Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 673

Cronica Vãii Jiului Marti, 12 August 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Bucureºteni ºi craioveni ºi-au cumpãrat apartamente pentru a locui în Valea Jiului

Genocid în Valea Jiului

Pierderea locurilor de muncã de la CEH >>> PAGINA A 3-A

Criminal, liber douã ore pentru fiul sãu >>> PAGINA A 5-A

Centrul de informare turisticã primeºte bani >>> PAGINA A 6-A

Sute de petroºãneni cu handicap grav >>> PAGINA A 7-A A mirosit o afacere bãnoasã?!

Un deputat din Braºov abonat la afaceri cu statul contestã construirea DN66A, Câmpu lui Neag - Herculane >>> PAGINA A 11-A

Un milion, pagube la Apele Române, pe Jieþ >>> PAGINA A 13-A

Pregãtiri în toi pentru noul front de lucru de la Mina Livezeni

”S

unt familii din Bucureºti ºi Craiova care ºi-au cumpãrat apartamente pentru a locui aici, în Valea Jiului. Deºi ºi-au vândut locuinþele la nivelul pieþei oraºelor mari, au fost cumpãtaþi ºi au cumpãrat în cartiere liniºtite, cu zone verzi bogate, cum este str. Independenþei din Petroºani. Au spus cã aici este liniºte ºi frumos, ca într-o staþiune ” – consilier imobiliar Elena ªerban, Agenþia Macarena Petroºani. >>> PAGINILE 8-9

>>> PAGINA A 13-A

Mâncare de post ºi telescaun gratuit pentru Nedeia Troiþei >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 August2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 August 2014

Genocid în Valea Jiului

Pierderea locurilor de muncã de la CEH

enocidul Vãii Jiului. Liderii minerilor de la Complexul Energetic Hunedoara se pregãtesc de protest. Aceºtia sunt nemulþimiþi de lipsa de implicare a guvernanþilor în ceea ce priveºte soarta Complexului Energetic Hunedoara. Sindicaliºtii spun cã judeþul ar putea rãmâne fãrã mii de locuri de muncã dacã nu se vor gãsi soluþii pentru entitatea energeticã. Monika BACIU

“Am stabilit în cadrul Biroului Executiv al Sindicatului Muntele sã organizãm un miting prin care sã aducem la cunoºtinþa celor care guverneazã România cã a lãsat Complexul Energetic Hunedoara în voia sorþii pe o piaþã de energie care nu este deloc prielnicã pentru activitatea noastrã nu face decât sã închidã locurile de muncã, sã închidã Complexul Energetic Hunedoara, astfel în judeþul Hunedoara sã rãmânem fãrã cele 7000 de locuri de muncã din cadrul

CEH, fãrã cele 2000 de locuri în cadrul SÎNMVJ ºi mergem mai departe la toate activitãþile conexe activitãþii principale cea de producere a energeiei electrice ºi de extragere a cãrbunelui”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Petre Nica spune cã la miting sunt aºteptaþi ºi colegii lor de la Sindicatul Huila reprezentativ la nivelul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea

celor care ne conduc. Mitingul a avut ca ºi datã iniþialã propusã data de 18, este foarte posibil sã fie amânatã pentru cã timpul este foarte scurt ºi dorim ca acest miting sã fie organizat de sindicatul Muntele, dar la care sã participe colegii noºtri de la Huila, de la Închideri, precum ºi toþi cetãþenii Vãii Jiului care înþeleg ºi cred cã închiderea mineritului în Valea Jiului ºi a termocentralelor înseam-

rocedura de insolvenþã bate la uºa Complexului Energetic Hunedoara. Asta ar putea sã se întâmple oricând, spun sindicaliºtii, care înþeleg cã rolul lor ar fi nul odatã cu declanºarea procedurii, dar recunosc cã aºa s-ar scãpa de aºa-zisele cãpuºe.

Procedura de declarare a insolvenþei pentru Complexul Energetic Hunedoara se tot discutã la Bucureºti ºi sindicaliºtii cred cã minerii ar

putea fi puºi oricând în faþa faptului împlinit. Totuºi, încã mai sunt speranþe cã lucrurile vor fi înþelese altfel. „Introducerea în insolvenþã a CEH este un lucru care poate sã se întâmple chiar ºi acum, când vorbim.

muncã. Au fost oameni politici, lideri de sindicat care prin acþiunile le-au fãcut nu au fãcut altceva decât sã îºi atragã capital electoral fãrã sã vadã cã principala problemã a acestui agent economic. Din pãcate se ocupã doar de lucruri populiste ºi noi murim pe fiecare zi ce trece”, a mai subliniat Nica. Mitingul a fost programat pentru data de 18 august, însã pot fi aduse modificãri având în vedere perioada rãmasã pânã atunci.

frânge, în primul rând, asupra drepturilor ºi facilitãþilor angajaþilor. Pentru cã în acel moment, organizaþiile sindicale ies din joc ºi deciziile administratorului judiciar, care se va ocupa de procedura de insolvenþã, vor fi cele ce vor dicta funcþionarea CEH, fãrã sã fim consultaþi”, a mai precizat Nica. Totuºi, insolvenþa ar avea ºi o parte pozitivã. ‚Se terminã

odatã pentru totdeauna cu firmele care continuã sã cãpuºeze activitatea din energie ºi minerit”, a admis Nica. Minerii spun cã acum, mai mult ca oricând, vor avea nevoie de sprijinul politicienilor, care reprezintã Valea Jiului. Altfel, procedura de intrare în insolvenþã a CEH este doar o chestiune de timp.

Jiului, dar ºi oamenii simplii pentru care mineritul înseamnã “inima” zonei. “Pânã la aceastã datã am primit hotãrâriile consiliilor de coordonare a departamentelor, toate sunt de acord cu participarea ºi organizarea acestei miºcãrii de a atrage atenþia

CEH poate intra oricând în insolvenþã

Diana MITRACHE

nã genocidul pentru aceastã zonã”, a mai spus sursa citatã. În repetate rânduri sãptmânile trecute au avut loc mai multe proteste, atât în rândul minerilor cât ºi a energeticienilor. Cei din urmã au acuzat sindicatul de ascunderea prevederilor contractului colectiv de muncã. “S-a parcurs o perioadã extrem de dificilã pentru cã au existat extrem de multe interese prin care s-au creat o dezinfomare masivã în ceea ce priveºte contractul colectiv de

Nu este din punct de vedere legal, nicio opreliºte. Totul depinde de buna credinþã a celor care pot sã facã asta. Toatã lumea se bazeazã cã CEH va primi acel sprijin din partea autoritãþilor, ca sã ne

putem redresa activitatea. Insolvenþa se poate întâmpla oricând”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Dacã se intrã în insolvenþã, minerii ºi energeticienii vor fi dirijaþi de juriºti ºi sindicaliºtii care spun cã luptã pentru drepturile lor, recunosc cã ar fi nuli. „Ar fi o decizie care s-ar rãs-

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 August 2014

Ministerul Educaþiei Naþionale schimba din nou programa ºcolarã:

Din clasa a II-a, elevii vor învãþa fracþii ºi fizicã - punte ºi vibraþii

n timp ce cadrele didactice se plîng ca elevii mici au tot mai mult de învãþat de la un an la altul ºi cã abia pot face faþã materiei stufoase, Ministerul Educaþiei a decis ca tabla înmulþirii, fracþiile, fizicã punte ºi vibraþii, propagarea sunetului, noþiuni de magnetism, cãderea liberã a corpurilor trebuie învãþate încã din clasa a II-a. Ileana FIRÞULESCU Aºadar, începînd cu anul ºcolar 20142015, din programa de învãþãmînt a elevilor de clasa a II-a vor face parte fracþiile, tabla înmulþirii, ºtiinþele naturii ºi noþiuni de fizicã. "Obiectivul principal

este calculul efectiv, matematic ºi formarea plãcerii de a lucra cu numerele. Or, dacã îl dopez cu atîtea cunoºtinþe, nu mai are copilul timp de sedimentarea informaþiei, prelucrare, reflecþie asupra a ceea ce a învãþat. E totul prea galopant. Depãºeºte capacitatea copilului

de a asimilia”, afirma Cornelia Popa Stavri, învãþãtoare ºi lider de sindicat la FSLI. Noile manuale ºcolare, în format prinþ dar ºi digital, pentru elevii de clasa I ºi clasa a II-a, vor fi realizate dupã noua programa de învãþãmînt, impusã de Ministerul Educaþiei ºi vor ajunge în toamna

pe bãncile elevilor. Elevii de clasa a II-a vor fi aºadar cobaii sistemului de învãþãmînt în anul ºcolar urmãtor. Aceºtia vor fi nevoiþi sã înveþe elemente de fizicã, precum forþa, miºcarea, undele ºi vibraþiile, magnetismul ºi circuitul electric, pe care colegii lor mai mari le învãþau abia la gimnaziu. Materia a primit însã o denumirea nouã - "matematica ºi ºtiinþele naturii". "Punte ºi vibraþii. Propagarea sunetului, de exemplu. Noþiuni de magnetism la clasa a II-a, cãderea liberã a

Cît se câºtigã la pãcãnele?

omânii câºtigã la pariurile în cota fixã circa 330 de milioane de euro pe an, potrivit lui Liviu Popovici, preºedintele Romanian Bookmakers - Patronatul Organizatorilor de Pariuri din România. În ceea ce priveºte sectorul sloturilor ("pãcãnele"), valoarea pieþei se situeazã la peste 420 milioane de euro pe an, ca diferenþe brute între încasãri ºi premii. Operatorii de pariuri în cotã fixã încaseazã circa 440 milioane de euro pe an de la jucãtori, iar câºtigurile pariorilor reprezintã 75% din aceste sume, a precizat Popovici, citat de Agerpres. Potrivit unui studiu PricewaterhouseCoopers, în 2012, contribuþia directã ºi indirectã la PIB a industriei pariurilor în cota fixã este de 141 milioane euro

(0,11% din PIB). Taxele ºi contribuþiile colectate cã urmare a impactului direct ºi indirect sunt de 79 milioane euro pe an, iar locurile de muncã create de acest sector ajung la aproape 11.500.

Dupã o scãdere în anii 2009-2010, piaþa jocurilor de noroc înregistreazã o tendinþa de creºtere uºoarã în ultimii ani, în contextul actualizãrii

reglementãrilor ºi înfiinþãrii Oficiului Naþional al Jocurilor de Noroc, cu aducerea în zona fiscalizatã a unor jucãtori de pe piaþã care activau în economia informalã, în perioada anterioarã.

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI!

la G la O z În intervalul 09.09.2014 – 12.09.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z

Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente semestrului I 2014 se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã:

Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani).

z În intervalul 26.08.2014 – 29.08.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F z În intervalul 02.09.2014 – 05.09.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de

Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 15.09.2014 – 31.10.2014. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului”

corpurilor. (...) Unele dintre ele nu se predau la nivelul ciclului primar. Abia la fizicã, în clasele mari, în gimnaziu”, spune Florentina Zarafu, învãþãtoare ºi autor de manuale. O altã surprizã pe care oficialii din învãþãmînt o pregãtesc pentru elevii de clasa a II-a se referã la introducerea în programa ºcolarã a noþiunilor de geografie, fizicã, biologie, nutriþie ºi vor învãþa cum sã previnã bolile provocate de germeni. Aºadar, micuþii care se pregãtesc sã treacã în aceastã toamnã în clasa a II-a, vor deprinde cunoºtinþe legate de deºert, Polul Nord ºi Polul Sud. "Sincer nu mã mai mira nimic. E foarte bine. Putem sã începem ºi de la grãdiniþã”, spune un pãrinte.

"Eu cred cã este greu ºi nu se vor descurca cum trebuie. Ar fi bine sã rãmînã tot aºa. Slavã Domnului, ºi aºa fãceau tot mai multe decît altãdatã”, susþine o mãmicã. Modificarea programei ºcolare pentru anul 2014-2015 presupune un efort în plus ºi pentru învãþãtori, care trebuie sã urmeze cursuri de specializare, pentru a învãþa cum sã predea copiilor de clasa a II-a elemente de fizicã, matematica ºi biologie simultan. Propunerea modificãrii programei ºcolare a fost lansatã în aprilie din 2013, cînd liderii de sindicat din învãþãmînt au prezentat Ministerului Educaþiei o listã de observaþii, care nu au fost luate în considerare pînã în prezent. Sursã: portalinvatamant.ro

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 August 2014

Criminal, liber douã ore pentru fiul sãu

riminalul care a ucis doi oameni în Joia Mare a primit permisiunea sã îºi înregistreze la primãria Petroºani, fiul proaspãt nãscut. Acesta va avea douã ore libere sã plece de la domiciliu, unde este arestat în cauza în care este judecat pentru uciderea a doi oameni în zona primãriei Petroºani. Diana MITRACHE Norocel Codruþ Mãturar a ajuns luni dimineaþã la Judecãtoria Petroºani, unde a cerut voie instanþei sã plece la primãria din Petroºani, pentru cã trebuie sã îºi recunoascã fiul nou

nãscut. Acesta a primit dreptul sã meargã în scurt timp la biroul de stare civilã ºi poate sã-ºi pãrãseascã locuinþa câteva ore. „În baza articolului 221 al 6 din Codul de Procedurã Penalã i s-a per-

mis inculpatului sã pãrãseascã imobilul în care executã arestul la domiciliu, în data de 19 august 2014, în intervalul orar, 10,00 12,00, în vederea prezentãrii la Primãria Municipiului Petroºani, în scopul recunoaºterii paternitãþii minorului Burada Luca Pompiliu, nãscut la data de 6 august 2014, în localitatea Petroºani, Hunedoara,

Guvernul nu susþine proiectul prin care ziariºtii ce relevã corupþia primesc 2% din banii recuperaþi

uvernul a dat un aviz nefavorabil proiectului de lege privind înfiinþarea Fondului Special pentru Jurnalismul de Investigaþie, prin care jurnaliºtii ºi persoanele care dezvãluie acte de corupþie vor primi 2% din prejudiciul recuperat.

Anunþul a fost fãcut de unul dintre iniþiatorii acestui proiect, deputatul PPDD Tudor Ciuhodaru, într-un comunicat remis MEDIAFAX. "În timp ce premierul clameazã pe reþele de socializare libertatea presei, guvernul respinge proiectul de lege ce susþine jurnalismul de investigaþie (...) Adevãrata «susþinere» faþã de libertatea presei sa vãzut în urmã cu câteva zile în ºedinþa de guvern. Guvernul «iubitor» de presã a ºters pe jos cu jurnalismul de investigaþie dând aviz negativ proiectului de lege ce are drept obiective combaterea corupþiei prin sprijinirea oricãrui demers fãcut de jurnaliºti în demascarea practicilor ce afecteazã bugetul statului", se spune în

comunicatul remis de Tudor Ciuhodaru. Potrivit acestuia, proiectul de lege privind înfiinþarea Fondului Special pentru Jurnalismul de Investigaþie prevede cã persoanele care

aduc la cunoºtiinþa publicã prin utilizarea oricãrui mediu de informare (publicaþii, online, radio, televiziune) orice act de corupþie vor primi, dintr-un fond special pentru jurnalismul de investigaþie, 2% din valoarea prejudiciului recuperat la bugetul

de stat. "Acest proiect de lege nu presupune cheltuieli bugetare ºi nici crearea de instituþii speciale. El reprezintã un instrument de luptã împotriva corupþiei

instituþionalizate ºi permite limitarea presiunilor politicului în activitatea jurnalisticã, prin sprijinul financiar acordat jurnalismului de investigaþie. Prin respingerea acestui proiect guvernul preferã sã þinã în lesã câinele de pazã al democratiei

pentru ca e greu de crezut cã un jurnalist prost plãtit ºi aflat în permanenþã sub ameninþarea pierderii locului de muncã va mai avea resursele de a se aventura în anevoioasa luptã de dezvãluire a actelor de corupþie", se spune în comunicat. Totodatã, Tudor Ciuhodaru solicitã "celor ce mai cred în libertatea de expresie" sã i se alãture în acest demers de adoptare a proiectului de lege, "ce asigurã funcþionarea unui jurnalism capabil sã se lupte cu corupþia ºi infractorii politici". Potrivit site-ului Guvernului, Executivul a dat un aviz nefavorabil la propunerea legislativã intitulatã "Lege privind înfiinþarea Fondului Special pentru Jurnalismul de Investigaþie", în data de 31 iulie. Acest proiect de lege a fost iniþiat de deputaþii PP-DD Tudor Ciuhodaru, Daniel Fenechiu ºi Adrian Nicolae Diaconu.

având ca mamã pe numita Burada Anamaria, în vederea întocmirii actului de naºtere al copilului”, a declarat Gabriela Ponyiczky, purtãtor de cuvânt al Judecãtoriei Petroºani. Norocel Codruþ Mãturar este cercetat

pentru uciderea a doi oameni în Joia Mare, în apropierea Primãriei din localitate ºi aceasta a fost prima deplasare a lui la judecãtorie, dupã ce a fost arestat la domiciliu. El va rãmâne alte 30 de zile în arest la domiciliu.

Activitatea din þarã suspendatã

alarii de nimic, contracte de muncã suspendate. Funcþionarii publici din cadrul primãriilor care câºtigã sume de 600 de lei ºi-au întrerupt contractele de muncã pentru a pleca în strãinãtate acolo unde se câºtigã mai bine. Monika BACIU

Existã însã ºi un caz mai special pentru care un funcþionar public se aflã în concediu fãrã platã. “La nivelul Primãriei municipiului Petroºani sunt doi colegi care sunt în concediu fãrã platã, unul este cu o notorietate mai mare, este vorba de domnul

Mânecii. El urmeazã sã înceapã sãptãmâna viitoare. De asemenea tot la nivelul Primãriei municipiului Petroºani sunt opt colegi care sunt suspendaþi din funcþie”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Cel mai mic salariu de la Primãria

Avram Iancu care ºi-a luat concediu fãrã platã douã luni de zile pentru a se antrena ºi a face acel demers de traversare a Canalului

Petroºani este cel minim pe economie. Toate administraþiile locale din Valea Jiului se confruntã cu aceste probleme.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 August 2014

Învaþã de la petroºãneni

chimb de experienþã între funcþionarii publici. Sãptãmâna aceasta mai mulþi funcþioanari publici din cadrul Primãriei Varpalota sunt aºteptaþi la Petroºani pentru a învãþa de la angajaþii de aici. Totul se deruleazã în cadrul programului comun dintre cele douã localitãþi înfrãþite. Monika BACIU “Sãptãmâna aceasta vom avea oaspeþi la primãria noastrã. În ºedinþa de îndatã se va aproba alocarea unei sume pentru suportarea contravalorii vizitei colegilor noºtri din Primãria Varpalota. În fiecare an consiliul local aprobã o agendã comunã a celor douã

primãrii care de data asta a inclus ºi un schimb de experienþã. Anul acesta au fost serviciile Relaþii Externe ºi Registratura, iar acum aceºti funcþionari de la Primãria Varpalota care se ocupã de aceastã problemã vor fi în vizitã la primãria noastrã. Colegii noºtri au fost acolo, au vãut cum funcþioneazã regi-

stratura. Lucrurile diferã, dar în mare activitatea este la fel”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Cei din Varpalota sunt ceva mai avansaþi faþã de cei din Primãria Petroºani. Aici ar mai trebui lucrat la modul de soluþionare a petiþiilor. “Sunt un pic mai înaintea noastrã în sensul cã sunt mult mai informatizaþi, activitatea de rezolvare a petiþiilor este mult mai rapidã ca la noi. Cred cã trebuie analizate ºi rezolvate mult mai repede anumite petiþii, chiar dacã termenul este de 30 de zile, nu toate petiþiile

Centrul de informare turisticã primeºte bani

ând pãrea greu de crezut, centrul de promovare ºi informare turisticã de la Petroºani va fi realizat. Contractul de finanþare pentru acest a fost semnat, încã de luna trecutã, iar pe parcursul zilei de marþi, consilierii locali de la Petroºani vor aproba alocarea sumei ce reprezintã cofinanþarea proioectului. Monika BACIU Reprezentanþii administraþiei locale sperã ca lucrãrile la acest obiectiv sã înceapã. “Este aprobarea rectificãrii bugetului Primãriei municipiului Petroºani prin care Consiliul Local va asigura alocarea sumei de 129.000 de lei care reprezintã contribuþia municipiului Petroºani la realizarea proiectului Centrul Naþional de Informare ºi promovare Turisticã. Valoarea totalã este de puþin peste 600.000 de lei, contribuþia noastrã de 2% plus TVA, restul sunt de la bugetul de stat o parte ºi fonduri europene”, a declarat Adrian Negoe, secre-

tarul primãriei Petroºani. Centrul Naþional de Informare ºi Promovare Turisticã ar urma sã fie construit în zona Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, iar ºansele ca lucrãrile sã demareze în acest an sunt mari. “ªanse sunt, acum dupã derularea procedurii de licitaþie pot apãrea eventuale con-

testaþii care sã ne întârzie în demararea proiectului. În mod normal ar trebui sã începem anul acesta”, a mai spus sursa citatã. Proiectul are o valoare totalã de peste 617 mii lei ºi se va implementa cu ajutorul fondurilor europene. ªi administraþia localã din Petroºani contribuie la proiect cu doi la sutã.

necesitã 30 de zile în a le rezolva. Cred cã trebuie rezolvate unele

chiar de îndatã, pentru cã uneori se poate chiar în ziua în care

primeºti petiþia aproape poþi sã dai rãspuns”, a mai spus sursa citatã. Cei din Varpalota vor sta o sãptãmânã la Petroºani unde vor schimba informaþii cu funcþionarii de aici. Acþiunile comune au fost aprobate la începutul anului atunci când s-a stabilit calendarul activitãþilor dintre cele douã localitãþi înfrãþite.

Transportatorii feroviari care nu oferã informaþii sau asistenþã cãlãtorilor, pasibili de amenzi

ransportatorii feroviari care nu asigurã cãlãtorilor diverse facilitãþi, precum accesul cu bicleta în trenuri, informaþii legate de modificãri ale duratei cãlãtoriei sau asistenþã în caz de întârzieri, de la mese ºi bãuturi rãcoritoare pânã la cazare ºi despãgubiri, sunt pasibili de amenzi. Prevederile sunt incluse într-o hotãrâre de guvern aprobatã la finele lunii iulie, care a fost publicatã marþi în Monitorul Oficial. Actul normativ modificã ºi completeazã o hotãrâre de guvern din 2009 prin care sunt stabilite o serie de mãsuri pentru asigurarea aplicãrii unor reglementãri europene privind drepturile ºi obligaþiile cãlãtorilor din transportul feroviar. Astfel, Guvernul a decis sã extindã numãrul prevederilor din Regulamentul CE a cãror nerespectare

este consideratã contravenþie ºi sancþionatã cu amenzi. Operatorii feroviari care nu permit cãlãtorilor sã-ºi aducã bicicletele în tren, dacã acestea sunt uºor de manevrat, nu

afecteazã în mod negativ serviciul de transport feroviar ºi materialul rulant utilizat permite acest lucru, chiar contra cost, sunt pasibili de amenzi cuprinse între 1.000 lei ºi 3.000 lei.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 August 2014

Sute de petroºãneni cu handicap grav

este 400 de petroºãneni sunt încadraþi în gradul de handicap grav. Aceste persoane sunt în evidenþa Direcþiei Locale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Petroºani. Aceste persoane au dreptul de a beneficia de indemnizaþie de însoþitor sau de asistent personal. Monika BACIU “O evidenþã a persoanelor cu handicap grav pentru cã pe aceºtia îi getsionãm noi. La ora actualã actualã am avea 466470 de persoane cu handicap grav, la aceste persoane legea prevede pe lângã indemnizaþia de handicap pe care o primesc din partea statului ºi pe

care o acordã DGASPC Deva. Aceste persoane bene-

ficiazã ori de indemnizaþie de însoþitor sau de asistent personal,

Fiscul stã cu ochii pe Internet

omerþul electronic are creºteri anuale impresionante. Încercând sã þinã pasul cu prefacerile din business, Fiscul îºi propune o strategie de control specificã acestui domeniu. Creºterile de la an la an ale afacerilor din zona comerþului electronic nu pot fi neglijate de Fisc, care trebuie sã se adapteze modificãrilor pieþei, scrie Capital.ro. Reorientarea clienþilor cãtre magazinele online ºi serviciile electronice impune o nouã abordare ºi din partea autoritãþilor fiscale, mai ales când, pentru acest an, de exemplu, estimãrile aratã cã piaþa de profil va atinge un miliard de euro. Acolo unde

sunt bani mulþi, care implicit pot aduce încasãri pe mãsurã la buget, apare inevitabil Fiscul. Aºa cum rezultã din precizãrile Fiscului, principala metodã este corelarea nivelului de trafic de date cu raportãrile privind rezultatele financiare. Iar rezultatele financiare nu sunt deloc neglijabile. În strategia pentru 2013-2017, Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã aratã cã unul dintre obiective este „imple-

mentarea ºi dezvoltarea controlului comerþului electronic". Capital a cerut mai multe informaþii, dorind sã afle care sunt criteriile ºi metodele pe care le folosesc inspectorii ºi în ce mãsurã înþeleg aceºtia particularitatea noului business. „Controalele efectuate de Direcþia Generalã Antifraudã Fiscalã cu privire la comerþul electronic au în vedere identificarea operaþiunilor generatoare de obligaþii fiscale derulate de pãrþile implicate în aceste tranzacþii, þinând cont de specificul acestui domeniu. În cadrul evaluãrii de specialitate, se face o abordare distinctã între

una dintre variante. In prezent noi avem in plata 126 de asistenti personali si peste 40 de imdemnizatii de insotitor. Aceastã opþiune este fãcutã de cãtre persoana cu handicap sau reprezentantul ei legal la DGASPC ºi oamenii vin cu acel aviz, urmând ca noi sã îi punem în drepturi”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. Potrivit celor de la Direcþia de Asistenþã Socialã din Petroºani numãrul cazurilor variazã. activitãþile de piaþã electronicã ºi comerþ electronic, respectiv verificarea furnizorilor serviciilor informatice ºi verificarea pãrþilor implicate în operaþiuni de piaþã electronicã. Astfel, în domeniul pieþei electronice, controlul specific are în vedere, printre altele, identificarea deþinãtorilor de site-uri de comerþ electronic ºi corelarea nivelului de trafic de date cu raportãrile privind rezultatele financiare

“Este un pic mai mare, dar nu este exagerat pentru cã au intrat în platã în acest an 60 de persoane cu indemnizaþie de însoþitor, dar numãrul lor variazã pentru cã ori îºi pierd acest drept, ori trec într-un alt grad de handicap mai mic ori din pãcate am avut persoane care au decedat, dar în mare parte nu se poate spune cu toate cã cazurile medicale au crescut destul de mult, însã nu toþi sunt încadraþi în gradul grav. Mai avem ºi cazuri gardul accentuat, mediu ºi uºor, dar la aceste grade accen-

tuat se acordã numai indemnizaþia de handicap, iar la celelalte douã grade este un buget complementar ºi mediu ºi uºor sunt gradele în care oamenii pot sã lucreze, sã desfãºoare o actiuvitate. ªi în gradul accentuat pot ºi în gradul grav avem exemple”, a mai spus sursa citatã. Persoanele cu handicap grav au mai multe drepturi ºi facilitãþi. Spre exemplu acestea beneficiazã de indemnizaþie ºi sunt scutite de la plata taxelor ºi a impozitelor.

depuse de administratorii site-urilor la organele fiscale. În cazul verificãrii comerþului electronic, sunt utilizate informaþii cu privire la statutul juridic ºi fiscal al

vânzãtorilor ºi al mãrfurilor comercializate. Dupã caz, se solicitã colaborarea cu specialiºtii din ANCOM", explicã reprezentanþii ANAF.

Factura la întreþinere, mai scumpã din toamnã

in toamnã, reprezentanþii Guvernului estimeazã o scumpire a gazelor, pãcurii ºi cãrbunilor cu peste 20% faþã de anul trecut. Practic, factura la întreþinere din toamnã va fi mai mare cu 80 de lei decât anul trecut. Scumpirile, cuplate cu un consum mai ridicat de energie în cursul iernii, ar putea scumpi la începutul anului viitor întreþinerea unei familii de trei persoane cu pânã la 80 de lei pe lunã. Autoritãþile spun cã termocentralele

vor plãti pentru combustibil cu 26% mai mult decât iarna trecutã, iar asta înseamnã o scumpire cu 18 puncte procentuale.

Dacã temperaturile extreme se repetã, ar duce la plãþi cu 60 de lei mai mari pentru încãlzire ºi apã caldã.

8 Actualitate

”S

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 August 2014

Bucureºteni ºi craioveni ºi-au cumpãrat apartamente pentru a locui în Valea Jiului

categorie, mai exista una care pãrãsea zona. Anul acesta, numãrul celor care vând a rãmas constant în condiþiile în care piaþa imobiliarelor se miºcã greu, deºi ar exista cumpãrãtori. Consilierul imobiliar

Elena ªerban, de la Agenþia de profil Macarena Petroºani, a vorbit despre modul de a negocia al proprietarilor, mai precis neºtiinþa negocierii care blocheazã de cele mai multe ori vânzarea, apoi despre cumpãtarea cumpãrãtorilor, care pare sã se fi nãscut din criza economicã, dar ºi despre faptul cã oamenii cu bani nu mai investesc. ”Primordial în cumpãrarea locuinþelor este preþul cel mai convenabil. Cumpãrãtori ar mai fi, dar în lipsa negocierilor tranzacþiile stagneazã. De exemplu, un proprietar a pus în vânzare un apartament la un preþ de 65.000 lei. S-a întâmplat ca în acelaºi timp doi clienþi sã doreascã sã vadã

apartamentul. Proprietarul a considerat cã în aceastã situaþie trebuie sã creascã preþul, la vreo 85.000 lei, ºi vânzarea a cãzut. Cumpãrãtorii nu sunt oameni cu bani, investitori, ci persoane cu venituri salariale modeste, care pun ban pe ban pentru o casã ºi negociazã cu vânzãtorul, pe lângã preþ, ºi modalitatea de platã. De exemplu o familie cu patru copii are nevoie de un apartament mai mare, de trei camere. ªi-au pus în vânzare apartamentul lor, dar nu se pot baza pe un termen în condiþiile în care piaþa merge greu. S-au împrumutat, au adunat ceva bani, apoi au negociat preþul ºi modul de platã, în douã traºe la diferenþã de trei luni ºi toatã lumea a fost

mulþumitã” – a declarat consilier Elena ªerban, Agenþia Imobiliarã Macareana. Un lucru surprinzãtor este dorinþa unor persoane din oraºe mari ale þãrii de a se stabili în Valea Jiului. Aceºtia ºiau vândut prorietãþile ºi au achiziþionat apartamente aici, între munþi, dorind sã scape de tumultul urban. Sunt oameni care au vizitat zona, au fost în staþiunile montane ale Vãii Jiului ºi le-a plãcut... ”Sunt familii din Bucureºti ºi Craiova care ºi-au cumpãrat apartamente pentru a locui aici, în Valea Jiului. Deºi ºi-au vândut locuinþele la nivelul pieþei oraºelor mari, au fost cumpãtaþi ºi au

cumpãrat în cartiere liniºtite, în cartierul Aeroport, cu zone verzi bogate, cum este str.

Independenþei din Petroºani. Au spus cã aici este liniºte ºi frumos, ca într-o staþiune ” – a precizat consilierul imobiliar. Elena ªerban a povestit cum cei veniþi de peste hotare au pus întrebarea ”cu ce trãiþi aici, cã nu aveþi fabrici, companii?” Asta pentru cã oferta nu satisface cererea. Adicã locuitorii nu mai vând în ritmul anilor trecuþi, când mulþi o fãceau din cauza problemelor financiare, practic nu aveau din ce trãi... ”Punerea în vânzare a apartamentelor s-a stabilizat, ba chiar unele cerinþe nu le putem onora pentru cã în zonele dorite nu existã apartamente în vânzare” – a precizat Elena ªerban. Un motiv pentru care

locuitorii Vãii Jiului nu-ºi mai vând casele în condiþiile în care piaþa munci se micºoreazã, mineritul ”se diminueazã” vãzând cu ochii, este acceptarea mobilitãþii cetãþenilor spre zone ale þãrii unde existã oferte de muncã, dar ºi plecãri peste hotare cu acelaºi scop. Chiar dacã din strãinãtate nu mai sunt trimise sume mari de bani, banii vin mai puþini ºi sunt trimiºi familiilor sãptãmânal sau bilunar pentru a-ºi putea plãti facturile, pentru a trãi... Ileana FIRÞULESCU

Vremea canicularã va persista pânã în 14 august; instabilitatea atmosfericã ºi ploile revin între 15 ºi 20 august

egimul termic canicular va persista la nivel naþional pânã la jumãtatea acestei sãptãmâni, cu temperaturi ce vor atinge ºi 35 de grade Celsius în zonele de câmpie, însã începând din 14 august, meteorologii estimeazã instabilitate atmosfericã ºi o rãcire treptatã a vremii, cu episoade de ploi slabe, dar ºi importante cantitativ, pânã pe 20 august, aratã prognoza Administraþiei Naþionale de Meteorologie /ANM/, valabilã pentru intervalul 11-23 august 2014. Pentru zona Transilvaniei, în primele zile ale intervalului de prognozã se anunþã o vreme cãlduroasã, cu o medie a temperaturilor maxime în jurul a 32-33 de grade. O scãdere de temperaturã se va resimþi începând cu data de 15 august, când la nivel regional se aºteaptã o medie a valorilor diurne de 22-23 de grade. Începând cu data de 17 august, valorile termice vor oscila între 23 ºi 26 de grade ºi se vor apropia de cele normale pentru aceastã perioadã din an. În ceea ce priveºte distribuþia temperaturilor nocturne, acestea vor urma în mare parte aceeaºi regulã. Astfel, de la valori de 16-17 grade, temperatura va scãdea pânã la valori în jurul a 11 grade (în 18-20 august). Pe tot parcursul intervalului de prognozã îºi vor face apariþia manifestãri specifice instabilitãþii atmosferice, cu probabilitate mai mare de producere în intervalul 15-18 august. În prima zi a intervalului va fi caniculã în Moldova încã din prima zi a intervalului de prognozã valorile termice urmând sã creascã treptat. Astfel, în 13 ºi 14 august se vor înregistra maxime în jurul a 35 de grade ºi minime de 19-20 de grade, vremea devenind local canicularã. Ulterior, temperatura

aerului va fi în scãdere ce se va observa cu precãdere în jurul datei de 17 august, când vor fi în jur de 24 de grade. Minimele termice vor ajunge, spre sfârºitul primei sãptãmâni, la valori de 13-15 grade. În a doua sãptãmânã, variaþiile de la o zi la alta vor fi nesemnificative. Spre finalul intervalului de prognozã vor fi maxime de 2628 de grade ºi minime de 1416 grade. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicatã în intervalul 15 — 18 august. În Dobrogea, pânã spre sfârºitul primei sãptãmâni, vremea va fi cãlduroasã, iar variaþiile temperaturii aerului vor fi nesemnificative de la o zi la alta, astfel cã media maximelor va fi în jur de 33 de grade, iar cea a minimelor de 21-22 de grade. În intervalul 16-18 august temperatura aerului va fi în scãdere, maximele vor atinge cel mult 27-28 de grade, iar minimele 16-17 grade. Variaþiile ulterioare, pânã la sfârºitul intervalului, vor fi nesemnificative. Ploi slabe de scurtã duratã sunt aºteptate între 16 ºi 20 august. În Oltenia, pânã în data de 14 august, vremea va fi cãlduroasã. Media regionalã a valorilor diurne va fi în jur de 33 de grade, iar a celor nocturne de 19-20 de grade. În perioada 14-18 august, vremea se va rãcori, astfel cã media

maximelor va coborî pânã spre 24-25 de grade, iar cea a minimelor pânã în jur de 13 grade. Temperatura aerului va creºte din nou, uºor ºi treptat, dupã data de 18 august, pânã la valori medii de 27-28 de grade ºi minime de 15-16 grade, iar în ultimele zile ale intervalului este posibilã din nou o scãdere uºoarã ale acestora. Manifestãri specifice instabilitãþii atmosferice iºi vor face apariþia cu probabilitate mai mare în intervalul 16 — 18 august, dar ºi spre sfârºitul celei de-a doua sãptãmâni de prognozã. La munte, pânã spre jumãtatea acestei sãptãmâni, temperaturile vor fi în creºtere, iar mediile valorilor diurne vor fi ajunge pânã la 25 de grade. În intervalul 14-18 august, vremea se va rãci ºi maximele vor coborî pânã spre 14 grade. Dupã 19 august, temperatura aerului va creºte uºor ºi treptat pânã la valori medii diurne de 19-20 de grade. Valorile minime vor avea aproximativ aceeaºi evoluþie. În intervalele calde mediile nocturne vor atinge 14-15 grade, iar în cele reci 6-7 grade. Instabilitatea atmosfericã va fi mai pronunþatã între 15 ºi 18 august, când sunt de aºteptat ºi averse importante cantitativ. Prognoza ANM, valabilã pentru perioada 11-23 august 2014, are la bazã datele provenite de la Centrul European pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) din Reading, Anglia.

8 Actualitate

”S

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 August 2014

Bucureºteni ºi craioveni ºi-au cumpãrat apartamente pentru a locui în Valea Jiului

cumpãrat în cartiere liniºtite, în cartierul Aeroport, cu zone verzi bogate, cum este str.

Vremea canicularã va persista pânã în 14 august; instabilitatea atmosfericã ºi ploile revin între 15 ºi 20 august

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 August2014

Copisa pierde din cauza istoriei F

irma spaniolã, care face lucrãrile din Defileul Jiului a pierdut bani ºi timp preþios, pentru cã a suspendat o zi lucrãrile, sãptãmâna trecutã. Asta spune administratorul drumului, care a precizat cã asta s-a întâmplat din cauza Castrului roman descoperit acolo. Constructorii spanioli care modernizeazã DN 66, pe tronsonul Rovinari – BumbeºtiJiu, au înregistrat sãptãmâna trecutã pagube de 75.000 de lei. Asta pentru cã spaniolii au fost nevoiþi sã þinã oprite utilajele, dar au plãtit angajaþii. Potrivit lui Ion Tudor, ºeful Secþiei de Drumuri Naþionale Târgu Jiu, firma spaniolã care reabiliteazã drumul naþional a fost obligatã sã sisteze pentru o zi lucrãrile, ca urmare a unei adrese primite de la Direcþia pentru Culturã Gorj. Lucrãrile au fost sistate în zona

Bumbeºti-Jiu pentru sãpãturi la ºantierul Castrului Roman. „A venit aceastã adresã de sistare a lucrãrilor ºi chiar au fost oprite pe tot tronsonul pentru o zi. Ca urmare a acestui fapt au fost înregistrate pagube de 75.000 de lei din staþionarea utilajelor, plata oamenilor ºi producþia din ziua respectivã. Deocamdatã, constructorul nu a solicitat plata acestor bani. A fost o intervenþie a directorului CNADNR, Narcis Neaga, ºi lucrãrile au fost reluate. Sunt posibilitãþi ca atât sãpãturile la Castrul Roman, cât ºi cele de modernizare a Drumului Naþional sã fie derulate în paralel, zonele fiind bine delimitate“, a precizat Ion Tudor.

12,00 ºi 14,00 19,30 , pe sectorul de drum cuprins între km 93+500 - km 126+000, Bumbeºti Jiu-Petroºani, dar în perioada 15 - 17 august 2014, circulaþia va fi deschisã tuturor categoriilor de vehicule, a anunþat Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR). Începând cu data de 18 august 2014, pe DN 66, pe sectorul de drum cuprins între km 93+500 — km 126+000, Bumbeºti Jiu-Petroºani, circulaþia

rutierã va fi închisã, în fiecare zi, de luni pânã vineri, în intervalul orar 7,00 — 12,00 ºi 14,00 — 19,30, iar în zilele de sâmbãtã ºi duminicã circulaþia rutierã va fi deschisã tuturor categoriilor de vehicule. Potrivit CNADNR, în zilele în care circulaþia este închisã, traficul rutier se va desfãºura pe urmãtoarele variante de ocolire: drumul naþional DN 67, km 83+100 (Târgu Jiu — Râmnicu Vâlcea) — DN 7, km 170+752 (Râmnicu Vâlcea — Sibiu — Sebeº —

irculaþia rutierã închisã între Bumbeºti Jiu-Petroºani, de luni pânã joi Circulaþia rutierã va fi închisã pe DN 66, în perioada 11 - 14 august 2014, în intervalul orar 7,00 -

Simeria) — DN 66, km 210+555 (Simeria — Haþeg — Petroºani); drumul naþional DN 67, km 83+100 (Târgu Jiu — Drobeta Turnu Severin) — DN 6, km 337+825 (Drobeta Turnu Severin — Orºova — Caransebeº) — DN 68, km 5+300 (Caransebeº — Haþeg) — DN 66, km. 70+336 (Haþeg — Petroºani); drumul naþional DN 66, km 83+100 (Târgu Jiu — Filiaºi) — DN 6, 264+995 km (Filiaºi — Strehaia — Drobeta Turnu Severin — Orºova — Caransebeº) — DN 68, km 0+000

Fiscul nu iartã

omânii o duc din ce în ce mai bine… pe R hîrtie. Acest lucru este

prezentat în studile care au fost efectuate. Preþurile de consum au scãzut în iulie fata de iunie cu 0,05 procente, iar inflaþia a înregistrat 0,95 procente fata de aceeaºi lunã a anului trecut. Cele mai scãzute preturi au fost înregistrate luna trecutã la mãrfurile alimentare, cu 0,3 procente, iar comparativ cu anul trecut, scãderea a fost chiar mai mare de 1,88 procente. Chiar dacã ºi mãrfurile nealimentare au înregistrat o ieftinire, chiar dacã nesemnificativa fata de luna iunie, evoluþia anualã aratã faptul cã acestea au crescut cu aproape trei procente.

În schimb, serviciile s-au scumpit atît de la o lunã la alta, cu 0,36%, cît ºi pe ansamblul ultimului an, cu 2,84%. În schimb cei de la Fisc în strategia pentru 2013-2017, spun cã unul dintre obiective este implementarea ºi dezvoltarea controlului comerþului electronic, acest lucru se

(Caransebeº — Haþeg) — DN 66, km 70+336 (Haþeg — Petroºani). În aceste zile, va fi permisã doar circulaþia autovehiculelor cu regim de circulaþie prioritarã menþionate în OUG 195/2002, atunci când se deplaseazã în acþiuni de intervenþie sau în misiuni care au caracter de urgenþã. Conducãtorii auto sunt rugaþi sã respecte restricþia de circulaþie instituitã, semnalizarea rutierã temporarã ºi indicaþiile agenþilor de poliþie aflaþi la faþa locului. Diana MITRACHE

datoreazã faptului cã în acest domeniu în fiecare an se înregistreazã o creºtere a comerþului electronic, iar din acest punct de vedere ºi taxele ar trebui sã fie altele. Monika BACIU

Restricþii apã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Marþi 12.08.2014 în: z Petroºani - între orele 09.00 - 15.00. Zona afectatã: Str.Unirii, str.1 Iunie, bl.1. Motivul restricþiei: Montare distribuitor ºi apometru de control, str. Unirii,bl.16, sc.I; z Vulcan - între orele 08.00 - 18.00. Zona afectatã: str. Crividia, str. Meriºor, Str. Izvor, str. Buciumani, str. Valea Arsului, str. Dâmboviþa, str. Vâlcelelor, str. Gorunului, str. Dealului, str. Abator. Motivul restricþiei: Dezafectare reþea veche de alimentare cu apã, str. Abator – Jiu Paroºeni;

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 August 2014

A mirosit o afacere bãnoasã?!

Un deputat din Braºov abonat la afaceri cu statul contestã construirea DN66A, Câmpu lui Neag - Herculane

ãtul probabil de pãdurile care înconjoarã din plin Braºovul ºi pe care le-a vãzut de atâtea ori, un deputat conservator deþinãtor de firmã de construcþii îºi manifestã brusc îngrijorarea faþã de soarta mediului în Parcul Naþional Retezat, pe porþiunea traversatã de DN66A. Nimic rãu în dorinþa de protejare a pãdurilor, dar deputatul PC Ion Diniþã s-a trezit dupã fix 12 ani de la demararea lucrãilor de modernizare a DN66A, Câmpu lui Neag – Herculane, rãstimp în care rãul putea fi fãcut de 1000 de ori pânã acum. Practic, Ion Diniþã se pronunþã împotriva construirii de ºosele în zonele protejate ºi îi cere lui Attila Korodi, ministrul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice, sã îi spunã ce mãsuri de protecþie a acestei rezervaþii naturale s-au luat, pre-

Izvoarele Cernei ºi Herculane drumul forestier este aproape inaccesibil. Drumul a primit numele Preºedintelui deoarece lucrarea a demarat pe vremea în care ºeful statului era ministru al Transporturilor.

cum ºi modalitatea de aplicare a acestora în vederea respectãrii normelor europene. “Organizaþia pentru protecþia mediului Greenpeace a acuzat în urmã cu o perioadã de timp autoritãþile române, inclusiv pe preºedintele Traian Bãsescu, cã ar susþine construcþia Drumului Naþional 66 A. Aceastã arterã ar urma sã traverseze chiar mijlocul Parcului Naþional Retezat, punând în pericol în acest fel exemplare rare ale florei ºi faunei din acest perimetru protejat. DN 66 A ar face legãtura între Valea Jiului, din Câmpu lui Neag, ºi Bãile Herculane, iar mass media a relatat

cã investiþia nu ar avea avizul de mediu necesar. Unul dintre cele mai controversate proiecte de infrastructurã demarate în ultimul deceniu în judeþul Hunedoara a fost construirea ºoselei care urma sã lege Valea Jiului de Bãile Herculane. Investiþia în construcþia DN 66 A a început în anul 2002, dupã ce în anul 1999 statul român clasifica drumul forestier care traversa rezervaþiile naþionale Retezat ºi Valea Cernei drept drum naþional, dar a fost abandonatã pe parcurs”, îi scrie deputatul PC de Braºov ministrului Korodi.

n proiect controversat

Amenajarea DN66A reprezintã unul dintre cele mai controversate proiecte de infrastructurã din România, pentru care activiºtii de mediu s-au luptat chiar ºi în instanþã ca sã nu fie implementat. Oricum, ºi finanþarea a fost asiguratã în hop-uri, aºa cã investiþia este departe de a fi finaliza-

tã. Construcþia DN66A a început în anul 2002, asta dupã ce în 1999 drumul forestier care traversa rezervaþiile naþionale Retezat ºi Valea Cernei a fost ridicat la rangul de drum naþional. Pânã acum, au fost construiþi circa 20 kilometri din ºosea, de la ieºirea din localitatea Uricani pânã în zona Câmpuºel, în Parcul Naþional Retezat. Pânã în 2010, urmau sã fie finalizaþi ºi restul de 18 de kilometri ai DN66A, pânã la Izvoarele Cernei, unde calea de acces se intersecteazã cu un alt drum naþional, DN67D, legând astfel Valea Jiului de Bãile Herculane. Numai cã ultimul tronson nu a fost nici acum modernizat. Iniþial, mai multe organizaþii ecologiste au contestat investiþia, pe motiv cã ºoseaua va afecta ecosistemul din rezervaþiile naturale. Ulterior, proiectul a primit avizele de mediu, însã nu a mai primit finanþare. În plus, nici DN67D nu este într-o situaþie mai bunã, iar între

ine este Diniþã?

Dar cine este Ioan Diniþã, alesul din Braºov pe care l-a strãfulegrat brusc grija de pãdurile hunedorene? Patron de televiziune localã ºi peste o reþea de radiouri, presa a scris despre acesta cã s-a îmbogãþit din afaceri cu statul, în special prin lucrãri de construcþii fãcute pe seama Consiliului Judeþean Braºov, condus de apropiatul sãu Aristotel Cãncescu, ºi a primãriilor din judeþ. “Diniþã nu a ocupat vreo funcþie publicã înainte sã fie ales deputat, a fost ocupat însã sã se îmbogãþeascã datoritã

mãrinimiei lui Cãncescu”, scria Realitatea TV. Întâmplãtor sau nu, Diniþã – mai spune mass – media, are afaceri fix în construcþii, printr-o firmã cum altfel decât abonatã la lucrãri publice. Conservatorul a apãrut pe o listã oficialã în top 10 cei mai bogaþi 10 candidaþi la alegerile parlamentare care au fãcut afaceri cu statul. Sumã calculatã în ultimii 5 ani câºtigatã de deputatul Diniþã din afaceri publice se ridicã la impresionanta cifrã de 21 de milioane de euro. ªi, extrem de interesant, în ultima perioadã firma sa pare sã se fi reprofilat pe activitãþi de deszãpezire ºi asfaltare de drumuri! Oare DN66 A i-a fãcut cu ochiul în perspectiva unui contract avantajos ºi a gãsit ºi soluþia de protejare a vegetaþiei ºi animalelor?! Car men COSMAN-PREDA

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 August2014

Regina, nebunul ºi pionii, mutaþi la Open ªah Petroºani pionii vor fi mutaþi pe tabla de ºah în aceastã lunã la Biblioteca Universitãþii din

n aceastã lunã la Petroºani va avea loc a cincea ediþie a campionatului de ºah. La Open ªah Petroºani va participa ºi Alex Toma care este din Bucureºti, dar care de doi ani vine în vizitã la bubnici ºi aici a deprins tainele acestui sport al minþii. “Voi participa. Sunt pregãtit, nu mi se pare nici greu, nici uºor. De doi-trei ani fac ºah. Ma învãþat domnul profesor de ºah. Eu vin de la Bucureºti sã învãþ ºah”, ne spune Alex Toma. Organizatorii spun cã anul acesta vor fi mici modificãri în ceea ce priveºte organizarea turneului. “Perioada este ca ºi anul trecut, 21-23 august, anul acesta vor încerpe compeþia ºi cei mari ºi cei mici de o datã, de la ora 10 vor începe cei mari, iar de la ora 11 grupele de

copii. Grupele rãmân ca ºi anul trecut, vor fi grup de ºcolari, de preºcolari, copii 8 ani, 12 ani ºi 16 ani. Vor fi turnee de îcnepãtori, turnee de debutanþi, cam toate grupele vor avea pentru valoarea fiecãrui jucãtor. În special, grupele fi ca ºi anul trecut, vor veni un numãr foarte mare de copii de la Timiºoara, Arad, Craiova, Mediaº, Bucureºti ºi e aºteptãm la un numãr de 100 de participanþi poate chiar mai mulþi. Pânã în prezent au confirmat participarea 100 de jucãtori”, a

declarat Gicu Scurhan, organizator. Sportul minþii nu este greu de învãþat, însã aºa cum îi spune ºi numele cei care îl practicã trebuie sã gândeascã atunci când trebuie sã facã o mutare. “Atâta timp cât lor le place nu este greu deloc, vin cu plãcere aici la pregãtire ºi asta conteazã foarte mult, mai ales cã din toamnã se va introduce ºi

Petroºani în cadrul campionatului Open ªah Petroºani. Monika BACIU

ºahul în ºcoalã ºio vor avea un motiv în plus sã vinã ºi la campionat. Numãrul de jucãtori va creºte odatã cu introducerea ºahului în ºcoalã. Sperãm ca de la an la an sã fie un numãr cât mai mare de participanþi”, ne mai spuen Gicu Scurhan. Regina, nebunul ºi

Luna August Luni: Supa crema de ciuperci cu crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii/Mozzarella pane cu cartofi natur Salatã/Desert

Tabãrã de pregãtire în domeniul situaþiilor de urgenþã la Simeria

ncepând de luni, timp de o sãptãmânã, membri ai serviciilor voluntare pentru situaþii de urgenþã, elevi ºi voluntari ai Crucii Roºii din trei judeþe participã la prima ediþie a Taberei de pregãtire în domeniul situaþiilor de urgenþã. Tabãra este organizatã, la Simeria, de asociaþia Centrul de Voluntariat Volsim în colaborare cu Inspectoratul pentru Situaþii de

Urgenþã, Serviciul Judeþean de Ambulanþã Hunedoara, Asociaþia Salvital, Serviciul Public Salvamont Hunedoara ºi Crucea Roºie. Cursanþii se vor familiariza cu tipurile de risc ºi managementul situaþiilor de urgenþã, vor afla care sunt regulile de comportare în cazuri limitã dar ºi noþiunile ºi tehnicile de salvare montanã. În cadrul atelierelor practice voluntarii ºi membrii Serviciilor Voluntare pentru Situaþii de Urgenþã vor exersa paºii care trebuie urmaþi în acordarea primului ajutor de la evaluarea stãrii victimei ºi compresia toracicã cât ºi procedurile care se aplicã în cazul hemoragiilor, leziunilor osoase, arsurilor ºi traumatismelor. La finele taberei, cursanþilor li se vor înmâna certificate de participare ºi de prim-ajutor.

Marþi: Supa minestrone/Ciorba de burtã Valdostana din pui cu legume mexicane/Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi

prãjiþi/ªniþel pane de porc cu cartofi sãseºti Salatã/Desert Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtura/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi Salatã/Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi piure/Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 August2014

Un milion, pagube la Apele Române, pe Jieþ

pele Române înregistreazã pagube uriaºe din cauza inundaþiilor. Responsabilii au început lucrãrile de consolidare a malurilor apelor în zona de Est a Vãii Jiului ºi în scurt timp se preconizeazã refacerea totalã a stricãciunilor produse de viiturã. Diana MITRACHE Jieþul ieºit din matcã a produs pagube importante celor de la Apele Române. Din aceastã sãptãmânã au început lucrãrile de consoli-

propriu ºi considerãm cã pe viitor sunt necesare lucrãri de investiþii pentru consolidarea malurilor. Am apreciat undeva la

dare, care se fac din fondurile proprii, pe un tronson de aproximativ 2 km. „Am fãcut o estimare preliminarã. Refacerea acestor lucrãri ajunge undeva la 10 miliarde de lei vechi. Banii vin din bugetul nostru

1,7 km de maluri care trebuie consolidate, pentru a preîntâmpina eroziunile active de maluri”, a spus Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Valea Jiului. Apele scoase din matcã au mãturat tot în calea lor ºi asta chiar dacã responsabilii de la Apele Române fãcuserã chiar ºi înainte de viiturã, mai multe regularizãri ale cursului apelor. Lucrãrile vor fi gata în maixm o lunã de zile, dar, cei de la ape spun cã mai sunt necesare ºi alte lucrãri, pentru

cã riscurile persistã în continuare. „Pe viitor sunt necesare lucrãri de investiþii. Cum vã spuneam, pentru stoparea eroziunilor de mal, pe zone unde sunt foarte accentuate. Sunt zone unde eroziunile de mal sunt active ºi existã riscul ca la ape mari sã se producã pagube ºi la gospodãriile oamenilor”, a mai spus Corici. În urmã cu câteva sãptãmâni, Jieþul, în zona de Est a Vãii Jiului a mãturat tot în cale ºi a rupt chiar ºi drumul naþional DN 7A. Pentru reconsolidarea lui, însã, e nevoie de alþi bani.

Tânãrã rãnitã, salvatã de pe munte

tânãrã de 18 ani, din Petroºani, care s-a accidentat pe Vârful Cârja din Masivul Parâng a fost coborâtã de salvamontiºti ºi jandarmii montani.

Pregãtiri în toi pentru noul front de lucru de la Mina Livezeni

tratul 13 de la Mina Livezeni, care se estimeazã cã va aduce încã jumãtate din producþia zilnicã de huilã a unitãþii extractive, va fi pus în funcþiune în perioada urmãtoare. Lucrãrile unt avansate, spun oficialii Complexului Energetic Hunedoara. Carmen COSMAN - PREDA

La Exploatarea Minierã Livezeni se pregãteºte punerea în funcþiune a unui nou front de lucru, în care angajaþii de aici îºi pun speranþa. Producþia actualã de

huilã de la EM Livezeni este de circa 1.000 de tone pe zi, iar calculele aratã cã, dupã ce va începe exploatarea la stratul 13, producþia va creºte zilnic cu încã 500 de tone de cãrbune. Directorul general

adjunct al CEH, Nicolae Drãgoi, spune cã lucrãrile de pregãtire sunt în toi, iar în noiembrie noul front de lucru va fi funcþional. „Galeria de bazã e terminatã ºi se lucreazã la suitorul de atac. Începem sã achiziþionãm utilajele necesare”,a declarat drãgoi. Este nevoie de hidraulicã de forþã, hidraulicã de comandã ºi un transportor TR7 pentru abataj. De asemenea, vor mai fi achiziþionate douã transportoare ºi o bandã pentru fluxul de transport. Oficialii EM Livezeni sunt de pãrere cã stratul 13 pentru mina Livezeni reprezintã viitorul. Aceºtia spun cã este o zonã în care cãrbunele este foarte bun din punct de vedere calitativ.

orei 6.00 dimineaþa pentru a-i însoþi într-o misiune de salvare. Turista a fost recuperatã ºi coborâtã pânã în staþiunea Parâng,

Carmen COSMAN - PREDA Echipele de salvare montanã au plecat dis – de – dimineaþã în ajutorul fetei, care a suferit o accidentare la un genunchi ºi nu ºi-a mai putut continua drumul. Accidentul s-a produs duminicã seara, când, aflatã în drumeþie pe Vârful Cârja, tânãra a cãzut ºi s-a accidentat la rotulã. Grupul de

tineri a innoptat la refugul Cârja în ºteptarea echipelor de salvare montanã. “Am fost solicitaþi de salvamontiºti în jurul

de unde a fost preluatã de un echipaj SMURD”, a declarat sublocotenent Lucian Stochiþoiu, din cadrul IJJ Hunedora.

14 Program & Horoscop

10:00 Nimic prea bun pentru un cowboy 10:50 Discover România 11:00 Teleshopping 11:30 Nocturne 12:20 Discover România 12:30 Lumea ºi noi 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Interes general 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 România.ro 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

10:30 11:15 12:00 12:30 13:30 14:00 15:00 mare 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:30 23:00

Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Regina cumpãrãturilor Teleshopping Trãsniþii din Queens B.D. la munte ºi la Walker, poliþist texan Focus Râzi ºi câºtigi Vrei sã fii milionar? O blondã ambiþioasã Trãsniþii Click!

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 August 2014

10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 B. D. în alertã 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Poftiþi pe la noi! 23:00 Serviciul Român de Comedie: Happy Show

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 10:45 Fraþii 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Impactul 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Glonþ în cap 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Dacã vi se oferã ocazia sã plecaþi într-o excursie împreunã cu persoana iubitã, ar fi bine sã nu staþi mult pe gânduri. Oricum, ar fi bine sã faceþi ceva pentru relaþiile sentimentale. Nu vã ocupaþi astãzi de afaceri.

10:00 Pastila de râs Medicament fãrã efecte secundare 10:30 Profetul, aurul ºi ardelenii 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Nuntã cu surprize 15:45 Teleshopping 16:30 Tradarea 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 România, acum ªtirile B1 Bunã seara, România Butonul de panicã

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Aveþi o mare putere de convingere ºi relaþiile cu cei din jur sunt excelente. Puteþi sã negociaþi contracte sau sã semnaþi acte oficiale. Aveþi rãbdare ºi nu încercaþi sã obþineþi câºtiguri imediate.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Cei din jur vã apreciazã seriozitatea ºi vã cer sfatul. Este o zi bunã pentru a lega noi prietenii. Ar fi bine sã profitaþi de aceastã perioadã, în care aveþi un randament deosebit. Nu neglijaþi persoana iubitã.

23 septembrie *** 22 octombrie

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal European 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Digi Sport Special 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 EuroFotbal 21:45 Fotbal: Real Madrid Sevilla 22:30 EuroFotbal

*** 21 mai

Aveþi succes în toate activitãþile legate de cãmin ºi vã înþelegeþi foarte bine cu familia. Sunteþi bine dispus ºi comunicaþi cu mare uºurinþã. Puteþi rezolva chiar probleme ale celor din jur.

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00 22:30

aprile

Este o zi bunã pentru întâlniri cu prietenii. Aveþi ºanse sã rezolvaþi o problemã de familie. Sunteþi entuziast ºi doriþi sã începeþi o lucrare planificatã mai demult. Dacã întâmpinaþi dificultãþi, apelaþi la o persoanã mai în vârstã. 10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã 12:00 Pastila Vouã 12:15 Baronii 12:45 Clipuri 13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã 14:30 Teleshopping 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Fugarul

23 noiembrie *** 20 decembrie Recunoaºteþi cã vã preocupã excesiv propria persoanã! Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale. Ar fi bine sã amânaþi activitãþile importante pentru altã datã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi hotãrât sã vã asumaþi noi responsabilitãþi. Conjunctura este favorabilã activitãþilor intelectuale. Aveþi ocazia sã vã afirmaþi. Cei din jur - ºi în special o persoanã de sex opus - nu pot sã nu vã remarce farmecul.

Nu aveþi o clipã de rãgaz, dar reuºiþi sã terminaþi tot ce v-aþi propus, graþie unor idei originale. Profitaþi de aceastã conjuncturã favorabilã, dar cu mãsurã. Nu neglijaþi odihna!

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa plecaþi într-o cãlãtorie în interes personal, care vã apropie mai mult de persoana iubitã. Pe drum, faceþi cunoºtinþã cu o persoanã dispusã sã vã dea sfaturi pentru afaceri. Aveþi grijã sã nu faceþi nici o promisiune dacã nu sunteþi sigur.

23 octombrie *** 22 noiembrie Este posibil ca persoana iubitã sã vã facã un cadou deosebit, cu care vã impresioneazã. Dupãamiazã trebuie sã luaþi o decizie importantã în ceea ce priveºte relaþiile sentimentale. Ascultaþivã intuiþia.

21 decembrie *** 20 ianuarie Munca din ultima perioadã începe sã îºi arate roadele. Aveþi satisfacþii pe plan social ºi financiar. Vã puteþi asigura succesul în continuare prin rigurozitate ºi seriozitate.

21 februarie *** 20 martie Sunt favorizate relaþiile cu prietenii ºi cu rudele. Dimineaþa, vã întâlniþi cu o persoanã pe care o apreciaþi ºi cu care nu v-aþi vãzut de multã vreme. Puteþi sã rezolvaþi probleme familiale îndelung amânate.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 August 2014

Furturile de energie electricã ºi gaze naturale au cauzat E.ON un prejudiciu de circa 11 mil. lei în primul semestru al anului

este 2.200 de cazuri cu suspiciune de consum fraudulos de gaze naturale sau energie electricã au fost identificate în primele ºase luni ale anului. Tendinþa este de creºtere, în condiþiile în care la nivelul întregului an 2013 au fost înregistrate circa 3.700 de cazuri de potenþial consum fraudulos. În primele ºase luni ale anului în curs, în aria de acoperire a E.ON au fost identificate peste 800, respectiv 1400 cazuri de potenþial consum fraudulos de gaze naturale, respectiv energie electricã. Valoarea totalã a prejudiciilor aduse companiilor E.ON de distribuþie a gazelor naturale ºi energiei electrice este estimatã la circa 10,7 milioane de lei, reprezentând contravaloarea a peste 21 milioane kWh. Pentru companiile din Grupul E.ON din România reducerea numãrului de intervenþii neautorizate la aparatele de

mãsurã ºi la instalaþiile de gaze naturale/energie electricã, în scopul consumului fraudulos, constituie o preocupare constantã. În acest scop, echipele E.ON efectueazã permanent verificãri în teren, rolul acestora fiind de a depista intervenþiile neautorizate ºi consumul fraudulos de gaze naturale ºi/sau energie electricã din reþelele de distribuþie. Totodatã, dorim sã atragem atenþia cã, pe lângã prejudiciile considerabile aduse companiilor E.ON, aceste intervenþii pot cauza ºi

incidente grave cu impact major asupra vieþii, sãnãtãþii sau bunurilor consumatorilor. Prin modificarea ºi/sau sustragerea de componente din instalaþiile de gaze naturale/energie electricã se expun pericolelor de incendii, explozii ºi electrocutare atât persoanele care comit asemenea fapte, cât ºi cele care se aflã în vecinãtatea

acestor instalaþii. În acelaºi timp, consumatorii sunt afectaþi direct prin perturbarea sau chiar întreruperea alimentãrii cu gaze natu-

rale/energie electricã. Dorim, de asemenea, sã reamintim cã aceste intervenþii asupra echipamentelor de mãsurã a consumului ºi/ sau asupra instalaþiilor de gaze naturale/energie electricã aferente, în scopul înregistrãrii unui consum mai mic, reprezintã furt calificat, infracþiune prevãzutã ºi sancþionatã ca atare de Codul

Penal. Solicitãm consumatorilor sã nu accepte “ofertele” venite din partea anumitor persoane ºi sã nu permitã accesul acestora la instalaþiile proprii sau ale distribuitorului de gaze naturale/energie electricã în vederea efectuãrii unor modificãri de orice naturã, menite a împiedica înregistrarea cantitãþilor reale de gaze naturale sau energie electricã consumate. Totodatã, facem apel la spiritul civic al cetãþenilor pentru a sesiza organele de cercetare penalã sau compania noastrã dacã au cunoºtinþã de existenþa unor situaþii de intervenþii neautorizate la instalaþiile de gaze naturale ºi/sau energie electricã sau daca au fost contactaþi pentru a li se oferi asemenea „oferte”! Departament Comunicare Corporatistã E.ON România

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Turism

âncare de post pentru Nedeia Troiþei din acest an, chiar dacã, oficial, în data de 14 august se iese din Postul Sfintei Mãrii. Mâncare tradiþionalã momârlãneascã, dar de post se va servi anul acesta la Nedeia Troiþei din Parâng, care va avea loc, ca în fiecare an, de Sfânta Maria, în 15 august. Adormirea Maicii Domnului cade într-o zi de vineri, când credincioºii ortodocºi þin post, aºa cã ºi bucatele vor fi fãrã carne sau lactate. Iar în loc de tradiþionalul balmoº sau tocanã de oaie, la Nedeia

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 August 2014

Mâncare de post ºi telescaun gratuit pentru Nedeia Troiþei Nedeia Troiþei din Parâng”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. Iar sus, în munte, va fi oficiatã o slujbã religioasã ºi va avea loc un spectacol de muzicã popularã. Anul acesta, sãrbãtoarea popularã este

Troiþei din Parâng se vor servi varzã ºi fasole, gãtite tot pe foc de

Aºezãri monahale - Mãnãstire Agapia - II entru mine P vizita la cele douã mãnãstiri,

Agapia de Sus ºi Agapia din Vale, a fost prilej de rugãciune ºi de pelerinaj. Sufletul multora dintre noi are tot mai multã nevoie de sprijin, mângâiere ºi înþelegere. din vremea tinereþii ºi-a recãpãtat frumuseþea de altã datã. Astãzi ea este o adevãratã poezie, un cântec de culori. Dupã aprecierile fãcute de Mihail Kogãlniceanu, biserica Mãnãstirii Agapia rãmâne o adevãratã galerie de artã pentru întreaga Moldovã. Colecþia de obiecte de valoare istoricã ºi artisticã a mãnãstirii cuprinde, în afara icoanelor mai vechi din secolele XVI, XVII ºi XVIII sau cele semnate de Nicolaie Grigorescu, þesãturi ºi broderii, cruci, odoare. De asemenea, atrag atenþia manuscrisele vechi, unele frumos ferecate ºi covoarele în stil moldovenesc cu frumoase buchete de

Judeþean Hunedoara a alocat suma de 2.500 de lei pentru organizarea tradiþionalã a petrecerii populare, iar Primãria Municipiului Petroºani vine în completare cu încã 1.500 de lei. Anul acesta este cea de a opta ediþie a Nedeii Troiþei iar organizatori sunt Asociaþia „Mândra” a cabanierilor din Masivul Parâng ºi Consiliul Local Petroºani. Troiþa din Parâng a fost ridicatã tocmai pentru a cinsti memoria iubitorilor de munte, într-un loc în care momârlanii petreceau de Sfânta Maria, în luna august. Car men COSMAN-PREDA

Agapia ºi apoi a plecat la Paris (1861) unde a studiat ºi a putut expune ºi la salonul oficial. A cãlãtorit prin diferite þãri. În timpul rãzboiului de independenþã a însoþit armata românã ºi a lucrat multe tablouri care au devenit cunoscute în toatã þara prin numeroasele reproduceri: Convoiul de pri-

zonieri, Domnitorul Carol, Sentinela, Lupta de la Smârdan º.a. În anii din urmã s-a consacrat mai ales vieþii de la þarã, privind-o prin unghiul pitorescului ºi al seninãtãþii. A fost membru de onoare al Academiei Române în 1899. Petru BOLOG-CIMPA BOLOG-CIMPA

lemne, la ceaun, aºa cum se obiºnuieºte din moºi – strãmoºi. Iar pentru cei care vor sã participe la sãrbãtoarea popularã, cãlãtoria cu telescaunul va fi gratuitã. „Aºa cum se întâmãplã de câþiva ani încoace, în data de 15 august, transportul cu telescaunul este gratuit pentru cei care vor sã participe la

Turism, istorie ºi culturã

Mãnãstirea de maici Agapia din judeþul Neamþ, pânã la 1803 era o mãnãstire de cãlugãri. Pictura de la Agapia dã impresia de plenitudine, de bogãþie, farmec ºi culori, de inventivitate ºi echilibru în contopirea reminiscenþelor clasice cu viziune proprie. Câteva din icoanele împãrãteºti sunt adevãrate capodopere portretistice ale stilului neoclasic. Plin de admiraþie în faþa acestei minunãþii, Alexandru Vlahuþã a exprimat: *Ce pot vorbele sã spunã despre frumuseþea unui cântec!* În urma lucrãrilor de curãþire ºi consolidare, efectuate în vara anului 1970, opera lui Nicolaie Grigorescu

susþinutã financiar ºi de Consiliul Judeþean Hunedoara, dar ºi de municipalitatea din Petroºani, dupã ce în 2013 tradiþia nedeii, organizatã an de an în data de 15 august, era sã se piardã, tocmai din cauza lipsei de finanþare. Consiliul

trandafiri lucrate artistic în atelierele mãnãstirii. Comoara de picturi, adevãratã galerie de artã ºi pitorescul Agapiei, au atras pe meleagurile ei oameni de ºtiinþã, istorici, scriitori ºi poeþi. Amintirea lor este legatã de casele unde s-au odihnit veri ºi ani de-a rândul, ºi-au conceput multe din operele lor inspirânduse din naturã: Eminescu ºi Creangã, Vlahuþã, Caragiale ºi Delavrancea, Haºdeu ºi fiica sa Iulia, Calistrat Hogaº, Topârceanu, Otilia Cazimir, fraþii Teodoreanu, Gala Galaction ºi mulþi alþii. În satul pitoresc ºi liniºtit ºi-a deschis

porþile casa memorialã închinatã scriitorului Alexandru Vlahuþã. Mãnãstirea îºi rãsplãteºte vizitatorul nu numai cu plãcerea procuratã de una din cele mai pitoreºti aºezãri monahale dar ºi cu emoþii estetice unice ºi profunde la întâlnirea cu adevãrate capodopere ale picturii noastre. ªi toate acestea pe un fond istoric ce-ºi pierde începuturile în veacuri de demult. Pictorul Nicolaie Grigorescu (18381907) a început ca ucenic al unui zugrav de biserici, a fãcut picturile Mãnãstirii