Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul III z Nr. 670
Cronica Vãii Jiului Joi, 7 August 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU
Niculescu a pus coroana pe CEH, urmeazã pomana
Elena Udrea despre Valea Jiului:
“Nu a fost o evoluþie” >>> PAGINA A 3-A
Petroºãnenii în legãturã online cu primarul >>> PAGINA A 4-A
Reparaþiile la DN7A, blocate de hoþii de motorinã >>> PAGINA A 5-A Înºelãciune la nivel înalt
Consiliul Judeþean a „câºtigat” la loteria vizelor >>> PAGINA A 5-A
Programul de ReorganizareRestructurare a CEH a fost retras, marþi seara, în BPJ al PSD Hunedoara >>> PAGINILE 8-9
Recunoºtinþã minerilor din citadela cãrbunelui >>> PAGINA A 10-A Elena Udrea a venit la ortaci „acasã”
Ziua minerului fãrã mineri, dar cu politicieni
T
A
urel Niculescu a pus coroana pe minerit. Ortacii din Valea Jiului au sãrbãtorit, ieri, Ziua Minerului într-o perioadã de frãmântãri sociale ºi probleme economice. Ortacii au fost divizaþi dupã ce Societatea Naþionalã a Huilei a fost împãrþitã între viabili ºi neviabili. Cei de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului au început numãrãtoarea inversã. >>> PAGINA A 11-A
>>> PAGINA A 11-A Au demarat lucrãrile la telescaunul TS3
Culoarea politicã blocheazã banii pentru Parâng
>>> PAGINA A 16-A
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 August2014
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –
Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,
Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu
Noaptea
Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL
VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila
APASERV INFORMEAZÃ
Dimineaþa
Ziua
Seara
Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Editor coordonator:
Vu l c a n
Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,
Desktop publishing:
Lupeni
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.
Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 August 2014
Elena Udrea despre Valea Jiului: “Nu a fost o evoluþie” alea Jiului a rãmas neschimbatã. Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, s-a aflat, miercuri, în Valea V Jiului. Aceasta spune cã zona a rãmas neschimbatã faþã de ultima datã când a fost aici. Singurele lucruri vizibile sunt proiectele demarate prin ministerul Turismului. Monika BACIU “Îmi amintesc când
am fost aici cã am inaugurat un proiect pe fonduri europene
cã a fost un domn în vârstã ºi mi-a dat un bilet. Eu am crezut cã
în bilet îmi scrie ceva de pensii, de probleme personale pe care mã gândeam cã îl pot ajuta eu sã le rezolve. Omul acela deºi era o persoanã în vârstã îmi scria despre nevoia de
Costel Avram: „Alianþele în România nu au rezistat!”
V
icepreºedintele Organizaþiei Judeþene Hunedoara a PNL, Costel Avram, crede cã fuziunea dintre liberali ºi PDL trebuie sã se finalizeze cu apariþia unui mare partid, care va reprezenta o forþã pe eºichierul politicii din România. Dacã va rãmâne la stadiul actual, de alianþã, proiectul nu va rezista. Maximilian GÂNJU ”Niciodatã în România alianþele nu au rezistat. PNL ºi PDL trebuie sã devinã un mare partid, acum este alianþã, dar va fi un singur partid”, declarã Avram. Deºi ºansele sunt minime, liberalul nu exclude posibilitatea ca PNL sã revinã la guvernare mai repede de 2016. Nu prin refacerea USL ci mai degrabã prin jocurile politice de dupã alegerile din noiembrie a.c, pentru preºedinþie, însã
totul depinde însã de reuºita candidatului dreptei. „Trebuie sã câºtigãm prima luptã, adicã preºedinþia ºi o putem câºtiga dacã suntem uniþi. Dacã o vom câºtiga se poate
face o nouã majoritate în jurul preºedintelui, în Parlament. Când este vorba de putere toþi lasã într-o parte ºi vin în cealaltã parte ºi astfel am putea fi la guvernare. În schimb putem
câºtiga guvernarea la alegerile din 2016, dar nu ºtiu dacã toþi vor trage la aceeaºi cãruþã. Vedeþi, pânã ieri am fost duºmani, poate nu duºmani dar oameni politici care ne contram ºi acum trebuie sã mergem împreunã. Nu este uºor”, a mai declarat vicepreºedintele PNL Hunedoara, Costel Avram.
a termina investiþia în turism, de a face drumul cãtre Bãile Herculane care ar deschide zona ºi ar ajuta turismul ºi a termina un drum spre Voineasa. Oameni care înþeleg cât de important este nu sã dai un ajutor social, ci cât de important este sã faci investiþii, sã faci proiecte de infrastructurã, sã faci locuri de muncã. Mie mi-e drag sã vin în Valea Jiului ºi aici se pot face multe lcururi pentru oamenii din Vale. Întotdeauna s-a preferat soluþia simplã, le dãm zece salarii compensatorii ºi când terminã banii oamenii aceia ce mai fac. Cred cã se poate face ceva pentru Valea Jiului. Sunt oameni buni,
sunt oameni primitori, m-am bucurat sã mã întorc aici, dar multe nu s-au schimbat. Nu a fost o evoluþie. M-am bucurat cã proiectele începute de mine, singurele de altfel fãcute în ultimii 25 de anmi în Valea Jiului, m-am bucurat cã multe dintre ele sunt gata sau aproape gata, însã în afara de asta nimic. Ca sã dezvolþi o zonã e nevoie de un efort din partea autoritãþilor”, a declarat, la Petroºani, Elena Udrea. În Valea Jiului s-au derulat mai multe lucrãri de investiþii. Toate acestea au fost demarate pe vremea fostului ministru al Turismului ºi Dezvoltãrii Elena Udrea.
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 August 2014
Petroºãnenii în legãturã online cu primarul
nostru sã beneficieze de o atenþie egalã din partea administraþiei
pânã acum. Doresc sã mulþumesc tuturor celor ce contribuie zi de zi la viaþa comunitãþii noastre alãturi de Primãrie ºi Consiliul Local”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Câteva dintre cele mai importante proiecte sunt cele de dezvoltare urbanã, precum modernizarea centrului civic ºi a zonei Brãdet, modern-
publice locale. Vã propun în câteva imagini esenþiale, o scurtã trecere în revistã a celor mai importante lucrãri de
izarea ambulatoriului Spitalului de Urgenþã Petroºani ºi multe alte investiþii care sunt benefice pentru comunitate.
Î
n urmã cu câteva sãptãmâni, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a fãcut bilanþul primilor doi ani din acest mandat. Realizãrile sunt multe ºi vizibile, iar cetãþenii internauþi au apreciat toate aceste acþiuni care s-au fãcut pentru comunitate. Monika BACIU Reacþiile petroºãnenilor au fost dintre cele mai pozitive, însã cetãþenii au mai venit
ºi cu alte sugenstii. “Felicitãri pentru toate realizãrile Domnule Primar ! Un
om ales de comunitate cubsuflet ºi speranþã ! Ca ºi om legat de aceastã comunitate a Petrosaniului , pe lîngã o sugestie de
alternativa a unor noi locuri de muncã , vã rog sã reconsideraþi, cateva aspecte lrgate
de comunitatea localã, cu posibile rezultate rezultate benefice. În toate zonele cu treceri de pietoni , sã fie montate opritoare pentru reducerea vitezei. Lipsa locurilor de parcare cu platã. În locul fostului Hotel Central, poate (nu ºtiu care este starea juridicã actualã a terenului), poate ar fi binevenit un proiect de parcare supraterana, pe cîteva niveluri, cu plata acces cartela / 30 sau 60 de minute la un tarif decent, investiþie pe proiect european sau aparþinînd Administraþiei locale , care ar recupera investiþia pe termen lung. Nu toatã comunitatea poate fi mulþumitã , dar apreciez efortul depus ºi munca depusã”, spune un petroºãnean. “Felicitãri domnule
Primar pentru toate realizãrile care le-aþi avut ºi pe care le veþi avea în continuare pentru cã eu personal sunt convins cã veþi mai avea multe realizãri în anii ce vor urma ºi în mandatele urmãtoare”, spune un alt internaut. Primarul municipiului Petroºani a þinut sã facã publicã activitatea din acest mandat care se aflã la jumãtate. “Am considerat ca fiind necesar sã punctez încheierea primei jumãtãþi a acestui mandat pe care dumneavoastrã, cetãþenii municipiului Petroºani, mi l-aþi acordat pentru administrarea urbei noastre. Privind la toate lucrãrile derulate în aceastã perioadã, puteþi remarca un aspect esenþial: am urmãrit ca toate zonele municipiului
Vremea rea îl þine pe uscat pe Avram Iancu
P
rogramat pentru a traversa înot Canalul Mânecii, bibliotecarul de 39 de ani din Petroºani, Avram Iancu, a fost oprit de vremea rea din Dover- Marea Britanie. Maximilian GÂNJU Sportivul din Petroºani ºi-a propus sã fie primul român care izbuteºte sã traverseze înot Canalul dintre Anglia ºi Franþa. Acesta a declarat pentru Libertatea cã vântul puternic ºi ploaia din ziua de miercuri iau determinat de
piloþii vasului care-l însoþeºte sã amâne traversarea. „Vremea se anunþã ºi mâine ºi poimâine ceva mai caldã dar cu ploaie. Concurenþii dinaintea mea au prins douã
zile superbe, cu mult soare. Sper sã pot traversa mâine-joi sau vineri”, a spus Iancu. Vineri este ultima zi în care bibliotecarul
poate prinde mareea pentru a înota în Canal, altfel va trebui sã aºtepte urmãtoarea portiþã, peste circa douã sãptãmâni.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 August 2014
Reparaþiile la DN7A, blocate de hoþii de motorinã
A
u furat pânã ºi motorina din utilajele care lucrau la repararea drumului naþional care face legãtura dintre Petroºani ºi Voineasa. Drumarii s-au trezit în imposibilitatea de a mai lucra, miercuri dimineaþa, dupã ce rezervoarele le-au fost golite peste noapte. Carmen COSMAN - PREDA
Subprefectul judeþului Hunedoara, Gabriel Samoilescu, a solicitat Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Hunedoara sã intensifice patrulele pe DN7A, dar ºi sã declanºeze o anchetã pentru a descoperi cine a sustras motorina din utilajele care lucrau la repararea drumului, grav afectat de viitura de sãptãmâna trecutã, a declarat miercuri Dan Terteci, director de Cancelarie
la Instituþia Prefectului. Poliþiºtii urmeazã sã stabileascã ºi valoarea prejudiciului în acest caz mai puþin obiºnuit. Dan Terteci a fost pe Jieþ miercuri dimineaþa, pentru a vedea care este stadiul lucrãrilor de refacere a infrastructurii rutiere. „În zona Cabanei Jieþ, drumul este aproape refãcut ºi se poate circula în condiþii de limitare a vitezei. Urmeazã sã fie refãcut covorul
asfaltic, iar apoi se va trece la cea de a doua porþiune afectatã”, a declarat Terteci. Nu sa lucrat pe ambele
porþiuni de drum afectate de viiturã din cauzã cã utilajele drumarilor de al CNADNR nu aveau cum sã ajungã la cel de-al doilea loc unde DN7A a fost rupt de apele învolburate care au ieºit din matcã în urma ploilor abundente.
Înºelãciune la nivel înalt
Consiliul Judeþean a „câºtigat” la loteria vizelor
Î
nºelãtorii la nivel înalt. Pe mail-ul Consiliului Judeþean Hunedoara a fost primit un mail prin care se anunþa cã a câºtigat la Loteria Vizelor. Pentru a intra în posesia vizei, instituþia trebuia sã achite o sumã de 1000 de dolari. Monika BACIU
“Consiliul Judeþean Hunedoara a primit un mesaj prin care era anunþat cã a câºtigat la Loteria Vizelor.
Judeþean cã a primit dreptul de ºedere în SUA, dar cã trebuie sã plãteascã o taxã online de peste 1.000 de dolari”, spun oficialii CJH. Responsabilii insituþiei judeþene
Doar cã autoritatea nu s-a înscris niciodatã la un astfel de concurs. De fapt, este vorba despre o înºelãtorie a unor indivizi. Un e-mail care venea aparent din partea Departamentului de Stat al Statelor Unite îl anunþa pe ºeful Consiliului
au sesizat organele de poliþie în acest caz. Românii sunt avertizaþi sã nu rãspundã la astfel de mesaje. Poliþiºtii îi avertizeazã pe oameni sã nu rãspundã la astfel de mesaje ºi sã nu trimitã în niciun caz bani în conturile specificate în emailuri.
Manuale la preþuri suspect de mici pentru clasele primare!
E
ditorii pregãtesc contestaþii la decizia ministerului Educaþiei de a alege ofertele cele mai ieftine pentru elevii de clasa I ºi a II-a, singurii care vor avea parte de programã nouã ºi componentã digitalã. Contestaþiile sunt în pregãtire, editorii au rãgaz zece zile sã le depunã. Deranjeazã în
Istrate, director executiv al Uniunii Editorilor din România. Reprezentantul
primul rând faptul cã s-a dat câºtig de cauzã celor care au avut ofertele cu preþurile cele mai mici, mai puþin de 5 lei carte plus CD. Dupã calculele noastre, preþurile sunt sub costurile de producþie”, a comentat Claudiu
Uniunii Editorilor îºi exprimã dubiul cã manualele au fost analizate. ”Clar este cã Ministerul Educaþiei are tot interesul sã încurajeze preþurile mici. Însã, 99 la sutã din oferte au cãzut pentru neconformitãþi
legate de manualul digital. Dacã douã imagini din sute utilizate aveau dimensiunile mãrite, era un motiv sã fie eliminate. Nu s-a fãcut ºi o evaluare de conþinut”, mai explicã reprezentantul editorilor. Nici dascãlii nu sunt convinºi cã sa fãcut o alegere corectã. ”Dacã preþul
este de doar 5 lei ºi în asta intrã ºi CD-ul este suspect de ieftin. Probabil, vor sã intre masiv pe piaþã ºi apoi sã creascã preþurile. La ºcoalã, niciodatã nu am avut oferte de manuale sub 15 lei (carte ºi CD), iar o carte era oferitã la cel
puþin 9 lei”, a declarat o învãþãtoare. Ministerul Educaþiei: „Am respectat legea” Oficialii MEN, prin Biroul de Presã, ne-au transmis la întrebarea legatã de preþul suspect de mic al manualelor, cã licitaþia s-a desfãºurat respectând toate prevederile legale ºi termenele impuse de legislaþia în materie de achiziþii publice.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 August 2014
Adopþiile din ce în ce mai puþine
Î
n timp ce unii îi abandoneazã, alþii îi fac eforturi pentru a avea un copil. Destinele tragice ale micuþilor sunt decise de pãrinþii inconºtienþi care îi abandoneazã. În tot acest timp zeci de familii încearcã sã aducã pe lume un bebeluº. Puþini sunt ºi cei care adoptã. La nivelul municipiului Petroºani, daor douã familii au depus dosarele de adopþie luna trecutã. Monika BACIU
“Luna trecutã am avut douã anchete, acum noi nu mai gestionãm dosarele pentru adopþii. Noi avem obligaþia numai sã facem ancheta socialã în cazul în care familia adoptivã este din Petroºani ºi luna trecutã am avut douã familii care au dorit sã adopte copii. Copiii sunt în evidenþa Direcþiei de Protecþie a Copilului ºi nu ne putem pronunþa asupra copiilor pentru cã nu îi ºtim”, a declarat Cristina Mraz, director DLAS
Petroºani. Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara îºi propune, printr-o strategie judeþeanã, sã încurajeze adopþia. „Încurajarea adopþiei naþionale reprezintã unul dintre obiectivele prezentei strategii prin care se acþioneazã în vederea gãsirii unei soluþii permanente pentru copiii adoptabili – o familie care sã corespundã nevoilor acestora”, scrie în Strategia Judeþeanã a DGASPC Hunedoara 20142020. În ultimii ani
numãrul adopþiilor a scãzut destul de mult. Cel puþin asta reiese din statisticile DGASPC Hunedoara. În anul 2011, 35 de familii ºi-au manifestat intenþia de a adopta un copil, în timp ce în anul 2012 numãrul acestora a scãzut la 31. Familiile sunt descurajate ºi de birocraþia din acest domeniu. Familia care doreºte sã adopte un copil trebuie sã obþinã un atestat certificã existenþa abilitãþilor parentale ale
Medicii, cadrele didactice ºi avocaþii, cele mai respectate profesii din România
P
rofesia de medic, cea de cadru didactic ºi cea de avocat sunt ocupaþiile care meritã cel mai mult respect, potrivit studiului „Meserii pentru România”, realizat de D&D Research. În timp ce 73,2% din respondenþii la studiu apreciazã cã sunt meserii la ora actualã care nu sunt suficient respectate pe piaþa muncii, doar 26,8% din cei chestionaþi consid-
necesare („gulere albe”), 25,9% dintre acestea susþin cã profesorii ºi medicii sunt nedreptãþiþi, spre deosebire de „gulerele albastre”, adicã persoanele care profeseazã în
erã cã profesiile ºi meseriile beneficiazã de respectul cuvenit. În ceea ce priveºte persoanele care lucreazã în domenii unde studiile superioare sunt
domenii unde studiile universitare nu sunt esenþiale, care subliniazã cã mãturãtorii, femeile de serviciu ºi muncitorii necalificaþi se aflã printre cei
nedreptãþiþi pe piaþa muncii. În ceea ce priveºte topul meseriilor nedreptãþiþe în România, clasamentul aratã astfel: profesor, medic, agricultor. Niciuna dintre cele trei categorii nu are parte de aprecierea cuvenitã, se aratã în studiul amintit. Sub 1% din respondenþi sunt de pãrere cã agricultorii ar trebui sã
primeascã mai mult respect ºi doar 0,7% din persoanele fãrã studii superioare chestionate considerã cã ºi femeile de serviciu ar trebui respectate.
solicitantului, precum ºi garanþiile morale ºi condiþiile materiale necesare creºterii, educãrii ºi dezvoltãrii armonioase a copilului. Acest atestat se elibereazã într-o perioadã de maxim 4 luni, având valabilitate un an. La cererea de evaluare pentru obþinerea atestatului de persoanã sau familie aptã sã adopte adresatã Direcþiei Generale de Asistentã Socialã ºi Protecþia Copilului în a cãrei razã teritorialã domiciliazã solicitanþii,
aceºtia trebuie sã anexeze actele de identitate, de stare civilã, cazier judiciar precum acte care dovedesc cã au posibilitatea sã întreþinã un copil. Pe de altã parte
se mai anexeazã ºi documente care sã ateste cã nu suferã de nicio boalã psihicã, cã nu este consumator de droguri ºi cã are un domiciliu stabil în România.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 August 2014
Amãgiþi cu promisiuni electorale
P
ensionarii minieri sunt amãgiþi cu promisiuni. Foºtii ortaci din Valea Jiului vor mai beneficia doar câteva luni de gratuitãþile la energia electricã. De la 1 ianuarie aceºtia vor pierde acest drept, însã ei încã sunt amãgiþi cu promisiuni fãcute într-un an electoral. Monika BACIU “Cu acele gratuitãþi am rãmas la nivel de promisiuni. Sã sperãm cã am fost la domnul prim guvernator, Gabriel Oprea ºi dânsul ne-a promis în mod solemn ºi pe aceastã cale l-aº ruga sã ne facã aceastã onoare sã o putem avea pe doamna ministru Rovana Plumb în Valea Jiului. Domnul deputat ºi preºedinte PSD, Laurenþiu Nistor a promis în mod solemn cã o vom avea pânã la sfârºitul lunii august
pe doamna ministru în Valea Jiului, pe domnul ministru al Energiei pentru cã toate sunt legate unele de altele, astfel încât trebuie fãcutã o nouã notificare de cãtre noi pensionarii ºi Societatea Naþionalã de Închideri Mine cãtre ministrul Economiei ºi Ministerul Energiei, mai departe Consiliul Concurenþei la Comisia Europeanã pentru a ne aproba în continuare aceste gratuitãþi. Noi am cerut sã le primim fie prin ministerul Muncii, pe cuponul
pe pensie, sau prin altã modalitate. Dupã 1 ianuarie 2015 dorim ca aceste gratuitãþi sã le primim”, a declarat Ioan Hortopan, preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului. ªi sindicatul Huila reprezentativ la nivelul Societãþii Naþionale de Închideri Mine face eforturi pentru a rezolva aceastã problemã, însã totul þine de Guvern. “Pentru pensionarii minieri, cu pãrere de rãu, Societatea Naþionalã
ApaServ câºtigã procesele împotriva rãu-platnicilor
S
ute de procese câºtigate. Societatea de apã din Valea Jiului are de recuperat milioane de lei de la rãu-platnici. Pentru a-i determina pe aceºtia sã plãteascã, ApaServ Valea Jiului a deschis mai multe procese. Unele dintre ele deja au fost finalizate, iar instanþa a dat câºtig de cauzã furnizorului de apã.
sã îºi plãteascã datoriile cãtre noi, iar ultima instanþã este darea în judecatã”, a mai spus sursa citatã. Populaþia din Valea Jiului are restanþe de 12 milioane cãtre operatorul de apã, iar conducerea ApaServ susþine cã cã, deºi se
Monika BACIU “Sunt acþiuni pe care le facem sãptãmânã de sãptãmânã, ca ºi procent undeva peste 70% sunt cu hotãrâri definitice prin care noi ar trebui sã ne recuperãm banii de la rãu-platnici”, a declarat Cristian Ionicã, directorul tehnic al SC ApaServ Valea Jiului. Sumele pe care societate de apã le are de recuperat sunt astronomice. De-a lungul timpului s-a stabilit faptul cã cei mai mari datornici sunt
persoanele fizice. ”Aproape 6 miliarde de la persoanele fizice, dar nu toþi au dosar de jduecatã pentru cã pânã a fi dat în judecatã se mai parcurg trei paºi. Noi venim în ajutorul lor
fac eforturi pentru recuperarea datoriilor, suma întreagã nu va fi recuperatã niciodatã. Tocmai aceastã problemã a dus ºi la creºterea din toamnã a preþului apei în Valea Jiulu.
de Închideri Mien Valea Jiului precum ºi sindicatul nu are ce sã facã. Este un program pe care ºi l-a asumat Guvernul României, pe care suntem trecuþi pe programul de închidere. În acel program sunt prevãzute gratuitãþile pânã la finele anului 2014 ori de aici încolo nu mai depinde de noi. Este o decizie pe care o poate lua doar Guvernul României. De a acorda aceste facilitãþi pensionarilor
printr-o altã instituþie, sub o altã formã”, a declarat Laszlo Domokos, preºedintele Sindicatului Huila. Foºtii ortaci sunt amãgiþi de la
începutul anului numai cu promisiuni. Nimic nu s-a concretizat pânã acum, nici mãcar o întâlnire cu premierul României Victor Ponta.
Pensionarii corecþi, pãcãliþi de Guvern
M
inisterul Muncii se pregãteºte sã scuteascã de platã peste 20.000 de pensionari cu datorii la stat. Cei care au apucat sã restituie debitele, însã, nu mai vãd banii înapoi. Val de pomeni electorale în prag de alegeri. Ministerul Muncii a pus în dezbatere publicã un proiect de lege prin care pensionarii care au datorii cãtre stat din cauzã cã pensiile le-au fost calculate greºit sã fie scutiþi de platã. Scutirea de la plata sumelor datorate statului se va face indiferent de categoria de pensie de care beneficiazã sau a
beneficiat pensionarul la momentul constatãrii datoriei, se mai aratã în actul normativ. Cei care au apucat sã plãteascã debitul sau ºi-au rupt din pensie pentru a achita contribuþia la asigurãri de sãnãtate sau impozitul nu vor mai vedea banii înapoi, precizeazã acelaºi proiect de act normativ. „Pot sã-i scutesc pe pensionari de platã
mai ales cã nu sunt vinovaþi, însã nu pot sã nu am în vedere cã a fost afectat un buget ºi cã s-au dat niºte bani ilegal. În urma controlului pe care l-a fãcut Curtea de Conturi sunt indicate ºi niºte persoane vinovate. Acele persoane trebuie sã rãspundã, de la ele trebuie recuperate aceste sume”, a declarat Ialomiþianu. Potrivit acestuia, formaþiunea politicã din care face parte va depune amendamente la acest proiect în ideea ca toþi pensionarii sã beneficiexe de un tratament fiscal egal, iar vinovaþii sã plãteascã.
8 Politic
Elena Udrea: „Pentru Guvernul Ponta turismul este un moft!”
Programul de Reorganizare-Restructurare a CEH a fost retras, marþi seara, în BPJ al PSD Hunedoara ºedinþa Biroului Permanent Judeþean al PSD Hunedoara (a Îcadrulndoua, în douã zile), la care au participat ºi conducãtori din Complexului Energetic Hunedoara, a fost retras Programul
ostul ministru al turismului, F Elena Udrea, s-a
de Reorganizare-Restructurare a CEH, pe 2014. Programul a fost puternic contestat de deputatul PSD de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, pentru cã afecta cu 20% salariile angajaþilor. ªedinþa a fost una tensionatã ºi a durat 6-7 ore, dupã care s-a cãzut de acord ca directorul general ºi directorul economic al CEH sã gãseascã soluþii ºi mãsuri alternative pentru ca agentul economic sã se încadreze în BVC, fãrã sã se atingã de veniturile angajaþilor. Timp de peste ºase ore, în ºedinþa Biroului Permanent judeþean al PSD Hunedoara s-a dezbãtut tensionat neaplicarea/respingerea Programului de ReorganizareRestructurare a Complexului Energetic Hunedoara, în forma actualã, prin care se reduce sãptãmâna de lucru de la 5 la 4 zile lucrãtoare, ceea ce înseamnã o reducere a salariilor cu 20%.
Politic 9
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 August 2014
La respectiva ºedinþa, a doua, în douã zile, pe aceeaºi temã, au participat directorul general al CEH, Aurel Niculescu, directorulul Termocentralei Mintia, Alexa Nicula, directorul Diviziei Miniere, Nicolae Drãgoi, directorul SE Paroºeni, Doru Viºan, directorul economic al CEH, Maria Ciobanu, ca urmare a contestaþiilor deputatului PSD de Valea Jiului, Cristian
Resmeriþã, privind acest program al CEH, care afecta salariaþii. Resmeriþã a fost acuzat de o parte dintre colegii de partid cã-ºi depãºeºte atribuþiile, cã se luptã cu colegi din partid trãgând în jos organizaþia PSD Hunedoara ºi cã vrea sã punã mâna pe conducerea CEH, iar toate acestea au alimentat ideea cã preºedintele executiv al socialdemocraþilor judeþeni ar
putea avea probleme, chiar ar fi un moment prielnic pentru o parte a facþiunii Deva sã-l anatemizeze, dupã care ar fi urmat scoaterea sa din partid. Cei prezenþi la ºedinþa de marþi seara au declarat cã nu i-a fost uºor deputatului din Valea Jiului, pentru cã ºi-a ieºit din fire la dezbateri, dar a reuºit, cu greu, sã ”smulgã” anularea Programului
de ReorganizareRestructurare a CEH. Ieri, la Lupeni, la Ziua Minerului, Cristian Resmeriþã, pãrea bolnav deºi încerca sã fie volubil... ”S-a terminat târziu ºedinþa, dupã 6-7 ore, dar Programul prezentat de directorul general s-a anulat. Am hotãrât de comun acord sã anunþãm acest lucru. În trei zile, se vor cãuta ºi gãsi soluþii ºi mãsuri alternative, altele decât diminuarea salariilor, pentru a se încadra în BVC. Acum, cã sunt aici de Ziua Minerului, i-am anunþat pe cei de la mina Lupeni ºi sigur cã s-au bucurat” – a declarat deputatul Cristian Resmeriþã. Cu aceastã ocazie, a Zilei Minerului, câþiva participanþi la mani-
Aninoasa a achitat peste ºase milioane de lei din datorii
U
n ajutor guvernamental este aºteptat la Aninoasa, dupã ce edilul localitãþii a primit asigurãri de la premierul Victor Ponta cum cã de la bugetul statului o sumã de bani va fi îndreptatã ºi spre localitatea aflatã în insolvenþã.
Administraþia publicã localã din Aninoasa aºteaptã un ajutor de circa 3 milioane de lei de la Guvern, sumã care ar acoperi ºi restul
datoriei din cele peste 9 milioane de lei pe care primãria o avea ºi care a bãgat-o în insolvenþã. Primarul Nicolae Dunca spune cã
a discutat cu premierul Victor Ponta ºi dupã ce i-a explicat situaþia grea a localitãþii, a primit asigurãri cã va gãsi sprijin la Guvern.
festãri, membri ai PSD au declarat cã au existat destui colegi care au încercat sã-l bage în corzi pe deputat în cadrul ºedinþei conducerii judeþene a PSD ºi cã nu-i de mirare cã este marcat. ”Nu, nu am nimic doar cã nu m-am simþit bine azi noapte. Se poate sã fie ºi din cauza tensiunilor din ultima sãptãmânã. Important este cã am reuºit, cu toþii, sã rezolvãm aceastã problemã ºi cã CEH va avea un program de reorganizare mult mai realist, care sã þinã cont ºi de latura socialã, de mineri ºi de familiile lor” – a precizat deputatul de Valea Jiului. Ileana FIRÞULESCU „Aºteptãm acum sã vedem, în urma ºedinþei de guvern, ce ne dau. Am vorbit eu cu premierul, la Orãºtie, ºi mi-a spus cã-mi dã banii pentru a ieºi din insolvenþã, diferenþa de 36 de miliarde (n.r. lei vechi). Am avut 92 de miliarde de lei vechi ºi restul am plãtit noi, am rezolvat datoria aceasta, însã nu mai putem ºi restul, nu mai avem de unde. La veniturile noastre numai eu ºtiu cum am strâns cureaua. Dacã ne ajutã o sã ieºim din insolvenþã ºi mai putem ºi noi sã ne aplecãm la problemele oraºului. Putem sã dãm ºi noi înainte cu drumul,
declarat dezamãgitã de faptul cã Guvernul Ponta nu mai pune preþ pe turism. La Petroºani, Udrea a declarat cã truismul este singura alternativã viabilã de dezvoltare a Vãii Jiului. Dupã ce s-a întâlnit cu primarii din Valea Jiului, care continuã sã i se adreseze cu apelativul „doamna ministru”, Elena Udrea a declarat cã este decisã sã cearã Guvernului sã dea voie edililor sã foloseascã fonduri europene pentru a finaliza investiþiile în turism. „O sã cer Guvernului, dacã nu este în stare sã gãseascã fonduri pentru a termina investiþiile în turism, mãcar sã dea voie sã se foloseascã fonduri europene. Înþeleg cã nu au mai trecut în POR bani europeni pentru proiecte turistice, aºa cum era în vremea în care lucram la proiectul pentru
multe sunt de fãcut. S-au alocat în urma ºedinþei 600 de milioane de lei pentru plata arieratelor la primãrii ºi mã gândesc cã mãcar un milion primesc ºi eu din aceastã sumã”, a declarat primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca. Maximilian GÂNJU
Parâng”, a declarat fostul ministru al Turismului. În Valea Jiului au fost demarate trei proiecte de dezvoltare a domeniilor schiabile, în Parâng, Pasul Vâlcan ºi Straja. Pentru ultimele douã s-au realizat douã telegondole pentru transportul turiºtilor în staþiunile montane, iar în Parâng proiectul a început chiar cu dezvoltarea domeniuluis chiabil. Între timp, însã, finanþarea a fost stopatã, iar lucrãrile stagneazã ori merg foare greu ºi strict din resursele proprii ale administraþiilor locale. Elena Udrea crede cã s-a ajuns la aceastã situaþie pentru cã Guvernul Ponta priveºte turismul drept un moft ºi nu ºansã realã de dezvoltare a unor localitãþi, cum sunt cele din Valea Jiului puternic afectate de restructurarea mineritului. „Este trist cã nu se înþelege de cãtre actualul Guvern cã Valea Jiului se poate dezvolta economic cu alternativa turismului. Dacã mineritul este în impas, s-au pierdut foarte multe locuri de muncã în acest domeniu, este evident cã trebuie gãsitã o alternativã, iar asta ar putea sã fie în turism. Existã un potenþial natural foarte mare aici pentru turismul de iarnã. Din pãcate, nu s-au mai alocat fonduri de cãtre actualul Guvern, dimpotrivã înþeleg cã s-au fãcut tot felul de controale tematice de cãtre Corpul de Control al Primului Ministru, se pun beþe în roate, dar nimic constructiv. Oamenii aceºtia din Valea Jiului au nevoie de locuri de muncã, au nevoie sã trãiascã, sã câºtige bani
de undeva. Domnul Ponta, tot ce poate sã facã este sã mai promitã 10 lei la pensii ºi la salarii, dar în acelaºi timp nu reuºeºte sã dea locuri de muncã nici tinerilor de aici din Valea Jiului, nici celor care au rãmas fãrã locuri de muncã pentru cã s-au închis minele. Este un dezastru din punct de vedere economic. Nu existã nicio soluþie în viziunea acestui guvern. Nu este important turismul pentru ei, nici mãcar nu pot sã spun cã o fac politic pentru cã au luat banii de peste tot, inclusiv de la primari PSD. Pentru ei turismul este un moft”,a declarat Udrea.
C
ea mai frumoasã staþiune necunoscutã Potrivit estimãrilor fãcute înainte de demararea acestor proiecte, dezvoltarea turismului ar duce la crearea a mii de locuri de muncã, inclusiv în industria conexã. Iar
Valea Jiuluia fost binecuvântatã în ceea ce priveºte frumuseþile naturii, însã acestea nu sunt fructificate la adevãrata valoare. În 2012, Staþiunea Straja a fost declaratã cea mai frumoasã staþiune montanã necunoscutã, iar în perioada sezonului de iarnã strânge în fiecare week-end mii de turiºti. „Dacã ar fi atâta inteligenþã ºi atâta bunãvoinþã la Guvernul Ponta, încât sã se termine proiectele de turism începute, am putea avea în Valea Jiului oameni care sã câºtige din aceste activitãþi economice de turism. Dacã aº fi ministru, aº termina tot ce am început, aº termina domeniul schiabil care uneºte Vulcanul cu Straja ºi care se vroia cel mai mare domeniu schiabil din România, aº sprijini primarii sã ajute pe cei care vor sã dezvolte activitãþi în turism sã îi inveþe cum sã facã”, a mai spus Elena Udrea. Udrea nu a mai fost în Valea Jiului de câþiva ani ºi spune cã zona este neschimbatã, din pãcate. Nu a vãzut nicio evoluþie, însã nu a uitat sã menþioneze cã Valea Jiului îi este dragã ºi cã pentru oamenii de aici încã se poate face ceva constructiv. Car men COSMAN-PREDA
8 Politic
Elena Udrea: „Pentru Guvernul Ponta turismul este un moft!”
Programul de Reorganizare-Restructurare a CEH a fost retras, marþi seara, în BPJ al PSD Hunedoara ºedinþa Biroului Permanent Judeþean al PSD Hunedoara (a Îcadrulndoua, în douã zile), la care au participat ºi conducãtori din Complexului Energetic Hunedoara, a fost retras Programul
ostul ministru al turismului, F Elena Udrea, s-a
de Reorganizare-Restructurare a CEH, pe 2014. Programul a fost puternic contestat de deputatul PSD de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, pentru cã afecta cu 20% salariile angajaþilor. ªedinþa a fost una tensionatã ºi a durat 6-7 ore, dupã care s-a cãzut de acord ca directorul general ºi directorul economic al CEH sã gãseascã soluþii ºi mãsuri alternative pentru ca agentul economic sã se încadreze în BVC, fãrã sã se atingã de veniturile angajaþilor. Timp de peste ºase ore, în ºedinþa Biroului Permanent judeþean al PSD Hunedoara s-a dezbãtut tensionat neaplicarea/respingerea Programului de ReorganizareRestructurare a Complexului Energetic Hunedoara, în forma actualã, prin care se reduce sãptãmâna de lucru de la 5 la 4 zile lucrãtoare, ceea ce înseamnã o reducere a salariilor cu 20%.
Politic 9
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 August 2014
La respectiva ºedinþa, a doua, în douã zile, pe aceeaºi temã, au participat directorul general al CEH, Aurel Niculescu, directorulul Termocentralei Mintia, Alexa Nicula, directorul Diviziei Miniere, Nicolae Drãgoi, directorul SE Paroºeni, Doru Viºan, directorul economic al CEH, Maria Ciobanu, ca urmare a contestaþiilor deputatului PSD de Valea Jiului, Cristian
Resmeriþã, privind acest program al CEH, care afecta salariaþii. Resmeriþã a fost acuzat de o parte dintre colegii de partid cã-ºi depãºeºte atribuþiile, cã se luptã cu colegi din partid trãgând în jos organizaþia PSD Hunedoara ºi cã vrea sã punã mâna pe conducerea CEH, iar toate acestea au alimentat ideea cã preºedintele executiv al socialdemocraþilor judeþeni ar
putea avea probleme, chiar ar fi un moment prielnic pentru o parte a facþiunii Deva sã-l anatemizeze, dupã care ar fi urmat scoaterea sa din partid. Cei prezenþi la ºedinþa de marþi seara au declarat cã nu i-a fost uºor deputatului din Valea Jiului, pentru cã ºi-a ieºit din fire la dezbateri, dar a reuºit, cu greu, sã ”smulgã” anularea Programului
de ReorganizareRestructurare a CEH. Ieri, la Lupeni, la Ziua Minerului, Cristian Resmeriþã, pãrea bolnav deºi încerca sã fie volubil... ”S-a terminat târziu ºedinþa, dupã 6-7 ore, dar Programul prezentat de directorul general s-a anulat. Am hotãrât de comun acord sã anunþãm acest lucru. În trei zile, se vor cãuta ºi gãsi soluþii ºi mãsuri alternative, altele decât diminuarea salariilor, pentru a se încadra în BVC. Acum, cã sunt aici de Ziua Minerului, i-am anunþat pe cei de la mina Lupeni ºi sigur cã s-au bucurat” – a declarat deputatul Cristian Resmeriþã. Cu aceastã ocazie, a Zilei Minerului, câþiva participanþi la mani-
Aninoasa a achitat peste ºase milioane de lei din datorii
U
n ajutor guvernamental este aºteptat la Aninoasa, dupã ce edilul localitãþii a primit asigurãri de la premierul Victor Ponta cum cã de la bugetul statului o sumã de bani va fi îndreptatã ºi spre localitatea aflatã în insolvenþã.
Administraþia publicã localã din Aninoasa aºteaptã un ajutor de circa 3 milioane de lei de la Guvern, sumã care ar acoperi ºi restul
datoriei din cele peste 9 milioane de lei pe care primãria o avea ºi care a bãgat-o în insolvenþã. Primarul Nicolae Dunca spune cã
a discutat cu premierul Victor Ponta ºi dupã ce i-a explicat situaþia grea a localitãþii, a primit asigurãri cã va gãsi sprijin la Guvern.
festãri, membri ai PSD au declarat cã au existat destui colegi care au încercat sã-l bage în corzi pe deputat în cadrul ºedinþei conducerii judeþene a PSD ºi cã nu-i de mirare cã este marcat. ”Nu, nu am nimic doar cã nu m-am simþit bine azi noapte. Se poate sã fie ºi din cauza tensiunilor din ultima sãptãmânã. Important este cã am reuºit, cu toþii, sã rezolvãm aceastã problemã ºi cã CEH va avea un program de reorganizare mult mai realist, care sã þinã cont ºi de latura socialã, de mineri ºi de familiile lor” – a precizat deputatul de Valea Jiului. Ileana FIRÞULESCU „Aºteptãm acum sã vedem, în urma ºedinþei de guvern, ce ne dau. Am vorbit eu cu premierul, la Orãºtie, ºi mi-a spus cã-mi dã banii pentru a ieºi din insolvenþã, diferenþa de 36 de miliarde (n.r. lei vechi). Am avut 92 de miliarde de lei vechi ºi restul am plãtit noi, am rezolvat datoria aceasta, însã nu mai putem ºi restul, nu mai avem de unde. La veniturile noastre numai eu ºtiu cum am strâns cureaua. Dacã ne ajutã o sã ieºim din insolvenþã ºi mai putem ºi noi sã ne aplecãm la problemele oraºului. Putem sã dãm ºi noi înainte cu drumul,
declarat dezamãgitã de faptul cã Guvernul Ponta nu mai pune preþ pe turism. La Petroºani, Udrea a declarat cã truismul este singura alternativã viabilã de dezvoltare a Vãii Jiului. Dupã ce s-a întâlnit cu primarii din Valea Jiului, care continuã sã i se adreseze cu apelativul „doamna ministru”, Elena Udrea a declarat cã este decisã sã cearã Guvernului sã dea voie edililor sã foloseascã fonduri europene pentru a finaliza investiþiile în turism. „O sã cer Guvernului, dacã nu este în stare sã gãseascã fonduri pentru a termina investiþiile în turism, mãcar sã dea voie sã se foloseascã fonduri europene. Înþeleg cã nu au mai trecut în POR bani europeni pentru proiecte turistice, aºa cum era în vremea în care lucram la proiectul pentru
multe sunt de fãcut. S-au alocat în urma ºedinþei 600 de milioane de lei pentru plata arieratelor la primãrii ºi mã gândesc cã mãcar un milion primesc ºi eu din aceastã sumã”, a declarat primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca. Maximilian GÂNJU
Parâng”, a declarat fostul ministru al Turismului. În Valea Jiului au fost demarate trei proiecte de dezvoltare a domeniilor schiabile, în Parâng, Pasul Vâlcan ºi Straja. Pentru ultimele douã s-au realizat douã telegondole pentru transportul turiºtilor în staþiunile montane, iar în Parâng proiectul a început chiar cu dezvoltarea domeniuluis chiabil. Între timp, însã, finanþarea a fost stopatã, iar lucrãrile stagneazã ori merg foare greu ºi strict din resursele proprii ale administraþiilor locale. Elena Udrea crede cã s-a ajuns la aceastã situaþie pentru cã Guvernul Ponta priveºte turismul drept un moft ºi nu ºansã realã de dezvoltare a unor localitãþi, cum sunt cele din Valea Jiului puternic afectate de restructurarea mineritului. „Este trist cã nu se înþelege de cãtre actualul Guvern cã Valea Jiului se poate dezvolta economic cu alternativa turismului. Dacã mineritul este în impas, s-au pierdut foarte multe locuri de muncã în acest domeniu, este evident cã trebuie gãsitã o alternativã, iar asta ar putea sã fie în turism. Existã un potenþial natural foarte mare aici pentru turismul de iarnã. Din pãcate, nu s-au mai alocat fonduri de cãtre actualul Guvern, dimpotrivã înþeleg cã s-au fãcut tot felul de controale tematice de cãtre Corpul de Control al Primului Ministru, se pun beþe în roate, dar nimic constructiv. Oamenii aceºtia din Valea Jiului au nevoie de locuri de muncã, au nevoie sã trãiascã, sã câºtige bani
de undeva. Domnul Ponta, tot ce poate sã facã este sã mai promitã 10 lei la pensii ºi la salarii, dar în acelaºi timp nu reuºeºte sã dea locuri de muncã nici tinerilor de aici din Valea Jiului, nici celor care au rãmas fãrã locuri de muncã pentru cã s-au închis minele. Este un dezastru din punct de vedere economic. Nu existã nicio soluþie în viziunea acestui guvern. Nu este important turismul pentru ei, nici mãcar nu pot sã spun cã o fac politic pentru cã au luat banii de peste tot, inclusiv de la primari PSD. Pentru ei turismul este un moft”,a declarat Udrea.
C
ea mai frumoasã staþiune necunoscutã Potrivit estimãrilor fãcute înainte de demararea acestor proiecte, dezvoltarea turismului ar duce la crearea a mii de locuri de muncã, inclusiv în industria conexã. Iar
Valea Jiuluia fost binecuvântatã în ceea ce priveºte frumuseþile naturii, însã acestea nu sunt fructificate la adevãrata valoare. În 2012, Staþiunea Straja a fost declaratã cea mai frumoasã staþiune montanã necunoscutã, iar în perioada sezonului de iarnã strânge în fiecare week-end mii de turiºti. „Dacã ar fi atâta inteligenþã ºi atâta bunãvoinþã la Guvernul Ponta, încât sã se termine proiectele de turism începute, am putea avea în Valea Jiului oameni care sã câºtige din aceste activitãþi economice de turism. Dacã aº fi ministru, aº termina tot ce am început, aº termina domeniul schiabil care uneºte Vulcanul cu Straja ºi care se vroia cel mai mare domeniu schiabil din România, aº sprijini primarii sã ajute pe cei care vor sã dezvolte activitãþi în turism sã îi inveþe cum sã facã”, a mai spus Elena Udrea. Udrea nu a mai fost în Valea Jiului de câþiva ani ºi spune cã zona este neschimbatã, din pãcate. Nu a vãzut nicio evoluþie, însã nu a uitat sã menþioneze cã Valea Jiului îi este dragã ºi cã pentru oamenii de aici încã se poate face ceva constructiv. Car men COSMAN-PREDA
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 August2014
Recunoºtinþã minerilor din citadela cãrbunelui
C
itadela cãrbunelui românesc s-a aflat în sãrbãtoare. Într-o perioadã de frãmântãri ºi probleme în mineritul din Valea Jiului, autoritãþile i-au omagiat pe cei care îºi riscã viaþa în fiecare zi pentru a scoate la lumina zilei aurul negru din galeriile de minã. Nu puþini sunt cei care au plãtit cu viaþa pentru a contribui la economia þãrii. Astfel, în fiecare an pe data de 6 august, minerii din Valea Jiului îºi serbeazã ziua. Anul acesta, numãrul ortacilor este din ce în ce mai mic, iar problemele sunt din ce în ce mai mari în aceastã industrie. Monika BACIU “E o zi importantã foarte importantã pentru locuitorii Vãii Jiului ºi în special pentru mineri. Nu cred cã existã familie în Valea Jiului care sã nu ºtie ce înseamnã munca grea de miner ºi ce înseamnã tributul plãtit nu de puþine ori cu sânge de cei care lucreazã în subteran, de cei care ºi-au riscat ºi îºi riscã viaþa în fiecare zi cu scopul de a-ºi face meseria în mod cinstit ºi de a pune o pâine pe masa copiilor lor. A devenit o tradiþie ca în fiecare an cu ocazia Zilei Minerului sã îi omagiem pe cei care prin munca lor plinã de abnegaþie, prin sacrificiile lor au fãcut ca Valea Jiului sã fie numitã pe dreptu cuvânt citadela cãrbunelui românesc. În pofida condiþiilor grele ºi periculoase în care îºi desfãºoarã activitatea ei sunt temerari, muncesc cu grijã ºi înfruntã cu demnitate necazurile, ei sunt oameni integri, cu simþul realitãþii. E adevãrat în ultima perioadã, activitatea
din minerit a trecut prin repetate transformãri ºi restructurãri, am speranþa cã atât cât va exista Valea Jiului în aceastã zonã vor exista mineri ºi minerit. Valea Jiului dispune de specialiºti bine pregãtiþi ºi de mineri destoinici, pentru care disciplina, seriozitatea ºi rigurozi-
Petroºani, vizibil emoþionat. Coroane de flori au depus ºi membrii Sindicatului Huila, sindicat reprezentativ la societatea de închidere a minelor neviabile. Aceºtia nu vãd un viitor pentru mineritul din Valea Jiului fãrã implicarea factorilor politici care
tatea sunt profesiuni de credinþã. În fiecare an ziua minerului devenitã tradiþie este prilej pentru a cinsit memoria ortacilor care în împrejurãri tragice au pierdut bunul cel mai de preþ, viaþa, în lupta asprã din subteran. Acestora, familiilor ºi rumaºilor lor se cuvine sã le adresãm întregul nostru respect ºi compasiune sincerã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului
ar trebui sã îºi strângã mâna indiferent de culoarea politicã. “Sãrbãtorim de la an la an cu tot mai puþini mineri în activitate, aº vrea sã transmit un sincer la mulþi ani tuturor minerilor ºi toate cele bune cu ocazia Zilei Minerului. De la an la an sunt tot mai puþini mineri cel puþin la societatea noastrã de închideri ºi acum sunt în preaviz 256 de mineri urmând ca pânã în anul 2018
sã fie disponibilizaþi conform programului un alt numãr de mineri. E mult pânã în 2018, dar realitatea din ziua de azi ne aratã un viitor sumbru
pentru minerit, cel puþin aºa vãd eu. Acum depinde de cei care au fost în primele rânduri la depunerile de coroane, sper ca aºa cum îi uneºte aceastã zi de 6 august ºi participã toþi indiferent de culoarea politicã la depunerile de coroane sã fie aºa de uniþi ºi în luarea unor decizii în favoarea mineritului. Mãcar în ultimul ceas”, a spus Laszlo Domokos, preºedintele Sindicatului Huila. Foºtii ortaci sunt alãturi de colegii lor mai tineri ºi le transmit gândurile lor bune. Chiar dacã ºi pensionarii minieri au probleme cu care se confruntã aceºtia cautã sã rezolve toate aceste neajunsuri în aºa fel încât ºi cei care vor pãrãsi sistemul sã ben-
eficieze de drepturile pentru care înaintaºii lor au protestat ºi mai rãu ºi-au pierdut viaþa. “Ca zi vãd cã ºi Dumnezeu þine cu noi cã ploaia aduce belºug
ºi bucurie, urez cu aceastã ocazie tuturor minerilor pensionari din Valea Jiului indiferent de categoria socio-profesionalã, sãnãtate, bucurii, tot binele din lume ºi sã sperãm cã în Valea Jiului va dãinui mineritul ºi nu vor rãmâne doar pensionarii. Sper ca Guvernanþii noºtrii sã aibã în vedere problematica pensionarilor, astfel încât aºa cum spune articolul
47 din Consituþia României sã putem sã avem un trai decent. Urez sãnãtate, bucurii ºi tot binele din lume tuturor pensionarilor ºi cetãþenilor din muncipiul Petroºani ºi din Valea Jiului”, a spus Ioan Hortopan, preºendintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului. Alãturi de mineri au fost ºi reprezentanþii Prefecturii Judeþului Hunedoara. “Nu putem sã le transmitem decât un singur lucru, noroc bun, sãnãtate ºi dacã ar fi dupã mine, un viitor cert pentru mineritul din Valea Jiului. În afarã de festivismul pe care îl organizãm în astfel de momente ar trebui sã ne învãþãm cu toþii sã acordãm onoare oamenilor valoroºi din aceastã þarã prin atitudinile noastre de zi cu zi. În momentul de astãzi am marcat o zi importantã pentru noi, o zi importantã pentru economia de-a lungul timpului a României, dar sunt convins cã vom învãþa treptat ca în fiecare zi sã acordãm cinste celor care muncesc pentru România ºi nu doar la momentele fetsive”, a declarat Dan Terteci, directorul Cancelariei Prefectului Judeþului Hunedoara. Coroane de flori în cinstea minerilor a depus ºi deputatul Elena Udrea care a marcat aceatsã zi în Valea Jiului în rândul ortacilor.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 August 2014
A
urel Niculescu a pus coroana pe minerit. Ortacii din Valea Jiului au sãrbãtorit, ieri, Ziua Minerului într-o perioadã de frãmântãri sociale ºi probleme economice. Ortacii au fost divizaþi dupã ce Societatea Naþionalã a Huilei a fost împãrþitã între viabili ºi neviabili. Cei de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului au început numãrãtoarea inversã. La începutul lunii septembrie pentru 256 de mineri va fi ultima zi de lucru, iar pânã în anul 2018 toþi
Niculescu a pus coroana pe CEH, urmeazã pomana Complexului Energetic Hunedoara, sub atenta supraveghere a preºedintelui PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor (care, conform unor vorbe din mediile politice, îl susþine pe Niculescu în distrugerea mineritului), a depus coroana de flori. Mai lipseºte pomana pentru entitatea energeticã care în fiecare zi se afundã din cauza problemelor financiare vor trebui sã plece. Complexul Energetic Hunedoara are coroana, mai trebuie coliva În timp ce minerii
N
imeni nu întrevede un viitor pentru aceastã societate.
duc adevãrate rãzboaie pentru drepturile lor, conducãtorii au pus coroana. La propriu. Aurel Niculescu, directorul general al
Complexul Energetic Hunedoara
Elena Udrea a venit la ortaci „acasã”
Ziua minerului fãrã mineri, dar cu politicieni P oliticienii au luat locul minerilor, iar depunerile de coroane înlocuiesc tradiþionalele petreceri câmpeneºti. Nici Ziua Minerului nu mai este ce era cândva ºi asta o spun chiar liderii ortacilor din Valea Jiului.
Minerii din Valea Jiului s-au bucurat de o zi liberã de 6 august, când se serbeazã Ziua Minerului, ºi de tichete cadou în valoare de 350 de lei, respectiv 400 de lei, în funcþie de angajator, adicã CEH ori SNIMVJ. Petrecerile câmpeneºti de altã datã, cu mici, bere ºi spectacole de muzicã popularã, au rãmas în amintirea celor mai în vârstã dintre locuitori, mulþi dintre ei foºti truditori în subteran. Acum momentul este marcat doar de festivitãþi solemne de depuneri de coroane de flori, la care se înghesuie politicienii, organizate de la est, la vest. Iar supriza din acest an a fost constituitã de prezenþa Elenei Udrea, care a venit în Valea Jiului în calitate de deputat ºi lider al Partidului Miºcarea Popularã. Startul a fost dat la Petroºani, unde au fost depuse coroane de flori la statuia minerului din Parcul „Carol Schreter”. Primarul Tiberiu Iacob – Ridzi a lucrat
memoria celor care au murit în tragediile din subteran. Laszlo Domokoº este liderul Sindicatului „Huila”, de la minele neviabile cuprinse în Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului. Ortacii de aici numãrã zilele care au mai rãmas pânã la închiderea unitãþilor extractive, iar pentru 250 dintre ei luna august este ultima în care îºi mai spun „Noroc bun!” la intrarea în ºut. La 1 septembrie li se gatã preavizul ºi vor îngroºa rândurile ºomerilor.
în minã ºi recunoaºte cã Ziua Minerului nu mai este ce era o datã. „Este o schimbare. Cred cã, în acest moment, solemnitatea acestei manifestãri este mai puternicã, însã manifestãrile de sãrbãtorire a acestei zile s-au diminuat. Nu mai sunt acele petreceri tradiþionale, care erau foarte frumoase ºi care nu fãceau altceva decât sã ofere prilejul celor care lucreazã la minã sã fie împreunã ºi cu familiile, nu doar cu ortacii lor”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi.
S
upãraþi pe politicieni
ªi cei care lucreazã în minã simt schimbãrile ºi acest lucru îi întristeazã.
Vasile Pãduraru este unul dintre truditorii din subteran de la Mina Lonea ºi unul dintre liderii de sindicat ai ortacilor de aici. Prezenþa politicienilor este cea care îl nemulþumeºte cel mai tare. „Vãd acum, în faþa mea, o mulþime de politicieni ceea ce, vã spun sincer, îmi creazã emoþii, nu-i vãd cu ochi dulci. Dar asta este, trebuie sã trecem ºi peste ziua aceasta. Mai cã nu mai simþim Ziua Minerului. Atât cã avem liber astãzi. Nu mai este ca înainte, când eram 40 – 50.000 de mineri ºi sãrbãtoream împreunã. Acum este trist, nu simþim aproape de loc”, spune Pãduraru, care afost prezent la manifestãrile de la Petroºani pentru a epune o coroanã de flori în
Z
iua Minerului, sub spectrul ºomajului „Particip de vreo 8 ani, de când sunt lider de sindicat, la sãrbãtorirea zilei de 6 august ºi nu ºtiu de ce dar de la an
are probleme financiare grave. Potrivit statisticilor ANAF, datoriile Complexului Energetic Hunedoara cãtre bugetul de stat au crescut. Astfel, în trei luni de zile, Complexul Energetic a mai acumulat 8 milioane de lei datorii, acesta fiind printre primii cindi datorinici ai statului. Restanþele CEH au ajuns la suma de 97.377.018 lei faþã de 89.320.144 lei cât înregistra la finele lunii martie. La toate aceste datorii sunt incluse ºi penalitãþile în cuantum de.709.959 lei. Monika BACIU
la an mã încearcã o emoþie tot mai mare, dar, în acelaºi timp ºi o tristeþe pentru cã, în fiecare an, minerii ajung sã depunã coroane printre ultimii. Poate nu ar fi o problemã aºa de mare, dar ar fi bine ca, aºa cum politicienii sunt în primele rânduri la depuneri de coroane, sã fie în primele rânduri ºi la acþiunile de salvare a mineritului cu acþiuni concrete ºi beneficii pentru mineri. Oamenii par resemnaþi, cel puþin cei de la noi de la societate, pentru cã ºtim toþi cã suntem pe program de închidere ºi, încet – încet se va închide mineritul în ceea ce priveºte partea neviabilã”, a spus Domokos, care sperã ca ºi atunci când mineritul va ajunge istorie, astfel de momente sã se pãstreze. Manifestãri similare au mai avut loc ºi la Vulcan ºi Lupeni, organizate de administraþiile publice. Car men COSMAN-PREDA
12 Actualitate
Ziua Minerului, în vestul Vãii Jiului
Z
iua Minerului a fost marcatã ºi în vestul Vãii Jiului. Primãria municipiului Vulcan a marcat aceastã ziua care pentru ortaci are o însemnãtate deosebitã. Gheorghe Ile este un susþinãtor al mineritului, având în vedere faptul cã la rândul sãu acesta a fost miner.
“Revin în fiecare an în acest moment sacru din istoria activitãþii miniere din Valea Jiului, pentru a aduce prin gândurile mele, prin cuvintele mele, omagiul ºi respectul pentru toþi cei ce de-a lungul timpului au scos din mãruntaiele pãmântului, cãrbunele. Toþi cei ce locuim, muncim ºi trãim în Valea Jiului ºi nu numai, avem obligaþia sã le mulþumim pentru toatã munca de peste un secol ºi jumãtate, pentru tot efortul lor, pentru sacrificiul lor. Am fãcut parte din aceastã lume a minerilor ºi rãmân un susþinãtor activ al mineritului din Valea Jiului. Peste toate provocãrile pe care schimbãrile economice ºi sociale le aduc ºi activitãþii miniere din þara noastrã, dincolo de orice gândire care vede Valea Jiului ca pe un loc al nimãnui, este necesar ca în aceste
moment sã fim mult mai uniþi decât pânã acum, sã lãsãm de-o parte toate divergenþele care au fost
transmis primarul vulcãnean tuturor minerilor, familiilor lor, dar ºi rudelor minerilor care în decursul anilor ºi-au
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 August2014 sã-i cerem bunului Dumnezeu sã le dea odihna veºnicã. Aceleaºi gânduri bune le trimit tuturor orfanilor ºi vãduvelor minerilor care ºi-au dat viaþa în lupta cu cãrbunele. Sã îi aibã Bunul Dumnezeu în ocrotirea Sa”, a mai spus edilul municipiului Vulcan. Astfel, în 6 august 1929 a avut loc greva
minerilor de la Lupeni, când 22 de ortaci au fost uciºi. În 6 august 2001 a avut loc o explozie la mina Vulcan, în care ºi-au pierdut viaþa 14 mineri. Nu a fost uitatã nici semnificaþia religioasã, în 6 august credincioºii ortodocºi sãrbãtorind Schimbarea la Faþã Monika BACIU
realism economic ºi social, cu demnitate. În acest moment doresc sã adresez tuturor minerilor activi sau pensionari, tradiþionalul NOROC BUN, iar celor ce nu mai sunt printre noi,
Luna August amplificate ducând la atitudini care nu au nimic de-a face cu spiritul ºi solidaritatea ortacilor. Gheorghe Ile sperã ca activitatea minierã sã fie susþinutã pe viitor. Un gând bun a
jertfit viaþa pe altarul huilei. “De aceea, sper din suflet ca toþi cei ce pot în mod sincer sã susþinã continuarea activitãþii miniere, sã o facã cu înþelepciune, cu consecvenþã, cu
Luni: Supa crema de ciuperci cu crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii/Mozzarella pane cu cartofi natur Salatã/Desert Marþi: Supa minestrone/Ciorba de burtã Valdostana din pui cu legume mexicane/Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi
prãjiþi/ªniþel pane de porc cu cartofi sãseºti Salatã/Desert Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtura/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi Salatã/Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi piure/Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert
Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.
Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro
Actualitate 13
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 August2014
Investiþii pentru liceenii din Vulcan
L
ucrãri de modernizare a Colegiului Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan. Administraþia localã din Vulcan a depus spre finanþare un proiect care prevede modernizarea liceului din localitate. Lucrãrile au fost demarate, iar înfãþiºarea edificiului se va schimba în totalitate. Monika BACIU “La aceastã orã sunt în derulare lucrãrile din proiectul cu fonduri nerambursabile europene, destinate modernizãrii Colegiului nostru Tehnic. Pânã acum au fost înlocuite aproape toate ferestrele ºi uºile. Se lucreazã în paralel la schimbarea completã a instalaþiei electrice ºi a celei termice. Sunt de asemenea efectuate lucrãri de reparare a holului
elevilor. Aºa cum am reuºit sã finalizãm proiectul pentru modernizarea tuturor ºcolilor primare ºi generale din municipiul Vulcan,
prin accesarea de fonduri europene nerambursabile, tot aºa avem în vedere sã modernizãm ºi sã dotãm liceul din Vulcan, astfel încât tot
Simuleazã o catastrofã naturalã la Vulcan
R
eprezentanþii Crucii Roºii din Germania se aflã la Vulcan. Aceºtia vor petrece o sãptãmânã alãturi de voluntarii din localitate. Monika BACIU “M-am reîntâlnit cu reprezentanþii delegaþiei germane de la Crucea Roºie din
Gagenau, care îºi petrec o sãptãmânã de activitãþi la Vulcan, alãturi de voluntarii Crucii Roºii din comunitatea
noastrã. Scopul acestei vizite este punerea la punct a tuturor detaliilor legate de proiectul social pe care voluntarii l-au aprobat anul trecut în Germania. Se reconfirmã astfel relaþia foarte bunã, care dureazã de peste 20 de ani între cele douã
ceea ce þine de infrastructura localã de învãþãmânt sã fie corespunzãtor cu cerinþele europene în materie”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. În plus, proiectul prevede modernizarea ºi echiparea corespunzãtoare a sãlilor de clasã, a laboratoarelor de specialitate ºi a sãlii de sport, precum ºi modernizarea ºi echiparea atelierelor liceului. La finalizarea acestei investiþii, elevii care vor urma cursurile Colegiului Tehnic “Mihai Viteazu” din Vulcan, vor avea la dispoziþie cele mai bune condiþii pentru a-ºi desãvârºi studiile profesionale ºi organizaþii de Cruce Roºie, o relaþie cu impact deosebit asupra categoriilor sociale vulnerabile”, a decalarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Anul trecut, zece tineri din Vulcan au fost plecaþi în Germania, pentru opt zile. Acolo, au luat parte la cursuri de pregãtire. În anul acesta, muncipiul Vulcan va gãzdui acest eveniment. Cursurile respective înseamnã gospodãrire totalã. VA fi simulatã o catastrofã, iar voluntarii trebuie sã ºtie sã gestioneze situaþia, sã ºtie sã-ºi facã mâncare, iar în paralel, sã ofere ºi ajutor semenilor lor. unicipalitatea va asigura doar alimentele, în rest, se descurcã singuri.
liceale. ,,Dacã vrem sã avem tineri pregãtiþi care sã asigure o generaþie capabilã sã ducã mai departe dezvoltarea ºi progresul comunitãþii noastre locale, atunci noi suntem cei care avem datoria de a investi în
pregãtirea copiilor ºi a tinerilor,, - Gheorghe Ile - primarul municipiului Vulcan De-a lungul anilor, toate ºcolile din municipiul Vulcan au fost modernizate astfel cã elevii învaþã acum în cele mai bune condiþii.
Situaþie fãra precedent pentru românii care vor sã-ºi ia casã cu credit
C
reditele ipotecare în lei au ajuns mai ieftine decât cele în euro, situaþie fãrã precedent în România. Cel mai ieftin credit imobiliar standard în lei afiºeazã o dobândã efectivã de 5,5% pe an, în timp la euro costul minim este de 6% pe an, potrivit zf.ro. Creditele imobiliare în lei le-au egalizat pe cele în euro ca nivel al costului efectiv în primãvarã, pe fondul ajustãrii preþului împrumuturilor la evoluþia dobânzilor pe piaþa monetarã, ajunse la minime istorice datoritã procesului de relaxare monetarã derulat de BNR ºi a lichiditãþii excedentare din sis-
temul bancar. Cea mai avantajoasã ofertã standard de credit în lei este afiºatã în prezent de banca de stat CEC Bank, cu o dobândã efectivã de 5,53% pe an, adicã o ratã lunarã de sub 1.000 de lei pentru un credit de 178.000 de lei echivalentul a 40.000 de euro) acordat pe o perioadã de 30 de ani. Cel mai ieftin ipotecar standard în euro are o dobândã efectivã de 5,91% pe an, potrivit datelor agregate de portalul Conso.ro.
z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
14 Program & Horoscop
10:00 Nimic prea bun pentru un cowboy 10:50 Discover România 11:00 Teleshopping 11:30 Exclusiv în România 12:20 Discover România 12:30 Lumea ºi noi 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Lozul cel mare 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 România.ro 19:45 Sport 20:00 Telejurnal
10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii 12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 15:00 Fântâna dorinþelor 17:00 Walker, poliþist texan 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 S.O.S., sãnãtatea mea! 21:30 Ajutor! Vreau sã slãbesc! 22:30 Trãsniþii 23:00 Click!
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 August 2014
10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Poftiþi pe la noi! 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Burlãciþa 23:00 Serviciul Român de Comedie: Happy Showa
7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Mihail, câine de circ 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Sfârºitul lumii 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Marele Stan 22:30 ªtirile Pro TV
21 martie *** 20 aprilie Trebuie sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor cu persoana iubitã. În prima parte a zilei sunteþi tentat sã vã implicaþi în mai multe activitãþi în acelaºi timp. Noroc cã vã ajutã prietenii! Puteþi obþine câºtiguri financiare, dar nu din speculaþii.
Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Pastila Vouã Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Copii contra pãrinþi Fugarul Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche
10:00 Pastila de râs Medicament fãrã efecte secundare 10:30 Primãvara bobocilor 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Nuntã cu surprize 16:00 Teleshopping 16:45 Iancu Jianu, zapciul 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima
ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 România, acum ªtirile B1 Bunã seara, România Butonul de panicã
10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00
Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi
10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 11:30 Retrospectivã Spania 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Napoli Barcelona 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal: Napoli -
S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã în interes familial. Este o zi favorabilã comunicãrii ºi negocierilor. Aveþi ºanse sã finalizaþi o lucrare în care aþi investit mulþi bani. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu un bãrbat mai în vârstã!
mai
iunie
*** 22 iunie
*** 22 iulie
23 iulie *** 22 august
Primiþi un cadou de la persoana iubitã, iar prietenii vã invitã întro excursie. În partea a doua a zilei, sunteþi nevoit sã luaþi o decizie importantã pe plan sentimental. O veste neplãcutã din cursul serii vã schimbã programul pentru mâine.
23 august *** 22 septembrie
Aveþi succes în afaceri, dar sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte. Sprijinul cel mai important îl primiþi din partea unei persoane mai în vârstã, care vã apreciazã corectitudinea. Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi probleme sentimentale.
Un vecin vã invitã la o petrecere. Cu acest prilej, sunteþi remarcat de o persoanã sensibilã. Nu este exclus sã legaþi o prietenie durabilã. Vã puteþi baza pe intuiþie, dar ar fi bine sã ascultaþi ºi sfaturile prietenilor.
23 septembrie *** 22 octombrie
23 octombrie *** 22 noiembrie
23 noiembrie *** 20 decembrie Primiþi un cadou din partea unei persoane dragi din familie, de care vã bucuraþi în mod deosebit. Capacitatea de comunicare este excelentã ºi vã ajutã sã rezolvaþi o problemã financiarã.
21 ianuarie *** 20 februarie
Uºurinþa în comunicare favorizeazã relaþiile cu cu cei din jur. Se întrevede o cãlãtorie în interesul familiei. Puteþi avea câºtiguri mari din activitãþi comerciale. Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
*** 21 mai
22
Chiar dacã sunteþi preocupat de probleme personale presante, ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie relaþiilor cu persoana iubitã. O ieºire împreunã cu partenerul de viaþã v-ar ajuta sã vã deconectaþi de la probleme. 10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00 22:30
aprile
22
Zi favorabilã comunicãrii ºi cãlãtoriilor în interes de afaceri. Pe plan sentimental, luaþi o decizie care determinã schimbãri benefice pentru viitor. Seara sunteþi invitat la prieteni. Nu neglijaþi odihna.
10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15
21
Sunteþi în formã ºi aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã financiarã a familiei. Puteþi sã vã ocupaþi de probleme serioase din domeniul afacerilor ºi sã finalizaþi lucrãri începute cu mai mult timp în urmã.
21 decembrie *** 20 ianuarie În cursul dimineþii, luaþi o decizie în urma cãreia sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul. S-ar putea sã fiþi contactat de câþiva prieteni, cu care faceþi pregãtiri pentru o petrecere.
21 februarie *** 20 martie Aveþi succes într-o cãlãtorie în interes de afaceri. Aveþi rãbdare ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerii. În partea a doua a zilei, reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã mai veche.
Actualitate 15
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 August 2014 Exponatul lunii la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva
„Maica Domnului cu Pruncul
M
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 august 2014, o nouã piesã în categoria „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia. Exponatul lunii august 2014 face parte din colecþia de artã a MCDR, fiind reprezentat de o icoanã cu tema „Maica Domnului cu Pruncul”, datatã la sfârºit de secol XIX ºi început de secol XX. Autorul icoanei nu se cunoaºte, însã piesa este atribuitã centrului de picturã de la Nicula (judeþul
Cluj). Este o icoanã pe sticlã, realizatã în culori tip tempera, obþinute din pigmenþi naturali, în unul dintre cele mai reprezentative centre de iconari din Transilvania – Nicula. Scena o reprezintã pe Maica Domnului ce þine în braþe în partea stângã pe Pruncul Iisus. Maforionul
Mariei este bogat drapat, Iisus este redat frontal, cu dreapta binecuvântând iar
Propunere legislativã: încã trei zile libere pentru angajaþi
P
arlamentarii propun încã trei zile libere pentru angajaþi: Ziua bunicilor, Ziua egalitãþii salariale ºi Ziua egalitãþii de ºanse între femei ºi bãrbaþi. Propunerea se aflã deja pe lista dezbaterilor parlamentare. O altã propunere a parlamentarilor vizeazã situaþia în care, dacã o sarbã-
toare legalã cade într-o joi, ºi ziua de vineri sã fie liberã, pentru ca angajaþii sã se bucure de un weekend prelungit. Angajaþii, cu precãdere bugetarii,
beneficiazã anul acesta, de 12 zile declarate libere prin Codul Muncii, nouã dintre ele fiind în timpul sãptãmânii. Propunerea care vizeazã marcarea egalitãþii de ºanse între femei ºi bãrbaþi a fost susþinutã de mai mulþi senatori ºi deputaþi ºi iniþiatã de parlamentarul UDMR Rozalia Biro.
în stânga þinând Cartea Sfânta închisã, pe cap poartã coroana împãrãteascã. Fundalul prezintã motive florale stilizate, supradimensionate. În partea superioarã, pe douã benzi albe sunt inscripþionate, cu litere chirilice, numele personajelor reprezentate. Nimburile sunt marcate cu foiþã de aur, cea a Mariei prezentând un decor cu motiv vegetal.
Restricþii apã Joi 07.08.2014 - Petrila 10:00 13:00. Zona afectatã: Cartier Brãtianu. Motivul restricþiei: Separare branºament str. Stadionului, nr. 13 de nr. 16; - Lupeni 10:00 15:00. Zona afectatã: Cartier Viitorului. Motivul restricþiei: Remediere pierdere pe branºament ºi reconfigurare distribuitor, str. Tineretului, bl. D1. Mulþumim pentru înþelegere
VÂNZÃRI
Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.
16 Turism
Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 August 2014
neagrã locurile de cazare cã i-am întrebat câte locuri au ºi mi-au zis 100 ºi, pai aici vãd
ne-aþi ajutat, numai dumneavoastrã ne-aþi dat bani, numai cu ajutorul dumneavoastrã am fãcut ceva, acum nu se mai întâmplã nimic, din pãcate, pentru cã eu
cîteva sute. Dacã le aduceþi în economis fiscalizatã eu vã promit cã vã aduc bani. Au ridicat 1000 de locuri de cazare în economia fiscalizatã. Am convenit cã o sã ajut primarul sã dezvolte zone ºi unii colegi îmi spun cã era un primar PSD ºi am zis cã Straja nu trebuie dezvoltatã cã e un primar PSD? Deci primarii PSD, PDL sau ce erau ei spun un singur lucru: doamna ministru, aºa a rãmas, numai dumneavoastrã
cred cã nu ar trebui sã se opreascã dezvoltarea unei comunitãþi când se schimbã un Guvern. Cred cã ar trebui indiferent cine vine, cine pleacã, lucrurile ar trebui fãcute pânã la capãt”, a declarat fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, la Petroºani. Primãria Petroºani a accesat un credit în valoare de 13 milioane de lei pentru continuarea lucrãrilor la domeniul schiabil.
Au demarat lucrãrile la telescaunul TS3
Culoarea politicã blocheazã banii pentru Parâng
C
uloarea politicã, dezavantaj pentru lucrãrile din Parâng. Prima rectificare bugetarã din acest an a fost pozitivã, iar unele ministere au primit mai mulþi bani. Printre acestea nu se aflã ºi Ministerul Dezvoltãrii, minister prin care au loc lcurãrile de dezvoltare a domeniilor schiabile. Pentru lucrãrile din Parâng Guvernul nu a mai alocat bani de doi ani, însã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani are speranþe minime ºi în ceea ce priveºte alocãrile din acest an. Monika BACIU
“Sigur cã ar fi foarte bine sã primim aceºti bani, însã speranþele sunt minime pentru cã cel puþin în ultimii doi ani nu am primit niciun ban de la Guvern pentru aceastã investiþie, dar dacã ministerul va considera ºi dacã primesc la aceastã rectificare bani ºi considerã cã e importantã aceastã invetsiþie ar fi foarte
bine sã primim”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Tiberiu Iacob Ridzi, primar ales pe listele PDL-ului considerã cã ºi culoarea politicã afecteazã într-o oarecare mãsurã aceste alocãri financiare. “Existã ºi aceastã componentã în în repartizarea sumelor cãtre administraþiile locale”, a mai spus sursa citatã.
În timp lucrãrile executate se vor degrada, asta deºi municipalitatea prin eforturi proprii continuã pe cât se poate acele lucrãri. Montarea telescaunului TS3 este principalul obiectiv pentru acest an. Piesele au sosit, iar în munte deja au demarat lucrãrile pentru montarea telescaunului. “Dacã nu vom
primi în continuare bani, noi facem pe bugetul local cât putem, însã la un moment dat cu siguranþã lucrãrile care sunt deja fãcute ar trebui conservate sau ar trebui continuate chiar dacã nu la un ritm foarte alert. Dacã lucrurile sunt în grafic în acest moment ºi vom monta telescaunul TS3, revigorarea activitãþii în Parâng va fi evidentã în aceastã iarnã”, a mai subliniat edilul. ªi fostul ministru al Turismului, Elena Udrea s-a aflat în Valea Jiului unde a constatat cã lucrãrile la domeniile schiabile stagneazã. Aceasta a afirmat, la Petroºani, cã pe vremea când a deþinut funcþia de ministru a ajutat fiecare primar, indiferent de culoarea politicã. “Eu venisem sã inaugurez telegondola de la Vulcan ºi un domn primar era pe lângã mine, eu mã duceam undeva ºi nu ºtiam dacã e primar PDL sau PSD, nu eram interesatã de apartenenþa politicã. M-am dus la Straja am vãut, am urcat cu ratracul ºi le-am zic cã îi ajut sã investeascãd acã scot din zonea