CVJ Nr 665, joi, 31 iulie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 665

Cronica Vãii Jiului Joi, 31 Iulie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Bâlbele administraþiei i-au aruncat în greva foamei pe liderii minerilor

Instituþiile, principalii donatori ai bisericilor >>> PAGINA A 4-A Viitura a închis DN7A

Valea Jiului este aproape blocatã! >>> PAGINA A 5-A

Trecutul se iartã dar nu se uitã >>> PAGINA A 7-A

Politizarea distruge familii ºi împarte societatea în teatre de rãzboi >>> PAGINILE 8-9

Oile din Retezat, în stare avansatã de descompunere >>> PAGINA A 10-A Pericol major la Mina Lonea

Le cade frontul de lucru în cap! >>> PAGINA A 11-A

Panseluþe ºi gazon în locul minelor >>> PAGINA A 11-A

Dupã inundaþii, consolidãri de maluri >>> PAGINA A 12-A

Ploile au lãsat mii de oameni fãrã apã >>> PAGINA A 12-A

Familia Caritas

G

reva foamei la CEH. Doi lideri de sindicat din minerit au intrat în greva foamei.

Aceºtia acuzã conducerea Complexului Energetic Hunedoara de dezinfomarea angajaþilor. Mai mult decât atât, cei doi lideri de sindicat cer ºi demisia conducerii entitãþii energetice. I-au chemat sã negocieze prima de Ziua Minerului, iar mai apoi i-au lãsat cu ochii în soare pe motiv cã nu au mandat. >>> PAGINA A 3-A

>>> PAGINA A 13-A

Rangerii se întâlnesc la Nucºoara >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 2014

Bâlbele administraþiei i-au aruncat în greva foamei pe liderii minerilor

G

reva foamei la CEH. Doi lideri de sindicat din minerit au intrat în greva foamei. Aceºtia acuzã conducerea Complexului Energetic Hunedoara de dezinfomarea angajaþilor. Mai mult decât atât, cei doi lideri de sindicat cer ºi demisia conducerii entitãþii energetice. I-au chemat sã negocieze prima de Ziua Minerului, iar mai apoi i-au lãsat cu ochii în soare pe motiv cã nu au mandat. O nouã neînþelegere dintre administraþia Complexului Energetic Hunedoara ºi sindicaliºti i-a determinat pe doi dintre liderii minerilor din Valea Jiului sã declare greva foamei.

Carmen COSMAN – PREDA Monika BACIU Vasile Pãduraru, de la Mina Lonea, ºi Ioan Ciubotaru – liderul minerilor de la Vulcan, au intrat miercuri dimineaþa în greva foamei dupã ce conducerea CEH i-a chemat sã negocieze prima de Ziua Minerului, din data de

6 august, iar mai apoi i-au anunþat cã nu au mandat pentru a putea purta discuþii oficiale, în lipsa directorului general al entitãþii energetice. Ioan Ciubotaru spune cã sunt mai multe nemulþumiri legate de prevederile Contractului Colectiv de Muncã ºi planul de reorganizare întocmit de directorul CEH, dar spune cã, cel mai mult îl deranjeazã lipsa de transparenþã. „Principala nemulþumire este legatã de

adaosul salarial de Ziua Minerului, care ar fi trebuit sã se discute astãzi, dar nu s-a discutat. (…) Ei ne-au chemat sã ne întâlnim, sã discutãm ºi apoi au susþinut cã nu au mandat”, a declarat liderul minerilor de la Vulcan.

De asemenea, acesta spune cã nu este posibil sã li se impunã ca prevederile CCM sã fie pãstrate la secret, iar

mai apoi acelaºi contract sã fie „scãpat” în presã sau pe Internet.

Pentru a nu mai ascunde adevãrurile sub preº, liderii de sindiat le-au cerut celor din conducerea Complexului Energetic sã iasã împreunã înr-o conferinþã de presã, în care sã rãspundã punctual la toate informaþiile vehiculate legate de contractul colectiv de muncã ºi planul de restructurare, numai cã aceºtia ar fi refuzat. „Cerem transparenþã. Nu putem

merge mereu cu minciuna. Ce sã ascunem?

Sãrãcia, faptul cã o parte a colegilor noºtri ar trebui sã stea acasã o zi pe sãptãmânã cu salariul diminuat? Sã-ºi asume cei din conducerea CEH toate aceste probleme”, a mai spus Ioan Ciubotaru.

Minerii ºi energeticienii ar fi trebuit sã beneficieze de o primã de 300 de lei în douã tranºe – 150 de lei de Ziua Energeticianului ºi 150 de lei de Ziua Minerului, pentru absolut toþi angajaþii – numai cã, susþin liderii protestatari, oficialii CEH s-au rãzgândit ºi nu au mai recunoscut ce au propus.

D

emisie de onoare

Liderii minerilor care s-au sãturat sã fie minþiþi au cerut celor din conducerea CEH demisia de onoare. Ei spun cã salariile pe care acum le încaseazã ºefii minerilor ºi energeticienilor, comparativ cu cele ale muncitorilor, ar contribui din plin la eficientizarea entitãþii energetice, iar economia ar fi mult mai substanþialã decât cea care s-ar face prin trimiterea acasã, o zi pe sãptãmânã, a personalului indirect productiv. „Cei din conducerea CEH sã-ºi dea demisia de onoare, fiindcã au o salarizare atât de mare încât dacã ei pleacã, atunci CEH prin desfiinþarea

posturilor de director general, director general adjunct, director economic, etc, oamenii implicaþi în bunul mers al acestui Complex vor putea sã beneficieze de condiþii de lucru normale. Din ce am aflat ºi noi un ºef are peste 200 de milioane de lei brut”, a mai precizat sursa citatã.

A

r putea izbucni miºcãri ample de protest Sindicaliºtii sunt nemulþumiþi de faptul cã administraþia nu vrea sã punã în aplicare ceea ce s-a negociat de comun acord pânã la adoptarea unui noi CCM. Minerii fierb, iar liderii lor nu exclud proteste de amploare, aºa cum s-a întâmplat ºi altã datã. „Nu s-a schimbat absolut nimic de când am protestat ultima datã în curtea CEH. Noi, minerii, eram absolut convinºi cã ne vor duce cu zãhãrelul.

Nu suntem de acord deloc cu mãsurile pe care le iau ei, suntem foarte supãraþi. Noi ne facem datoria, dãm cãrbune, datoria lor este sã conducã. Dacã nu, sã se ducã. Dacã nu, îi mânãm noi ºi sã vinã ceva profesioniºti, cineva care sã ºtie ce înseamnã minã. Mai grav ce face conducerea CEH: s-a semnat un act de confidenþialitate, iar contractul nostru este pus pe Internet. Cum este posibil aºa ceva?”, a adãugat ºi liderul de la Lonea, Vasile Pãduraru. Liderii minerilor nu exclud posibilitatea unor acþiuni de protest tocmai din cauza acestor nemulþumiri ale oamenilor. Ar fi pentru

prima datã când minerii ar rãmâne fãrã prime de ziua lor, asta în condiþiile în care angajaþii de la minele neviabile beneficiazã de adaosuri salariale în valoare de 400 de lei.

C

rezolve problema, din punctul nostru de vedere sunt incompetenþi ºi ar trebui sã îºi dea demisia. Din punctul meu de vedere ar trebui sã vinã un profesionist, nu un economist ca domnul director general care e pe lângã minerit.

Minerii ºtiu cã liderii lor îi reprezintã ºi îi reprezintã cu adevãrat ºi sper sã vinã alãturi de mine”, a mai subliniat Pãduraru.

Demisia conducerii Complexului Energetic Hunedoara a fost cerutã sãptãmâna aceasta ºi de cãtre deputatul Cristian Resmeriþã.

ei doi lideri de sindicat, deciºi sã stea în greva foamei

P

Cei doi lideri de sindicat sunt deciºi sã stea în greva foamei pânã în momentul în care solicitãrile lor vor avea un rãspuns.

“Pânã se va face acea conferinþã ºi pânã se va lua o hotãrâre finalã. Nu voi renunþa pânã nu se va lua aceastã hotãrâre finalã”, a declarat Ciubotaru.

“Eu unul voi sta în greva foamei pânã conducerea Complexului Energetic Hunedoara îºi va da demisia. La mine sunt probleme grave cu materialele, ieri nu am avut plasã pentru a lucra, minerii au fost puºi în situaþia de a improviza anumite materiale sã putem sã dãm producþia. Aici nu vede conducerea Complexului Energetic cã noi lucrãm cu improvizaþii”, a declarat Pãduraru.

“Dacã nu au fost în stare pânã acum sã

În urma negocierilor dintre reprezentanþii Sindicatului Muntele ºi administraþia entitãþii energetice prezenþi ieri la sediul CEH, s-a convenit asupra primei de Ziua Minerilor de care urmeazã sã beneficieze ortacii din Valea Jiului. „În jurul orei 14.20, în urma negocierilor, a fost încheiat un protocol prin care s-a stabilit ca, de Ziua Minerului, sã se acorde adaosuri salariale în valoare de 350 de lei, în tichete cadou.

Situaþia nu s-a detensionat pentru cã pe acest protocol dl. Nica a notat cã se solicitã demisa întregii conduceri a Complexului Energetic Hunedoara”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general adunct al CEH. Conducerea complexului va analiza aceastã cerinþã a sindicaliºtilor ºi urmeazã sã ia o decizie în bloc.

rotocol semnat, situaþia tot tensionatã

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 2014

Instituþiile, principalii donatori ai bisericilor

N

u credincioºii, ci instituþiile publice sunt cei mai mari donatori ai bisericilor. La Petroºani, Catedrala Catedrala Sfântul Prooroc Ilie este construitã din banii alocaþi de instituþiile publice. Donaþiile venite din partea credincioºilor sunt nesemnificative având în vedere costurile ridicate ale construcþiei bisericeºti.

Monika BACIU “De la începutul acestui proiect noi am tot sperat cã oamenii îºi vor îndrepta atenþia ºi rîvna cãtre ctitoria acestei viitoare catedrale a Vãii Jiului. Pe fondul lipsei banilor ºi a neajunsurilor este normal ca sã fie mai mici, dar cu încredere în Dumnezeu sînt oameni care vin la bisericã, oameni simpli, pensionari care vin ºi ne sprijinã atît în activitatea aceasta de construire a catedralei dar mai ales în activitatea de la centrul de îngrijire pentru cã oamenii sunt mai sensibili cînd se implicã în activitatea social culturalã”, a declarat preotul Gabriel Bulf.

Aproape 500 de mii de lei, adicã 5 miliarde de lei vechi au fost alocaþi doar anul acesta pentru realizarea edificiului religios, însã mai sunt necesare sume importante de bani pentru finalizarea con-

strucþiei.

“Din punct de vedere financiar cel mai mare ajutor de pînã acum a venit de la Bucureºti de la Secretariatul de Stat pentru Culte în urma amendamentelor depuse de doamna deputat Monica Iacob

Ridzi, anul trecut am primit 250 de mii de lei, anul acesta 150 de mii de lei însã proiectul este mult mai mare ºi avem promisiunea cã ºi în ultimul trimestru din acest an va mai veni o parte din finanþarea proiectului pentru cã noi am depus un proiect ca sã ieºim cu totul din pãmînt ºi prin urmare Altarul este finalizat pînã la cota de zero, iar restul bisericii deja, naosul, pronaosul sînt la cota

zero urmînd a se turna placã ºi sã punem piatrã de temelie unde nãdãjduim noi cã vor fi mai mulþi ierarhi din Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane.

Sprijin mai avem de la primãria municipiului Petroºani prin aprobarea de cãtre consiliul local al unei sume de trei miliarde pe tot anul acesta, iar de la CJH 40 de mii de lei. Restul încercãm ºi noi de la credincioºii noºtri, de la oameni care doresc sã sprijine ºi sã devinã ctitori ai acestei construcþii îndrãzneþe dar de folos pentru credincioºii noºtri pentru cã am adus acum ºi Raclele Sfîntului Ierarh Nectarie ºi au fost cîteva mii de credincioºi ceea ce înseamnã cã oamenii îºi pun în continuare nãdejdea în

Bani europeni pentru cãtunele din Vale

U

n proiect prin care edilii din localitãþile Vãii Jiului sunt sprijiniþi sã-ºi declare cãtunele drept zone periurbane ºi astfel sã poatã fi accesate fonduri europene pentru aceste comunitãþii încã stã uitat prin sertare.

Maximilian GÂNJU Iniþiativa în urma cãreia comunitãþile din zonele limitrofe municipiilor ºi oraºelor din Valea Jiului, ar putea beneficia de fonduri pentru agriculturã de milioane de euro, aparþine senatorului UNPR din Valea Jiului.

A fost lansatã încã de la începutul anului, iar acesta s-a angajat sã-i consilieze pe primarii din Valea Jiului astfel încât sã-ºi declare satele aflate în subordine, actualmente considerate cartiere, drept zone

periurbane. Astfel ar putea accesa bani europeni, din cele 20 de miliarde de euro destinate agriculturii, însã nu toþi edilii au trecut la fapte. „Autoritãþile locale au înþeles oportunitatea acestei mãsuri ºi acþioneazã în con-

secinþã.

Sigur, fiecare în cadenþa lui, însã nu se pierd bani pentru cã încã nu sunt în momentul acesta.

Problema este ca pânã la sfârºitul lui septembrie sã se încheie treaba (n.r. primarii sã-ºi declare

cãtunele zone periurbane).

Oricum suntem în grafic, nu suntem ieºiþi ºi avem promisiuni de la Comisia Europeanã cã se va semna acordul cadrul la sfârºitul lunii august, începutul lui septembrie ºi în acel moment noi trebuie sã fim pregãtiþi sã

accesãm banii aceºtia”, a declarat politicianul.

Pânã în acest moment localitãþile Petrila ºi Uricani ºi-au declarat cãtunele zone periurbane ºi se pot înscrie pentru a accesa bani europeni pe agriculturã din momentul în care

Dumnezeu mai ales pe fondul acesta al incertitudini zilei de mîine”, a mai spus preotul. Lucrãrile au începul anul trecut, iar preoþii spun cã în cel mult 10 ani construcþia va fi gata, însã acest lucru depinde ºi de voia lui Dumnezeu. Pânã când lãcaºul de cult care va purta hramul Sfântului Ilie va fi finalizat, pe acelaºi amplasament s-a construit un paraclis, cu hramul „Acoperãmântul Maicii Domnului”, unde se vor oficia slujbele. aceste fonduri vor fi disponibile. În ceea ce priveºte localitãþile Vulcan ºi Lupeni, edilii încã lucreazã la întocmirea documentelor necesare pentru procedura de trecere a zonelor limitrofe în segmentul periurban, iar la Petroºani ºi Aninoasa acþiunea merge mai greoi.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 2014

Viitura a închis DN7A

Valea Jiului este aproape blocatã!

V

alea Jiului, sub semnul izolãrii. Efectele inundaþiilor care au mãturat estul Vãii Jiului sunt dramatice. Drumul naþional 7A care face legãtura între Valea Jiului ºi judeþul Vâlcea va fi închis traficului rutier asta dupã ce o porþiune din carosabil s-a surpat.

Reprezentanþii Drumurilor Naþionale Gorj au fost la faþa locului, au evaluat pagubele, iar mãsura de a închide drumul se impune cu prioritate.

Monika BACIU Carmen COSMAN - PREDA În timp ce DN66, pe Defileul Jiului, este închid de lucrãrile de modernizare, singura cale de acces spre sudul þãrii, respectiv DN7A, a fost rupt de ape. Valea Jiului riscã sã rãmânã complet izolatã, iar reprezentanþii Drumurilor Naþionale cautã soluþii rapide pentru rezolvarea situaþiei.

“Este o primã evaluare a ceea ce s-a întâmplat aici.

Domnul director Narcis Neaga a ordonat clar la faþa locului deplasare ºi primele mãsuri sã se gãseascã o soluþie sã se circule.

Din pãcate în momentul de faþã greu este de crezut cã într-o zi sau douã sã se poatã circula pe aici, dar încercãm. Deja sunt pregãtite ºi utilaje, am apelat ºi la sprijinul constructorilor de pe Valea Jiului, pentru situaþii de urgenþã sunt bani, dar depinde ce e în apã. Dacã nu scade nivelul apei e foarte greu sã intervenim ºi dupã aceea depinde de constructori ºi de

noi. Premierul a dispus mãsuri clare, ferme ºi din pãcate ºi pe drumul regelui am avut probleme, apoape de intersecþia cu 7A unde a fugit dealulº ºi s-a rupt o porþiune din drum, dar nu este atât de grav ca aici”, a declarat Ioan Tudor, directorul Drumurilor Naþionale Gorj.

Tudor spune cã existã fonduri pentru remedierea situaþiei, iar banii vor veni de la bugetul de stat.

Oficialul spune cã se încearcã deblocarea Vãii Jiului pe clea rutierã „Vom solicita sã se lucreze douã –

trei zile sub trafic pe Defileu sau sã lucreze doar dimineaþa, 4 ore, cu defileul închis ºi dupã.- amiaza sãs e poatã circula. În momentul de faþã analizãm toate aceste posibilitãþi”, a declarat Ion Tudor. Pentru DN7A exista un proiect de modernizare ºi reabilitare, însã ploile puternice de amrþi au schimbat toate datele problemei.

O

comisie analizeazã pagubele ªoferii, însã, nu au fost informaþi cã dru-

mul este închis ºi, în ciuda pericolului imens la care s-au expus, ieri continua sã se circule fãrã opreliºti pe aceastã porþiune, chiar în timp ce ºeful Secþiei Drumurilor Naþionale Târgu Jiu vorba despre necesitatea închiderii traficului auto. „Nu am fost informaþi despre faptul cã drumul este închis, acum am aflat”,a precizat un conducãtor auto care tranzita zona. ªi care, de altfel, nu avea alternativã, þinând cont de faptul cã Defileul este închis din cauza lucrãrilor de modernizare.

Reprezentanþii Drumurilor Naþionale

afirmã cã sunt bani pentru reparaþii, iar edilii de la Petrila cer reparaþiacarosabilului.

“Cine a spus cã nu sunt bani. Acum sunt la Bucureºti, la buget, dar nu putem sã plãtim ceea ce nu este.

Sunt fonduri. Se fac studii geo. Am venit aici sã facem treabã”, a declarat Ion Tudor. În acelaºi timp, reprezentanþii Primãriei Petrla au constituit o comisie de evluarea pagubelor produse de inundaþii. „Sperãm în câeva zile sã finalizãm evaluarea pagubelor ºi o sã solicitãm la Ministerul Transporturilor, la factorii responsabili, la

SGA, sã se aloce bani pentru regularizarea Jieþului, pe porþiunea de la intersecþia dintre DN7A ºi drumul judeþean, pânã în Petrila. De asemena, solicitãm Ministerului Transporturlor ºi Direcþiei Naþionale de Drumuri sã aloce bani pentru reablitarea DN7A pânã la limitã cu judeþul Vâlcea.

În aceste condiþii, cei de la drumuri iau în calcul schimbarea programului de lucru pe Defileul Jiului.

“Domnul director Neaga ne-a dat ordin sã evaluãm situaþia de aici ºi sã propunem mãsuri vizavi de Valea Jiului. Îl vom informa ºi îi vom solicita sã se lucreze 2-3 zile cu trafic pe Defileu sau

Drumul este foare important pentru cã acum ese singura cale de acces cãtre partea de sud a þãrii”, a declarat viceprimarul oraºului Petrila, Vasilicã Jurca.

Dupã închiderea drumului naþional 7A accesul în Valea Jiului se mai poate face doar dinspre Simeria.

sã lucreze dimineaþa 4 ore ºi dupã-amiaza sã se poatã circula. În momentul de faþã analizãm”, a mai spus Tudor.

Chiar dacã drumul este închis pe acea porþiune, conducãtorii auto încã tranziteazã zona fãrã a conºtientiza riscul la care se expun.

6 Politic

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 2014

Cine sînt candidaþii anunþaþi pentru Palatul Cotroceni

P

reºedintele PSD, Victor Ponta, a primit marþi sprijinul PSD pentru candidatura la alegerile prezidenþiale. Cu douã luni înainte de începerea campaniei se contureazã lista candidaþilor pentru Cotroceni.

C

andidatul PSD

Premierul are deja sprijinul oficial al PC ºi al UNPR, aºa cum a anunþat, iar marþi a avut loc, la Craiova, Consiliul Naþional al PSD, eveniment în care Victor Ponta a cerut, formal, colegilor sãi sã-l susþinã în demersul de a ajunge preºedinte.

C

andidatul Dreptei unite

În ce priveºte candidatul comun PDL-PNL, acesta urmeazã a fi ales dintre cele douã nume rãmase în cursa pentru nominalizare, Cãtãlin Predoiu ºi Klaus Iohannis, primarul Sibiului fiind votat de PNL în dauna fostului lider liberal ºi candidat la prezidenþiale Crin Antonescu.

Urmeazã cã, pînã în jurul datei de 5 august, sã fie anunþat candidatul Alianþei Creºtin Liberale, sub care va merge în cursa pentru Cotroceni nominalizarea Dreptei, pînã atunci urmînd sã fie organizate sondaje de opinie, atît de PDL, cît ºi de PNL, iar cel mai tîrziu la data de 4 august se va încheia mãsurãtoarea sociologicã.

C

andidatul lui Traian Bãsescu

Un alt candidat de pe partea dreaptã a politicii româneºti este fostul consilier prezidenþial Cristian Diaconescu, din partea Partidului Miºcarea Popularã, care este susþinut ºi de cãtre preºedintele Traian Bãsescu. Diaconescu a fost desemnat candidat al PMP la începutul lunii iunie.

Preºedintele Traian Bãsescu ºi-a exprimat deschis sprijinul faþã de fostul sãu consilier, fost ministru al Justiþiei ºi de

Externe, precum ºi fost social-democrat. Pe 10 iulie, ºeful statului l-a nominalizat pe Cristian Diaconescu drept candidatul cu "CV-ul perfect pentru a fi preºedinte".

C

andidatura lui Tariceanu

Fostul premier ºi preºedinte al PNL Calin Popescu Tariceanu ºi-a anunþat ºi el candidatura la alegerile prezidenþiale, la sfîrºitul lunii iunie, urmînd a reprezenta Partidul Liberal Reformator.

Potrivit unui anunþ fãcut recent, însã, se pare cã grupul de liberali din jurul preºedintelui Senatului va prelua Partidul Naþional al Mediului, cãruia îi va fi schimbat numele în Partidul Liberal Reformator, la începutul lunii august, astfel cã fostul premier va putea candida la prezidenþiale.

C

andidaþi independenþi

Alþi doi foºti membri PNL, Ioan Ghise ºi Viorel Cataramã, ºi-au anunþat candidaturile independente la alegerile prezidenþiale.

Senatorul ºi-a anunþat demisia din partid, pe 21 iulie, iar ulterior a precizat cã, dacã va reuºi sã strîngã suficiente semnãturi, va candida la alegerile prezidenþiale cã independent.

Totodatã, ºi deputatul Remus Cerneaa luat decizia de a candida cã independent la alegerile prezidenþiale, la jumãtatea lunii iunie. La alegerile din anul 2009, Cernea a primit mai mult de 60.000 de voturi.

V

echi candidaþi la Preºedinþia României Preºedintele UDMR, Kelemen Hunor, ºi-a anunþat candidatura la

C

alegerile prezidenþiale, pe 17 iulie.

El a mai candidat ºi în anul 2009, cînd în primul tur a obþinut sub 4 procente, fiind pe locul 5, dupã Traian Bãsescu, Mircea Geoana, Crin Antonescu ºi Corneliu Vãdim Tudor. De altfel, preºedintele PRM va candida din nou la Preºedinþie, pentru a cincea oarã consecutiv, record absolut pentru þara noastrã.

Ultima oarã, în 2009, Corneliu Vãdim Tudor a obþinut peste 5,5 la sutã din voturile exprimate. El ºi-a anunþat candidatura la prezidenþialele din luna noiembrie pe 9 iulie. Nu în ultimul rînd, un politician care vorbeºte de mai mulþi ani despre candidatura la prezidenþiale este fondatorul PP-DD, Dan Diaconescu, care se vede în turul doi cu Victor Ponta. El nu a fãcut însã un anunþ oficial privind cursa pentru Cotroceni.

e spun sondajele

Sîmbãtã a fost dat publicitãþii un sondaj de opinie BCS care îl prezintã pe Klaus Iohannis drept cîºtigãtor al alegerilor prezidenþiale din aceastã toamnã, primul studiu cu acest posibil rezultat, diferenþa faþã de Victor Ponta fiind în marja de eroare, primarul Sibiului urmînd sã obþinã în turul al doilea 50,4 la sutã din voturile exprimate.

De asemenea, într-un interviu acordat la jumãtatea lunii iulie Ziare.com, preºedintele BCS, sociologul Bruno ªtefan, afirma cã cel mai mare pericol pentru Victor Ponta îl reprezintã preºedintele PNL. Cel mai recent sondaj efectuat de CSCI aratã însã

cã Victor Ponta i-ar învinge pe oricare dintre potenþialii sãi contracandidaþi la preºedinþia României, inclusiv pe Klaus Iohannis.

Astfel, premierul ar obþine 41 la sutã dintre voturi, iar primarul Sibiului 28 la sutã.

Dintre cei rãmaºi în cursã, le urmeazã Tariceanu - 10 la sutã, Dan Diaconescu - 7 la sutã ºi Cristian Diaconescu ºi Kelemen Hunor - fiecare cîte 3 la sutã. În cele mai multe dintre sondaje, Cãtãlin Predoiu nu este luat în calcul drept opþiunea Dreptei unite, ci Klaus Iohannis.

Ziare.com

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 2014

CEH ar putea primi ajutor guvernamental

C

ãrbunele este resursa strategicã de siguranþã mondialã. Cel puþin asta declarã liderii de sindicat din mineritul din Valea Jiului. Condiþiile meteorologice din ultimele zile nu au ajutat Complexul Energetic Hunedoara în ceea ce priveºte vânzarea energiei electrice. Favorizaþi din cauza ploilor, au fost producãtorii de energie pe bazã de apã. Mixul energetic nu se doreºte a fi realizat pentru CEH. “Mixul energetic este ceea ce noi am încercat sã convingem guvernanþii. Este o problemã care þine strict de Guvernul României ºi care nu este posibil sã fie aplicatã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. În aceste condiþii, Nica spune cã sunt purtate discuþii cu ministrul Energiei Rãzvan Nicolescu care

printr-un ajutor guvernamental va susþine Complexul Energetic Hunedoara cu un ajutor. „Energia electricã produsã de cãrbune

UPNR cere prefectului sã intervinã

Î

ntrunirea CL Deva pentru a se lua act de încetarea mandatului de consilier al lui Carol Panduru ºi validarea urmãtorului ales de pe lista UNPR pare o încercare extremã, în condiþiile în care noua alianþã din legislativul devean ar putea fi „anihilatã”.

UNPR vrea însã implicarea prefectului de Hunedoara pentru a-ºi numi noul consilier. „O sã intervenim ºi prin prefect, aºa cum prefectul a intervenit la Petrila, o sã intervertim ºi la

rãmâne în continuare strategicã în piaþa de energie mondialã, nu numai europeanã ºi pentru cã asigurã o rezervã de care are nevoie oricând sistemul energetic naþional ºi o siguranþã în acest sens. Eu spun cã în mod aproape sigur, în cel mai scurt timp, se va gãsi o soluþie prin care aceastã energie electricã produsã pe bazã de cãrbune sã beneficieze de un sprijin financiar pentru cã asigurã atât servicii sociale prin agentul termic pe care îl distribuie în zonele unde funcþioneazã termocentrala respectivã, dar asigurã ºi siguranþa sistemului energetic naþional. Avem câteva discuþii demarate cu domnul ministru

Deva ca sã-l dea afarã pe acest Panduru. Domnul prefect trebuie sã judece cu aceeaºi mãsurã ºi ne aºteptãm ca zilele urmãtoare sã intervinã la Consiliul Municipal Deva”, a declarat preºedintele UNPR Hunedoara. Dupã excluderea din UNPR a consilierului Carol Panduru, aleºii locali ai formaþiunii conduse de Gabriel Oprea nu mai ies din linia trasatã de partid. Astfel, dacã PSD va iniþia un proiect prin care sã supunã la vot schimbarea viceprimarului Marius Surgent de la PNL, cei patru consilieri UNPR ar valida propunerea.

M. GÂNJU

Rãzvan Nicolescu ºi eu sunt convins cã în cel mai scurt timp se va gãsi o soluþie prin care veniturile Complexului Energetic Hunedoara, într-un cadru legal, vor

putea fi crescute din aceste considerente”, a mai spus sursa citatã.

Cererea de energie electricã pe piaþa din

Trecutul se iartã dar nu se uitã hiar dacã a îngropat securea C rãzboiului cu fostul prefect de Hunedoara, Cristian Vladu, iar astãzi sunt colegi de alianþã, Costel Avram n-ar accepta sã fie subordonatul lui Vladu pe linie de partid.

ªi-au dat mâna pentru un proiect politic ºi au uitat disputele pe care le-au avut când erau adversari politici, însã trecutul nu se uitã în întregime. Astfel s-ar putea traduce reacþia vicepreºedintelui PNL Hunedoara Costel Avram la întrebarea dacã ar accepta ca fostul prefect Vladu

sã-i fie superior pe linie de partid.

Fuziunea dintre PDL ºi Forþa Civicã a creat în noua structurã politicã încã douã noi funcþii de primvicepreºedinte. Întrebat, Costel Avram dacã s-ar aplica acelaºi scenariu ºi la fuziunea dintre PNL ºi PDL ºi presupunând cã un post de prim-

România este scãzutã, iar în zilele ploiase CEH-ul este mai afectat.

Monika BACIU vicepreºedinte ar fi ocupat de Cristian Vladu, fostul vicepreºedinte al CJ Hunedoara spune cã „sub nici o formã” nu va fi subordonatul lui Vladu. Scenariul are ºanse mici sã devinã realitate, însã surprize au mai fost iar exemplul este ºi cel în care cei doi foºti adversari au ajuns astãzi sã stea la aceeaºi masã.

Avram se bazeazã însã pe faptul cã abia din 2017 fuziunea dintre PNL ºi PDL va fi finalizatã în întregime ºi abia atunci s-ar crea funcþii noi în organizaþia judeþeanã. „Efectiv, fuziunea în urma cãreia va rãmâne un singur partid va avea loc pânã în 2017. Doi ani este mult! Vreau sã vã spun cã vineri eram împotriva PDL ºi luni eram alãturi cu PDL, de aceea spun cã doi ani este foarte mult ”, a mai spus vicepreºedintele PNL Hunedoara.

Maximilian GÂNJU

8 Actualitate

A

gresivitatea din politica învãþatã de la televizor a fost transferatã chiar ºi în patul conjugal, a rupt tatã de fiu ºi a exacerbat ura. Aºa s-a ajuns ca societatea sã fie divizatã între ”pãduchii ieºiþi în frunte”, grupuri, gãºti cu aceleaºi opinii, dar ºi cu oameni care se zbat ca peºtele pe uscat cu frica între a face ºi a nu risca distrugerea carierei, la nivel local. z Soþul Florin S., Petroºani: ”Gura mã-tii, sã-þi dea Ponta de mâncare!” Soþia: ”ªi ce, þie îþi dã Bãsescu de mâncare?!” z ”Sã-i ia dracu de politicieni cã ne-au otrãvit ºi pe noi. Am bãiatul bolnav, aici, pe patul de spital, ºi tatã-sãu nu vrea sã audã de el nici acum…” – Maria Laura, 63 de ani, Petrila

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 2014

Politizarea distruge familii ºi împarte societatea în teatre de rãzboi reciproc convigerile politice. În aceste grupuri politica este tabu care este spart doar în situaþia în care unul dintre ei cere un sfat sau o pãrere atunci când nu ºtie cum sã acþioneze într-o situaþie concretã, localã.

mentul. Însã aceste convingeri nu trebuie nici rãcnite în piaþa publicã ºi nici impuse altora. Ele trebuie sã nascã, uneori, cel mult “polemici cordiale” ºi dialog social onest, schimburi de idei ºi

univ. dr. Valentin Fulger, dupã ce i-am relatat câteva cazuri dramatice din societatea Vãii Jiului… ”Cu mai bine de 2000 de ani în urma Aristotel a definit omul drept o fiinþã socialã

realitatea în care trãim.

Politica, în loc sã conducã la strângerea rândurilor, la creºterea coeziunii noastre a generat o divizare ºi o fragmentare uluitoare începând de la cele mai mici comunitãþi ºi pânã

”A

ceste convingeri nu trebuie rãcnite în piaþa publicã ºi nici impuse altora”

”Gura mã-tii, sã-þi dea Ponta de mâncare!” era una dintre injuriile adresate soþiei în urma disputelor politice de Florin S., de pe strada Aviatorilor, din Petroºani, ºi am ales sã redãm una dintre cele decente. ”ªi ce, þie îþi dã Bãsescu de mâncare?” Scandalul dintre soþi a pornit de la ima-

ginile televizate cu lansarea, de la Craiova, în cursa pentru preºedenþie, a premierului Victor Ponta.

Cei doi copii ai familiei stãteau speriaþi pe banca din faþa blocului, de unde auzeau tot scandalul prin geamul larg deschis al apartamentului de la etajul I. ”Am fugit din casã, cã mereu se ceartã pentru Ponta ºi Bãsescu. Tata o ºi bate pe mama când se enerveazã rãu cã

mama nu tace…” – a spus, trist, Dani, de 11 ani.

Un tatã ºi un fiu din Petrila nu-ºi vorbesc de doi ani, deºi, între timp, unul dintre ei s-a îmbolnãvit grav. Tatãl l-a susþinut ºi îl susþine necondiþionat pe actualul primar Ilie Pãducel, iar fiul nu-l

agreeazã considerându-l un oportunist care schimbã partidele precum ºosetele. S-au aruncat cuvinte grele peste care nu pot trece, iar familia acestora este profund mâhnitã. ”Sã-i ia dracu de politicieni cã ne-au otrãvit ºi pe noi.

Am bãiatul bolnav, aici, pe patul de spital, ºi tatã-sãu nu vrea sã audã de el nici acum cã s-au certat rãu. Bãiatul nu s-a lãsat ºi acum tatãsãu nu poate sã-l ierte, cã i-a vorbit urât” – a

spus Maria Laura, aflatã pe holul secþiei Chirurgie a Spitalului de Urgenþã Petroºani.

F

rica de a mai socializa

În oraºele Vãii Jiului grupurile cu aceleaºi opinii politice sunt bine contu-

rate, iar socializarea cu ceilalþi se face de complezenþã ºi chiar cu fricã. Frica a venit din

problemele create în partidul/organizaþia din care fac parte unii sau alþii. Au fost acuzaþi de trãdare doar pentru cã a bãut o cafea cu o persoanã din alt partid, sau, ºi mai grav, existã situaþii când cei care ºi-au fãcut un obicei în a ajutora pe cei aflaþi în dificultate sã se teamã sã sprijine o persoanã de altã culoare politicã. ”Nu ºtiu cum sã fac.

Trebuie sã gãsesc o soluþie… Trebuie sã fac neapãrat o chetã pentru o femeie care are nevoie de o protezã, dar sã nu se afle cã este din partidul oponent.

Dupã sancþiunile ºi avertizãrile date pânã acum colegilor, chiar nu vreau sã am probleme în plus pentru cã am destule, ca orice om simplu” – a declarat membrul unui partid politic dintr-un municipiu al Vãii Jiului.

Am întâlnit, foarte puþine, grupuri de prieteni care îºi repectã

Care ar fi atitudinea corectã pentru a nu adânci ºi mai mult aceastã rupturã a societãþii, începând cu celula de bazã – familia?

Sintetizând dezbateri pertinente, dar ºi pãreri care se rezumã la jigniri ºi vorbe triviale, un avizat scrie despre cutume în societãþi occidentale, care þin de bun simþ: ”Studiaþi unele “dialoguri” care se desfaºoarã pe Facebook: vedeþi de ce discuþiile între amici despre religie, politicã sau bani sunt “tabu” în societãþile occidentale?

Asemenea subiecte nu fac decât sã-i împartã pe oameni – deseori artificial – în triburi, gãºti, grupuri, brãzdând societatea cu tranºeele unor fronturi imaginare.

Sigur, este bine sã ai convingeri de naturã religioasã, doctrinarã sau ideologicã, pentru cã ele te formeazã din punct de vedere etic ºi moral ºi, ca urmare, îþi modeleazã comporta-

argumente ºi niciodata dogme. Aºa cum am mai scris aici, hiperpolitizarea reprezintã pentru societatea româneascã un ade-

(zoon politikon) cãreia îi face plãcere sã trãiascã în grupuri, sã discute ºi sã dispunã de diferite forme de organizare care conduc în cele din

vãrat cancer care roade harnic ceea ce a mai ramas din vaga solidaritate naþionalã”.

urmã la creºterea coeziunii ºi forþei de care dispun.

Cu timpul, ºi mai ales în zilele noastre, expresia lui Aristotel s-a vulgarizat, în sensul cã a cãpãtat un alt înþeles: omul nu mai este o fiinþã socialã, omul este un animal politic. Din pãcate trebuie sã constatãm cã aceastã vulgarizare a expresiei are puternice temeiuri în

”O

mul nu mai este fiinþã socialã, ci animal politic” ºi cine strigã mai tare, câºtigã Violenþa din planul politic coborâtã pânã la ceatãþean este explicatã de un sociolog, lector

la nivel macro-social.

Pretutindeni se fac simþite fierberile nervoase generate de opiniile politice ale celor cu care intrãm în contact. Din pãcate pentru noi politica româneascã nu este una care sã provoace la ascuþirea raþiunii, la emiterea de idei productive, sãnãtoase, ci la ascuþirea celorlalte simþuri, din pãcate animalice.

Cel mai elementar ferment al politicii la români este ura.

Presãratã zi de zi în casele noastre prin intermediul televiziunilor mulþi dintre noi au ajuns sã-ºi formeze „opinii politice” pro sau contra a ceva sau cuiva în funcþie de timpul de expunere la aparatele care iradiazã ura.

Ideile economice bine fundamentate ºi argumentate, discuþiile despre modernizarea þãrii, despre dezvoltarea infrastructurii, a învãþãmântului sau a sãnãtãþii sunt sugrumate în faºã de cei care înjurã mai tare ºi mai mult: la televizor, la radio, în presa scrisã, pe internet.

Oamenii bine pregãtiþi din punct de

vedere profesional, indiferent de domeniul în care activeazã, au ales sã fugã din calea acestei viituri murdare, iar locul lor este ocupat de cãtre animalele politice. Cu mici excepþii, spaþiul politic românesc este unul pitecantropizat golit de idei raþionale. Singura idee dominatã în politica româneascã: loveºte-l pe celãlalt pânã picã ºi pune-te în locul lui. Nu conteazã cã nu eºti mai

bun. Conteazã cã eºti un animal politic, cã ai stomacul tare. Acest mod de a face politicã în România, bazat doar pe stomac tare (ºi capete goale) ne-a adus unde suntem” – a precizat lector univ. dr. Valentin Fulger, din cadrul departamentului de ªtiinþe SocioUmane, Universitatea Petroºani.

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

A

gresivitatea din politica învãþatã de la televizor a fost transferatã chiar ºi în patul conjugal, a rupt tatã de fiu ºi a exacerbat ura. Aºa s-a ajuns ca societatea sã fie divizatã între ”pãduchii ieºiþi în frunte”, grupuri, gãºti cu aceleaºi opinii, dar ºi cu oameni care se zbat ca peºtele pe uscat cu frica între a face ºi a nu risca distrugerea carierei, la nivel local. z Soþul Florin S., Petroºani: ”Gura mã-tii, sã-þi dea Ponta de mâncare!” Soþia: ”ªi ce, þie îþi dã Bãsescu de mâncare?!” z ”Sã-i ia dracu de politicieni cã ne-au otrãvit ºi pe noi. Am bãiatul bolnav, aici, pe patul de spital, ºi tatã-sãu nu vrea sã audã de el nici acum…” – Maria Laura, 63 de ani, Petrila

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 2014

Politizarea distruge familii ºi împarte societatea în teatre de rãzboi reciproc convigerile politice. În aceste grupuri politica este tabu care este spart doar în situaþia în care unul dintre ei cere un sfat sau o pãrere atunci când nu ºtie cum sã acþioneze într-o situaþie concretã, localã.

mentul. Însã aceste convingeri nu trebuie nici rãcnite în piaþa publicã ºi nici impuse altora. Ele trebuie sã nascã, uneori, cel mult “polemici cordiale” ºi dialog social onest, schimburi de idei ºi

univ. dr. Valentin Fulger, dupã ce i-am relatat câteva cazuri dramatice din societatea Vãii Jiului… ”Cu mai bine de 2000 de ani în urma Aristotel a definit omul drept o fiinþã socialã

realitatea în care trãim.

Politica, în loc sã conducã la strângerea rândurilor, la creºterea coeziunii noastre a generat o divizare ºi o fragmentare uluitoare începând de la cele mai mici comunitãþi ºi pânã

”A

ceste convingeri nu trebuie rãcnite în piaþa publicã ºi nici impuse altora”

”Gura mã-tii, sã-þi dea Ponta de mâncare!” era una dintre injuriile adresate soþiei în urma disputelor politice de Florin S., de pe strada Aviatorilor, din Petroºani, ºi am ales sã redãm una dintre cele decente. ”ªi ce, þie îþi dã Bãsescu de mâncare?” Scandalul dintre soþi a pornit de la ima-

ginile televizate cu lansarea, de la Craiova, în cursa pentru preºedenþie, a premierului Victor Ponta.

Cei doi copii ai familiei stãteau speriaþi pe banca din faþa blocului, de unde auzeau tot scandalul prin geamul larg deschis al apartamentului de la etajul I. ”Am fugit din casã, cã mereu se ceartã pentru Ponta ºi Bãsescu. Tata o ºi bate pe mama când se enerveazã rãu cã

mama nu tace…” – a spus, trist, Dani, de 11 ani.

Un tatã ºi un fiu din Petrila nu-ºi vorbesc de doi ani, deºi, între timp, unul dintre ei s-a îmbolnãvit grav. Tatãl l-a susþinut ºi îl susþine necondiþionat pe actualul primar Ilie Pãducel, iar fiul nu-l

agreeazã considerându-l un oportunist care schimbã partidele precum ºosetele. S-au aruncat cuvinte grele peste care nu pot trece, iar familia acestora este profund mâhnitã. ”Sã-i ia dracu de politicieni cã ne-au otrãvit ºi pe noi.

Am bãiatul bolnav, aici, pe patul de spital, ºi tatã-sãu nu vrea sã audã de el nici acum cã s-au certat rãu. Bãiatul nu s-a lãsat ºi acum tatãsãu nu poate sã-l ierte, cã i-a vorbit urât” – a

spus Maria Laura, aflatã pe holul secþiei Chirurgie a Spitalului de Urgenþã Petroºani.

F

rica de a mai socializa

În oraºele Vãii Jiului grupurile cu aceleaºi opinii politice sunt bine contu-

rate, iar socializarea cu ceilalþi se face de complezenþã ºi chiar cu fricã. Frica a venit din

problemele create în partidul/organizaþia din care fac parte unii sau alþii. Au fost acuzaþi de trãdare doar pentru cã a bãut o cafea cu o persoanã din alt partid, sau, ºi mai grav, existã situaþii când cei care ºi-au fãcut un obicei în a ajutora pe cei aflaþi în dificultate sã se teamã sã sprijine o persoanã de altã culoare politicã. ”Nu ºtiu cum sã fac.

Trebuie sã gãsesc o soluþie… Trebuie sã fac neapãrat o chetã pentru o femeie care are nevoie de o protezã, dar sã nu se afle cã este din partidul oponent.

Dupã sancþiunile ºi avertizãrile date pânã acum colegilor, chiar nu vreau sã am probleme în plus pentru cã am destule, ca orice om simplu” – a declarat membrul unui partid politic dintr-un municipiu al Vãii Jiului.

Am întâlnit, foarte puþine, grupuri de prieteni care îºi repectã

Care ar fi atitudinea corectã pentru a nu adânci ºi mai mult aceastã rupturã a societãþii, începând cu celula de bazã – familia?

Sintetizând dezbateri pertinente, dar ºi pãreri care se rezumã la jigniri ºi vorbe triviale, un avizat scrie despre cutume în societãþi occidentale, care þin de bun simþ: ”Studiaþi unele “dialoguri” care se desfaºoarã pe Facebook: vedeþi de ce discuþiile între amici despre religie, politicã sau bani sunt “tabu” în societãþile occidentale?

Asemenea subiecte nu fac decât sã-i împartã pe oameni – deseori artificial – în triburi, gãºti, grupuri, brãzdând societatea cu tranºeele unor fronturi imaginare.

Sigur, este bine sã ai convingeri de naturã religioasã, doctrinarã sau ideologicã, pentru cã ele te formeazã din punct de vedere etic ºi moral ºi, ca urmare, îþi modeleazã comporta-

argumente ºi niciodata dogme. Aºa cum am mai scris aici, hiperpolitizarea reprezintã pentru societatea româneascã un ade-

(zoon politikon) cãreia îi face plãcere sã trãiascã în grupuri, sã discute ºi sã dispunã de diferite forme de organizare care conduc în cele din

vãrat cancer care roade harnic ceea ce a mai ramas din vaga solidaritate naþionalã”.

urmã la creºterea coeziunii ºi forþei de care dispun.

Cu timpul, ºi mai ales în zilele noastre, expresia lui Aristotel s-a vulgarizat, în sensul cã a cãpãtat un alt înþeles: omul nu mai este o fiinþã socialã, omul este un animal politic. Din pãcate trebuie sã constatãm cã aceastã vulgarizare a expresiei are puternice temeiuri în

”O

mul nu mai este fiinþã socialã, ci animal politic” ºi cine strigã mai tare, câºtigã Violenþa din planul politic coborâtã pânã la ceatãþean este explicatã de un sociolog, lector

la nivel macro-social.

Pretutindeni se fac simþite fierberile nervoase generate de opiniile politice ale celor cu care intrãm în contact. Din pãcate pentru noi politica româneascã nu este una care sã provoace la ascuþirea raþiunii, la emiterea de idei productive, sãnãtoase, ci la ascuþirea celorlalte simþuri, din pãcate animalice.

Cel mai elementar ferment al politicii la români este ura.

Presãratã zi de zi în casele noastre prin intermediul televiziunilor mulþi dintre noi au ajuns sã-ºi formeze „opinii politice” pro sau contra a ceva sau cuiva în funcþie de timpul de expunere la aparatele care iradiazã ura.

Ideile economice bine fundamentate ºi argumentate, discuþiile despre modernizarea þãrii, despre dezvoltarea infrastructurii, a învãþãmântului sau a sãnãtãþii sunt sugrumate în faºã de cei care înjurã mai tare ºi mai mult: la televizor, la radio, în presa scrisã, pe internet.

Oamenii bine pregãtiþi din punct de

vedere profesional, indiferent de domeniul în care activeazã, au ales sã fugã din calea acestei viituri murdare, iar locul lor este ocupat de cãtre animalele politice. Cu mici excepþii, spaþiul politic românesc este unul pitecantropizat golit de idei raþionale. Singura idee dominatã în politica româneascã: loveºte-l pe celãlalt pânã picã ºi pune-te în locul lui. Nu conteazã cã nu eºti mai

bun. Conteazã cã eºti un animal politic, cã ai stomacul tare. Acest mod de a face politicã în România, bazat doar pe stomac tare (ºi capete goale) ne-a adus unde suntem” – a precizat lector univ. dr. Valentin Fulger, din cadrul departamentului de ªtiinþe SocioUmane, Universitatea Petroºani.

Ileana FIRÞULESCU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie2014

Oile din Retezat, în stare avansatã de descompunere

T

uriºtii, avertizaþi de prezenþa urºilor prin panouri. În urmã cu câteva sãptãmâni în Parcul Naþional Retezat au fost descoperite 400 de oi moarte.

Monika BACIU Acestea au fost devorate de urºi, iar în urma sesizãrilor Prefectura judeþului Hunedoara a instituit mai multe mãsuri. În perioada 12.07 27.07.2014 lucrãtori din cadrul Postului Jandarmi Montan OP Rîu de Mori ºi cei ai Postului Jandarmi Montan OP Cîmpul lui Neag au constituit un numãr de 34 echipe mixte, formate din jandarmi, reprezentanþi ai Ocolului silvic Haþeg ºi Lupeni, reprezentanþi APNR ºi Salvamont Hunedoara în zonele mai sus menþionate pentru

avertizarea turiºtilor ºi a localnicilor cu privire la situþia creatã ºi riscurile afrente “În aceastã perioadã au fost montate panouri de atenþionare ºi au fost informaþi un numãr de aproximativ 1.300 turiºti, iniþial pentru a evita traseul Pârâul Pleºii - Vf. Pleºa - Vf. Piule - Cabana Buta, iar începând cu data de 13.07.2014 li s-a pus în vedere faptul cã traseul respectiv este închis circulaþiei, în baza hotãrârii Comitetului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã Hunedoara.

Informarea turiºtilor se executã ºi cu ajutorul

afiºelor informative montate de reprezentantii APNR montate în locurile de pornire ale traseelor turistice ºi în locurile unde aceste trasee se intersecteazã. În zilele de 15-16.07.2014, jandarmii din cadrul celor douã posturi montane au asigurat însoþirea ºi protecþia lucratorilor APIA care au desfãºurat activitãþi în cele douã zone pentru identificarea proprietarilor oilor decedate”, se aratã într-un comunicat al Prefecturii Hunedoara.

Î

n stare de descompunere În urma activitãþilor desfãºurate de lucrãtorii Postului Jandarmi Montan OP Cîmpul lui Neag

în ultimele zile, s-a constatat faptul cã gradul de descompunere a celor 215 cadavre de oi este de aproximativ 80%85%, iar cadavrele sunt dispersate pe o suprafaþã de 0,70 hectare. În zonã au fost identificate urme de urs ºi au fost observate vulpi precum ºi alte animale mici, dar nu au mai fost identificate turme de oi sau urme ale acestora. “În ceeea ce priveºte situaþia din zona Drãgºanu în urma activitãþilor desfãºurate de lucrãtorii Postului Jandarmi Montan OP Rîu de Mori în ultimele zile, rezultã faptul cã în aceastã zonã încã mai sunt observaþi un numãr de ºapte-opt

Întârzieri de sute de minute pe calea feratã

ª

apte trenuri afectate de ploile torenþiale din ultimele zile. Precipitaþiile au afectat ºi mersul trenurilor. Mai multe garnituri care au sosit sau au plecat din gara din Petroºani au înregistrat întârzieri de sute de minute.

ajuns aici cu o întârziere de mai bine de douã ore din cauza precipitaþiilor care au cuprins zona Olteniei. În cursul zilei de miercuri circulaþia trenurilor a reintrat în normal.

urºi, care pe timpul nopþii au început sã atace oile ºi de la stîna din apropiere aflatã la aproximativ 300 metri de râpa unde au murit

sul echipelor mixte este aproape imposibil, având în vedere terenul accidentat dar ºi posibilitatea staþionãrii în zonã a urºilor mascaþi de jneapãn, fapt ce poate

cele 400 de oi. În momentul de faþã, leºurile prezintã un grad avansat de descompunere þinând cont de faptul cã au trecut aproximativ 2530 de zile de când acestea sunt moarte.

Leºurile nu se pot observa cu ochiul liber din cauza jnepenilor foarte înalþi, iar în râpa respectivã acce-

pune în pericol viaþa membrilor echipelor mixte”, se mai aratã în comunicat.

Activitãþiile de patrulare în echipe mixte continuã pentru asigurarea mãsurilor de ordine publicã ºi informarea turiºtilor de pe traseele adiacente zonelor afectate pânã la eliminarea riscurilor.

Monika BACIU Circulaþia trenurilor a fost temporar restricþionatã pe relaþia Târgu Jiu – Petroºani, din cauza lipsei de tensiune în linia de contact între staþiile Valea Sadului - Livezeni, informeazã Compania Naþionalã de Cãi Ferate "CFR" SA. Douã trenuri au stat în staþia de la Strâmbuþa, Livezeni mai bine de 5 ore pânã când linia de contact a fost repusã sub tensiune.

Dupã repunerea liniei în funcþiune cele douã garnituri care trebuiau sã ajungã la

Craiova, respectiv Bucureºti au fost remorcate cu o locomotivã diesel.

Tot în cursul zilei de marþi, un tren care trebuia sã ajungã de la Craiova la Petroºani a

Chiar ºi aºa, cãlãtorii sun sfãtuiþi sã se adreseze staþiilor CFR pentru a afla informaþii legate de mersuri trenurilor.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Minerit 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 2014

Pericol major la Mina Lonea

Le cade frontul de lucru în cap!

S

ituaþie extrem de gravã la Mina Lonea, unde lipsa aprovizionãrii pune în pericol viaþa minerilor.

Se lucreazã în condiþii extrem de periculoase ºi cu imporvizaþii. Minerii de la Lonea îºi riscã viaþa

în orice moment pentru a da producþia de huilã programatã ºi asta pentru cã nu pot sã respecte nici normele minime de siguranþã. De vinã este lipsa aprovizionãrii cu materii prime ºi pateriale, reclamatã în repetate rânduri conduce-

rii CEH, dar care a rãmas tot problematicã în ciuda promisiunilor. „Minele noastre sunt într-un pericol iminent.

Ieri, de exemplu, la Mina Lonea minerii au lucra într-o stare de pericol foarte mare.

Nefiind plasã de sârmã (n.r. care susþine zona exploatatã), frontul de lucru era dezvelit.

Exista riscul sã pice

Î

frontul pe mineri.

S-au fãcut tot felul de improvizaþii, aºa cum ºtie minerul de mulþi ani sã facã, pentru cã altfel am fi murit de mult”, a dezvãluit unul dintre liderii minerilor de al Lonea, Vasile Pãduraru. El spune cã aprovizionarea este extrem de deficitarã, iar conducerea le oferã doar promisiuni. „Conducerea ºtie despre acest lucru. Ni

s-a rãspun cã se va aduce, cã se încearcã sã se facã rost. Dar se ºtie destul de clar cã nu sunt plãtiþi furnizorii ºi aceºtia au sistat contractele.

Aprovizionarea este sub orice citicã.

Lipsesc absolut toate materialele posibile cu care putem lucra. Nu mai avem nimic. Totul este la pãmânt”, mai spune Pãduraru.

Minerii din Valea Jiului reclamã de ani

de zile lipsa materialelor necesare ºi vechimea utilajelor cu care sunt nevoiþi sã lucreze. Banii pentru investiþii sunt tot mai puþini, proporþional cu reducerea an de an a bugetului de venituri ºi cheltuieli, iar oamenii spun cã nu se mai pune preþ nici mãcar pe siguranþa din subteran de care depind vieþile lro.

Car men COSMAN-PREDA

Panseluþe ºi gazon î n l o c u l m i n e l o r

nchiderea minelor necompetitive din Valea Jiului atrage dupã sine ºi demolarea clãdirilor. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului are în plan pentru anul acesta demolarea unor clãdiri din incinta unitãþilor miniere. Este vorba în principal de clãdirile care nu sunt de importanþã pentru unitãþile miniere ºi consiliile locale.

“Cu siguranþã respectãm toþi paºii planului de închidere atât la Mina Petrila cât ºi la mina Paroºeni ºi Uricani, suntem în procedura de achiziþie a lucrãrilor de demolare ºi ecologizare pentru partea de suprafaþã, unde avem câteva

clãdiri prinse ºi în acest an 2014.

Toate sucursalele au clãdiri care vor fi demolate, în primã fazã noi ne-am axat pe clãdirile care nu sunt de importanþã pentru consiliile ºi primãriile locale, anul acesta sã sperãm cã procedura de achiziþie nu va trece de finele anului ca sã demarãm efectiv ºi clãdirile de suprafaþã”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNIMVJ. Solicitãri de menþinere a unor clãdiri au existat din partea primãriei Petrila, care încã nu a obþinut unda verde

pentru acest lucru. „Deocamdatã suntem în demersuri, conlucrãm cu primãria pe aceastã temã, primãria face demersurile necesare pentru a le prelua cu titlu gratuit, la aceastã orã nu este încã clarificatã situaþia acestor clãdiri”, a mai

spus sursa citatã.

Pânã la finele anului 2018 pe locul celor trei unitãþi miniere ce vor fi închise va trebui sã aparã panseluþe.

Terenul trebuie ecologizat la standarde europene.

Monika BACIU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie2014

Dupã inundaþii, consolidãri de maluri

N

ici bine nu s-au oprit ploile cã vor începe altele. Ploile au fãcut ravagii, malurile au fost distruse, iar responsabilii de la Apele Române au început deja sã lucreze la consolidarea digurilor. Îngrijorãtor este faptul cã de la noapte ploile vor reveni în Valea Jiului.

“Am avut inundaþii de mari proporþii în Valea Jiului. Executãm niºte lucrãri de curãþire a albiei. Malurile unde nu au fost protejate s-au erodat ºi atunci încercãm sã îi dãm cursul firesc al apei, dar sunt probleme deosebite pentru cã apa e destul de mare ºi nu putem sã intrãm cu utilajele sã exe-

cutãm lucrãri aºa cum ar trebui, dar trebuie sã ne pregãtim pentru cã începând cu 31, orele 3 dimineaþa o sã avem un nou cod galben de precipitaþii între 25-30, izolat 50 de litri pe metru pãtrat

ºi cum ne-am obiºnuit ºi zona noastrã este vizatã ºi trebuie sã executãm mici lucrãri pânã la scãderea apei pânã începem sã lucrãm serios în albie”, a declarat Sorin Corici, ºef SH Apele Române Valea Jiului.

De o consolidare ca la carte a malurilor nu se poate discuta din cauza fondurilor insuficiente ce au fost alo-

Ploile au lãsat mii de oameni fãrã apã

P

loile abundente de marþi, când la Petrila s-au înregistrat 150 de litri/mp, au lãsat mii de oameni fãrã apã la robinete.

Furnizorul de apã din Valea Jiului, ApaServ Valea Jiului SA, a fost nevoit sã închidã, marþi, staþiile de tratare a apei de la Jieþ ºi Zãnoaga, din cauza turbiditãþii foarte ridicate. Miercuri, staþia de al Jieþ era

încã opritã din cauzã cã apa venea amestecatã cu nãmol, iar riscul de îmbolnãvire este foarte mare. „Nu putem porni staþia Jieþ deocamdatã. Nu ne permit parametri de la apa brutã. Probabil în jurul orei 18.00 staþia va fi funcþionalã, în funcþie de caracteristicile apei brute. Am avut turbiditãþi peste 4.000, iar în momentul de faþã turbiditatea a scãzut între 400 ºi 500, dar vine în valuri, nu este o scãdere constantã”, a explicat miercuri dupãamiazã Cristian Ionicã, ºef Departament Producþie.

Lipsa apei a afectat mii de consumatori casnici din Centrul ºi Nordul Petroºaniului.

Car men COSMAN-PREDA

cate.

“Anul acesta nu o sã avem fonduri necesare pentru cã bugetul este aºa cum este, dar Apele Române intervin cu trei utilaje de mare capacitate ºi încercãm sã corectãm aceste mici eroziuni ºi totodatã sã dãm cursul firec al apei, dar într-un viitor sperãm ca într-un program amplu de investiþii sã consolidãm ºi restul de maluri care nu au fost prinse pânã acum”, a mai spus sursa citatã.

Inundaþiile nu pot fi prevenite, cel puþin asta declarã responsabilii apelor române.

“Cu cât am face lucrãri sau am executa diguri, toate sunt fãcute la o capacitate la un procent de

proiectare. La debitul care a fost ieri, la 150 de metri cubi pe secundã, din 70 nu am mai avut asemenea debite pe Jieþ nu poþi sã faci lucrãri de la un capãt la altul ºi de mari dimensiuni.

Nu a fost nicio casã inundatã, nu am avut nici terenuri, iar drumurile acolo unde nu

au fost consolidate.

Nu am avut poduri rupte. Au fost inundaþii de mari proporþii, cu efecte destul de mici”, a mai spus Corici. Începând din aceastã noapte, în Valea Jiului sunt aºteptate noi precipitaþii.

Monika BACIU

Luna Iulie Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã de pui a la greq Ruladã din cotlet cu spanac ºi brînzã feta/Salatã indianã cu orez ºi ºniþel de pui pane Salatã & Desert Marþi Ciorbe de periºoare/Supã cremã de roºii Ceafã la grãtar cu cartofi aurii/Spaghete cu mazãre, bacon crocant ºi parmezan Salatã & Desert Miercuri Supã chili con carne (picant)/ Supã de broccoli cu ºuncã ªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu trei feluri de brînzã Salatã & Desert Joi Ciorbã de burtã/Supã de pui Ficãþei de pui cu cartofi piure/Pui marocan cu salsa de porumb Salatã & Desert Vineri Ciorbã de fasole cu afumãturã/Supa gulaº de viþel Mozzarella pane în crustã de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Piept de pui cu Cremã de brînzã ºi cartofi în crustã de muºtar Salatã &Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie2014

Familia Caritas

Situaþiile cu care se confruntã asistenþii sunt diferite. Bãtrânii rãmaºi singuri ºi bolnavi au nevoie de cineva care sã le spunã o vorbã bunã.

D

oi asistenþi se ocupã de bãtrânii rãmaºi singuri. La Centrul Caritas din Petroºani funcþioneazã un centru de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice. Aproape 40 de bunici sunt în grija celor doi asistenþi de aici.

“Momentan sunt 38 de beneficiari care au vîrste de peste 65 de ani ºi cei care au nevoie doar de simplu fapt sã vinã cineva sã vorbeascã cu ei. Sunt foarte multe persoane care sunt dependente, imobilizate la pat sau în propriul lor domiciliu pentru cã, chiar dacã se ridicã din pat nu pot ieºi pentru cã

ameþesc sau au probleme cu vederea ºi din aceastã cauzã nu ies din domiciliu. Sunt ºi rude dar sunt ºi persoane cãrora le-au decedat rudele sau sînt oameni ai cãror nepoþi sînt plecaþi din þara sau locuiec în alte oraºe.

Ei fiind bãtrîni le place sã stea acasã în patul lor, în domiciliul lor”, a declarat Emese

Denes, coordonator centru.

Munca este una titanicã, iar problemele vârstnicilor sunt multe.

Pentru a face faþã acestor situaþii, asistenþii centrului pun tot sufletul. “În primul rînd aceste servicii nu se pot face fãrã empatie ºi fãrã devotament ºi dragoste pentru ei.

Le oferim sevicii de bazã, adicã cumpãrãturi, deplasarea la medic, scoaterea de reþete, ingrijri medicale dar doar la prescripþia medicilor, injecþii, îngrijirea plãgilor, con-

F

ãrã vaccin antihepatic. La nivelul judeþului Hunedoara nu a fost distribuit vaccinul împotriva hepatitei B, ser cu care ar trebui sã fie imunizaþi nou-nãscuþii. Pãrinþii sunt cei mai îngrijoraþi de aceastã problemã.

“Am nãscut în urmã cu câteva zile ºi bebeluºului nu

siliere socialã, discuþii individuale cu aceºti beneficiari, aplicarea scutecelor. Sunt lucruri care fiecare nepot sau fata le-ar face pentru bunicii sau pãrinþii lor”, a mai spus sursa citatã.

Oricine poate apela la serviciile celor de la Caritas. Contra unei cotizaþii modice, bãtrânii beneficiazã de asistenþã medicalã, dar ºi de consiliere psihologicã.

“Ne pot gãsi la sediu între orele 8-9 sau între orele 15-16 sau avem numere de telefon la care pot suna pînã la ora 16

oricînd.

Se încheie un contract de servicii în douã exemplare din care unul rãmîne la beneficiar iar unul la noi, asta este atît pentru binele lor cît ºi pentru al nostru pentru cã orice fel de serviciu trebuie justificat. Au niºte contribuþii foarte minuscule faþã de ceea ce cer alte persoane, în funtie de venitul lor ºi problemele financiare pentru cã ºi medicamentele sunt foarte scumpe ºi de aceea luãm în considerare ºi aceste aspecte”, ne mai spune coordonatorul centrului.

Bebeluºi nevaccinaþi din lipsã de ser i s-a fãcut vaccinul pentru hepatitã. Mi s-a spus cã nu este. Eu ce fac în condiþiile astea pentru cã nici la farmacie nu este. Nu ºtiu în ce þarã trãim. Plãtim contribuþii de sãnãtate ºi în spitale se cumpãrã medicamentele, faºele, orice pentru cã nimic nu este”, spune o tânãrã mãmicã.

Problema a plecat de la

Ministerul Sãnãtãþii care nu a reuºit sã achiziþioneze în timp util vaccinul împotriva hepatitei B. Abia la finele lunii iulie va fi achiziþionat acest ser destinat nou-nãscuþilor. „Acum nu mai avem vaccin. iar Ministerul Sãnãtãþii ne-a anunþat cã licitaþia pentru achiziþionarea urmãtorului lot de vaccinuri se va desfãºura la sfârºitul lunii iulie”, au declarat reprezentanþii DSP Hunedoara Nu doare spitalele se confruntã cu aceastã problemã ci ºi farmaciile.

“Nu avem vaccin anti-hepsatic”, a spus o farmacistã.

Vaccinarea anti-hepatitã B se efectueazã de regulã în primele 24 de ore de la naºtere. Acest vaccin face parte din schema de vac-

cinare naþionalã pe care statul român o asigurã anual, gratuit, în maternitãþi, în cadrul Programului Naþional de Imunizare. Potrivit medicilor, riscul contactãrii virusului hepatic este minim în cazul bebluºilor.

Monika BACIU

“Sunt multe dar ceea ce m-a marcat foarte mult, avem o bãtrînicã la care i-a murit singurã fatã, are probleme cu vederea, are ºi cancer ºi este singurã ºi eventual un vecin o mai ajuta dar în special noi o ajutãm. Sunt ºi cazuri foarte sociale, în primul rînd ne uitãm la cazurile sociale”, a mai spus Emese Denes. În foarte multe localitãþi însingurarea vârstnicilor e o adevãratã problemã. Dat fiind faptul cã foarte mulþi tineri pleacã din þarã, bãtrânii rãmân singuri. Voluntarii Caritas încearcã sã aducã puþinã culoare în viaþa acestor seniori.

Prezenþa voluntarilor, ajutorul lor schimbã cumva rutina ºi obiºnuinþa zilnicã.

Monika BACIU

14 Program & Horoscop

10:00 Nimic prea bun pentru un cowboy 10:50 Pe scurt despre orice 11:00 Teleshopping 11:30 Exclusiv în România 12:20 Oameni care au schimbat Lumea 12:30 Lumea ºi noi 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 17:30 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:10 Lozul cel mare 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 România.ro 19:45 Sport

10:00 Teleshopping 10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii 12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 15:00 În lipsa mea 17:00 Walker, poliþist texan 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 S.O.S., sãnãtatea mea!

21:30 Ajutor! Vreau sã slãbesc!

22:30 Trãsniþii

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00 22:30

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 România, acum ªtirile B1 Bunã seara, România Butonul de panicã

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 2014

10:00 10:50 11:10 meu 13:00 14:00 meu 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 23:00

În gura presei Teleshopping Mireasã pentru fiul Observator Mireasã pentru fiul Observator Acces direct Observator Observator special Burlãciþa Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 10:45 Capcana mercenarilor 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Clubul nevestelor pãrãsite 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Operaþiunea “Broken

21 martie *** 20 aprilie Zi favorabilã studiului, cãlãtoriilor în interes profesional ºi comunicãrii cu persoane importante.

Starea de spirit este bunã ºi vã ajutã sã depãºiþi cu uºurinþã o deziluzie sentimentalã.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Pastila Vouã Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Copii contra pãrinþi Prin flori ºi sabie Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Nuntã cu surprize 16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere 22:15 O iubire de-o varã

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Generaþia Digi Sport 12:45 Arena Digi Sport 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Arena Digi Sport 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Aktobe Steaua 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal: Aktobe

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Se pare cã aveþi îndoieli în privinþa unei afaceri. Intuiþia vã este un aliat de nãdejde. Puteþi obþine o sumã importantã de bani de la o rudã apropiatã. Nu trataþi cu superficialitate problemele de la locul de muncã!

Riscaþi sã întârziaþi cu o lucrare.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

În prima parte a zilei, alergaþi dupã documentele necesare pentru o tranzacþie imobiliarã. Întâmpinaþi mici obstacole, dar reuºiþi sã vã descurcaþi. Se pare cã sunteþi nevoit sã faceþi cheltuieli mari, care vã cam afecteaza bugetul.

10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15

21

23 iulie *** 22 august Reuºiþi sã vã redresaþi bugetul cu ajutorul unei sume considerabile, pe care o primiþi la serviciu.

Puteþi sã vã faceþi planuri pentru o cãlãtorie în interes propriu ºi planuri de investiþii pe termen lung. Dupã-amiazã este posibil sã fiþi invitat la prieteni.

Dacã aveþi de susþinut un examen, nu vã faceþi griji! ªansa este de partea dumneavoastrã.

Dupã-amiazã, în urma unei discuþii cu partenerul de afaceri, hotãrâþi sã plecaþi într-o cãlãtorie. Se întrevãd schimbãri favorabile pe plan financiar.

23 august *** 22 septembrie Vã cumpãraþi un obiect de valoare, cu ajutorul unei rude apropiate. La serviciu, ºefii vã apreciazã rezultatele, mai ales dupã ce reuºiþi sã rezolvaþi o problemã delicatã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi foarte hotãrât ºi reuºiþi sã terminaþi cu bine o activitate importantã, începutã zilele trecute. Este momentul sã culegeþi roadele muncii depuse în ultima vreme. Nu este exclus sã obþineþi avantaje materiale.

Sunteþi ambiþios, iar asta se simte atât în activitatea profesionalã, cât ºi în relaþiile parteneriale. Aveþi posibilitatea sã rezolvaþi uºor problemele de serviciu ºi de acasã. Daþi dovadã de mult tact ºi aveþi rãbdare.

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi succes în afaceri ºi puteþi sã finalizaþi lucrãri începute cu mai mult timp în urmã. Intuiþia vã ajutã sã rezolvaþi o problemã financiarã. Este, totodatã, o zi favorabilã comunicãrii.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunt favorizate relaþiile cu partenerii de afaceri. Activitãþile începute astãzi au mari ºanse de reuºitã. Este o perioadã favorabilã afacerilor ºi investiþiilor. Aveþi posibilitatea sã rezolvaþi probleme financiare dificile.

21 decembrie *** 20 ianuarie Optimismul cu care începeþi ziua vã ajutã sã suportaþi mai uºor grijile cotidiene, mai ales cele legate de lipsa banilor. În partea a doua a zilei, vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie lungã.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul, dar nu este cazul sã vã îngrijoraþi, pentru cã schimbãrile vã avantajeazã. Faceþi cunoºtinþã cu o persoanã importantã, care vã va ajuta sã începeþi o activitate extraprofesionalã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 2014

Jandarmii montani, în competiþie

J

andarmii din Valea Jiului, cei mai buni. Inspectoratul de Jandarmi al Judeþului Hunedoara a organizat un concurs cu specific montan. Concursul s-a desfãºurat pe traseele din zona Pensiunii Retezat din localitatea Câmpu lui Neag.

Monika BACIU Efectivele de jandarmi montani au avut de parcurs douã tipuri de probe, una de orientare turisticã ºi una de trecere a pistei cu obstacole.

Proba de orientare turisticã a constat în deplasarea în teren variat (un drum traversat cursul unui râu de munte - deplasarea printr-un câmp – deplasare prin pãdure – deplasare pe lângã cursul râului – coborârea pe stâncile de pe marginea râului - traversarea unor poduri din lemn peste apã – urcarea pe o scarã din lemn cãtre o intrare într-o stâncã – pantã prin pãdure – deplasarea pe un drum forestier –

Trecerea pistei cu obstacole a fost o probã individualã ce a constat într-un traseu de îndemânare ºi echilibru format din mai multe elemente (punþi oscilante de diferite mãrimi ºi forme), situate la o înãlþime de aproximativ 10 m de sol, care se finalizeazã cu o coborâre pe tirolianã pe deasupra celorlalte

elemente, la o înãlþime de aproximativ 15 m de sol (circuitul este amplasat deasupra cursului unui râu de munte).

Parcurgerea circuitului

echipei de lucru, schimbul de experienþã între structurile cu atribuþii în acest domeniu, precum ºi dezvoltarea rezistenþei

fizice ºi psihice a personalului în condiþii de efort prelungit, creºterea capacitãþii de rezistenþã psihicã la efort prelungit, dezvoltarea calitãþilor moral – volitive, evaluarea deprinderilor practice necesare îndeplinirii misiunilor specifice, precum ºi consolidarea ºi dezvoltarea rezistenþei fiz-

ice ºi psihice a personalului în condiþii de efort prelungit ºi presiune externã, datoritã înãlþimii ºi angrenarea unui numãr sporit de jandarmi la practicarea sistematicã a exerciþiilor fizice ºi sportului, ca mijloc de bazã, pentru menþinerea ºi întãrirea sãnãtãþii, pentru creºterea rezistenþei generale la efort ºi îndemânarea cu care se abordeazã fiecare obstacol întâlnit”, se aratã în comunicatul IJJ Hunedoara.

Postul de jandarmi montan de la Câmpul lui Neag s-a clasat pe prima poziþie a podiumului, acesta fiind urmat de postul de Jandarmi Montan Parâng.

Pe ultimul loc sau clasat jandarmii montani de la Vaþa de

Restricþii la apã deplasarea prin pãdure ºi coborârea pânã la finish) pe un traseu marcat. Pe traseu au fost 3 puncte de control, cu arbitri.La aceastã probã jandarmii montani au constituit echipe de câte doi.

Distanþa parcursã de fiecare echipã a fost de 3 km.

de cãtre fiecare concurent, s-a efetuat în condiþii de sigruranþã.

“Scopul acstivitãþii a fost aceea pentru îmbogãþirea ºi evaluarea nivelului de cunoºtinþe teoretice ºi a deprinderilor practice necesare îndeplinirii misiunilor specifice în zona montanã, a solidaritãþii

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Joi 31.07.2014 în oraºul: - Petrila - între orele 08:00 14:00. Zona afectatã: Cartier 22 Decembrie. Motivul restricþiei: Remediere pierdere la bl. 57, Str. Republicii.

Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani.

Jos. În ceea ce priveºte proba individualã, primii clasaþi au fost Plt. maj.

Dobârceanu Marius din cadrul Postului de Jandarmi Montan Câmpu lui Neag; Plt. Mãgduþ Paul din cadrul Postului de Jandarmi Montan Rîu de Mori; ºi Plt. maj. Mocanu Alin din cadrul din cadrul Postului de Jandarmi Montan Câmpu lui Neag.

La final a avut loc festivitatea de premiere, premiile oferite constând în diplome, tricouri inscripþionate, rucsacuri ce pot fi utilizate pe perioada desfãºurãrii misiunilor ºi activitãþilor specifice în cadrul posturilor.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet.

Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 2014

Rangerii se întâlnesc la Nucºoara

R

angerii sãrbãtoresc ziua lor în naturã. La Nucºoara, la poalele Parcului Naþional Retezat are loc în aceastã perioadã Ziua Internaþionalã a Rangerilor. Asociaþia Rangerilor din România în parteneriat cu Administraþia Parcului Naþional Retezat ºi cu sprijinul Fondului ONG în România ºi a Federaþiei Internaþionale a Rangerilor organizeazã manifestãri dedicate Zilei Internaþionale a Rangerilor.

Monika BACIU Evenimentul va avea loc în perioada 28 iulie – 3 august, la Nucºoara, la poalele Parcului Naþional Retezat.

Evenimentul este dedicat tuturor celor care iubesc natura ºi o protejeazã.

Ziua internaþionalã a Rangerilor va fi sãrbãtoritã joi, 31 iulie, începând cu ora 10, la

Centrul de vizitare Nucºoara, Parcul Naþional Retezat. Cu

aceastã ocazie cei prezenþi la eveniment îi vor putea cunoaºte

atât pe rangerii seniori, cât ºi pe tinerii lor colegi care au îmbrãþiºat aceastã meserie. Mai mult, organizatorii promit cã vor prezenta virtual primul ranger din lume, dar ºi cea dintâi persoanã care a avut astfel de atribuþii, în PNR. În plus, pentru ca activitãþile sã fie cât mai interactive va fi prezentatã o expoziþie cu obiecte decorative ºi de podoabã, iar cei care au înclinaþii artistice, vor avea ocazia sã îºi creeze din diferite materiale, propriile accesorii.

Meseria de ranger vine din istorie, din perioada regilor Angliei, când rangerii erau paznicii par-

Tabãrã plinã de aventura la Cioclovina

C

ioclovina va deveni un furnicar pentru cercetaºi.

Organizaþia Naþionalã a Cercetaºilor din România organizeazã la Cioclovina în perioada 3-20 august 2014, un cîmp cercetãºesc. Tabãra “Castra Exploratorum” se va desfãºura în douã serii consecutive de cîte nouã zile ºi se adreseazã, în principal, cercetaºilor cu posibilitãþi reduse, cu vîrste între 14 ºi 18 ani, care pot beneficia de un eveniment naþional în mod gratuit.

Monika BACIU

Astfel cercetaºii vor avea parte de un program foarte diversificat iar activitãþile se vor împãrþi în patru categorii. În prima categorie sînt incluse activitãþile de aventurã, vatarare ºi rapel pe pereþii Cioclovinei, parcurgerea ºi cartografierea peºterii Cioclovina cu

Apa, fotografie subteranã.

A doua categorie este pentru pasionaþii de istorie ºi conþine explorarea ºi punerea în valoare a Zidului Dacic de la

Cioclovina ºi a Drumului Roman, drumeþie la cetãþile dacice Piatra Roºie, Blidaru ºi Costeºti.

Nici cei care sunt interesaþi de natura nu au fost uitaþi, astfel aceºtia se vor bucura de cunoaºterea ºi promovarea florei, faunei ºi atracþiilor naturale din Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului – Cioclovina, punerea în valoare a galeriei antropice din peºtera Cioclovina Uscatã ºi de construirea unui aparat de viziune panoramicã pe vîrful Tifla.

Cercetaºii care au alte pasiuni pot alege

apicultura, dansurile ºi obiceiurile populare ºi pot degusta alimente produse din fructe, plante ºi ciuperi.

Fiecare cercetaº va avea ocazia sã exploreze cîte douã activitãþi din fiecare categorie pentru cîte o jumãtate de zi,cu excepþia drumeþiilor la cetãþile dacice, care dureazã douã zile, dupã care îºi va alege una dintre activitãþi, aceasta fiind una dintre cele care sunt cele mai atractive pentru ei ºi pe care vor avea ocazia o aprofundeze pe durata unei zile.

curilor de vânãtoare pentru cã nici atunci nu se vâna haotic.

Acum un ranger trebuie sã ºtie sã foloseascã GPS-ul, sã facã fotografii, masurãtori, sã cunoascã psihologia

foarte complexã, fãcutã cu multe sacrificii ºi privaþiuni. În multe þãri rangerii sunt percepuþi, în mod simplist, doar ca organe de coerciþie, ca un fel de poliþie a naturii.

omului, cum sã se poarte cu “infractorii”, cum sa previnã ºi apoi sã sancþioneze, pentru cã unii furã lemne pentru cã sunt sãraci ºi aºa au vãzut de mici, alþii culeg fructe de pãdure sau ciuperci cum au facut strãmoºii lor dintotdeauna spune Florin Hãlãºtãuan, unul din primii rangeri din România. În aria lor de competenþã, rangerii oferã turiºtilor informaþii ºi ghidaj pe trasee, educã ºi îndrumã publicul, ajutã la refacerea semnelor indicatoare, a marcajelor, refugiilor ºi a altor dotãri turistice, monitorizeazã populaþiile de animale sãlbatice. E o muncã

Rangerul nu doreºte sã fie pus în postura de a da amenzi, dar nu se fereºte sã o facã dacã întâlneºte cazuri de încãlcare flagrantã a legilor ºi regulilor.

Mihai Gligan, preºedintele Asociaþiei Rangerilor din România precizeazã cã "rangerii sunt persoane nominalizate în stadiul actual ca: ranger, agent de teren, gardian ecologic, custode, inspector ecolog, agent ecolog sau persoane fizice care îndeplinesc servicii asociate cu munca de ranger, conform statutului Federaþiei Internaþionale a Rangerilor".