu renteazã” sã investeºti în moarte, ci doar sã creezi un cadru decent, atâta timp cât nu existã soluþii sigure. Dar toþi susþin necesitatea unor politici naþionale de depistare din faze incipiente ºi prevenþie. Ileana FIRÞULESCU

Românii sunt cei mai mari mâncãtori de pâine din UE, studiu confirmat ºi la Petroºani

IB International a constat cã românii sunt pe primul loc în Uniunea Europeanã la consumul de pâine – 97 de kilograme/an pe cap de locuitor, adicã de ºapte ori mai mult decât britanicii. Dar ºi evaziunea fiscalã, la aceeaºi pâine, este pe mãsurã – un miliard de lei. În Petroºani, o familie formatã din cinci membri mãnâncã, în medie, 3-4 pâini de pe zi.

Un român ajunge sã mãnânce într-un an în jur de 97-100 de kilograme de produse de panificaþie, lucru care îl situeazã în fruntea þãrilor europene. Asta înseamnã cam 320 de franzele a câte 300 de grame. În 1989, un român mânca peste 430 de pâini într-un an, adicã 130 de kilograme. În douã decenii, românii au redus cu un sfert consumul de pâine.

Deºi mâncãm multe franzele, câºtigurile statului nu sunt foarte

mari. Din cele 97 de kilograme cumpãrate într-un an de un

român, doar pentru 23 dintre acestea primeºte bon fiscal. Asta înseamnã cã evaziunea la pâine se ridicã la un miliard de lei. Un lucru bun, spun

medicii dacã însã consumãm un anumit tip de pâine. Iar pentru cei care þin la dietã se mai destramã un mit: pâinea neagrã are aceleaºi calorii ca cea albã. Nutriþioniºtii ne recomandã sã nu consumãm pâinea proaspãt scoasã din cuptor, fierbinte, chiar dacã miroase foarte bine. Aceasta se lipeºte de pereþii gastrici ºi îngreuneazã digestia. La Piaþa Micã din Aeroport, o doamnã a cumpãrat, luni, trei pâini de 500 gr., cu 1,7 ron/bucatã. Am întrebat-o dacã în familia sa se mânâncã zilnic aceastã cantitate de pâine. ”Suntem cinci persoane ºi funcþie de mâncarea gãtitã cumpãrãm ºi pâinea. Sunt mâncãruri la care nu se consumã atâta pâine, dar în general da, câte trei pâni cumpãr” – a rãspus ”doamna Sîrbu ºi atât”, cum s-a prezentat. Maria Bala, de pe str. Aviatorilor, ne-a spus cã ºi familia sa este formatã din cinci membri ºi cumpãrã patru pâni pe zi. ”Am trei bãrbaþi în casã ºi le pun ºi supliment la ºut ºi abia de ajunge ºi asta” – a spus femeia. Ca urmare, studiul AIB International se confirmã ºi la Petroºani… Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August 2014

În secþii ºi clinici de oncologie: ”este iadul pe pãmânt” S

”Da, aºa plin este tot

numai douã pe schimb…” Nici la clinicile de oncologie din þarã lucrurile nu stau mai bine. Un alt pacient, operat la Cluj-Napoca povesteºte despre numãrul îngrozitor de

Românii sunt cei mai mari mâncãtori de pâine din UE, studiu confirmat ºi la Petroºani

Deºi mâncãm multe franzele, câºtigurile statului nu sunt foarte

mari. Din cele 97 de kilograme cumpãrate într-un an de un

român, doar pentru 23 dintre acestea primeºte bon fiscal. Asta înseamnã cã evaziunea la pâine se ridicã la un miliard de lei. Un lucru bun, spun

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August2014

Staþie existentã, nefuncþionalã

unicipalitatea de la Petroºani a amenajat, în cadrul proiectului de modernizare, pe strada care duce cãtre Brãdet, o staþie de maxi-taxi. Aceasta este încã nefucnþionalã pentru cã niciun operator de transport nu ºi-a manifestat intenþia de a licita pentru acest traseu. “Momentan ea rãmâne nefuncþionalã deoarece cred cã orice operator care realizeazã transport rutier fãcându-ºi calculul a realizat cã nu este eficient din punct de vedere economic, lumea preferã sã urce pe jos în acea zonã pentru cã este ºi un traseu destul de

Rechizitele buzunarele rãmas mai puþin de o A lunã de zile pânã

scurt ºi merg în general cei care sunt iubitori de miºcare, de aer curat ºi atunci preferã mersul pe jos. Astfel probabil cã în perioada urmãtoare staþia va rãmâne în continuare fãrã a fi operaþionalã”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului

golesc pãrinþilor

la debutul noului an ºcolar. Astfel, reprezentaþii librãriilor din municipiul Petroºani au început deja sã facã stocul cu rechizitele necesare noului an ºcolar.

Ghiozdanele, frumos colorate sau cu diferite personaje din desenele preferate ale micuþilor, îºi aºteaptã deja cumpãrãtorii. Reprezentanþii librãriilor sunt descumpãniþi în ceea ce priveºte vânzãrile. “Au venit puþini pãrinþi. Au început sã se intereseze despre cum va fi, dar va fi la fel ca ºi anul trecut, preþurile vor fi la fel ºi îi aºteptãm. Nu mãrim preþurile”, a spus Dorina Ifrim, reprezentant librãrie. La fel ca în anii precedenþi ºi anul acesta elevii vor beneficia de rechizite gratuite din partea primãriei ºi a inspectoratului ºcolar. Acest lucru îi dezavantajeazã pe vânzãtorii de rechizite. “E bine cã dau pentru cei care nu au posibilãþi sã-ºi cumpere, dar sunt ºi alþii care au destul ºi totuºi mai primesc.

Pãrerea noastrã ar fi fost sã fie recompensaþi doar cei care nu au sã îºi cumpere”, ne mai spune Dorina Ifrim. Un set complet de rechizite ºcolare, potrivit pentru un elev de clasa întâi, poate scoate din buzunarul pãrinþiilor între 100 ºi 300 de lei. Preþurile pentru un ghiozdan încep de la 25 de lei ºi pot ajunge chiar pânã la 100 de lei, în funcþie de pretenþiile pãrinþilor, dar ºi ale copilului.De asemenea, pe rafturile librãriei se mai gãsesc la preþuri excelente caiete, creioane, cernealã, stilouri ºi mult iubitele acuarelele pentru desen. Nici vocabularul nu a fost uitat, iar penarele pline cu toate cele necesare nu mai aºteaptã decât sã fie achiziþionate de învãþãceii silitori. Monika BACIU

Petroºani. Staþia a fost inclusã în proiectul de modernizare a centrului Civic, iar momen-

or învãþa meserii noi, dar ºi cum sã îºi educe copiii. Vorbim despre cei care locuiesc într-unul dintre cele mai sãrace cartiere din Petroºani, Cartierul Colonie, care vor da o nouã utilitate unei clãdiri ce acum stã sã se dãrâme. Cândva a servit drept salã de cursuri ºi atelier, dar cum activitatea în învãþãmânt s-a tot redus, clãdirea nu a mai fost utilizatã ºi apoi s-a degratat continuu. Acum acesta este un real pericol pentru cei care vin la ªcoala nr. 2 din Colonia Petroºani ºi la o palã mai puternicã de vânt poate sã se demoleze. În plus, securitatea copiilor este pusã în pericol, dacã nu respectã regulamentele, însã, acum comunitatea de rromi a scris un proiect ºi vrea sã repare totul. „S-a fãcut un parteneriat de cedare a acestei clãdire cãtre Asociaþia Rromilor din Colonie. Aceºtia, pe fonduri europene, doresc sã o reabiliteze ºi sã efectueze acolo cursuri

tan acele locuri sunt folosite pentru odihna celor ce urcã dealul Institutului. Monika BACIU

Proiect pentru rromi într-o clãdire veche

de recalificare profesionalã a tinerilor rromi din cartier ºi sã organizeze acolo ªcoala Pãrinþilor, în aºa fel încât tinerii pãrinþi sã poatã sã îºi educe copiii mai bine decât în prezent”, a spus Gabriela Rus, director al ªcolii Gimnaziale nr. 2 Petroºani. Clãdirea a fost mereu un pericol postat fix în curtea ºcolii. Pentru cã nu au avut bani sã o izoleze, copiii semnau la începutul fiecãrui an ºcolar un regulament ºcolar prin care se obligau sã nu se apropie de zidurile ºubrede ºi nici sã pãtrundã în inetrior. Acum, dacã vor veni

banii pe acest proiect, cei de la ºcoalã sperã sã fie mai bine. „Va fi o zonã securizatã. Deocamdatã fondurile insuficiente ale ºcolii nu ne-au permis sã o îngrãdim. Exista riscul ca bucãþi din tablã sã fie luate de vânt ºi sã accidenteze elevii”, a mai spus directorul unitãþii ºcolare. Reprezentanþii Asociaþiei Rromilor din Colonia Petroºani spun cã proiectul este într-o fazã avansatã ºi implementarea lui este posibilã, dar cã acum mai sunt câþiva paºi birocratici. Diana MITRACHE

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August 2014

La 85 de ani, Palatul Cultural „Lupeni” a primit strãlucirea de altã datã

a 85 de ani de când a fost dat în folosinþã, Palatul Cultural din Lupeni îºi recapãtã strãlucirea de odinioarã. Carmen COSMAN - PREDA Lucrãrile la exterior au fost deja finalizate, iar clãdirea – o bijuterie arhitectonicã – încântã din nou privirile trecãtorilor. Pentru partea de interior mai sunt de executat câteva lucrãri, însã se sperã ca în acest an proiectul sã fie finalizat. Anul acesta, palatul Cultural Lupeni a împlinit venerabila vârstã de 85 de ani, Dupã ce ani în ºir intemperiile l-au mãcinat ºi au sãpat puþin câte puþin la temelia impresionantului imobil, proiectul Primãriei Lupeni a reuºit sã-i redea strãlucirea pe care o avea cândva. Dupã ce municipalitatea a încercat sã gãseascã investitori pentru fostul Teatru Minier, cum era denumit în perioada interbelicã, edilii au decis cã soluþiua cea mai

bunã pentru a salva clãdirea sunt fondurile europene. Iar mãiestrea constructorilor de la Deva ºi Haþeg, care au câºtigat licitaþia, au transformat ruina într-o bijuterie arhitectonicã. Exteriorul aratã deja impresionant ºi nici în interior nu mai sunt foarte multe de fãcut. Foaierul teatrului a cãpãtat un nou aspect, s-au finalizat lucrãrile la instalaþiile electrice, canalizare ºi apã, dar a fost pus la punct ºi sistemul de încãlzire, unul modern, prin pardosealã. De asemenea, ºi sala de spectacole a fost vizatã de amplul proiect de reabilitare, care a pãstrat vechile elemente de construcþie ce dau clãdirii valoare arhitectonicã, aºa cum sunt cele din stilul brâncovenesc.

istorie la un pas de demolare Palatul Cultural Muncitoresc a fost dat în funcþiune în anul 1927 ºi pânã dupã Revoluþie a fost un simbol pentru comunitate. În ultimii ani s-au fãcut numeroase demersuri pentru reabilitarea lui, din cauzã cã imobilul, altã

Câþi bani cheltuiesc românii în ziua de salariu

ei mai mulþi deþinãtori de carduri continuã sã-ºi goleascã conturile la bancomat în ziua de salariu, astfel cã rãmân puþini bani disponibili pentru plãþi direct la comercianþi sau pe internet. Clienþii bãncilor au efectuat în primul semestru plãþi cu cardul online sau la POSurile instalate în magazine de 14,6 miliarde de lei (3,3 mld. euro), cu 15% mai mult comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut. Numai plãþile în magazine au însumat 13,9 miliarde de lei (3,1 mld. euro), fiind cu echivalentul a 2 miliarde de lei mai mari decât

în ianuarie-iunie 2013, aratã datele BNR. Sumele cheltuite de pe carduri aproape s-au triplat în ultimii cinci ani, dar retragerile de numerar de la

ATM-uri continuã sã reprezinte grosul tranzacþiilor. Sumele retrase de pe carduri au cumulat 59,7 miliarde de lei (13,4 mld. euro) în primul semestru, fiind de patru ori mai mari decât plãþile la POS. Creºterea tranzacþiilor cu carduri a venit în paralel cu o creºtere a numerarului aflat în circulaþie în afara sistemului bancar, care a ajuns în iunie la aproape 36 miliarde de lei, faþã de 33 mld. lei în aceeaºi perioadã a anului trecut. Tranzacþiile cu carduri au pierdut însã teren în trimestrul al doilea, când ritmul anual de creºtere a încetinit la 12%, faþã de 20% în perioada ianuarie-martie.

datã impunãtor, ajunsese o ruinã, la un pas de demolare. Palatul Cultural Lupeni, numit în perioada interbelicã Teatrul Minier, a fost construit la iniþiativa Regelui Ferdinand I, de cãtre Societatea Anonimã Romana „Lupeni”. Din anul dãrii în folosinþã, 1927, ºi pânã în 1948, aici au concertat diferite orchestre camerale ºi simfonice, atât din þarã, cât ºi din strãinãtate, iar pe scenã au jucat mari maeºtri ai dramaturgiei romaneºti. Dupã 1948 a funcþionat ca ºi cinematograf, geamurile sãlii de spectacole fiind zidite cu cãrãmidã, iar la balcon s-au fãcut modificãri de-a lungul timpului pentru amena-

jarea unui spaþiu pentru aparatul de videoproiecþie. Deºi proiectatã dupã Sala de aur a Filarmonicii din Viena, sala de spectacole a fost modificatã, scaunele fiind ridicate, dând aspectul unui amfiteatru. De-a lungul vremii a avut mai multe denumiri, în funcþie de regimurile politice care s-au perindat la conducerea þãrii, de la denumirea iniþialã de Teatru Minier, trecând în 1948 la numele de Palat al Muncitorilor, iar prin anii 70 fiind numit Palatul Cultural “Minerul”. Dupã 1990 nu a mai existat niciun interes al conducerii minei Lupeni, în posesia cãreia se afla din 1948, de a-l mai îngriji ºi doar demersurile administraþiei publice l-au salvat de la demolare.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August2014

Parcare cu platã pe centrul din Vulcan

utoritãþile locale din Vulcan au implementat un sistem modern de eliberare a tichetelor pentru plata parcãrii pe principalul bulevard din municipiu. Parcarea în locurile special amenajate se plãtea ºi pânã acum, însã ºoferii achitau contravaloarea tichetului angajaþilor municipalitãþii. Maximilian GÂNJU Cel mai modern sistem de taxare din judeþ pentru utilizarea parcãrii de pe Bulevardul Mihai Viteazul, se a fost pus în funcþiune în municipiul Vulcan, susþin edilii localitãþii. Astfel, pentru cele 212 locuri de parcare

din centrul localitãþii au fost montate 9 aparate de taxare moderne, ar acum sunt în probe. Începând cu 1 septembrie, acestea vor fi operaþionale între ora 7 ºi 19, iar ºoferi vor plãti pentru utilizarea parcãrii între un lei ºi cinci lei. Pe timpul nopþii nu se taxeazã parcarea, dar

spunzãtoare a acestui nou sistem de parcare, care este unic deocamdatã în judeþul nostru”, declarã Gheorghe Ile, primarul municipiului

Vulcan. Amplasarea acestor aparate de taxare nu este pe placul tuturor localnicilor, pentru cã de cele mai multe ori scãpau de plata parcãrii când se utiliza metoda clasicã.

Când angajatele primãriei ajungeau la ei pentru a-i taxa, cei mai mulþi plecau din parcare, însã cu noul sistem, dacã nu-ºi scot tichet sunt sancþionaþi de poliþiºtii locali.

ºi în zilele de sâmbãtã ºi duminicã. „Acest amãnunt urbanistic aduce pe de-o parte un plus de modernitate în urbea noastrã ºi totodatã creeazã un confort de timp pentru ºoferi, care îºi vor rezolva într-un facil parcarea maºinii. Mulþumim tuturor cetãþenilor anticipat pentru utilizarea core-

Colecþionarul de istorie moþeascã, premiantul sãptãmânii Pe domnul Emilian Achim l-am gãsit, aºa cum era de aºteptat, în curtea casei sale din Almaºul Mare, pe care a transformat-o într-un autentic muzeu al satului românesc. La cei 73 de ani, domnul Achim, ajutat de o drujbã pentru tãiat lemne, muncea la construirea unei ºuri. Am intrat timizi în curtea sa, încercând sã nu deranjãm ceva din greºealã. Ar fi fost pãcat de munca de mai bine de 40 de ani a acestui om. Ne-a primit aºa cum îi primeºte pe toþi cei care îi trec pragul, cu sufletul deschis, bucuros cã am poposit din drumul nostru pentru a fi martorii unei file de istorie autenticã, româneascã. Câteva fotografii fãcute în curte, unde am descoperit o casã tradiþionalã, o moarã de apã ºi adãpost pen-

tru câteva unelte utile odinioarã în gospodãriile þãrãneºti, am dat sã plecãm. Mirat peste poate, omul ne-a întrebat de ce vrem sã pornim la drum. Noi eram convinºi cã am vãzut totul. Pãi, dacã era numai asta – a spus nea Achim – nu mã mai numeam om. L-am privit uºor nedumerit ºi am pornit pe urmele sale. A deschis o uºã, iar ceea ce era în faþa noastrã ne-a lãsat muþi de uimire, admiraþie ºi respect. Fiecare colþiºor al casei sale este un fragment de istorie. A adunat de prin lume ceea ce urma sã se piardã, sã fie aruncat la coºul uitãrii. Într-o viaþã de om, Emilian Achim a construit un muzeu autentic, recunoscut de autoritãþi, în care pãstreazã o parte a istoriei ºi valorilor nea-

mului sãu, poporul român. Emilian Achim deþine unul dintre cele mai impresionante muzee din România. Este vorba de o colecþie de peste 10.000 de obiecte din foarte multe epoci istorice ºi din mai multe domenii de activitate. Pe toate le are expuse la el acasã, în Almaºu Mare, unde ºi-a amenajat un muzeu în toatã regula. Sâmbãtã, 23 august 2014, ora 11.00, vine – cu o micã expoziþie la Deva - sã-l cunoaºtem ºi sã-i spunem ce pãrere avem despre ceea ce a reuºit. Aveþi ocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei.

Luna August Luni: Supa crema de ciuperci cu crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii/Mozzarella pane cu cartofi natur Salatã/Desert Marþi: Supa minestrone/Ciorba de burtã Valdostana din pui cu legume mexicane/Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi

prãjiþi/ªniþel pane de porc cu cartofi sãseºti Salatã/Desert Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtura/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi Salatã/Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi piure/Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August2014

Preºedintele TNL Petrila, accidentat de un ºofer inconºtient

iderul liberal din Petrila a fost la un pas de moarte, luni, dupã ce un ºofer a intrat cu maºina pe trotuar ºi l-a izbit în plin. A avut noroc pentru cã a apucat sã facã o manevrã care i-a salvat viaþa, însã dacã era un copil nu avea nici o ºansã. Maximilian GÂNJU Preºedintele tinerilor liberali din Petrila ºi vicepreºedinte al organizaþiei judeþene a scãpat cu viaþã dupã ce un bolid care circula cu vitezã a fost implicat într-o tamponare cu o altã maºinã ºi a ajuns pe trotuarul din faþa unui centru comercial din Petroºani. Scãpatã de sub control maºina l-a izbit în plin, iar Daniel Preda a

scãpat miraculos cu câteva rãni uºoare doar pentru cã a apucat instinctiv sã sarã pe capotã. Bolidul l-a proiectat câþiva metri pe trotuarul din faþa centrului comercial iar atât ºi urma impactului cât

Susþinere în teritoriu pentru Elena Udrea

Carmen COSMAN - PREDA

ai mulþi investitori sunt interesaþi de proiectul de construire a hidrocentralei de un miliard de euro de cãtre Compania Hidro Tarniþa, la care este acþionar ºi Complexul Energetic Hunedoara.

Reprezentanþii companiei afirmã cã un numãr "semnificativ" de investitori sunt interesaþi de investiþie "Informãm publicul interesat cu privire la faptul cã, încã din a doua zi de la deschiderea procedurii, au fost înregistrate atât o primã platã efectivã a preþului prevãzut mai sus (preþul de 12.000 euro pentru achiziþia documentaþiei de precalificare - n.r.), cât ºi un numãr semnificativ de investitori efectiv interesaþi, care se aflã în curs de pregãtire a

cãdere am dat cu capul de beton, dar acum sunt bine. Am fãcut mai multe examene medicale ºi sunt bine, acum sper sã ies din spital. Dacã era un copil sau un om bãtrân nu avea nici o ºansã sã scape, la ce vitezã a avut ºoferul. De aici

hiar dacã strângeau semnãturi pentru candidatura lui Cristian Diaconescu, reprezentanþii Filialei Hunedoara a PMP au declarat cã o susþin pe Elena Udrea, dacã aceasta îºi va anunþa oficial candidatura la Preºedinþie.

Interes crescut pentru hidrocentrala Tarnita

Carmen COSMAN - PREDA

ºi în cãdere a suferit rãni în zona capului. „E inadmisibil, sã stai pe trotuar ºi sã te trezeºti cã te loveºte o maºinã. Era prima mea zi de concediu, numai bine sã-þi începi concediul. Am ieºit din cen-

trul comercial, am ridicat capul ºi l-am vãzut cã vine cu vitezã. A lovit o maºinã, a dat în bordurã ºi instinctiv am sãrit în sus. M-a luat pe capotã ºi apoi ma proiectat câþiva metri, apoi a rupt un stâlp ºi s-a oprit în coºul de gunoi. În

formalitãþilor de platã ºi de obþinere a împuternicirilor autentice necesare ridicãrii ocumentaþiilor, conform pocedurii", se aratã într-un comuni-

cat al Hidro Tarniþa. Hidrocentrala TarniþaLãpuºteºti ar urma sã

fie construitã, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de oraºul Cluj-Napoca, pe valea râului Someºul Cald. Potrivit datelor tehnice, unitatea este prevãzutã sã aibã patru grupuri de 250 MW fiecare, iar pe perioaad amenajãrii centralei vor fi create peste 4.000 de locuri de muncã. Lista finalã a investitorilor precalificaþi va fi publicatã în 14 noiembrie. Acþionarii Hidro Tarniþa sunt Electrica

ºi Complexul Energetic Hunedoara, fiecare cu câte 50% din acþiuni.

încolo este de competenþa poliþiºtilor sã stabileascã vinovatul, însã este inadmisibil ceea ce se întâmplã”, ne-a declarat Daniel Preda. Poliþiºtii din Petroºani cerceteazã accidentul ºi au deschis un dosar penal pentru vãtãmare corporalã din culpã.

Reprezentanþii PMP Hunedoara spun cã strâng semnãturi pentru Cristian Dioaconescu pânã când Colegiul Naþional al partidului va vota desemnarea unui alt candidat. Asta, însã, nu înseamnã cã, dacîã Elena Udrea ar candida la alegerile prezidenþiale nu ar susþineo în acest demers. "Cristian Diaconescu este candidatul oficial al PMP, votat în Colegiul Naþional al PMP, într-o ºedinþã la care ºi eu am fost

prezentã ºi mi-am exprimat votul. Organizaþia PMP Hunedoara a primit de la centru un formular-tip pentru strângere de semnãturi ºi o circularã prin

care ni se solicita acest lucru. Dupã declaraþiile din ultimele zile, am sunat la Bucureºti ºi

am cerut lãmuriri. Ni s-a spus cã atât timp cât nu avem nicio hârtie oficialã legatã de un alt candidat sã strângem în continuare semnãturi", a declarat Mihaela Brate, preºedintele interimar al PMP Hunedoara. Ea spune cã, în definitiv, este suþinutã persoana care are cele mai multe ºanse sã ajungã în turul al doilea la alegerile prezidenþiale

ºi apoi sã câºtige lupta. “Practic, noi nu susþinem un om, noi susþinem ºansa ", a mai declarat Brate.

14 Program & Horoscop

10:00 Trandafirii sãlbatici 10:50 Discover România 11:00 Teleshopping 11:30 Garantat 100% 12:20 Discover România 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Europa mea 18:45 Trandafirii sãlbatici 19:35 Discover România 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 S.O.S pe Marea Neagrã

10:30 11:15 12:00 12:30 13:30 14:00 15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 21:00 21:30 22:30

Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Regina cumpãrãturilor Teleshopping Trãsniþii din Queens 14 ore Walker, poliþist texan Focus Râzi ºi câºtigi Cireaºa de pe tort Neam legat Cronica netului Epic Show Trãsniþii

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August 2014

10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Mr. Bean 17:30 Pistruiatul 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 23:00 Serviciul Român de Comedie: Happy Show

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Ameninþarea ciclonului 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Rãpirea: douã zile de teroare 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Detectiv fãrã voie 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie S-ar putea sã fiþi indispus din cauza unui eºec în afaceri sau a unei discuþii în contradictoriu cu un prieten. Relaþiile cu persoana iubitã pot deveni încordate dacã refuzaþi sã mergeþi într-o vizitã.

Teleshopping Dragoste dulce-amarã Pastila Vouã Am ales sã fiu român Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Copii contra pãrinþi Fugarul Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Vulcanul Kickboxer 3

10:00 Pastila de râs 10:30 Colierul de turcoaze 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Nuntã cu surprize 15:45 Teleshopping 16:30 Totul se plãteºte 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere 22:15 O iubire de-o varã

ªtirile dimineþii Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 România, acum Bunã seara, România Butonul de panicã Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Vã recomandãm sã vã amânaþi vizitele planificate pentru azi. Sar prea putea sã nu decurgã întocmai cum aþi dori. Împreunã cu partenerul de viaþã, puteþi sã faceþi planuri în legãturã cu locuinþa.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august S-ar putea ca o disputã cu o femeie mai în vârstã din familie sã vã dea de gândit. N-ar strica sã vã întrebaþi dacã aveþi o atitudine corectã faþa de cei din jur. Fiþi mai prudent, ca sã evitaþi un scandal sau o decepþie pe plan sentimental.

23 septembrie *** 22 octombrie

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Steaua Ludogorets 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Steaua Ludogorets 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 EuroFotbal 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Real Madrid Atletico Madrid 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal: Real Madrid Atletico Madrid 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Arena Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport

*** 21 mai

Chiar dacã aveþi multe probleme de rezolvat, relaxaþi-vã. Dimineaþa aveþi de gând sã cheltuiþi o sumã importantã. Fiþi prudent, nu este un moment favorabil investiþiilor sau cheltuielilor mari! 10:00 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

S-ar putea sã aveþi o neînþelegere cu persoana iubitã ºi sã plecaþi într-o excursie cu prietenii. Nu exageraþi pozând în victimã! Nu hotãrâþi nimic astãzi în privinþa relaþiilor sentimentale, pentru cã s-ar putea sã regretaþi.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 22:00

23 noiembrie *** 20 decembrie S-ar putea ca cei din jur sã nu vã aprecieze ideile la adevãrata lor valoare, dar asta nu vã descurajeazã. Nu semnaþi acte oficiale ºi amânaþi planurile referitoare la pornirea unei afaceri

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea sã nu intraþi nici azi în posesia unor bani pe care trebuia sã îi primiþi zilele trecute. Amânarea unei cãlãtorii planificate mai demult vã poate afecta relaþiile sentimentale.

Dimineaþa sunteþi dezamãgit de un partener de afaceri în care aþi avut mare încredere. Nu puneþi la suflet! Sunteþi energic ºi aveþi mari ºanse de reuºitã în tot ce faceþi împreunã cu persoana iubitã.

23 august *** 22 septembrie S-ar putea ca o întâlnire de afaceri sã nu decurgã conform aºteptãrilor ºi sã rãmâneþi cu un gust amar. Nu vã descurajaþi! Pur ºi simplu, azi nu este o zi bunã pentru afaceri. Aveþi ºanse sã petreceþi momente plãcute alãturi de persoana iubitã.

23 octombrie *** 22 noiembrie Nu este momentul sã începeþi noi activitãþi. S-ar putea sã nu gãsiþi cele mai bune soluþii ºi sã aveþi parte de o dezamãgire. Dimineaþa sunteþi cam visãtor ºi aveþi tendinþa sã neglijaþi probleme importante.

21 decembrie *** 20 ianuarie Evenimente neprevãzute vã determinã sã vã schimbaþi programul. S-ar putea sã fiþi nevoit sã plecaþi într-o delegaþie, spre nemulþumirea partenerului de viaþã.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi cu capul în nori ºi s-ar putea sã pierdeþi din vedere probleme importante. Nu începeþi proiecte noi, pentru cã aveþi tendinþa sã acþionaþi superficial ºi riscaþi sã compromiteþi totul.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August 2014

Peste 139.000 mii lei recuperaþi de finanþiºtii hunedoreni la bugetul statului de fisc

247; controale inopinate controale încruciºate ºi cercetãri la faþa locului –

Hunedoara. De asemenea, în aceastã perioada au fost soluþionate un numãr de 164 solicitãri de rambursare/restituire a taxei pe valoare adãugatã. Din suma solicitatã la rambursare/restituire în valoare de 63.753 mii lei, s-a

227. În cadrul inspecþiilor fiscale efectuate s-a avut în vedere respectarea de cãtre contribuabili a reglementãrilor legale privind stabilirea, evidenþierea declararea ºi plata impozitelor, taxelor, contribuþiilor datorate bugetului general consolidat”, aratã reprezentanþii ANAF

admis la rambursare/restituire suma de 62.170 mii lei ºi s-a respins suma de 1.583 mii lei. La contribuabili persoane fizice s-au efectuat un numãr de 170 acþiuni de control, rezultatele acestor acþiuni fiind concretizate în stabilirea unor venituri suplimentare în

nspectorii de la fisc au reuºit în perioada ianuarie – iulie 2014, ca urmare a verificãrilor efectuate la persoane juridice sã atragã la bugetul de stat venituri suplimentare în sumã totalã de 139.905 mii lei. Este vorba despre diferenþe de impozite ºi taxe,100.998 mii lei, accesorii, 38.883 mii lei, amenzi contravenþionale aplicate 24 mii lei . De asemenea, au fost diminuate pierderile fiscale înregistrate de agenþii economici cu suma de 4.447 mii lei. Potrivit reprezentanþilor ANAF Hunedoara, în perioada ianuarie – iulie 2014, structurile cu atribuþii de inspecþie fiscalã au efectuat un numãr total de 487 acþiuni de control la persoane juridice. “Acþiunile de control fiscal efectuate la persoane juridice grupate funcþie de tipul acþiunii desfãºurate se prezintã astfel: inspecþii fiscale generale – 13 ; inspecþii fiscale parþiale –

Zile gratuite de vacanþã, în plin sezon: Preþurile sejururilor pornesc de la 500 de lei

omânii pot cumpãra pachete începând de la 518 lei/persoanã pentru un sejur pe litoralul românesc, în cadrul programului ,,Zile gratuite de vacanþã 2014”, care se deruleazã în perioada 18-31 august. Programul a fost lansat de Asociaþia Naþionalã a Agenþiilor de Turism (ANAT), Federaþia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) ºi Asociaþia de Promovare

Litoral-Delta Dunãrii (ALDD). În cadrul programului turistul plãteºte cinci nopþi ºi stã ºase sau plãteºte ºase nopþi ºi stã ºapte. Pachetele pornesc de la

518 lei/persoanã, cu mic dejun, pentru ºase nopþi de cazare ºi una gratuitã, la un hotel de douã stele din staþiunea Venus, de la 822 de lei/persoanã, cu mic dejun, pentru cinci nopþi de cazare ºi una gratuitã, la un hotel de trei stele din Eforie Nord ºi de la 975 de lei/persoanã, cu mic dejun, pentru ºase nopþi de cazare ºi una gratuitã, la un hotel de patru stele din staþiunea Mamaia.

sumã totalã de 2.010 mii lei reprezentând diferenþe de impozite ºi taxe, 1.562 mii lei, accesorii , 447 mii lei, amenzi contravenþionale aplicate, 1 mii lei. “Acþiunile de control fiscal efectuate la persoane fizice grupate funcþie de tipul acþiunii desfãºurate se prezintã astfel: inspecþii fiscale generale – 15; inspecþii fiscale parþiale – 100; controale inopinate controale încruciºate ºi cercetãri la faþa locului – 55”, precizeazã reprezentanþii ANAF Hunedoara.

Restricþii apã Miercuri 20.08.2014 Petroºani 10:00 - 15:00 Zona afectatã: Colonia Petroºani. Motivul restricþiei: Reparare vanã DN 100 zona imobilului 55 de pe str. Cuza Vodã.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August 2014

Lacunele legislative scapã Guvernul de responsabilitatea dezvoltãrii domeniilor schiabile

ortiþele legislative scapã Guvernul de birul dezvoltãrii domeniilor schiabile. În anul 2010 a fost aprobat proiectul de hotãrâre care vizeazã dezvoltarea unor domenii schiabile din þarã. ªi staþiunea montanã Parâng a fost inclusã în acest proiect, lucrãrile au început, au venit o perioadã ºi bani de la bugetul local, însã finanþarea a fost stopatã. Chichiþele legislative pot da câºtig de cauzã Guvernului pe motiv cã în acea hotãrâre nu este stipulatã contribuþia fiecãrei pãrþi. Monika BACIU Astfel, se poate deduce cã autoritãþile locale pot contribui cu peste 90 de procente în timp ce executivul cu doar douã procente. Acest lucru nu ar face decât sã îngreuneze aceste proiecte de dezvoltare.

ani pentru Parâng

Consilierii locali de la Petroºani au votat rectificarea bugetului local. Astfel, pentru continuarea lucrãrilor a fost alocatã suma de 24 de mii de lei, bani ce vor fi folosiþi pentru realizarea unor transformatoare ce vor alimenta telescaunul TS3. “Va avea loc ºedinþa de consiliu local a municipiului Petroºani, o ºedinþã de îndatã care are pe ordinea de zi douã proiecte de hotãrâre. Un proiect de hotãrâre vizeazã rectificarea bugetului

municipiului Petroºani. Este vorba de repartizarea unei sume de 27 de mii de lei care provine din vânzarea unor bunuri aparþinând domeniului privat al municipiului, iar suma se va împãrþi în urmãtorul fel 24 de mii de lei vor fi alocaþi în completare pentru ce este aprobat pânã în prezent pentru alimentarea cu energie electricã pentru proiectul dezvoltarea domeniului schiabil, iar suma de 3000 de lei pentru achiziþionarea ceasului stradal care este aprobat prin bugetul municipiului la început de an. În primã fazã este vorba de realizarea a trei posturi de transformare necesare pentru alimentarea telescaunului TS3 care a fost achiziþionat ºi urmeazã sã fie montat ºi este un proiect mult mai mare care vizeazã alimentarea cu energie electricã a întregii infra-

structuri care se realizeazã pe proiectul dezvoltarea domeniului schiabil”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Potrivit oficialilor Primãriei, existã posibilitatea de a acþiona Guvernul în judecatã, însã ºansele de câºtig sunt minime. “Am putea sã îi acþionãm în instanþã având în vedere faptul cã prin contract dumnealor s-au obligat sã achite o contribuþie însã legislaþia e destul de evazivã în sensul cã hotãrârea de Guvern respectivã nu a prevãzut în cote procentuale care este contribuþia fiecãruia deci ar fi destul de greu sã ne judecãm cu Guvernul, e destul de greu sã câºtigi în România zilelor noastre. Legislaþia trebuia sã fie mult mai clarã, sã stabileascã contribuþia fiecãruia ºi contribuþia statului român sã fie mult mai mare cã este de unde.

De la bugetul local este extrem de greu”, a mai precizat sursa citatã. Potrivit hotãrârii de Guvern 120 din 2010, nivelul de cofinanþare a proiectelor derulate în comun de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi autoritãþile publice locale era împãrþit. “Unitãþile administrativ teritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea totalã a contractelor de lucrãri încheiate în conformitate cu legislaþia în vigoare, exceptând domeniul schiabil, unitãþile administrativteritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%,din valoarea contractului aferent realizãrii documentaþiei tehnico-economice, încheiat în conformitate cu legis-

laþia în vigoare, în cazul domeniului schiabil, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului finanþeazã procurarea instalaþiilor de transport pe cablu ºi montajul acestora, în limita fondurilor disponibile”, se aratã în actul normativ. Potrivit Strategiei de Dezvoltare elaboratã de Primãria Petroºani pentru anii 2014 – 2020, investiþiile planificate pentru dezvoltarea Domeniului Schiabil Parâng sunt estimate ca valoare la 250 de milioane de lei. În planurile administraþiei locale din Petroºani au fost trecute Telegondola Petroºani - Parâng, ºapte noi telescaune, douã benzi transportoare, amenajarea a patru pârtii ºi a cãilor de

acces la ele, amenajarea instalaþiei de iluminat nocturn la pârtia 2A, finalizarea Instalaþiei de producere a zãpezii artificiale, achiziþionarea a ºase ratrak-uri, amenajarea pârtiilor ºi traseelor de schi pentru agrement cu echipamente de siguranþã, un sistem de tiketing, o instalaþie de alimentare cu apã ºi canalizare, inclusiv staþie de clorinare ºi hidranþi, construirea unui orãºel al copiilor ºi a unui parc pentru snow-board, înfiinþarea unor centre de servicii turistice: la staþia de sosire a Telegondolei TG – Poiana Zãpezii (Slima), construirea unui centrul administrativ la staþia de plecare a telegondolei, a unei instalaþii de bobcart, pentru perioada de varã ºi amenajarea unei suprafeþe artificiale de schi pentru perioada de varã.