Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 645

Cronica Vãii Jiului Joi, 3 Iulie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Fãrã sume compensatorii în buget

Disponibilizãri la CEH cu încadrarea angajaþilor în sectorul administraþiei publice

Goblenul început ca ambiþie ºi continuat ca tratament >>> PAGINA A 4-A

Selectarea gunoiului începe ºi la Petroºani >>> PAGINA A 5-A

City managerul Preda a intrat în UNPR >>> PAGINA A 6-A

Disconfortul care l-a amuþit >>> PAGINA A 7-A Peste 300 de mii de lei, dar de nuntã

Nunþile ºi botezurile parlamentarilor, daruri fãrã numãr >>> PAGINA A 7-A

Rolul cãrbunelui în strategia energeticã (I) >>> PAGINILE 10-11

Matematica, cea mai uºoarã probã la Bac >>> PAGINA A 12-A

Discovery Channel filmeazã în Retezat >>> PAGINA A 13-A

nvestiþii ºi disponibilizãri la CEH. Bugetul de venituri ºi chletuieli pentru Complexul Energetic Hunedoara a fost aprobat luna trecutã. Este un buget structurat pe pierderi ºi fãrã sume alocate eventualelor disponibilizãri. În tot acest timp, reprezentanþii Departamentului pentru Energie spun cã bugetul a fost aprobat în baza planului de eficientizare pentru care nu sunt necesare resurse financiare. >>> PAGINA A 3-A

Cheile Buþii sediul Festivalului Naþional Drumeþii Montane 2014 >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 2014 ºi disponibilizãri la ICEH.nvestiþii Bugetul de

venituri ºi chletuieli pentru Complexul Energetic Hunedoara a fost aprobat luna trecutã. Este un buget structurat pe pierderi ºi fãrã sume alocate eventualelor disponibilizãri. În tot acest timp, reprezentanþii Departamentului pentru Energie spun cã bugetul a fost aprobat în baza planului de eficientizare pentru care nu sunt necesare resurse financiare. „La baza aprobãrii bugetului de venituri ºi cheltuieli a stat planul de eficientizare a societãþii. Acesta cuprinde o serie de mãsuri concrete, cu aplicare imediatã, cu efecte pe termen scurt sau pe termen mediu ºi lung în vederea redresãriisocietãþii ºi creãrii, în final, a unei societãþi competitive în piaþa de energie electricã. Mãsurile vizeazã obiective comercialã, de naturã tehnicã ºi tehnologicã, de naturã financiarã privind resursele umane. În prezent societatea parcurge etapa organizãrii ºi demarãrii procedurilor necesare implementãrii mãsurilor cu aplicare pe termen mediu ºi lung. În principal, mãsurile cu aplicare imediatã reprezintã mãsuri care þin de îmbunãtãþirea organizãrii atât structuralã cât ºi procesualã a societãþii, având ca obiectiv îmbunãtãþirea activitãþilor, reducerea costurilor de producþie, creºterea veniturilor ºi reducerea pierderilor. O mãsurã comercialã prioritarã o reprezintã analiza posibilitãþilor ºi iniþierea demersurilor necesare exportului de energie electricã ºi extinderea pieþei consumatorilor de energie termicã. Aceste mãsuri nu necesitã alocãri de resurse financiare”, se aratã într-un rãspuns oferit de reprezentanþii

Fãrã sume compensatorii în buget

Disponibilizãri la CEH cu încadrarea angajaþilor în sectorul administraþiei publice

Departamentului pentru Energie, deputatului Monica Iacob Ridzi. Planurile pe termen mediu ºi lung vizeazã implementarea unor investiþii de mediu la termocentralele Mintia ºi Paroºeni ºi retehnologizarea unitãþilor miniere în vederea scãderii costurilor de producþie.

“O altã categorie de mãsuri o reprezintã cea a mãsurilor cu aplicare pe termen mediu ºi lung, principala caracteristicã a acestor mãsuri fiind necesitatea asigurãrii de resurse financiare pentru punerea în aplicare. Asigurarea acestor resurse este posibilã prin credit furnizor ºi prin atragerea de investitori pentru anumite obiective de investiþii. În acest sens, societatea este într-o etapã avansatã privind negocierile în vederea realizãrii investiþiilor necesare în sectorul minier, modernizarea grupului energetic nr. 4 de la termocentrala Mintia ºi realizarea

instalaþiilor de desulfurare de la grupurile energetice nr. 3 ºi 4 de la termoncetrala Mintia. Investiþiile de la termocentrala Paroºeni privind realizarea instalaþiei de desulfurare ºi evacuare zgurã ºi cenuºã în ºlam dens sunt în curs de realizare urmând ca în anul 2015 acestea sã fie puse în funcþiune. De asemenea, în cazul termocentralei Mintia sunt în curs de realizare lucrãrile privind instalaþia de evacuare zgurã ºi cenuºã în ºlam dens. Societatea are ca obiective de investiþii prioritare realizarea unei microhidrocentrale pe râul Mureº, în zona barajului termocentralei Mintia ºi realizarea a douã grupuri de coincinerarea deºeurilor municipale de 50MW. Ambele obiective de investiþii sunt atractive ºi profitabile. Societatea îºi propune în perspectivã ºi continuarea a douã noi grupuri pe cãrbune pe tehnologie de ultimã generaþie, un grup de 600 MW la termocentrala Mintia ºi un grup de 200MW la termocentrala Paroºeni”, se mai aratã în rãspuns.

isponibilizãri

Cei de la Departamentul pentru Energie susþin cã sunt luate în calcul eventualele disponbilizãri. Asta deºi în bugetul de venituri ºi cheltuieli

aprobat de Guvern nu sunt cuprinse asemenea sume. “Trebuie sã evidenþiem faptul cã se impune necondiþionat restructurarea societãþii, urmând a fi aplicate programe de reducere a activitãþii pentru perioadele în care preþurile de vânzare a MWH-ului pe piaþa de energie sunt foarte mici, ceea ce duce la pierderi foarte mari precum ºi programe de disponibilizare a unor categorii de personal. Aceste programe absolut necesare se vor realiza în cel mai profesionist mod posibil, pornind în mod logic ºi normal de la criteriul eficienþei, dar þinând cont în acelaºi timp ºi de aspectele de ordin social si, dupã consultarea sindicatelor, în deplinã legalitate. În acest sens se vor face toate demersurile necesare în vederea includerii Societãþii Complexului Energetic Hunedoara SA în lista unitãþilor reclasificate în sectorul administraþiei publice în vederea beneficerii de salarii compensatorii de cãtre personalul disponibilizat condorm OUG 36\30.04.2013”, se mai aratã în document. Dupã aprobarea bugetului, chiar ºi rprezentanþii Sindicatului Muntele au spus cã se tem disponbilizãri în acest an la Complexul Energetic

Hunedoara. Problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara sunt mari, iar pânã la finele anului personalul va lucra mai puþin decât este normal. În acest context, cei de la sindicat se tem de eventuale disponibilizãri pentru care nu au fost prevãzute sume compensatorii în bugetul Complexului Energetic Hunedoara. Sãptãmâna trecutã Guvernul a aprobat bugetul de venituri ºi cheltuieli al Complexului Energetic Hunedoara. Potrivit sindicaliºtilor în acest buget nu sunt prevãzute sume pentru concedieri colective, care în opinia lor este un lucru nu tocmai bun având în vedere situaþia actualã. “Nu conþine sume pentru disponibilizãri, administraþia nu a luat în calcul eventuale disponibilizãri pentru acest an ºi reprezintã un motiv pentru care noi ne punem mari semne de întrebare vizavi de modul obiectiv în care s-a fãcut gândi-

rea acestui buget. Dacã nu îþi propui sã faci o restructurare de personal ºi nu prevezi sumele necesare pentru acordarea drepturilor celor care urmeazã sau ar urma sã fie disponibilizaþi ne întrebãm de ce se recurge la o mãsurã, de plecare a 25% din întreg personalul, mai puþin cel direct productiv pentru cã sunt lucruri care oarecum se bat cap în cap. În condiþiile în care 25% din acest personal îþi lipseºte pânã la sfârºitul anului mã întreb ce economie serioasã ai vrut sã faci ca administrator care te poþi lipsi de 25% din personal în fiecare zi, de ce nu au avut o gândire obiectivã pe care ar fi trebuit sã ne-o explice ºi sã ne spunã negru pe alb cã urmeazã în cadrul CEH sã aibã loc restructurãri de personal ºi cã vor pleca 10-15-20-100. lucrurile acestea nu s-au fãcut pentru cã din punctul de vedere al celor care sunt numiþi în funcþiile de conducere din pãcate, unii doar pe criterii politice, aceasta ar fi dat foarte rãu pentru cã adversarii ar fi ieºit la atac ºi sã spunã cã vor sã dea oamenii afarã”, a declarat în urmã cu o lunã, Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Bugetul CEH aprobat de Guvern este unul structurat pe pierderi. Cei de la CEH cautã soluþii de redresare prin reducerea cheltuielilor. Prima mãsurã impusã a afectat în mod direct personalul. Monika BACIU

4 Actualitate

oblenul, început din ambiþie ºi continuat ca tratament medical. Gheorghe Gabroveanu din Petroºani este una dintre puþinele persoane care mai coase goblenuri. Într-o lume în care tehnologia este din ce în ce mai prezentã în viaþa noastrã, manufactura trece într-un con de umbrã. Sunt persoane care ne demonstreazã cã lucrul manual este o artã frumoasã, iar Gheorghe Gabroveanu este una dintre aceste persoane. Existã o lume a copilãriei ºi un timp al nemuririi în care o prezenþã umanã transformã ºi se transformã menþinându-ºi, însã, starea de continuã uimire, de redescoperire a lumii. Bãrbatul coase goblenuri de mai bine de 20 de ani ºi totul a pornit de la o ambiþie. Acesta a vrut sã le arate colegelor cã ºi un bãrbat poate sã coase goblenuri. Încet, încet, cusutul pânzei a devenit o pasiune, iar acum acesta coase ºi pentru a-ºi ajuta ochii sã nu se îmbolnãveascã mai mult.

Goblenul început ca ambiþie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 2014

sã comand la diferite firme de goblen ce mi-a plãcut ºi cu anii am constatat cã mã lasã vederea ºi mergând la doctor mi s-a zis cã s-ar putea sã am glaucom. Atunci am mers la o clinicã din Bucureºti ºi în urma analizelor s-a constatat cã am glaucom la ochiul drept care mi-a atacat ºi ochiul stâng ºi atunci am zis cã eu cos goblenuri ºi medicii mi-au zis cã e foarte bine pentru cã cu cât forþez ochiul cu atât nu înainteazã glaucomul ºi atunci am început sã lucrez mai intens goblen dupã picturile fiului meu. Fiul meu are un hobby, pictura ºi atunci am apelat la un producãtor de goblenuri la care i-am trimis fotografii de la fiul meu

ºi continuat ca tratament brutã aceasta poate costa de la 50 de lei în sus. Bãrbatul nu îºi vinde operele pentru cã are cine sã le cumpere, acesta preferã sã le ofere prietenilor câte un cadou unic.

uºor ºi rapid. “Dupã mine, a devenit o pasiune cu care o uimesc chiar pe soþie cu cât înaintez mai repede. Nici nu pot sã abuzez de lucrul la goblen, dar în timpul liber ºi acum sunt la pensie ºi am timp liber foarte mult. Este greu, dar e frumos ºi plãcut”, ne mai spune bãrbatul.

“Pasiunea a pornit din perioada când lucram la URUMP, colegele de birou mai lucrau goblen ºi la un moment dat am zis cã le arãt cã ºi eu pot sã fac goblen ºi dacã la început a fost o joacã, pe urmã a început sã îmi placã ºi am început

ºi le-a transpus pe pânzã de goblen”, ne spune Gheorghe Gabroveanu, bãrbatul care coase goblenuri. Realizarea unui goblen este o muncã migãloasã ºi de duratã, însã cu antrenament ºi pasiune totul devine

oblenuri cu chipul nepoþilor

Familia Gabroveanu are ºase nepoþei, iar chipurile acestora prind viaþã ºi lumineazã încãperea. Dacã mai nou pozele stau la loc de cinste, la soþii Gabroveanu, nepoþii au fost imortalizaþi pe goblen. “Am cinci nepoþei, patru nepoate ºi un neepot ºi acum a venit ºi a ºasea nepoþicã, dar peste douã sãptãmâni are botezul ºi vreau sã îi fac o pozã sã o transpun ºi pe ea pe goblen. E o plãcere. Goblenurile am vrut sã le vând, dar am constatat cã nu se meritã pentru banii care se oferã ºi atunci

le-am fãcut celor patru copii ai mei de ziua lor câte un goblen ºi aºa are fiecare câte 15-20 de goblenuri fãcute de noi, restul sunt în apartamentul nostru”, ne spune cu drag Gheorghe Gabroveanu

u se fac bani

Goblenurile nu sunt foarte ieftine. În formã

“Nu am vândut fiindcã nu se meritã. Cine ar vrea sã cumpere ar vrea sã ia pe mai nimic, iar ca sã coºi un goblen e dificil. La prietenii mai apropiaþi de ziua lor le fac cadou câte un goblen ºi se bucurã mai mult decât le-aº face un cadou luat din comerþ”, ne spune bãrbatul. În cei peste 20 de ani de cusut goblenuri, Gheorghe Gabroveanu a realizat în jur de 250 de astfel de opere care urmeazã sã fie incluse într-un album. “Am peste 250 de goblenuri, ele vor fi transpuse într-un viitor album de goblenuri care apare cu sprijinul primãriei ºi consiliului local. Toate goblenurile îmi sunt la

suflet, îmi sunt ca niºte copii, nu poþi sã spui cã unul imi place mai mult, altul îmi place mai puþin. Acum iau imaginea de pe internet, o schiþez pe pânzã sau o trimit la Timiºoara ºi mi-o pune transpune pe pânzã, dar am ºi niºte pânzã în alt pe care eu schiþez diferite goblenuri care îmi plac”, ne mai spune Gheorghe Gabroveanu. Lucrãrile ce urmeazã a fi incluse în album reprezintã un pas între lumea picturii ºi cea a lucrului manual. Gheorghe Gabroveanu a fixat cu acul într-o multitudine de goblene, firul realizãrilor artistice ale fiului sãu, trãieºte demersul artistic al acestuia, cu emoþie ºi preþuire, cu pasiune ºi încântare, conºtient fiind cã „înapoia lucrurilor nu se aflã decât trecutul. Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 2014

Selectarea gunoiului începe ºi la Petroºani A

u mai vãzut în alte oraºe, dar acum vor fi nevoiþi sã þinã cont de ele. Vorbim despre locuitorii municipiului Petroºani, care, din aceastã sãptãmânã, s-au trezit în cartiere cu clopote tricolore, în care vor arunca selectiv materialele reciclabile.

Cãutaþi pentru datorii

ai mulþi oameni care locuiesc sau au locuit în blocul din Colonia Petroºani sunt cãutaþi ca sã-ºi achite datoriile la furnizorii de servicii. Asta, dupã ce au beneficiat de cãldurã, apã caldã sau rece ºi societãþile care le-au furnizat cautã soluþii ca sã le recupereze. Cei care locuiesc în blocurile sociale din Colonia Petroºani bat recordul la orice, iar la datorii sunt primii în toate topurile societãþilor ce le fac servicii. Numai la termoficare au restanþe de mii de lei, fiecare, ºi acum responsabilii din societatea care le-a

Clopotele albastre, verzi ºi galbene au fost montate în mai multe zone aglomerate din Petroºani începând cu dimineaþa zilei de miercuri. Potrivit administraþiei locale, acestea sunt destinate colectãrii selective a deºeurilor menajere, însã, cei mai mulþi oameni de aici, le-au mai vãzut dar în alte oraºe ale þãrii, ori în excursiile din Europa. „Sunt foarte binevenite ºi foarte practice pentru noi toþi, cã putem sã separãm gunoiul, sã nu mai vinã oamenii sãraci sã adune. E o idee excelentã. În Timiºoara am o nepoatã la facultate ºi acolo nu se permite

furnizat aceste servicii ºi le-a asigurat confortul termic pe timp de iarnã, i-a acþionat în instanþã. Unii dintre locatari, însã, au fost evacuaþi ºi acum sunt cãutaþi ca sã îºi achite banii pentru serviciile de care au beneficiat. „Acolo datoriile sunt foarte mari. I-am acþionat în judecatã pe mulþi dintre cei care au locuit în acel bloc. Dupã cum ºtiþi, o parte au fost scoºi, iar alþii au venit în locul lor. Acele persoane sunt date în judecatã pentru recuperarea banilor”, a spus directorul societãþii de Termoficare din Petroºani, Ovidiu Munteanu. Nici apa rece nu au plãtit-o ºi ca sã scape de situaþia în care au debranºat tot blocul, cei de la Apa Serv le-au fãcut branºamente separate. Asta pentru a evita o eventualã epidemie în situaþia în care ar debranºa tot blocul, dar ºi pentru a-i lãsa fãrã apã pe cei care nu plãtesc. Diana MITRACHE

dezastrul de aici. Am vãzut în campus cã sunt câte trei clopote din astea ºi chiar mi sa atras atenþia sã arunc unde trebuie: sticlã, pet-uri ºi carton. În plus, scãpãm de cei care cautã sticle în gunoi ºi de microbi”, a spus o femeie din Petroºani, în timp ce observa montarea clopotelor într-un cartier central al oraºului. Nu toatã lumea ºtie ce e cu aceste clopote, iar unii chiar se întreabã la ce or fi ele bune. „Ce sunt astea? WC-uri? Aici? Am o pãrere bunã, dar pentru ce se folosesc? Eu stau în depou ºi la noi nu este aºa ceava”, ne-a spus un alt bãrbat, care dupã ce a fost lãmurit la ce ne vor folosi aceste recipiente, s-a arãtat încântat de idee. O altã femeie a fost ºi mai tranºantã, dupã ce a sesizat cã avem astfel de recipiente

colorate: „Foarte, foarte bine cã s-a gândit aºa. Mã bucur, numai sã fie aºa cum s-a gândit sã fie. Sã fim un pic mai civilizaþi ca oamenii”, a spus ea. Aceste recipiente sunt achiziþionate de primãrie pentru a îmbunãtãþi serviciul de salubritate ºi au costat aproape 100 000 000 de lei. Gunoiul va fi în sfârºit sortat ºi la Petroºani, unde locuitorii vor fi obligaþi sã depunã deºeurile în recipiente tricolore: galbene, albastre ºi verzi. Asta dupã ce s-a mai încercat o idee similarã acum câþiva ani, dar programul a dat greº, lucru ce se observã cu ochiul liber la orice tomberon, unde de la paturi, la saltele ºi crengi de copaci, gãsim orice. Singurii care fac

Actualitate 5 selectarea materialelor plastice sunt oamenii sãraci, care cât e ziua de lungã, umblã cu cãrucioare improvizate pe care le umplu cu sticle de plastic goale. Aceºtia nu cvor mai avea, însã, acces la tomberoane, iar autoritãþile locale sperã sã treacã odatã la sectarea deºeurilor,

pentru cã în scurt timp nu vom mai putea duce gunoiul la Vulcan, ci la un deponeu ecologic, unde deºeurile vor pleca doar dupã ce vor fi compactate. Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 2014

Vaca, preferata cãpuºelor

acã locuitorii Vãii Jiului au scãpat, pânã acum, ceva mai uºor de asaltul cãpuºelor, nu la fel de norocoase s-au dovedit a fi animalele. Cele mai afectate, din acest punct de vedere, au fost vacile, medicii veterinari susþinând cã în ultimele luni s-au confruntat cu o adevãratã invazie de cãpuºe asupra vacilor. Mircea NISTOR

Din acest motiv ºi vânzãrile de Butex au crescut spectaculos. “Eu nu m-am mai întâlnit cu o astfel de situaþie, proprietarii de vaci, în special, fiind disperaþi de aceastã adevãratã invazie de cãpuºe. Pentru cã am avut foarte multe cazuri, rezerva de Butex, soluþia desti-

natã deparazitãrii bovinelor, a fost aproape epuizatã. Aproape la fel stãm ºi cu stocul de Neostomosan, fiolele destinate deparazitãrii de cãpuºe a câinilor”, a precizat un medic veterinar. De suferinþe au avut parte nu doar vacile, oile sau câinii de la stâne ci ºi animalele de casã. “În ultima perioadã s-au

Vine apa caldã

e reia furnizarea apei calde la Petroºani. Toate lucrãrile de remediere a defecþiunilor ºi reviziile ºi reparaþiile periodice au fost finalizate, aºa încât beneficiarii vor primi agent termic aºa cum era programat din data de 3 iulie. Diana MITRACHE

Termocentrala Paroºeni a finalizat reviziile ºi reparaþiile periodice ºi de joi, 3 iulie, poate relua furnizarea agentului termic, pentru prepararea apei calde menajere. Abonaþii din Petroºani vor putea beneficia de asta chiar de joi dimineaþã, dar mai sunt zone în care miercuri se fãceau lucrãri de mentenanþã în punctele termice, pe reþeaua principalã.

„Noi sperãm ca începând de joi locatarii din Petroºani sã beneficieze de apã caldã menajerã. În momentul de faþã, sunt câteva probleme, din câte am fost informat, referitor la alimentarea pe reþeaua de agent primar în zona de Nord a oraºului. Sã sperãm cã cei de la Paroºeni îºi vor rezolva problemele ºi oamenii sã aibã apã caldã”, a spus Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani.

înmulþit cazurile în care stãpânii de animale de casã ne-au solicitat ajutorul pentru a le scãpa animãluþele de cãpuºe. Avem sprayuri, medicamente ºi ustensile care au fost foarte solicitate. În plus, foarte multe persoane Administraþia localã de la Petroºani a semnat un contract pe o lunã cu Termocentrala Paroºeni, dupã ce firma de termoficare de aici a intrat în insolvenþã, dar acesta va putea fi periodic reînnoit. În plus, pentru recuperarea datoriilor, angajaþii de la SC Termoficare au plecat deja pe teren. „Datoriile, în principiu, încet-încet se achitã. Încercãm sã facem toate demersurile necesare pentru recuperarea lor. Avem ºi echipe în teren, care umblã sã încercãm sã recuperãm banii pe care anumiþi locatari ni-i datoreazã societãþii noastre”, a conchis Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA Petroºani.

au venit la noi pentru a le deparazita animalele. Ceea ce ar trebui sã ºtie lumea

este cã nu toate cãpuºele transmit boli, însã, prezenþa unui astfel de parazit trebuie sã fie tratatã cu cea mai mare seriozitate”, a spus unul dintre medicii veterinari din Petroºani. Dacã animalele au avut nevoie de ajutorul medicilor, nu acelaºi

lucru s-a întâmplat ºi în cazul oamenilor. Astfel, la farmaciile din zonã, chiar dacã existã spray-uri contra cãpuºelor, cei care sau interesat de acestea pot fi numãraþi pe degetele unei singure mâini. “Avem doar sprayuri contra cãpuºelor, nu ºi alte medicamente sau brãþãri, cum am mai vãzut pe la televizor, dar trebuie precizat faptul cã numãrul celor care au venit sã se intereseze despre acestea sau sã le cumpere a fost unul extrem de redus”, au precizat reprezentanþii mai multor farmacii din Petroºani.

City managerul Preda a intrat în UNPR

iprian Preda ºi-a depus adeziunea de intrare în partid ºi i-a fost acceptatã, iar experienþa sa în administraþie l-a propulsat direct în structura de conducere a organizaþiei judeþene. Maximilian GÂNJU City managerul localitãþii Petrila a ales sã se înscrie în organizaþia localã a UNPR datoritã colaborãrii îndelungatã cu unii membri din conducerea judeþeanã a partidului, iar funcþia sa ºi experienþa în administraþia publicã localã iau convins repede pe ºefii partidului sã-i accepte adeziunea.

Alãturi de Preda sau mai înscris în UNPR alte zece persoane, iar preºedin-

tele organizaþiei judeþene spune cã vor mai fi surprize în perioada imediat urmãtoare. Ciprian Preda a devenit administrator

public al Petrilei dupã alegerile locale din 2012.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 2014

Disconfortul care l-a amuþit

oordonatorul liberalilor din Valea Jiului, Costel Avram, a declarat cã situaþia politicã de acum nu este una confortabilã pentru liderii din teritoriu. ”Am fost mai… mut, aºa, în ultima perioadã, pentru cã s-a creat o situaþie neplãcutã pentru noi care am spus ceva cetãþenilor ºi acum este altceva… Dar vom vedea, dupã ce se liniºtesc apele” – a declarat, scurt ºi fãrã entuziasmul proverbial, Costel Avram, pentru MondoTV. Ileana FIRÞULESCU Cronica Vãii Jiului a arãtat jena care s-a instalat de ceva vreme în rândul liberalilor locali, mai precis de când s-a anunþat ºi sau fãcut demersuri pentru fuzionarea PNL cu PDL. Acest lucru i-a fãcut pe liderii locali sã nu mai facã declaraþii publice pentru cã, se ºtie, la alegerile locale, dar mai ales la cele generale au fãcut opoziþie asiduã PDLului - fost la guvernare ºi neuitat pentru ”acþiunile” sale

– astfel liberalii fiind în asentimentul majoritãþii votanþilor. ªi cum mulþi liberali locali au fost surprinºi de schimbarea de macaz imediat dupã alegerile europarlamentare, iar de atunci tãvãlugul schimbãrilor este extrem de rapid ºi imprevizibil, singura atitudine a celor cu munca propriu-zisã din teritoriu este sã stea în espectativã pânã la potolirea apelor. Cã este aºa, a confirmat-o chiar coordonatorul PNL pe Valea Jiului, Costel Avram,

cu care locuitorii dintre Jiuri s-au obiºnuit sã-l vadã activ ºi care a avut o lungã tãcere… Noroc cã l-a ”prins” Ionuþ Drãgotesc, la Mondo, tv ºi l-a întrebat direct ce pãrere are despre ce se petrece pe scena politicã. ”Am fost mai… mut, aºa, în ultima perioadã, pentru cã sa creat o situaþie neplãcutã pentru noi care am spus ceva cetãþenilor ºi acum este altceva… Dar vom vedea, dupã ce se liniºtesc apele” – a declarat, scurt ºi fãrã entuzias-

mul proverbial, Costel Avram. Acesta a mai precizat cu privire la aºazisa incompatibilitate a preºedintelui Consiliului Judeþean, cã este ºi va fi susþinãtorul ºi prietenul lui Mircea Ioan Moloþ, pentru cã este absolut incorect ce se întâmplã, cã ANI aplicã legea selectiv. Adicã, alãturi de Moloþ, au fost membri ai CA ºi Avram ºi Ioan Rus, în calitatea lor de vicepreºedinþi ai CJH, iar el ºi Rus nu au fost declaraþi incompatibili în timp ce preºedintele – da. ”Ori trebuia sã fim toþi trei în situaþia de acum a lui Mircea Ioan Moloþ, ori nici unul” – a precizat Costel Avram.

Se pare cã schimbãrile rapide de la vârful PNL continuã, iar Avram sã fi ales atitudinea corectã, pentru cã ieri nu se mai discuta fuziunea PNL-PDL, ci de o

eventualã alianþã, care alianþã, mâine, sar putea sã nu mai fie… Nimeni nu

Peste 300 de mii de lei, dar de nuntã

Nunþile ºi botezurile parlamentarilor, daruri fãrã numãr

Monika BACIU Fãrã numãr, fãrã numãr. Pentru a afla cât au câºtigat la nunþi sau botezuri ar avea nevoie de maºini de numãrat banii. Sume cuprinse între 12 mii de euro ºi 330 de mii de lei au primit parlamentarii din judeþul Hunedoara la nuntã

sau la botezul copiilor. Trei dintre cei ºapte parlamentari au avut evenimente importante în viaþã, iar banii primiþi în dar au fost fãrã numãr. Nunþile ºi botezurile, afacere pentru politicieni. Sute de mii de lei ºi zeci de mii de euro au strâns parlamentarii

judeþului Hunedoara de pe urma evenimentelor importante din viaþa lor. Invitaþii de lux la aceste evenimente contribuie la bunãstarea familiei. O parte dintre par-

lamentarii hunedoreni au avut nunþi ºi botezuri în cursul acestui an sau a anului trecut, iar darurile din partea oaspeþilor au fost substanþiale.

a primit undeva la 120 de mii de euro.

este 40 de mii de euro P pentru Þâmpãu

Deputatul Cristian Resmeriþã ºi+a pus pirostriile în cursul anului trecut. Dintre parlamentarii hunedoreni acesta a strâns cel mai mare dar. Potrivit ultimei sale declaraþii de avere, alesul a primit, în 2013, 30.000 de euro ºi 330.000 de lei drept cadou de nuntã, la care s-au adãugat alþi 10.000 de euro ºi 25.000 de lei dar de botez. Însumate deputatul

ªi deputatul Bogdan Þâmpãu a avut un eveniment. Este vorba de botezul copilului. În cazul de faþã, darul a fost în valoare de 23.500 de euro, 350 de dolari ºi 87 de mii de lei. ªi deputatul Monica Iacob Ridzi a avut botezul micuþei Sara Maria. În urma botezului, familia a primit daruri în valoare de 12.300 de euro ºi 81.500 de lei.

ristian Resmeriþã, în top

cã o nuntã este pentru marea majoritate a persoanelor un eveniment unic în viaþã, prin care încep o nouã etapã a vieþii lor, pentru altele este o sursã de venit.

poate sã prevadã nimic. La momentul intrãrii în PNL, Costel Avram a precizat cã s-a gândit îndelung înainte de a face acest pas ºi l-a fãcut hotãrât spunând ” merg sã fac politicã cu PNL, partid care prin munca liderilor sãi, în trecut, a fãcut România Mare”. Apoi ”a adunat” toate faptele liberalilor din Valea Jiului în cartea lui Marian Boboc, ”Liberalii lui Miocu”, fapte care au dezvoltat zona dintre Jiuri de la Est la Vest ºcoli, spitale, biserici etc. lucruri care nu erau cunoscute de locuitorii mai tineri ai Vãii Jiului , dar ºtiute de pãrinþii bunicilor lor ºi de istorici.

8 Life&Style

Aspecte ciudate ale vieþii sexuale

Impresionanta metamorfozã a femeii din 1950 ºi pânã azi

Vocea atrãgãtoare a femeilor

utem crede cã ne cunoaºtem bine pe noi înºine sau pe cei pe care îi iubim, însã organismul uman ascunde multe secrete sexuale nebãnuite ºi, în acelaºi timp, ciudate.

Femeile au capacitatea de a-ºi modifica vocea pentru a o face mai atrãgãtoare. Bãrbaþii nu împãrtãºesc aceastã caracteristicã. Atunci cînd reprezentanþele sexului frumos vorbesc pe o voce mai joasã, ele arãta cã sunt interesate de un posibil partener, semnal pe care bãrbaþii îl pot interpreta aºa cum trebuie, afirma specialistã în psihologie, Susan Hughes.

Acelaºi ADN Partenerii de viaþã pot avea chiar ºi un ADN asemãnãtor în multe privinþe, spun specialiºtii în domeniu. Oamenii au tendinþa de a-ºi alege parteneri cu acelaºi statut social, religie, venit ºi vîrsta, iar un studiu apãrut în revista "Proceedings of the Naþional Academy of Science" arata ca persoanele cãsãtorite au ºi ADN-ul similar, scrie Fox News. Experþii au analizat ADN-ul a 825 de cupluri americane ºi au gãsit mai puþine difer-

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 2014

enþe între trãsãturile genetice ale oamenilor cãsãtoriþi faþã de persoanele neimplicate într-o relaþie.

Cum se întãreºte o cãsnicie Cei care vor sã îºi întãreascã cãsnicia trebuie sã se uite la filme în care sunt prezentate

relaþii de dragoste. Acest lucru e afirmat de specialistul Matthew Johnson, de la universitatea americanã Binghamton (New York). Acesta susþine cã important e ca partenerii sã vorbeascã despre relaþia lor în timp ce privesc asemenea filme.

Rãspunsul în faþa sexului Sexul e activitatea în care sunt implicate numeroase simþuri ale corpului nostru. Puþini ºtiu însã ca organismul uman manifesta, în mod normal, o reacþie de respingere faþã de unele mirosuri ºi lichide, ceea ce nu se mai întîmplã în momentele

intime. Excitarea de naturã sexualã depãºeºte acest mecanism, susþin cercetãtorii olandezi de la Universitatea din Groningen.

Dragostea ºi oasele Mariajul pare sã fie bun pentru sãnãtate, afirma experþii americani de la universitatea din California. Efectul este mai bun asupra persoanelor care se cãsãtoresc dupã 25 de ani, adaugã ei. Alte studii au arãtat ºi faptul cã o cãsnicie are capacitatea de a prelungi viaþa oamenilor ºi chiar de a-i ajuta sã învingã o maladie precum cancerul. În plus, cei cãsãtoriþi au ºi un risc mai mic de a face boli cardiovasculare. Ziare.com

otul este într-o continuã transformare. Specia umanã nu face excepþie. Particularizînd, femeile evolueazã odatã cu trecerea timpului. Genul pin-up definea în anii '50 femeia mai scundã, cu mai puþine kilograme ºi cu trãsãturi mai delicate decît în prezent.

O metamorfozã care reflectã igiena vieþii, stresul ºi alimentaþia, potrivit unui impresionant studiu realizat de The College of Podiatry din Londra. Studiul în cauza realizeazã portretul femeii anilor de la mijlocul secolului trecut, pe care îl comparã cu cel de astãzi. Diferenþele se observa în semnele lãsate de cei 60 de ani trecuþi ºi au drept cauzã impactul emancipãrii, conform Journal des Femmes

Prin anii '50, femeia avea în medie 1,53 metri, cântãrea aproximativ 61 de kilograme, iar mãsura la îmbrãcãminte era 40. Astãzi, fetele poartã 44, cîntãresc 65 kg ºi au o înãlþime de 1,63 metri. La încãlþãminte purtau 36, faþã de 39 în zilele noastre. Picioarele s-au adaptat la aceste schimbãri morfologice. Au devenit mai robuste pentru a suporta o

Femeile care folosesc fard de pleoape ºi ruj sînt considerate mai atractive de bãrbaþi

Utilizatorii de sex masculin ai site-ului au fost atraºi în special de machiajul ochilor, astfel ca femeile care aveau fotografii de profil în care pleoapele lor erau fardate au primit cu 139% mai multe invitaþii în oraº comparativ cu cele care nu erau machiate. De asemenea, femeile care purtau ruj au primit cu 119% mai multe mesaje pe site-ul matrimonial faþã de cele care aveau buzele nefardate. Pe de altã parte, obrajii au fost cei care nu au prezentat un interes atît de mare pentru bãrbaþi, avînd în vedere cã femeile care foloseau fard de obraz au primit cu doar 24%

masã corporalã sporitã.

biceiurile alimentare

Istoria poate explica aceste transformãri. Al Doilea Rãzboi Mondial a perturbat comportamentul alimentar. În anii '50, doar 15% dintre gospodarii aveau un frigider. Femeile cumpãrau materiile prime ºi în aceeaºi zi le preparau. Erau cumva dependente de mîncãrurile pregãtite acasã. Astfel, hrana însemna prospeþime, spre deosebire de ce se întîmplã acum. Zilnic, nu consumau mai mult de 1.800 de calorii, în vreme ce în prezent media se ridicã la 2.200.

emeile care poartã fard de pleoape ºi ruj în fotografiile de profil de pe site-urile matrimoniale sunt mai atractive pentru bãrbaþi, acestea avînd de trei ori mai multe ºanse sã fie invitate la o întîlnire, potrivit unui sondaj publicat recent. Zoosk, un site matrimoniale, a analizat profilurile a 1.200 de femei ºi a constatat cã cele care purtau un machiaj ce includea fard de pleoape, ruj ºi fard de obraz prezentau de trei ori mai mult interes pentru bãrbaþi, informeazã dailymail.co.uk.

are sunt diferenþele

ctivitãþile fizice

"În deceniul ºase, femeile fãceau shopping ºi îndeplineau anumite sarcini casnice. Nu stãteau în faþa unui calculator timp de 8 ore", explica Wendy mai multe mesaje faþã de cele care nu au inclus acest produs în machiajul lor. În studiu, la care au participat 1.800 de persoane de sex masculin, Zoosk a constatat cã 66% dintre bãrbaþi nu s-ar întîlni cu femei care poartã un machiaj ce implicã mult negru. Totodatã, 57% dintre respondenþi considera ca rujul roºu ales pentru prima întîlnire nu este deloc atractiv. În ceea ce priveºte culoarea pãrului, 84% dintre bãrbaþi au preferat femeile care nu sunt vopsite ºi doar 9% dintre bãrbaþi au fost atraºi de femeile care aveau pãrut întins cu placa.

Powell, antrenor fizic personal din Marea Britanie. Mersul pe jos era singurul lor "mijloc de transport". 85% din populaþie nu avea pe atunci o maºinã. Acum, pentru cã au mai multe lucruri de fãcut, femeile dorm mai puþin, iar cortizolul- un hormon produs în stare de stres - determina luarea în greutate. Femeile sînt supuse în prezent unor mai numeroase exigenþe: sã fie mame bune, gospodine excelente, femei de afaceri, dar, în acelaºi timp, sã fie cele mai frumoase ºi cu un corp bine întreþinut.

lcoolul

Femeia de altãdatã

consuma alcool doar la ocazii speciale. În 2014, ea se foloseºte de cel mai mic pretext pentru a sorbi dintr-o bãuturã. Paharele cu vin au devenit un obicei de cele mai multe ori nociv. "Alcoolul creºte pofta de mîncare, rafineazã glucidele cunoscute ca avînd efect asupra metabolismului, fãcînd loc grãsimilor abdominale care duc la boli de inimã sau diabet", explica dr. Amîna Aitsi-Selmi. Cu o alimentaþie mai puþin echilibratã, nerespectînd o anumitã igiena a vieþii, trãind într-un stres continuu ºi consumînd prea mult alcool, se poate spune cã în 2014, femeia are de suferit. Ziare.com

Secretul unei cãsnicii fericite? Dormiþi dezbrãcaþi!

el mai bun mod de pãstrare a unei cãsnicii fericite este ca soþii sã doarmã goi, sugereazã un sondaj de opinie, preluat de Daily Mail. Potrivit acestuia, cei care preferã sã doarmã goi sunt mai

mulþumiþi de relaþiile lor decît cei care dorm îmbrãcaþi. În cadrul sondajului realizat pe un total de 1.004 de britanici, 57% dintre cei care dorm goi au declarat cã sunt fericiþi de relaþiile lor, prin comparaþie cu 48% dintre cei care dorm în pijamale, 43% dintre cei care dorm în cãmãºi de noapte ºi

38% dintre cei care prefera pijamalele-combinezon. Potrivit Daily Mail, rezultatele sondajului, realizat pentru Cotton USA, vor constitui o veste bunã pentru mulþi britanici, în condiþiile în care 4 din 10 dorm goi, ºi la fel fac aproape jumãtate (45%) dintre cei de peste 55 de ani. De asemenea, studiul a relevat cã manierele partenerilor noºtri în dormitor pot afecta fericirea într-o relaþie. Astfel, jumãtate din cei intervievaþi au declarat cã i-ar deranja dacã partenerul lor ar mînca în pat, 59% au spus cã detesta lucrurile murdare lãsate pe podea, iar 23% urãsc cã partenerul sã poarte ºosete în pat. AGERPRES

8 Life&Style

Aspecte ciudate ale vieþii sexuale

Impresionanta metamorfozã a femeii din 1950 ºi pânã azi

Vocea atrãgãtoare a femeilor

utem crede cã ne cunoaºtem bine pe noi înºine sau pe cei pe care îi iubim, însã organismul uman ascunde multe secrete sexuale nebãnuite ºi, în acelaºi timp, ciudate.

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 2014

enþe între trãsãturile genetice ale oamenilor cãsãtoriþi faþã de persoanele neimplicate într-o relaþie.

Cum se întãreºte o cãsnicie Cei care vor sã îºi întãreascã cãsnicia trebuie sã se uite la filme în care sunt prezentate

intime. Excitarea de naturã sexualã depãºeºte acest mecanism, susþin cercetãtorii olandezi de la Universitatea din Groningen.

Femeile care folosesc fard de pleoape ºi ruj sînt considerate mai atractive de bãrbaþi

masã corporalã sporitã.

biceiurile alimentare

are sunt diferenþele

ctivitãþile fizice

lcoolul

Femeia de altãdatã

Secretul unei cãsnicii fericite? Dormiþi dezbrãcaþi!

10 Minerit

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie2014

Rolul cãrbunelui în strategia energeticã (I)

trategia energeticã, pãreri ale cetãþenilor. Departamentul pentru Energie a lansat în dezbatere publicã nouã strategie energeticã. Cei de la minister au centralizat sugestiile cetãþenilor. Care va fi rolul cãrbunelui în nouã strategie energeticã a României încã nu a fost stabilit, dar cetãþenii simplii au pãreri diferite despre aceastã materie primã. “România este sãracã din punct de vedere al resurselor energetice. Dacã ne referim la cãrbune acesta este de calitate inferioarã lignit 1600-1800 kcal/kg; huila 2800-3000 kcal/kg. Retehnologizãrile în minerit nu au fost realizate deºi fonduri financiare s-au cheltuit, dar ineficient ºi cu alte

scopuri. Dacã dorim în anul 2020 sã nu devenim importatori de energie trebuie sã ne gîndim serios la utilizarea cãrbunelui ºi în consecinþã realizarea mixului energetic. Nu este o noutate, sã nu uitãm cã inaite de anul 1998 se utiliza eficient acet mix energetic în beneficiul statului. ªi dupã 2000 sã realizat dar în beneficiul firmelor care ºi-au direcþionat cãtre alte þãri beneficiile. În concluzie trebuie analizatã cu mare seriozitate aceastã propunere de mix energetic ºi luatã o hotãrîre rapid, inclusiv din punct de vedere organizatoric”, se aratã în rãspunul cu numãrul 1.

ãrbunele, un rol important

Alþi cetãþeni sunt de pãrere cã huila ºi nu numai ar trebui sã reprezinte o resursã importanta în cadrul noii strategii energetice. “Decizia unor mari consumatori vesteuropeni de a renunþa la energia nuclearã are ca efect indirect pe termen mediu necesitatea apelãrii la alternative de generare termicã, una dintre cele mai la îndemîna opþiuni fiind centralele moderne pe bazã de cãrbune. Cred

cã din acest punct de vedere România are un mare potenþial de export de cãrbune. În cazul acesta un as promova însã generarea în þarã ºi exportul sub formã de energie electricã. Strict din punctul de vedere al emisiilor ridicate, pe care fiecare þara trebuie sã ºi le asume în momentul deciderii unei politici energetice. Cred cã România este în poziþia privilegiatã de a putea tinde cãtre un mix energetic intern în care cãrbunele sã piardã din semnificaþie. (Energia nuclearã este un bun exemplu de alternativa implementata cu success în þarã.)”, se aratã în rãspunsul cu numãrul 2. “Cãrbunele în viitoarea politica energeticã cît ºi în

viitorul mix energetic aplicat industriei romaneºti nu va mai juca un rol atît de important ca ºi pînã acum. Depinde de ce tehnologii se va dori a se aplica în producþia de energie, ce tip de energie se doreºte, metodã care se va dezvolta pentru încãlzirea populaþiei etc. Locul cãrbunelui poate fi stabilit ºi în funcþie de evaluarea corectã a cantitãþii ºi calitãþii resurselor carbonifere ce se mai gãsesc în România. Dacã problema aprovizionãrii cantitative ºi la preþul corect a energiei electrice ºi a gazelor se va rezolva, locul cãrbunelui va fi în dezvoltarea industriei grele ºi anume cea metalurgicã. În lipsa acestor resurse în condiþii rentabile, cãr-

bunele va mai rãmîne pînã la schimbarea tehnologiei, un surogat care va fi benefic pentru a ajuta industria romanescã”, se aratã în rãspunsul cu numãrul 3. Rãspunsul cu numãrul 4 zice cã “cãrbunele asigura ºi va trebui sã asigure ºi în perioada urmãtoare stabilitate sistemului energetic. Nu depinde de ploi, de vînt, de soare, de temperaturile extreme care sã influenþeze debitele de gaze naturale. Poate asigura reglajul sistemului energetic,ceea ce energia nuclearã nu poate. Cãrbunele are un rol major în energia din România ºi va trebui sã investim în centrale electrice noi de putere mare (ex. 660 MW în regim ultrasupercritic)ºi în retehnologizarea grupurilor energetice mari(peste 300MW). Grupurile energetice pe cãrbune cu puteri mici 50 - 100 MW trebuie înlocuite cu alte tehnologii”. În discuþie a fost luatã ºi huila din Valea Jiului care inclusã în mixul energetic ar trebui sã contribuie la siguranþã energeticã naþionalã. “Fãrã a mã considera cu lipsa de obiectivitate, în opinia mea, dar ºi a majoritãþii specialiºtilor în domeniu, siguranþã energeticã a României, ca ºi componentã a trilemei energetice, pe lîngã celelalte douã componente ale sale privind rãspunsul la condiþiile de mediu ºi la excluziunea socialã, poate fi asiguratã, indubitabil, pe folosirea combustibililor fosili, respectiv a cãrbunelui, sursã energeticã care stã la dispoziþia consumatorului pentru producerea ºi asigurarea de energie (electricã ºi termicã) în orice anotimp, stare a vremii, fenomen geologotectonic sau stare de rãzboi. Ideea cã prin arderea sã se produc emisii de gaze cu efect de serã ºi dioxid de carbon peste limitele admise de normele ecologice ºi de mediu e total falsã!!!

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Minerit 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 2014 China, America ºi India de exemplu, dintre cele mai mari þãri din lume care produc energie bazatã pe arderea cãrbunelui, nici mãcar nu sunt racordate la acordurile de mediu ale organismelor internaþionale din domeniu, chiar dacã statisticile aratã în acest caz cã, la un loc, cele 3 þãri produc la un loc, emisii de gaze cu efect de serã, în proporþie de 70-80% din cei 12% la nivel global cît se cifreazã a participa aceste emisii la poluarea atmosfericã. Pe de altã parte, au fost alocate investiþii importante ºi s-au aplicat mãsuri de retehnologizare ºi eficientizare a termocentralelor prin prevederea de instalaþii pentru desulfurare ºi diminuare a aportului de asemenea gaze (expl. termocentrala Paroseni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara ºi termocentralele Complexului Energetic Oltenia. În etapa de alocare fonduri ºi aplicare de asemenea mãsuri se afla termocentrala Mintia din cadrul CEH). Prin capacitãþile de producþie existente, energia produsã de CEO poate fi livratã atît pe piaþa româneascã de energie, cît ºi la export, iar printr-o infuzie suplimentarã de capital ºi creºterii valorice a acþiunilor, pãrþi ale acestei companii vor putea fi listate la bursa spre finalul anului în curs. Referitor la producerea de energie prin arderea huilei de Valea Jiului, chiar dacã în cadrul mix-ului existent, cu participarea independentã a jucãtorilor/producãtorilor de energie, CEH se considera vulnerabil privind alinierea la preþurile actuale de energie practicate pe piaþã. Prin calitatea cãrbunelui însã, ca ºi prin amplasarea termocentralei Mintia ca unica sursã de energie pentru zona de Vest, N – V a þãrii, ca ºi prin rolul complexului în a asigura siguranþa sistemului energetic cu participarea sa la furnizarea de energie în momentele atmosferice ºi de cerere cele mai

neprielnice, prin statutul sãu strategic de rezervare energeticã, prin a distribui ºi nivela desincronizãrile de energie ce existã pe plan naþional la un moment dat intre cerere ºi oferta, se considera un jucãtor important pe mai departe în ecuaþia unui eventual viitor mix de energie românesc. Legat de acest aspect, al unui

viitor mix de energie, cu dependenþa intre producãtori, consider o asemenea companie integratã care s-ar forma, cã ar favoriza creºterea preþului mediu la energie, prin „alinierea” dezavantajoasã a energiei cu preþ redus, produsã de producãtorii eficienþi, la energia cu preþ reglementat, posibil maximal reglementat, produsã de companii aflate în plin proces de retehnologizare. În consecinþã, susþin menþinerea mix-ului energetic actual, bazat pe statutul independent al producãtorilor, în condiþiile sprijinirii jucãtorilor vulnerabil, precum CEH în a-ºi asuma ºi aplicã mãsurile de retehnologizare a activitãþii de extracþie a huilei ºi eficientizare a procesului tehnologic al termocentralei Mintia”, se aratã în rãspunsul cu numãrul 5. Termocentralele nu se încadreazã în normele europene de funcþionare, iar în acest caz se afla ºi termocentrala Mintia. “Viitorul cãrbunelui depinde de reglementãrile europene de mediu. La ora actualã majoritatea termocentralelor nu se încadreazã în normele europene. Trebuie investiþi bani

în instalaþiile de desulfurare. Cãci asta este organismul european, Germania creeazã o tehnologie sã zicem de desulfurare dupã care dintr-o datã apare o directivã europeanã la care trebuie sã ne aliniem. În cazul în care normele de mediu vor permite funcþionarea centralelor pe cãrbune chiar dacã vom pune în practicã construcþia de hidrocentrale ºi centrale în cogenerare pe biomasa centralele termoelectrice pe cãrbune vor continua sã funcþioneze pentru cã pot sã vîndã energia la 40 euro/MWh ºi vor putea sã exporte”, se aratã într-un alt rãspuns. La întrebarea care ar trebui sã fie rolul statului în sectorul energetic românesc o persoanã a rãspuns cã “conform principiului „formaþiei de jazz”, la care lipseºte dirijorul, instrumentiºtii asigurînd partiturã ºi intonaþia muzicii dupã propriul lor talent ºi experienþã, prezent din pãcate, în cazul „orchestrei”, unde el conduce în totalitate ºi da intonaþie muzicii, rolul statului ar fi, asimilat cu dirijorul, în exclusivitate, de a organiza ºi monitoriza competiþia jucãtorilor de energie existenþi pe piaþa liberã, ar fi de arbitru. În plus, în situaþia existenþei „mix”-ului actual, dar cu participarea independentã a producãtorilor/ jucãtorilor de energie, cu scopul asigurãrii siguranþei energetice (continuitate în alimentarea cu energie a SEN, chiar ºi atunci cînd vîntul nu bate, soarele nu strãluceºte sau cînd e secetã ºi apele nu înregistreazã debitele necesare), rolul statului, prin ANRM, este de a asigura existenþa în piaþã ºi a jucãtorilor vulnerabili, (prin facilitarea acestora la cantitãþile ºi preþurile la energie reglementate), cu (expl. termocentralele/ complexurile energetice, în speþã CEH), în condiþiile sprijinului lor ºi aplicãrii de cãtre aceºtia a mãsurilor de eficientizare a activitãþilor, corelate la condiþiile de mediu, atît la nivel de exploatare a cãrbunelui, cît ºi de ardere a acestuia în termocentrale, cu nominalizare termocentrala Mintia”. Monika BACIU

GFR vrea un contract de 60 de milioane de la CEH

FR se judecã cu CEH. Grup Feroviar Român vrea contractul pentru transportul cãrbunelui de la Complexul Energetic Hunedoara. Este vorba de un contract de 60 de milioane de lei. Complexul Energetic Hunedoara deruleazã o licitaþie pentru atribuirea unui contract de transportare a cãrbunelui. Valoarea contractului este de 60 de milioane de lei, iar durata acestuia este de un an de zile. "Referitor la suspiciunile cu privire la faptul cã cei doi ofertanþi au prezentat aceleaºi vagoane care au fost prezentate ºi la licitaþia organizatã de Complexul Energetic Oltenia, comisia a solicitat lista materialului rulant ofertat de la SC Oltenia. S-a primit rãspuns la clarificãri de la ambii ofertanþi, autoritatea contractantã fiind în aºteptarea rãspunsului de la CE Oltenia. Procedura de atribuire se aflã încã în faza de calificare a ofertanþilor", au declarat pentruHotNews.ro reprezentanþii CE Hunedoara.

roces cu GFR

Pe rolul Tribunalului Hunedoara a mai fost înregistrat un dosar în care GFR a acþionat în instanþã Complexul Energetic Hunedoara. În calitate de creditor, GFR a primit o soluþie favorabilã din partea magistraþilor de la Tribunalul Hunedoara. Monika BACIU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie2014

Matematica, cea mai uºoarã probã la Bac

aratonul probelor scrise din cadrul examenului de bacalaureat a continuat miercuri cu probã la matematicã. Elevii petroºãneni spun cã subiectele la matematica au fost mult mai uºoare decît se aºteptau ºi spera note mari.

trebuit trei ore sã rezolv subiectele, într-o orã ºi jumãtate m-am descurcat. Am fãcut meditaþii înb jur de 8-9 luni, sper sã iau peste 8. vreau sã merg la Tîrgu Mureº

Monika BACIU “La matematica am dat, mi s-a pãrut un examen chiar uºor. M-am gîndit cã vor fi subiecte mai grele, dar a fost chiar foarte uºor. A fost uºor spre mediu, nu mi s-a pãrut nimic greu, dacã ºtiai formulele ºi ce trebuie sã faci cu ele era imposibil sã nu le faci. Sper sã iau peste 9”, spune un candidat. „Am avut probã la

au fost semnalate nereguli în cadrul acestei probe. “În aceastã sesiune de bacalaureat nu am înregistrat niciun incident, nicio disfucþionalitate, cu excepþia faptului cã luni, în prima zi a probelor scrise am avut patru elevi eliminaþi care nu au respectat prevederile din metodologie. Aceºti elevi au primit drept sancþiune eliminare,

fãrã drept de înscriere în urmãtoarele douã sesiuni ºi fãrã recunoaºterea probelor susþinute deja”, a declarat Maria ªtefãnie, inspector ºcolar general al ISJ Hunedoara. Examenul de bacalaureat 2014 se va încheia vineri, 4 iulie, cu probã la alegere a profilului ºi specializãrii, iar apoi elevii vor aºtepta rezultatele. “Rezultatele se vor afiºa luni, 7 iulie, în aceeaºi zi se vor

depune ºi eventualele contestaþii de cãtre cei care sunt nemulþumiþi de nota primitã, urmeazã reevaluarea lucrãrilor contestate, iar în data de 11 iulie se vor afiºa rezultatele finale”, a mai precizat inspectorul ºcolar. Timpul destinat elaborãrii unei lucrãri scrise a fost de trei ore, socotit din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat.

A scãzut promovabilitatea dupã contestaþii matematica mi s-au pãrut subiecte destul de simple, nu mi-au

la stomatologie„, spune un alt elev. În Valea Jiului nu

u contestat ºi au picat. Este vorba de absolvenþii claselor a VIII-a care au contestat notele obþinute la evaluarea naþionalã. Astfel, dupã recorectarea lucrãrilor, procentul de promovabilitate la nivelul judeþului a scãzut. Monika BACIU

Luna Iulie Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã de pui a la greq Ruladã din cotlet cu spanac ºi brînzã feta/Salatã indianã cu orez ºi ºniþel de pui pane Salatã & Desert Marþi Ciorbe de periºoare/Supã cremã de roºii Ceafã la grãtar cu cartofi aurii/Spaghete cu mazãre, bacon crocant ºi parmezan Salatã & Desert Miercuri Supã chili con carne (picant)/ Supã de broccoli cu ºuncã ªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu trei feluri de brînzã Salatã & Desert Joi Ciorbã de burtã/Supã de pui Ficãþei de pui cu cartofi piure/Pui marocan cu salsa de porumb Salatã & Desert Vineri Ciorbã de fasole cu afumãturã/Supa gulaº de viþel Mozzarella pane în crustã de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Piept de pui cu Cremã de brînzã ºi cartofi în crustã de muºtar Salatã &Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

330 de elevi din judeþul Hunedoara au depus contestaþii în urma afiºãrii primelor rezultate, însã doar unui numãr de 114 elevi le-a fost modificatã nota. Potrivit reprezentanþilor IªJ Hunedoara, din cele 330 de contestaþii depuse, doar 114 au fost acceptate. „La limba românã au fost depuse 257 de contestaþii, din care doar 99 au fost acceptate ºi recorec-

tate. La matematicã, 73 de elevi au fost nemulþumiþi de note, dar profesorii corec-

tori au acceptat doar 15 contestaþii. Cadrele didactice au

recorectat toate aceste lucrãri, iar în urma acestui lucru procentul de promovabilitate a scãzut cu 0,03 procente. Din pãcate, se pare cã au fost mai mulþi elevi care nu au promovat Evaluarea Naþionalã”, a precizat inspector ºcolar general, Maria ªtefãnie. În urma lor, rata de

promovabilitate la nivelul judeþului a scãzut de la 65,84, la sutã la 65,81 la sutã.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie2014

Discovery Channel filmeazã în Retezat

echipã extinsã a celebrului canal de televiziune, Discovery, se aflã în masivul Retezat unde filmeazã un episod pentru o emisiune ce ar avea ca temã: supravieþuirea în sãlbãticie. Maximilian GÂNJU

Dupã documentarele „Wild Carpathia” realizate de Travel Channel în care sunt promovate satele autentice româneºti iar actorul principal este prinþul

Charles, a venit rândul unui alt post consacrat în realizarea unor documentare sã exploreze zonele sãlbatice ale României, încã foarte bine conservate ºi protejate. Astfel, în aceste zile, cei mai sãlbatici munþi ai þãrii noastre, respectiv Retezat, o

echipã de la Discovery Channel filmeazã, inclusiv în zona protejatã, un material care va fi un bun prilej de promovare a masivului care atrage zeci de mii de turiºti în judeþul nostru. Mai multe surse l-au dat ca autor al acestor reportaje video pe celebrul Bear Grylls, expert în tehnici de supravieþuire, însã reprezentanþii Parcului Naþional Retezat au infirmat informaþia. Bear Grylls a dorit sã filmeze un episod în sãlbãticia Retezatului, însã solicitãrile sale cãtre PNR intrau în contradicþie cu multe reguli importante impuse în aria protejatã, iar din acest vedeta a ales o altã regiune a Carpaþilor care sã se preteze la scenariul sãu fãrã a

La un pas de moarte dupã ce a sãrit din tren

n tânãr de 21 de ani din Baru Mare a ajuns la Unitatea Primire Urgenþe din Petroºani cu mai multe rãni pe corp ºi la cap dupã ce a sãrit dintr-un tren aflat în miºcare. Maximilian GÂNJU Medicii din Petroºani spun cã rãnile la cap ar putea pune probleme iar victima va rãmâne internatã câteva zile în spital pentru investigaþii suplimentare. Incidentul în urma cãruia tânãrul putea sã-ºi piardã viaþa a avut loc în gara din Pui, iar tânãrul venea de la Simeria. Chiar dacã mai avea câteva staþii pânã acasã, s-a rãzgândit brusc ºi a vrut sã coboare la Pui, însã trenul deja plecase din staþie. ”În data de 01.07.2014, în jurul

orei 12:55, la plecarea trenului Regio nr. 2704 din staþia CF Pui, care circula pe direcþia Simeria spre Petroºani, un tânãr în

vârstã de 21 de ani, din comuna Baru, a coborât din trenul aflat în miºcare, accidentându-se.

Tânãrul le-a declarat poliþiºtilor Postului de Poliþie Transporturi Feroviare Petroºani, care s-au deplasat la faþa locului, cã în momentul în care trenul Regio nr. 2704 s-a pus în miºcare din staþia CF Pui, ºi-a dat seama cã ar fi trebuit sã coboare în staþia respectivã, luând ast-

fel decizia de a coborî din mers”, a declarat Laura Bradu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara.

încãlca regulile impuse de legislaþie. Echipa aflatã acum în Retezat a primit câteva permisii de la conducerea PNR. „Este vorba tot de o emisiune de supravieþuire dar nu este Bear Grylls, iar din ceea ce am vãzut eu are un alt tipar. Au acceptat condiþiile noastre, noi am anunþat ºi la Bucureºti ºi au primit acceptul de a filma. Au primit ºi aprobarea Consiliului ºtiinþific al PNR. Le-am dat aprobare cu anumite

condiþii încât sã nu se întâmple ceva, iar ei le-au acceptat ºi am ajuns la un consens care, dupã pãrerea noastrã, nu ne produce nici un prejudiciu. Din contrã, va fi o ieºire, încã o ieºire în lume a Retezatului, va fi o promovare pentru

cã zona este menþionatã în acest reportaj”, a declarat Zoran Acimov, directorul Parcului Naþional Retezat. Echipa televiziunii britanice urmeazã ca astãzi/joi sã-ºi încheie filmãrile în masivul hunedorean.

Investiþii aproape de finalizare

ai multe investiþii de pe raza municipiului Lupeni vor fi finalizate pânã în toamna acestui an. Cel puþin asta declarã edilii locali care au în vedere sã inaugureze pânã la începutul noului an ºcolar douã obiective de investiþii. Monika BACIU Dupã o perioadã în care lucrãrile de realizare a grãdiniþei de pe Strada PArângului din Lupeni au stagnat, acestea au fost reluate în forþã. Noua instituþie de învãþãmânt începe deja sã prindã contur. Constructorii au lucrat ºi la partea de amenajãri interioare, astfel s-a lucrat la introducerea reþelelor de canalizare ºi apã, urmeazã instalaþiile electrice ºi în funcþie de alocãrile bugetare se va trece în curând la lucrãrile de modernizare, amenajãri interioare ºi

realizarea reþelelor funcþionale necesare desfãºurãrii activitãþilor didactice în condiþii optime. “Gradiniþa suntem cu ea în plan ºi sperãm sã o terminãm ºi sperãm ca la începutul anului ºcolar 2014+2015 sã înceapã în grãdiniþa nou ºi sperãm ºi ca balul bobocilor de

anul acesta sã îl þinem în Palatul Cultural Muncitoresc. Înainte de septembrie sper sã inaugurãm palatul”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Structuratã pe parter ºi un nivel, grãdiniþa va deservi peste 100 de copii. Aceasta are în structurã patru clase de studiu cu grupuri sanitare proprii, salã pentru servit masa, salã de festivitãþi ce poate adãposti pânã la 200 de persoane, cancelarie, alte anexe. Grãdiniþa va beneficia de centralã termicã proprie ºi va

oferi toate condiþiile de siguranþã ce pot fi oferite celor mici, aºa cum cer actualele cerinþe de avizare ºi funcþionare, ca instituþie de învãþãmânt.

14 Program & Horoscop

9:00 Campionatul Mondial Brazilia 2014 11:00 Campionatul Mondial Brazilia 2014 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Lozul cel mare 18:40 Studio FIFA World Cup 2014 18:53 Campionatul Mondial Brazilia 2014 21:00 Telejurnal 22:10 Regii ringului 23:55 Maºini, teste ºi verdicte

10:30 11:00 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 14:30 15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:00 21:00

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

Click! Pofta bunã Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Nimeni nu-i perfect Nimeni nu-i perfect Teleshopping Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens Visul Annei Regina cumpãrãturilor ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cireaºa de pe tort Hoþ de diamante

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Burlãciþa 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Serviþi, vã rog! 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Patrioþi de vânzare 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Lunetistul 3 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Este posibil sã aveþi o zi tensionatã din cauza neînþelegerilor cu un coleg sau un partener de afaceri. Nu prea reuºiþi sã vã concentraþi. Ar fi bine sã amânaþi deciziile importante.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Teleshopping Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Copii contra pãrinþi Prin flori ºi sabie Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Bucãtãria iadului Abisul pasiunii Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere 22:15 WOWbiz

10:00 10:15 11:00 11:15 12:00 12:15 13:00 13:15 14:00 14:30 16:00 16:30 17:30 18:00

ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Retrospectiva ªtirile Digi Sport Retrospectiva ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Campionii Digi Sport ªtirile Digi Sport Campionatele

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Sunteþi destul de stresat de o lucrare pe care trebuie sã o terminaþi urgent. S-ar putea ca relaþiile sentimentale sã aibã de suferit dacã amânaþi o cãlãtorie planificatã mai demult. Partenerul de viaþã nu vã crede cã sunteþi cu adevãrat ocupat.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Aveþi succes într-o cãlãtorie de afaceri, dar nu vã contraziceþi cu cei care vã însoþesc. Dupã-amiazã reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã mai veche. Pe plan financiar, nu este cazul sã vã faceþi griji. Banii vor apãrea în curând. 10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa sunteþi uºor irascibil ºi riscaþi sã îi scãpaþi partenerului de viaþã o replicã nepotrivitã. Cereþi-vã scuze imediat ºi evitaþi cu orice preþ o ceartã! Nu este o zi bunã pentru afaceri, dar nici pentru întâlnirile cu prietenii.

23 august *** 22 septembrie

Se pare cã sunteþi indispus din cauza unui eºec în afaceri. S-ar putea sã aveþi o discuþie mai aprinsã cu persoana iubitã, dacã vã schimbaþi planurile în ultima clipã. Ar fi bine sã vã limitaþi la activitãþi simple ºi odihniþi-vã mai mult.

Nu sunteþi într-o formã fizicã prea bunã ºi vã enervaþi foarte uºor. Nu este o zi favorabilã deciziilor importante sau planurilor de viitor. Nu semnaþi documente oficiale. Evitaþi discuþiile în contradictoriu!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Nu este exclus sã aveþi discuþii în familie din cauza unor probleme financiare. Puteþi evita o situaþie neplãcutã dacã þineþi cont ºi de dorinþele celorlalþi. Nu începeþi mai multe treburi deodatã, pentru cã riscaþi sã nu terminaþi.

Astãzi nu sunteþi prea comunicativ ºi ar fi bine sã amânaþi toate întâlnirile. Nu vã ocupaþi de probleme importante, care necesitã o bunã capacitate de comunicare. Puteþi sã rezolvaþi cu uºurinþã probleme de familie.

23 noiembrie *** 20 decembrie Entuziasmul de care daþi dovadã ar putea sã vã atragã invidia unor persoane din anturaj. Este posibil sã aveþi discuþii cu persoana iubitã, pentru cã petreceþi prea mult timp cu prietenii.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi confuz din cauza unor probleme de naturã sentimentalã ºi sã vã concentraþi mai greu. Puteþi câºtiga sume mici din colaborãri, dar fiþi prudent. Þineþi cont de sugestiile unei persoane cu experienþã!

21 decembrie *** 20 ianuarie S-ar putea sã întâmpinaþi dificultãþi în relaþiile sociale ºi sã fiþi atras într-un conflict. Evitaþi certurile. Ar fi bine sã acceptaþi ajutorul prietenilor ºi al familiei, dacã vreþi sã terminaþi cu bine.

21 februarie *** 20 martie Vã treziþi cu o stare de nervozitate nejustificatã ºi este posibil sã aveþi reacþii necontrolate faþã de cei apropiaþi. Riscaþi sã jigniþi o femeie ºi sã vã parã rãu mai târziu. Nu încheiaþi afaceri ºi nu semnaþi documente oficiale.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 2014

Tratamente noi pentru bolnavi

acienþii care suferã de forme rare ale unor boli precum cancerul, epilepsia, bolile endocrine, leucemia ºi boli neurologice degenerative vor beneficia de tratament cu molecule noi. Nicolae Bãnicioiu, ministrul sãnãtãþii a semnat Ordinul privind modificarea ºi completarea anexei nr.1la Ordinul ministrului sãnãtãþii publice ºi al preºedintelui Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaþionale prevãzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaþionale corespunzãtoare medicamentelor de care beneficiazã asiguraþii, cu sau fãrã contribuþie personalã, pe bazã de prescripþie medicalã, în sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate, aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 720/2008. Actul normativ a fost publi-

cat în MO 0489 din data de 1 iulie 2014. Documentul aprobã protocoalele terapeutice de prescriere a celor 17 molecule fãrã echivalent terapeutic care au fost introduse pe lista de medicamente compensate ºi gratuite în luna mai a

acestui an. Este vorba despre denumirile comune internationale: Ambrisentanum, Stiripentol, Pasireotidum, Clofarabinum, Nelarabinum, Decitabinum, Trabectedinum,

Ofatumabum, Dasatinibum, Nilotinibum, Everolimus, Ruxolitinibum, Bosentanum, Tafamidis, Romiplostimum, Sapropterinum, Plerixafor. "Pacienþii vor putea beneficia de tratament inovativ cu 17 mole-

cule noi orfane, din care 9 sunt pentru tratamentul afecþiunilor oncologice”, a declarat ministrul sãnãtãþii. Cele 17 protocoale terapeutice au fost realizate de cãtre comisiile de specialitate ale Ministerului Sãnãtãþii ºi prevãd metodologiile ºi criteriile de includere si excludere din trata-

Schimbãri majore la cumpãrarea medicamentelor compensate

edicamentele compensate sau gratuite de pe reþeta electronicã se pot elibera de-a lungul a trei luni, începând cu luna iunie a anului în curs, ceea ce înseamnã cã pacientul are la dispoziþie douã posibilitãþi: poate lua din farmacie tot tratamentul o datã sau fracþionat. În cazul unui tratament de lungã duratã, medicul poate prescrie medicaþia pentru trei luni. Reþeta se poate elibera ºi fracþionat, de exemplu doar pentru o lunã, lucru pe

care îl va preciza pe formularul pe care îl dã pacientului. Existã ºi cazuri în care nu se gãsesc toate medicamentele prescrise la o singurã farmacie, aºa cã bolnavul poate cere

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

mente, indicatiile pentru cele 17 molecule noi, precum si medicii care pot prescrie aceste medicamente (exemplu: medic pneumolog). Protocoalele mai prevãd modificarea dozelor cauzate de reacþiile alergice ºi monitorizarea terapeuticã a medicamentelor ºi cea privind raspunsul la tratament.

Totodatã, mai sunt precizate si criteriile de întrerupere a tratamentului, dar ºi condiþiile de reluare ale acestuia. Sunt incluse ºi investigaþiile care trebuie recomandate pentru iniþierea terapiei. Dozele care trebuie sã fie administrate pentru fiecare afecþiune sunt, de asemenea, prevãzute în actul normativ. Sursa: Gds.ro

eliberarea parþialã a tratamentului. Formularul va cuprinde numai pastilele eliberate în

macie. Noul sistem electronic are ºi posibilitatea de a lua toate medicamentele o datã. Pacientul sau împuternicitul acestuia trebuie sã fie atent la ce medicamente sunt

acel moment. Restul tratamentului se poate lua din altã farmacie din acelaºi judeþ, pe baza formularului printat de far-

înscrise ca eliberate pe formularul tipãrit de farmacie ºi apoi sã semneze cã le-a primit.

Restricþii apã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru JOI 3 iulie 2014 în oraºele: - Lupeni - între orele 10,00 - 15,00. Zona afectatã: Cartier Braia, Vîscozã, Centru Vechi. Motivul restricþiei: remedieri pierderi str. T. Vladimirescu bl. 37 ºi bl. 1, sc. 1. - Aninoasa - între orele 9,00 - 12,00. Zona afectatã: Str. Bujorului, banciloni, Costeni. Motivul restricþiei: montare distribuitor pe str. Bujorului, bl. A 1,sc. 2.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 2014

Cheile Buþii - sediul Festivalului Naþional Drumeþii Montane 2014

upã ce anul trecut Festivalul Drumeþii Montane a purtat numele ”Parângul Mare”, anul acesta, centrul de comandã al Festivalului ”Legendele Retezatului” va fi la Cheile Buþii ºi va avea trasee cu adevãrat de legendã cu ” flãcãi viteji, domniþe, haiduci, zmei înaripaþi, dinozauri pitici”, spun organizatorii. Nu vor lipsi probele de raid montan ºi escaladã, dar nici seri cu focuri de tabãrã. Câºtigãtorii vor fi recompensaþi cu premii ºi surprise. Ileana FIRÞULESCU

Complexul Turistic Cheile Buþii va fi gazda celei de a treia ediþii a Festivalului Drumeþii Montane, în organizarea Asociaþiei Drumeþii Montane&Jnepenii cãreia i s-au alãturat alte asociaþii din judeþele montane, iar partenerii sunt de ordinal zecilor, inclusiv din Valea Jiului ºi chiar din judeþul Hunedoara precum Pro Parâng Petroºani, Salvamontul judeþean Hunedoara, complexul Cheile Buþii, Parcul Naþional Retezat,

Jandarmeria Judeþeanã etc. Festivalul se desfãºoarã sub semnul legendelor nãscute pe traseele stabilite, deviza evenimentului fiind pe aceastã temã: ”Pãºeºte în þinutul poveºtilor fascinante despre flãcãi viteji, domniþe suave, haiduci, zmei înaripaþi, dinozauri pitici ... savureazã tot ce te înconjoarã ºi vei fi un câºtigãtor! Urcã pe Piatra Iorgovanului, locul de odihnã al învingãtorilor!”, scrie site-ul festivalului. "În acest an vom scrie împreunã o filã în legendele

Retezatului, fiecare dintre noi fiind protagonistul acesteia: organizatorii s-au erijat în Flãcãii Viteji, categoriile Open ºi Family au primit roluri de Haiduci, Domniþele Suave vor fi fetele înscrise în categoria dedicatã, cei mai sportivi dintre noi,

Elite si Veteranii vor interpreta rolurile Zmeilor Înaripaþi, iar categoriile Copii ºi Juniori vor deveni Dinozaurii Pitici. Concurenþii vor forma

organizatorii. În cadrul probei de Raid Montan echipele vor strãbate traseul turistic stabilit ºi vor urca la 2014 m pe Vârful Piatra

echipe de câte trei persoane ºi vor participa la activitãþi precum: un program de înviorare, o drumeþie montanã, escaladã, cunoºtinþe turistice, proba culturalã ºi alte probe surprizã", spun

Iorgovanului. Proba de escaladã va începe cu o probã de îndemânare în executarea nodurilor de bazã în alpinism, iar orientarea se va realiza pe o hartã specialã. Cunoºtinþe

Turstice este o probã în care echipele vor rãspunde la 20 de întrebãri grilã. Festivalul se va încheia cu un program cultural recreativ cu cântece, poezie ºi scenete umoristice. De precizat cã a doua ediþie a Festivalului, 2013, a purtat denumirea de Parângul Mare, iar proiectul urmãreºte printre altele sa aducã în atenþia persoanelor ce practicã turismul activ, a famililor ce doresc sã se bucure de naturã, un loc cu un farmec aparte, cu multiple trasee turistice, de dificultate medie, cu trasee tematice destinate în special copiilor, cu arii special amenajate pentru practicarea escaladei ºi a orientãrii – sportul pãdurii.

Festivalul Festivalul "Drumeþii Montane" 2014 se va desfãºura în perioada 1-3 august, iar doritorii pot gãsi amãnunte ºi se pot înscrie pe www.festival.drumetiimontane.ro/festivalul-drumetii-montane.