Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 666

Cronica Vãii Jiului Vineri, 1 August 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Din preot apreciat de enoriaºi a ajuns ºofer de TIR pe ºosele europene

Obiceiurile vechi dispar greu!

Moloz aruncat în pubelele de deºeuri selective

>>> PAGINA A 3-A

Maraton în Retezat >>> PAGINA A 4-A

Domnia ºi prostia i-au lãsat fãrã mâncare >>> PAGINA A 5-A

Toamna cresc preþurile >>> PAGINA A 5-A

Cu bãncile goale...

>>> PAGINA A 6-A

DN7A închis pe douã porþiuni de ploile torenþiale >>> PAGINA A 7-A

Protest încheiat, demisii nescrise >>> PAGINA A 10-A

Minerii îºi cumpãrã ºi banalelele cuie, iar directorii lor încaseazã lunar sute de milioane >>> PAGINA A 11-A

Greva minerilor din Valea Jiului, 1977 >>> PAGINILE 12-13

Ziariºtii din Vale, în doliu

ai toatã Valea Jiului îl cunoaºte pe preotul Pantelimon Tetileanu, din Petrila, datoritã implicãrii sale în viaþa comunitãþii ºi a atragerii tinerilor în jurul Bisericii prin acþiuni cu caracter educativ. Datoritã unor neînþelegeri cu fratele acestuia, pr. Leon Gheorghe Tetileanu, de la aceeaºi parohie a Petrilei, neînþelegeri care treneazã de multã vreme, primul a lãsat haina preoþeascã pentru a deveni ºofer de cursã lungã prin Europa. >>> PAGINILE 8-9

>>> PAGINA A 15-A

Turism eco pe crestele Retezatului >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August 2014

Obiceiurile vechi dispar greu!

Moloz aruncat în pubelele de deºeuri selective

nouã investiþie a autoritãþilor din Petroºani în selectarea deºeurilor pare sortitã eºecului. Nici bine n-au montat cele trei pubele pentru deºeuri din plastic, sticlã ºi hârtie, cã deja au fost umplute cu gunoi menajer. Mai grav este cã în „clopotele” pentru deºeuri selectate, unii localnici au aruncat chiar ºi moloz. Maximilian GÂNJU

Aºa se face cã pubelele speciale din spatele Teatrului I.D. Sîrbu din Petroºani, abia montate ºi în care ar trebui sã ajungã sticlã, plastic sau hârtie sunt utilizate ca ºi con-

tainerele vechi. Respectiv totul ajunge la grãmadã, asta în cazul cã nu se mai trezeºte câte un localnic care, dupã ce ºi-a amenajat locuinþa, îºi aruncã molozul în pubelele europene. Aceºtia sunt obligaþi sã încheie un contract cu firma localã de

gospodãrie pentru a scãpa de deºeuri, dar cum este crizã, preferã sã le arunce la lãsarea întunericului la containerele frumos colorate sau chiar la uºa blocului. Majoritatea care pro-

Baza sportivã Jiul, preluatã de la lichidatorul asociaþiei

omisia constituitã de municipalitatea din Petroºani pentru preluarea bazei sportive Jiul aºteaptã doar lichidatorul pentru a putea demara procedurile propriu – zise de preluare a stadionului. Carmen COSMAN - PREDA Edilii din Petroºani mai aºteaptã doar lichidatorul asociaþiei sportive care administreazã acum baza sportivã Jiul Petroºani pentru a putea

torul. Se aºteaptã doar venirea lichidatorului la Petroºani”,a declarat purtãtorul de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani, Nicu Taºcã. De precizat cã vor fi preluate strict clãdirile, pentru cã

demara procedurile de preluare a stadionului. „S-a constituit comisia de preluare ºi s-a luat legãtura cu lichida-

mobilierul care existã aparþine asociaþiei ºi, probabil, acesta va fi scos la vânzare. În 2005, între Primãria

Petroºani ºi asociaþia sportivã condusã de Alin Simota a fost încheiat un contract de comodat pe o duratã de 10 an prin care ceastã asociaþie a prealuat în administrare baza sportivã. Chiar dacã ar mai fi un an pânã când contractul poate fi reziliat, primãria a gpsit soluþii pentru denunþarea lui, cu atât mai mult cu cât baza sportivã are nevoie de reparaþii. În plus, asociaþia sportivã se aflã în

insolvenþã din cauza datoriilor, iar bunurile ei sunt sub sechestru asigurãtor.

cedeazã aºa sunt încurajaþi chiar ineficienþa „poliþiºtilor locali”, care ar trebui sã-i sancþioneze în baza dispoziþiilor Consiliului local. Depozitarea în sau lângã containerele de gunoi a materialelor rezultate din demolãri sau reamenajarea locuinþelor se sancþioneazã

cu amendã cuprinsã între 100 ºi 2500 de lei. Municipalitatea din Petroºani a început programul pentru modernizarea serviciului de colectare selectivã ºi gestionare a deºeurilor menajere încã din anul 2011, însã nici dupã trei ani nu s-a reuºit educarea populaþiei. Acum au fost cumpãrate alte containere speciale ºi s-a dat în folosinþã în aceastã lunã ºi staþia de sortare a deºeurilor reciclabile.

Edilii de la Lupeni, spectacol de ziua minerului

4000

de lei pentru Ziua Minerului. Administraþia localã de la Lupeni va marca ziua minerului. Consilierii locali au aprobal alocarea sumei de 4000 de lei pentru organizarea acestor manifestãri. Edilii doresc astfel sã marcheze scurgerea a 85 de ani de la greva minerilor. Monika BACIU

“Având în vedere intenþia de organizare a Zilei Minerului 2014 – pentru omagierea ºi comemorarea deopotrivã a 85 de ani de la greva minerilor din 5-6 august 1929 de la minele din Lupeni precum ºi a 37 de ani de la greva din 1977 propun Consiliului Local al municipiului Lupeni alocarea a 4000 de lei din bugetul local”, se aratã în nota de fundamentare. Propunerea de omagiere ºi comemorare presupune depunerea de

coroane de flori în memoria minerilor cãzuþi în timpul celor douã greve, dar ºi organizarea unor manifestãri culturalartisitice în colaborare cu o asociaþie. Potrivit edililor lupeneni, suma alocatã va acoperi costul

coroanelor ºi al energiei electrice consumate în timpul manifestãrilor culturale ºi artistice. Administraþia localã din Lupeni este singura din Valea Jiului care a alocat bani pentru Ziua Minerului.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August 2014

Maraton în Retezat

a sfîrºitul acestei sãptãmîni, în Retezat va avea loc un maraton organizat de o asociaþie din Timiºoara. Monika BACIU Maratonul, aflat la ediþia a IV-a este O competiþie de alergare pe cãrãrile turistice ale Parcului Naþional Retezat. Acesta consta în trei probe ºi anume proba de maraton (~44.2Km), proba de

semimaraton (~21Km) ºi proba de cross (~14Km). acþiunea este organizatã cu sprijinul Primãriei Rîu de Mori, serviciului Salvamont ºi al Jandarmeriei Montane din judeþul Hunedoara. Retezat Maraton, ca ºi competiþie de Trail Running ce se desfãºoarã în Parcul Naþional Retezat, e considerat tehnic ºi dificil ºi declarat ‘cel mai frumos’! Organizatorul competiþiei. Competiþia sportivã „Retezat Maraton” este organi-

zatã de cãtre Asociaþia L.I.B.R.A.Natura, cu sediul în Timiºoara. Retezat Maraton este o cursã montanã gen circuit, pe potecile turistice ale Parcului Naþional Retezat, cu startul ºi finish-ul în staþiunea Rîuºor, comunã Rãu de Mori. Cele mai înalte punct de atins sînt pe vf. Retezat(2485m) ºi pe vf. Peleaga (2509) dacã o permit condiþiile generale. Traseul cursei cuprinde regiuni alpine înalte unde participanþii trebuie sã aibã experienta montanã, sã nu aibã probleme cu echilibrul, sã

Weekend încãrcat pentru jandarmi

eekend-ul va fi unul încãrcat în judeþul Hunedoara. Peste 80 de jandarmi vor asigura liniºtea cetãþenilor în acest weekend. La nivelul judeþului vor avea loc mai multe manifestãri cultural-artistice. Monika BACIU

“Jandarmii vor asigura ordinea publicã la manifestaþiile

cu public numeros. În aceastã perioadã, jandarmii hunedoreni vor asigura ordinea la manifestãrile sportive

ºi cultural-artistice, dintre cele mai importante manifestãri publice fiind Festivalul Internaþional de Folclor CARPATICA – care se desfãºoarã în localitãþile Ilia, ªoimuº ºi Brad, Zilele Minerului care se desfãºoarã în municipiul Lupeni, Zille comunei Certej –

poatã merge în siguranþã pe trasee. Traseele sînt neamenajate ºi neprotejate pe alocuri, folosesc poteci marcate ºi nemarcate, pante cu înclinare mare ºi zone accidentate, etc. Cu toate astea traseele sunt doar turistice, cu marcaj turis-

tic specific Parcului Naþional Retezat. Vor fi între 5 ºi 9 posturi de control cu arbitru pe lungimea traseului. Vor exista ºi posturi mobile sau neanunþate. În toate aceste posturi prezenta este obligatorie. Vor fi 2 posturi de control unde se poate aban-

are loc în perioada 13august 2014, Festivalul Drumeþii Montane – Cheile Buþii – 2 august 2014, „Retezat Maraton” organizat de Asociaþia LIBRA Natura din Timiºoara – Start ºi sosire în Staþiunea Râuºor – evenimentul are loc în data de 2 august”, se aratã în comunicatul IJJ Hunedoara. “Jandarmii recomandã tuturor participanþilor la aceste

adunãri publice sã respecte recomandãrile fãcute de organizatori sau de forþele de ordine. Jandarmii vor menþine ordinea publicã în staþiuni ºi pe trasee turistice. Jandarmii montani sfãtuiesc turiºtii, care aleg sã petreacã acest sfârºit de sãptãmânã la munte, sã nu se aventureze pe traseele turistice fãrã echipament adecvat ºi sã se informeze

Tabãrã în cort

abãrã la munte. Smiley Sport Club organizeazã la sfîrºitul acestei sãptãmâni o tabãrã în munþii Retezat.

dona contabilizînd rezultatul în clasamentul final (Lacul Bucura/Poiana Pelegii ºi Cabana Pietrele). Vor exista posturi de control ºi posturi de realimentare cu apã, fructe, energizante. Vom exista cel puþin doi arbitrii de cursa mobili care se vor asigura ºi cã toþi participanþii de pe traseu ajung în puncte de recuperare sau la finish. Traseul competiþiei trece zone împãdurite, gol alpin (creºte, culoare, abrupturi, vai, grohotiºuri, pãºuni alpine, jnepeniºuri).

temeinic asupra traseului pe care doresc sã îl parcurgã.”, se mai aratã în comunicat. Jandarmii montani vor fi prezenþi în staþiunile din judeþul Hunedoara, pe traseele turistice din munþii Retezat, Vâlcan, ªureanu ºi Parâng, precum ºi în staþiunea balneo-climatericã Geoagiu Bãi, unde sunt aºteptaþi sã soseascã numeroºi turiºti.

veþi învãþa ce înseamnã viaþa la cort, veþi simþi gustul bun al mîncãrii pe care veþi fi învãþaþi sã o pregãtiþi. De asemenea bucuria

pentru totdeauna în suflet. Muntele formeazã caractere prin dificultãþile la care te supune dar ºi prin satisfacþiile pe care þi le oferã. Prieteniile legate aici sînt pentru

aerului curat al munþilor, al dimineþilor în care tragi fermoarul cortului ºi ieºi desculþ în iarba udã, crestele însorite ºi aerul tare al munþilor îþi vor rãmîne

totdeauna”, spun organizatorii. Participanþii la acest eveniment vor avea parte de nenumãrate surpize de-a lungul ºederii lor la munte.

Monika BACIU Tabere la munte sînt tabere de corturi care au ca scop parcurgerea traseelor din zone înalte montane, formarea deprinderilor necesare acestui lucru, cunoaºterea legilor muntelui ºi a regulilor ce trebuiesc respectate în momentul turiºtii se aventureazã în munte. “În tabere la munte, pe o duratã de 4 zile

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August 2014

Domnia ºi prostia i-au lãsat fãrã mâncare

udulia costã. 14 familii din municipiul Petroºani nu vor mai beneficia în luna august de hranã caldã. Alegerea le aparþine având în vedere faptul cã aceºtia ar fi trebuit sã presteze muncã în folosul comunitãþii. Mai exact, beneficiarii hranei calde ar fi trebuit sã îºi facã curat în jurul blocului. Decizia a fost una care i-a nemulþumit, aºa cã au ales sã nu facã curat, lucru care a atras dupã sine suspendarea porþiei de hranã. Monika BACIU

“Din cele 79 de familii pe care le aveam în luna iulie au renunþat 14 familii, menþionez cã din familie o singurã persoanã aptã de muncã trebuie sã efectueze aceste ore de muncã. Am avut familii în care nu trebuiau sã efectueze

pentru cã erau familii monoparentale ºi copiii în vârtsã de pânã la ani, am aavut 6 scutiri medicale de la comisia de expertizã ºi am mai rãmas cu 67 de familii beneficiare de servicii de cantinã de ajutor social”, a declarat Cristina Mraz, director Direcþia Localã de

Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului. Beneficiarii au motivaþii puerile. Aceºtia preferã sã stea acasã edcât sã îºi facã curat în jurul blocului. “Nu vor sã efectueze ore de muncã pentru mâncarea pe care o primesc. Cam astea au fost motivaþiile, au considerat cã nu pot sã efectueze orele de muncã. Majoritatea aveau ajutor social ºi probabil au preferat sã rãmânã numai cu orele de muncã de la ajutorul

social”, a mai spus sursa citatã. Cei care au renunþat pot reveni asupra deciziei, iar în luna septembrie vor fi repuºi în platã dacã presteazã acele ore de lucru. “Dacã considerã cã vor avea nevoie în continuare de hranã caldã atunci vor veni din nou cu cerere, vor efectua orele de muncã, vor fi puºi în platã. Vor beneficia de servicii”, a mai subliniat Cristina Mraz.

conomie la buget

Cele 14 familii care au renunþat ar fi beneficiat în luna august de 26 de porþii de hranã caldã. Economia rezultatã de pe urma suspendãrii mâncãrii este de puþin peste 6000 de lei. În cadrul ºedinþei de consiliu local din luna iunie, aleºii au aprobat un proiect de hotãrâre prin care trasau anumite obligaþii celor

Expoziþie amânatã pentru anul 2015

xpoziþia româneascã ar fi trebuit sã aibã loc în septembrie a.c., însã ar fost amânatã pentru anul viitor. Conducerea muzeului devean nu a fost informatã încã de o posibilã amânare a expoziþiei. Maximilian GÂNJU Mai multe piese foarte valoroase, printre care o figurinã antropomorfã înfãþiºând un personaj masculin ºi un vas ce reprezintã feminitatea, vechi de 7.000 de ani, urmau sã reprezinte, peste circa o lunã de zile, judeþul Hunedoara la expoziþia "Comorile României", organizatã la Beijing, în China. Piesele vor fi expuse la Beijing, cel mai probabil anul viitor,

când va fi organizatã expoziþia ”Comorile României”, însã cum nu intervenise aceastã schimbare a Ministerului Culturii, pânã miercuri, ele au fost trimise la Bucureºti. Conducerea Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva, nu primise ieri/joi, nici o informare oficialã de la minister cu privire la amânarea expoziþiei. „Eu nu ºtiu de amânarea expoziþiei, noi piesele le-am predat cu contract, au

plecat ieri (miercuri) ºi nu am fost informatã. Se poate, posibil sã nu aibã fonduri, cine ºtie? O sã ne interesãm, însã noi piesele le-am predat ºi comisia le-a preluat. Putem sã vedem mâine (vineri) dacã este aºa, pentru cã în acest moment sunt în ºedinþa de consiliul”, a declarat Liliana Þolaº, Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva. Din cadrul muzeului devean, 19 piese de mare valoare ce au fost descoperite pe teritoriul judeþului Hunedoara în urma

unor sãpãturi arheologice ºi care au fost restaurate sunt cuprinse în expoziþia «Comorile României», organizatã de Muzeul Naþional de Istorie al României. Expoziþia este conceputã ca un pandant al expoziþiei "Comorile Chinei", gãzduitã de Muzeul Naþional de Istorie a României în 2013.

care beneficiazã de masã caldã de la cantina socialã. Aceste persoane ar fi trebuit sã efectueze muncã comunitarã pentru a beneficia de hranã caldã. Noile reguli au fost aprobate în cadrul ºedinþei de consiliu local. Orele de muncã se vor presta în funcþie de numãrul de porþii de hranã de

care beneficiazã aceste persoane. Astfel, cei care primesc peste 5 porþii de hranã vor presta 120 de ore de muncã. La Petroºani, 156 de persoane beneficiazã de hranã de la cantinã. Dintre aceste persoane, o parte vor presta activitãþi gospodãreºti în jurul imobilelor.

Toamna cresc preþurile

oamna aduce majorãri de preþuri. Abonaþii societãþii de apã din Valea Jiului vor plãti mai mult pentru apa consumatã cu 20 de procente. Monika BACIU Majorarea a fost fãcutã în raport cu inflaþia din ultimii trei ani la care se adaugã încã patru procente prevãzut în graficul de creºteri stabilit pentru ca Apa Serv sã poatã atrage finanþãri europene. „Apa Serv Valea Jiului are, la ora actualã, cele mai mici tarife. De trei ani nu am mai operat nicio majorare de tarif. Nu putem merge înainte fãrã sã efectuãm aceste majorãri. De exemplu, în curând vom pune în funcþiune staþia de epurare de la Dãnuþoni, doar

factura de energie pentru aceastã staþie va însemna o cheltuialã în plus de 70.000 de lei pe lunã. Am prezentat datele primarilor din Valea Jiului ºi au fost de acord cu necesitatea acestei majorãri”, au declarat responsabilii ApaServ Valea Jiului. În prezent, tariful pentru apã ºi canalizare aplicat în oraºele Vãii Jiului este de 5,41 lei pe metru cub, iar Apa Serv doreºte majorarea acestuia la 6,59 lei, o creºtere care nu va fi resimþitã foarte mult de abonaþi.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August 2014

Cu bãncile goale…

risteþe în rândul elevilor. Chiar dacã vacanþã de varã încã nu este gata ºi mulþi dintre aceºtia încã îºi mai fac planuri pentru petrecerea vacanþei alãturi de pãrinþi sau bunici, la munte sau la mare, Ministerul Educaþiei a ºi adoptat programul ºcolar pentru anul 2014 - 2015. Monika BACIU Acesta cuprinde 36 de sãptãmîni, adicã 177 de zile lucrãtoare. Astfel elevii se vor întoarce din vacanþa de varã la ºcoalã pe 15 septembrie 2014 ºi vor merge la ore pînã pe 19 decembrie 2014, cînd începe vacanþã de iarnã. Chiar dacã programul adoptat conþine 36 de sãptãmîni de studiu pentru clasele terminale din învãþãmîntul liceal, anul ºcolar are 37 de sãptãmîni, din care durata cursurilor este de 33 de sãptãmîni, patru sãptãmîni fiind dedicate desfãºurãrii examenului de bacalaureat, în datã de 29 mai 2015 pentru aceºtia terminîndu-se cursurile, iar pentru absolvenþii claselor a

VIII-a, anul ºcolar are 36 de sãptãmîni, din care durata cursurilor este de 35 de sãptãmîni, o sãptãmînã fiind alocatã desfãºurãrii evaluãrii naþionale. Cursurile pentru cei din clasa a VIII-a se încheie în datã de 12 iunie 2015. Dar în tot acest timp Federaþia Editorilor din România avertizeazã într-un comunicat cã va rãmîne timp insuficient pentru tipãrirea manualelor ºi pentru expedierea acestora în teritoriu. Ministerul Educaþiei nu a anunþat pînã acum cine sînt cîºtigãtorii licitaþiei pentru manuale ºcolar, deºi calendarul asumat tot de Minister a fost pãstrat. 28 iulie era data stabilitã de Ministerul

Educaþiei pentru anunþarea câºtigãrilor licitaþiei de manuale Acest lucru nu s-a întâmplat însã, iar acum cei 20 de ofertanþi aºteaptã sã vadã care dintre ei se numãrã printre cei ºase câºtigãtori. Timpul se scurge însã în defavoarea elevilor, spun editorii. În calen-

cunoscut abia pe 15 august. De pe 15 august ar fi nevoie de cel puþin o lunã, dacã nu 40 de zile, pentru comandarea hârtiei, (...) dupã care încã o sãptãmânã pentru tipãrirea acestora, încã o sãptãmânã pentru transport”, explicã Sorin Peneº, preºedintele Mega Press

faceþi referire este în curs”, fãrã sã dea un termen. „Întrucât în raport cu acel calendar au survenit o serie de decalaje provocate de contestaþiile formulate la CNSC de diverºi editori, datele iniþiale au suferit o serie de ajustãri. (...) Data de depunere a ofertelor a fost 15

darul ideal scris de minister este exclus din calcul faptul cã hârtia pentru manualele ºcolare este una specialã, iar obþinerea ei dureazã câteva sãptãmâni. Comanda nu se poate face în orb, fãrã ca editura sã ºtie câte manuale trebuie sã tipãreascã. „Acest numãr exact de manuale va fi

Holdings SA, una dintre editurile participante la licitaþie. Cu alte cuvinte, ºcolarii ar putea începe cursurile dupã manuale chiar mai târziu decât studenþii. La solicitarea Digi24 de a arãta cum va rezolva aceastã problemã, Ministerul Educaþiei rãspunde cã „procedura la care

iulie. Termenul prevãzut de lege pentru evaluarea ofertelor este de maximum 25 de zile de la data depunerii acestora, procedura la care faceþi referire este în curs. Ministerul Educaþiei va anunþa pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziþii Publice – n.red.), conform legislaþiei în

România a ajuns sã aibã prea multe universitãþi ºi prea puþin studenþi

omânia este mult sub media europeanã privind procentul tinerilor cu studii superioare, iar situaþia nu pare sã se îmbunãtãþeascã în urmãtorii ani. Chiar ºi ministrul Educatiei, Remus Pricopie, crede cã România ºi-a asumat în faþa Europei o þintã pe care nu o va putea atinge, scrie Digi24.ro. Pânã în 2020, 27% din tinerii cu vârste între 30 ºi 34 de ani ar trebui sã aibã studii superioare ºi tot ar fi

puþin faþã de media europeanã care e de 40%. Acum, 22,8% dintre locuitorii României au studii universitare. "Sunt puþini copii care reuºesc sã treacã ºi de eval-

uarea naþionalã ºi de bacalaureat. Dacã punem 25% dintre copii, care picã la evaluarea naþionalã, ºi mai punem 40% care picã la bacalaureat deja constatãm cã dintr-o serie,

dintr-un an, ai foarte puþini care merg mai departe", spune ministrul Remus Pricopie. Paradoxal, învãþãmântul superior are tot mai multe oferte. "Au apãrut ºi multe universitãþi, o þarã ca a noas-

vigoare, rezultatele acestei evaluãri în momentul în care procesul în sine va fi finalizat”, se aratã în rãspunsul Ministerului Educaþiei. Editurile care au participat la licitaþia de manuale ºcolare au fãcut ºi parteneriate cu firme IT pentru partea de programare a cãrþilor digitale, aspect care vine cu altfel de probleme, potrivit specialistului în domeniu Cristian Dinu. „E o uºoarã tristeþe pe care o avem. Nu se datoreazã nici autoritãþilor, nu ni se datoreazã nici nouã. E o problemã generalã (...) a învãþãmântului românesc. (Manualele) sunt foarte aglomerate. E foarte dificil poate pentru copii sã înþeleagã atât de multã materie, pentru profesori s-o predea. ªi teama mea este co vor ºi uita”, spune acesta. În aceste condiþii elevii vor fi ºi mai supãraþi în prima zi de ºcoalã din cauza faptului cã ar putea avea surprizã ca pe bãnci sã nu gãseascã manualele de care au atît de multã nevoie.

trã a ajuns sã aibã peste 120 de universitãþi acreditate. Avem o ofertã educaþionalã mult prea generoasã faþã de posibilitãþile noastre", a declarat Aton Hadãr, preºedintele Federaþiei Naþionale Sindicale "Alma Mater".

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August 2014

DN7A închis pe douã porþiuni de ploile torenþiale

ouã sectoare de drum din DN7A - care face legãtura între Petroºani ºi Voineasa – sunt închise din cauza ploilor ºi a alunecãrilor de teren. În urma precipitaþiilor abundente din ultimele zile, circulaþia rutierã este întreruptã pe DN7A, în judeþul Hunedoara, în zona Jieþ, pe douã porþiuni, respectiv la kilometri 96 ºi 105+120 de metri. Traficul auto a fost limitat din cauza unor alunecãri de teren, una dintre acestea produsã anterior, în urmã cu aproape trei luni, dar nerezolvatã nici acum. La

fost demarate, în sensul cã a fost angajatã o firmã e proiectare, care a fãcut deja studiul geotehnic ºi rumeazã sã dea soluþia pentru acest tronson de drum. Sperãm ca în cel mai

începutul lunii mai, terenul a pelcat la vale pe DN 7A, la ieºirea din localitatea Jieþ cãtre Obârºia Lotrului. Prãbuºirea nu a dus la ruperea îmbrãcãminþii asfaltic-bituminoase, dar s-a format un gol sub ºosea. O echipã de specialiºti a evaluat situaþia la faþa locului, dar ºi acum traficul este închis pentru maºinile de mare

tonaj, care sunt nevoite sã gãseascã alte rute ocolitoare. Situaþia s-a agravat în aceastã sãptãmânã, când câþiva kilometri mai sus drumul a fost rupt de ape, fiind evoie ca circualþia sã fie închisã. Specialiºtii cautã soluþii pentru rezolvarea problemei, însã nici mãcar alunecarea de acum

Modernizãri de calitate, constructori neserioºi L

ucrãrile de reabilitare a drumului naþional 76 între Deva ºi Oradea au demarat, însã responsabilii Prefecturii Bihor sunt nemulþumiþi. Aceºtia îl acuzã pe patronul firmei constructoare de faptul cã nu ºi-a achitat obligaþiile faþã de subcontractori ºi angajaþi deºi firma sa a primit chiar un avans pentru lucrãrile de reabilitare a DN 76 Oradea-Deva ªeful SDN Bihor a verificat, pe 18 iulie, sectorul SânmartinOradea, unde a constatat lucrãri de proastã calitate. A solicitat o echipã de la laboratorul CNADR, care a preluat probe pentru analize, iar Inspectoratul de Stat în Construcþii a oprit lucrãrile pe acea zonã, cerând inclusiv o expertizã tehnicã. Prefectul a mai subliniat, la rândul sãu, cã acel contract cu CCCF a fost încheiat în anul 2011, înainte de guvernarea actualã ºi cã, în caz cã s-ar rezilia, ar dura cel puþin zece luni pânã când ar fi desemnatã o altã firmã care sã execute lucrãrile. "Nu vreau sã fie considerat greaua

moºtenire, dar nici nu sunt de acord când vin anumiþi primari sau reprezentanþi ai unor partide sã înjure guvernul pentru cã nu se face drumul, pentru cã acest contract a fost încheiat în anul 2011...! Un contract încheiat, reziliat acum, ar însemna pânã la zece luni sã organizezi altã licitaþie. Cu acesta încercãm sã mergem mai departe. Acel contract, modul cum a fost încheiat ºi de ce a câºtigat CCCF nu se datoreazã sub nicio formã acestui guvern. Nu e scuzã, dar e trista realitate", a precizat Claudiu Pop., potrivit Agerpress. Proiectul de Reabilitare a DN76 (E79) Deva - Oradea constã în supervizarea

ºi execuþia unor lucrãri de reabilitare a celor 171,6 km ºi 44 de poduri ºi pasaje, ale acestui drum naþional (încadrat în reþeaua drumurilor europene). Proiectul are un buget total de 210.319.503 euro, din care 142.966.756 euro constituie finanþare nerambursabilã acordatã de Comisia Europeanã din Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR) prin Programul Operaþional Sectorial 'Transport' 20072013 ºi suma de 25.229.427 euro, asiguratã de la Bugetul de Stat. Anul trecut, Guvernul a aprobat exproprierile pentru acel tronson. ”Se aprobã declanºarea

trei luni nu a fost remediatã pânã în prezent. „Lucrurile au

procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privatã situate pe amplasamentul suplimentar al lucrãrii de utilitate publicã "Reabilitare DN 76 (E79) Deva-Oradea km 0+000 - km 184+390", sectorul "Vârfurile-ªtei km 69+350 - km

102+660", prevãzut la art. 1, expropriator fiind statul român reprezentat de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructurã ºi Investiþii Strãine, prin Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România - S.A”, se

Actualitate 7 scurt timp sã avem soluþia ºi, bineînþeles, vor tebui gãsite fonduri pentru organizarea licitaþiei”, a declarat viceprimarul oraºului Petrila, Vasilicã Jurca. De asemenea, Ioan Tudor, ºef de Secþie Drumurile Naþionale, a declarat cã “proiectantul încã nu a întocmit raportul privin rezultatele studiului. Se pare cã, dupã o primã evaluare, jos solul este foarte slab rezistent, dar, sigur, sunt doar primele evaluãri”. Acum trebuie gãsite soluþii ºi pentru cea de a doua porþiune de drum acre a cedat dupã ploile torenþiale, aºa încât Valea Jiului sã nu se închidã complet din punct de vedere al circulaþiei auto. Car men COSMAN-PREDA aratã în document. Suma totalã alocatã pentru despãgubirea proprietarilor ce vor fi expropriaþi se ridicã la valoarea de 35.893 de lei. Sumele individuale estimate de cãtre expropriator, aferente despãgubirilor pentru imobilele proprietate privatã situate pe amplasamentul suplimentar al lucrãrii de utilitate se alocã de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru Departamentul pentru Proiecte de Infrastructurã ºi Investiþii Strãine. Monika BACIU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August 2014

Din preot apreciat de enoriaºi a ajuns ºofer de TIR pe ºosele europene

nu fãceau bine nimãnui. Dar ºi în semn de protest, spunem noi ceea ce nu s-a rostit... Doar cã petrilenii regretã plecarea sa, pentru cã de multe ori le-a cãlcat casele pentru a le asculta necazurile ºi pentru a le întãri credinþa în Dumnezeu ºi Bisericã, a încurajat mulþi tineri foarte bolnavi îndrumându-le paºii ºi arãtându-le tainele

Pantelimon Tetileanu Printre enoriaºtii de la Petrila existã de ceva vreme un freamãt privind neînþelegerile dintre doi fraþi preoþi, care au slujit prin rotaþie la Lonea ºi Petrila. Este vorba de Leon Gheorghe Tetileanu ºi Pantelimon Tetileanu, doi oameni cu firi diferite ºi abordãri diferite în slujba mijlocirii dintre divinitate ºi credincioºi. Pãrintele Leon Tetileanu este sobru, exigent ºi aspru, iar Pantelimon- un om deschis, mereu cu zâmbetul pe buze, care atrãgea cu uºurinþã în jurul sãu copii, tineri ºi bãtrâni. De la enoriaºi ºi apropiaþi ai acestora ºtiam cã existã o rãcealã între cei doi fraþi, dar acest lucru nu este singular în lume. Pânã zilele trecute, când am aflat cã Pantelimon Tetileanu a lãsat haina preoþeascã ºi a devenit ºofer de tir ºi strãbate Europa, în urma unor neînþelegeri care nu au lãsat loc de ”convieþuire” a celor doi la aceeaºi parohie. Ba, unii enoriaºi au spus cã cei doi chiar s-au bãtut în bisericã, lucru infirmat apoi de unul dintre cei doi fraþi.

Leon Gheorghe Tetileanu

În primãvara acestui an, am rãmas surprinºi sã-l gãsim pe pr. Pantelimon Tetileanu slujind la o Bisericã din centrul Petroºaniului, apoi în Colonia Petroºani. Întrebând în stânga ºi în dreapta, am aflat cã aceleaºi neînþelegeri între fraþi l-au fãcut sã pe Pantelimon Tetileanu sã evite tensiunile care

ortodoxiei, care le dã putere sã înfrunte încercãrile grele ale vieþii. Cunoºtea necazurile ºi bucuriile oamenilor, iar casele acestora rãsunau de colindele grupului de copii ºi tineri în fruntea cãrora se afla preotul, la sãrbãtorile de iarnã. ”Eu sunt plecatã în

Anglia de mai mulþi ani ºi am o boalã parºivã ºi uneori obosesc în a o þine sub control. Atunci mã îndrept ºi mai mult cãtre Bisericã, cãtre preoþi cu har pentru a-mi recãpãta forþa. Când am venit pe acasã, aici la Petrila, am dat peste pãrintele Octavian Tetileanu. Am stat de vorbã de-a lungul anilor cu mulþi preoþi, dar preotul acesta este cum mulþi dintre tineri probabil cã-ºi doresc. M-am spovedit, iar spusele

sale au fost ale unui om cu mintea deschisã, care nu impune, ci spusele lui te pun pe gânduri. Practic este un preot al timpurilor acestora, cu atitudinea unui optimist care se simte cã cã e plin de credinþã ºi nu trebuie s-o spunã sau o impunã prin veºmântul pe care îl poartã. Este singurul pãrinte de la care am plecat cu convingerea cã Dumnezeu mã iubeºte necondiþionat ºi cã eu trebuie sã nu-L dezamãgesc prin

îndioalã sau obosealã de om slab” – a declarat Maria Stevens, 30 de ani, din Petroºani. De actualul preot de la Biserica ”Sf. Gheorghe” din Petrila, Leon Gheorghe Tetileanu, prin seriozitatea sa, ce pare a semãna cu a unui om introvertit, care nu te lasã sã ajungi uºor la inima sa, enoriaºii au o rezervã. ”Parcã þi-e greu sã i te adresezi, deºi este un preot cãruia nu ai ce sã-i reproºezi ºi face totul ca la carte în Bisericã” – spune Laura B., 42 de ani, din Petrila. Chestie de gust, spun cei care nu-i cunosc personal pe nici unul dintre cei doi fraþi dincolo de slujba de duminicã. De pe site-ul Bisericii Sf. Gheorghe, din Petrila, am preluat douã numere de telefon, unul de Gorj ºi un mobil. La telefonul mobil a rãspuns chiar preotul Pantelimon Tetileanu, care se afla în trafic prin Germania la volanul unui TIR. ”Sunt în Germania, pe TIR, la muncã. Aici sunt respectat ºi apreciat, ºtiþi cã eu mã înþeleg bine cu oamenii, în

Muzeului Mineritului, 53 de ani n ziua de 4 august se vor împlini 53 de ani de Îla data la care a fost înfi-

inþat Muzeul Mineritului din Petroºani, în baza unei decizii a Sfatului Popular al Regiunii Hunedoara, ce purta numãrul 750 ºi era datatã 4 august 1961. Primul sediu al muzeului a fost pe strada Ion Creangã, nr. 1, într-o casã amplasatã în zona

general. Nuuu, cum sã ne batem?!! Sunt doar niºte neînþelegeri între noi, care probabil s-au acumulat... Fratele meu a fost pe primul post, acolo, iar eu pe al doilea... În ultima vreme au fost întârzieri la plata salariului de pânã la ºase luni. Vorbesc de partea de salariu cuvenitã de la parohie. Am ºi eu familie ºi probleme ca orice

om ºi a refuzat sã mã plãteascã. În plus îmi tãia toate veniturile prin Bisericã. Apoi munca mea cu copii mi-a desfiinþat-o. Când a venit mi i-a alungat pe toþi ºi ºtiþi cã aveam tineri ºi copii în cor ºi bãieþi voluntari la ajutor în altar. Ce a fost mai dureros este faptul cã a fãcut înaintãri nereale (reclamaþii de la oameni –n.n.), iar cei ce ºi-au exprimat o opinie în favoarea mea au avut probleme. În parohie am 15 ani

actualului Parc Central. Cea dintâi expoziþie organizatã de noua instituþie de culturã a fost dedicatã Revoluþiei Cubaneze ºi a fost gãzduitã de

vechime, din care la Petrila 10. Am o convocare de la Episcopie pentru a mã judeca pentru tot ce s-a întâmplat” – a precizat pr. Octavian Tetileanu. Despre activitãþile sale cu tinerii, presa a consemnat cu speranþa cã ºi alþii îi vor urma exemplul. http://cronicavj.ro/wp/?p=10644 Cum situaþia este una delicatã fiind vorba de doi fraþi, nici nu ºtii cum sã reacþionezi, tu autoritate. ªtiind cã

una dintre sãlile fostului Teatru de Stat din cartierul Colonie. Anul 1966 aduce mutarea muzeului în sediul în care îºi desfãºoarã ºi în prezent activitatea, într-o clãdire care iniþial servise ca locuinþã de serviciu pentru conducãtorii fostei Societãþi Anonime a Cãrbunelui Petroºani. În primele 7 luni ale acestui an 970 de vizitatori, din þarã sau strãinãtate, au trecut pragul singurului muzeu cu acest profil din România. M. NISTOR

punem Episcopia Devei ºi Hunedoarei într-o situaþie neplãcutã, am sunat totuºi pentru a ne da un punct de vedere. Doar cã pr. Mircea Mihuleþ nu mai este purtãtor de cuvânt al Episcopiei ºi ne-a direcþionat spre consilierul juridic, pr. Gabriel Miricescu, dar acesta este în concediu de odihnã. Am sperat la o ”soluþie viabilã” din partea secretariatului Episcopiei, dar ni s-a spus cã doar consilierul juridic, acelaºi pr. Gabriel Miricescu, ne poate da relaþii. Ca

urmare, când se va întoarce din concediu vom publica ºi punctul de vedere al Episcopiei Devei ºi Hunedoarei în cazul fraþilor Tetileanu, de la Petrila. De precizat cã Octavian Tetileanu a înfiinþat un ONG – Asociaþia pentru Educaþie Nonformalã ºi Informaþie pentru copii ºi tineri, cu care a atras fonduri europene, ultimul proiect fiind desfãºurat ºi în Turcia. Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August 2014

Din preot apreciat de enoriaºi a ajuns ºofer de TIR pe ºosele europene

Leon Gheorghe Tetileanu

Muzeului Mineritului, 53 de ani n ziua de 4 august se vor împlini 53 de ani de Îla data la care a fost înfi-

actualului Parc Central. Cea dintâi expoziþie organizatã de noua instituþie de culturã a fost dedicatã Revoluþiei Cubaneze ºi a fost gãzduitã de

10 Minerit u stat în greva foamei A câteva ore, dar au

renunþat. Mai mulþi lideri de sindicat au ales miercuri sã intre în greva foamei din cauza problemelor de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. O parte dintre acestea au fost rezolvate, astfel liderii ortacilor au întrerupt protestul. O solicitare mai au aceºtia ºi anume demisia conducerii CEH. “Cele patru puncte pe care le-am solicitat ieri au fost rezolvate ºi anume adaosul salarial pentru Ziua Minerului a fost stabilit în cuantum de 350 de lei tichete cadou, salariile ºefilor vor fi rezolvate astãzi unde voi solicita o diminuare a domnilor directori cãrora le cer demisia ºi anume, directorului

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August2014

Protest încheiat, demisii nescrise

Economic Maria Ciobanu care ar trebui sã plece de la Complexul Energetic pentru cã nu a adus niciun aport Complexului Energetic doar ne-a dezinformat ºi ne-a minþit, domnului director general adjunct Nicolae Drãgoi care astãzi ar fi trebuit sã fie în salã sã ne dea explicaþii vizavi de acele salarii

Cãrbunele de Valea Jiului creºte costurile energiei

nergia produsã de E Complexul Energetic Hunedoara nu este com-

petitivã pe piaþa de profil ºi asta din cauza costurilor foare mari de producþie. În partea de minerit nu s-au mai fãcut de multã vreme investiþii, iar rezultatul se simte. Se poate spune cã CEH se bate pe piaþa de energie cu Complexul Energetic Oltenia, care este, de asemenea, un producãtor de energie electricã pe bazã de cãrbune. Numai cã, vorbind despre produsul finit,

nesimþite ºi vizavi de viitorul Complexului Energetic ºi directorului general Giugiu Vasile. Giurgiu Vasile împreunã cu Nicolae Drãgoi sunt doi pensionari care încaseazã acele sume prezetnatte mari în condiþiile în care dumnealor doresc sã facã o reducere a programului de lucrula 4 zile unde membrii de sindicat nu sunt de

CEH nu este, cel puþin la ora actualã, competitiv pe piaþã. Iar de vinã sunt costurile de exploatare foarte mari ale huilei energetice. „Cele douã termocentrale, Mintia ºi Paroºeni, preiau cãrbunele la unitãþile miniere viabile. Într-adevãr costurile cu exploatarea sunt de aproximativ trei ori mai mari decât costurile lignitului extras din carierele din zona Olteniei. Costurile noastre sunt de trei ori mai mari în momentul de faþã comparatic cu Complexul Energetic Oltenia”, a recunoscut Aurel Niculesu, directorul general al CEH. Niculescu subliniazã cã la acest lucru s-a ajuns pe fondul lipsei investiþiilor în zona exploatãrilor miniere

acord ºi nu vor fi de acord niciodatã ºi am fãcut un calcul cã dacã cei doi vor pleca cu toatã structura de conducere la nivel CEH atunci astea sunt economiiile fiindcã la 287 de mii pierderile care au fost aprobate în actualul buget ºi cu pierderile care sunt la ora actualã 94 eu consider cã ei nu fãcut altceva decât ne-au luat banii din Complexul Energetic, noi am trudit, am muncit ºi ne-am certat ºi eu au stat pe un brut de 200 ºi de milioane (lei vechi-n.r.), spun eu destul de mare în condiþiile în care lumea din minerit ºi din energie nu reuºeºte sã îºi trãiascã ziua de mâine la datoriile care sunt. Aº mai dori sã spun cã la punctul trei dumnealor fac o discriminare enbormã la salariaþii pe care ar tre-

din ultimii ani, care se resimte în costul de exploatare. Niculescu spune, însã, cã, odatã cu investiþiile de la Termocentralele Paroºeni ºi Mintia, coroborat cu programul investiþional ce vizeazã exploatãrile miniere, va rezola problema competitivitãþii pe piaþa e energie, dar asta doar în urmãtorii 2 -3 ani. Car men COSMAN-PREDA

bui sã îi reprezinte cu demnitate fiindcã mie mi se pare ca anormal ca un director general, ca un inginer sã facã discriminare atât de mare la un alt inginer care în teritoriu munceºte, el dã doar ordine ºi primeºte variantele pe care le doreºte”, a declarat Ioan Ciubotaru, lider de sindicat Mina Vulcan. Ioan Ciubotaru, cel care a iniþiat aceastã grevã cere demisia conducerii Complexului Energetic Hunedoara. Acesta este de pãrere cã astfel s-ar face economii. “Sper cã îºi vor da demisia de onoare, în special cei trei directori care i-am spus, director comercial Giurgiu ar trebui sã spunã cã pleacã pe partea socialã ºi sã meargã la pensie pentru cã are un venit sigur garantat de statul român, Nicolae Drãgoi, la fel, are un venit minim

garantat fiind ºi el pensionabil, dar domnul Nicolae Drãgoi face amestec pe lege. Nu este nici militar, nici în Poliþia Românã, ºtiu cã este miner ºi în legea pensiilor se spune cã dacã are un procent de 50% înseamnã pensionar, dar la vremurile care trãim ar trbeui sã dãm dovadã cã mai suntem oameni printre noi ºi ar trbeui sã le mulþumim celor care mulþumesc pentru noi. Dacã luãm domnul director Drãgoi, Giurgiu ºi doamna director economic ºi ceilalþi pe care nu îi cunosc ar trebui sã vinã sã mulþumeascã cã de acolo ar fi pierderile ºi toþi ne-am regãsi cu o activitate în condiþii normale de lucru, adicã 5 din 5 zile”, a mai spus sursa citatã. Salariile celor din structura de conducere a Complexului Energetic Hunedoara sunt de ordinul zecilor de mii de lei. Monika BACIU

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Minerit 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August 2014

Minerii îºi cumpãrã ºi banalelele cuie, iar directorii lor încaseazã lunar sute de milioane

n timp ce minerii nu au cu ce lucra ºi sunt nevoiþi sã îºi cumpere materaielele, ºefii lor pleacã acasã cu „salarii nesimþit de mari” ºi se lãfãie în maºini scumpe cumpãrate din banii complexului. Asta susþin reprezentanþii Sindicatului Muntele care au cerut, din nou, în cadrul unei conferinþe de presã, demisia întregii conduceri a Complexului Energetic Hunedoara. Cer demisia întregii conduceri a Complexului Energetic Hunedoara pe care o acuzã de situaþia în care se aflã acum mineritul din Valea Jiului. Din cauza aprovizionãrii deficitare, minerii au ajuns sã îºi cumpere unele materiale de care au nevoie în subteran. ªi, în acelaºi timp, spun liderii minerilor, ºefii din administraþie încaseazã salarii „nesimþite” ºi nu renuþã la parcul auto impresionant. Liderul de la Mina Vulcan, Ion Ciubotaru, vorbeºte de salarii brute de peste 200 de milioane de lei cu care ar fi retribuiþi ºefii din fruntea CEH,

complex cu mari datorii ºi pierderi.

er reducerea salariilor pentru ºefi Tocmai din cauza discrepanþelor extrem de mari, liderii Sindicatului Muntele au decis, joi, sã cearã reducerea salariilor pentru directorii CEH. Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele spune cã abia acum au avut acces la toate datele ºi din acest motiv vorbesc doar în acest moment despre salariile directorilor. „Au existat douã grile de salarizare, pe cele douã contracte colective de muncã (n.r. mineri ºi energeticieni), una la care am avut acces – pe Divizia Minierã, unde salariul

maxim a fost de 4.800 de lei, iar în zona de energie într-adevãr salarile au fost mult mai mari, ajungând la 10.000 de lei. Acele salarii nefiind publice, ne-au ºocat ºi pe noi când le-am aflat, dar este un lucru la care lucrãm”, a explicat Nica. El spune cã trebuie fãcutã o medie a salariilor dintre cele douã pãrþi, minerit ºi energie, iar grila de salarizare va fi cuprinsã într-o anexã la CCM.

inerii nu au cu ce lucra

ªi, în timp ce ºefii din administraþia CEH încaseazã salarii extrem de mari, minerii sunt nevoiþi sã îºi cumpere materialele cu care trebuie sã lucreze. „Noi în minã nu maia vem nici

lucrurile de bazã. Oamenii au ajuns sã îºi cumpere cuie, lanþuri de drujbã, furtunele de perforat, vidiile ºi alte obiecte care sunt necesare în activitatea de exracþie. La un salariu maximal de 2200 de lei, nu ne putem compara cu salariul unui director general de un miliarde de lei (n.r. anual)”, a precizat Ion Ciubotaru. În plus, Petre Nica, a declarat cã problemele vin ºi din trecut: „Toate cele patru exploatãri miniere au intrat în acest proces de fuziune dezbrãcate de to ce înseamnã utilaj, piese de schimb pentru cã în perioada de dinainte de fuziune, neavând acces la subvenþie, a trebuit sã trãim doar din resurse proprii. Nu au existat bani pentru investiþii. Zi de zi la exploatãrile miniere

s-a tot redus”. Sincopele din aprovizionare, mai spun reprezentanþii sindicatului Muntele, vin ºi din cauza faptului cã se pierde timp preþios prin plimbarea hârtiilor între Petroºani ºi Mintia, unde este directorul comercial. „Dupã fuziune, toatã activitatea comercialã a acestui complex a fost preluatã de cptre Mintia, de cãtre directorul comercial cãruia i-am cerut în scris demisia, pentru cã activitatea comercialã a fost dusã într-o zonã a tranzitului de hârtii”, a mai spus Nica. Liderii Sindicatului Muntele au organizat, joi, o conferinþã de presã, pentru a prezenta Contractul Colectiv de Muncã ce va fi înregistrat, vineri, la ITM. Este primul contract comun pentru mineri ºi energeticieni, iar sindicaliºtii îl considerã un contract bun, þinând cont ºi de veniturile CEH. Car men COSMAN-PREDA

Primele minerilor de la CEH, mai mici faþã de ale celor de la SNÎMVJ

rime pentru minerii viabili. P Ortacii de la Divizia

Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara vor primi de ziua meseriei tichete cadou. Valoarea acestora a fost negociatã de Sindicatul Muntele ºi administraþia CEH. “Având în vedere faptul cã astãzi încã lucrãm pe prevederile vechiului contract colectiv de muncã am negociat un adaos salarial sub formã de

tichete cadou pentru cei care lucreazã în cadrul sucursalei Divizia Minierã în cuantum de 350 de lei brut”, a declarat petre

Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Tot legat de prime de ziua meseriei au existat discuþii din partea energeticie-

nilor. Aceºtia sãrbãtoresc ziua energeticianului în data de 20 iulie, iar abia în aceste zile au intrat în posesia adaosurilor salariale. “Ei au luat prima pentru cã ziua colegilor a fost în data de 20 iulei, existã un protocol încheiat de reprezentantul nostru Cristian Iºtoc la nivel de sindicat Muntele, este mandatat pentru acest lucru ºi cele douã organizaþii sindicale constituite la nivelul termocentralelor”, a mai spus sursa citatã. Anul acesta,

primele de ziua meseriei au diferit în rândul minerilor ºi al energeticienilor de la CEH pe motiv cã încã se lucreazã pe vechiul contract colectiv de muncã. Mai mult decât atât, minerii de

lºa CEH primesc bonificaþii în sumã mai micã faþã de colegii lor de la Societatea Naþionalã de Închideri, unde cuantumul adaosurilor este de 400 de lei. Monika BACIU

12 Actualitate zile Î1977,naleprimele lui august în Valea

Jiului are loc o miºcare spontanã de revoltã a minerilor din zonã. Aceºtia sunt nemulþumiþi de aprovizionarea minimã, de muncã prelungitã peste program (inclusiv duminicile lucrînduse), de indiferenþa regimului comunist faþã de situaþia de mizerie în care trãiau. Punctul nodal îl reprezenta însã înaintarea limitei de pensionare a minerilor, aºa cum era aceastã stipulatã printr-o nouã lege emisã de autoritãþile comuniste.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August2014

Greva minerilor din Valea Jiului, 1977

Înainte de declanºarea grevei ori chiar ºi în timpul ei, unii mineri lanseazã iniþiativa ca un grup reprezentativ din zona sã plece la Bucureºti pentru a discuta cu liderii comuniºti ºi a încerca sã rezolve problema, dar se renunþa repede la aceastã ipotezã. Probabil fiindcã minerii conºtientizeazã cã trebuie sã rãmînã uniþi ºi cã orice fel de

autodispersare le-ar fi fatalã. Înainte de declanºarea grevei sau chiar în momentele prime ale acesteia, atunci cînd au fost obstrucþionaþi de ºefii de sectoare, minerii i-au agresat verbal ori chiar fizic pe unii dintre aceºtia.

cu Î ntîlnirea Ceauºescu

La întîlnirea cu Ceauºescu, numãrul minerilor se dubleazã

Luna Iulie Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã de pui a la greq Ruladã din cotlet cu spanac ºi brînzã feta/Salatã indianã cu orez ºi ºniþel de pui pane Salatã & Desert Marþi Ciorbe de periºoare/Supã cremã de roºii Ceafã la grãtar cu cartofi aurii/Spaghete cu mazãre, bacon crocant ºi parmezan Salatã & Desert Miercuri Supã chili con carne (picant)/ Supã de broccoli cu ºuncã ªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu trei feluri de brînzã Salatã & Desert Joi Ciorbã de burtã/Supã de pui Ficãþei de pui cu cartofi piure/Pui marocan cu salsa de porumb Salatã & Desert Vineri Ciorbã de fasole cu afumãturã/Supa gulaº de viþel Mozzarella pane în crustã de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Piept de pui cu Cremã de brînzã ºi cartofi în crustã de muºtar Salatã &Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

faþã de cei veniþi sã discute cu Ilie Verdeþ. Deºi cifra cea mai cunoscutã este aceea de 35.000 de mineri, unele surse indica 40.000 de mineri (din cei 90.000 de mineri care lucrau la minele din zonã), între care, adevãrat, nu toþi veniserã propriu-zis ca sã dialogheze cu ºeful statului, ci, cã întotdeauna în astfel de situaþii, unii veniserã din curiozitate ori purtaþi de val, ca sã nu fie altfel decît ceilalþi mineri. Cei 35.000 de mineri alcãtuiau o "mulþime psihologicã" ºi un "suflet colectiv" (ca sã folosesc cîþiva din termenii consacraþi de Gustave Le Bon în lucrarea sa de referinþã Psihologia mulþimilor). Probabil cã ei erau, mãcar parþial, ºi o "mulþime eroicã" (în schimb, în 14-15 iunie 1990, cu prilejul celei mai violente mineriade din postcomunism, în care minerii - alþii decît cei din 1977 - au maltratat studenþi ºi, în general, pe oricine era bãnuit a fi intelectual, aceºtia s-au dovedit a fi o "mulþime criminalã"). La sosirea lui Ceauºescu, deºi atmosfera era incendiara, au existat totuºi voci care au strigat "Ceauºescu ºi minerii", probabil cã o formã de captatio benevolentiae faþã de preºedintele þãrii. Dar s-a strigat ºi "Lupeni '29!", ca un fel de legitimare a grevei din 1977 printr-o altã miºcare, greva din 1929, care fusese mitizatã de comuniºti. Constantin Dobre citeºte doleanþele greviºtilor în faþa lui Ceauºescu, prezentînd 26 de puncte reven-

dicative legate de programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuinþe, investiþii. Intervenþia lui Ceauºescu a durat 5 ore (alte surse indica 7 ore), timp în care el a încercat sã explice politica PCR, apelînd, previzibil, la demagogia specificã. Discursul sau a fost secondat de un zumzet general, de proteste ºi vociferãri, iar în cazurile de surescitare nervoasã, chiar de huiduieli, fluierãturi ori de scandarea "Jos Ceauºescu!". ªeful statului a fost ºicanat sonor, întrucît el refuza sã soluþioneze mai ales cererea cã programul de lucru sã fie de 6 ore. Ceauºescu nu a vrut de fapt sã înþeleagã ce se petrecea, faptul cã greva reprezenta o rupturã între Partid ºi muncitori (fapt fãrã precedent, în România comunistã, la o asemenea anvergurã numericã de protestatari). "Liniºtiþi-vã ºi reluaþi-vã lucrul", îi sfãtuieºte Ceauºescu pe mineri. Epuizat de discursul sãu calp ºi de atmosfera tensionatã în care nu se simþea în siguranþã, atunci cînd pãrãseºte platforma de unde le vorbise greviºtilor, Ceauºescu are chiar un moment de slãbiciune fizicã, sprijinindu-se de unul

din oamenii sãi, ca un bolnav. În timpul grevei s-a strigat însã ºi "Jos burghezia proletarã!", aceasta scandare avîndu-ºi rostul ei. Greviºtii protestau împotriva funcþionãrimii comuniste, care administra Valea Jiului ºi care profita cvasi"vampiric" de muncã epuizantã a minerilor. Minerii intuiau astfel existenþa unei nomenclaturi birocratice (pe lîngã cea politica ºi represiva reprezentatã de PCR ºi de Securitate), care era un alt factor de insatisfacþie în ceea ce-i privea: funcþionãrimea respectivã (fãrã nici un risc de viaþã) beneficia financiar, în detrimentul salariilor cuvenite minerilor. Prin lozinca "Jos burghezia proletarã!", chiar dacã naiv, minerii din Valea Jiului ironizau comunismul prin chiar una din formulele demagogice ºi cliºeele acestuia, anume, criticã împotriva burgheziei. Sensul era acela cã regimul comunist devenise el însuºi un stat în care capitalismul continua sã funcþioneze, dar în folosul unei nomenclaturi comuniste clar delimitate.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August2014

epresiunea

Mãsurile de reprimare au îmbrãcat diferite forme. Dupã discursul lui Constantin Dobre, greviºtii au conºtientizat focalizarea organelor de represiune pe figurã unui lider: de aceea, minerii i-au pãzit locuinþã, ca sã nu fie arestat. Dobre avea sã aibã însã un cu totul alt destin decît cel de care se temea improvizatã sã garda "pretorianã". Organele au apelat mai întîi la recunoaºterea minerilor: unii ingineri ºi ºefi de sectoare au fost chemaþi la Securitate pentru a recunoaºte portrete ale greviºtilor (fotografiaþi clandestin). Toþi greviºtii care erau membri de partid au fost sancþionaþi ori chiar excluºi din PCR. O parte dintre mineri au fost trimiºi în judeþele de origine, printr-o formã "suavã" de deportare. Unii au fost chemaþi în instanþã (întrucît fuseserã consideraþi activ-violenþi în timpul grevei) ºi condamnaþi. Condamnãrile au vizat între 2 ºi 5 ani de închisoare prin munca corecþionalã, pentru infracþiunea de tulburare a ordinii publice ºi ultraj contra bunelor moravuri.

pãlarea creierului

Propaganda comunistã a început sã acþioneze masiv ºi fãþiº în regiune, pentru a contracara orice altã posibilã revoltã. Ideea era sã li se inculce minerilor din nou noþiunea de "clasã muncitoare avansatã", aliata a PCR. Au sporit, astfel, lecþiile de ideologie obligatorii. În acelaºi timp, diverse instituþii de psihologie din Bucureºti, subordonate autoritãþilor ºi la comanda acestora, au fãcut teste ºi sondaje în Valea Jiului. Despre liderul minerilor (deºi au existat mai multe figuri de lideri ad-hoc), Constantin Dobre, cel care a citit lista de revendicãri a minerilor în faþa lui Ceauºescu, au circulat mai multe vari-

ante legate de viaþã sa dupã august 1977. Cu siguranþã cã Securitatea l-a ameninþat pe Dobre cu suprimarea familiei, iar liderul minerilor a cedat în faþa acestui ºantaj. Dacã lucrurile au stat într-adevãr astfel, atunci cazul Dobre este emblematic pentru acþiunea de spãlare a creierului care a izbutit,

termenul "rãscoalã" spune mult despre mentalitatea organului de represiune ºi a autoritãþilor comuniste; era o rãscoalã a unei clase sociale pînã atunci presupusã a fi aliata PCR. Iniþial, greva minerilor nu a fost o miºcare anticomunistã ºi nici mãcar anticeauºista, ci o

la nivelul maselor, în România comunistã.

revoltã de ordin economic ºi sindical, o revoltã spontanã legatã de nouã lege a pensionarii care îi persecuta pe mineri. Miºcarea nu a avut, deci, la început un caracter politic, ci unul socio-economic: nu era criticat comunismul ori ceausismul, ci condiþiile grele de muncã ºi viaþa. Dar, dupã sechestrarea autoritãþilor comuniste de cãtre protestatari, greva a început sã primeascã ºi un caracter politic. Apoi, urmãrile grevei, respectiv represiunea împotriva minerilor coordonatã de Securitate, pledeazã pentru caracterul politic ulterior al miºcãrii de protest. Greva din Valea Jiului a fost, de aceea, un protest colectiv spontan, dar cu miza politica ulterioarã, care a contestat conducerea comunistã a vremii ºi, în ultimã instanþã, chiar comunismul.

ensul miºcãrii din Valea Jiului

Pe bunã dreptate, liderii comuniºti s-au temut cã miºcarea din Valea Jiului sã nu primeascã coloraturã unui "Gdansk polonez" (Barbu, Chirvase, p. 25), dat fiind faptul cã miºcãrile anticomuniste muncitoreºti din Polonia fãcuserã cariera ºi risipiserã mitul unitãþii dintre Partidul Comunist ºi clasã muncitoare. Sensul grevei din Valea Jiului a devenit limpede însã mai ales cã un fel de "exerciþiu democratic" într-o þarã dominatã de totalitarismul comunist. Pe platforma de la Lupeni, timp de aproape trei zile, minerii ºi-au rostit revendicãrile ºi protestele la microfon, au vorbit liber, au lãsat orice protestatar sã intervinã, fãrã nici un fel de cenzurã Anchetatorii minerilor arestaþi au perceput greva cã pe o "rãscoalã", aceasta fiind numitã adesea astfel în timpul interogatoriilor;

n loc de încheiere

Alin Rus (Valea Jiului - o capcanã istoricã. Studiu de antropologie culturalã) analizeazã miti-

zarea ºi demitizarea minerilor de-a lungul timpului, în România, în funcþie de regimurile ideologice care i-au folosit (de la comuniºti la politicienii din postcomunism, care au fost eminentele cenuºii ale mineriadelor). Din studiul lui Rus reiese cã minerul este proiectat ºi se autoproiecteaza prin intermediul unei masculinitãþi puternice ºi orgolioase, care a fost speculata de diferite regimuri ideologice. Comunismul în prima sa faza a construit din miner un "proletar arhetipal", un "vîrf de lance al proletariatului", un "om nou". Minerii au acceptat aceastã mitizare care le conferea o aurã simbolicã. Lecþia sovieticului Alexei Stahanov - care a extras într-o singurã noapte 102 tone de cãrbune - a fost, de aceea, învãþatã cu aplomb. Implantarea fals vocaþionala a ideii de om nou a prins mai cu seamã în spaþiile monoindustriale, aºa

cum era Valea Jiului. Discursul comunist pãrea veridic. Condiþiile care au dus însã la declanºarea grevei din Valea Jiului, în august 1977, le-au demonstrat minerilor discrepanþã dintre discurs ºi realitatea de facto a comunismului. Reacþia lor a fost, de aceea, agresivã. Dupã stingerea grevei ºi dupã repercusiunile care au urmat, Ceauºescu a þinut în mod aparte sã pozeze în "miner de onoare al þãrii" sau în lider naþional, înconjurat de securiºti travestiþi în mineri vestimentati adecvat. ªocul sãu fusese real, Ceauºescu fiind luat prin surprindere de faptul ca reprezentanþii prin excelenþã ai omului nou se revoltau împotriva sistemului care îi crease în eprubetã. Iconografia minerului model se prãbuºise. Tocmai de aceea, greviºtii din Valea Jiului au fost timoraþi ºi terorizaþi, pentru cã fãcuserã sã se prãbuºeascã un

Actualitate 13

mit nu doar pentru ei înºiºi (ºi pentru alte incarnãri ale "omului nou"), ci ºi pentru preºedintele statului român comunist.

N.A.: Pentru sinteza de faþã am consultat urmãtoarele lucrãri: Mihai Barbu, Gheorghe Chirvase (coord.), Dupã 20 de ani sau Lupeni '77-Lupeni '97, prefaþa de Emil Constantinescu, Petroºani, cotidianul Matinal & Editura Cameleonul, 1997; Dennis Deletant, România sub regimul comunist, în româneºte de Delia Razdolescu, Bucureºti, Fundaþia Academia Civicã, 1997; "Scrisoarea a 22 de mineri romani", publicatã în ziarul Liberation, 12 octombrie 1977; Alin Rus, Valea Jiului - o capcanã istoricã. Studiu de antropologie culturalã, Editura Realitatea româneascã, 2003. Sursa Revista 22 Articol scris de Ruxandra CESEREANU

14 Program & Horoscop

10:00 Nimic prea bun pentru un cowboy 10:50 Discover România 11:00 Teleshopping 11:30 Politicã ºi delicateþuri 12:30 Lumea ºi noi 13:00 Beneficiar România 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Documentar TVR 1 16:55 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 17:35 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:15 Calãtorie printre gusturi 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 România.ro

10:00 Teleshopping 10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii 12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 15:00 O altã perspectivã 17:00 Walker, poliþist texan 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Cãsãtorie din prima 22:30 Trãsniþii 23:00 Haos

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 România, acum 20:00 ªtirile B1 21:00 Bunã seara, România 22:30 Actualitatea româneascã

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August 2014

10:00 10:50 11:10 meu 13:00 14:00 meu 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30

10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 15:00 16:00 17:30 18:00 18:30

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

În gura presei Teleshopping Mireasã pentru fiul Observator Mireasã pentru fiul Observator Acces direct Observator Observator special Vedete la apã

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Pastila Vouã Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Pastila Vouã Baronii Copii contra pãrinþi Specialiºti în sãnãtate Am ales sã fiu român ªtiri Naþional TV

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Clubul nevestelor pãrãsite 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Debut la Hollywood 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Minciuni adevãrate

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Nuntã cu surprize 16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere 22:15 O iubire de-o varã

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Petrolul Viktoria Plzen 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Petrolul Viktoria Plzen 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal Club 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

21 martie *** 20 aprilie Aveþi reuºite pe plan profesional, dar cu preþul unor ore de muncã suplimentare. Atenþie la un coleg de serviciu! Invidios pe succesul dumneavoastrã, încearcã sã vã atragã într-o ceartã.

21 aprile *** 21 mai S-ar putea sã aveþi discuþii dure cu o femeie, din cauza unor probleme de naturã financiarã. Se pare cã persoana respectivã întârzie sã-ºi achite o datorie. În partea a doua a zilei sunteþi predispus la probleme de sãnãtate sau chiar la accidente.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dacã plecaþi într-o cãlãtorie, fiþi prudent ºi nu vã grãbiþi! Existã riscul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie. Ar fi bine sã evitaþi întâlnirile de afaceri, pentru cã nu dispuneþi de putere de convingere ºi riscatþ sã încheiaþi tranzacþii dezavantajoase.

Dimineaþa, un grup de prieteni vã invitã într-o excursie. Dacã acceptaþi invitaþia, s-ar putea ca relaþiile parteneriale sã se tensioneze ºi chiar sã aveþi o discuþie aprinsã.

23 iulie *** 22 august

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa aveþi ºansa sã câºtigaþi o sumã mare bani, probabil dintro moºtenire. Amânaþi întâlnirile de afaceri, pentru cã astãzi sunteþi uºor instabil din punct de vedere emoþional. S-ar putea sã aveþi dificultãþi de concentrare.

Aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante în viaþa dumneavoastrã, mai ales pe plan sentimental. Sunt favorizate întâlnirile cu persoane importante, relaþiile de prietenie ºi de parteneriat.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Parcurgeþi o perioadã favorabilã pe toate planurile. Aveþi ºanse de reuºitã atât pe plan financiar, cât ºi social. Relaþiile cu partenerul de viaþã sunt armonioase ºi vã bucuraþi de înþelegere în familie.

Dimineaþa, un fost coleg, cu care vã întâlniþi întâmplãtor, vã propune un nou loc de muncã. Nu vã gândiþi doar la câºtiguri, ci ºi la obligaþii. Consultaþi-vã cu partenerul de viaþã ºi nu luaþi decizii în grabã!

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Intenþionaþi sã terminaþi o lucrare începutã mai demult în casã. O rudã apropiatã vã ajuta cu bani, dar încearcã sã-ºi impunã punctul de vedere. Fiþi diplomat ºi evitaþi o ceartã!

Dimineaþa aveþi ocazia sã cumpãraþi o casã sau sã faceþi un schimb de locuinþã. Întreaga familie este de acord cu iniþiativa dumneavoastrã, mai puþin o persoanã în vârstã.

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea sã fiþi puþin descurajat de câte probleme aveþi de rezolvat. Dacã reuºiþi sã vã mobilizaþi, puteþi face schimbãri interesante în casã, pe care partenerul de viaþã le va aprecia. Fiþi atent la cheltuieli!

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Aveþi succes în toate activitãþile legate de cãmin. S-ar putea sã câºtigaþi o importantã sumã de bani, dintr-o afacere. Dupã-amiazã puteþi sã vã faceþi planuri de viitor împreunã cu partenerul de viaþã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August 2014

Sãptãmâna Mondialã a Alimentaþiei la Sân 1-7 August

n acest an, Organizaþia mondialã pentru promovarea alimentaþiei la sân are plãcerea sã anunþe sloganul „Sãptãmânii Mondiale a Alimentaþiei la Sân” pentru anul 2014 care este: ALIMENTAÞIA LA SÂN: Un punct al victoriei pentru viaþã!” Tema campaniei din acest an rãspunde ultimei numãrãtori inverse, prin afirmarea importanþei în creºterea, protecþia, promovarea ºi susþinerea alimentaþiei la sân în cadrul agendei dupã anul 2015, cu implicarea cât mai multor grupuri de oameni ºi de vârste cât mai diferite. Alimentaþia naturalã la sân ºi apoi diversificarea

corectã a alimentaþiei sugarului, pot creºte cu 20% ratele de supravieþuire ale copiilor de pânã la 5 ani. Beneficiile alimentaþiei la sân pentru copil: asigurã o creºtere fizicã ºi psihicã echilibratã, protejeazã copilul de infecþii microbiene, virotice ºi fungice ºi reduce severitatea desfãºurãrii lor, este uºor digerabil, are

Ziariºtii din Vale, în doliu

iaristul ªtefan Nemecsek ne-a pãrãsit la, doar, 58 de ani. Nãscut în 19 iunie 1956, la Vulcan, acesta a decedat în seara zilei de 30 iulie 2014, la un spital din Timiºoara, în urma unei boli incurabile. Scriitorul ºi ziaristul din Valea Jiului a fost absolvent al Institutului de Mine Petroºani, Facultatea de Maºini ºi Instalaþii Miniere, secþia subingineri seral, specializarea electromecanicã tehnologicã, promoþia 1980-1981, al Facultãþii de Ziaristicã Bucureºti dar ºi al unui masterat în filosofie-

temperaturã optimã, este steril, reduce riscul enterocolitei necrozante ºi a retinopatiei la prematuri, reduce riscul diabetului zaharat de tip I ºi tip II (mai ales alãptarea exclusivã 6 luni), reduce riscul obezitãþii ºi al hipercolesterolemiei, previne malnutriþia, reduce riscul anemiei feriprive, reduce riscul dezvoltãrii limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasã, celiachie) în copilãrie ºi a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult, reduce riscul morþii subite, reduce

riscul alergiei ºi al astmului bronºic dacã alãptarea dureazã cel puþin 4 luni, favorizeazã dezvoltarea muºchilor feþei, a dentiþiei ºi a vorbirii, asigurã o dezvoltare cerebralã, cognitivã ºi vizualã optimã, interdependenþa reciprocã prin alãptare a mamei ºi copilului, fundamenteazã legãtura mamã - copil ºi reduce tulburãrile emoþionale ºi de adaptare a copilului în adolescenþã. În conformitate cu Ordinul MS/MAI nr. 380/ 106/ 2011 privind modificarea art. 1 din anexa nr. 1 la

jurnalism la Facultatea de Ca scriitor a publicat Filosofie ºi Jurnalism 18 volume, lucrãri de Bucureºti. A lucrat la referinþã pentru judeþul unitãþile miniere Paroºeni, Hunedoara. A fost membru Vulcan ºi Livezeni, respecal Uniunii Ziariºtilor tiv Preparaþia Coroieºti ºi a Profesioniºti din România ºi fost colaborator al ziarului al Ligii Scriitorilor din „Steagul Roºu” din România-Filiala judeþului Petroºani între anii 1971 Hunedoara ºi a iniþiat la ºi 1979, fotoreporter ºi Vulcan un interesant proiect redactor la acelaºi ziar. intitulat „Premiul Cultural În martie 1990 editeazã ªtefan Nemecsek” la care au ziarul „Realitatea aderat elevi din Lupeni, Româneascã”, transformat Râmnicu Vâlcea, Deva sau mai apoi în „Curierul Vãii Turda. Jiului”, iar în octombrie M. NISTOR 1999 ziarul Colectivul cotidianului “Cronica „Zona speVãii JIului” regretã sincer decesul cialã”, cu prematur al celui apariþie contincare a fost uã pânã în prezent. În NEMECSEK ªTEFAN (58 ani) acelaºi timp, cu începere din vechi jurnalist, cu o anul 1996, a prezenþã activã în viaþa realizat emisiu- culturalã. ni TV la Televiziunea Dumnezeu sã-l primeascã în ParângÎmpãrãþia Sa! Petroºani.

În aceste momente de grea cumpãnã pricinuite de decesul atât de timpuriu al jurnalistului

NEMECSEK ªTEFAN

ne alãturãm familiei îndoliate ºi îi transmitem sincere condoleanþe! Dumnezeu sã-l ierte ºi sã-l odihneascã în pace! Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara – Mircea Ioan Moloþ

Asociaþia ziariºtilor profesioniºti din judeþul Hunedoara "INFOPRESS DEVA" aduce un ultim omagiu celui care a fost jurnalistul STEFAN NEMECSEK, director - editor al publicaþiei "Curierul Vãii Jiului", autor a numeroase lucrãri de specialitate, realizator de emisiuni TV ºi un foarte bun coleg de breaslã. Sincere condoleante familiei ! Dumnezeu sã-l ierte !

Ordinul Ministrului Sãnãtãþii si al Ministrului Administratiei ºi Internelor nr. 267/ 1253/ 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 321/ 2001, acordarea gratuitã de lapte praf pentru copii cu vârste cuprinse între 0-12 luni, care nu beneficiazã de lapte matern în judeþul Hunedoara s-a desfãºurat astfel: - în anul 2011 au fost eliberate 1264 reþete pentru lapte praf, în anul 2012 au fost eliberate 2257 reþete pentru lapte praf, în anul 2013 au fost eliberate 2522 reþete pentru lapte praf, iar în anul 2014 Semestrul I au fost eliberate 1410 reþete pentru lapte praf Protejarea, promovarea ºi susþinerea alimentaþiei la sân este un scop vital.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August 2014

Turism eco pe crestele Retezatului P

romovarea turismului, prin metode eco. La sfîrºitul acestei sptãmâni în Retezatul Mic va avea loc un eveniment dedicat iubitorilor de naturã. Drumeþii Montane s-a nãscut din dorinþa de a promova ºi populariza turismului sportiv ca modalitate eco de petrecere a timpului liber, îmbunãtãþirea cunoºtinþelor participanþilor la activitãþi despre biodiversitate printro formã ludica - parcurgerea unor trasee turistice / poteci interpretative din masivul Retezatul Mic. Monika BACIU Competitorii vor putea astfel sã îºi dezvolte abilitãþile de orientare pe tot parcursul traseului. Organizatorii au în vedere atragerea unui numãr de peste 300 persoane la activitãþile ce se vor organiza în natura ºi diseminarea mesajului cãtre un public þintã de peste 500.000 persoane, pasionate de activitãþi montane. Complexul Turistic Cheile Butii, situat la o altitudine de aproximativ 900m, în apropierea Cheilor Butii ºi a drumului naþional 66A este aºezat la Poarta Sudicã de intrare în Parcul Naþional Retezat, rezervaþie naturalã a biosferei, una dintre cele mai frumoase arii protejate ale Europei. De aici se poate ajunge foarte uºor ºi la celãlalt punct sudic de acces în Parcul Naþional Retezat – Campusel. Retezatul este cel mai complex ºi mai grandios masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpaþilor româneºti.

Originalitatea sã consta în existenþa unor spectaculoase creºte alpine care depãºesc 2000 de m înãlþime ºi un relief sculptural, în care s-au imprimat urmele a douã mari glaciaþii (Riss ºi Würm), fãcîndu-se remarcatã existenþa unei puternice modelari climatice, sub formã de trepte (Platforma de eroziune alpinã Borãscu, Raul ªes, Gornovita). Parcul Naþional Retezat s-a înfiinþat în anul 1935 la iniþiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grãdinii Botanice din ClujNapoca. În prezent parcul are statut de arie naturalã protejatã de interes naþional ºi internaþional, fiind recunoscut cã Rezervaþie a Biosferei din anul 1979. Prin constituirea Parcului Naþional Retezat se urmãreºte protecþia ºi conservarea unor eºantioane reprezentative pentru spaþiul biogeografic naþional, cuprinzînd elemente naturale cu valoare deosebitã sub aspect fizico-geografic, floris-

tic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic ºi peisagistic. Parcul este Rezervaþie a Biosferei ºi cuprinde o suprafaþã de 38.138 ha din Masivul Retezat-Godeanu. În interiorul sau existã douãzeci de vîrfuri de peste 2000 m ºi peste 80 de lacuri glaciare, între care Lacul Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din þarã. Parcul este renumit pentru diversitatea floristicã ºi faunistica, adãpostind aproape 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de pãsãri, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni.Parcul Naþional Retezat este masivul în care gãseºti un relief tipic glaciar, cu vai, lacuri ºi circuri glaciare, dar ºi cãlcare împînzite de chei, peºteri ºi avene; tot de aici izvorãsc multe legende ºi povesti fascinante despre flãcãi viteji, domniþe suave,

haiduci cu mila faþã de cei oropsiþi, zmei înaripaþi ºi ... dinozauri pitici. Aflatã în partea sudicã a Parcului Naþional Retezat, zona în care vom organiza activitãþile oferã o panoramã unicã asupra crestelor înalte ale Retezatului, Muntelui Oslea, Parîngului ºi Muntiilor Godeanu, zãrea deschizîndu-se pînã spre Munþii Mehedinþi. “Prin activitãþile derulate în cadrul proiectului vrem sã atragem atenþia asupra frumuseþii acestei zone, denumitã ”Retezatul Mic” ºi sã aducem în atenþia persoanelor ce practica turismul activ, a famililor ce doresc sã se bucure de naturã, un loc cu un farmec aparte, cu multiple trasee turistice, de dificultate medie, cu trasee tematice, destinate în special copiilor, cu

arii special amenajate pentru practicarea escaladei ºi a orientãrii – sportul pãdurii. Modernizarea DN 66A faciliteazã dezvoltarea turismului în aceastã zonã, fapt ce se observa prin creºterea numãrului de turiºti ce strãbat cu mijloace auto acest traseu, dar ºi prin înlesnirea accesului cãtre diverse puncte de interes. În acest context, lipsa implementãrii conceptului de educaþiei ecologicã ºi a promovãrii ariilor naturale protejate din proximitate, face ca societatea sã nu manifeste o preocupare adecvatã faþã de aceastã zonã, problemele ºi importanta sã. Odatã cu creºterea numãrului de turiºti a crescut ºi pericolul generat de turismul neadecvat, în proximitatea ºoselelor, ori pe marginea traseelor facile fiind observate uneori diverse deºeuri, aruncate de turiºti. Astfel devine necesarã o intervenþie la nivelul educaþiei cetãþenilor,

prin acþiuni în genul celor pe care le promoveazã acest proiect. Este nevoie de o schimbare în primul rînd în felul de a gîndi care sã afecteze ulterior felul de a acþiona al oaenilor”, spun organizatorii. Prin acest proiect dorim ca turiºtii ce strãbat cele douã zonã sã înþeleagã rolul pe care-l joacã în menþinerea unui mediu natural sãnãtos, pe care trebuie sã-l respecte prin evitarea ”abandonãrii” deºeurilor în aceastã zonã. De asemenea, proiectul se adreseazã turiºtilor pasionaþi de drumeþie ºi sporturi montane, pe care îi invitãm sã descopere farmecul unor trasee montane aparte, în cadrul unei competiþii bazate pe fair-play. Concursurile de orientare, escalada, raid montan ºi testarea cunoºtinþelor teoretice se vor costitui cã etapa a Campionatului de Turism Sportiv ”ªtafeta Munþilor”. ªtafeta Munþilor este competiþia de turism sportiv, organizatã la nivel naþional sau internaþional ce are drept scop crearea cadrului organizatoric ºi competiþional în vederea dezvoltãrii unor relaþii durabile, în baza principiilor eco-turisticesportive ºi mediu protective, între ONGurile de tineret, turism, sport ºi ecologie.