Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 676

Cronica Vãii Jiului Luni, 18 August 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Cãmaºa lui Avram

Momârlanii au petrecut în Parâng de Sfânta Maria >>> PAGINA A 4-A

Clubul Jiul – apã cu þârâita >>> PAGINA A 5-A

Guvernul poate scoate din colaps Complexul Energetic Hunedoara >>> PAGINA A 6-A

Primele de concediu, încâlcite de legi >>> PAGINA A 6-A Secundele care fac diferenþa

Transportul cu ambulanþa, înlocuit de zborul cu elicopterul

>>> PAGINA A 7-A

Slãbesc în tabãrã la Straja >>> PAGINILE 8-9

Tiberiu Iacob – Ridzi:

„Lifturile ar trebui incluse într-un program naþional”

>>> PAGINA A 11-A

ªcolile, pregãtite pentru inspecþie >>> PAGINA A 12-A

”N

Pedeapsã redusã pentru criminalul din Lupeni >>> PAGINA A 13-A

Cartonarii din Valea Jiului >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August 2014

”N

ici nu mai ºtiu ce culoare mai am acum... Vreau sã vã spun cã Iohanis nu s-a schimbat cu nimic de perioada când l-au vrut ºi l-au luat cei de la PSD pentru a-l pune premier. Apoi, PDL este partidul care a fãcut alianþã cu PSD ºi atunci era bine. Acum nu e bine... Pãrerea mea este cã bãtãlia în turul doi, la alegerile prezidenþiale, se va da între Ponta ºi Iohanis. Aici, în Valea Jiului, electoratul este în majoritate pro PSD ºi nu va fi uºor pentru cã ne vor spune cã ne-am aliat cu cei care au tãiat salarii. Dar ºi despre Ceauºescu, iniþial, s-au spus lucruri urâte, iar acum oamenii constatã ºi recunosc cã a fãcut ºi lucruri bune” – Costel Avram, vicepreºedinte PNL filiala judeþeanã Hunedoara. Dupã 1989, oameni cunoscuþi în societatea Vãii Jiului au trãit adevãrate drame interioare, alþii au încercat sã se caþere direct în vârf considerând cã a venit ºi vremea lor, iar alþii, cei tineri, visau la o þarã liberã cu adevãrat, care se va alinia celor democratice, care au ridicat Europa spre dezvoltare în toate domeniile. Un ziarist de la fostul ”Steagul Roºu” s-a sinucis pentru cã ani de zile pledase pentru anumite lucruri ºi i se pãrea cã nu va mai fi credibil toatã viaþa. Un actor de la Teatrul de Stat din Petroºani ºi prietenii lui nãvãliserã în anumite instituþii pentru a le ”ocupa”. Câþiva, care au activat în posturi de conducere, au fãcut un pas înapoi pentru ca apoi

sã intre în politicã pentru cã mai aveau ceva de spus. Alþii s-au adaptat imediat înþelegând cã încep o nouã viaþã... A fost vremea când nimeni nu ºtia ce sã facã, dar toþi ºtiau/spuneau cã va fi bine. ”Nu vi se pare cã

situaþia se repetã acum, când toatã lumea este dezorientatã ºi nu ºtie ce sã facã? Diferenþa este cã nu mai cred cã va fi bine” – a spus unul

Cãmaºa lui Avram

dintre cei care a fost OM indiferent de regimul politic, neabãtându-se de la valorile ºi principiile

sãdite de bunic ºi tatã, care au fost ”fruntea satului”, în munþii Apuseni. Pânã la alianþe,

absorbþii, fuziuni politice, cel care mai scosese Valea Jiului din apatia politicã, era Costel Avram, coordo-

nator ºi vicepreºedinte PNL, ale cãrui acþiuni se ridicau, ca amploare, la nivelul celor organizate de primãrii. Avea mereu ceva de spus ºi de fãcut drept pentru care intrase în colimatorul ”leneºilor politic”. Dar de când cu fuziunea PNL-PDL vocalul

Costel Avram a cam amuþit... Vorbeºte doar când este întrebat direct despre politicã, dacã este prins în faþa camerelor de luat vederi ºi nu se poate eschiva. ªi asta pentru cã la alegeri susþinuse, ca toþi liberalii, cum nu trebuie sã fii ca partid dând exemplu mereu ºi mereu PDL-ul, iar acum trebuie sã stea alãturi de PDL. Întrebat, la Mondo TV, de Ionuþ Drãgotesc, ce culoare mai are cãmaºa sa... politicã, Avram a recunoscut cã nu ºtie exact. ”Nici nu mai ºtiu ce culoare mai am acum. Vã zic exact când se vor stabiliza lucrurile pe scena politicã. Îl avem acum pe Klaus Iohanis candidat la Preºedenþie. Vreau sã

Actualitate 3 vã spun cã Iohanis nu s-a schimbat cu nimic de perioada când l-au vrut ºi l-au luat cei de la PSD pentru a-l pune premier. Apoi, PDL este partidul care a fãcut aliantã cu PSD ºi atunci era bine. Acum nu e bine... În politicã, niciodatã sã nu spui niciodatã. Pãrerea mea este cã bãtãlia în turul doi, la alegerile prezidenþiale, se va da între Ponta ºi Iohanis. Aici, în Valea Jiului, electoratul este în majoritate pro PSD ºi nu va fi uºor pentru cã ne vor spune cã ne-am aliat cu cei care au tãiat salarii. Dar ºi despre Ceauºescu, iniþial, s-au spus lucruri urâte, iar acum oamenii constatã ºi recunosc cã a fãcut ºi lucruri bune” – a declarat Costel Avram, vicepreºedinte PNL filiala judeþeanã Hunedoara. Este adevãrat cã în PNL nimeni nu s-a sinucis precum ziaristul de la cotidianul ”Steagul roºu”. Dimpotrivã, în Valea Jiului, au existat declaraþii de presã cã nici un liberal nu a pãrãsit partidul pentru cã una au spus ºi alta au fãcut. Probabil trebuie timp pentru ”stabilizarea” situaþiei, vorba lui Avram, dupã care vor vedea ce au de fãcut. Noi, ceilalþi, ne uitãm ca la un spectacol neavând nici o certitudine a viitorului. Ileana FIRÞULESCU

4 Fotoreportaj

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August 2014

Momârlanii au petrecut în Parâng de Sfânta Maria M

omârlanii din Parâng s-au întâlnit ºi în acest an de 15 august la cota 1.700 la „Nedeia Troiþei”, cum a fost denumitã adunarea câmpeneascã ce vesteºte perioada în care se adunã grânele. Sute de oameni, curioºi sã afle din tainele pãstrate de bãºtinaºi din cele mai vechi timpuri au urcat la munte sã ia parte la sãrbãtoare. La troiþa ridicatã la cota 1.700 s-a þinut o slujbã religioasã, dupã care momârlanii din

satul Jieþ au întins mesele ºi i-au invitat la praznic pe toþi cei aflaþi în munte, sã

vadã muntele de la înãlþime au avut ocazia de a zbura alãturi de campionul la parapantã Tomi Coconea. Troiþia din Parâng a fost ridicatã pentru a cinsti memoria iubitorilor de munte, într-un loc în care din vremuri neºtiute, momârlanii petreceau de Sfânta Maria în luna august. guste din preparatele lor tradiþionale ºi sã le cunoascã obiceiurile. Alãturi de momârlani, la Nedeia Troiþei au luat parte ºi mai mulþi oameni politici, printre care Monica Iacob Ridzi alãturi de Tiberiu Iacob Ridzi,

Costel Avram, Dorina Niþã, Tiberiu Balint, Carmen Harãu, dar ºi alþii. Toþi cei care au dorit sã

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI!

la G la O z În intervalul 09.09.2014 – 12.09.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z

Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente semestrului I 2014 se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã:

Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani).

z În intervalul 26.08.2014 – 29.08.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F z În intervalul 02.09.2014 – 05.09.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de

Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 15.09.2014 – 31.10.2014. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului”

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August 2014

Clubul Jiul – apã cu þârâita J

ucãtorii de la Jiul Petroºani nu s-au reunit, cã nu au apã. Conducta este una veche ºi foarte gãuritã, iar responsabilii din Primãrie, care preiau echipa ºi baza sportivã în scurt timp, spun cã o vor schimba. Pânã atunci, jucãtorii fac baie cu economie. Echipa Jiul Petroºani urma sã se reuneascã sãptãmâna trecutã, însã, totul a fost amânat pânã ce la stadionul din lunca Jiului va fi apã. Practic, jucãtorii ar avea apã, dar din cauzã cã reþeaua este

foarte degradatã ºi pentru a evita pierderile uriaºe, apa ar putea fi furnizatã doar cât timp este nevoie la duºuri. Asta spun cei din primãria Petroºani, pentru cã oficialii echipei nu au vrut sã ofere un punct

de vedere oficial. „Conducta care alimenteazã duºurile este gãuritã. În momentul când se dã drumul la apã sunt mari pierderi ºi de aceea nu dãm apã, decât atunci când este nevoie. Apã existã la club, dar sunt pierderi”, a afirmat Marian Popescu, director tehnic în Primãria Petroºani. Jucãtorii nu au fost convocaþi pentru 14 august, iar administraþia localã spune cã va remedia ceea ce se întâmplã acum la Jiul Petroºani. Asta, imediat ce va prelua baza ºi echipa ºi ele

vor ajunge în administrarea Primãriei din Petroºani, pentru cã acum acolo lucrurile sunt încurcate. „Sunt niºte probleme cu jucãtorii. Noi o sã preluãm echipa. Am fãcut actele de preluare a echipei, terenul ºi toatã baza va fi preluatã în urmãtoarele douã sãptãmâni. Mai sunt niºte

probleme de discutat cu foºtii comodatari ai terenului. Am avut miercuri (n.r sãptãmâna trecutã) o rundã de discuþii ºi probabil cã în douã sãptãmâni încheiem socotelile”, a mai adãugat Marian Popescu. Jucãtorii vor putea veni la stadion ºi pânã ce conducta va fi înlocuitã, vor face duº

Varpalota – Petroºani, faza pe servicii publice

uncþionarii publici din Varpalota au F primãria închisã ºi o

deschid doar în zilele de audienþe, mai puþini angajaþi în instituþia publicã ºi o altã organizare administrativã a birourilor. La Petroºani situaþia stã altfel, dar relaþiile de colaborare ale celor primãrii ne-au fãcut sã luãm în calcul, ºi noi ºi ei, pãrþile avantajoase. Primãria oraºului Varpalota, înfrãþit cu Petroºaniul, nu stã deschisã toatã ziua, serviciile lucreazã foarte puþin cu publicul ºi audienþele au zile bine determinate. Asta au vãzut funcþionarii noºtri când au

fost în primãvarã în oraºul înfrãþit, unde primarul este ºi membru în Parlamentul Ungariei ºi unde au o societate ce strânge bani pentru evenimente publice. „Ei au un SRL, care lucreazã în parteneriat cu primãria din Varpalota, care organizeazã aceste evenimente, care îºi face un buget propriu din venituri pe care le încaseazã din închirieri de spaþii, din bilete pe care le vinde la diverse expoziþii, din taxe pe care le pune la bublioteca municipalã. Primãria din Varpalota are uºa închisã în timpul sãptãmânii. Existã acel program de audienþe pe care îl þine primarul. Publicul are acces în primãrie când sunt audienþe. De asemena Registratura funcþioneazã

douã zile pe sãptãmânã. La Petroºani zilnic de la 8,30, la 14,30, o zi pe sãptãmânã chiar pânã la 18,30”, a spus Elisabeta Wersanski, ºef Departamentul Relaþii Publice, Culturã, Relaþii Internaþionale Petroºani. În luna august, omologii maghiari au venit la Petroºani ºi spun cã sunt încântaþi de tot ceea ce vãd aici ºi cã, deºi se deosebesc ca mod de organizare al activitãþii, au de învãþat ºi de la noi. „La Petroºani este un alt sistem, diferit faþã de Varpalota. Tot ceea ce este la acest birou la Petroºani, la noi se desfãºoatrã în 4 birouri separate. Am fost surprinsã cã Registratura,

Cultura ºi Relaþii Internaþionale sunt în acelaºi birou. La noi Registratura este absolut separatã, lucreazã douã persoane ºi nu are absolut nicio legãturã cu restul activitãþii din primãrie.

cu economie, de la reþeaua degradatã de acum. Imediat dupã ce primãria va administra baza, totul va fi remediat, inclusiv situaþia cu paza. Asta pentru cã, nu o datã, baza a fost atacatã de hoþi, ce au furat gardul, dar ºi pãrþi componente ale instalaþiei de iluminat. Diana MITRACHE

Sperãm ca nu numai noi, funcþionarii Publici, ci chiar populaþia sã poatã colabora în continuare. Eu cred cã relaþiile funcþioneazã bine fiindcã anual noi facem un contract cu Petroºaniul ºi fiind oameni de onoare, acest program este bine pus la punct”, a spus Borbasne Gazdag Gabriella, ªef Serviciu Relaþii internaþionale din Primãria Varpalota. Acesta este cel de al treilea schimb de experienþe între cele douã administraþii ºi de fiecare datã, în proiect au fost cuprinºi funcþionari de la diverse servicii din cadrul celor douã primãrii. Diana MITRACHE

6 Minerit

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August 2014

Guvernul poate scoate din colaps Complexul Energetic Hunedoara

nergia produsã de Complexul Energetic Hunedoara nu beneficiazã de preþ reglementat, iar guvernul aruncã pisica moartã în ograda Uniunii Europene. Sindicatul Muntele, reprezentativ la nivelul CEH, spune cã legea permite depãºirea constrângerilor europene invocate de Executiv ºi cere instituþiilor statului român sã intervinã pentru a asigura continuarea activitãþii la Complexul Energetic Hunedoara. „Statul român admite cã CEH asigurã securitatea sistemului energetic naþional. Cu

toate acestea, CEH nu primeºte preþ reglementat pentru energia produsã, fiind invocate

Primele de concediu, încâlcite de legi

ste sezonul concediilor, dar oamenii nu îºi pot primi banii de vacanþã din cauza unor legi intrate recent în vigoare. Aºa înþeleg guvernanþii sã economie, iar minerii, care au protestat de câteva ori pânã acum pentru primele de vacanþã nu le pot primi, fiind încãlcat astfel actul semnat la încheierea contractelor de muncã. Concediile minerilor nu pot fi plãtite pentru cã s-au încãlca legea. Pe de altã parte, este încãlcat Contractul Colectiv de Muncã ºi acesta fiind tot un act legal. Lucrurile au fost încurcate de la Bucureºti ºi acum liderii minerilor nu gãsesc calea legalã sã le dea banii pe concedii, acum în perioada concediilor. „Acea lege 94/2014, ne pune în imposibilitatea, din punct de

constrângerile legislative de la nivel european. Pe de altã parte, cei de la Autoritatea Naþionalã de Reglementare în domeniul Energiei recunosc, printr-o adresã oficialã, cã existã posibilitatea depãºirii legale a acestor constrângeri. Aºadar, ne aflãm iar într-un impas”, a declarat Petre Nica,

vedere legal, de a acorda primele de vacanþã în lei, aºa cum au fost negociate în CCM, ºi aºa cum sunt ele negociate în actualul Contract Colectiv de Muncã. Cã existã ºi o problemã financiarã la nivelul Complexului Energetic Hunedoara este recunoscut ºi nu este de ascuns, dar dacã cadrul legal ar facilita acordarea acestor prime în lei, aºa cum a fost pânã acum, am gãsi soluþii financiare sã le acordãm. Din pãcate, parlamentarii care ar trebui sã se coupe de modificarea acestei legi, se ocupã de cu totul altceva”, a spus Petre Nica, preºedinte al Sindicatului Muntele, din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Minerii de la Lonea au întrerupt lucrul ºi au ieºit la poarta minei cerând plata acestor prime de concediu ºi la fel au cerut ºi energeticienii. Legal, însã, acestea nu pot fi acordate, chiar dacã bani ar fi. Diana MITRACHE

preºedintele Sindicatului Muntele. Acesta este de pãrere cã, pânã la obþinerea unui aviz de la Comisia Europeanã care sã permitã statului român sã sprijine CEH prin recunoaºterea unei cote de energie elec-

tricã reglementatã, Guvernul României trebuie sã consolideze sprijinul pentru entitatea energeticã prin suplimentarea serviciile de sistem. “Statul recunoaºte cã suntem producãtor strategic în sistemul naþional. Acest sprijin intern

reprezintã strict o voinþã a Guvernului”, a mai spus Nica. Reprezentanþii Sindicatului Muntele susþin cã existenþa pe piaþa energeticã a Complexului Energetic Hunedoara reprezintã o obligaþie a statului român ºi pe parte de securitate energeticã naþionalã, dar ºi din punct de vedere social, dat fiind faptul cã în judeþul Hunedoara nu existã alternativã pentru angajaþii societãþii, dacã aceºtia îºi pierd locurile de muncã. Car men COSMAN-PREDA

EM Anina, 8 ani de la închidere

n data de 21 august se vor împlini 8 ani de zile de la debutul lucrãrilor de închidere a uneia dintre fostele unitãþi miniere componente ale CNH SA Petroºani. Dupã aproape 200 de ani de exploatare, mina de huilã de la Anina, cel mai important centru carbonifer din Banat, o exploatare minierã care a fãcut parte din Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, ºi-a încetat activitatea în anul 2006. Lucrãrile specifice operaþiunii de închidere a minei au debutat într-o zi de luni, în data de 21 august ºi au fost finanþate din fonduri guvernamentale. În perioada premergãtoare demarãrii lucrãrilor de închidere, cei doar 77 de mineri care mai

erau angajaþi la EM Anina au efectuat lucrãrile pregãtitoare, fiind plãtiþi cu bani proveniþi din propriul buget al societãþii miniere Banat. Înainte de ziua de 21 august, minerii au efectuat îndiguirile necesare stãvilirii circulaþiei apei în galeriile din subteran. Conform programului de închidere, în luna decembrie a anului 2005, au demarat ºi lucrãrile de astupare a puþurilor. Acestea au durat circa 6 luni de zile ºi au fost încheiate în luna iunie din anul 2007. Mir cea NISTOR

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August 2014

Secundele care fac diferenþa

Transportul cu ambulanþa, înlocuit de zborul cu elicopterul

eci de pacienþi ai Spitalului de Urgenþã Petroºani ajung la clinici din þarã cu elicopterele SMURD, iar timpul de deplasare - extrem de important - se reduce considerabil. Carmen COSMAN - PREDA Sunt minutele care fac de multe ori fac diferenþa între viaþã ºi moarte. Pacienþii aflaþi în stare gravã, unde orice secundã este preþioasã, primesc practic o ºansã în plus la viaþã. Cursele eli-

copterelor SMURD sunt tot mai dese, dar asta nu înseamnã cã sunt mai mulþi pacienþi, ci doar cã în multe cazuri transportul cu ambulanþa a fost înlocuit de zborul medical cu elicopterul, explicã managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani.

Otrava de pe tarabe

n aceastã perioadã, ciupercile sunt la mare cãutare. Culegãtorii vin cu ele la piaþã ºi le expun pe tarabe, însã în acelaºi timp îi expun la îmbolnãviri ºi pe cei care le consumã.

Mulþi sunt copii nãscuþi prematur care au nevoie de îngrijiri medicale în clinici de specialitate. Spitalul de Urgenþã Petroºani, spune dr. Alin Vasilescu, are 5 paturi de prematuri, aºa – numitele incubatoare, însã vorbim despre „prematuri mari”, aproape de greutatea normalã. Probleme deosebite au prematurii mici (cântaresc sub 1.500 de grame) ºi prematurii foarte mici (sub 1.000 de bazã ca un produs care nu este atestat cã fiiid comercializabil sã aibã un buletin de analize. Mai este ºi problema cã cei care culeg ciupercile ºi le vînd nu au posibili-

foarte mult ca, acolo unde existã posibilitatea, transportul sã se facã cu elicopterul. Înainte era un singur elicopter, la ora actualã existã 6. Dacã pacientul trebuie transportat ziua, decât sã folosim o ambulanþã, mai bine îl transportãm cu elicopetrul ºi ajunge

Popescu, medic coordonator CSVSA Petroºani. Comercianþii ar trebui sã aibã un certificat de calitate a ciupercilor, însã nimeni din Valea Jiului nu deþine acest act. “Vînzãtorii de ciuperci trebuie sã cunoascã o regulã de

tatea faptica ºi scriptica sã facã un buletin de analize”, a mai subliniat sursa citatã. Actul se elibereazã doar la Deva la Direcþia Fitosanitarã, iar niciunul dintre comercianþi nu se deplaseazã în capitala judeþului pentru a obþine acest aviz.

la clinicã într-un timp mult mai scurt”, a explicat managerul SUP, Alin Vasilescu, motivul pentru care cerul Petroºaniului este brãzdat tot mai des de elicopterele SMURD. În judeþul Hunedoara ajunge atât eliopterul care deserveºte punctul aero-medical din Arad, dar ºi cel din Mureº.

Hrana din Spitalul de Urgenþã Petroºani îl cheamã la „raport” pe manager rimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, este decis sã îl cheme la discuþii pe managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani, Alin Vasilescu. De vinã este hrana pe care o primesc bolnavii internaþi aici.

Monika BACIU Diferenþa dintre ciupercile comestibile ºi cele otrãvitoare este de multe ori minimã. “În primul rînd sã cumpere doar ciupercile pe care le cunosc, tradiþionalele ciuperci care intrã în cumpãrãturile obiºnuite ale oamenilor. Dacã au suspiciuni sau nu cunosc produsul dacã este nou pe piaþã, ar trebui sã fie reticenþi ºi sã nu îl cumpere pentru cã este un real pericol”, a declarat doctorul Octavian

grame), care se nasc sub 28 de saptamâni, iar aceºtia sunt trimiºi la clinicile de specialitate. Mai sunt ºi pacienþi care suferã de boli de inimã, ori cei cu politraumatisme, pentru care transportul cu elicopterul este uneori vital. „În ultima perioadã, pe plan naþional s-a insistat

Carmen COSMAN - PREDA Pacienþii internaþi la Spitalul de Urgenþã din Petroºani se plâng de hrana slabã calitativ pe care o primesc în spital. Chiar dacã ºtiu cu resursele instituþiei sanitare sunt limitate ºi cã cei mai mulþi bani merg pe cele necesare îndeplionirii actului medical, oamenii se întreabã de ce meniul zilnic este bazat în general pe orez ºi cartofi, când piaþa este plinã de legume proaspete ºi ieftine. Iar unii dintre pacienþii nemulþumiþi s-au plâns direct primarului municipiului

Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, despre aceastã situaþie. „Am mai abordat ºi altã datã aceastã problemã, dar o sã mai am o discuþie cu managerul Spitalului de Urgenþã

Petroºani, sã vedem ce se poate face. E drept cã ºi banii alocaþi pentru norma de hranã sunt puþini, dar trebuie gãsitã o soluþie”, a declarat primarul Iacob – Ridzi. Acesta a mai

spus cã, din câte se pare, ar exista o problemã ºi cu bucãtarul ce pregãteºte hrana bolnavilor. Pentru masa servitã bolnavilor, banii vin din contractul pe care Spitalul de Urgenþã Petroºani îl are încheiat cu Casa de Sãnãtate. Primãria municipiului Petroºani alocã bani insituþiei medicale doar pentru partea investiþionalã. Potrivit site-ului oficial al SUP, pentru bucãtãrie ºi spãlãtorie existã un proiect ce vizeazã externalizarea acestora, o idee mai veche, menitã sã îmbunãtãþeascã ºi calitatea serviciilor, dar nepusã în praticã pânã acum. Acelaºi site indicã faptul cã spitalul are în prezent un numãr de 655 de paturi distribuite în 20 de secþii si compartimente.

8 Actualitate

u veni cu gândul cã ºtiu cât sunt de graºi, dar cã au ambiþie. Vorbim despre tineri ºi copii supraponderali, care, de o sãptãmânã, stau la Straja ca sã se supunã unui program de slãbire. ªi asta, pentru cã au auzit de la cei din anii trecuþi cã tabãra îmbinã exerciþiile fizice, cu nutriþia corectã, distracþia ºi terapia. Copiii ºi tinerii care au ajuns la Straja au evoluat în doar o sãptãmânã ºi, dacã primul lucru pe care l-au fãcut când au ajuns aici a fost mãsurãtoarea ºi cântarul, acum centimetrul ºi acul cântarului parcã le devin

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August 2014

Slãbesc în tabãrã la Straja

tãmânã cum fãceau ei. E ceva în plus, dar mai greu le-a fost cred în prima sãptãmânã. Din a doua ºi în a treia va fi mult mai bine, sunt sigur. Mulþi ai venit ºi anul trecut ºi au experienþã. Ei se adapteazã ºi ceilalþi îi urmeazã”, spune antrenorul Florin Oprea, care a declarat cã anul

prieteni. Andrei, este un tânãr de 16 ani, care nu este la prima tabãrã ºi, dupã ce anul trecut a reuºit sã slãbeascã 25 de kilograme, 14 doar în tabãrã, acum a venit cu acelaºi scop. „Am fost anul trecut. Am reuºit sã slãbesc 14,300 kg în 3 sãptãmâni. Aºa am ajuns sã deþin recordul acestei tabere. Prin mult sport, am respectat tot ce mi-au spus profesorii. În principal, tabãra este foarte bine consolidatã. Au nutriþionist, sportivi profesioniºti, tot ce ne trebuie, iar aerul de la munte ne ajutã. Facem miºcare multã”, spune Andrei, care recunoaºte ºi cã a þinut regimul atunci când s-a întors acasã ºi care recunoaºte cã în tabãrã cel mai greu este sã faci faþã dietei. Dieta a fost punctul pe care au pus accent nutriþioniºtii ºi în acest an. Acum, la Straja, pe lângã drumeþii ºi sport, nutriþionistul s-a ocupat de masa zilnicã ºi la conceperea meniului au participat ºi bucãtãresele, dar ºi copiii. „Le planificãm meniul în fiecare zi. L-am alcãtuit eu, în funcþie de nevoile lor ºi de preferinþe, pentru cã toþi vor ca mâncarea sã fie ºi gustoasã. Poþiile sunt mai mici decât mãnâncã ei în general, dar se saturã ºi asta îi ajutã sã meargã la activitãþile fizice. În plus, îi convingem ca atunci când pleacã acasã sã ducã cu ei obiceiurile acestea ºi le spunem ºi pãrinþilor care este algoritmul pentru o slãbire sãnãtoasã”, spune, Iulia Hãdãrean (medalion

albastru), nutriþionistul taberei de la Straja, care recunoaºte cã tinerii sunt cei care dau ok-ul pentru meniul zilnic, chiar dacã le lipsesc prãjelile, dulciurile, sucurile, dar nu ºi-au pierdut energia. Sportul este o parte importantã a regimului de viaþã în tabãra de la Straja ºi copiii sunt nevoiþi sã facã sport altfel decât ºtiau ei. Nu le este uºor, dar antrenorul lor spune cã îmbinã utilul cu plãcutul, pentru cã altfel i-ar pierde pe toþi. „La începutul taberei le-am fãcu mãsurãtori: greutate, înãlþime, talie, ºold ºi sperãm sã dãm jos mãcar 5-6 kg la finalul celor 3 sãptãmâni. Avem un program pus

tabãrã pe internet ºi am vãzut cã este a 4-a ediþie ºi am ºi constatat aici cã e bine. E încurajator. Eu sper sã facem la fel ºi acasã, deoarece

la punct pe sãptãmânã, pe ciclu de antrenament. Am 4 antrenamente pe zi cu ei. Nu se comparã cu o singurã orã de educaþie fizicã pe sãp-

trecut a avut tabãra cu cele mai mari bune rezultate la cântar ºi care sperã sã doboare recordul în acest an. Antrenorul, însã, recunoaºte cã munca sa ar fi în zadar, dacã nu îi convinge pe copii sã facã aproape la fel ºi acasã, dupã cele 3 sãptãmâni de tabãrã. Tocmai de aceea au nevoie de sprijinul pãrinþilor. Ei sunt cei care vor avea un rol decisiv în viitor, iar o mãmicã ne-a spus cât de mult mizeazã pe un început, aici în tabãrã. „Copilul meu are o problemã, din cauza kilogramelor în plus. Am aflat despre

consider cã aceste 3 sãptãmâni sunt bune pentru a implementa un obicei sãnãtos. O sã ne educãm psihicul în tabãrã, primim consiliere ºi apoi, acasã ne va fi mai uºor sã o þinem tot aºa”, spune Mia

Buzdugan, mama unui copil supraponderal. Organizatorii din Straja spun cã le-a venit ideea, dupã ce au observat cã numãrul copiilor graºi este tot mai mare. Au chemat copii aici la munte specialiºti, i-au sfãtuit ºi taberele s-au succedat an de an cu succes maxim. „Facem sporturi multiple, avem nutriþionist, psiholog ºi invitaþi de marcã, sportivi cu rezultate olimpice. Ne dorim un mod de viaþã sãnãtos. Chiar am avut an de an rezultate foarte bune. Noi facem o testare iniþialã, una intermediarã ºi apoi la final ºi contimuãm antrenamentele ºi la Bucureºti ºi suntem foarte mulþumiþi ºi noi ºi pãrinþii lor. Este greu pentru copii sã stea aici 3 sãptãmâni. Facem, excursii

ºi diversificãm programul ca sã nu sufere. Mergem la ºtrand, la

munte, vizitãm locuri din judeþul Hunedoara ºi atunci îi þinem aproape. Chiar anul trecut am avut un copil de 15 ani din Bucureºti, de 1,90 m, care cântãrea 140 kg. El a slãbit în tabãrã 15 kg, a continuat cu mine antrenamentele în Bucureºti ºi a mai slãbit 10 kg. Este aici ºi în a cest an, fiind foarte încântat de noi ºi este un exemplu pentru ceilalþi”, a declarat cel care le impune un nou stil de viaþã, Marius Fodorean, organizatorul taberei. Copiii stau în aceastã tabãrã încã douã sãptãmâni ºi pãrinþii lor au dat 3.000 de lei pentru

asta, însã sperã sã îi vadã, în primul rând sãnãtoºi. Mai presus de orice, fiecare copil de aici vrea ceva mai bun pentru el ºi, pentru cã fiecare e conºtient de problema lui, lucrurile evolueazã zilnic. Diana MITRACHE

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August 2014

Slãbesc în tabãrã la Straja

tabãrã pe internet ºi am vãzut cã este a 4-a ediþie ºi am ºi constatat aici cã e bine. E încurajator. Eu sper sã facem la fel ºi acasã, deoarece

la punct pe sãptãmânã, pe ciclu de antrenament. Am 4 antrenamente pe zi cu ei. Nu se comparã cu o singurã orã de educaþie fizicã pe sãp-

ºi diversificãm programul ca sã nu sufere. Mergem la ºtrand, la

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August2014

Sancþiuni în domeniul alimentar

nspectorii Direcþiei Sanitar Veterinare au efectuate o serie de controale în aceastã perioadã când temperaturile au fost ridicate. Aceºtia atrag atenþia cumpãrãtorilor asupra anumitor aspecte. Sunt câteva indicii care aratã dacã produsele alimentare sunt proaspete sau alterate. “În general extremele ºi mai ales aceastã perioadã canicularã reprezenta o preocupare pentru instituþia noastrã ºi pe lîngã actiitatea curentã pe care o desfãºurãm în punctele cheie, adicã în piaþã. În acesta perioada luãm mãsuri specifice, intensificam controalele, ºi supraveghem mai intens zonele care prezintã un mai mare risc pentru sãnãtatea cetãþenilor. Facem o recomandare foarte pertinenta ºi foarte serioasã tuturor celor care cumpãrã produse

din piaþã ca sã fie foarte atenþi la modul în care sunt comercializate, sã nu cadã pradã produselor care sunt potenþial periculoase din zone care nu au o minimã protecþie sanitarã, în primul rînd cei care încearcã sã-ºi vîndã marfa înafara perimetrului pieþei. Facem o recomandare pentru cei care vor sã fie siguri ºi sã cumpere un produs bun sã se gîndeascã înainte de al cumpãra ºi sã þinã cont de faptul cã un produs proaspãt are o culoare, un miros ºi o formã de proaspãt iar

toate suspiciunile care pot decurge din acest demers sã ni-l aducã la cunoºtinþã”, a declarat medicul Octavian Popescu, coordonator CSVSA Petroºani. În urma controalelor

au fost aplicate ºi o serie de sancþiuni împotriva comercianþilor care nu au respectat normele sanitar veterinare. “S-au aplicat douã sancþiuni dar nu contravenþionale ci scrise. Am înþeles cã în urma demersului nostru administraþia pieþelor a dotat piaþa cu douã frigidere pentru a pãstra laptele ºi oulele în aceastã perioadã. Agenþii economici

încearcã sã þinã pasul cu cerinþele noastre dar mai sunt ºi scãpãrile pe care noi le corectãm din mers. Este greu sã lucrezi cu oamenii ºi este greu sã-i faci sã înþeleagã cã produsul vîndut de ei trebuie sã corespundã din punct de vedere sanitar. Am luat mãsurile necesare, am determinat agenþii economici care din mai multe motive nu au reuºit sã-ºi poatã

Maghiarii din Hunedoara merg Urmãtoarea pe mâna lui Kelemen Hunor zi liberã, abia,

u sprijinul ONGurilor ºi implicarea directã a bisericilor maghiare, toate cele 16 organizaþii locale ale UDMR Hunedoara au început deja strângerea de semnãturi pentru susþinerea candidaturii la Preºedinþie a lui Kelemen Hunor. Preºedintele UDMR este susþinut de comunitãþile maghiare din diaspora internã, care resping ferm orice încercare de a scinda comunitatea maghiarã din România, susþine preºedintele Organizaþiei Judeþene Hunedoara a UDMR, deputatul european Iuliu Winkler. “UDMR are o viziune clarã cu privire la viitorul comunitãþii maghiare din Transilvania, referitoare la crearea bunãstãrii pentru cei care doresc sã trãiascã pe pãmântul natal. Documentele Congresului UDMR de la Miercurea Ciuc, dezbaterile pe marginea strategiilor sectoriale lansate de Secretariatul General al UDMR, proiectul privind autonomia Þinutului Secuiesc, Planul de dezvoltare 'Transilvania 2020'

în noiembrie

n acest an, românii au legal (în total) 12 zile libere, potrivit Codului Muncii. 8 dintre acestea deja s-au dus, respectiv 1 ºi 2 ianuarie, 20 ºi 21 aprilie (prima ºi a doua zi de Paºte), 1 Mai (Ziua Muncii), prima ºi a doua zi de Rusalii (8 ºi 9 iunie) ºi Adormirea Maicii Domnului (15 august).

elaborat de Consiliul Economic slujesc obiectivelor noastre, de a asigura viitorul pentru comunitãþile noastre din Þinutul Secuiesc, Partium sau Banat, sau pentru cele din szorvany. ªtim ce fel de Þinut Secuiesc, ce fel de Transilvanie ne dorim, ºtim în ce fel de Românie îºi doreºte comunitatea maghiarã sã trãiascã, ºi ºtim în ce fel de Europã dorim sã construim viitorul nostru. Purtãtorul acestor deziderate va fi, în perioada urmãtoare, candidatul UDMR la Preºedinþie. Kelemen Hunor este un candidat pregãtit ºi autentic. El va reprezenta eficient interesele comunitãþii maghiare, fiind un reprezentant legitim al obiectivelor noastre în

Urmãtoarea zi liberã va fi acordatã abia în toamnã, cu ocazia celebrãrii Sfântului Andrei (30 noiembrie). Ultimele zile libere din acest an vor fi acordate pe 1 Decembrie (Ziua Naþionalã a României), respectiv pe 25 ºi 26 decembrie, prima ºi a doua zi de Crãciun. Dintre cele 12 zile libere ale anului 2014, 9 au “cãzut” în timpul faþa opiniei publice din România', a declarat Iuliu Winkler în cadrul Consiliului Permanent al UDMR Hunedoara. Membrii Consiliului Permanent al UDMR Hunedoara s-au întrunit pentru a discuta pe marginea campaniei de strângere a semnãturilor pentru susþinerea candidatului UDMR la Preºedinþia României. Car men COSMAN-PREDA

depozita aceste produse în spaþii închise cu un climat de temperaturã adecvat. Soarele influenþeazã calitatea produselor atît apã mineralã cît ºi sucurile ºi chiar berea”, a mai spus sursa citatã. Controalele DSVSA vizeazã atât produse din carne cât ºi lactate pentru a asigura populaþiei produse alimentare de calitate. Monika BACIU

sãptãmânii normale de lucru ºi 3 în zilele de sâmbãtã ºi duminicã. În parantezã fie spus, angajatorii care nu-ºi compenseazã angajaþii cu timp liber sau spor, indicat de legislaþia muncii, pot primi amenzi cuprinse între 5.000 ºi 10.000 de lei. Deoarece, în acest an, Ziua Internaþionalã a Muncii a “picat” întro zi de joi a fost declaratã drept “liberã” ºi ziua de 2 mai. Aceasta a fost ziua liberã cu numãrul 13. De anul viitor, însã, românii ar putea avea alte 2 zile libere. Este vorba despre Ziua Eroilor (Ziua Înãlþãrii Domnului, celebratã în cea de-a 40-a zi dupã Paºte) ºi Ziua Principatelor Române (24 ianuarie). Mir cea NISTOR

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August 2014

Tiberiu Iacob – Ridzi: „Lifturile ar trebui incluse într-un program naþional”

rimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, atrage atenþia asupra necesitãþii unui program naþional pentru lifturile din blocurile – turn, dupã modelul celui de anvelopare a blocurilor. Puþine sunt blocurile – turn din Petroºani unde lifturile mai sunt funcþionale, iar uzura fizicã ºi moralã îºi spune cuvântul ºi în aceste cazuri. Date în folosinþã odatã cu blocurile pe care le deservesc, adicã în anii ’60 – ’70, lifturile

cedeazã unul dupã altuol, iar locatarii sunt de cele mai multe ori prea sãrasci pentru a-ºi permite schimbarea pieselor defecte ori montarea unui nou ascensor. Cel mai greu

este, în aceste condiþii, pentru bãtrâni ori pentru persoanele imobilizate în scaune cu rotile ºi care locuiesc la etajele superioare, care devin astfel prizonieri în

Amenzile, se plãtesc azi

acã aþi luat amenzi de circulaþie sau aþi avut de achitat taxe locale, iar vineri nu a fost nimeni la ghiºeele de taxe ºi impozite locale, aflaþi cã azi (luni, 18 august), o puteþi face fãrã penalizãri. Diana MITRACHE

Asta pentru cã am avut un week-end pre-

lungit, pentru cã Guvernul României a acordat o zi liberã de sãrbãtoarea Adormirea Maicii Domnului. Biroul de taxe ºi

Impozite nu a fost deschis vineri 15 august, aceasta fiind declaratã zi nelucrãtoare, conform unei

decizii aprobate de Guvernul României. Toþi cei care au de achitat taxe, amenzi ºi alte chitanþe, sunt în termen ºi luni, dacã nu au accesat serviciul

on-line. „Pe aceastã cale, anunþ acele persoane care au de achitat amenzi de circulaþie, cã vor fi în termen ºi le vor achita la jumãtate din valoarea amenzii ºi luni, în data de 18 august. Acele persoane care au vrut sã îºi achite mult mai repede amenzile, taxele ºi impozitele, au putut, însã, accesa pânã aacum pagina primãriei ºi le-au achitat online”, a spus Ioana Mãrgulescu, ºefa Serv. Impozite ºi Taxe Petroºani. De Sfânta Sãrbãtoare Adormirea Maicii Domnului nu au fost deschise nici birourile bãncilor, dar nici oficiile poºtale din zonã. Ziua de 15 august este sãrbãtoare naþionalã ºi a fost declaratã zi nelucrãtoare.

propriile case. Priomarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, spune cã ar fi nevoie de un program naþional pentru înlocuirea lifturilor, similar celui de anvelopare a blocurilor. „Pânã la urmã, este o probelmã naþionalã. În marea majoritate, lifturile sunt vechi, iar în Petroºani existã trei blocuri – 120, 122 ºi 124 – care au avut în proiect ascensoare, dar a venit Revoluþia ºi constructorul nu le-a mai montat deloc. Ar trebui un program naþional de reabilitare sau de înlocuire a lifturilor, astfel încât o anumitã cotã din costuri sã fie suportatã de Guvern, o parte de Consiliul Local ºi o parte de locatari”,a

declarat Tiberiu Iacob – Ridzi.

rizonieri în propriile case

De regulã, oamenii preferã sã renunþe la lifturi, fãrã sã se gândeascã la consecinþe, din cauzã cã întreþinerea lor implicã ºi costuri prea mari pentru buzunarele acestora. De exemplu, în urmã cu aproximativ trei ani, transformarea Inspecþiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune ºi Instalaþiilor de Ridicat – ISCIR în companie de stat a atras dupã sine ºi majorarea facturilor pe care le au de plãtit beneficiarii serviciilor. Oamenii s-au plâns

Online, mai simplu

axe ºi impozite, plãtite online. Din ce în ce mai mulþi petroºãneni aleg sã îºi plãteascã online taxele ºi impozitele. Acest serviciu este utilizat de sute de petroºãneni care în ultimii ani au renunþat sã stea la coadã pentru aºi plãti taxele ºi impozitele locale. Monika BACIU “Se poate plãti ºi on line, se poate accesa pagina primãriei ºi se urmeazã paºii respectivi. Existã astfel de persoane ºi avem aproape în fiecare lunã. Noi pînã acum am avut contract cu Banca Transilvania, iar din luna martie a acestui an contractul încheiat este cu BRDul ºi anul trecut au fost foarte multe persoane, cîteva sute, care au

accesat pagina ºi continuã sã acceseze paginã pentru cã este mult mai uºor dar ne sunã în prealabil ca sã ne întrebe cît este

practic cã, de când Inspecþia a devenit Companie Naþionalã, facturile pentru aceleaºi servicii au crescut spectaculos ºi cel mai mult au de suferit asociaþiile de proprietari. Astfel, doar efectuarea unei verificãri tehnice în utilizare la un ascensor, în funcþie de complexitatea ºi de gradul de uzurã, s-a majorat tariful fiind de 300, respectiv 400 de lei în funcþie de numãrul de ore lucrate. La aceste tarife se adaugã ºi piesele propriu – zise, în cazul unei defecþiuni sau, în cazul în care liftul nu mai poate fi reparat, se ajunge la înlocuirea totalã a ascensorului. Car men COSMAN-PREDA impozitul ºi în funcþie de impozit îºi aleg paºii pe care trebuie sã îi facã la fel ca ºi pe pagina primãriei”, a declarat Ioana Mãrgulescu, ºef Taxe ºi Impozite Locale Petroºani. Pentru a plãti online taxele ºi impozitele locale contribuabilii trebuie sã respecte o serie de paºi, însã în primul rând aceºtia trebuie sã cunoascã valoarea impozitului aferent bunului.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August2014

ªcolile, pregãtite pentru inspecþie

erificã ºcolile. Inspectorii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara vor verifica la începutul lunii septembrie toate unitãþile de învãþãmânt din judeþul Hunedoara pentru a se asigura cã acestea respectã normele de igienã. Monika BACIU Reabilitãrile ºcolilor sunt pe ultima sutã de metri, în aºa fel încât la încceputul noului an ºcolar, elevii sã fie primiþi în clase curate. La Petroºani aceste lucrãri au început de ceva timp, însã în lipsa fondurilor, investiþiile vor fi minore.

“Au intrat deja, peste tot se lucreazã, facem strictul necesar din cauza banilor. Copii în toamnã vor avea condiþii bune de învãþat ºi mã refer la igienizare, la clase, la grupuri sanitare, curþile, clãdirile. Facem tot ce putem anul acesta. Lucrãri de anvergurã mare nu vor fi având în vedere

faptul cã banii sunt aºa cum sunt, mai mult nu sunt decât sunt. Încercãm pe toate cãile sã continuãm cu grãdiniþa din Dimitrov, facem un proiect pentru sala de

la liceul Hermes, dar astea sunt de anvergurã ºi deocamdatã nu

Bacul de toamnã

este 90 la sutã din cei 1.532 de elevi care au fost respinºi în iunie la examenul de bacalaureat sau înscris pentru a susþine cea de-a doua sesiune. în judeþul Hunedoara 1.370 de elevi ºi-au depus cererile pentru a mai încerca o datã sã treacã de examenul maturitãþii. Monika BACIU La sesiunea din varã totalul elevilor înscriºi a fost de 3.817, iar din aceºtia mai mult de jumãtate nu au reuºit sã obþinã notã de trecere. Tinerii care nu au promovat Bac-ul au dreptul sã susþinã acest examen gratuit de douã ori, iar a treia oarã trebuie sã plãteascã o taxã de

230 de lei. Luni, 18 august, debuteazã cea de-a doua etapã a examenului de bacalaureat. Evaluarea competenþelor lingvistice într-o limbã de circulaþie internaþionalã se va susþine în zilele 19 ºi 20 august iar cea a competenþelor digitale – pe 21 ºi 22 august. Probele scrise vor începe pe 25 august, cu limba ºi literatura

românã. Pe 26 august va avea loc proba la limba ºi literatura maternã. Proba obligatorie a profilului va avea loc în 27 august iar cea la alegere a profilului ºi specializãrii, în 29 august. Afiºarea rezultatelor la cea de-a doua sesiune a bacalaureatului 2014 va avea loc pe 1 septembrie, pânã la ora 12.00, iar depunerea contestaþiilor se va putea face în aceeaºi zi, în intervalul orar 12.00 – 16.00.Contestaþiile vor fi rezolvate în zilele de 2 ºi 3 septembrie iar rezultatele vor fi afiºate pe 4 septembrie.

vom lucra anul acesta. Aºa sunt condiþiile de acum, dar la grãdiniþe ºi la ºcoli care sunt în activitate vom face tot ce este necesar ca sã fie bine”, a declarat în urmã cu câteva sãp-

tãmâni, Marian Popescu, administratorul public al municipiului Petroºani. Anul trecut, dintre cele 316 instituþii de

învãþãmânt din judeþul Hunedoara 292 au fost autorizate sã funcþioneze sanitarveterinar, iar restul nu au primit autorizaþie.

Majoritatea unitãþilor ºcolare fãrã autorizaþie sunt cele din în mediul rural ºi în Valea Jiului. Trei ºcoli gimnaziale cu personalitate juridicã ºi 11 fãrã personalitate juridicã au funcþionat, anul trecut, fãrã autorizaþie sanitar-veterinarã, iar 10 grãdiniþe nu au primit autorizaþia inspectorilor sanitari de a funcþiona, ele fiind amplasate în apartamente, spaþii considerate improprii.

Luna August Luni: Supa crema de ciuperci cu crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii/Mozzarella pane cu cartofi natur Salatã/Desert Marþi: Supa minestrone/Ciorba de burtã Valdostana din pui cu legume mexicane/Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi

prãjiþi/ªniþel pane de porc cu cartofi sãseºti Salatã/Desert Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtura/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi Salatã/Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi piure/Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August2014

Cosaºii preferã Valea Jiului pentru cã aici câºtigã mai bine

n fiecare varã, Piaþa Agroalimentarã Centralã din municipiul Petroºani este locul din care pot fi angajaþi cosaºi profesioniºti de cãtre proprietarii de terenuri din Valea Jiului. Mircea NISTOR

Veniþi din judeþele învecinate, dar ºi chiar de mai departe, din Bistriþa Nãsãud de exemplu, cosaºii câºtigã între 120 ºi 140 de lei pe zi. Sumã nu chiar foarte mare, þinând cont de faptul cã munca este mai mult decât istovitoare, dar câºtigul este considerat mai bun decât în judeþele de origine ale cosaºilor profesioniºti. Aceºtia susþin cã fãrã banii câºtigaþi de-a lungul a doar douã luni de zile în Valea Jiului, nu ar putea supravieþui nici ei, nici familiile lor. Nu de alta dar, cei mai mulþi dintre ei sunt ºomeri sau agricultori, în prezent neavând un loc de muncã stabil. „Am venit sã scot un ban.

Altceva nu am ce face pentru cã nu am serviciu ºi sunt ºomer. Cosesc la momârlani, pentru cã ei au bani, nu-i plâng eu, de vreo 10 ani ºi pot sã zic cã câºtig biniºor. Vin doar câteva sãptãmâni pe an aici ºi câºtig suficient cât sã trãiesc pânã în vara viitoare”,

a declarat gorjeanul Gheorghe Bodoiu. „Criza asta economicã ne-a lovit pe toþi, dar undeva tot trebuie sã muncim, pentru a câºtiga un ban. Pentru

a nivelul municipiului Petroºani este înregistrat un singur autoturism ca fiind hibrid.

Pentru a încuraja achiziþia acestor autoturisme, consilierii locali de la Petroºani

prin care s-a stabilit impozitul. Acesta este la jumãtate faþã de impozitele ºi taxele plãtite pentru un autoturism obiºnuit.

au aprobat în cursului anului trecut un proiect de hotãrâre

“Anul trecut am avut un singur caz care ºi-a achiziþionat

decât în alte pãrþi”, a precizat vâlceanul Vasile Cebuc. „Eu vin sã cosesc în Valea Jiului încã din anul 1986 ºi pot sã spun cã sunt un adevãrat maºina hibrid. Am întocmit acea hotãrîre în consiliul local în ideea cã vor fi ºi la noi mult mai multe dar la noi anul trecut a fost o singurã persoanã care a fost luatã în evidenþã cu maºina hibrid. Calculul se face diferenþiat pentru aceste maºini, în sensul cã este 50% faþã de impozitul la maºinile obiºnuite, este mult mai mic”, a declarat Ioana Mãrgulescu, ºef Taxe ºi Impozite Locale Petroºani. Impozitul perceput pentru autoturismele hibrid este mai mic cu 50 de procente faþã de impozitul pentru autoturismele cu tracþiune mecanicã. Reglementarea este una la nivel naþional.

mai mult câºtigãm pe zi 140 de lei ºi cel mai puþin 120. Pentru mine coasa înseamnã bani, deci viaþã”, a spus ºi Vasile Pop, sosit în Valea Jiului tocmai din Bistriþa Nãsãud. Dupã cum susþin momârlanii, adicã bãºtinaºii Vãii Jiului,

cei care îi angajeazã pe cosaºii veniþi din Gorj, Vâlcea, Alba sau Bistriþa, o zi de coasã este rãsplãtitã cu maximum 140 de lei pentru un hectar cosit, sumã la care se adaugã cazarea, hrana, þigãrile ºi, nu în ultimul rând, un ºtampãr de þuicã.

Pedeapsã redusã pentru criminalul din Lupeni

ai puþin cu doi ani va sta dupã gratii criminalul din Lupeni, care în luna februarie a acestui an ºi-a ucis concubina cu mai multe lovituri de cuþin ºi a lãsat doi copilaºi fãrã mamã. Carmen COSMAN - PREDA

Un autoturism hibrid

Monika BACIU

cã în Vâlcea nu avem unde lucra, venim în Valea Jiului, strângem bani ºi din ei trãim pânã anul viitor. Dacã nu ne angajeazã nimeni în Petroºani mergem la Lupeni, Uricani, Pui sau Haþeg. Momârlanii au arici la buzunar dar tot ne plãtesc mai bine

specialist în cosit. Câteodatã se meritã, câteodatã nu, dar asta este. Dacã nu ne angajeazã nimeni cheltuim din banii noºtri ºi atunci apar probleme. Sã tot dai la coasã este cam nasol, dar asta este, dacã nu avem altcumva cum sã câºtigãm un ban. Cel

Magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au admis apelul formulat de Lucian Marcu ºi i-au redus pedeapsa iniþialã acestuia pronunþatã de Tribunalul Hunedoara. Astfel, judecãtorii de ºa Alba au hotãrât rducerea pedepsei privative de libertate de la 22 de ani la 20 de ani cu executare. Lucian Marcu a fost arestat preventiv în 15 februarie, pentru uciderea fostei sale concubine, Nicoleta Farcaº întrun acces de gelozie bolnavã. A înfipt cuþi-

tul în trupul tinerei de cel puþin 14 ori mãcinat de gândul cã femeia l-ar fi înºelat cât a stat el închis în Italia. Criminalul din Lupeni a fost condamnat de Tribunalul Hunedoara la 22 de ani ºi jumãtate de închisoare ºi cinci ani interzicerea unor drepturi, dar în total

acesta ar fi trebuit sã stea în închisoare 24 de ani ºi jumãtate pentru cã a mai fost condamnat, într-un al dosar penal, de judecãtorii de la Petroºani, la doi ani de închisoare pentru furt, pedepsã care s-a adãugat la cea primitã pentru crimã. Marcu a fost nemulþumit de sentinþa primitã ºi a formulat apel, iar judecãtorii de la Curtea de Apel Alba Iulia au decis reducerea pedepsei la 20 de ani.

14 Program & Horoscop

10:00 Nimic prea bun pentru un cowboy 10:50 Discover România 11:00 Teleshopping 11:30 Profesioniºtii... 12:20 Discover România 12:30 În grãdina Danei 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 Discover România 20:00 Telejurnal 21:10 Cine picã de fazan? 22:45 Maºini, teste ºi verdicte

10:30 11:15 12:00 12:30 13:30 14:00 15:00 nuntã 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:30 23:00

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00 22:30

Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Regina cumpãrãturilor Teleshopping Trãsniþii din Queens Douã surori o singurã Walker, poliþist texan Focus Râzi ºi câºtigi Vrei sã fii milionar? Masca de argint Trãsniþii Click!

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 România, acum ªtirile B1 Bunã seara, România Butonul de panicã

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August 2014

10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Mr. Bean 17:30 Pistruiatul 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Poftiþi pe la noi! 23:00 Serviciul Român de Comedie: Happy Show

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Servitoare fãrã voie 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Viaþã de familie 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Desperado 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Spartacus: Rãzbunarea

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi tentat sã vã angajaþi în mai multe activitãþi în acelaºi timp. Nerãbdarea ºi nervozitatea vã pot reduce randamentul. Fiþi foarte atent în activitatea profesionalã, pentru a evita întârzierile ºi greºelile, care vã pot atrage reproºuri din partea ºefilor.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00

Teleshopping Dragoste dulce-amarã Pastila Vouã Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Sacrificiul ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Fugarul Fosta mea iubire

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante

10:00 11:00 12:30 13:30 15:45 16:30 18:45 19:00 20:00 22:15

D-Paparazzi Asta-i România! ªtirile Kanal D Nuntã cu surprize Teleshopping Masca de argint ªtirea zilei ªtirile Kanal D Trãdarea O iubire de-o varã

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Marseille Montpellier 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Marseille Montpellier 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: PSG - Bastia 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: PSG - Bastia 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Bordeaux Monaco 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal: Bordeaux Monaco 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Rezumat ATP Cincinnati 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Se anunþã o zi tensionatã, din cauza colaborãrii dificile cu un partener de afaceri. Se pare cã aveþi opinii diferite în ceea ce priveºte o investiþie importantã. Temperaþi-vã impulsivitatea. Dacã reuºiþi sã evitaþi o ceartã, situaþia se va rezolva.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Se pare cã nu sunteþi în apele dumneavoastrã. Nu vã asumaþi noi responsabilitãþi, pentru cã riscaþi sã vã irosiþi energia. Sunteþi predispus la stãri depresive ºi accidente vasculare. Pãstraþi-vã calmul!

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 18:30 19:15 20:15 21:15 22:30

23 iulie *** 22 august

Aveþi tendinþa de a deveni impulsiv. Fiþi prudent în tot ce faceþi. Dupã-amiazã primiþi o sumã importantã de bani. S-ar putea sã fie vorba despre o recompensã pentru rezultatele bune pe plan profesional.

23 august *** 22 septembrie

Este posibil sã aveþi probleme de sãnãtate din cauza oboselii acumulate ºi a stãrii de tensiune în care vã aflaþi. Ar fi bine sã reduceþi ritmul de muncã ºi sã vã dozaþi efortul. De asemenea, evitaþi luarea deciziilor importante în domeniul afacerilor.

Deveniþi irascibil din cauza surmenajului. Evitaþi activitãþile care necesitã efort ºi putere de concentrare. Puteþi sã vã ocupaþi de probleme casnice. Nu rãspundeþi la provocãrile unui bãrbat mai în vârstã!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

În cursul dimineþii sunteþi puþin cam agitat ºi nu reuºiþi sã vã controlaþi impulsivitatea. Riscaþi sã provocaþi discuþii aprinse. Dedicaþi-vã activitãþilor de rutinã. De asemenea, ar fi bine sã circulaþi cu prudenþã.

S-ar putea sã aveþi o discuþie aprinsã cu o persoanã tânãrã ºi sã spuneþi cuvinte jignitoare la adresa acesteia. Existã pericolul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie. Amânaþi cãlãtoriile cu autoturismul.

23 noiembrie *** 20 decembrie Deºi treceþi printr-o perioadã dificilã pe plan financiar, reuºiþi sã rãmâneþi optimist ºi încercaþi sã vã mobilizaþi partenerii de afaceri. Sunteþi predispus la accidente.

21 ianuarie *** 20 februarie

V-aþi propus sã faceþi ceva folositor pentru casã. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie. În partea a doua a zilei s-ar putea sã aveþi mici probleme de sãnãtate, trecãtoare. Acordaþi mai mult timp odihnei.

21 decembrie *** 20 ianuarie În prima parte a zilei, sunteþi nemulþumit de tot ce se petrece ºi aveþi tendinþa de a contrazice pe toatã lumea. Acordaþi mai multã atenþie familiei ºi, mai ales, partenerului de viaþã.

21 februarie *** 20 martie Se pare cã deveniþi irascibil din cauza schimbãrilor de program. Dacã nu vã temperaþi nervozitatea, riscaþi sã stricaþi relaþiile cu colegii de serviciu ºi cu partenerul de viaþã. Concentraþi-vã asupra activitãþilor.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August 2014

Ai rãmas fãrã Internet, cablu TV sau reþea de telefonie? Cum poþi primi despãgubiri

eºi sîntem în era tehnologiei, existã momente cînd ne "picã" Internetul, cablul TV sau reþeaua de telefonie mobilã. Însã ce este de fãcut în aceste cazuri?

"În situaþiile în care au loc incidente cu impact semnificativ care afecteazã integritatea ºi securitatea reþelelor ºi serviciilor de comunicatiielectronice, utilizatorul final poate experimenta, de exemplu, pierderi de semnal în cazul telefonieimobile sau întreruperea conexiunii de Internet ori a semnalului TV. Pentru remediere, utilizatorii trebuie sã se adreseze direct furnizorului de servicii, iar în cazul în care este depãºitã durata de rezolvare prevãzutã în contract, utilizatorii pot solicita furnizorului despãgubiri, potrivit prevederilor din contract", a precizat preºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Administrare ºi Reglementare în Comunicaþii (ANCOM), Marius Cãtãlin Marinescu, pentru Ziare.com. De regulã, aceste despãgubiri sînt acordate prin reducerea costului abonamentului proporþional cu timpul în care nu a funcþionat serviciul. "Începînd cu anul 2009, ANCOM le-a

impus furnizorilor de telefonie obligaþia de a pune la dispoziþia utilizatorilor procedura de soluþionare a reclamaþiilor, odatã cu încheierea contractului", a adãugat ºeful instituþiei. În cazul în care nu sunt mulþumiþi de rãspunsul furnizorului, utilizatorii pot sesiza Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor (ANPC).

îte incidente au C fost anul trecut Potrivit unui raport recent al ANCOM, 253 de incidente cu impact semnificativ au afectat în anul 2013 securitatea ºi integritatea reþelelor ºi serviciilor de comunicaþii electronice.

ele mai multe C conexiuni afectate de aceste incidente au fost:

- telefonie mobilã (aproape 10 milioane de conexiuni afectate),

- serviciile de internet mobil (peste 7,5 milioane), - serviciile de telefonie fixã (peste 2,3 milioane), - Internet fix ºi retransmisia programelor audiovizuale (mai puþin de 1 milion). Potrivit datelor raportate de furnizori cãtre ANCOM, un incident cu impact semnificativ a afectat în medie aproximativ 80.000 de conexiuni, iar 80% dintre incidente au fost descoperite în momentul producerii lor. Incidentul mediu a durat 5 ore, în timp ce durata totalã a incidentelor raportate pe anul 2013 este de 1.218 ore. Aproape 40% dintre incidente au avut cauze interne furnizorilor de comunicaþii (erori de sistemsoftware sau hardware, erori umane generate de configurarea ºi operarea greºitã a echipamentelor), majoritatea de peste 60% fiind însã determinate de factori externi (întreruperea

alimentãrii cu energie electricã sau secþionarea accidentalã a fibrei optice, fenomene naturale, furturi de cabluri etc.), se aratã în raport. "Deºi erorile de sistem ºi acþiunea unor terþe pãrþi sînt responsabile pentru cele mai multe incidente raportate la nivelul anului 2013 (75%), incidentele cu cea mai mare duratã de rezolvare au fost provocate de fenomene naturale ºi acþiuni rau-intentionate", au punctat cei de la ANCOM.

ncidentele Iîmpiedica ar fi putut sau perturba apelurile la 112

ANCOM avertizeazã cã 89% dintre incidentele raportate ar fi putut împiedica sau perturba apelurile de urgenþã la numãrul 112,

A demarat un nou sezon de nunþi

ântãmaria Mare, celebratã cu prilejul marii sãrbãtori ortodoxe a Adormirii Maicii Domnului a reprezentat pentru momârlani, cei mai vechi locuitori ai Vãii Jiului, ziua de omagiere a Zeiþei Mamã, ajunsã la vârsta senectuþii ºi a morþii. Mircea NISTOR Cu aceastã ocazie a debutat ºi noul sezon de nunþi (16 august - 14

noiembrie), totodatã urmând a începe ºi iarmaroacele ºi târgurile de toamnã, iniþial întâlniri cultice.

Potrivit calendarului popular, Sântãmãria Mare a deschis ciclul sãrbãtorilor de reînoire a timpului ºi de Anul Nou, care va fi celebrat în preajma echinocþiului de toamnã, de Sântãmaria Micã. Începând din data de 15 august, turmele de oi coboarã de la munte ºi potrivit obiceiurilor populare, bãrbaþii îºi schimbã pãlãria cu cãciula.

dat fiind cã cele mai multe dintre incidentele din 2013 au vizat serviciile de telefonie mobilã. "Totuºi, utilizatorii au putut apela numãrul unic pentru apeluri de urgenþã pentru cã apelurile au fost preluate de alte staþii de bazã din reþea, neafectate de incident sau de un alt furnizor de telefonie mobilã cu acoperire în zonã, astfel încît nu au fost înregistrate probleme în acest domeniu", au arãtat reprezentanþii instituþiei. Raportul ANCOM a fost realizat pe baza informaþiilor raportate de furnizori pentru anul 2013. Ziare.com

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Social

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August 2014

Cartonarii din Valea Jiului

n ultimii ani, în Valea Jiului, datoritã lipsei de locuri de muncã au apãrut noi ºi noi meserii, slab plãtite ºi inexistente (ca denumire ºi recunoaºtere) pe piaþa muncii. Astfel, dupã mai vechii intraþii în vocabularul cotidian „cãpºunari”, „bureþari” sau „broscari” au apãrut ºi „cartonarii”. Mircea NISTOR

Dotaþi cu cãrucioare, aºa-numiþii „cartonari” colindã oraºele Vãii Jiului în cãutarea celulozei de pe urma cãreia îºi duc traiul de pe o zi pe alta, pentru ei o zi de muncã însemnând 24 de ore din 24. Muritori de foame ºi nu prea bãgaþi în seamã, componenþii noii categorii de „salariaþi” îºi câºtigã pâinea vânzând maculaturã, cartoane sau pet-uri la unicul centru

de recoltare al acestor deºeuri, amplasat în Colonia din Petroºani. Cei care au recurs la aceastã modalitate de supravieþuire sunt oameni care refuzã sã

cerºeascã ºi preferã în schimb sã culeagã din gunoaie „celuloza” în schimbul cãreia primesc 0,10 lei pe kilogram. „Decât sã cerºesc, mai bine umblu dupã cartoanele astea. Bucuria cea mai mare este atunci când dau peste un container plin cu cartoane provenite de la un frigider sau o mobilã nouã. Ne-am împãrþit între noi oraºul pe zone ºi eu lucrez în preajma unor maga-

Tone de alimente pentru sinistraþi strânse la Protopopiatul Petroºani

u venit cu inima deschisã ºi au dãruit din puþinul lor pentru cei aflaþi în suferinþã. Carmen COSMAN - PREDA Tone întregi de alimente neperisabile au fost strânse la Protopopiatul Petroºani de la credincioºii care au rãspuns apelului lansat de Patriarhia Românã. Ajutoarele vor ajunge la sinistraþii din Oltenia, greu încercaþi de inundaþiile din aceastã varã. La cele 32 de parohii ºi schituri din Protopopiatul Petroºani, care se întinde ca arie de competenþã administrativã de la Câmpu lui Neag la Râu

Bãrbat, s-au adunat saci ºi baxuri întregi de ulei, orez, zahãr, fãinã, mãlai, apã mineralã, conserve de carne, paste fãinoase,

dar ºi pãturi, plapume ºi perne. Credincioºii au venit cu inima deschisã pentru a fi

alãturi de cei care abia au scãpat cu viaþã din calea furiei naturii, dar au rãmas fãrã nimic, toatã agoniseala fiindu-le “mãturatã” de apele învolburate. Oamenii s-au gândit la ce este acum în sufletul sinistraþilor, au constientizat cã pot oricând sã fie ei în locul celor din Oltenia ºi au donat din puþinul lor, dovedind cã încã existã solidaritate în suferinþã ºi umanitate. Patriarhia Românã a îndemnat ierarhii ºi preoþii de la parohii ºi mãnãstiri, ca, în perioada Postului Adormirii Maicii Domnului (114 august 2014),

zine dar, din pãcate, lumea îºi mai cumpãrã câte ceva nou doar de sãrbãtori. Ultima lunã a mers foarte prost”, a spus I. V., 60 de ani, fost miner la EM Dâlja. În toatã Valea Jiului, centrul de recoltare a maculaturii din Petroºani se bazeazã pe circa 40-50 de culegãtori stabili care viziteazã cam o datã la douã zile locul de unde îºi încaseazã „salariile” de aproximativ 10 lei/zi de muncã. Mulþi dintre ei sunt foºti mineri, cu familii numeroase, care dupã disponibilizãrile din septembrie 1997, copleºiþi de datorii ºi rãmaºi fãrã loc de muncã au descoperit o nouã variantã de unind rugãciunea cu fapta bunã, sã organizeze la centrele eparhiale, protoierii, parohii ºi mãnãstiri colecte constând în produse neperisabile, apã platã ºi mineralã, produse de igienã, pãturi etc. Produsele colectate vor fi distribuite în localitãþile afectate de inundaþii prin intermediul consiliilor ºi comitetelor parohiale, sub îndrumarea preoþilor parohi ºi coordonarea centrelor eparhiale.

supravieþuire. „Dupã ce s-a lãsat de muncã, soþul meu s-a apucat de bãut. Avem patru copii ºi asta este singura modalitate de a mai face un ban de mâncare”, a precizat o

cu depozitul de cartoane ºi aduc deºeurile rãmase în urma produselor pe care le-au vândut. „Numãrul persoanelor particulare care se ocupã cu colectarea acestor

femeie care trãgea dupã ea un cãrucior, plin-vârf, cu cartoane, ziare ºi reviste. Sãraci ºi bolnavi, cei care formeazã categoria „cartonarilor” îºi duc traiul de pe o zi pe alta. „Vindem cartoane ca sã nu murim de foame. Eu am o pensie de ºase milioane de lei vechi dar nu îmi ajunge pentru cã statul ne ia ºi pielea de pe noi cu dãrile pe care trebuie sã le plãtim”, a spus Gheorghe ªomcherechi. Pe de altã parte, în ultimii ani numãrul locurilor din care se aprovizioneazã cu materie primã „cartonarii” s-a redus în ritm continuu. Nu de alta dar, firmele care desfac produse electrocasnice sau mobilã au semnat contracte

deºeuri a scãzut deoarece firmele din Valea Jiului au contracte cu noi ºi ne aduc aici deºeurile. Totuºi, mai sunt destui culegãtori de cartoane, folii de plastic sau sticle de plastic. Unii dintre ei vin cu cãruciorul din Vulcan sau Petrila”, a declarat gestionarul firmei care are ca obiect de activitate recuperarea deºeurilor de plastic sau hârtie de la centrul amplasat în Colonia Petroºani. În parantezã fie spus, un bun „cartonar” poate ajunge la un salariu lunar de circa 2 - 300 de lei. Aceasta, în condiþiile în care un kilogram de carton sau hârtie este recompensat cu 0,10 lei iar unul de sticle de plastic cu 0,40 de lei.