Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 648

Cronica Vãii Jiului Marti, 8 Iulie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Petrila fierbe!

Se invocã 300 miliarde lei

Focul endogen de la Mina Petrila “arde” buzunarele ºefilor >>> PAGINA A 3-A

Minerii au finalizat negocierile >>> PAGINA A 3-A

Funcþionarii publici ºi detectivi >>> PAGINA A 4-A

Rãsmeriþã între Moloþ ºi Resmeriþã >>> PAGINA A 5-A

Viceprimarii PSD- luaþi la ochi de PNL-PDLPPDD

>>> PAGINA A 5-A

Minerii de la închideri, se trec pe listele de disponibilizare >>> PAGINA A 7-A

Sala Sporturilor va fi, în sfârºit, modernizatã! >>> PAGINILE 8-9

Transferul personalului de la CEH pe legea administraþiei publice, imposibilã >>> PAGINA A 11-A Bac 2014

Decebal, detronat de Eminescu >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie 2014

Focul endogen de la Mina Petrila “arde” buzunarele ºefilor

ancþiuni dupã incidentul de S la Mina Petrila.

Directorul unitãþii miniere de la Petrila, Constantin Jujan, dar ºi alte persoane din structura de conducere au fost sanþionate pentru evenimentul produs la unitatea minierã imediat dupã sãrbãtorile Pascale când în subteran a izbucnit un foc endogen.

“Ancheta de la Mina Petrila, la nivelul societãþii, s-a finalizat, au fost luate niºte mãsuri, au fost sancþionaþi cu avertisment directorul sucursalei domnul Jujan ºi inginerul ºef electromecanic ºi sancþionat cu 5% din salariu ºi indemnizaþia de conducere inginerul ºef

Minerii au finalizat negocierile

upã mai bine de o jumãtate de an de negocieri, minerii angajaþi la Complexul Energetic Hunedoara au finalizat Contractul Colectiv de Muncã. Discuþiile au fost finalizate luni dimineaþã ºi urmeazã sã primeascã avizul celor din CEH. Negocierile care au durat luni de zile le aduc minerilor de la Complexul Energetic Hunedoara avantaje la care nici nu sperau. Petre Nica, liderul sindicatului Muntele, spune cã a reuºit sã finalizeze luni dimineaþã negocierile ºi cã pânã la 1 august noul Contract

securitate minierã ºi inginerul ºef producþie al Minei Petrila, urmând ca sancþiunile sã fie extinse la nivelul conducerii sectoarelor aeraj ºi producþie de la vremea respectivã de cãtre conducerea sucursalei în urma anchetei interne pe care ºi dânºii au finalizat-o. A fost negesColectiv de Muncã al minerilor ºi energeticienilor va fi semnat ºi parafat. Cu toate aceste, încã nu a fãcut publice datele din contract. „Din ianuarie am demarat procedurile pentru negocierea acestui CCM. Contractul, aºa cum noi l-am încheiat este unul care sprijinã salariaþii ºi vine în ajutorul acestora, cum poate nici nu au sperat. Rãmâne un hop, acest aviz pe care trebuie sã-l dea Consiliul de Administraþie.

tionarea corectã a situaþiei urmãtoare dupã apariþia acelui foc de la Mina Petrila. Am gãsit câteva deficienþe de organizare ºi pe aceste deficienþe de organizare am aplicat sancþiunile”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Potrivit conducerii,

Existã un acord de confidenþialitate, iar pânã ce acest CCM nu va fi avizat de CA, nu vom face publice prevederile pe care noi le-am negociat. Nu sunt secrete, în mare parte ele au fost transmise salariaþilor, dar fãrã nicio discuþie, dupã avizut de la CA, mai urmeazã un pas, avizarea de cãtre AGA ºi înregistrarea la ITM”, a spus Petre Nica, lider Sindicatul Muntele. Tot ce sperã acum sindicaliºtii este legat de semnarea noului act. Tocmai de aceea, Petre Nica susþine cã membrii acestui for ar fi bine sã nu mai tergiverseze situaþia. „Sper din tot sufletul ca membrii Consiliului de Administraþie sã nu aplece urechea la ceea ce înceracã sã le toarne reprezentanþii sindicatelor oponente salariaþilor, care, dupã ce nu au participat la negocierea CCM, încearcã prin metode lipsite de bun simþ, sã boicoteze înregistrarea acestuia”, a avertizat Nica. Este pentru prima datã când reprezentanþii minerilor ºi ai energeticienilor au negociat un contract colectiv de muncã valabil pentru ambele pãrþi. Creionarea ºi negocierile au durat, însã, luni de zile, timp în care în zilnic sindicaliºtii au purtat discuþii cu administraþia CEH. Diana MITRACHE

evenimentele de dupã apariþia acelui foc endogen puteau fi evitate dacã cei din conducere ar fi luat mãsurile legale. “Puteau fi evitate aceste nereguli cu privire la organizarea post-apariþiei focului endogen, dar apariþia focului endogen nu putea fi evitatã. Abatajul a trecut prin zona în care au fost evenimentele în anul 2008”, a mai precizat sursa citatã. Abatajul în care a avut loc evenimentul încã este închis, însã se ia în calcul redeschiderea acestuia. Chiar ºi aºa producþia de huilã de la mina Petrila nu a fost afectatã în urma închiderii ortului minei.

Actualitate 3 “Suntem în perioada de monitorizare cu INSEMEX, am notificat ITM-ul ºi suntem în colaborare legat de reedschiderea acestui abataj, deocamdatã Direcþia Tehnicã monitorizeazã acest abataj urmând sã ne spunã cu exactitate perioada când putem deschide acel abataj. Prin acel program de lucru în modul de ºapte zile nu a fost afectatã producþia minei Petrila, ba din contrã am dat o producþie un pic mai bunã calitativ în ultima perioadã ºi faptul cã lucreazã flux continuu acel abataj ne-a condus la rezultate mai bune în activitatea de producþie”, a mai subliniat directorul SNÎMVJ. Un abataj al minei Petrila s-a aprins în ziua de Paºte. Potrivit reprezentanþilor Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului, locul unde a avut loc acest ultim incident este chiar sub abatajul “morþii” din anul 2008 în care 13 ortaci ºi-au pierdut viaþa. Mina Petrila este inclusã în programul de închidere a unitãþilor miniere neviabile. Incendiul a izbucnit din cauza fenomenului de autoaprindere a huilei din stratul exploatat si tot personalul minei a fost evacuat. Practic la momentul aprinderii abatajului, în minã lucrau doar cei care asigurau permanenta pe perioadei vacantei de Pasti Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie 2014

ngajaþii primãriilor trebuie sã facã ºi muncã de detectivi. Noile norme de vânzare a terenurilor din extravilanul localitãþilor îi fac pe angajaþii primãriilor detectivi pentru cã aceºtia vor trebui sã îi identifice pe proprietarii terenurilor învecinate proprietãþii care este de vânzare. Legea s-a schimbat, iar acum un proprietar nu mai poate vinde terenul fãrã a notifica ºi administraþia localã. “Anul acesta a apãrut legea 17/2014 prin care s-a reglementat vânzarea terenurilor situate în extravilanul localitãþilor, deci obiectul legii îl constituie exclusiv modalitatea de înstrãinare a terenurilor din extravilan, nu din intravilanul localitãþilor. Ca noutãþi ca orice act normativ, o mulþume de sarcini date gratuit în sarcina primãriilor în sensul cã proprietarii care doresc sã vândã un teren trebuie sã depunã o cerere la noi la primãrie, însoþitã de o ofertã de vânzare ºi de acte care dovedesc dreptul de prorpietate, noi suntem obligaþi ca în 30 de zile sã afiºãm aceastã ofertã ºi în 3 zile trebuie sã trans-

mitem toate actele cãtre direcþia agrigolã judeþeanã care la rândul ei are niºte obligaþii de îndeplinit, privind publicitatea ofertei, dar ce este mai greu pentru noi este cã trebuie sã cãutãm cine sunt proprietarii mãrginaºi terenului care se doreºte a fi vândut ºi sã le transmitem ºi acestora aceastã ofertã de vânzare. Aºteptãm normele metodologice care trebuiau deja sã aparã, dar cum se întâmplã în þara noastrã nu au apãrut încã ºi va trebui sã punem în aplicare aceastã prevedere care ne înhamã la o treabã destul de serioasã mai ales la identificarea proprietarilor limitrofi acestor terenuri aceºtia

Funcþionarii publici ºi detectivi

fiind cei care au ºi drept de preemnþiune la cumpãrarea terenului care trebuie sã fie primii consultaþi dacã doresc sã cumpere terenul sau nu. Este o treabã care ni se dã gratuit aºa cum s-a întmplat în ultimii ani ca primãria sã fie încãrcatã cu niºte atribuþiuni care nu o privesc”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Deocamdatã la Petroºani nu au existat astfel de solicitãri. Majoritatea terenurilor din extravilanul localitãþii sunt în zona de munte. “Nu am avut pânã acum, notarii cunosc faptul cã nu au apãrut normele metodologice ºi nu am primit astfel de solicitãri. În ultimii ani piaþa imobiliarã este în scãdere ºi presupun cã ºi din cauza aceasta nu sunt multe terenuri scoase la vânzare, iar în extravilan

la noi exceptând zona de munte nu este teren foarte mult”, a mai spus sursa citatã. În legea care a fost publicatã în 12 martie, în Monitorul Oficial, se

descriu regulile de achiziþionare a terenului agricol extravilan. Dacã preemptorii nu vor dori sã cumpere terenurile, vânzarea la liber se va putea face

doar dacã preþurile vor fi mai mari decât cele solicitate preemptorilor, conform noului act normativ. Monika BACIU

Au plecat de bunãvoie angajaþi ai Primãriei 3 Aninoasa au renunþat la posturi. Planul de redresare a localitãþii cuprinde ºi restructurarea personalului din aparatul primarului cu 10-20 de procente. Potrivit primarului, Nicolae Dunca, pânã în prezent, trei angajaþi ai primãriei ºi-au înaintat demisiile, ºi încã doi ar mai trebui concediaþi. “Au plecat trei angajaþi pânã acum ºi ar mai trebui sã dãm afarã încã doi. Aceste mãsuri sunt cuprinse în planul de redresare a localitãþii”, a declarat Nicoale Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Pentru celelalte concedieri vor fi luate în calcul mai multe variante. “Criteriile dupã care ne vom ghida sunt mai multe. Cei care au abateri pe perioada activitiãþii,

competenþele lor, calificativele care le-au primit sau utilitatea postului. În funcþie de aceste criterii vom stabili cine va mai pleca”, a mai spus sursa citatã. Primãria Aninoasa a fost prima administraþie localã din þarã care ºi-a declarat insolvenþa. Cel mai mare creditor al primãriei este o unitate bancarã. În acest context, reprezentanþii urbei sperã sã iasã din insolvenþã pânã la finalul acestui an Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie 2014

anþul de “iubire” dintre PNL ºi PSD s-a rupt la nivel naþional, iar repercursiunile se simt ºi în teritoriu. În urmã cu o sãptãmânã edilul de la Lupeni, Cornel Resmeriþã, l-a acuzat pe preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ de faptul cã nu a fãcut nimic pentru Valea Jiului. “Nu iau absolut nimic din meritele preºedintelui Consiliului Judeþean, dar nici nu vreau sã îi dau ceva pentru cã pânã acum i-am dat absolut totul, am luat de la mine, din ceea ce am fãcut eu, nu am încercat sã scot

Rãsmeriþã între Moloþ ºi Resmeriþã

în evidenþã cã am fãcut eu ci am scos în evidenþã cã am fãcut cu ajutorul Consiliului Judeþean, prin Consiliul Judeþean. Consiliul Judeþean în Valea Jiului, poate o sã vinã un alt primar ºi o

sã spun altceva, CJH în Valea Jiului nu a fãcut absolut nimic pentru cetãþenii municipiului Lupeni. O sã vinã cineva ºi o sã ne zicã cã s-a fãcut drumul cãtre Straja, dar nu e chiar aºa. L-am

Viceprimarii PSD- luaþi la ochi de PNL-PDL-PPDD

ãzboiul schimbãrilor din funcþii dintre liberali ºi social democraþi este departe de a se încheia, iar vizaþi sunt acum viceprimarii din trei localitãþi.

Liberalii împreunã cu noii aliaþi de la PDL ºi PPDD urmãresc posturile de viceprimar din Hunedoara, Brad ºi Simeria deþinute de PSD. Totodatã ºi social

democraþii se pregãtesc de contraofensivã ºi ar putea opera aceleaºi schimbãri, iar una dintre ele s-ar produce la Primãria Aninoasa. Astfel, potrivit publicaþiei on line „Hunedoara Liberã.ro” în urma ºedinþei Biroului Politic Teritorial care a avut loc la Deva, liberalii împreunã cu aliaþii vor forma o nouã majoritate în perioada imediat urmãtoare în Consiliul Local al municipiului Hunedoara, unde se va încerca schimbarea viceprimarului PSD, Dan Bobouþanu. Odatã schimbat viceprimarul, postul ar reveni unui consilier PNL, acelaºi lucru urmând a se întâmpla ºi la Brad. Aici, aleºii PNL-PDL-PPDD vor încerca sã-l schimbe pe Aurel Vasile Circo (PSD) din funcþia de viceprimar, care va fi oferitã unui consilier PPDD, cel mai probabil lui Cristian Leucian. La Simeria, a treia localitate vizatã de vântul schimbãrii, social-democratul Eduard Felciuc va fi înlocuit de unul din consilierii PNL mai scriu cei de la publicaþia menþionatã. Maximilian GÂNJU

fãcut în parteneriat cu Consiliul Judeþean, care a trebuit sã vinã în parteneriat cã nu a venit Moloþ de plãcere, a trebuit pentru cã a trebuit sã vinã, am dat drumul la proiectul respective, dar în ciuda faptului cã drumul este perfect, nu s-a lucrat în Straja perfect ”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Preºedintele instituþiei judeþene are ºi o replicã pentru edilul lupenenean care este responsabil de investiþiile derulate pe raza

localitãþii. “Dacã spune cã nu am fãcut nimic pentru Valea Jiului l-aº întreba ce a fãcut dânsul în 20 ºi ceva de ani pentru Lupeni. Eu ca ºi preºedinte de Consiliu Judeþean am niºte atribuþii clare, concrete. Am de fãcut infrastructura rutierã ºi cred cã ºtie pentru cã circulã la pensiunea dânsului pe un drum excelent la pensiunea dânsului la Straja, cred cã ºi-a dat seama ºi dupã aceea a intrat ºi în ADI ºi a vãzut cã se fac lucruri serioase în infrastrutura

Politic 5 de apã ºi canal ºi a acceptat ºi dânsul sã intre ca sã poatã beneficia de bani, în rest nu mã ocup eu de strãzile dânsului, de trotuare, de cãminele dânsului. E problema dânsului. Eu pot doar sã îl sprijin cu câteva ceva, sã îi dau bani pentru niºte biserici, sã îi dau bani pentru niºte cluburi de spor dacã are cluburi, deci pot sã fac lucrul asta, dar în rest cetãþenii lupeniului au ales pe fiecare primar sã se ocupe de administrarea zonei respective. Cum îºi îndreaptã banii, spre ce investiþii, care sunt proritãþile nu este treaba preºedintelui consiliului judeþean, este treaba primarului ºi a consiliului local”, a precizat preºedintele CJH, Mircea Ioan Moloþ. Nemulþumirile edilului lupenean au pornit de la drumul cãtre Straja, care în opinia sa nu este realizat corespunzãtor. Oficialii judeþeni au declarat cã încã lucrãrile nu sunt finalizate pe acest carosabil. Monika BACIU

Noi preºedinþi pentru liberalii din Hunedoara ºi Simeria

rganizaþiile PNL din Hunedoara ºi Simeria rãmase fãrã conducere, au noi preºedinþi care vor asigura interimatul pânã la alegerile interne, a decis Biroul Politic Teritorial al PNL Hunedoara. Deputatul din Colegiul Hunedoara, Carmen Hãrãu a fost numitã preºedinte interimar al organizaþiei municipale a PNL Hunedoara, dupã ce fostul preºedinte, Mircea Artean, ºi-a dat demisia în 2013. ªi la Simeria liberalii au un nou lider interimar în persoana directorului general al SC Apaprod SA Deva, Victor Arion. Organizaþia a rãmas fãrã conducere dupã alegerile europarlamentare, motivul demisie fostului preºedinte Pavel

Haþegan, fiind rezultatele slabe obþinute la scrutin. Ce doi noi preºedinþi au misiunea ºi de a organiza conferinþe de alegeri pentru structura internã de conducere a celor douã organizaþii liberale. ”Ei trebuie sã conducã organizaþiile pânã se organizeazã alegeri, nu au un alt scop decât acela pe care-l are un preºedinte. Încã nu s-a stabilit când se vor organiza alegerile, probabil cã dupã prezidenþiale. Ei au fost numiþi în interiorul Biroului Politic al PNL ºi nu au mai fost alte propuneri fiind singurii nominalizaþi ºi desemnaþi de cãtre birou”, a declarat vicepreºedintele PNL Hunedoara, Tiberiu Balint. Maximilian GÂNJU

6 Minerit

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie 2014

a Petrila, agitaþia ia amploare pe principul bulgãrelui de zãpadã ca urmare a declaraþiilor fãcute în presã de directorul general al SNÎM, respectiv NU, NU la cererea de prelungire a activitãþii minei cu un an. Mineri, sindicaliºti, foºti specialiºti din minerit, administraþie localã aduc argumente care îl contrazic. În plus, se doreºte a se dovedi cã societatea a avut profit pe anul 2013, în cauzã fiind vorba de vreo 300 miliarde lei, în timp ce directorul a declarat public cã SNÎM a fost pe zero – adicã activitatea s-a încadrat exact în venituri. ” Diferenþa de la 1,350 mil. la 1,700 mil. Gcal unde este?” ”Despre Petrila a dat date din 2012 ºi asta înseamnã manipulare a opiniei publice”. Ileana FIRÞULESCU La Petrila, administraþia localã a fãcut front comun cu minerii de la mina aflatã pe program de închidere rapidã, iar acestora li s-au alãturat familiile celor ce lucreazã în subpãmânt, foºti conducãtori de unitãþi

miniere, pesionarii tineri care încã au copiii acasã pentru cã nu au pãrãsit aceste locuri, ºi toþi cer un singur lucru: ”conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine sã nu mai manipuleze opinia publicã cu date vechi pretinzându-le ca actuale ºi sã nu mai

Petrila fierbe!

Se invocã 300 miliarde lei

împingã cu orice preþ spre închidere mineritul doar pentru a da bine în faþa ºefilor de la Bucureºti”. Primarul oraºului,

Ilie Pãducel, a fãcut cãrare cãtre ministere ºi chiar cãtre premier pentru a demonstra, cu studiile tehnice pe masã, cã înseamnã enorm ca mina Petrtila sã funcþioneze mãcar un an în plus, iar pentru asta trebuie doar o adresã cãtre UE, cu motivarea ºi acordul guvernanþilor. Cum închiderea minei ar aduce o gaurã uriaºã în bugetul local, pe lângã dislocarea oamenilor, Ilie Pãducel nu a avut susþinere din teritoriu, deºi ºi-a dorit-o, ºi nu i-a stat alãturi nici un conducãtor al mineritului din Vale. Dupã apusele edilului, de la Guvern i s-a promis cã se va studia situaþia prezentatã ºi se va acþiona în consecinþã. Dar în posibilitatea prelungirii activitãþii minei, cu siguranþã va fi consultat ºi directorul general general Anghel, care va spune ce a spus ºi presei – nu, nu. Ca urmare, sindicatul cu cei mai mulþi membri, de la Petrila, spune cã nu se lasã ºi cã va face, alãturi de Primãrie, demersurile care se impun. ”Avem noroc cã oraºul Petrila nu este condus de

oameni fricoºi sau laºi, ci spun rãspicat variantele pentru cã este vorba de o întreagã comunitate, nu doar de minã ca simplu obiectiv. Aþi fost printre mineri ºi aþi vãzut ce v-au spus, cã directorul general poate alege între a fi numit salvator sau gropar, iar pentru asta va rãspunde în faþa unei întregi comunitãþi. Noi, sindicatul, am cerut printr-o adresã sã ni se prezinte bugetul de venituri cheltuieli 2013-2014, dupã care vom demara demersuri la forurile superioare, în conformitate cu legea 62/2011” – a declarat Cãtãlin

Cenuºe, liderul Sindicatului ”Orizonturi Noi”, mina Petrila. În urma declaraþiilor publice fãcute de directorul general al SNÎM, Aurel Anghel, cum cã mina Petrila va fi categoric închisã în 2015 motivând cã unitatea nu mai corespunde funcþionãrii din nici un punct de vedere – a protecþiei muncii ºi economic - a aprins spiritele ºi au apãrut reacþii care-l plaseazã pe directorul general în tabãra celor cãrora nu le pasã de nimeni ºi nimic, ”doar sã-ºi ia salariul ºi compesãrile pentru cã închid bine mineriul”.

Minerit 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie 2014 La sfârºitul sãptãmânii trecute, minerii ne-au declarat cã datele cu rezultate slabe, prezentate de directorul general Aurel Anghel în ziarul Cronica Vãii Jiului ºi la KTV, au fost cele de la nivelul anului 2012. ”Ce a spus dl. director era pe anul 2012 ºi chiar nu ºtiu de ce a fãcut asta. Clar vrea sã ne vadã îngropaþi, dar mãcar sã fie om, sã nu-ºi batã joc de noi. ªtiu cã îi e greu sã facã. Ce a constuit el la viaþa lui? E mai uºor sã stai - pentru cã noi minerii ºtim ce avem de fãcut - ºi sã închizi tot ca sã te dai mare în faþa ºefilor de la Bucureºti” ”Nu vã spune cum ne-am descurcat noi la vremea când am

dar despre care directorul general al SNÎM spunea cã nu existã ºi cã societatea s-a încadrat, aºa cum trebuia, 0 pe 0. ”Atunci unde sunt cele 50 – 60.000 de tone de cãrbune date peste plan în 2013? Diferenþa de la 1,350 mil. la 1,700 mil. Gcal unde este? Aceastã diferenþã, de vreo 300 miliarde de lei pe Gcaloriile vândute e o sumã! De exemplu mina Petrila ar fi funcþionat un an.” Cererea de comunicare a bugetului de venituri ºi chetuieli pe 2014-2014 de cãtre sindicate a fost hotãrâtã ca urmare acestor afirmaþii ale minerilor care se doresc a fi probate. Impresia generalã a

opunerea sa prin cât de periculos e sã munceºti la mina Petrila. Pãi omul ãsta se închide singur dacã ITM ar asculta înregistrarea. Clar este o exagerare pentru a se scoate. O implicare a sa, chiar ºi susþinându-i doar declarativ pe mineri ºi pe Pãducel, ar însemna un efort în plus ºi clar omul nu ºi-l doreºte. Poate fi vorba ºi de frica implicãrii, a responsabilitãþii” – a declarat ing. O. Ianc. ”Cum sã nu-þi pese, doamnã, de oameni. Doar sã se fi uitat la bãtaia care a fost pe cele 70 de posturi scoase la concurs pentru angajãri. 506 concurenþi?! Pãi este enorm! Tu, ca ºi conducãtor, de minã, oraº, societate nu tragi nici

o concluzie din asta? Oamenii vor de lucru, ºi ce lucru greu, iar ei se spalã pe mâini când au destule argumente sã mai pãstreze mineritul” – a spus inginerul minier A. Nicula. Pe lângã toate aces-

tea, a mai ieºit la suprafaþã un reproº, de data aceasta adus politicului. I se reproºeazã PSD-ului cã minerilor de la Petrila li se dã peste nas cã ”uitaþi ce partid aveþi în spate care nici nu se uitã la voi ºi

Minerii de la închideri, se trec pe listele de disponibilizare

256

de angajaþi de la minele aflate în programul de închidere încep procedurile pentru a se disponibiliza. Criteriile ºi data la care vor pleca din sistem minerii au fost deja stabilite.

depãºit locul periculos de care tot spune cã încã e periculos. De exemplu pe luna iunie realizãrile au fost de 102% Petrila, 88% Uricani ºi 91% Paroºeni, iar de o bunã vreme suntem sub 130 pe Gcal. Pãi el îi duce pe unii ca dumneavoastrã care nu ºtiþi, dar noi suntem aici ºi ºtim exact ce am fãcut”. Grupul de vreo 19-20 de mineri ne spuneau repetat de un plus de bani – profit – de care s-a mai auzit,

fost aceea cã existã pe undeva o situaþie a activitãþii de anul trecut ºi se doreºte compararea datelor. Am stat de vorbã, pe lângã mineri, ºi cu locuitori ai Petrilei, ingineri cu funcþii de conducere pe diverse paliere, care nu înþeleg de ce atâta înverºunare de partea conducerii în ce priveºte mina Petrila. ”L-am vãzut pe directorul general la televizor explicând

De luni, ortacii de la minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani, care se disponibilizeazã, încep procedurile. Oamenii se pot trece pe liste, dar vor pleca din toamnã, atunci când vor primi ºi sumele compensatorii. „Am avut o ultimã discuþie vineri, în data de 4 iulie, cu sindicatul reprezentativ, Sindicatul Huila Valea Jiului, în care am convenit asupra criteriilor de disponibilizare, data la care se va ieºi din sistem ºi mãsurile organizatorice ce vor însoþi aceste disponibilizãri. Legat de data de ieºoire din sistem, vã pot spune cã va fi 1 septembrie, urmând ca de la 1 august sã se intre, conform legii, în preaviz, pentru cã sunt

necesare 20 de zile de preaviz, premergãtoare disponibilizãrii”, a declarat Aurel Anghel, director SNÎMVJ. Nu se ºtie încã ce sume vor primi cã pleacã de la minã minerii, dar cert este cã aceºtia vor avea mai mulþi bani faþã de cei care au pãrãsit minele anul trecut. „Avem prinse în buget aceste sume. Nu sunt încã mandatat sã negociez aceste sume. Voi convoca un Consiliu de Administraþie, prin care voi solicita sã îmi acorde mandatul pentru a negocia cu sindicatele

urmeazã campania electoralã; oare tot pe ei îi veþi pupa, aºa cum aþi mai fãcut-o?” Ca urmare, existã destui care sã rãsuceascã cuþitul în rana minerilor de la Petrila ºi nu e bine.

aceste sume, însã nu pot sã vã spun decât cã, faþã de sumele de anul trecut, cele de anul acesta vor fi mai mari”, a mai spus Anghel. Plecãrile din subteran ar putea afecta grav munca în abataje ºi posturile rãmase vacante ar trebui ocupate tot cu speciliºti. Responsabilii de la Societatea de Închideri de Mine spun, însã, cã totul este luat în calcul ºi situaþia va fi gestionatã corespunzãtor. „Noi, conducerea, am fãcut noi organigrame, în colaborare cu direcþia tehnicã, prin care sã diminuãm efectele acestei disponibilizãri. Sã nu fie afectate veniturile societãþii, deci toate posturile care vor pleca din sistem sã nu afecteze buna organizare ºi veniturile societãþii”, a conchis directorul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului. Minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani intrã în programul de închidere ºi ecologizare din 2018, iar pânã atunci, anual se vor face disponibilizãri, aºa cum s-a decis anterior prin decizia 787 a Uniunii Europene. Diana MITRACHE

8 Actualitate

Sala Sporturilor va fi, în sfârºit, modernizatã! D

acã Ministerul Educaþiei nu are bani, Compania Naþionalã de Investiþii a decis sã investeascã în reabilitarea Sãlii Sporturilor din Petroºani. În aceastã sãptãmânã, reprezentanþii instituþiei din capitala Vãii Jiului trebuie sã prezinte o listã cu lucrãrile care necesitã alocarea urgentã a unor sume de bani. “În urma numeroaselor intervenþii ºi a susþinerii pe care am primit-o din partea unor factori de decizie

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie 2014

am primit un rãspuns favorabil pentru finanþarea lucrãrilor necesare din partea CNI, asta pentru cã

Ministerul Educaþiei nea anunþat cã nu are bani. Va trebui sã întocmim unele acte ºi documente referitoare la terenul aferent sãlii, acordul de transmitere în folosinþã gratuitã a terenului ºi clãdirii, diferite protocoale, certificatul de urbanism sau un angajament al Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara. Deja am discutat cu primarul Tiberiu Iacob –

Ridzi care este de accord sã ne sprijine cu tot ceea ce este necesar pentru aceastã reabilitare. Teoretic, ar trebui sã încep lucrãrile azimâine, mai exact în acest an. Important este cã am început sã facem primii paºi”, a declarat Zoltan Toth, director Clubul Sportiv ªcolar Petroºani. Sala Sporturilor din Petroºani a fost inauguratã în anul 1986. De

atunci, ºi pânã în prezent, nu au fost efectuate lucrãri de reabilitare generalã a acesteia. “Niciodatã în aceºti 28 de ani nu s-a procedat la o modernizare completã. Am mai fãcut noi câteva reparaþii dar, pentru cã nu am avut prea mulþi bani, lucrãrile au fost fãcute doar pe ici-colo. Datoritã condiþiilor improprii, pe timp de iarnã, sala nu mai putea fi folositã. Sper ca iarna viitoare sã nu ne mai prindã în condiþiile actuale”, a mai spus Zoltan Toth. Suma necesarã pentru modernizarea ºi reabilitarea sãlii ar fi de aproximativ 18 miliarde de lei vechi. În cazul în care CNI va aloca mãcar o parte din aceºti bani, lucrãrile ar urma sã demareze chiar în acest an. Mir cea NISTOR

Cât timp pierde un angajat cu Internetul ºi ce site-uri taie cheful de muncã

n angajat pierde zilnic în jur de 1,7 ore (dintr-un program de lucru de 8,5 ore) pe Internet, ziua preferatã pentru activitãþi extra-job fiind vineri, iar intervalul orar este 15,0017,00, conform unui studiu efectuat de specialiºtii în HR de la WorkTack. Studiul semnaleazã cã, în ultimul timp, companiile se confruntã din ce în ce mai mult cu probleme organizatorice care afecteazã bunul mers al activitãþii, una dintre probleme fiind accesarea site-urilor de socializare (Facebook, LinkedIN etc) ºi a altor site-uri care nu au vreo legãturã cu activitatea de serviciu. Una dintre probleme constã în accesarea site-urilor de socializare (Facebook, LinkedIN etc) ºi a altor site-uri care nu au vreo legãturã cu activitatea de serviciu. Trãind în era comunicãrii ºi a informaþiei ºi având acces uºor la Internet, fie pe laptop, telefon, tablete sau alte gadget-uri, angajaþii pur ºi simplu ‘uitã’ sã lucreze ºi preferã sã se concentreze pe activitãþi personale, în detrimentul celor pro-

fesionale. Un status nou pe Facebook, un Like, un Share, un Tweet nou, o fotografie pin-uitã pe Pinterest sau reblogatã pe Tumblr ºi uite aºa timpul alocat activitãþilor de lucru scade dramatic, menþioneazã

specialiºtii în HR. În medie, un angajat pierde în jur de 1,7 ore (dintr-un program de lucru de 8,5 ore) pe zi, pe Internet, conform unui studiu al celor de la Salary.com, efectuat pe un eºantion de 2.057 de respondenþi. Discuþiile cu prietenii sau membrii familiei, vizionarea filmuleþelor sau a diverselor fotografii care circulã online, cumpãrãturile online, cititul presei ºi jocurile sunt principalele distracþii la locul de muncã pentru mai mult de 40% din salariaþii care au acces la Internet la locul de muncã. Un detaliu important care a reieºit din studiul Salary a fost acela al zilelor în care se munceºte, în medie, cel mai puþin.

Ce se întâmplã cu victimele violenþei în familie când guvernul se joacã de-a uitarea

e schimbã o lege, dispar instituþii, sunt anulaþi ani de muncã, susþinere, analizã, monitorizare fãcutã de organizaþii non-guvernamentale sau chiar de instituþii ale statului. Ce legãturã are povestea cu viaþa oamenilor? Niciuna. Poate cã în poveºti tragediile pot fi ºterse într-o clipã. În viaþa realã nu e aºa. Dacã dispare un departament sau un set de atribuþii pe care le avea acesta, femeile victime ale violenþei nu dispar ºi ele pe drumul spre altã instituþie. Ele devin cazuri, statistici sau chiar mai rãu, un nume pe o bucatã de lemn. Poate cã Ordonanþa din martie instituia omiterea violenþei în familie în speranþa cã problema va dispãrea ºi ea, însã acest lucru nu s-a întâmplat. Cazuri cu femei agresate de soþi sau parteneri au continuat sã aparã în paginile ziarelor. ªi, cu toate acestea, Ordonanþa omiterii nu se opreºte aici. În urmã cu câteva sãptãmâni, 22 de organizaþii nonguvernamentale lansau o scrisoare deschisã adresatã ministrului Muncii, Protecþiei Sociale, Familiei ºi

Persoanelor Vârstnice, în care atrãgeau atenþia asupra unei situaþii de crizã privind lipsa de gestionare ºi coordonare instituþionalã la nivel central ºi guvernamental în domeniul prevenirii ºi combaterii violenþei în familie. Astãzi, dupã publicarea în Monitorul Oficial a actului normativ de organizare ºi funcþionare a nou înfiinþatului Departament pentru Egalitatea de

ªanse între Femei ºi Bãrbaþi, iniþiatorii acþiunii subliniazã în continuare faptul cã acesta nu preia funcþiile ºi atribuþiile de prevenire ºi combatere a violenþei în familie, prelungind astfel starea de crizã în

care ne aflãm. „Efectul negativ, atrage atenþia Mihaela Sãsãrman, preºedintele Asociaþiei Transcena, iniþiatorul scrisorii, este faptul cã Strategia naþionalã pentru prevenirea ºi combaterea fenomenului violenþei în familie pentru perioada 20132017 ºi Planul operaþional pentru implementarea Strategiei naþionale pentru prevenirea ºi combaterea fenomenului violenþei în

familie pentru perioada 2013-2017 aprobatã prin HG nr. 1156 din 27 noiembrie 2012 vor fi imposibil de implementat”. Absenþa unui organism învestit cu autoritatea ºi cu resursele necesare pentru coordonare, monitorizare ºi control va duce la „atomizarea reþelei de suport pentru victime în sub-structuri sau unitãþi variate locale ce nu vor putea oferi tuturor cetãþenilor accesul la servicii de calitatea prevãzutã de lege”. Mai mult, subliniazã semnatarii scrisorii, o serie de mãsuri ca: modificarea ºi completarea cadrului legislativ existent în domeniu, elaborarea unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor la care este supusã victima violenþei în familie ºi a violenþei asupra copilului, a programelor naþionale destinate prevenirii ºi combaterii violenþei în familie, constituirea unui subcomitet de lucru permanent pentru violenþa în familie la nivelul Ministerului Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi

Persoanelor Vârstnice, unele dintre acestea având ca termen limitã anul 2013 sau 2014, nu vor putea fi implementate. Prin trimiterea, alãturi de scrisoarea deschisã a unor propuneri de completare a Hotãrârii Guvernamentale 250 din 2014 privind organizarea si funcþionarea Departamentului pentru Egalitate de ªanse între Femei ºi Bãrbaþi, iniþiatorii acþiunii îºi afirmã în continuare disponibilitatea pentru funda-

mentarea unui parteneriat solid cu MMFPSPV în vederea îmbunãtãþirii cadrului legislativ. Criza în care ne aflãm este cu atât mai gravã cu cât ea se desfãºoarã în contextul în care România a demarat procesul de semnare ºi ratificare a Convenþiei Consiliului Europei privind prevenirea ºi combaterea violenþei împotriva femeilor ºi a violenþei domestice de la Istanbul, ºi care va intra în vigoare de la 1 august 2014.

Pe ce îºi cheltuiesc banii tinerii români?

dolescenþii care ies în oraº, într-un club, cheltuiesc între 50 ºi 100 de lei pe bãuturi alcoolice, þigãri ºi mâncare. Fetele cheltuiesc mai degrabã la ieºirile la pizza, fast-food sau la o cafenea, între 10 si 50 de lei. Tinerii adulþi cu vârste cuprinse între 19 ºi 24 de ani au lunar cheltuieli lunare totale de 1.018 lei, din care cea mai mare parte (194 de lei) se duc pe îmbrãcãminte, mâncare (153 de lei), utilitãþi (127 de lei) ºi cablu TV, internet (81 de lei), se aratã în studiul Financial Behaviour: Bugetul de venituri ºi cheltuieli al nativilor digitali din România,

realizat de 1424, primul instrument online din România specializat în mãsurarea atitudinilor, opiniilor ºi obiceiurilor nativilor digitali ºi compania de cercetare de piaþã Cult Market Research. În ceea ce îi priveºte pe adolescenþii cu vârste cuprinse între 14 ºi 18 ani, din studiu reiese cã aceºtia tind sã cheltuiascã mai mult decât câºtigã. Au cheltuieli lunare de 421 de lei, din care

115 lei îi alocã pentru mâncare, 60 de lei pe îmbrãcãminte ºi 55 de lei pe distracþie digitalã precum jocuri, muzicã sau alte hobby-uri. Pentru ieºitul cu prietenii în oraº, aceºtia rezervã lunar în jur de 55 de lei. Ei au venituri medii lunare în valoare de 346 de lei, din care 42% bani de la pãrinþi, 16% din ajutoare sociale ºi 12% din munca proprie.

8 Actualitate

Sala Sporturilor va fi, în sfârºit, modernizatã! D

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie 2014

am primit un rãspuns favorabil pentru finanþarea lucrãrilor necesare din partea CNI, asta pentru cã

Cât timp pierde un angajat cu Internetul ºi ce site-uri taie cheful de muncã

Ce se întâmplã cu victimele violenþei în familie când guvernul se joacã de-a uitarea

Pe ce îºi cheltuiesc banii tinerii români?

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie2014

Licitaþie pentru perimetrele de la Bãiþa ºi Certejul de Sus

genþia Naþionalã pentru Resurse Minerale intenþioneazã scoaterea la licitaþie a nu mai puþin de 24 de suprafeþe pe care sã fie demaratã activitatea de explorare a zãcãmintelor. În cazul a patru dintre ele, firmele concesionare vor cãuta minereuri polimetalice ºi auro-argentifere, iar tehnologia utilizatã ar putea fi tot cea pe bazã de cianuri cum se intenþioneazã la Roºia Montanã. Maximilian GÂNJU Organizaþiile de mediu aratã pericolul prezentat de folosirea cianurilor pentru extracþia metalelor poreþioase, însã locurile de muncã nou create sunt un bun motiv pentru primari ºi comunitãþi sã accepte exploatãrile. În judeþul nostru perimetrele care vor fi scoase la licitaþie sunt auro-argentifere sau polimetalice: TroiþaPiþiguº (cu o suprafaþã

nu a fost vorba de aurifere. Sunt oameni care ar mai avea nevoie de 2-3-5 ani pentru a putea ieºi la pensie. Eu nu sunt de acord cu propaganda împotriva mineritului, eu sunt pentru minerit. Cu cianuri. Nu tot aºa s-a fãcut ºi pânã acum?”, a declarat primarul comunei Bãiþa, Damian Diniº.

xploatãri în zone protejate de 2,324 km pãtraþi) ºi Certej Nord (8,384 km pãtraþi). Ofertele pentru noua licitaþie organizatã de ANRM vor putea fi depuse pânã pe 14 august, iar pe 20 august vor fi aflate firmele care vor concesiona terenurile, iar

localitãþile pe teritoriul cãrora se aflã perimetrele auro-argentifere sau polimetalice scoase la licitaþie sunt Bãiþa ºi Certejul de Sus. “Nu am auzit nimic. Ar fi locuri de muncã, ar mai fi puþinã acþiune pe aici. În zona noastrã minierã, este foarte greu. Dar la noi

Mining Watch România condamnã acordarea acestor perimetre în lipsa unei dezbateri publice. Organizaþia aratã cã în cazul perimetrelor Troiþa Piþiguº ºi Certej Nord, acestea se suprapun în totalitate peste situl Natura 2000 – SPA Munþii Metaliferi ceea ce face imposibilã, în cazul

dezvoltãrii unor proiecte miniere, conservarea speciilor protejate sub Directivele Habitate ºi Pãsãri. Acordarea acestor permise fãrã consultarea prealabilã a comunitãþilor vizate face dificilã prevenirea oricãror încãlcãri ale drepturilor la proprietate, viaþã privatã ºi mediu curat ale cetãþenilor din zonele potenþial afectate de demararea de activitãþi miniere. Dezvoltarea durabilã a comunitãþilor locale din zonele propuse pentru activitãþi miniere, deºi

puternic influenþatã, rãmâne nesemnificativã în decizia de autorizare incipientã a unui viitor proiect minier. Prin presiunea asupra autoritãþilor locale, precum ºi prin blocarea administrativã ºi economicã a unor vaste zone declarate mono-industriale, companiile miniere atenteazã constant la drepturile la proprietate, viaþã privatã ºi mediu sãnãtos ale locuitorilor din zonele de impact mai aratã Mining Watch România.

Datoriile CEH, reeºalonate cãtre SNIM

atoriile pe care Complexul Energetic Hunedoara le are cãtre Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului vor fi achitate, dar eºalonat. Asta spune acum directorul de SNÎMVJ, care aºteaptã, însã, ca directorul Aurel Niculescu de la Complexul Energetic Hunedoara sã reuºeascã sã redreseze compania. Diana MITRACHE Totuºi, cei de la CEH au gândit un sistem prin care sã le dea înapoi datoria. „Suntem într-o discuþie cu conducerea CEH cu privire la reeºalonarea acestor datorii. Este vorba despre suma de 27 de milioane, trecutã

de data de scadenþã, pe care încercãm sã o reeºalonãm într-o perioadã de un an de zile, perioadã în care, sperãm ca mãsurile de redresarea a CEH sã ne conducã la recuperarea creanþelor. Ei ne-au trimis o primã formã de reeºalonare, pe care eu trebuie sã o discut

cu CA, sã primesc acceptul ºi o vom aplica în consecinþã, dupã o discuþie în prealabil”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Minele neviabile

Paroºeni, Petrila ºi Uricani scot cãrbune pe care îl vând Complexului Energetic Hunedoara cu 55 de lei pe gigacalorie, iar datoriile ºi penalitãþile cresc de la o lunã la alta.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Minerit 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie 2014

Transferul personalului de la CEH pe legea administraþiei publice, imposibilã

eprezentanþii Departamentului pentru Energie vor disponibilizãri la CEH, iar sindicatele nu. Cei de la Departamentul pentru Energie susþin cã sunt luate în calcul eventualele disponbilizãri cu încadrarea personalului în legea funcþionarilor publici. Monika BACIU Asta deºi în bugetul de venituri ºi cheltuieli aprobat de Guvern nu sunt cuprinse asemenea sume. În tot acest timp, sindicatele spun cã s-a mai încercat trecerea personalului din minerit în administraþie însã acest lucru nu este posibil. “De aceastã problemã ne-am lovit de foarte multe ori în ultimii ani pentru cã de câte ori a trebuit sã se procedeze la o lege care ne trimitea cãtre sectoarele din administraþiile publice, ne asimilau cu acestea. Noi suntem o societate comercialã care luat naºtere pe legea 31, avem bugetul propriu, nu beneficiem de

sume de la bugetul de stat, suntem ca orice societate comercialã care lucreazã în România. Nu are nicio ingerinþã legea care guverneazã activitãþile publice cu societatea comercialã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Sindicaliºtii susþin cã anul acesta nu vor exista disponibilizãri la CEH, mai ales þinând cont de faptul cã bugetul nu cuprinde sume compensatorii. “Nu vom face aceste disponibilizãri, noi am negociat în contractul colectiv de muncã sumele compensatorii pe care aceºtia le vor primi într-o astfel de eventualitate ºi pânã ce aces-

te sume nu vor fi regãsite în bugetul societãþii sub nicio formã nu se va proceda la o concediere colectivã”, a mai subliniat Nica. “Trebuie sã evidenþiem faptul cã se impune necondiþionat restructurarea societãþii, urmând a fi aplicate programe de reducere a activitãþii pentru perioadele în care preþurile de vânzare a MWH-ului pe piaþa de energie sunt foarte mici, ceea ce duce la pierderi foarte mari precum ºi programe de disponibilizare a unor categorii de personal. Aceste programe absolut necesare se vor realiza în cel mai profesionist mod posibil, pornind

în mod logic ºi normal de la ccriteriul eficienþei, dar þinând cont în acelaºi timp ºi de aspectele de ordin social si, dupã consultarea sindicatelor, în deplinã legalitate. În acest sens se vor face

cãpuºatã atât din interior, cât ºi din exterior. Iar lucrurile sunt deja cunoscute: directori plecaþi la concurenþã - ºi nu singuri, ci cu douã-trei contracte în buzunar, management defectu-

La începutul anilor 2000, CFR Marfã era singurul operator de transport de marfã pe calea feratã ºi avea aproape 30.000 de salariaþi, se aratã întro analizã Capital.ro. Dupã cinci ani, perioadã în care au intrat pe aceastã piaþã operatorii privaþi, compania a pierdut peste 20% din cotã, renunþând la o treime din salariaþi. În urmã cu doi ani, conform datelor Consiliului Concurenþei, cota de

os ºi starea infrastructurii rutiere. Mai trebuie precizat faptul cã toate politicile autoritãþilor cen-

piaþã a CFR Marfã scãzuse sub 49%, iar numãrul de angajaþi a coborât sub 10.000. De-a lungul anilor, CFR Marfã a fost

36\30.04.2013”, se mai arãta în document celor de la Departamentul pentru Energie. Bugetul CEH aprobat de Guvern este unul structurat pe pierderi. Cei de la CEH cautã soluþii de redresare prin reducerea cheltuielilor.

Apa infestatã la pensiunea din Haþeg

n urma analizelor de laborator inspectorii de la DSV ºi DSP Hunedoara au stabilit cã elevii aflaþi în excursie ºi cazaþi la o pensiune din zona Haþeg, s-au îmbolnãvit din cauza apei folositã la bucãtãrie ºi care era infestatã cu bacteria E.coli.

din punct de vedere sanitar. Peste 40 de copii, aflaþi în tabãrã la o pensiune din oraºul Haþeg, au avut nevoie de îngrijiri medicale miercuri ºi joi dupã ce au mâncat la pensiunea în care erau

Maximilian GÂNJU Analizele de laborator au arãtat cã apa folositã la pensiune conþinea mai multe bacterii, între care ºi E.coli. ”Testele de încãrcãturã microbiologicã ale apei sunt necorespunzãtoare ºi nu corespund legislaþiei

CFR Marfã, aproape în insolvenþã peratorul naþional de transport feroviar de marfã se îndreaptã cu paºi repezi spre insolvenþã. Cauza, spun specialiºtii, este managementul defectuos ºi de deciziile autoritãþilor din ultimii doi ani, potrivit realitatea.net.

toate demersurile necesare în vederea includerii Societãþii Complexului Energetic Hunedoara SA în lista unitãþilor reclasificate în sectorul administraþiei publice în vederea beneficerii de salarii compensatorii de cãtre personalul disponibilizat condorm OUG

trale au fost în avantajul transportului rutier, în detrimentul cãii ferate. Ultimul exemplu în acest sens este chiar decizia Guvernului Ponta de a înapoia transportatorilor rutieri o parte din acciza la carburanþi, introdusã de la 1 aprilie 2014 cu scopul „declarat" de modernizare a infrastructurii rutiere. Conducerea companiei a anunþat zilele trecute cã a demarat procedurile de disponibilizare a nu mai puþin de 2.500 de salariaþi, urmând ca personalul sã ajungã la 6.000 de angajaþi. La începutul anului 2000, la CFR Marfã erau aproape 30.000 de salariaþi. Sursa: Gds.ro

în vigoare în ceea ce priveºte indicatorii microbiologici de contaminare a apei. Apa este nepotabilã în unitatea respectivã, iar în acest caz a fost identificatã bacteria Eschierichia coli (E.coli, n.r.)”, a precizat purtãtorul de cuvânt al Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara, dr. Cecilia Birãu. Potrivit acesteia doar apa de la pensiune ar prezenta aceste probleme, iar cea de la reþeaua publicã a oraºului este în parametrii normali

cazaþi, fiind suspecþi de o toxiinfecþie alimentarã. Nouã copii au rãmas internaþi în spital pânã vineri, când au fost externaþi pe rãspunderea pãrinþilor. Grupul de copii a plecat vineri spre casã, majoritatea fiind elevi din Bucureºti. Inspectorii, în funcþie de rezultatele cumulate ale analizelor pentru probele ce au fost prelevate din mâncare, vor decide ce alte mãsuri se impun.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie2014

Vremea se rãceºte ºi revin ploile

dministraþia Naþionalã de Meteorologie a realizat o estimare a evoluþiei valorilor termice ºi a precipitaþiilor în intervalul 7 - 13 iulie, pentru toate regiunile din þarã.

Estimarea este realizatã folosind produsele numerice ale Centrului european pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime ºi minime, mediate pentru fiecare regiune a þãrii ºi adaptate local cu modele statistice ºi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicatã de apariþie a precipitaþiilor.

ransilvania

De la aproximativ 29 de grade, în primele trei zile ale intervalului, media temperaturilor maxime va marca o scãdere de aproximativ 5 grade în data de 10 iulie ºi se va menþine la valori medii de 23...24 de grade pânã la sfârºitul primei sãptãmâni de prognozã, ceea ce va caracteriza o vreme rãcoroasã. Pe parcursul celei de-a doua sãptãmâni, temperaturile diurne vor creºte uºor, de la o zi la alta, ajungând, în medie, spre 27...28 de grade în jurul datei de 20 iulie. Valorile termice nocturne vor avea acelaºi parcurs, cu cele mai calde nopþi la începutul intervalului, când se vor înregistra, în medie, aproximativ 15 grade ºi cele mai reci în intervalul 11 – 15 iulie, când media se va situa în jurul valorii de 12 grade. Probabilitatea de apariþie a averselor va fi ridicatã pe tot parcursul celor douã sãptãmâni de prognozã,

dar în perioada 9 – 16 iulie acestea vor fi pe arii mai extinse ºi temporar mai însemnate cantitativ.

a munte

Media temperaturilor maxime va marca o scãdere semnificativã, de la aproximativ 21 de grade în primele trei zile ale intervalului, pânã la 15 grade în perioada 10 – 14 iulie. În cea

oldova

Maximele termice vor marca o scãdere, de la valori medii de 29...30 de grade în perioada 7 - 9 iulie spre aproximativ 24 de grade în ultimele douã zile ale primei sãptãmâni de prognozã. Valorile nocturne vor avea o evoluþie asemãnãtoare, respectiv de scãdere de la medii de 16...17 grade în primele patru nopþi spre 14 grade, în medie, în jurul datei de 13 - 14 iulie. Apoi, pânã la sfârºitul intervalului de prognozã, vremea se va încãlzi, uºor ºi treptat, astfel cã mediile maximelor vor atinge 29 de grade, iar cea a minimelor, 16 grade.Probabilitatea pentru averse, temporar, posibil, mai însemnate cantitativ, va fi mai mare în intervalul 9 - 13 iulie ºi din nou în jurul datei de 15 iulie. În rest, doar izolat vor fi ploi slabe de scurtã duratã.

cele minime între 19 ºi 17 grade.Probabilitatea de apariþie a ploilor de scurtã duratã, însoþite de descãrcãri electrice, va fi mai mare în intervalul 10 - 13 iulie

13 iulie ºi din nou în jurul datei de 15 iulie. În rest, doar pe spaþii restrânse vor fi ploi slabe, de scurtã duratã.

obrogea

Atât valorile termice diurne, cât ºi cele nocturne vor avea o evoluþie similarã: vor scãdea uºor ºi treptat în prima sãptãmânã, pentru ca în cea de-a doua sã creascã de la o zi la alta. Astfel, în medie, maximele termice vor oscila între 29 ºi 26 de grade, iar

de a doua sãptãmânã, valorile termice diurne vor creºte uºor ºi treptat ºi vor ajunge la o medie de 20...21 de grade, la sfârºitul celor douã sãptãmâni de prognozã. Minimele termice vor avea o evoluþie asemãnãtoare, cu cele mai calde nopþi la începutul ºi sfârºitul intervalului, când se vor înregistra, în medie, aproximativ 12 grade ºi cu cele mai rãcoroase nopþi în perioada 11 - 14 iulie, când vor fi în jur de 8 grade.Temporar se vor semnala averse în fiecare zi, dar mai ales în perioada 9 – 15 iunie, când vor fi intervale cu o probabilitate mai mare de a se înregistra cantitãþi importante de apã, pe spaþii mai extinse.

ºi din nou în jurul datei de 15 iulie. În rest, doar izolat ºi trecãtor va ploua slab.

ltenia

Temperaturile maxime vor caracteriza, pânã în data de 9 iunie, o vreme cãlduroasã, cu valori medii de 30 ... 31 de grade. Apoi, acestea vor scãdea ºi pânã la sfârºitul primei sãptãmâni de prognozã nu vor mai depãºi, în medie, 25...26 de grade. Începând din data de 14 iulie ºi pânã la sfârºitul intervalului, valorile termice diurne vor creºte uºor ºi treptat, devenind normale pentru data din calendar, respectiv 28...30 de grade, în medie, la scara întregii regiuni. Valorile termice nocturne vor avea o evoluþie similarã ºi vor varia, în medie, de la 18 grade spre 15 grade.Probabilitatea pentru averse, temporar mai însemnate cantitativ, va fi mai mare în intervalul 8 -

Luna Iulie Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã de pui a la greq Ruladã din cotlet cu spanac ºi brînzã feta/Salatã indianã cu orez ºi ºniþel de pui pane Salatã & Desert Marþi Ciorbe de periºoare/Supã cremã de roºii Ceafã la grãtar cu cartofi aurii/Spaghete cu mazãre, bacon crocant ºi parmezan Salatã & Desert Miercuri Supã chili con carne (picant)/ Supã de broccoli cu ºuncã ªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu trei feluri de brînzã Salatã & Desert Joi Ciorbã de burtã/Supã de pui Ficãþei de pui cu cartofi piure/Pui marocan cu salsa de porumb Salatã & Desert Vineri Ciorbã de fasole cu afumãturã/Supa gulaº de viþel Mozzarella pane în crustã de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Piept de pui cu Cremã de brînzã ºi cartofi în crustã de muºtar Salatã &Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie2014

Bac 2014

Decebal, detronat de Eminescu

56%

din absolvenþii de liceu au promovat examenul de bacalaureat în judeþul Hunedoara. 56,21 la sutã dintre absolvenþii de liceu din judeþul Hunedoara care au susþinut Bacalaureatul au promovat examenul. Monika BACIU Mircea NISTOR

eoreticul din Petroºani l-a detronat pe Decebal din Deva Dacã bãtãlia pe judeþ se dã mereu între Colegiul Naþional Decebal din Deva ºi Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani, de aceastã datã din confruntare învingãtori au ieºit cei de la Petroºani. La douã licee din judeþ, promovabilitatea la examenul maturitãþii este de 100%. Este vorba de Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani ºi la Liceul Tehnologic Ortodox Prislop. “Sincerã sã fiu, ne aºteptam la acest procentaj de 100%, pentru cã am demarat pregãtirea suplimentarã a elevilor noºtri încã din luna septembrie a anului trecut. Menþionez ºi faptul cã la cele douã simulãri

ale examenului elevii noºtri au obþinut rezultate foarte bune. Suntem mulþumiþi de acest rezultat foarte bun obþinut la examenul de Bacalaureat din aceastã varã dar ne dorim ca, pe viitor, sã obþinem ºi o ridicare a notelor. Oricum, am dovedit din nou cã suntem cel mai bun liceu din Valea Jiului”, a declarat Daniela Ciontescu, directorul Colegiului Naþional “Mihai Eminescu” din Petroºani. În Valea Jiului, una dintre cele mai mari medii la acest examen, a fost obþinutã de o elevã domiciliatã în Petrila, care a urmat cursurile la liceul teoretic din Petroºani. “Mã aºteptam sã obþin o medie foarte bunã aºa cã, pentru mine, nu a fost o surprizã. Pe mai departe îmi doresc sã urmez cursurile unei facultãþi din Cluj”, a declarat Roxana Nistor. În general, cei mai mulþi dintre tinerii absolvenþi ai Bac-ului din Valea Jiului ar dori sã urmeze cursurile unei facultãþi din þarã.

Cluj-Napoca a fost localitatea cea mai des pomenitã. „Nu vreau sã plec din þarã ci îmi doresc sã merg la o facultate din Cluj. În ceea ce priveºte examenul propriu-zis pot sã spun cã a fost unul uºor. Asta pentru cã m-am pregãtit foarte bine iar subiectele nu au fost unele foarte dificile”, a spus Alina Patrici. „Voi ajunge, ºi eu, tot la Cluj. Deocamdatã, însã, nu m-am decis ce facultate voi urma. Oricum, nu vreau sã plec din þarã. Voi face acest pas doar dacã nu-mi voi gãsi un loc de muncã aici, acasã”, a precizat ºi Lavinia Pop. La aceastã sesiune a examenului de bacalau-

reat niciun candidat nu a reuºit sã obþinã media 10. cea mai mare medie la nivelul judeþului a fost de 9,91, aceasta fiind obþinutã de Raul Mihai Petrucean, absolvent al Colegiului Naþional Avram Iancu din Brad. A doua medie pe judeþ îi aparþie unui elev din Petroºani, Ana Maria Cãlina, absolventã a Colegiului Economic Hermes, care a reuºit sã obþinã o medie de 9,90.

proape 100 de note de 10

La nivelul judeþului 98 de candidaþi la examenul de bacalaureat au reuºit sã obþinã nota 10 la una dintre

disciplinele la care au susþinut probele. Doi absolvenþi hunedoreni au obþinut nota 10 la Limba ºi Literatura Românã. În ceea ce priveºte proba obligatorie a profilului, s-au înregistrat 13 note de 10 la istorie ºi 74 de note de 10 la matematicã. La ultima probã din concurs, testarea cunoºtinþelor absolvenþilor la proba la alegere a profilului ºi specializãrii, la nivelul judeþului s-au înregis-

ªomaj pentru absolvenþi

bsolvenþii claselor a 12-a care nu doresc sã mai continue ºcoala pot beneficia de un ajutor financiar. Indemnizaþia de ºomaj este acordatã pe o perioadã de 6 luni ºi are valoarea de 250 de lei. Pânã în prezent, în Petroºani, 9 adolescenþi ºi-au depus actele necesare pentru a se transforma în ºomeri. Mircea NISTOR Pentru a beneficia de acest ajutor financiar, absolvenþii trebuie sã se înscrie în termen de 60 de zile, de la data absolvirii, ca persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã. Înscrierile se

trat 9 note de 10, dintre care cinci la geografie, una la logicã, una la psihologie ºi alte douã la sociologie. Pe ansamblul judeþului Hunedoara, promovabilitatea la examenul de Bacalaureat a fost de 56%. Elevii care nu au promovat examenul în prima sesiune mai au o ºansã la cea din toamnã. Probele scrise la a doua sesiune urmeazã a debuta în data de 25 august. pot face doar la agenþia de ocupare a forþei de muncã pe raza cãreia îºi au domiciliul. Documentele necesare pentru obþinerea indemnizaþiei de ºomer sunt: actul de identitate (în original ºi copie), o adeverinþã medicalã cu menþiunea cã sunt clinic sãnãtoºi sau cã au eventuale restricþii medicale, actele de studii ºi calificare precum ºi adeverinþa din care sã rezulte absolvirea formei de învãþãmânt.

14 Program & Horoscop

9:00 Campionatul Mondial Brazilia 2014 11:00 Campionatul Mondial Brazilia 2014 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 17:30 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:10 Interes general 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 Pe scurt despre orice 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Dr. House 22:00 Studio FIFA World Cup 2014

10:30 11:00 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 14:30 15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:00 21:00

Fete de mãritat Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Nimeni nu-i perfect Nimeni nu-i perfect Teleshopping Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens Ieºind la luminã Regina cumpãrãturilor ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cireaºa de pe tort Jaf în plinã zi

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Antrenament tactic 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Misterele din Avalon 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Rocket Gibraltar 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Lupta cu demonii 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Jane ºi Maura

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa s-ar putea sã vã ieºiþi din fire cauza unui partener de afaceri. Faptul cã aveþi pãreri diferite nu trebuie sã vã împiedice sã analizaþi situaþia cu luciditate ºi luaþi o decizie de comun acord. Nu vã revãrsaþi nervii acasã!

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Plaja lui Teo ªtirea zilei ªtirile Kanal D Feriha WOWbiz

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Bucãtãria iadului Abisul pasiunii Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Dimineaþa intervin evenimente neprevãzute, care vã obligã sã vã schimbaþi planurile. Nu vã faceþi iluzii cu privire la o afacere ce pare promiþãtoare la prima vedere! Nu luaþi decizii importante ºi pãstraþi-vã calmul.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Dimineaþa sunteþi bucuros sã aflaþi cã vi se confirmã, în sfârºit, cã urmeazã sã plecaþi într-o cãlãtorie de afaceri. S-ar putea ca partenerul de viaþã sã nu fie deloc încântat ºi nu este exclus sã vã batã gândul sã renunþaþi la cãlãtorie.

23 septembrie *** 22 octombrie

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Retrospectiva Real Madrid 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Digi Sport Special 16:00 ªtirile Digi Sport

*** 21 mai

S-ar putea sã vã treziþi în mijlocul unui scandal, iscat din cauza bârfelor unei colege. Încercaþi sã vã calmaþi! Nu puteþi lãmuri situaþia, dacã sunteþi nervos. Aveþi mai multã rãbdare cu cei din jur.

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

Vã iritã faptul cã aveþi probleme la locul de muncã ºi cã nimeni nu se gândeºte sã vã ofere o mânã de ajutor. Stãpâniþi-vã nervii, pentru cã riscaþi sã spuneþi lucruri pe care le veþi regreta. Dupã-amiazã, s-ar putea sã aflaþi cã un prieten a avut un accident. 10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii 12:45 Clipuri 13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã 14:30 Teleshopping 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Prin flori ºi sabie

23 noiembrie *** 20 decembrie Reuºiþi sã demaraþi o afacere. Pentru ca succesul sã fie deplin, temperaþi-vã tendinþa de a critica pe toatã lumea. Discutaþi calm colegii ºi cu partenerul de viaþã, ca sã evitaþi orice disputã!

21 ianuarie *** 20 februarie

Pe plan profesional, culegeþi roadele eforturilor din ultima vreme. Doriþi sã vã afirmaþi ºi în societate, dar atmosfera tensionatã din jur nu vã este favorabilã. Evitaþi întâlnirile cu prietenii ºi petrecerile.

Se pare cã nu vã înþelegeþi prea bine cu ºeful direct. Fiþi prudent. Sunt slabe speranþe sã aveþi câºtig de cauzã. Fiþi mai atent cu partenerul de viaþã! Ar fi bine sã vã odihniþi mai mult.

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa vã merge foarte bine, dar dupã-amiazã s-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã aþi cheltuit prea mult sau cã aþi întârziat. Stãpâniþi-vã, pentru a nu tensiona atmosfera.

23 octombrie *** 22 noiembrie Evitaþi deplasãrile cu maºina. Existã riscul sã faceþi un accident. Dacã nu aveþi încotro, fiþi foarte prudent! Este indicat sã vã abþineþi de la speculaþii, pentru cã puteþi pierde sume mari.

21 decembrie *** 20 ianuarie Este posibil sã vã supãraþi pe un prieten pentru cã nu vã dã un împrumut aºa cum a promis. Nu vã grãbiþi sã îi reproºaþi! Este vorba doar de o întârziere, din motive obiective.

21 februarie *** 20 martie Este posibil sã aveþi o disputã cu ºefii ºi, din cauza aceasta, sã nu mai plecaþi într-o delegaþie. Nu este exclus sã vã certaþi ºi cu un coleg. Vã iritã lipsa banilor, iar oboseala acumulatã vã face ºi mai nervos.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie 2014

Salarii mai mici în luna mai

îºtigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.328 lei, în mai, cu 2,8% mai mic faþã de lunã anterioarã. Similar, cîºtigul salarial mediu nominal net a fost de 1.682 lei, în scãdere faþã de lunã precedentã cu 53 lei (-3,1%), potrivit datelor Institutului Naþional de Statisticã. Domeniile cu cele mai mari scãderi ºi cele mai mari creºteri ale salariilor. În luna mai 2014, în majoritatea activitãþilor din sectorul economic, nivelul cîºtigului salarial mediu net a fost mai mic decît în luna precedentã cã urmare a acordãrii în luna aprilie de premii ocazionale (inclusiv

pentru sãrbãtorile de Paºte), sume din profitul net, sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masã ºi tichete cadou), noteazã INS. De asemenea, scãderile cîºtigului salarial mediu net se explicã ºi prin nerealizãrile de producþie ori încasãrile mai mici (funcþie de contracte), precum ºi angajãrile

ªPAGA în spitale, la un pas sã devinã LEGALÃ

inisterul Sãnãtãþii cautã soluþii sã creascã veniturile medicilor ºi personalului medical. ªi cum de la stat nu se poate, tot de la pacient trebuie luat. O variantã ar fi ca la externare, pacientul sã-i ofere medicului ºi echipei sale o recompensã, dacã e mulþumit de cum a fost îngrijit, spune Dorel Sãndesc, secretar de stat în

nu vor mai fi consideraþi ºpagã, iar totul va fi legal. “O variantã e ca pacientul sã poatã la finalul externãrii, dacã apreciazã calitatea îngrijirilor oferite de medici, sã ofere ono-

Ministerul Sãnãtãþii. Cu alte cuvinte, banii oferiþi de pacienþi ºi astãzi pe sub mânã pentru a primi atenþia personalului medical,

rariul, sau o recompensã oficialã”, a mai declarat Sãndesc într-o emisiune televizatã.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

de personal cu cîºtiguri salariale mici în unele activitãþi economice. Cele mai semnificative scãderi ale cîºtigului salarial mediu net s-au înregistrat dupã cum urmeazã: - cu 20,7% în intermedieri financiare (cu excepþia activitãþilor de asigurãri ºi ale fondurilor de pensii) ; - între 10,0% ºi 17,5% în telecomunicaþii, extracþia cãrbunelui superior ºi inferior, activitãþi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activitãþi de asigurare ºi fonduri de pensii), extracþia minereurilor metalifere, colectarea ºi epurarea apelor uzate; - între 8,0% ºi 10,0% în fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea altor produse din minerale nemetalice,

activitãþi de asigurãri, reasigurãri ºi ale fondurilor de pensii (cu excepþia celor din sistemul public de asigurãri sociale), fabricarea bãuturilor, transporturi aeriene; - între 5,0% ºi 8,0% în tipãrirea ºi reproducerea pe suporturi a înregistrãrilor, depozitare ºi activitãþi auxiliare pentru transport, fabricarea hîrtiei ºi a produselor din hîrtie, industria metalurgicã, comerþ cu ridicatã ºi cu amãnuntul (inclusiv repararea autovehiculelor ºi motocicletelor), captarea, tratarea ºi distribuþia apei, transporturi pe apã. Creºterile cîºtigului salarial mediu net faþã de lunã precedentã au

fost determinate de acordarea primelor ocazionale ºi a sumelor din profitul net, de realizãrile de producþie ori încasãrile mai mari (funcþie de contracte). Cele mai semnificative creºteri ale cîºtigului salarial mediu net s-au înregistrat dupã cum urmeazã: - cu 28,8% în extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale; - între 4,0% ºi 8,5% în activitãþi de servicii anexe extracþiei, fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului, fabricarea produselor din tutun, transporturi terestre ºi transporturi prin conducte;

- între 1,5% ºi 2,5% în prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn ºi plutã (cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor din paie ºi din alte materiale vegetale împletite), tãbãcirea ºi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj ºi marochinãrie, harnaºamentelor ºi încãlþãmintei; prepararea ºi vopsirea blãnurilor), activitãþi de servicii administrative ºi servicii suport. În sectorul bugetar s-au înregistrat uºoare creºteri ale cîºtigului salarial mediu net faþã de lunã precedentã astfel: învãþãmînt (1,9%), sãnãtate ºi asistenta socialã (0,4%), administraþie publicã (0,2%).

16 Life&Style

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie 2014

Cum va arãta lumea în anul 2025. Cele 10 predicþii pentru viitor

predicþii ale viitorului au fost fãcute de cãtre analiºtii din New York ai Thomson Reuters. Una dintre predicþii spune cã licenþa de pilot va fi în 2025 precum permisul auto de acum. Experþii prevãd, în urma studiilor, cã tehnologia ºi biologia vor cunoaºte schimbãri consid-

erabile, potrivit dailymail.co.uk. Demenþa va scãdea Tot

mai multe cercetãri privind acest domeniu vor fi realizate, iar numãrul celor care vor suferi de demenþã va scãdea. De asemenea, vor apãrea îmbunãtãþiri pentru persoanele care suferã de aceastã afecþiune. Energia solarã, principala sursã de energie de pe planetã Metodele de obþinere, stocare ºi convertire a energiei solare vor fi atât de avansate încât energia solarã va deveni principala sursã de energie de pe planetã. Diabetul de tip 1 va fi prevenit Modificarea genomului uman va fi posibilã, iar acest lucru va determina prevenirea anumitor boli, precum diabetul

de tipul 1. Nu se va mai duce lipsã de mâncare Datoritã progreselor în domeniul tehnologiilor de iluminat ºi în cele ale tehnicilor de imagisticã, combinate cu modificarea geneticã a culturilor, lipsa alimentelor ºi fluctuaþiile preþurilor la acestea vor deveni de domeniul trecutului. Transportul electric aerian va fi posibil Ingineria aerospaþialã uºoarã ºi noile tehnologii de baterii vor alimenta transportul cu vehiculele electrice pe uscat ºi în aer. Aeronavele microcomerciale vor face cãlãtorii scurte. Pentru ca acestea sã fie în mãsurã sã decoleze ºi sã aterizeze pe spaþii

mult mai mici, obþinerea unei licenþe de pilot ar putea fi noua trecere la maturitate în secolul 21. Totul va fi digital De la maºini ºi case care rãspund la orice solicitare a proprietarilor, la aparate care gândesc pentru ele, totul va fi digital. "Imaginaþi-vã ziua în care întregul continent african va fi conectat digital", scriu cercetãtorii. "Acest lucru se va întâmpla în 2025". Ambalarea cu materiale obþinute din petrol nu va mai exista Ambalarea cu materiale celulozice, care sunt 100% biodegradabile, va înlocui în întregime ambalarea cu materiale obþinute din petrol. Tratamentele pentru cancer vor

avea foarte puþine efecte toxice Dezvoltarea medicamentelor va face ca efectele toxice ale tratamentelor pentru cancer sã fie reduse semnificativ, neafectându-i pe pacienþi aºa cum o fac în prezent. Stocarea ADNului la naºtere va fi o normã Evoluþia nanotehnologiei va face ca stocarea ADN-ului sã fie o normã, ceea ce va face mai uºoarã identificarea bolilor. Teleportarea cuanticã va fi ceva obiºnuit Cu toate cã în anul 2025 oamenii nu vor fi capabili sã se teleporteze prin spaþiu, o investiþie semnificativã în teleportarea cuanticã va fi în desfãºurare. MEDIAFAX