Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 646

Cronica Vãii Jiului Vineri, 4 Iulie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Senatorul Nicula, în spatele procesului preºedintelui Moloþ?

Artificier - pericol la mina Lupeni >>> PAGINA A 3-A

Douã actriþe ale Teatrului Dramatic din Petroºani au cucerit Italia >>> PAGINA A 4-A

Angajaþii de la salubrizare supuºi riscurilor biologice >>> PAGINA A 5-A

Drum închis degeaba >>> PAGINA A 5-A

Inundaþii în Valea Jiului >>> PAGINA A 7-A

Minerii, buni oriunde, numai acasã, nu! >>> PAGINA A 7-A

A treia sesiune de bacalaureat examen doar la materiile nepromovate >>> PAGINILE 8-9

INSEMEX la SGEM 2014

>>> PAGINA A 12-A

Pericol la intrarea în Petrila

rocesul în care Ioan Mircea Moloþ este acuzat de incompatibilitate este „instrumentat” de Cosmin Nicula, fost senator de Valea Jiului ºi actual vicepreºedinte al Curþii de Conturi a României. Preºedintele CJ Hunedoara a spus la Petroºani cã nu înþelege cum doar el este în aceastã situaþie, iar foºtii sãi vicepreºedinþi nu au astfel de probleme. Asta îl determinã pe Moloþ sã spunã cã totul este politic. >>> PAGINA A 13-A

>>> PAGINA A 12-A

Sorin ºi Sorina Sandu concureazã în familie la RedBullRomaniacs >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie 2014

Artificier - pericol la mina Lupeni

n artificier a pus în pericol viaþa oamenilor cu care lucra. Incidentul s-a petrecut luna trecutã, în data de 7.06.2014, la mina Lupeni, iar inspectorii ITM sunt uimiþi de modul în care cel care trebuia sã evacueze oamenii din subteran, a fost la un pas sã îi ucidã. Omul nu va mai avea acces la explozivi. Diana MITRACHE A umplut gãurile de minã cu exploziv ºi a detonat încãrcãtura. Nimeni nu era evacuat din zonã ºi artificierul a puºcat în front, fãrã sã verifice. Doi oameni au fost surprinºi de explozie la mina Lupeni ºi doar o minune a fãcut ca aceºtia sã nu fie spulberaþi. Unul a fost rãnit, iar inspectorii ITM de la Petroºani vorbesc acum despre inconºtineþa echipei din subteran. „Evenimentul a fost destul de grav. Din fericire, s-a soldat cu urmãri nu foarte grave. Accidentatul a ºi început activitatea ºi nu a stat mult în foaie de boalã, dar putea sã fie accident mortal ºi nu numai cu o vic-

timã, chiar cu douã sau trei”, a declarat Ileana Bodea, ºefa Serviciului Sãnãtate ºi Securitate în Mincã din cadrul ITM Valea Jiului. Abaterile sunt cercetate de cãtre cei din conducerea minei, care au fãcut o anchetã, însã, inspectorii ITM cred cã astfel de cazuri trebuie mediatizate ºi sancþionate ca atare, pentru cã sau încãlcat o serie de norme absolut vitale. „Au fost o multitudine de deficienþe, nu s-au retras oamenii înainte de încãrcare, nici mãcar înainte de detonare, nu s-au asigurat cã se retrag în curent de aer proaspãt, de asemenea, s-a constatat cã nu s-a respectat cantitatea maximã de exploziv, nu s-a

respectat schema de puºcare, distanþa dintre gãuri, deci dispoziþia de puºcare aproape nu s-a respectat deloc. La faþa locului, pe lângã artificier ºi ºeful CFL (conducãtor al formaþiei de lucru) a existat ºi cel care îl înlocuia pe ºeful de schimb. ªi acesta, din miner fusese fãcut ºef de schimb, fãrã a fi instruit corespunzãtor”, a mai precizat Ileana Bodea,

Maximilian GÂNJU Totul dupã ce mai mulþi copii din Bucureºti, aflaþi în excursie în zona Haþeg, au ajuns la spital cu semne de toxiinfecþie alimentarã. Miercuri, un prim grup format din mai mulþi copii, a ajuns la medicii din Haþeg pentru consultaþii, însã

doar trei dintre pacienþi au rãmas pentru câteva ore sub supraveghere medicalã fiind examinaþi clinic ºi dupã aceea au cerut ieºirea din spital. Ulterior, potrivit unor surse, ieri/joi dimineaþã, alþi copii au mers la spitalul din Haþeg cu simptome de diaree acutã ºi au fost internaþi în spital. La pensiunea unde

care au iniþiat explozivii din front, iar personalul denumit generic artificier are de respectat o serie de norme ce nu pot fi încãlcate în nicio situaþie.

Ordinea ºi liniºtea asiguratã de doar 35 de poliþiºti locali

oar 35 de poliþiºti locali se “luptã” în fiecare zi cu ordinea ºi liniºtea publicã din municipiul Petroºani. Poliþia localã are un deficit de 7 angajaþi, iar în acest an nu pot fi încadrate pe aceste funcþii alte persoane din lipsa banilor. Monika BACIU “La Poliþia Localã a municipiului Petroºani se constatã un deficit de 7 poliþiºti locali în sensul cã aceste posturi sunt în statul de funcþii, dar nu sunt ocupate, sunt

Intoxicaþi la pensiune nspectorii Direcþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara împreunã cu cei ai Direcþiei de Sãnãtate Publicã au luat mãsura de a amenda o pensiune de la intrarea în Haþeg ºi au închis pentru cinci zile unitatea.

explicând gravitatea faptelor. Cercetarea s-a fãcut de cãtre angajator, iar artificierul nu va mai primi dreptul de a lucra cu explozivi ºi nici nu i se va mai da brevet pentru aceastã meserie. În plus, nici conducãtorul formaþiei de lucru nu va scãpa basma curatã ºi, cel mai probabil va fi schimbat din funcþia de conducere. De precizat cã în subteran cele mai multe tragedii s-au petrecut din vian celor

excursioniºtii s-ar fi îmbolnãvit erau cazaþi 31 de copii ºi nouã dascãli care/i însoþeau, toþi aflaþi în excursie. Inspectorii DSVSA Hunedoara ºi cei ai DSP Hunedoara au demarat imediat o anchetã la pensiunea

vacante, din totalul de 42 de posturi alocate poliþiºtilor locali. Foarte greu sã fie ocupate în acest an, întrucât nu au fost cuprinse în bugetul municipiului Petroºani pe anul 2014”, a declarat Nicu Taºcã, de lângã fosta fabricã de bere din Haþeg ºi au sancþionat contravenþional firma, dar au dispus ºi suspendarea activitãþii pentru cinci zile. Practic, pensiunea rãmâne închisã pânã când se vor afla rezultatele probelor luate de cãtre inspectori de la faþa locului.

purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Cei 35 de poliþiºti locali asigurã ordinea ºi liniºtea publicã pe toatã raza localitãþii, însã o atenþie deosebitã este acordatã centrului urbei. “Raza prioritarã de acþiune a acestor poliþiºti locali este zona centralã a

municipiului Petroºani, ceea ce înseamnã cã nu se neglijeazã celelalte zone. În dotarea Poliþiei Locale existã o patrulã auto de

Conducerea minei Lupeni, spun inspectorii de muncã, a procedat exemplar ºi a luat toate mãsurile ce s-au impus, pentru ca astfel de evenimente sã fie evitate pe viitor. intervenþie care are ca ºi razã de competenþã întreaga arie a municipiului Petroºani ºi de asemenea poliþiºtii locali acþioneazã împreunã cu poliþiºtii Poliþiei municipiului Petroºani pe compenentele de circulaþie ºi ordine publicã”, a mai spus sursa citatã. Din cei 35 de poliþiºti locali sunt perioade în care activeazã mai puþini,

asta când este perioada concediilor. Mai mult decât atât, cei 35 de oameni ai legii au aplicat în primele ºase luni ale acestui an sute de amenzi.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie 2014

Douã actriþe ale Teatrului Dramatic din Petroºani au cucerit Italia

eatrul din Petroºani, pe harta marilor instituþii de culturã din lume. Douã actriþe a Teatrului Dramatic ID Sîrbu din Petroºani tocmai s-au întors din Italia, acolo unde au fost sã punã în scenã o piesã care a fost îndrãgitã de publicul petroºãnean. Tinerele au jucat piesa la Ambasada României din Roma. Monologuri ºi dialoguri se întrepãtrund trecând de la citirea lecturilor directe la comunicarea cu publicul. Fluxurile mnemonice ºi sedimentãrile psihice atrag douã portrete de femei, Kate ºi Dora, care se luptã sã se împace cu starea lor, într-o formã neobiºnuitã de terapie. “Festivalul din Italia se numeºte TeatroMania a fost organizat de Ambasada României de la Roma, s-au jucat patru spectacole, douã din România, douã din Italia, în general celelalte douã spectacole erau monodrame ºi al patrulea era un spectacol pentru copii”, ne spune Irina Bodea Radu, una dintre actriþele de la Petroºani. Piesele s-au jucat pentru românii din Italia, iar piesa cu care petroºãnencele s-au dus la Roma a fost jucatã în premierã naþionalã pentru italieni.

“Ne-am dus cu spectacolul nostru de aici, “Despre sexul femeii”, un camp de luptã în rãzboiul din Bosnia. Nu am mai fost niciodatã la astfel de evenimente, a fost prima datã când am intrat într-o ambasadã. A fost o experienþã deosebitã. Cu spectacolul acesta am fost la Viena acum o lunã. Am avut douã reprezentaþii sã acolo,

meleaguri ºi sã fie bine primitã. Am fost invitaþi la acest festival, prin prisma regizorului ºi aºa ne-am dus”, ne spune Bianca Holobuþ. A patra

am jucat pentru românii din Ital. Am fost primiþi foarte bine, am primit o cronicã care spunea cã în Italia aceastã piesã a fost o premierã naþionalã, nu s-a mai jucat niciodatã, a fost prima datã când au luat contact cu piesa ºi le-a plãcut foarte mult”, ne mai spune Irinea Bodea Radu. Povestea dusã pe meleaguri strãine le umple sufletul de bucurie ºi mândrie tinerelor actiþe de la Petroºani. “Ne bucurãm cã am avut ocazia asta, acum o lunã eram la Viena. E frumos sã duci o poveste pe mai multe

ediþie a festivalului italo-român "TeatROmania emersioni sceniche" ofera posibilitatea de întâlnire între companii teatrale, artiºti ºi public contribuind la cunoasterea reciproca. Proiectul s-a nãscut în anul 2010 din iniþiativa comunã a douã

asociaþii culturale, Telluris Asociati din Pontedera ºi FIRI (Forumul Intelectualilor Români din Italia) din Roma, în colaborare cu Accademia di Romania, care gãzduieºte manifestarea în frumoasele sale spaþii. Provocarea este aceea de a stimula dialogul italian-român în ceea ce priveºte teatrul ca loc privilegiat de studiu, comparaþie ºi partajare: o posibilitate de întâlnire între companii teatrale, artiºti ºi public care permit aprofundarea cunoºtinþelor reciproce. Nu este vorba doar de a gãzdui o serie de spectacole ale teatrelor strãine sau din Est, ci de a aduce pe aceeaºi scenã companii ºi artiºti proveniþi din teatre tradiþionale diverse, capabili sã ofere publicului din Roma evenimente culturale de calitate ºi relevante pentru compararea criticii cu contemporaneitatea. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie 2014

Drum închis degeaba

pecialiºtii de la drumuri au închis o arterã din Valea Jiului din cauzã cã prezenta pericol pentru circulaþie ºi, dupã douã luni în care nu au consolidat nimic, l-au redat circulaþiei. Primarul din Petrila Ilie Pãducel spune cã pe ruta DN 7A între Petroºani ºi Jieþ se poate circula acum cu restricþii pentru maºinile de tonaj mare, dar recunoaºte cã lucrãri nu sau fãcut din vina celor de la CNADR. Diana MITRACHE Imediat dupã Paºti, drumul a fost închis pe motiv cã ploile au surpaat o parte din

cã nu poate fi redat circulaþiei, pânã nu se gãseºte soluþia optimã. Au fost chemaþi specialiºti de la drumuri, de la primãrie ºi de la minã, plus proprietarii

primarul din Petrila nu mai înþelege nimic. „Mi s-a spus cã se lucreazã la proiectul reabilitãrii zonei respective. Este bãgat pe program de calamitãþi, dar mi s-a spus, din pãcate, cã nu mai sunt bani. Eu

terasament, însã, odatã închis ºoferii au tot aºteptat ca specialiºtii sã facã o cercetare. Ion Toma, ºeful CNADR Târgu Jiu spune la acel moment de terenuri. Drumul a fost blocat ºi, dupã ce au turnat maxim o roabã de ciment, a fost redat circulaþiei, cu o micã specificaþie: fãrã ca maºinile de tonaj mare sã fie acceptate. Ilie Pãducel,

am avut încredere ºi garanþie cã specialiºtii vor rezolva, pentru cã nu e de competenþa primãriei, dar fiind pe teritoriul oraºului Petrila, bineînþeles cã mã intereseazã”, spune Ilie Pãducel. În plus, primarul spune cã va merge personal la Bucureºti

sã se întâlneascã cu noul ministrul al Transporturilor, sã îi spunã cã drumul riscã sã se surpe în orice moment. „Acum douã sãptãmâni am luat legãtura cu domnul Neaga, directorul Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri tot pentru acest caz. Mi-a spus sã am încredere cã lucreazã ºi se rezolvã, dar am rãmas doar la faza de promisiuni. O sã iau legãtura cu domnul ministrul Rus, cã ªova dãduse un ordin, însã nu mai este ministru. O sã iau legãtura ºi cu

domnul Rus pentru acest drum”, a mai spus Ilie Pãducel. Pe site-ul CNADR se aratã cã DN 7A (Voineasa (VL) – Petroºani (HD)) între km 103+600105+120 JIET (HD)PETROªANI (HD) este o alunecare a terasamentului ºi este afectat corpul drumului. „Circulaþia se desfãºoarã deviat, în ambele sensuri, pe urmãtorul traseu DN 7A km 103+600 - DJ 709H - DN 66 km 133+650. Zona este semnalizatã corespunzãtor . Lucrãri de refacere”, se aratã pe site-ul CNADR.

Angajaþii de la salubrizare supuºi riscurilor biologice

ngajaþii de la serviciul de salubrizare se confruntã cu riscuri biologice, iar angajatorii trebuie sã ia toate mãsurile pentru ca muncitorii sã nu fie contaminaþi. Mai exact, angajatorul trebuie sã asigure, obligatoriu, echipament de protecþie pentru cei care ridicã gunoiul.

existe duº, posibilitatea de a se spãla, apã caldã, sãpun, prosop ºi angajatorul sã aibã posibilitatea sã spele, sã igienizeze, sã dezinfecteze echipamentul de lucru. Deci lucrãtorul respectiv

Monika BACIU “La salubritate cei care colecteazã gunoiul menajer, în primul rând, se confruntã cu riscurile biologice. Este clar cã trebuie sã fie dotaþi cu echipament de lucru, în special, cu salopetã, mãnuºi de protecþie, mãºti de protecþie ºi este foarte important ca acest echipament de protecþie care atunci când îºi desfãºoarã activitatea îl murdãreºte sã nu meargã cu el acasã având în vedere cã dacã existã un risc biologic ºi omul respectiv poate sã îºi îmbolnãveascã

toatã familia, iar angajatorul este obligat ca sã asigure vestiare pentru haine curate, vestiare pentru haine murdare, între cele douã vestiare sã

ar trebui sã aibã dotarea cu echipament de protecþie, iar angajatorul sã se asigure cã îl întreþine zilnic în aºa fel încât sã nu punã

în pericol sãnãtatea atât a omului cât ºi a familiei lui când merge acasã”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM+ITM Valea Jiului. Echipamntele celor de la salubrizare nu se spalã acasã, iar angajatorul trebuie sã asigure echipament de schimb. “Angajatorul poate sã aibã un sistem de uscare, cã dacã îl spalã la schimbul

I pânã vine omul în ziua cealaltã sã se usuce echipamentul. Dacã nu are uscãtor, atunci trebuie sã aibã un echipament de protecþie de schimb, deci echipamentul trebuie asigurat”, a mai spus sursa citatã. Astfel, potrivit normelor de protecþie a muncii, cei care ridicã gunoiul trebuie sã aibã obligatoriu echipament de protecþie.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie 2014

Nevoile rromilor, o prioritate pentru administraþia de la Vulcan

dministraþia de la Vulcan este, probabil, una dintre cele mai interesate la nivelul întregii Vãi a Jiului în ce priveºte problemele ºi nevoile cu care se confruntã ºi pe care le au rromii. Astfel, aleºii locali au aprobat planul de acþiune întocmit în baza Strategiei Guvernului stabilit în baza procesului de identificare ºi selecþie a principalelor nevoi ale comunitãþilor locale cu un numãr semnificativ de romi. Principalele obiective desprinse din acest plan sunt: Educaþia – Asigurarea accesului egal, gratuit ºi universal al cetãþenilor români aparþinând minoritãþii rome la educaþie de calitate la toate nivelurile în sistemul public de învãþãmânt, pentru a sprijini creºterea economicã ºi dezvoltarea societãþii bazate pe cunoaºtere. Ocuparea: –

Stimularea creºterii ocupãrii forþei de muncã a persoanelor aparþinând minoritãþii romilor ºi creºterea atractivitãþii pentru investiþii. Sãnãtatea: – Stimularea mãsurilor de promovare a sãnãtãþii care sã contribuie la creºterea accesului cetãþenilor aparþinând minoritãþii romilor la serviciile de sãnãtate publicã ºi la creºterea speranþei de viaþã.

Locuire ºi micã infrastructurã: Asigurarea de cãtre instituþiile centrale, locale ºi partenerii sociali, a condiþiilor de locuit decente în comunitãþile defavorizate din punct de vedere economic ºi social, precum ºi asigurarea accesului la servicii publice ºi micã infrastructurã Culturã:- Pãstrarea, dezvoltarea ºi afirmarea identitãþii culturale (limba, obiceiuri,

patrimoniu) a minoritãþii romilor. Infrastructurã socialã: Dezvoltarea, de cãtre instituþii, a unor mãsuri care, prin serviciile pe care le oferã, rãspund unor nevoi sociale ale categoriilor defavorizate, inclusiv a membrilor

minoritãþii romilor în domeniile: protecþia copilului, justiþie ºi ordine publicã., administraþie ºi dezvoltare comunitarã. Punerea în aplicare a acestui plan are la bazã crearea unui grup de lucru constituit dintr-un expert local,

Primarul Gheorghe Ile vrea sã atragã fonduri de la Rompetrol pentru modernizarea cantinei sociale

rimarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, a înscris proiectul pentru modernizarea cantineri de ajutor social din municipiul Vulcan în cadrul programului “Împreunã pentru fiecare”, program finanþat de Rompetrol, sub genericul “Energia vine din suflet” ºi sperã astfel sã obþinã fondurile necesare pentru modernizarea acesteia. Potrivit edilului de la Vulcan, cantina, care a fost construitã în 1994 ºi extinsã în 2002, necesitã lucrãri ºi dotãri urgente. Clãdirea nu este racordatã la reþeua de gaze naturale ºi o investiþie în panouri solare ºi dotãrile strict necesare vor asigura servicii mai bune persoanelor beneficiare. De alfel, panourile solare pentru asigurarea apei calde menajere sunt principalul obiectiv de investiþii, având în vedere uzura fizicã ºi moralã a boilerelor care asigurã la momentul de faþã apa caldã ºi nu în ultimul rând consumul mare

de energie. Cele 3 aragaze au o vechime de peste 13 ani sunt uzate fizic ºi moral ºi au dimensiuni prea mici pentru nevoile cantinei. Pentru ca proiectul administraþiei locale de la Vulcan sã aibã ºanse mari de a fi selectat în vederea finanþãrii, cetãþenii care vor sã dea o mânã de ajutor pot face acest lucru printrun simplu vot acordat acestui proiect, pe situl competiþiei, respectivww.impreunapentrufiecare.ro, în perioada 7-21 iulie 2014. Edilul vulcãnean sperã ca, prin votul juritului ºi susþinerea

comunitãþii sã obþinã selectarea proiectului comunitãþii locale din municipiul Vulcan, astfel încât, cu banii obþinuþi de la compania petrolierã, sã fie achiziþionate 2 aragaze de dimensiuni mai mari pentru prepararea hranei nevoiaºilor dar ºi sã fie realizate alte investiþii la fel de importante precum: amenajare zonei verzi din faþa cantinei, cu alei de acces; achiziþionarea ºi montare a de 2 becuri de iluminat public; achiziþionarea unei lãzi frigorifice, a 3 apãrãtoare pentru neoane, montarea unui sistem de alarmã, având în vedere zona limitrofã

unde este situatã cladirea. De asemenea,

Gheorghe Ile prfecizeazã în descrierea

reprezentanþi ai instituþiilor publice, respectiv membri ai Consiliului Local ºi ai organizaþiilor neguvernamentale. În cadrul Primãriei Vulcan expertul local pentru problemele romilor este Irina Magdalena Pavel. proiectului, faptul cã nici mesele ºi scaunele de la cantina socialã, primite tot printr-o donaþie, nu mai corespund normelor europene ºi la ultimul control efectuat de Direcþia de Sãnãtate Publicã (DSP) s-a recomandat schimbarea lor. Numãrul persoanelor beneficiare de hranã zilnicã la cantina de ajutor social este în prezent de 50, dar peste 3.200 de persoane sunt pe lista de beneficiari ai alimentelor comunitare.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie 2014

Inundaþii în Valea Jiului

ase echipaje de pompieri au fost nevoite sã intervinã în mai multe gospodãrii din Valea Jiului. Partea de Est ºi municipiul Petroºani a fost grav afectat de o ploaie torenþialã care nu a durat mai mult de o jumãtate de orã, dar care a inundat mai multe case ºi gospodãrii. Diana MITRACHE

Potrivit ºefului Detaºamentului de Pompieri Militari, Adrian Avram ºi în Petrila ºi în Petroºani a plouat torenþial,

iar pompierii au fost nevoiþi sã intervinã. „Patru echipaje de la noi au plecat cu pompe în Petroºani, iar unul a plecat în sprijinul pompierilor de la Serviciul Voluntar pentru Situaþii de

Urgenþã din Petrila. În Petroºani avem inundate douã gospodãrii pe strada Bucegi, una pe strada Plopilor, locaþii din zona Coloniei, iar pe strada Poienilor din zona de Nord este o gospodãrie inundatã. Intervenim pentru a scoate apa din curiþile oamenilor”, a spus Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Militari Petroºani. În Petroºani a plouat torenþial în jurul orei 14,00, cantitãþile de precipitaþii care au cãzut

provocând inundarea mai multor strãzi, dar nu s-au înregistrat pagube importante. Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic din

Minerii, buni oriunde, numai acasã, nu!

fost ºi asta o variantã... Mai exact, mineri „ºcoliþi” în Valea Jiului, solicitaþi în Papua Noua Guinee. În urmã cu 18 ani în Valea Jiului, în minerit ºi în sectoarele conexe acestui domeniu de activitate, lucrau aproape 50.000 de persoane. Mircea NISTOR Dupã câteva mineriade, urmate de disponibilizãri, numãrul angajaþilor CNH SA Petroºani a scãzut, însã, la începutul acestui an pânã (pe la) 7.000 de persoane iar, în condiþiile în care pensionãrile ºi disponibilizãrile vor continua ºi pe mai departe în timp ce noi angajãri de personal sunt efectuate cu „þârâita”, numãrul acestora va continua sã tot scadã. În viitorul apropiat, de vinã pentru aceste reduceri de personal ar putea fi ºi dorinþa minerilor de a migra spre alte zãri, acolo unde li se oferã ocazia de a câºtiga o pâine „ceva mai albã” decât acasã. În condiþiile în care mineritul din Valea Jiului pare sã nu mai aibã nici un viitor, sunt tot mai numeroºi ortacii care cautã o alternativã pentru viitorul lor ºi al familiilor lor. Una dintre aceste alternative ar putea fi legatã tot de minerit dar, cu schimbarea locului de muncã din România,

în strãinãtate. Astfel, neoficial, în urmã cu vreo 7 ani de zile, câteva zeci de specialiºti în activitatea minierã acceptaserã oferta unei firme cu sediul în Sydney, Australia, care deruleazã operaþiuni miniere în toatã lumea. În acest timp, mulþi dintre amatorii de „transfer la o echipã de afarã” mai aºteaptã, pentru a pleca, doar un nou val de disponibilizãri ºi în primul rând banii care vor fi oferiþi pentru renunþarea la calitatea de angajat al CNH. Deºi, în viitorii ani, acest lucru se pare a fi mai puþin posibil... „Am 44 de ani ºi ºtiu cã în viitorul apropiat voi fi silit, vrând nevrând, sã mã disponibilizez ºi sã ies la pensie. Mã simt încã în putere dar, pentru cã în România nu mai sunt dorit, mam decis sã plec la lucru în strãinãtate ºi mi-am depus un Curriculum Vitae la o companie care efectueazã angajãri de mineri pentru exploatãri din Australia, Asia ºi Africa. Aº dori sã

ajung în Australia, dar sunt dispus sã lucrez ºi în altã parte pentru a câºtiga un ban, pentru a-mi putea întreþine familia. Singurul lucru pe care îl mai aºtept este o nouã disponibilizare, pentru a lãsa familiei, pânã mã instalez ºi-i chem afarã, banii pe care sper sã-i încasez la plecarea din sistem”, declara, în anul 2007, un inginer minier din Valea Jiului. Firma australianã care recruta personal minier din Valea Jiului, fãrã implicarea Agenþiei Judeþene Hunedoara pentru Ocuparea Forþei de

Muncã, avea nevoie în special de ingineri minieri ºi electromecanici, desenatori tehnici ºi geologi, dar

erau acceptaþi ºi alþi lucrãtori, specializaþi în activitãþi legate de minerit. Printre cerinþe se numãrau „studiile superioare, dar nu numai”, minim 5 ani de experienþã, vârsta maximã 50 de ani, precum ºi cunoaºterea limbii engleze „la orice nivel sau mãcar dorinþa ºi capacitatea de a progresa rapid”. Locurile în care respectiva firmã îºi derula activitatea erau Australia (New South Wales, Queensland, Northern Territory ºi Western Australia), Africa (Mauritania, R.D. Congo, Zambia, Africa de Sud ºi

Valea Jiului spune cã nu au fost înregistrate depãºiri ale cotelor de inundaþii pe nici un râu din Valea Jiului, dar la Petrila a plouat cu 27 de litri în 40 de minute.

Zimbabwe) sau Asia de Sud-Est (Indonezia ºi Papua Noua Guinee). Printre atracþiile oferite specialiºtilor în minerit din Valea Jiului care ar fi dorit sã accepte oferta de la antipozi se numãrau „condiþiile de lucru la standarde occidentale, oportunitatea de îmbogãþire a experienþei ºi diversificarea carierei la nivel internaþional, ºansa promovãrii rapide în cazul minelor nou deschise” ºi, nu în ultimul rând, un salariu adecvat. „Am luat legãtura cu reprezentanþii firmei australiene, care mi-au spus cã aº putea câºtiga lunar, 5.000 de dolari. Nu ºtiu dacã sunt dolari australieni sau americani, dar pentru banii ãºtia mã duc pânã ºi în Papua”, susþinea, în urmã cu 7 ani, un alt inginer minier din Valea Jiului. Pentru cã nu existã cifre oficiale ºi nici vreun interes al autoritãþilor locale sau centrale în prezentarea unui astfel de „bilanþ” nimeni nu

ºtie câþi specialiºti în minerit din Vale au plecat „afarã” la muncã, în ultimii ani. Mai exact, în sectorul minier, pentru cã la cules de cãpºuni numãrul acestora este unul foarte mare. Prin urmare, în timp ce în Valea Jiului, de ani buni, nu au mai prea fost create noi locuri de muncã, ofertele din strãinãtate par tot mai atractive, iar zona se depopuleazã pe zi ce trece. Mãrturie în acest sens stau dealtfel ºi datele statistice. Astfel, dacã în urmã cu 18 ani, aici trãiau peste 170.000 de locuitori iar prognozele comuniste prevedeau pentru anul 2000 un numãr de aproape 200.000 de persoane, în anul 2014 populaþia Vãii a scãzut pânã la (aproximativ) 135.000 de suflete. Cei mai mulþi dintre cei care lipsesc de la apel au ajuns prin Italia, Portugalia sau Spania, pentru a lucra în construcþii sau chiar la cules de cãpºuni sau portocale, dar „exodul” se pare cã încã nu s-a terminat...

8 Educatie

otrivit unei ordonanþe de urgenþã, care modificã Legea Educaþiei ºi care a fost publicatã în Monitorul Oficial, va mai avea loc o a treia ºansã - o sesiunea specialã de bacalaureat care ar putea fi organizatã în februarie-martie. Tinerii ar urma sa dea examen doar la materia sau materiile la care nu au promovat în celelalte douã sesiuni, cea din iunie-iulie ºi cea din septembrie. Meditaþiile gratuite ar putea începe în octombrie ºi ar dura pânã în ianuarie. Aceeaºi OUG diminueazã norma didacticã, iar doctoratul, în anumite condiþii, va fi cu frecvenþã redusã. Pentru a mai atenua problemele la trecerea examenului de bacalaureat Guvernul a alocat bani pentru pregãtirea absolvenþilor de liceu pentru o a treia sesiune de bacalureat. În comunicatul emis, MEN spune cã se vizeazã ºi introducerea posibilitãþii de a pregãti absolvenþii de clasa a XII-a care nu au promovat acest examen prin

Educatie 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie 2014

meditaþii instituþionalizate, care pot fi organizate în licee sau instituþii de învãþãmânt superior, plata profesorilor putând fi asiguratã fie din finanþarea de bazã, fie din alte surse de finanþare, precum programe pe fonduri structurale. OUG dã posibilitatea prelungirii învãþãmântului profesional peste limita de trei ani dacã

A treia sesiune de bacalaureat – examen doar la materiile nepromovate

agentul economic organizator al programului considerã necesarã aceastã mãsurã, urmând ca o asemenea situaþie sã fie reglementatã printr-un ordin de ministru referitor la structura planului de învãþãmânt. "Parte a învãþãmântu-

Totodatã, elevii nu vor mai fi obligaþi sã plãteascã pentru eliberarea actelor de studii, iar norma didacticã pentru cadrele didactice cu o vechime în învãþãmânt de peste 25 de ani, cu gradul didactic I ºi cel din corpul profesorilor mentori, se poate reduce cu douã ore, sãptãmânal (de la 18 la 16 ore), fãrã diminuarea salariului.

octorat la frecvenþã redusã ºi normã didacticã diminuatã

lui terþiar, nonuniversitar, învãþãmântul postliceal poate fi organizat în ºcoli postliceale/colegii postliceale, în cadrul liceelor cu personalitate juridicã sau în cadrul instituþiilor de învãþãmânt superior acreditate. Programul 'A doua ºansã', adresat persoanelor care nu au frecventat ºcoala sau care au abandonat ºcoala ºi au depãºit limita de vârstã pentru încadrarea în învãþãmântul obligatoriu, se extinde pe toate nivelurile de învãþãmânt preuniversitar obligatoriu, nu doar la nivel gimnazial, aºa cum în mod greºit era specificat în LEN 1/2011", prevede ordonanþa.

OUG mai prevede cã titularizarea cadrelor didactice se face pe baza unui concurs organizat de inspectoratele ºcolare, cu metodologie elaboratã de MEN, iar studenþii care intrã în sistemul de învãþãmânt superior românesc, în baza unor acorduri internaþionale, vor avea posibilitatea înmatriculãrii ºi dupã 1 octombrie - în cazuri excepþionale -, universitãþile putând sã-ºi suplimenteze locurile cu

pânã la 10% din capacitatea de ºcolarizare. "S-a reglementat existenþa doctoratului cu frecvenþã redusã. Aceastã formã de învãþãmânt îi are în vedere pe doctoranzii care, în acelaºi timp, au un loc de muncã (în prezent, sunt mulþi doctoranzi în aceastã situaþie) ºi nu pot participa la toate activitãþile didactice aferente, aºa cum o fac aceia de la locurile bugetate sau care beneficiazã de burse. Precizãm cã forma de învãþãmânt doctorat cu frecvenþã redusã existã ºi în universitãþi celebre din occident", aratã MEN.

niversitãþile pot înfiinþa societãþi comerciale În vederea creºterii performanþelor, instituþiile de învãþãmânt superior pot înfiinþa, singure sau prin asociere, societãþi comerciale, fundaþii, asociaþii sau unitãþi de învãþãmânt preuniversitar, cu aprobarea Senatului univer-

sitãþilor ºi în condiþiile legii. OUG mai clarificã modul de funcþionare a Consiliului de Administraþie la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, astfel, preºedintele Consiliului de Administraþie va fi directorul, iar la ºedinþele acestui consiliu vor fi invitaþi reprezentanþi ai sindicatelor, iar dupã caz, dacã tematica o cere, vor fi prezenþi ºi reprezentanþi ai elevilor. Formula prevãzutã de ordonanþã asigurã un echilibru între corpul profesoral, Consiliul de Administraþie al unitãþii de învãþãmânt, autoritãþile locale, reprezentanþii pãrinþilor ºi inspectoratul ºcolar. Astfel, inspectoratul ºcolar are obligaþia sã coordoneze procesul de ocupare a posturilor de conducere, dar în comisie existã numai un reprezentant al inspectoratului. Ceilalþi membri sunt desemnaþi de Consiliul profesoral, Consiliul de Administraþie al ºcolii ºi autoritãþile locale, aceastã formulã fiind discutatã ºi acceptatã de toate pãrþile implicate. "În vederea accesãrii fondurilor europene, acolo unde autoritãþile locale solicitã, cluburile ºi palatele copiilor pot trece, prin Hotãrâre de Guvern, în administrarea acestora, ceea ce presupune ca toate cheltuielile de capital sã

revinã autoritãþilor locale", mai stabileºte ordonanþa.

UG-ul care a corectat erori

OUG nr. 49/2014 privind modificãrile ºi completãrile la Legea Educaþiei nr. 1/2011, care vizeazã stabilitatea sistemului de învãþãmânt ºi creºterea performanþei acestuia a fost adoptatã în ºedinþa de guvern din data de 26 iunie ºi publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 486 din data de 30 iunie. "Prin aceastã Ordonanþã au fost corectate o serie de erori ºi de prevederi insuficient de bine fundamentate din Legea Educaþiei Naþionale. Fãrã a face niciun fel de rabat de la standardele de calitate ºi performanþã, acest act normativ este expresia unei politici publice care vizeazã modernizarea ºi dezvoltarea gradualã a sistemului de educaþie. Prevederile Ordonanþei au fost solicitate în mod repetat ºi discutate cu reprezentanþii sindicatelor, ai pãrinþilor, ai elevilor ºi studenþilor, cu cadrele didactice implicate. Ele vin în sprijinul profesorilor ºi al beneficiarilor sistemului de învãþãmânt. Noile mãsuri se vor aplica începând cu 1 septembrie 2014, asigurând predictibilitate sistemului", precizeazã comunicatul emis de MEN. Ileana FIRÞULESCU

Contabilitate ºi audit, la UPET

ontabilitate ºi audit, noi specializãri la master, la UPET. Câteva specializãri din cadrul Universitãþii din Petroºani au fost desfiinþate din lipsã de studenþi. Locul acestora a fost ocupat de noi programe de studii care sunt cãutate pe piaþa muncii. “Fiecare universitate suferã anumite modificãri în oferta sa educaþionalã, pentru cã suntem nevoiþi sã le adaptãm la piaþa muncii, iar noi am avut douã specializãri care atrãgeau puþini studenþi. Este vorba de inginerie economicã în domeniul mecanic pentru care am trecut-o în lichidare, însã anul trecut a fost întocmit un raport de autoevaluare pentru o nouã specializare ºi aceasta obþinând acreditarea provizorie, iar celãlalt domeniul este cel al ingineriei în construcþii. Am mai avut o specializare la Facultatea de ªtiinþe cu specializarea de matematicã, ea a fost înlocuitã cu matematicã -informaticã pentru care s-a obþinut acreditarea provizorie ºi fiind o dublã specializare sperãm sã fie mai atractivã pentru candidaþii la examenul de admitere. Deocamdatã nu pre-

conizãm sã mai trecem în lichidare nicio specializare, a mai fost anul trecut una la masterat, la Facultatea de ªtiinþe, s-a renunþat la sisteme informatice de gestiune ºi a fost înfiinþatã o specializare care deja s-a dovedit mult mai atractivã la admitere ºi anume este vorba de contabilitate ºi audit”, a declarat Codruþa Dura, prorectorul Universitãþii Petroºani. Responsabilii insituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului spun cã sunt studenþi care lucreazã atât în þarã cât ºi peste hotare, aceºtia practicând meserii pentru care s-au specializat. “Avem studenþi care lucreazã ºi în Petroºani, avem care lucreazã ºi în Timiºoara ºi oraºe mai mari, vom încerca sã îi

Încep înscrierile la licee

upã afiºarea rezultatelor ºi rezolvarea contestaþiilor de la Evaluarea Naþionalã a elevilor din clasele a 8-a, încep ºi înscrierile în licee.

Acestea sunt programate pentru perioada 4 – 8 iulie, elevii, alãturi de pãrinþi, urmând a completa fiºele de opþiuni în care vor trece unitãþile ºcolare la care doresc sã studieze în urmãtorii 4 ani.

Fiºele cu opþiuni pentru înscrierea în liceu vor fi completate la ºcoala pe care au absolvit-o. Media obþinutã la evaluarea naþionalã reprezintã

contactãm ºi sã întocmim o situaþie statisticã mai exactã mai ales cã urmeazã sã avem ºi acreditarea instituþionalã la sfârºitul acestui an ºi atunci vom avea date mai precise. Se întâmplã asta, ºi din cei pe care eu îi coordonez la lucrãrile de licenþã sunt vreo câþiva studenþi care lucreazã deja în strãinãtate, au venit la sesiunea de examene ºi apoi se vor reîntoarce în strãinãtate la locurile lor de muncã”, a mai spus sursa citatã. În decursul anilor mai multe specializãri din cadrul Universitãþii Petroºani au suferit modificãri. Din lipsa studenþilor unele au intrat în conservare iar altele au fost desfiinþate. Monika BACIU

75% din nota de admitere la liceu iar media generalã, pentru toþi anii de gimnaziu, conteazã în proporþie de 25%. Listele cu elevii admiºi vor fi afiºate la licee în data de 16 iulie. Mir cea NISTOR

8 Educatie

Educatie 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie 2014

A treia sesiune de bacalaureat – examen doar la materiile nepromovate

octorat la frecvenþã redusã ºi normã didacticã diminuatã

revinã autoritãþilor locale", mai stabileºte ordonanþa.

UG-ul care a corectat erori

Contabilitate ºi audit, la UPET

Încep înscrierile la licee

upã afiºarea rezultatelor ºi rezolvarea contestaþiilor de la Evaluarea Naþionalã a elevilor din clasele a 8-a, încep ºi înscrierile în licee.

Fiºele cu opþiuni pentru înscrierea în liceu vor fi completate la ºcoala pe care au absolvit-o. Media obþinutã la evaluarea naþionalã reprezintã

10 Minerit

ubsolul României are rezerve S importante de cãrbune.

Rezervele de cãrbune brun ºi huila se estimeazã a ajunge încã 50-60 ani la nivelul extracþiei de astãzi, însã sunt de calitate inferioarã din cauza conþinutului ridicat de cenuºã, umiditate ºi sulf, având astfel o putere caloricã scãzutã. Contextul economic european impune, în continuare, folosirea cãrbunelui ca sursã de energie primarã ºi are o pondere mare în producþia de energie din Romania. Costurile mari se pot înregistra în sensul protejãrii mediului. Un impact important îl are ºi preþul mondial al diverselor sortimente de cãrbune. În viitor construcþiile de noi centrale pe cãrbune trebuie limitate avînd în vedere sursele alternative

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie2014

Rolul cãrbunelui în strategia energeticã (II)

Companiile cer investiþii în minerit

de energie primarã. Actualele centrale pe cãrbune care folosesc lignit ºi cãrbune brun trebuie sã intre într-un proces intens de retehnologizare. Conform estimãrilor Agenþiei Internaþionale a Energiei (IEA) cãrbunele a revenit în centrul atenþiei nu numai în România, ci la nivel global. Aceºtia estimînd cã pînã în 2018, cererea de cãrbune va creºte în întreaga lume. România dispune de cãrbune, în special huila ºi lignit, pentru aproape 120 de ani. Cererea anualã de cãrbune va înregistra un ritm mediu de creºtere de 2,3% pe an pînã în 2018, mai puþin faþã de avansul de 2,6% preconizat, dar ºi fata de o creºtere realã de 3,4% pe an înregistratã între 2007 ºi 2012.

Strategia energeticã, opiniile companiilor. Departamentul pentru Energie a lansat în dezbatere publicã nouã strategie energeticã. Cei de la minister au centralizat sugestiile companiilor. Care va fi rolul cãrbunelui în nouã strategie energeticã a României încã nu a fost stabilit, însã companiile româneºti au avut diferite sugestii în legãturã cu rolul cãrbunelui în viitorul mix energetic. “România are unul dintre cele mai echilibrate mixuri de energie din Europa, deºi este „sãracã” din punct de vedere al resurselor energetice. Cãrbunele disponibil este de calitate inferioarã, însã deþine un rol esenþial în asigurarea securitãþii energetice, fiind prefigurat a asigura necesarul de energie pentru încã 20-40 ani. Niciuna din sursele de

energie nu este de desconsiderat, actualul context demonstrînd cã acestea se influenþeazã reciproc în materie de preþ ºi volume de producþie. Diversitatea surselor de energie ºi gradul de volatilitate al pieþelor vor descrie cel mai bine comportamentul consumatorului final. Pe plan comercial, preþul cãrbunelui a ajuns sã varieze între 75$ ºi 80$ per tonã pentru 2015, respectiv peste 85$ pentru 2017 (valorile înregistrate în urmã cu 2 ani fiind de aproximativ 120$ per tonã). În acest sector o prioritate maximã este retehnologizarea ºi eficientizarea activitãþii pe întreg lanþul, de la extracþie la producþie de energie. De asemenea, obiectivele europene pentru orizontul 2030 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serã impun promovarea „tehnologiilor curate” ºi a captãrii ºi stocãrii geologice a carbonului. Existenþa resurselor importante de lignit ºi huila trebuie sã asigure prezenta cãrbunelui în mixul energetic pe viitor. Existã un conflict de interese în organizarea actualelor Complexe energetice deoarece nu se pot asigura suficiente resurse de investiþii în retehnologizarea sectoarelor miniere care produc la preþuri necompet-

itive”, se aratã în primul rãspuns. Sunt reprezentanþi ai companiilor care se declara împotriva importurilor de cãrbune, asta în contextul în care aceasta resursã reprezintã 30% din producþia de energie a României. “În mod sigur, cãrbunele – care actual reprezintã 30% din producþia de energie a României – trebuie sã pãstreze o pondere similarã în urmãtorii 30 de ani. Argumentele sînt: - o livrare ce asigurã stabilitatea sistemului energetic naþional (ale cãrei costuri trebuie sã fie optimizate în continuare) - resursa este disponibilã intern, nu sînt necesare importuri pentru a completa necesarul naþional (ca în cazul gazului natural, de exemplu)”, se aratã într-un alt rãspuns. “Existenta resurselor importante de lignit ºi huila trebuie sã asigure prezenta cãrbunelui în mixul energetic pe viitor. Exista un conflict de interese în organizarea actualelor Complexe energetice deoarece nu se pot asigura suficiente resurse de investiþii în retehnologizarea sectoarelor miniere care produc la preþuri necompetitive”, spun reprezentanþii unei alte companii.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Minerit 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie 2014 România nu îºi permite sã renunþe la cãrbune în noua strategie energeticã, sunt de pãrere alþi reprezentanþi ai companiilor româneºti. “România actualmente precum ºi în viitorul apropiat nu îºi poate permite sã renunþe la cãrbune chiar ºi numai din considerente de securitate energeticã.Considerãm cã ºi pentru urmãtorii 20 de ani va trebui sã se utilizeze cãrbunele în sectorul energetic dar utilizarea lui trebuie sã se facã prin cele mai noi tehnologii care permit reducerea poluãrii (CCS, gazeificare, sisteme noi de reducere a noxelor ºi pulberilor). Cãrbunele trebuie sã fie

menþinut în mix-ul energetic romanesc dar în consorþiu/tandem cu stocarea de energie în minele pãrãsite prin injectarea de aer sub presiune”, mai spun reprezentanþi ai comapniilor din þarã. Sunt alþii însã care spun cã huila importatã are un preþ mult mai mic fata de cea autohtonã. “România are capacitãþi semnificative de producþie de energie electricã din cãrbune, necesare pe termen scurt pentru a menþine securitatea aprovizionãrii cu energia electricã. Cu toate acestea, media anilor de operare a centralelor electrice pe bazã de huila ºi lignit este de aproximativ 34 ºi respectiv 32 de ani. Aceasta înseamnã cã cele mai multe dintre aceste active sînt la sfîrºitul perioadei lor de viaþã din punct de vedere tehnologic. Nu este de neglijat nici faptul cã, în contextul actual, huila importatã are un preþ mai competitiv decît huila sau

lignitul produs în România. Acest lucru ridica semne de întrebare referitoare la profitabilitatea pe termen lung a unor noi unitãþi de cãrbune care utilizeazã cãrbune intern. Modernizarea unor active ar putea fi o soluþie, dar capacitãþile rãmãsese ar trebui sã fie scoase din uz în curînd ca urmare a constrîngerilor de mediu (Directiva LCP/IE) impuse la nivelul UE. Înlocuirea unitãþilor pe bazã de cãrbune este problematica în contextul în care (1) investiþiile în noi unitãþi de cãrbune au costuri ridicate de capital, (2) exista o incertitudine mare în ceea ce priveºte evoluþia pieþei de CO2 din Europa, ºi (3) exista riscuri de reglementare ridicate pentru

operaþiunile viitoarelor centrale electrice pe cãrbune din Europa ( de exemplu, obligaþia de a instala echipamente CSC). Unele tehnologii care ar putea fi utilizate pentru a reduce parþial aceste riscuri (ex.CSC), nu sunt încã mature ºi sunt costisitoare, ceea ce fac investiþiile în unitãþi pe bazã de cãrbune neprofitabile în acest moment. Prin urmare, credem cã România ar trebui sã se concentreze mai mult pe termen scurt ºi mediu pe dezvoltarea de centrale termoelectrice cu emisii reduse de gaze cu efect de serã, cum ar fi centralele pe gaze naturale. Odatã cu tehnologia CSC va deveni mai puþin costisitoare, investiþiile în unitãþile pe bazã de cãrbune, folosind resurse interne (cu condiþia cã sectorul minier sã fie reformat) sau din import, vor redeveni interesante din punct

de vedere economic”, se aratã în alt rãspuns. Aplicarea noilor tehnologii în minerit ar reduce costurile de exploatare ºi ar menþine cãrbunele în nouã strategie energeticã sunt de pãrere cei chestionaþi. “Cãrbunele va fi un combustibil de bazã în producerea de energie electricã, dar trebuie avute în vedere aplicarea unor noi tehnologii de ardere cu eficienþa mare ºi emisii de noxe mult mai mici (sub 50% din nivelul actual). Optimizarea mixtului energetic trebuie sã fie efectul mecanismelor de piaþã, însã mediul de reglementare trebuie sã stimuleze, în mod sustenabil, introducerea tehnologiilor cu impact redus asupra mediului. Cãrbunele nu trebuie sã lipseascã din mixt alãturi de toate celelalte tehnologii azi existente. Reînnoirea parcului de cãrbune ºi dezafectarea capacitaþilor existente trebuie sã fie fundamentata economic ºi realizatã de investitori. Tehnologiile mature de captare ºi stocare a carbonului trebuie avute în vedere. Þinînd seama de evoluþiile tehnologice remarcabile în domeniul eficientei producerii energiei electrice pe bazã de cãrbune considerãm cã ar trebui în primul rînd avute în vedere unitãþi noi, cu un grad mare de flexibilitate care sã permitã satisfacerea cererii ºi sã permitã integrarea resurselor regenerabile ºi nu cheltuieli cu retehnologizãri a unor unitãþi construite cu tehnologia anilor 70 din secolul trecut”, mai spun reprezentanþii companiilor. Astfel, majoritatea reprezentanþilor companiilor din þarã sunt de pãrere cã sectorul minier ar trebui sã fie în atenþia statului care ar trebui sã investeascã sume de bani în retehnologizare. Monika BACIU

Deºi ne-au pãcãlit,

Încã încercãm sã îi atragem pe chinezi

ncã ne lãsãm pãcãliþi de chinezi. Reprezentanþii Departamentului pentru Energie spun cã se poartã discuþii cu chinezii care pot sã furnizeze echipamente miniere pentru retehnologizarea minelor viabile din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Chinezii au amânat în acest an licitaþia de 56 de milioane de euro din cauza festivalului primãverii, iar apoi nu s-au prezentat la licitaþie. Astfel, la procedura de retehnologizare a celor patru unitãþi miniere viabile s-au calificat polonezii.

“Referitor la investiþiile din sectorul minier, respectiv achiziþia de echipamente tehnologice miniere vã comunicãm cã a fost demaratã procedura de negociere cu publicarea prealabilã a unui anunþ de participare pentru achiziþia contractului de furnizare. În urma depunerii ºi analizãrii documentelorr de calificare, comisia de evaluare a calificat un ofertant în etapa a II-a: negocierea ofertei tehnico-economice ºi contractuale, care este în curs de pregãtire a ofertei preliminare. De asemenea în paralel, s-au iniþiat discuþii în acest sens ºi cu China Coal, ce mai mare producãtor de echipamente miniere din Republica Popularã Chinezã. Termenul de livrare a echipamentelor este de 24 de luni de la perfectarea contractului, care va avea loc în cursul acestui an”, se aratã în rãspunsul oferit de cei de la Departamentul pentru Energie, deputatului Monica Iacob Ridzi. Potrivit evaluãrilor fãcute de specialiºtii CEH, ar fi nevoie de 56 de milioane de euro, sumã ce va fi asiguratã printr-un credit furnizor. Banii sunt necesari atât pentru retehnologizarea unitãþilor extractive, cât ºi pentru optimizarea activitãþii din minerit. Monika BACIU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie2014

INSEMEX la SGEM 2014

el puþin 10 lucrãri au fost prezentate de cercetãtorii de la INSMEX în Albena, acolo unde au ajuns oameni de ºtiinþã din 41 de þãri ale lumii. De la Petroºani au participat 6 specialiºti, alãturi de alþi aproximativ 800 de pe toate continentele.

ciplinare SGEM. Este o manifestare de mare prestigiu, cotatã foarte bine pe plan internaþional, la care au participat în jur de 800 de prezentatori din 41 de þãri.

Diana MITRACHE Cercetãtorii INSMEX sunt renumiþi pentru cercetãrile lor ºi brevetele de invenþii, iar participarea la sesiuni mondiale îi plaseazã în primii din lume. Artur Gãman, Emilian Ghicioi, Sorin Borian, Doru Cioclea, Angelica Calamar ºi Maria Prodan au prezentat lucrãri la

Conferinþa Internaþional[ Multidisciplinarã ce s-a desfãºurat în Bulgaria ºi directorul INSEMEX spune cã astfel de prilejuri sunt în avantajul celor care participã. „În perioada 18 – 26 iunie a avut loc la Albena a 14 ediþie a conferinþei multidis-

Institutul nostru, alãturi de Universitatea din Petroºani, a participat cu 10 lucrãri pe diferite secþiuni ale acestei manifestãri. Cei 6 specialiºti ai noºtri au prezentat lucrãri ce au fost apreciate la nivelul corespunzãtor”, a spus

Artur Gãman, director general INSEMEX Petroºani. La aceastã ediþie sau prezentat 1.200 de lucrãri pe secþiuni cum ar fi geologia, ingineria geologicã, minerit ºi explorare, explorarea petrolului, gazelor naturale, sau a energiilor regenerabile, tehnologii nucleare. Fiecare participant a adus ceva nou prin lucrãrile cu care s-a prezentat ºi au fost workshop-uri în cadrul cãrora s-a fãcut ºi schimb de experienþã, cercetãtorii de la Petroºani fiind apreciaþi pentru ceea ce au

Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã de pui a la greq Ruladã din cotlet cu spanac ºi brînzã feta/Salatã indianã cu orez ºi ºniþel de pui pane Salatã & Desert Marþi Ciorbe de periºoare/Supã cremã de roºii Ceafã la grãtar cu cartofi aurii/Spaghete cu mazãre, bacon crocant ºi parmezan Salatã & Desert Miercuri Supã chili con carne (picant)/ Supã de broccoli cu ºuncã ªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu trei feluri de brînzã Salatã & Desert

oferii care intrã sau ies din oraºul Petrila îºi pun, de douã zile, viaþa în pericol. Totul din cauza trecerii la nivel cu calea feratã, nesemnalizatã. Cel mai probabil, instalaþia electricã de avertizare sonorã ºi luminoasã s-a defectat, iar ºoferii habar nu au dacã vine sau nu trenul.

Unii încetinesc ºi verificã, însã, cei mai mulþi ignorã pur ºi simplu faptul cã din tunel ar putea ieºi un tren. Mai grav este cã noaptea nu ar avea

Joi Ciorbã de burtã/Supã de pui Ficãþei de pui cu cartofi piure/Pui marocan cu salsa de porumb Salatã & Desert Vineri Ciorbã de fasole cu afumãturã/Supa gulaº de viþel Mozzarella pane în crustã de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Piept de pui cu Cremã de brînzã ºi cartofi în crustã de muºtar Salatã &Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

specialiºtii efectueazã activitãþi de cercetare, inovare ºi analizã în domeniul specific de activitate, care au adus institutului nu doar recunoaºterea la nivel regional sau naþional, ci ºi la nivel internaþional.

Pericol la intrarea în Petrila

Diana MITRACHE

Luna Iulie

realizat. INCD INSEMEX Petroºani a fost înfiinþat prin HG nr. 1461/18.10.2006, ºi se aflã sub coordonarea Ministerului Educaþiei Naþionale, fiind singurul institut din România unde

nicio ºansã. Noroc cã pe timpul nopþii nu se mai face transport. Nu trec foarte multe trenuri, linia fiind una industrialã, însã, primarul Ilie Pãducel a aflat din presã ºi nu de la vreun angajat de-al sãu despre acest peri-

col. „Indicatoarele de semnalizare de la calea feratã au fost date în administrare ºi întreþinere celor de la Preparaþie. Pentru cã ei rãspund de calea feratã este ºi normal sã rãspundã de reparaþia acestei

semnalizãri. Sincer sã fiu, nu am ºtiut de defecþiunie, dar am cerut celor din primãrie sã ia legãtura cu conducerea EPCVJ sã ia mãsuri sã repare. În plus, le voi trimite o adresã scrisã în care sã le cer sã fie mai atenþi ºi la acest aspect ºi la fel ºi celor din Poliþia localã, pentru cã nu vrem incidente mai grave”, a spus Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Toate maºinile care intrã sau ies din acest oraº situat în Estul Vãii Jiului sunt nevoite sã treacã peste acea cale feratã, iar defecþiunea ar putea pune în pericol siguranþa circulaþiei rutiere. Norocul face, însã, ca traficul feroviar sã nu fie foarte intens, însã, asta nu înseamnã cã pericolul nu existã.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie2014

Senatorul Nicula, în spatele procesului preºedintelui Moloþ?

nevinovat. Dacã am fost incompatibil, am fost incompatibil nu numai eu, ci ºi ceilalþi doi vicepreºedinþi. La momentul respectiv nu era nicio lege care sã spunã cã, dacã esti

Îºi pierd funcþiile în urma rãzboiului

ãzboiul pornit de liberali cu PSD, la nivel judeþean, pare a se întoarce împotriva lor. Doi liberali ºi-au pierdut funcþiile de conducere în urma unei contraofensive a social democraþilor. Directorul Termocentralei Mintia din cadrul Complexului Energetic Hunedoara a fost înlocuit din funcþie dupã o decizie a conducerii societãþii energetice. Directorul general al CEH, Aurel Niculescu a confirmat înlocuirea ºefului de la Mintia fãrã a da foarte multe amãnunte. Ioan Conþ este membru PNL la Deva ºi a condus Termocentrala Mintia încã din 2012 de la înfiinþarea CEH, iar locul sãu a fost luat de cãtre Alexa Nicula care a ocupat funcþia de ºef secþie reparaþii. Practic s-a fãcut o rocadã între cei doi, iar Conþ a mai ocupat funcþii de conducere fiind inginer ºef sau director la Termoserv, societate care activeazã pe lângã termocentralã. Potrivit unor surse ºi Nicolae Petroi, un alt liberal aflat în prima linie de conducere a Complexului ar urma sã fie sacrificat în acest rãzboi dintre PNL ºi PSD. Directorul Aurel Niculescu a infirmat însã zvonurile precizând cã este mulþumit de activitatea lui Petroi ºi nu se pune problema înlocuirii lui din funcþie. Pe de altã parte, un alt liberal a fost schimbat din funcþie ºi înlocuit cu un social democrat. Primarul

incompatibil, vei avea sancþiunile respective. Legea a apãrut la vreo douã luni de zile dupã ce mi-am dat demisia. Situaþia este urmãtoarea: eu incompatibil, Costel Avram nu,

comunei Veþel, Ioan Henþiu a confirmat înlocuirea liberalului Ioan Cancelare din funcþia de viceprimar în ultima ºedinþã de consiliu local. Motivele care au stat la baza acestei revocãri ºi invocate de consilierii care au cerut schimbarea vicelui sunt legate de activitatea acestuia ºi nu de culoare politicã spune primarul. ”Este adevãrat, a fost pe ordinea de zi schimbarea viceprimarului ºi s-a aprobat, iar acum urmeazã validarea hotãrârii. Locul sãu a fost luat de consilierul Francisc Gaspar”, a declarat primarul comunei Veþel, Ioan Henþiu. Edilul respinge ideea cã viceprimarul liberal a fost eliberat din funcþie din cauza divergenþelor de la nivel judeþean dintre PSD ºi PNL. ”Noi nu ne ocupãm de rãzbunãri, a fost vorba de o propunere pe ordinea de zi, s-a votat ºi nu este vorba de nici un fel de rãzbunare. Propunerea de schimbare s-a fãcut în baza unor justificãri ale consilierilor pe care nu le comentez eu”, a mai precizat edilul ºef al comunei Veþel. Maximilian GÂNJU

Ioan Rus deloc, ceea ce mã face sã cred cã este o chestie politicã este bunã-voinþa domnului senator Nicula, prieten foarte bun cu Horea Georgescu (n.r ºeful ANI) ºi, dacã nu a reuºit sã mã înfrângã într-o confruntare directã în alegeri, atunci reuºeºte aºa”, a declarat Ioan Mircea Moloþ preºedintele CJ Hunedoara. În replicã, fostul senator de Valea Jiului, Cosmin Nicula a considerat necesar sã spunã doar cã preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara este corupt. „Ioan Mircea Moloþ reprezin-

tã simbolul corupþiei ºi minciunii în judeþul Hunedoara. În opinia mea, este imboldul incompetenþei. Asupra lui planeazã mai multe suspiciuni de corupþie”, a declarat Cosmin Nicula. Potrivit ANI, „Ioan Mircea Molot s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 26.09.2008 30.01.2009, deoarece a deþinut, simultan, atât funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, cât ºi funcþia de preºedinte al Adunãrilor Generale ale Acþionarilor (AGA), respectiv reprezentant

al unitãþii administrativteritoriale în adunãrile generale ale societãþilor comerciale de interes local la S.C. DRUMURI SI PODURI S.A. Deva, încãlcând, astfel, dispoziþiile art. 87, alin. 1), lit. e) si lit. f) din Legea nr.161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenþei în exercitarea demnitãþilor publice, a funcþiilor publice ºi mediul de afaceri, prevenirea ºi sancþionarea corupþiei, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare”. Diana MITRACHE

CJ Hunedoara, contestat pentru banii de la rugby

u dat bani echipei de rugby ªtiinþa Petroºani, dar Curtea de Conturi îi cere înapoi.

Consiliul Judeþean Hunedoara avea bani alocaþi ºi pentru acest an pentru sportul cu balonul oval, însã, dupã cum susþine Ioan Mircea Moloþ, preºedintele CJ Hunedoara, nu numai cã s-ar putea sã nu-i primeascã, dar ar putea sã dea ºi din urmã bani înapoi. „Sportul nu are culoare politicã. Sprijinim performanþa, dar în temeiul legii. Acestui club i-am alocat în ultimii ani 100.000 de lei în douã tranºe. Prima de 50.000 în cadrul acelui capitol din bugetul Consiliului Judeþean, unde se dau la asociaþii ºi culte, iar a doua tranºã printr-o asociere cu acest club. Între timp, a venit Curtea de Conturi ºi

ne-a imnputat ultimii 50.000 ºi, ca atare, a spus cã nu mai aveam voie sã le dãm bani. Numai cã, suntem în proces cu cei de la Curtea de Conturi, care ne-au spus clar cã clubul nu este eligibil în acest an. În varianta în care noi vom câºtiga procesul, noi vom asigura banii. În varianta în care ei câºtigã, nu le dãm banii, ba dimpotrivã, trebuie sã recuperãm ºi cei 50.000 de lei pe care i-am dat printr-o Cotãrâre de Consiliu”, a explicat Ioan Mircea Moloþ, preºedintele CJ Hunedoara motivul pentru care nu a dat bani Clubului de Rugby ªtiinþa Petroºani. Pentru a face performanþã este nevoie de bani, iar echipa a cerut recent sprijin ºi Consiliului Local din Petroºani, dar deocamdatã rubgiºtii nu au primit nimic. Asta în timp ce presa localã l-a acuzat ºi pe preºedintele CJ Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ cã nu s-a aplecat ºi asupra acestui sport. Diana MITRACHE

14 Program & Horoscop

11:00 Campionatul Mondial Brazilia 2014 13:00 Beneficiar România 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Studio FIFA World Cup 2014 18:53 Campionatul Mondial Brazilia 2014 21:00 Telejurnal 22:00 Studio FIFA World Cup 2014

10:30 11:00 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:00 21:00 23:00

T3ch in 3 Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Nimeni nu-i perfect Nimeni nu-i perfect Teleshopping Trãsniþii din Queens Cântec de dragoste Regina cumpãrãturilor ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cireaºa de pe tort Mama are un nou iubit Haos

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Fosta mea super-gagicã 22:30 Diamantul blestemat

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Serviþi, vã rog! 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Daltry Calhoun: tatã fãrã voie 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Planeta maimuþelor

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi dominat de sentimente contradictorii, iar situaþia financiarã nu vã oferã prea multe motive de bucurie. O persoanã mai în vârstã vã propune sã vã asociaþi într-o afacere. Nu luaþi nici o decizie fãrã sã vã consultaþi cu partenerul de viaþã.

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Teleshopping Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Pastila Vouã Baronii Copii contra pãrinþi Specialiºti în sãnãtate Am ales sã fiu român ªtiri Naþional TV

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere 22:15 Deschide Camera Comorilor

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Bucãtãria iadului Abisul pasiunii Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 10:15 11:00 11:15 12:00 12:15 13:00 13:15 13:30 14:00 14:15 15:00 15:15 16:00

ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Campionii Digi Sport ªtirile Digi Sport Campionii Digi Sport Generaþia Digi Sport ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai S-ar putea sã fiþi încordat din cauza colaborãrii dificile cu un partener de afaceri. Este indicat sã amânaþi orice decizie în privinþa investiþiilor, pentru cã aveþi dificultãþi de concentrare.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Neînþelegerile cu persoana iubitã vã fac sã acceptaþi fãrã ezitãri o ieºire cu prietenii. S-ar putea sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã care vã cucereºte imediat. Nu vã pripiþi ºi nu luaþi nici o decize în privinþa relaþiilor sentimentale.

23 august *** 22 septembrie

Nu vã ajung banii pentru o excursie sau o cãlãtorie, spre nemulþumirea partenerului de viaþã. Se pare cã nu reuºiþi sã-i explicaþi situaþia suficient de convingãtor. Ascultaþi ºi pãrerile celor din jur ºi nu mai fiþi atât de cârcotaº.

La serviciu, s-ar putea sã fiþi agitat din cauza unei decizii pripite a ºefului. Temperaþi-vã nervozitatea, altfel riscaþi sã vã complicaþi situaþia. Discutaþi calm cu persoana iubitã, ca sã nu daþi ocazia unor certuri!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Este o zi bunã pentru întâlniri cu prietenii. Dacã nu vã controlaþi pornirile impulsive, puteþi avea probleme. O rudã mai în vârstã vã împrumutã o sumã mare de bani, pe care i-aþi cerut-o mai demult. 10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Actualitatea româneascã 23:00 Lumea lui Banciu

aprile

Se pare cã nu sunteþi în cea mai bunã formã fizicã ºi intelectualã. Nu vã asumaþi nici un risc, pentru cã nu aveþi prea multe ºanse de reuºitã. Rãbdare ºi calm!

10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 15:00 16:00 17:30 18:00 18:30

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi cu capul în nori ºi sã neglijaþi problemele importante. Nu începeþi activitãþi noi, pentru cã s-ar putea sã luaþi decizii greºite. Ar fi bine sã vã gândiþi cu mai multã seriozitate.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Dimineaþa s-ar putea sã vã punã pe gânduri o ceartã cu o persoanã în vârstã. Întrebaþi-vã dacã aveþi o atitudine corectã faþã de cei din jur! Ar fi bine sã fiþi mai prudent.

Plecaþi într-o cãlãtorie în care cheltuiþi cam mult, dar puteþi avea mari satisfacþii pe plan sentimental. S-ar putea sã vã simþiþi foarte bine într-un grup, deºi nu v-aþi fi aºteptat.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi dezamãgit de o persoanã în care aþi avut mare încredere. Nu este sfârºitul lumii! Aveþi ºi prieteni adevãraþi. Pe plan sentimental, traversaþi o perioadã favorabilã. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o rudã.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa, sunteþi confuz ºi riscaþi sã aveþi probleme atât pe plan social, cât ºi financiar. Nu vã ocupaþi astãzi de afaceri. Relaþiile sentimentale merg bine, ceea ce vã menþine moralul ridicat.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie 2014

Promisiuni: Deva ºi Hunedoara - vor fi legate la autostradã

olicitarea primarilor din Deva ºi Hunedoara precum ºi conducerii CJH privind conectarea celor douã localitãþi la autostrada Deva - Orãºtie a primit rãspuns favorabil de la Ministerul Transporturilor. Maximilian GÂNJU Totuºi nu se spune în clar ºi data când se vor face conexiunile cu autostrada. Un demers iniþiat în aprilie a.c, de primarii municipiilor Deva ºi Hunedoara dar ºi de conducerea CJ Hunedoara prin preºedintele Mircea Moloþ, pentru a determina Ministerul Transporturilor ºi CNADNR de necesitatea racordãrii la

autostradã a municipiilor Deva ºi Hunedoara, a primit un rãspuns favorabil din partea factorilor de decizie. Chiar dacã nu s-au stabilit toate detaliile privind legarea celor douã mari municipii la autostrada DevaOrãºtie, conducerea companiei de drumuri a comunicat cã se face o analizã pentru a se vedea unde este necesar sã se prevadã noduri în plus pentru un acces facil la

autostradã. ”Se colecteazã informaþii cu privire la stabilirea locaþiilor viitoarelor noduri rutiere cu drumurile de legãturã între

Restricþii apã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru vineri 4 iulie 2014 în oraºul: - Lupeni - între orele 9:00 - 13,00. Zona afectatã: Cartier Bãrbãteni. Motivul restricþiei: înlocuire robinet trecere str. Trandafirilor, bl. 9, sc.1.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

autostradã ºi oraºele importante sau grup de localitãþi, pe o razã de 20 de kilometri stânga/dreapta faþã de

Peste 70 de sancþiuni contravenþionale aplicate de rutieriºti

oliþiºtii Biroului rutier Deva au organizat 3 acþiuni preventive pentru reducerea riscului rutier pe DN 7 A ceste acþiuni preventive au fost derulate în baza Campaniei Poliþiei Rutiere “ALEGE VIAÞA”, precum ºi a Planului de mãsuri pentru menþinerea ordinii ºi siguranþei rutiere pe drumurile publice aflate în responsabilitate, în perioada sezonului estival 2014. Astfel, poliþiºtii au aplicat în cursul zilei trecute 70 de sancþiuni contravenþionale pentru sãvârºirea faptelor prevãzute de OUG 195/2002, dintre acestea 8 sancþiuni fiind aplicate pe numele conducãtorilor auto care nu au utilizat centura de siguranþã, 31 de sancþiuni pentru depãºirea regimului legal de vitezã ºi o sancþiune pe numele unui conducãtor auto care nu a acordat prioritate de trecere unei persoane angajatã în traversarea regulamentarã a drumului public. De asemenea, poliþiºtii Biroului

sectorul de autostradã. Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale va încotmi un plan de investiþii ºi va analiza posibilitatea de execuþie a acestor lucrãri în cadrul proiectelor aferente coridorului Pan-

Rutier Deva au luat mãsura sancþionãrii contravenþionale ºi

sat neregulamentar drumul public. Luând în

împotriva a 3 persoane, care, în calitate de pietoni, au traver-

considerare principalele cauze ale accidentelor rutiere,

European sau iniþierea unei noi proceduri”, se aratã în rãspunsul trimis cãtre cei trei edili. poliþiºtii Serviciului Rutier Hunedoara vã recomandã: - sã circulaþi cu atenþie sporitã, sã adaptaþi permanent viteza de deplasare în funcþie de condiþiile concrete de drum ºi sã mãriþi distanþa, în mers, între autovehicule. - sã recurgeþi la executarea diferitelor manevre (depãºire, schimbarea benzii de circulaþie, mers înapoi etc.) numai dupã o prealabilã ºi temeinicã asigurare - pietonii sunt sfãtuiþi sã aibã o conduitã preventivã, câtã vreme sunt prezenþi, în mod justificat, pe carosabil (respectiv, sã traverseze numai dupã o prealabilã asigurare, prin locurile special amenajate în acest sens, marcate ºi semnalizate în mod corespunzãtor, la culoarea verde a semaforului electric, dacã acesta existã ºi/sau este în funcþiune, perpendicular pe axul drumului ºi fãrã sã alerge).

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie 2014

Sorin ºi Sorina Sandu concureazã în familie la RedBullRomaniacs

unicipiul Petroºani, va aduna în luna iulie toþi pasionaþii de motociclism. În 2014 este pentru prima datã când în raliu concureazã o ficã alãturi de tatãl sãu. Sorina Sandu, cea mai rapidã fatã din ediþia 2013 a decis ca în aventura extremã din acest an sã ia startul alãturi de tatãl sãu. Sorin Sandu este cel care a îndreptat-o pe Sorina cãtre motociclism, iar în ediþia dificilã din acest an o va însoþi pe traseul clasei Bronze Team. Monika BACIU Red Bull Romaniacs 2014 debuteazã pe 13 iulie când riderii vor ajunge la Sibiu pentru prima zi de verificãri administrative ºi tehnice. Prologul, showul din centrul oraºului care stabileºte ordinea de start pentru prima zi din munþi, este programat pe 15 iulie începând cu ora 17:30. 350 de rideri din întreaga lume vor încerca sã îºi depãºeascã limitele pe traseele din Carpaþi David Cyprian, un adolescent ceh în vârstã de doar 17 ani concureazã pentru prima datã la Red Bull Romaniacs ºi face echipã cu tatãl sãu Zdenek. Team Cyprian este înscrisã la clasa Silver Team, iar printre cei care le vor fi adversari se aflã ºi echipa Do More Team formatã din Dani Oþil ºi Radu Cãlin.

“Dupã cum au evoluat riderii din etalonul mondial în primele luni ale anului ºi dupã declaraþiile celor mai tineri dintre ei se pare cã în acest

an vom avea o luptã extrem de strânsã pentru câºtigarea clasei Gold. Graham Jarvis, câºtigãtorul din 2013 ºi omul record de la Red Bull Romaniacs (are în total patru titluri), este determinat sã îºi apere titlul în faþa mult mai tinerilor Jonny Walker ºi Alfredo Gomez.

Walker a pierdut podiumul anul trecut dupã ce în 2012, la prima participare s-a clasat pe locul trei, ºi declarã cã a cãpãtat suficientã experienþã ºi s-a

antrenat mult pentru ca în acest an sã îºi atingã obiectivul. Dacã britanicul de la KTM va izbuti sã fie cel mai rapid la finalul celor patru zile în munþi atunci, Walker, la cei 23 de ani, va deveni cel mai tânãr câºtigãtor al Red Bull Romaniacs. Alfredo Gomez este coechip-

ierul lui Graham Jarvis la Husqvarna, iar cu doar o cursã de enduro extrem câºtigatã pânã acum sperã sã arate cã s-a transformat dintr-un rider de trial întrunul de enduro extrem câºtigând Red Bull Romaniacs. Spaniolul a debutat anul trecut în cel mai dificil raliu hard enduro din lume ºi a izbutit sã termine pe locul doi, chiar dacã se afla la prima sa cursã unde trebuia sã navigheze dupã GPS. În plus, Andreas Lettenbichler câºtigãtorul din 2009 va veni pentru prima datã la Sibiu în postura de pilot oficial KTM. Pânã în 2014, în cariera sa din hard enduro, riderul german nu a fost pilot oficial al unei echipe de uzinã ºi este hotãrât sã dea tot ce poate pentru aºi îmbunãtãþi locul

patru de anul trecut. În plus, acum are toate ingredientele pentru a recâºtiga raliul. Chris Birch vine în Europa special pentru Red Bull Romaniacs dorindu-ºi sã revinã pe podium în cursa pe care a caºtigat-o în 2010. Neozeelandezul a lipsit anul acesta de la cursele de enduro extrem de pe bãtrânul continent, însã nu avea cum sã nu îºi treacã în calendar cursa care i-a adus recunoaºterea inter-

naþionalã”, se aratÃ pe site-ul RedBullRomaniacs. ªi în acest an, va avea loc Red Bull Romaniacs 2014. Motocicliºti din þarã ºi nu numai se vor întrece în perioada 16 iulie - sâmbãtã 19 iulie. În a treia zi de offroad, startul va fid at la Voineasa, iar punctual de sosire va fi la Petroºani, iar în a patra zi de concurs riderii vor pleca de la Petroºani spre Voineasa.

Pasul Vâlcan îmbracã o nouã faþã

Gheorghe Ile drumul va fi modernizat pânã

De altfel, deja pe o primã porþiune de drum a fost turnat asfaltul. Autoritãþile locale sunt de pãrere cã odatã finalizatã infrastructura înspre Pasul Vâlcan întreaga zonã

la toamnã, astfel încât sezonul de iarnã sã înceapã cu dreptul.

va deveni mai atractivã pentru investitorii din turism.

taþiunea turisticã Pasul Vâlcan devine pe zi ce trece tot mai atractivã pentru turiºti ºi asta datoritã investiþiilor în infrastructurã pe care le fac autoritãþile locale. Printr-un proiect european pe care municipalitatea din Vulcan îl implementeazã în aceastã perioadã, în scurt timp, accesul în staþiunea turisticã Pasul Vâlcan va fi mult mai uºor. Drumul judeþean care face legãtura între centrul municipiului Vulcan ºi staþiunea turisticã Pasul Vâlcan va fi complet modernizat. Potrivit primarului municipiului Vulcan,