CVJ Nr 662, luni, 28 iulie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 662

Cronica Vãii Jiului Luni, 28 Iulie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Închiderea Transalpina a adus mari daune Vãii Jiului

Doar cerc de suspecþi în spargerea de la Bercea >>> PAGINA A 3-A

Autoritãþile vulcãnene, parteneriat cu CJH pentru aquaparc >>> PAGINA A 4-A

Straja sub ameninþarea ENEL

VOINEASA

>>> PAGINA A 5-A

Groapa de gunoi de la Petrila ar putea deveni aeroport >>> PAGINA A 6-A

A furat startul

SEBEª NOVACI RÂNCA

DN7A PETROªANI

L

a 18 km de Petroºani, spre Voineasa, autoritãþile au constatat cã adresa înaintatã de cabanieri este îndreptãþitã ºi atât. Turiºtii sau TIR-iºtii pot muri în accidente fãrã a putea cere ajutor – ceea ce s-a ºi întâmplat -, deºi Poliþia de proximitate Petrila a împânzit zona cu afiºe. Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, care a declarat cã nu militeazã pentru repararea drumului Petroºani - Voineasa, a fost contrazis de realitate. >>> PAGINILE 8-9

Vochiþoiu a început campania electoralã pentru prezidenþiale >>> PAGINA A 11-A

Patrunde în lumea basmului participând la Festivalul Drumeþii Montane >>> PAGINA A 12-A

Aforismele lui Butulescu, traduse în limba esperanto >>> PAGINA A 15-A

Hunedoara Varpalota, 34 - 34

>>> PAGINA A 16-A

Dansul, pasiune ºi libertate >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie 2014

Doar cerc de suspecþi în spargerea de la Bercea

P

oliþiºtii din Vulcan au mai mulþi suspecþi în dosarul privind spargerea locuinþei omului de afaceri petroºãnean Emil Bercea. Totuºi, pânã acum, nimeni nu a fost pus sub acuzare.

Hoþul sau hoþii au plecat cu bani ºi bijuterii în valoare de 80 de mii de euro a susþinut afaceristul.

Afinele din pãdure i-au adus o amendã

F

ructele de pãdure nu pot fi culese oricum, ci numai cu acordul celor care administreazã codrul. De asta s-a covins un hunedorean, care a rãmas ºi fãrã afinele culese, dar s-a ales ºi cu o amendã.

Bãrbatul a cules afinele din pãdurile de pe raza localitãþii Bistra din judeþul Alba. A fost prins de poliþiºti, care au efectuat o acþiune de verificare împreunã cu personalul silvic din cadrul Ocolului Silvic Valea Arieºului, pentru depistarea

Vila afaceristului din Petroºani, Emil Bercea, a fost spartã la finele lunii martie a acestui an de persoane necunoscute, iar hoþii au plecat cu bani ºi bunuri de circa 80 de mii de euro, un ”prejudiciu substanþial”, dupã cum au apreciat anchetatorii. Aceºtia ar fi intrat în locuinþa din Vulcan a afaceristului dupã ce au forþat uºa de la intrare, mai ales

persoanelor care recolteazã fructe de pãdure fãrã acordul ocolului silvic care asigurã administrarea fondului forestier respectiv.

Iar hunedoreanul, în vârstã de 46 de ani a fost depistat de oamenii legii în timp ce transporta cu un autoturism cantitatea de 41 Kg fructe de pãdure (afine negre), fãrã a poseda documente de însoþire ºi provenienþã a mãrfii sau borderou de achiziþie. Întreaga cantitate de fructe de pãdure fost ridicatã în vederea confiscãrii, fiind lãsatã în custodia Ocolului Silvic Valea Arieºului. În plus, bãrbatul a fost sancþionat contravenþional pentru „recoltarea din fondul forestier naþional a produselor nelemnoase specifice, fãrã acordul proprietarului care asigurã administrarea pãdurii”.

Car men COSMAN-PREDA

Douã femei înºelate prin metoda “accidentul”

D

ouã femei din Hunedoara au fost înºelate, în aceeaºi zi, de o persoanã necunoscutã prin metoda „accidentul”. În fapt, ambele au fost contactate telefonic de o persoanã necunoscutã ºi în urma convorbirii telefonice cu privire la un accident rutier în care ar fi fost implicat soþul, respectiv fiul celei de-a doua, au depus la o unitate bancarã din municipiul Hunedoara sumele de 5.400 lei, în primul caz ºi 2040 lei, în cel de-al doilea.

Ulterior, ambele femei ºi-au dat seama cã au fost înºelate, întrucât atât soþul primei pãgubite, cât ºi fiul celei de-a doua au sosit acasã ºi le-au spus cã nu au fost implicaþi în niciun eveniment rutier. În ambele cazuri poliþiºtii au întocmit dosare penale pentru comiterea infracþiunii de înºelãciune.

Poliþiºtii le recomandã cetãþenilor sã manifeste prudenþã atunci când se confruntã cu astfel de situaþii ºi sã nu trimitã sume de bani persoanelor necunoscute.

cã Bercea nu ºi-a luat mãsuri serioase de a-ºi prote-

ja avutul, deºi deþinea în casã sume mari de bani ºi bijuterii. La aproape patru luni de la spargere hoþii sunt de negãsit, deºi anchetatorii au luat amprente ºi probe de la faþa locului nu au putut încã stabili autorii cu certitudine.

Actualitate 3 „În cazul respectiv se fac cercetãri de cãtre poliþiºti, dar pânã în momentul de faþã nu avem cu certitudine identitatea autorilor.

Avem însã un cerc de suspecþi ºi se continuã cercetãrile”, a declarat subcomisar Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Maximilian GÂNJU

Trei suspecþi prinºi în urma unei razii

U

n minor din Petroºani a fost prins de poliþiºti în urma unei razii, el fiind suspectat cã a bãtut ziua în amiaza mare un tânãr. Un alt bãrbat care ºi-a bãtut soþia este cercetat pentru violenþã domesticã.

Poliþiºtii din Petroºani au efectuat o razie în douã cartiere ale localitãþii în urma cãreia au fost prinºi trei tineri cercetaþi pentru infracþiuni de furt ºi lovire. ”Poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale au reuºit identificarea unui suspect în vârstã de 17 ani, din municipiul Petroºani, iar din cercetãrile efectuate s-a stabilit ºi probat faptul cã în ziua de 04.03.2014, în jurul orei 11.30, a agresat fizic un tânãr în vârstã de 18 ani, din municipiul Vulcan, în timp ce se afla pe strada 1 Decembrie 1918 din municipiul Petroºani. Ulterior, persoana vãtãmatã s-a deplasat la Spitalul de Urgenþã Petroºani, unde i-au fost acordate îngrijiri medicale”, a declarat subcomisar Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara.

Adolescentul s-a ales cu dosar

penal pentru lovire sau alte violenþe.

Tot în urma raziei, a fost prins ºi un alt tânãr în vârstã de 39 de ani, din municipiul Petroºani, suspectat de furt. Poliþiºtii spun cã bãrbatul a pãtruns în depozitul unei societãþi comerciale din municipiul Petroºani, de unde a sustras doi paleþi metalici, cauzând un prejudiciu de 1.000 lei.

Poliþiºtii Biroului de Ordine Publicã au depistat ºi un suspect din municipiul Petroºani, care, pe fondul unor neînþelegeri ºi-a agresat fizic soþia. În cauzã a fost întocmit un dosar penal, efectuându-se cercetãri sub aspectul comiterii infracþiunii de lovire sau alte violenþe.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie 2014

Autoritãþile vulcãnene, parteneriat cu CJH pentru aquaparc

E

oficial. Parcul acvatic de la Lupeni se va muta la Vulcan. În urmã cu câteva sãptãmâni, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint a precizat cã se ia în calcul mutarea parcului acvatic de la Lupeni la Vulcan din cauza insolvenþei iminente a administraþiei lupenene.

Monika BACIU Consilierii locali de la Vulcan au votat joi douã proiecte de hotãrâre care se referã la asocierea judeþului Hunedoara prin Consiliul Judeþean Hunedoara, cu municipiul Vulcan prin Consiliul Local al municipiului Vulcan pentru realizarea unui Complex de Agrement Parc Acvatic Vulcan.

“Este un lucru foarte bun pentru municipalitate, iar aºa se va dezvolta ºi staþiunea Pasul Vâlcan”, au declarat reprezentanþii Primãriei Vulca.

Autoritãþile judeþene au luat în calcul aceastã mãsurã datoritã problemelor financiare cu care se confruntã primãria Lupeni.

“Luãm în calcul

mutarea parcului din Lupeni la Vulcan.

Existã motive tehnice care s-ar putea sã ne împiedice în accesarea fondurilor europene la Lupeni ºi anume iminenta intrare a primãriei în insolvenþã, ceea ce ar duce la cãderea oricãror proiecte pe care le-am putea accesa acolo”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH. Complexul va dispune de bazine cu valuri, jacuzzi, un bazin destinat copiilor, saunã, restaurant, bar ºi parcare. Valoarea proiectului este încã necunoscutã, iar 30% va fi contribuþia beneficiarului. Proiectul este înaintat spre finanþare pe unul din noile programe ale Uniunii Europene, aferente exerciþiului financiar 2014-2020.

P

rimãria Lupeni, în topul datornicilor La data de 31 mai 2014, primãria municipiului Lupeni figureazã în evidenþele Ministerului Finanþelor Publice cu arierate înregistrate la nivelul bugetului general al unitãþilor administrativ teritoriale în valoare totalã de peste 392 de miliarde de lei vechi, ocupând poziþia a doua la nivel naþional ºi deþinând cea mai mare parte a datoriilor înregistrate de întreg judeþul Hunedoara.

Mai mult decât atât, anul acesta, consilierii locali de la Lupeni au adoptat bugetul administraþiei locale, acesta fiind structurat pe minus. Încã de la începutul acestui an se vorbeºte de intrarea în insolvenþã a Primãriei Lupeni, însã edilii exclud aceastã variantã.

“Nici pe departe cat sunt eu primar nu se va pune problema sa intram in insolventa pentru ca primaria nu are datorii facute de primar, daca erau

datori facute de primar erau datorii facute pe proiecte europene sip e proiecte guvernamentale pe care pana la urma primaria impreuna cu Guvernul Romaniei, cu Consiliul Judetean va reusi sa plateasca constructorilor lucrarile care sunt effectuate”, a declarat în luna aprilie a acestui an, primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã.

Edilul spune cã în cele din urmã Guvernul va gãsi o soluþie pentru rezolvarea acestor probleme. Resmeriþã spune cã în acest caz nu conteazã culoarea politicã, mai ales cã toate proiectele din Lupeni s-au realizat cu girul Guvenului.

“Nu este vorba de culoare politica dar pana la urma sunt sigur ca si Guvernul se va implica sip e mine

ma intereseaza sa ducem proiectele la bun sfarsit sis a le terminam si sunt sigur ca va veni si in sprijinul constructorilor cu platile pe care trebuie sa le faca. Eu ca primar nu faceam aceste proiecte, au fost niste proiecte foarte indraznete, foarte curajoase, daca nu aveam si aprobarea

Guvernului Romaniei“ , a mai precizat, la momentul respectiv, sursa citatã.

Oficialii primãriei municipiului Lupeni nu au putut fi contactaþi pentru a oferi informaþii despre aceste probleme financiare, dar ºi despre eventuala mutare a proiectului aquaparcului din localitate.

Nota 1 la examenul de titularizare

P

rofesori de nota 1. Persoanele care au susþinut examenul de titularizare au aflat vineri primele rezultate.

Monika BACIU La nivelul judeþului Hunedoara, mai multe persoane care au susþinut concursul pentru ocuparea unui post în sistemul de învãþãmânt au luat nota 1. Cinci astfel de persoane nu au reuºit sã resolve subiectele cu mai mult de câteva sutimi.

Dintre cei 406 candidaþi care au susþinut acest examen, 192 au reuºit sã obþinã o notã de peste 7, notã care le permite ocuparea unui post titular pe o perioadã de timp

nedeterminatã. La nivelul judeþului au existat ºi cinci note de 10, însã media 10 au avut doar douã persoane.

Au existat ºi profesori care nu au reuºit

sã obþinã nota cinci.

Astfel, cei 89 de persoane nu vor putea ocupa un post în sistemul de învãþãmânt.

La nivel naþional, doar 46,66% dintre candidaþi au luat peste 7 la proba scrisã a examenului de titularizare.

Rezultatele finale la examenul de

Titularizare 2014 vor fi fãcute publice în data de 30 iulie.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie 2014

Straja sub ameninþarea ENEL

S

ute de turiºti care s-au aflat în week-end-ul trecut la munte în staþiunea Straja din Lupeni au stat vineri dimineaþã fãrã curent electric. Totul din vina unei datorii a primãriei, iar Cornel Resmeriþã, primarul din Lupeni a spus cã a fãcut tot posibilul dã remedieze deficienþa. Cabanierii, deºi au fost cu plata la zi, au fost nevoiþi sã se treacã pe o altã linie de alimentare.

Diana MITRACHE

Copiii veniþi în tabãrã la Straja, dar ºi turiºtii care au ales sã petreacã un weekend la munte, au stat pe întuneric, iar angajaþii pensiunilor s-au descurcat cum au putut sã le ofere micul dejun ºi prânzul, în condiþiile în care ENEL a tãiat alimentarea, din vina datoriilor acumulate.

Preºedintele cabanierilor din Straja spune cã toþi cabanierii sunt la zi cu plata facturilor, iar

diferenþa pe care a cerut-o ENEL este a primãriei Lupeni. „Printr-o notificare acum 48 de ore, cãtre Termogaz SA, compania care furnizeazã energie electricã în Straja,

ENEL ne-a spus cã ne taie curentul.

Pentru cã noi, Asociaþia Pro Straja ne-am achitat datoriile faþã de Termogaz, iar datoria primãriei, pentru consumul de curent la telegondolã ºi lacuri de acumulare ºi tunuri de zãpadã, nu a fost plãtitã. ªi atunci, ENEL a trimis o notificare ºi am rãmas toatã staþiunea fãrã curent.

Pentru neplata diferenþei de consum a primãriei cãtre Termogaz”, a spus Dorin Chiriþã, preºedintele

Audienþe la ALOFM Petroºani

Î

n fiecare vineri dimineaþã, directorul general al AJOFM Hunedoara va da consultaþii pentru cã ºi-a stabilit program de audienþe la Petroºani.

Diana MITRACHE

Rodica Peter a fost juristul primãriei Vulcan ºi, dupã ce a ocupat funcþia de director al agenþiei de ºomaj, a decis sã îi sprijine astfel pe ºomerii de aici, pentru cã ºtie bine prob-

lemele zonei. ªomerii care cred cã au neclaritãþi, care vor sã afle mai multe despre proiectele agenþiilor locale sau vor sã cearã un sfat, pot veni la Agenþia Localã de Ocupare ºi Formare Profesionalã din Petroºani, în fiecare zi de vineri.

Noul director, care a plecat la Deva din Valea Jiului, Rodica Peter, este la dispoziþia lor la fiecare sfârºit de sãptãmânã ºi ne explicã cum a ajuns la

aceastã soluþie. „Încã de când am început activitatea, în funcþie de director la AJOFM Hunedoara, am hotãrât cã intenþia mea este sã încerc sã fac ceva pentru Valea Jiului, ceva mai mult decât s-a fãcut pânã acum. Asta, deoarece am constatat ºi în activitatea mea anterioarã ºi ºi acum, cã în Valea Jiului proiblemele sunt puþini mai mari decât în restul judeþului.

Locurile de muncã sunt mai puþine ºi ºomerii sunt mai mulþi.

Chiar de azi, dar de vinerea viitoare, sigur vom mediatiza programul, pentru ziua de vineri la Petroºani”, a declarat Rodica Peter, director AJOFM Hunedoara.

Rodica Peter spune

Asociaþiei Pro Straja.

Cabanierii nu au stat cu mâinile în sân ºi au cãutat o soluþie, dar au fost nevoiþi sã aºtepte reglarea între pãrþi. „Noi am fãcut ºi noi o notificare cãtre Termogaz ºi am spus cã nu suntem de acord cã ne-au anunþat doar cu 24 de ore înainte.

Trebuia sã ne anunþe cu cel puþin 30 de zile ºi aºteptãm rãspunsul.

Joia trecutã la ora 18,00 am trimis cã a cãutat sã vadã ce se mai poate face ºi chiar a identificat soluþii. „Consider cã trebuie intesificatã activitatea de discuþii cu angajatorii, cu firmele, astfel încât sã reuºim sã ºi angajãm o parte din cei pe care îi calificãm, prin centrele noastre ºi prin cursurile pe care le organizãm”, a mai spus directorul AJOFM Hunedoara.

Rodica Peter a ocupat funcþia de jurist al Primãriei Vulcan ºi a ocupat postul rãmas vacant, dupã ce Vasile Iorgovan Velichi, fostul director al AJOFM Hunedoara a fost suspendat din funcþie, pentru cã este cercetat. Noul director a fost numit pe funcþie pe o perioadã determinatã de o jumãtate de an.

ultimele notificãri ºi chiar acum (n.r dimineaþã vineri), suntem cu electricienii în Straja ºi aºteptãm rãspunsul ºi stãm fãrã curent”, a mai adãugat preºedintele Pro Straja, care a legat cabanele pe linia veche de curent, cea care în iarnã a cedat de nenumãrate ori. În replicã, pentru cã recunoaºte cã are datorii, primarul Cornel Resmeriþã a spus cã a încercat sã se descurce ºi chiar a precizat cã la câteva ore dupã incident, sa reluat furnizarea energiei electrice. „Pot sã vã spun cã în Straja este curent.

A fost tãiat de vineri diminieaþã, pentru cã li s-a dat dispoziþie sã taie curentul, dar s-a trecut pe cabanieri ºi acum au curent.

Dacã cei de la ENEL taie curentul, este o problemã. În proiectele primãriei este ºi cel care vizeazã îmbunãtãþirea liniei

de curent electric.

Sunt ceva restanþe de plãtit pe proiect.

Constructorul nu a putut sã plãteascã, pentru cã noi, primãria, avem restanþe la ei, dar se vor remedia lucrurile destul de repede.

Cert este cã acum avem curent în Straja”, a declarat la orele prânzului Cornel resmeriþã, primarul din Lupeni. . În fapt, ENEL a înºtiinþat TERMOGAZ, compania care a realizat o nouã linie de alimentare cu energie, cã are o datorie de peste 42.000 de lei, iar cabanierii s-au trezit în impas. Mulþi au mers pe generatoare de curent, pentru a nu încurca turiºtii, iar pânã la remedierea situaþiei, aproape toþi s-au recuplat la reþeaua de curent veche.

La Straja sunt sute de copii în tabere ºcolare, iar cabanierii fac tot posibilul sã le creeze condiþii.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie 2014

Groapa de gunoi de la Petrila ar putea deveni aeroport

F

osta groapã de gunoi de la Petrila, posibil viitor aeroport. Autoritãþile locale de la Petrila ºi cele judeþene au demarat deja lucrãrile de închidere a gropii de gunoi din localitate. Administraþia localã de la Petrila a predat amplasamentul gropii de gunoi din localitate Consiliului Judeþean Hunedoara care a demarat un proiect pentru închiderea ºi ecologizarea zonei. Proiectul prevede închiderea gropilor de gunoi neconforme ºi realizarea unui deponeu ecologic.

Monika BACIU “În data de 17 am predat amplasamentul, am fãcut proces verbal pentru predarea amplasamentului fostei gropi de gunoi pe raza oraºului Petrila. Existã un proiect pe fonduri europene pentru închiderea gropii ºi se lucreazã la închiderea gropii. Termenul de finalizare este undeva la jumãtatea anului viitor, este de 11 luni, dar constructorul ne-a spus cã pânã în decembrie încearcã sã finalizeze lucrarea”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºul Petrila.

Proiectul este unul ambiþios. Zona va fi ecologizatã în totalitate, conform directivelor europene.

“Proiectul de închidere prevede strângerea gunoiului pe o suprafaþã de 1,3 hectare, în jur se vor construi rigole care vor prelua apele pluviale, pe groapã se vor pune câteva þevi pentru preluarea gazului metan, peste se va pune o membranã de câþiva centimetri ºi peste membranã se va pune pãmânt ºi gazon ºi perimetrul va fi împrejmuit ca sã nu aibã acces animale sau alte persoane care cautã

fier vechi”, a mai spus sursa citatã.

P

osibil aeroport

Autoritãþile de la Petrila iau în considerare realizarea unui aeroport în acea zonã sau pe locul unde deocamdatã funcþioneazã mina Petrila. Potrivit edililor, realizarea miniaeroportului ar atrage turiºtii în zonã.

“Am vorbit de construcþie (pentru aeroport-n.r.), dar nu pe locaþia unde existã groapa, ci undeva la un kilometru unde avem o pãºune de aproximativ 60 de

hectare ºi acolo avem un teren plan ºi are aproximativ 1000 de metri în linie dreaptã ºi s-ar preta la construirea unui miniaeroport. La fel se preteazã ºi haldele dupã închiderea minei Petrila, sunt douã ramuri care acum sunt active ºi sunt la mina Petrila ºi noi am solicitat la proiectul de închidere a minei sã fie aduse la acelaºi nivel ºi în viitor acel teren se preteazã la o construcuþie de genul acesta”, a mai spus viceprimarul din localitate. În judeþul Hunedoara s-a mai dorit realizarea unui aeroport de cãtre Consiliul Judeþean.

Zona în care se dorea înfiinþarea unui astfel de punct de transport la Sãuleºti, lângã Devaa. Realizarea acestuia nu este posibilã datoritã avizelor.

Edilii de la Petrila nu îºi fac probleme din cauza autorizaþiilor, ci

Nemulþumiþi de zona dintre blocuri

M

ai mulþi petrileni din cartierul 8 Martie sunt nemulþumiþi de felul în care aratã zona în care trãiesc. Gropile din faþa blocului ºi aleile distruse de trecerea timpului sunt motiv de gâlceavã între cetãþeni ºi administraþie. Oamenii spun cã din anii 70 nu s-a mai fãcut nicio investiþie în zonã.

Monika BACIU “Sunt foarte multe probleme. Avem cartierul acesta de râsul lumii, foarte multe gropi peste tot, vin noaptea, îþi dau în cap copiii. Nu ºtiu în ce regim trãim. Nu e nicio ruºine.

Nu ºtiu ce se poate face, nu se ia nicio mãsurã.

Aleile trebuie fãcute cã ºi acolo sunt gropi, ar trebui fãcute cã pe acolo trec oameni. Aici e dezastru, nu avem niciun loc unde sã se joace copiii”, spune o femeie.

Un alt bãrbat acuzã administraþia localã de faptul cã nu þine cont ºi de cetãþenii din localitate. “În aceastã zonã ne nemulþumesc drumurile, numai gropi, asfalt spart.

La momârlani s-a turnat asphalt pânã în curte, la

noi în oraº e dezastru. De când e cartierul nu s-a fãcut nimic, o parcare cã doar cât costã un pic de asfalt.

Am fost la primãrie, am sesizat ºi nu vor sã vinã sã facã. Acum fac prin Brãtianu, prin alte pãrþi. E mai grav când plouã, numai bãlþi sunt.

Acum e uscat, dar când

din cauza surselor de finanþare.

“Din punctul meu de vedere nu autorizaþiile vor fi o problemã ci va fi o problemã finanþarea pentru cã autorizaþiile sunt uºor de obþinut atâta timp cât terenul este al nostru ºi nu necesitã schimburi sau scoateri din fondul forestier.

Problema acolo va fi legatã de finanþare”, a mai subliniat Jurca.

Proiectul deponeului ecologic la nivelul judeþului Hunedoara are o valoare de 70.636.566 de euro, cu o contribuþie nerambursabilã de la

plouã… Poate vor sã vinã sã repare”, ne spune un bãrbat. În replicã, edilii spun cã au prins sume în buget ºi pentru aceste reparaþii.

“Sunt unele zone din partea de jos a oraºului unde avem probleme vizavi de stratul de asfalt sau de strãzi, dar am alocat aproximativ 46 de mii de lei pentru a plomba zonele respective. În spatele blocului 20 va veni turnat un strat de

Comisia Europeanã de 43.592.526 euro ºi contribuþia de la bugetul de stat de 20.337.757 euro. De la bugetul de stat, contribuie la proiect douã ministere: Ministerul Mediului, cu 8.092.026 euro, ºi Ministerul Finanþelor, cu 12.241.731 euro.

Al treilea finanþator este reprezentat de autoritãþile publice locale din judeþul Hunedoara, acestea contribuind cu 6.710.283 euro: Consiliul Judeþean cu 4.952.613 euro ºi consiliile locale cu 1.757.670 euro.

asflat, în 8 Martie, Tudor Vladimirescu ºi 22 Decembrie vom reface plombele unde este necesar. Peste tot se vor plomba strãzile unde sunt probleme”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. În mai multe zone din Petrila este nevoie de reparaþii în carosabil.

Autoritãþile locale spun cã aceste lucrãri vor avea loc în cursul acestui an.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie 2014

Poluare cu plumb la Hunedoara

erilor legislaþiei de mediu, dupã cum urmeazã:SC L. MARKETING SRL Teliucul Inferior, desfãºurând activitate de

(amendã în cuantum de 30.000 lei conform OUG 195/2005 privind protecþia mediului, cu modificãrile ºi completãrile ulte-

SC CTA I. P. S. SRL Oþelu Roºu a fost sancþionatã contravenþional cu amendã în cuantum de 60.000 lei, pentru nedeþinerea autorizaþiei de mediu necesare în vederea desfãºurãrii activitãþilor conform codurilor CAEN4677 - Comerþ cu ridicata al deºeurilor ºi resturilor ºi 4675 - Comerþ cu ridicatã al produselor chimice, conform prevederilor OUG nr.

195/2005, completatã ºi modificatã, art.

96, alin. 2, pct. l.

SC A T. C. INC SRL Hunedoara a fost sancþionatã contravenþional cu amendã

spãlare/sortare a unor zguri metalurgice de plumb fãrã sã deþinã acte de reglementare din punct de vedere al protecþiei mediului. Au fost aplicate: o sancþiune principalã

rioare, art. 96 alin. 2 punctul 1) ºi 2 sancþiuni complementare conform prevederilor art. 5 alin. 3 din Ordonanþa 2/2001 privind regimul juridic al contravenþiilor, completatã ºi modificatã, constând din suspendarea activitãþii ºi aducerea terenului la starea iniþialã.

în cuantum de 60.000 lei, pentru nedeþinerea autorizaþiei de mediu necesarã în vederea desfãºurãrii activitãþilor conform codurilor CAEN4941-Transport rutier mãrfuri periculoase si 4675-Comert cu ridicata al produselor chimice, conform prevederilor OUG nr. 195/2005,

A

nchetã efectuatã de Agenþia de Protecþia Mediului Hunedoara dupã ce peste 1.000 de tone de reziduuri de plumb au fost depozitate în aer liber.

Agenþia de mediu hunedoreanã a început o anchetã dupã ce peste o mie de tone de reziduuri de plumb au fost gãsite depozitate în aer liber, din care circa patru sute de tone depãºesc, chiar de opt sute de ori, valorile normale de poluare în sol, în timp ce restul cantitãþii nu poate fi analizat.

Specialiºtii APM au identificat douã depozite de reziduuri de plumb pe teritoriul municipiului Hunedoara, unul în zona Poarta Zgurii, iar altul pe teritoriul unei societãþi comerciale. ”Am gãsit aproximativ 400 de tone de reziduuri de plumb depozitate pe sol în zona Poarta Zgurii din municipiul Hunedoara, pe malul râului Cerna.

Am prelevat probe de sol de pânã la 40 de centimetri adâncime ºi, în urma analizelor, s-au înregistrat valori cuprinse între 73 de miligrame de plumb pe kilogramul de sol ºi 17.160 de miligrame

de plumb pe kilogramul de sol, în condiþiile în care valoarea normalã este de 20 de miligrame de plumb pe kilogramul de sol.

Sunt ºi depãºiri de opt sute de ori”, a precizat Georgeta Barabaº, director APM Hunedoara. Potrivit acesteia, alte ºapte sute de tone de reziduuri de plumb, mai fin mãcinate, au fost descoperite pe o platformã betonatã din curtea unei societãþi comerciale din Hunedoara. În urma anchetei, potrivit Prefecturii Hunedoara mai multe societãþi comerciale implicate au fost sancþionate cu amenzi usturãtoare pentru dezastrul ecologic, însã administratorii acestora precum ºi alþi vinovaþi vor rãspunde penal dupã ce a fost formulatã ºi plângere penalã de cãtre instituþia prefectului. “În urma verificãrilor efectuate s-au aplicat un numãr de 3 sancþiuni contravenþionale, pentru nerespectarea preved-

Razie printre transportatori

P

oliþiºtii din Petroºani au verificat maºinile care executã transport e marfã sau de persoane ºi au gãsit suficiente nerguli.

în valoare totalã de 1.990 lei, fiind reþinute, totodatã, douã plãcuþe de înmatriculare ºi o carte de

Carmen COSMAN - PREDA Nu mai puþin de 32 de autovehicule de transport marfã ºi persoane au fost verificare de poliþiºtii Biroului de Investigare a Fraudelor ºi cei ai Biroului Rutier în cadrul unei razii organizate la sfârºitul sãptãmânii trecute.

Iar în urma constrolului, poliþiºtii au aplicat 10 sancþiuni

identitate a unui autovehicul pentru neregulile constatate.

completatã ºi modificatã, art.96, alin.2 , pct.l.

De asemenea, s-a formulat sesizare penalã pentru faptele incriminate ca infracþiuni de art. 98 alin. 2 lit. a ºi alin. 3 lit. a din OUG 195/2005 privind protecþia mediului, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare”, aratã Prefectura Hunedoara.

Instituþia Prefectului – Judeþul Hunedoara a solicitat Comisariatului Judeþean Hunedoara al Gãrzii de Mediu informarea Agenþiei pentru Protecþia Mediului Hunedoara cu privire la cele constatate pentru ca aceasta sã ia mãsurle legale pentru limitarea pericolelor pentru mediu ºi sãnãtatea populaþiei; respectiv obligarea proprietarului terenului ºi pe cel al produsului aflat sub cercetare (deºeului) sã interzicã accesul în zonele unde este amplasat deºeul, sã pãzeascã zona respectivã ºi manipularea acestuia sã fie fãcutã doar de cãtre un agent economic autorizat sã desfãºoare astfel de operaþiuni. În continuare se va monitoriza activitatea de ecologizare ºi de refacere a mediului, iar concluziile vor fi fãcute publice pentru ca populaþia sã fie informatã corect cu privire la evoluþia situaþiei de fapt.

8 Actualitate

L

a 18 km de Petroºani, spre Voineasa, autoritãþile au constatat cã adresa înaintatã de cabanieri este îndreptãþitã ºi atât. Turiºtii sau TIR-iºtii pot muri în accidente fãrã a putea cere ajutor – ceea ce s-a ºi întâmplat -, deºi Poliþia de proximitate Petrila a împânzit zona cu afiºe. Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, care a declarat cã nu militeazã pentru repararea drumului Petroºani - Voineasa, a fost contrazis de realitate. ªi nu este vorba de schiori, ci de economia localã.

Dupã închiderea Defileului Jiu, ca urmare lucrãrilor de reabilitare, a venit ºi închiderea Transapina izolând Valea Jiului ºi aducându-i daune. Mari sau mici, pierderile sunt considerate uriaºe într-o zonã care abia ”respirã”, o zonã unde încet-încet moare totul,

ROMULUS RÎBU

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie 2014

cu ajutorul autoritãþilor de la toate nivelele. Închiderea Transalpina, din acest an, unde se ajunge din drumul Petroºani-Voineasa, a fost demonstraþia care l-a contrazis pe vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, care spunea în

Închiderea Transalpina a adus mari daune Vãii Jiului

noiembrie 2013, cã valea Jiului nu are nevoie de drumul Petroºani-Voineasa: ”Eu de ce aº milita mâine sã fac drumul cãtre Voineasa? Ca sã treacã turiºtii pe aici ºi sã meargã la Voineasa?

Eu nu prea vãd aºa lucrurile. Trebuie sã avem o chestie de asta, localã, din care sã ne dãm seama ºi care e interesul nostru.

Ce-i ajutã pe locuitorii Vãii Jiului cã pânã la Voineasa trebuie asfaltat drumul? Merg acolo la schi? ...”

Au existat reacþii imediate, din partea investitorilor în turism, la aceastã declaraþie fãrã noimã, drept pentru care vicepreºedintele ºi-a cerut scuze, o sãptãmânã mai târziu, cum cã noi, cei din Vale am înþeles greºit ºi cã, totuºi, credinþa lui rãmâne... ”Îmi cer scuze în faþa locuitorilor Vãii Jiului, deoarece s-a

înþeles cã eu sunt împotriva deschiderii Vãii Jiului, ºi anume a drumului cãtre Voineasa. Nu sunt deloc împotriva modernizãrii acestui drum, ci, din contrã, sunt un militant pentru modernizarea lui. Însã avertismentul meu rãmâne…” – a spus Balint.

Acum, în luna iulie 2014, nu mai este vorba de schi ºi schiori, iar cabanierii care au programe pregãtite pentru trasee de vis în munþi, spun cã acest an a fost cel mai prost din ultimii trei ºi asta datoritã închiderii Transalpina, care aducea turiºti în Valea Jiului.

”V

alea Jiului va ajunge ca oraºul Aninoasa” Sâmbãtã, drmul Petroºani -Voineasa era ”animat” de maºini ºi motociclete din multe

judeþe ale þãrii, dar ºi de maºini încãrcate cu lemn. ”Nu aveam informaþii precise despre orarul de pe Defileu, iar noi cunoaºtem bine acest drum, venim mereu pe aici” – au declarat doi motocicliºti care s-au oprit la Cabana de la Groapa Seacã, la 18 km de Petroºani.

Cabana a fost preluatã în urmã cu trei ani de la fostul specialist în minerit ºi fost prefect al judeþului Hunedoara, Bujor Bogdan, de un mai tânãr investitor, iubitor al muntelui, Romulus Rîbu. În trei ani, Cabana este de nerecunoscut, tânãrul proprietar fãcând investiþii considerabile, iar înclinaþia pentru detalii i-au crescut valoarea. ”Culmea, în primul an a mers bine, iar în acest al treilea an – foarte slab, de când au anunþat închiderea

Transalpina. Au mai deschis drumul parþial, dar la intrarea spre Cheile Jieþului existã acel mare indicator care aratã cã Transalpina este închisã. În timp, Valea Jiului va ajunge probabil ca oraºul Aninoasa, o zonã moartã, având în vedere ce se întâmplã cu mineritul. Într-adevãr alternativa ar fi turismul.

Alte þãri au oraºe puternic dezvoltate din turism cu mult mai puþin ajutaþi de naturã, dar acolo a existat ºi existã preocupare a autoritãþilor.

Aceastã locaþie nu se bazeazã pe oraº. Am propria captare de apã ºi tot ce este nevoie pentru confortul turiºtilor. Autoritãþile?

De exemplu nu m-a întrebat nimeni ce ºi

la Primãria Petrila, la Poliþa Petrila ºi la Consiliul Judeþean, pentru a solicita dumnealor, ca autoritãþi, amplasarea unui aplificator. Nu-i costa nimic, pentru cã respectiva companie de telefonie are stâlpi în folosinþã care sunt proprietate a oraºului, a judeþului.

S-au mulþumit sã îmi rãspundã frumos, cã au verificat cele spuse de mine ºi este adevãrat.

La momentul solicitãrii tocmai se prãbuºise acel avion ºi am crezut cã îi voi sensibiliza. Degeaba!

Nu s-au deranjat nici mãcar sã dea un telefon la acea companie. Mai sus este Mãnãstirea Jieþ, ºi ei sunt izolaþi, ne ajutãm reciproc. Eu am o staþie internã, personalã. Dar nu asta este

cum procedez cu gunoiul. Este adevãrat cã mã descurc ºi nu am pretenþia sã urce pânã în munte sã-l ridice. Îl încarc ºi-l cobor eu, la containerele de jos. Eu plãtesc impozite la Primãria Petrila…

ideea. Eu am toate utilitãþile pentru turiºtii care vin, dar fãcute cu eforturi, iar munca este una susþinutã, alta decât în oraº” – a declarat Romulus Rîbu, de 40 ani, din Petroºani, format în alimetaþie publicã de, vestitul pe vremuri, Vili Borhinã.

L

a 18 km de Petroºani, poþi sã mori fãrã a putea cere ajutor Vreau sã vã spun cã pe o razã de mai bine de 10 km, dacã se întâmplã un accident, sau un incediu nu se poate da nici mãcar un telefon la 112. Pentru asta am fãcut demersuri

Ca o ironie, la intrarea în cabanã trona un afiº al Poliþiei de Proximitate a oraºului Petrila, care îndemna turiºtii ºi cabanierii sã sune la 112 sau la numãrul poliþistului responsabil. Acelaºi afiº se afla ºi la Schitul Jieþ.

Accidente au fost în aceastã zonã fãrã sem-

nal telefonic, în ultimul a fost implicat un tir.

Echiajul a anunþat autoritãþile prin metoda ºtafetei…

T

AF-uri cu lemne ºi lanþuri târâte pe asfalt Drumul este practicabil, cu slalomurile care se impun din degradarea drumului -

care a fost parþial reparat pânã pe la kilometrul 19, prin anul 2011 – dar TAF-urile cu lemn l-au distrus cu lanþurile sau lemnele care sunt trase direct pe

asfalt, fãrã sã-i întrebe cineva ”de sãnãtate”, cã de atenþionãri ºi sancþiuni nici nu poate fi vorba, cã nu are cine.

Apoi, cântarul existent în orice zonã cu autoritãþi responsabile, nu existã. Acesta are menirea de a constata greutatea maºinilor încãrcate cu lemn, sau marfã, iar pentru greutatea depãºitã se plãteºte tocmai pentru întreþinerea drumului degradat prin acest mod. ”Nu existã nici un interes, drumul, aºa cum este ºi cât este, este distrus de maºinile cu lemn din neglijenþã ºi nepãsare. În plus, sunt trei km de drum care sunt cu piatrã roºie ºi fiind zonã muntoasã, la ploi, aceasta este spãlatã. Turiºtii care tranziteazã drumul spun cã judeþul Hunedoara este corigent la acest capitol. Este totuºi o poartã cãtre restul þãrii” – a precizat cabanierul de la Groapa Seacã.

Drumul se va repara/reconstrui, spune CJH, dar nimeni

nu ºtie când. ”Se are în vedere”… Cã nu se vrea ºi cã cei aflaþi acum la putere, ori nu pot, ori nu doresc sã continue mãcar proiectele începute în Valea Jiului ca alternative la minerit, este o certitudine. ”Ne place sau nu ne place, Elena Udrea a fost singura care a fãcut ceva în sensul ãsta. Cu toate comentariile ºi vociferãrile privind gondola din Vulcan, care nu ducea nicãieri. În acel nicãieri acum se construieºte tocmai datoritã acelei gondola. În Parâng la fel, începuse bine.

Poate cã acolo trebuiau începute lucrurile altfel, ca sã se poatã exploata investiþia pas cu pas. Nu ºtiu ce va fi, dar clar, deocamndatã, nu au de gând autoritãþile sã dea atenþie Vãii Jiului ºi turismului pe care atâta l-au invocate.

Dar mergem înainte, nu ne lãsãm. Eu sunt Scorpion ºi nu mã las!”

– a spus cu îndârjire Romulus Rîbu.

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

L

a 18 km de Petroºani, spre Voineasa, autoritãþile au constatat cã adresa înaintatã de cabanieri este îndreptãþitã ºi atât. Turiºtii sau TIR-iºtii pot muri în accidente fãrã a putea cere ajutor – ceea ce s-a ºi întâmplat -, deºi Poliþia de proximitate Petrila a împânzit zona cu afiºe. Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, care a declarat cã nu militeazã pentru repararea drumului Petroºani - Voineasa, a fost contrazis de realitate. ªi nu este vorba de schiori, ci de economia localã.

Dupã închiderea Defileului Jiu, ca urmare lucrãrilor de reabilitare, a venit ºi închiderea Transapina izolând Valea Jiului ºi aducându-i daune. Mari sau mici, pierderile sunt considerate uriaºe într-o zonã care abia ”respirã”, o zonã unde încet-încet moare totul,

ROMULUS RÎBU

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie 2014

cu ajutorul autoritãþilor de la toate nivelele. Închiderea Transalpina, din acest an, unde se ajunge din drumul Petroºani-Voineasa, a fost demonstraþia care l-a contrazis pe vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, care spunea în

Închiderea Transalpina a adus mari daune Vãii Jiului

noiembrie 2013, cã valea Jiului nu are nevoie de drumul Petroºani-Voineasa: ”Eu de ce aº milita mâine sã fac drumul cãtre Voineasa? Ca sã treacã turiºtii pe aici ºi sã meargã la Voineasa?

Eu nu prea vãd aºa lucrurile. Trebuie sã avem o chestie de asta, localã, din care sã ne dãm seama ºi care e interesul nostru.

Ce-i ajutã pe locuitorii Vãii Jiului cã pânã la Voineasa trebuie asfaltat drumul? Merg acolo la schi? ...”

Au existat reacþii imediate, din partea investitorilor în turism, la aceastã declaraþie fãrã noimã, drept pentru care vicepreºedintele ºi-a cerut scuze, o sãptãmânã mai târziu, cum cã noi, cei din Vale am înþeles greºit ºi cã, totuºi, credinþa lui rãmâne... ”Îmi cer scuze în faþa locuitorilor Vãii Jiului, deoarece s-a

înþeles cã eu sunt împotriva deschiderii Vãii Jiului, ºi anume a drumului cãtre Voineasa. Nu sunt deloc împotriva modernizãrii acestui drum, ci, din contrã, sunt un militant pentru modernizarea lui. Însã avertismentul meu rãmâne…” – a spus Balint.

Acum, în luna iulie 2014, nu mai este vorba de schi ºi schiori, iar cabanierii care au programe pregãtite pentru trasee de vis în munþi, spun cã acest an a fost cel mai prost din ultimii trei ºi asta datoritã închiderii Transalpina, care aducea turiºti în Valea Jiului.

”V

alea Jiului va ajunge ca oraºul Aninoasa” Sâmbãtã, drmul Petroºani -Voineasa era ”animat” de maºini ºi motociclete din multe

judeþe ale þãrii, dar ºi de maºini încãrcate cu lemn. ”Nu aveam informaþii precise despre orarul de pe Defileu, iar noi cunoaºtem bine acest drum, venim mereu pe aici” – au declarat doi motocicliºti care s-au oprit la Cabana de la Groapa Seacã, la 18 km de Petroºani.

Cabana a fost preluatã în urmã cu trei ani de la fostul specialist în minerit ºi fost prefect al judeþului Hunedoara, Bujor Bogdan, de un mai tânãr investitor, iubitor al muntelui, Romulus Rîbu. În trei ani, Cabana este de nerecunoscut, tânãrul proprietar fãcând investiþii considerabile, iar înclinaþia pentru detalii i-au crescut valoarea. ”Culmea, în primul an a mers bine, iar în acest al treilea an – foarte slab, de când au anunþat închiderea

Transalpina. Au mai deschis drumul parþial, dar la intrarea spre Cheile Jieþului existã acel mare indicator care aratã cã Transalpina este închisã. În timp, Valea Jiului va ajunge probabil ca oraºul Aninoasa, o zonã moartã, având în vedere ce se întâmplã cu mineritul. Într-adevãr alternativa ar fi turismul.

Alte þãri au oraºe puternic dezvoltate din turism cu mult mai puþin ajutaþi de naturã, dar acolo a existat ºi existã preocupare a autoritãþilor.

Aceastã locaþie nu se bazeazã pe oraº. Am propria captare de apã ºi tot ce este nevoie pentru confortul turiºtilor. Autoritãþile?

De exemplu nu m-a întrebat nimeni ce ºi

la Primãria Petrila, la Poliþa Petrila ºi la Consiliul Judeþean, pentru a solicita dumnealor, ca autoritãþi, amplasarea unui aplificator. Nu-i costa nimic, pentru cã respectiva companie de telefonie are stâlpi în folosinþã care sunt proprietate a oraºului, a judeþului.

S-au mulþumit sã îmi rãspundã frumos, cã au verificat cele spuse de mine ºi este adevãrat.

La momentul solicitãrii tocmai se prãbuºise acel avion ºi am crezut cã îi voi sensibiliza. Degeaba!

Nu s-au deranjat nici mãcar sã dea un telefon la acea companie. Mai sus este Mãnãstirea Jieþ, ºi ei sunt izolaþi, ne ajutãm reciproc. Eu am o staþie internã, personalã. Dar nu asta este

cum procedez cu gunoiul. Este adevãrat cã mã descurc ºi nu am pretenþia sã urce pânã în munte sã-l ridice. Îl încarc ºi-l cobor eu, la containerele de jos. Eu plãtesc impozite la Primãria Petrila…

ideea. Eu am toate utilitãþile pentru turiºtii care vin, dar fãcute cu eforturi, iar munca este una susþinutã, alta decât în oraº” – a declarat Romulus Rîbu, de 40 ani, din Petroºani, format în alimetaþie publicã de, vestitul pe vremuri, Vili Borhinã.

L

a 18 km de Petroºani, poþi sã mori fãrã a putea cere ajutor Vreau sã vã spun cã pe o razã de mai bine de 10 km, dacã se întâmplã un accident, sau un incediu nu se poate da nici mãcar un telefon la 112. Pentru asta am fãcut demersuri

Ca o ironie, la intrarea în cabanã trona un afiº al Poliþiei de Proximitate a oraºului Petrila, care îndemna turiºtii ºi cabanierii sã sune la 112 sau la numãrul poliþistului responsabil. Acelaºi afiº se afla ºi la Schitul Jieþ.

Accidente au fost în aceastã zonã fãrã sem-

nal telefonic, în ultimul a fost implicat un tir.

Echiajul a anunþat autoritãþile prin metoda ºtafetei…

T

AF-uri cu lemne ºi lanþuri târâte pe asfalt Drumul este practicabil, cu slalomurile care se impun din degradarea drumului -

care a fost parþial reparat pânã pe la kilometrul 19, prin anul 2011 – dar TAF-urile cu lemn l-au distrus cu lanþurile sau lemnele care sunt trase direct pe

asfalt, fãrã sã-i întrebe cineva ”de sãnãtate”, cã de atenþionãri ºi sancþiuni nici nu poate fi vorba, cã nu are cine.

Apoi, cântarul existent în orice zonã cu autoritãþi responsabile, nu existã. Acesta are menirea de a constata greutatea maºinilor încãrcate cu lemn, sau marfã, iar pentru greutatea depãºitã se plãteºte tocmai pentru întreþinerea drumului degradat prin acest mod. ”Nu existã nici un interes, drumul, aºa cum este ºi cât este, este distrus de maºinile cu lemn din neglijenþã ºi nepãsare. În plus, sunt trei km de drum care sunt cu piatrã roºie ºi fiind zonã muntoasã, la ploi, aceasta este spãlatã. Turiºtii care tranziteazã drumul spun cã judeþul Hunedoara este corigent la acest capitol. Este totuºi o poartã cãtre restul þãrii” – a precizat cabanierul de la Groapa Seacã.

Drumul se va repara/reconstrui, spune CJH, dar nimeni

nu ºtie când. ”Se are în vedere”… Cã nu se vrea ºi cã cei aflaþi acum la putere, ori nu pot, ori nu doresc sã continue mãcar proiectele începute în Valea Jiului ca alternative la minerit, este o certitudine. ”Ne place sau nu ne place, Elena Udrea a fost singura care a fãcut ceva în sensul ãsta. Cu toate comentariile ºi vociferãrile privind gondola din Vulcan, care nu ducea nicãieri. În acel nicãieri acum se construieºte tocmai datoritã acelei gondola. În Parâng la fel, începuse bine.

Poate cã acolo trebuiau începute lucrurile altfel, ca sã se poatã exploata investiþia pas cu pas. Nu ºtiu ce va fi, dar clar, deocamndatã, nu au de gând autoritãþile sã dea atenþie Vãii Jiului ºi turismului pe care atâta l-au invocate.

Dar mergem înainte, nu ne lãsãm. Eu sunt Scorpion ºi nu mã las!”

– a spus cu îndârjire Romulus Rîbu.

Ileana FIRÞULESCU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie2014

Conducerea ArcelorMittal Hunedoara propune acþionarilor dizolvarea societãþii

C

onsiliul de Administraþie al combinatului ArcelorMittal Hunedoara (SIDG), societate care existã din 1884, va propune acþionarilor dizolvarea acesteia, întrucât pierderile acumulate în ultimii ani au condus la scãderea activului net raportat la capitalul social sub limita prevãzutã de lege.

Ca urmare pierderilor înregistrate în situaþiile financiare la sfârºitul anului trecut, valoarea activului net s-a diminuat la mai puþin de jumãtate din valoarea capitalului social, astfel cã, în conformitate cu prevederile legii privind societãþile comerciale, se propune aprobãrii adunãrii acþionarilor dizolvarea societãþii, se aratã în convocatorul pentru AGA, care ar urma sã aibã loc la 28 august.

Potrivit datelor prezentate de companie, deþinutã de grupul ArcelorMittal, activul net era de 231,13 milioane de lei, iar capitalul social de 497 milioane lei la sfârºitul anului trecut, rezultând un deficit de 17,37 milioane de lei pânã la limita permisã de lege.

La sfârºitul primului semestru al acestui an, activul net avea o valoare de 236,35 milioane de lei, rezultând o diminuare a deficitului la 12,5 milioane de lei.

"Având în vedere îmbunãtãþirea rezultatelor financiare ale societãþii în primul trimestru din 2014, conducerea considerã

cã existã premisele economico-financiare pentru acoperirea în totalitate a deficitului înregistrat, pânã la sfârºitul anului 2014", potrivit unui raport special al Consiliului de Administraþie.

Societatea înregistra o pierdere cumulatã de 374,23 milioane de lei în luna iunie a acestui an.

ArcelorMittal Hunedoara ºi-a redus pierderile cu 21% anul trecut, de la 37,6 milioane lei în 2012 la 29,7 milioane lei (6,7 milioane euro), ºi a înregistrat o cifrã de afaceri în creºtere cu 14,6%, la 499,6 milioane lei (113,2 milioane euro).

Dacã acþionarii decid sã nu dizolve societatea ºi sã continue activitatea, conducerea va întreprinde acþiunile necesare pentru restabilirea raportului minim dintre valoarea activului net ºi capitalul social, cel mai târziu pânã la sfârºitul anului 2015, se aratã în raportul Consiliului de Administraþie.

Societatea a trecut printr-o situaþie similarã în 2010, când acþionarii au decis sã nu dizolve compania

ºi sã majoreze capitalul social, prin aport în numerar al acþionarilor, cu 397,6 milioane lei, la 545 milioane lei, pentru creºterea valorii activului net ºi asigu-

rarea fondurilor pentru investiþii.

Capitalul social a fost în final majorat cu 349,5 milioane lei, la 496,9 milioane lei, sub valoarea programatã, nivel la care se

aflã ºi în prezent.

ArcelorMittal Hunedoara produce þagle pentru þevi, profile grele mijlocii ºi uºoare, oþel beton, sârmã, profile speciale ºi pentru minerit.

Principalul acþionar al companiei este grupul ArcelorMittal cu o participaþie de 96,4%, în timp ce aproape 3,6% din titluri se aflã în deþinerea altor investitori.

ArcelorMittal este cel mai mare producãtor de oþel din lume.

Grupul este condus de miliardarul indian Lakshami Mittal ºi are activitãþi de siderurgie ºi minerit în 60 de þãri. În România, grupul deþine douã combinate siderurgice, la Galaþi ºi Hunedoara, douã fabrici de þevi, la Iaºi ºi Roman, operatorul portuar Romportmet Galaþi ºi o divizie a ArcelorMittal Construction.

MEDIAFAX

ANAF a colectat mai mulþi bani la buget

A

genþia Naþionalã de Administrare Fiscalã (ANAF) a încasat venituri bugetare de 88,275 miliarde lei în primul semestru din 2014, mai mult cu peste trei miliarde de lei comparativ cu perioada similarã din 2013, când încasãrile s-au cifrat la 85,086 miliarde lei, potrivit datelor ANAF, citate de Agerpres.

Administraþiile finanþelor publice au încasat în prima jumãtate a acestui an venituri din taxe ºi impozite de 84,315 miliarde lei, iar autoritatea vamalã 3,96 miliarde lei.

Peste jumãtate din veniturile colectate de ANAF 44,645 miliarde lei - au fost încasate de Direcþia Generalã de Administrare a Marilor Contribuabili, în timp ce Direcþia

Regionalã a Finanþelor Publice Bucureºti a încasat venituri din taxe ºi impozite de 15,698 miliarde lei. Din cele

opt direcþii regionale ale ANAF, cea mai micã sumã a fost colectatã de Direcþia Regionalã a Finanþelor Publice

Craiova - 2,567 miliarde lei, care reuneºte judeþele Dolj, Gorj, Mehedinþi, Olt ºi Vâlcea. Pe judeþe, cele mai mari încasãri din taxe ºi impozite sunt realizate în Constanþa - 2,611 miliarde lei, Cluj - 1,93 miliarde lei, Prahova - 1,457 miliarde lei ºi Braºov 1,373 miliarde lei, iar cele mai mici în Mehedinþi - - 242,32 milioane lei, Ialomiþa - 257,24 milioane lei ºi Cãlãraþi - 267,81 milioane lei. În Bucureºti, încasãrile administraþiei finanþelor publice din cadrul ANAF au fost de 13,699 miliarde lei, iar în Ilfov 1,998 miliarde lei.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie 2014

A furat startul

Vochiþoiu a început campania electoralã pentru prezidenþiale V

ictor Ponta, preºedinte. Drumul spre Cotroceni al prezidenþiabilului Victor Ponta este “pavat” cu semnãturi adunate de Haralambie Vochiþoiu.

La Petrila, filiala UNPR din judeþul Hunedoara a început sã strângã semnãturi pentru candidatura lui Victor Ponta la funcþia de preºedinte. Potrivit autoritãþilor locale, a fost depusã o cerere pentru amplasarea unui cort pe raza localitãþii.

“Preºedintele UNPR Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu ne-a solicitat sã îi permitem sã strângã semnãturi pentru candidatura lui Victor Ponta. Autorizaþia este valabilã o lunã de zile”, au declarat reprezentanþii Primãriei Petrila.

V

ochiþoiu ºi traseismul politic

Haralambie Vochiþoiu s-a plimbat pe la mai multe partide politice. Exact ca un veritabil traseist politic, Vochiþoiu ºi-a marcat trecerea pe la Partidul Muncitorilor, mai apoi pe la PSDR, PDSR, PSD, PP-DD,

UNPR. Este de notorietate scandalul în care a fost implicat Vochiþoiu când a fost dat afarã din PSD Petroºani, dupã ce acesta ºi-a pierdut agenda personalã ºi de unde s-a aflat cã banii membrilor de partid erau folosiþi dupã bunul sãu plac. Dupã ce Haralambie Vochiþoiu a candidat pentru alegerile parlamentare pe listele PP-DD, acesta s-a reprofilat ºi a trecut la UNPR dupã desfiinþarea grupului parlamentar al PP-DD. Acum, Vochiþoiu strânge semnãturi pentru candidatura lui Victor Ponta la preºedinþia României.

Monika BACIU

Revin bursele lunare la AJOFM Hunedoara

A

JOFM Hunedoara reia organizarea lunarã a burselor la toate agenþiile locale. Decizia va fi pusã în practicã din septembrie, pentru cã pânã atunci, spun cei de la AJOFM Hunedoara, angajatorii sunt în concedii ºi vin mai greu la burse.

Tradiþia organizãrii lunare a burselor în Hunedoara va fi reluatã, pentru cã rata mare a ºomajului o impune. În varã, acestea au fost întrerupte, însã, Rodica Peter, noul director al AJOFM Hunedoara spune cã nu va renunþa la aceastã idee lansatã de predecesorul sãu. „Nu voi renunþa la acest lucru, deoarece

deja se cunoaºte ºi nu s-a organizat în iulie ºi august, fiind perioadã

de concedii, iar angajatorii sunt mai puþin interesaþi acum.

Dar din septembrie, vom relua bursele lunare, pentru cã s-a constatat cã, totuºi, au dat rezultate”, a spus Rodica Peter, director AJOFM Hunedoara.

La sfârºitul lunii

iunie, rata ºomajului în România era de 4,87%, dar în Hunedoara numãrul ºomerilor este mereu în creºtere. ªi asta, dupã ce în decembrie 2013, a atins valoarea de 7,47%.

Diana MITRACHE

Peste 50 de milioane de lei datoriile primãriilor hunedorene la bugetul de stat

J

udeþul Hunedoara deþine un trist record. Avem, în acelaºi timp, primul oraº din România care ºi-a declarat insolvenþa, dar ºi localitatea cu cele mai mari datorii cãtre bugetul de stat.

Aproape 51 de milioane de lei reprezintã datoriile primãriilor din judeþul Hunedoara la bugetul de stat. Ministerul Finanþelor Publice a dat publicitãþii lista arieratelor mi mari de 90 de zile înregistrate de administraþiile publice, iar în total datoriile judeþului se ridicã la 50,81 milioane lei noi. Judeþul Hunedoara deþine un trist record: are în componenþã localitatea cu cea mai mare datorie din þarã, dar, în acelaºi timp ºi localitatea care ºi-a cerut în premierã insolvenþa în instanþã.

Din cele 50,81 de milioane de lei, nu mai puþin de 41,73 de milioane de lei o reprezintã datoria Primãriei Lupeni. Alte 4,13 milioane sunt înscrise în dreptul Primãriei Aninoasa, primul oraº falimentar din România. Mai înregistreazã atorii Primãria Brad - 1,56 milioane de lei, Orãºtie - 0,01 milioane lei, Vulcan 0,01 milioane lei, Cãlan - 1,24 milioane lei, Petrila - 0,12 milioane lei, Baru - 0,03 milioane de lei, Buceº - 0,54 milioane lei, Densuº 0,18 milioane lei, Luncoiu de Jos - 0,03 milioane lei, Ribiþa - 0,01 milioane lei, Râu de Mori - 0,13 milioane lei, Sãlaºu de Sus - 0,62 milioane lei, ªoimuº - 0,23 milioane lei, Toteºti - 0,18 milioane lei, Turdaº - 0,02 milioane lei ºi Vorþa - 0,03 milioane de lei.

Car men COSMAN-PREDA

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie2014

Patrunde în lumea basmului participând la Festivalul Drumeþii Montane

S

e apropie Festivalul Drumeþii Montane, care anul acesta se va desfãºura în perioada 01 – 03 august 2014 la Complexul Turistic Cheile Buþii din Masivul Retezat unde cei care doresc sã îºi petreacã un weekend la munte ºi sã participe la activitãþi de orientare, escaladã, drumeþie, cunoºtinþe turistice, probe culturale, foc de tabãrã ºi alte activitãþi surprizã sau pur ºi simplu sã se relaxeze în naturã, sunt aºteptaþi de cãtre organizatorii Asociaþia Drumeþii Montane ºi Jnepenii.

Evenimentul din acest an este realizat sub forma unei poveºti fascinante de basm în care protagoniºtii vor fi toþi cei sosiþi la festival. De la flãcãi viteji, domniþe suave, haiduci, zmei înaripaþi, dinozauri pitici cum vor fi catalogaþi cei sosiþi, aceºtia vor demonstra cã totul este posibil dacã se lucreazã în echipã.

Participând la Festivalul Drumeþii

Montane veþi avea posibilitatea de a vã înscrie la una din categorii astfel încât ºi cei care vin pentru prima datã la munte sau participã pentru prima datã la un astfel de eveniment sã poatã termina probele cu succes.

Categoria Family, care anul acesta este cea mai cautatã din cadrul festivalului, fiind denumitã Haiducii ºi Copii, denumitã

Dinozaurii Pitici, vor strãbate o potecã tematicã de 2 – 3 ore.

Categoriile Open ( Haiducii ) , Feminin ( Domniþele Suave ), Elite, Veterani ( Zmeii Înaripaþi ) ºi Juniori ( Dinozaurii Pitici ) vor strãbate un traseu mai lung ºi vor ajunge pe Vf. Piatra Iorgovanului aflat la altitudinea de 2014 metri, restul activitãþilor fiind comune. Invitã-þi prietenii ºi familia la

Festivalul Drumeþii Montane 2014 deoarece toate activitãþile sunt gratuite.

Este foarte important ca cei care participã la activitãþi sã aibã un echipament minim obligatoriu: individual: încãlþãminte cu talpã aderentã (recomandat bocanc), lanternã, fluier ºi pelerinã de ploaie. pe echipã: aparat foto / telefon cu camerã, busolã, trusã sanitarã, bidon pentru apã, rucsac ºi sursã de foc. Participând la activitãþi, echipele vor obþine puncte, iar punctele la final vor devenii premii substanþiale oferite de cãtre Ch-Center Hosting, Dwyn.ro ,

Lew.ro, Doppelherz, VitalisGroup.ro, AuroMedia, Biroul de Avocatura Cuculis si Asociatii, MobilaDalin, Touch Antibacterial, Belkin International Inc, Craimont, CEDES Cercetare Dezvoltare.

Mulþumim partenerilor: Uniunea

Nationala a Studentilor din Romania, Music Channel Romania, Braduþ Associated, Complexul Turistic Cheile Butii, Parcul National Retezat, Regia Nationala a Padurilor Romsilva, Ocolul Silvic Lupeni.

Pentru detalii privind Festivalul Drumeþii Montane vã invitãm pe www.festival.drumetiimontane.ro

Vremea pânã în luna octombrie

A

dministraþia Naþionalã de Meteorologie a realizat o estimare sezonierã a temperaturilor ºi a cantitãþilor de precipitaþii pe teritoriul României, pânã în luna octombrie.

Estimãrile sezoniere sunt realizate de cãtre Centrul European pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) de la Reading, Anglia ºi au un grad de realizare de aproximativ 60%.

Este estimatã distribuþia temperaturilor medii lunare, precum ºi distributia cantitãþilor lunare de precipitaþii, iar fenomenele extreme cu o duratã scurtã de manifestare nu pot fi prognozate cu ajutorul

acestui produs.

A

ugust

Regimul termic va avea valori normale în majoritatea regiunilor, exceptând vestul þãrii, unde local valorile termice pot fi peste mediile perioadei.

Cantitãþile lunare de precipitaþii vor înregistra în general o tendinþã de deficit, exceptând centrul ºi nordul þãrii, unde local acestea pot fi normale.

S

eptembrie

Valorile termice pot fi peste norme în estul, sud-estul ºi local în sudul ºi vestul þãrii, iar în rest normale.

Cantitãþile lunare de precipitaþii vor fi apropiate de normal în centrul, nordul ºi local în vestul þãrii, iar în restul zonelor acestea vor prezenta în general o tendinþã de deficit.

O

ctombrie

Valorile termice vor fi peste mediile climatologice în sud-est ºi local în regiunile sudice ºi vestice, iar în restul teritoriului se vor încadra în normalul perioadei.

Cantitãþile lunare de precipitaþii vor avea valori normale în est, sud-est ºi local în sud, iar în rest peste mediile climatologice.

Luna Iulie Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã de pui a la greq Ruladã din cotlet cu spanac ºi brînzã feta/Salatã indianã cu orez ºi ºniþel de pui pane Salatã & Desert Marþi Ciorbe de periºoare/Supã cremã de roºii Ceafã la grãtar cu cartofi aurii/Spaghete cu mazãre, bacon crocant ºi parmezan Salatã & Desert Miercuri Supã chili con carne (picant)/ Supã de broccoli cu ºuncã ªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu trei feluri de brînzã Salatã & Desert Joi Ciorbã de burtã/Supã de pui Ficãþei de pui cu cartofi piure/Pui marocan cu salsa de porumb Salatã & Desert Vineri Ciorbã de fasole cu afumãturã/Supa gulaº de viþel Mozzarella pane în crustã de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Piept de pui cu Cremã de brînzã ºi cartofi în crustã de muºtar Salatã &Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie2014

“Balauri, dragoni, dinozauri”

Mitologie ºi ºtiinþã într-un loc de poveste: Geoparcul dinozaurilor Þara Haþegului

E

xpoziþia permanentã „Balauri, dragoni, dinozauri”, unicat în România, deschisã la sfârºitul sãptãmânii trecute la sediul Geoparcului Dinozaurilor - Universitatea din Bucureºti, din Haþeg (judeþul Hunedoara), str. Libertãþii, nr. 9A îi invitã pe vizitatori sã descopere un concept nou, care valorificã legendele balaurilor, mitul dragonilor ºi fascinaþia pentru dinozauri.

Potrivit organizatorilor evenimentului, cu acest prilej, sediul Geoparcului se prezintã, celor care îi vor trece pragul, într-o nouã

descoperit în anul 2009 de paleontologul clujean Mátyás Vremir.

Descoperirea a fost primitã cu mare entuziasm la nivel

imagine, cu elemente de identitate vizualã specifice unui real Centru de vizitare.

Vedeta expoziþiei este Balaurul bondoc, o specie unicã de dinozaur carnivor feroce, descoperitã pânã în prezent doar pe teritoriul ce forma Insula Haþegului, acum cca. 70 de milioane de ani. Macheta în mãrime naturalã a dinozaurului a fost realizatã, cu un accent deosebit pe detaliile ºtiinþifice, de cãtre celebrul paleoartist canadian Brian Cooley în colaborare cu soþia sa, Mary Ann Wilson.

“Ne-am imaginat Balaurul de culoare închisã ºi ascunzându-se în umbrã, atacând victimele atunci când se apropiau. Deoarece unele pãsãri, în special masculii, au de multe ori un colorit dinamic pentru a-ºi atrage perechea, reconstrucþia noastrã are unele nuanþe de roºu, inclusiv o creastã în culori vii”, explicã Brian Cooley viziunea sa asupra dinozaurului.

Balaurul bondoc a fost

mondial, astfel cã o echipã internaþionalã de oameni de ºtiinþã alcãtuitã din Zoltán Csiki – Sava de la Universitatea din Bucureºti, Mátyás Vremir de la Societatea Muzeului

Ardelean, Steve Brusatte de la Universitatea din Columbia ºi Mark Norell de la Muzeul American de ªtiinþele Naturii din New York au început cercetãri amãnunþite. Ei au ajuns la concluzia cã aveau de a face cu un prãdãtor înrudit cu Velociraptor , având o lungime de aproximativ 1,8 m ºi cu caracteristici anatomice deosebite, fiind un amestec între un curcan uriaº ºi un pitbull. Dorind sã omagieze cultura româneascã, cercetãtorii au fost cei care l-au botezat Balaurul bondoc.

“Am ales un concept special de expoziþie interactivã în care sã alãturãm macheta dinozaurului cu

reconstituirea mediului sãu natural, dar ºi cu informaþii despre cercetãtori ºi ce a însemnat aceastã

descoperire pentru ºtiinþã, incluzând reprezentãri ale Balaurului în viziunea unor graficieni din întreaga lume.

Totodatã, ne-am propus sã demonstrãm cã între ºtiinþã ºi mitologie existã o legãturã puternicã, aºa cã am plasat dinozaurul într-un context al miturilor ºi legendelor haþegane despre balauri

ºi dragoni. Dorim sã le oferim vizitatorilor o experienþã unicã, într-un spaþiu reorganizat ºi regândit în concordanþã cu valorile ºi ideea de Geoparc”, afirmã dr. Alexandru Andrãºanu, directorul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului – Universitatea din Bucureºti.

Expoziþia deschisã permanent este un nou eveniment al Universitãþii din Bucureºti purtând marca Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului ºi este oferitã în parteneriat cu Institutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie ºi Geoecologie Marinã (GeoEcoMar) si Asociaþia GeoD. Evenimentul este sponsorizat de SC

Romglobal Prest srl, SC Adaconi srl , Parc Caffe, Grãdina Botanicã Bucureºti ºi beneficiazã de sprijinul Primãriei Oraºului Haþeg ºi de cel al Asociaþiei Femeilor din Sântãmãria Orlea.

14 Program & Horoscop

10:00 Nimic prea bun pentru un cowboy 10:50 Pe scurt despre orice 11:00 Teleshopping 11:30 Profesioniºtii...

12:20 Oameni care au schimbat Lumea 12:30 În grãdina Danei 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 17:30 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 România.ro 19:45 Sport

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii 12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 15:00 Febra mãritiºului 17:00 Walker, poliþist texan 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Vrei sã fii milionar?

20:30 Brigada Diverse intrã în acþiune 22:30 Trãsniþii 23:00 Click!

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Iulie 2014

10:00 10:50 11:10 meu 13:00 14:00 meu 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 23:00

În gura presei Teleshopping Mireasã pentru fiul Observator Mireasã pentru fiul Observator Acces direct Observator Observator special Poftiþi pe la noi!

Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Uite cine cu cine vorbeºte 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Lacrima diavolului 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Noaptea rechinilor

21 martie *** 20 aprilie S-ar putea sã suferiþi pierderi financiare ca urmare a eºecului unei afaceri în care v-aþi pus mari speranþe. Relaþiile cu partenerii de afaceri sunt tensionate ºi din cauza dificultãþilor de comunicare. Înarmaþi-vã cu rãbdare ºi evitaþi speculaþiile financiare!

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Pastila Vouã Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Specialiºti în sãnãtate Uniþi pentru totdeauna ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Prin flori ºi sabie

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Nuntã cu surprize Teleshopping Plaja lui Teo ªtirea zilei ªtirile Kanal D Feriha O iubire de-o varã

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 11:30 Retrospectivã Spania 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Benfica - Ajax 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Benfica - Ajax 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Retrospectivã Atletico Madrid 15:00 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Deveniþi irascibil din cauza problemelor financiare. Dacã nu vã temperaþi nervozitatea, riscaþi sã jigniþi un prieten. Nu este o zi bunã pentru a susþine examene sau proiecte ºi nici pentru cãlãtorii. Puteþi, însã, sã petreceþi momente plãcute.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Întâmpinaþi mai multe obstacole ºi aveþi impresia cã vã irosiþi energia, ceea ce vã creeazã o stare de nervozitate. Cei din jur vã înþeleg ºi încearcã sã vã ajute.

Relaþiile cu persoana iubitã au o evoluþie favorabilã.

10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 15:15 18:30 19:15 20:15 21:15

21

23 iulie *** 22 august

Aveþi tendinþa de a reacþiona impulsiv ºi riscaþi sã vã îndepãrtaþi partenerii de afaceri ºi prietenii. Ar fi bine sã daþi dovadã de mai multã diplomaþie.

Acordaþi mai multã atenþie problemelor personale ale membrilor familiei!

23 august *** 22 septembrie

Un prieten nu îºi respectã promisiunea fãcutã cu puþin timp în urmã, ceea ce vã iritã peste mãsurã. Nu are rost sã vã enervaþi, mai ales cã întârzierea s-ar putea sã aibã cauze obiective.

Dacã veþi da dovadã de înþelegere, veþi evita o ceartã.

Astãzi nu este indicat sã vã ocupaþi de probleme care necesitã mult tact. Sunteþi irascibil ºi nu reuºiþi sã fiþi convingãtor. În schimb, relaþiile cu partenerul de viaþã sunt foarte bune, iar cu sãnãtatea nu aveþi probleme.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi de gând sã vã asumaþi prea multe responsabilitãþi ºi s-ar putea sã nu le faceþi faþã singur.

Nu este o zi bunã pentru afaceri.

Riscaþi sã înregistraþi pierderi financiare. Dacã plecaþi la drum, fiþi precaut.

În prima parte a zilei este posibil sã aveþi dificultãþi de comunicare, ce vã pot afecta relaþiile sociale ºi sentimentale. Nu este momentul sã începeþi noi activitãþi sau afaceri, oricât ar fi de tentante.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Vã dedicaþi unor activitãþi intelectuale, cu riscul de a va îndepãrta de prieteni, dar satisfacþia moralã este deosebitã. Reuºiþi sã rezolvaþi toate problemele familiei.

Resimþiþi o stare de inhibiþie care vã împiedicã sã vã exprimaþi clar. Din cauza dificultãþilor de comunicare, este indicat sã amânaþi întâlnirile programate pentru azi.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indispus din cauza unor mici probleme de sãnãtate ºi sã deveniþi mai puþin sociabil. Nu refuzaþi comunicarea cu prietenii ºi cu partenerul de viaþã. Seara sunteþi vizitat de o rudã.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Nu este o zi favorabilã cãlãtoriilor în interes de afaceri. ªansele de a obþine câºtiguri financiare sunt mici. Relaþiile sentimentale pot fi excelente, dacã acordaþi mai multã atenþie partenerului de viaþã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie 2014

Aforismele lui Butulescu, traduse în limba esperanto

C

onsilierul local Valeriu Butulescu, cunoscut mai ales pentru aforismele sale publicate în diverse limbi, a reuºit performanþa de a fi tradus în limba esperanto.

Carmen COSMAN - PREDA Ese vorba despre volumul „Fragmentarium”, care conþine unele dintre cele mai bune 1.500 de aforisme semnate de scriitorul Valeriu Butulescu ºi care a apãrut deja în format electronic.

Esperanto este cea mai rãspânditã limbã internaþionalã auxiliarã, ale cãrei baze au fost puse în 1887 de cãtre Ludwik Zamenhof. A fost gânditã ca o limbã simplã, neutrã care, fãrã a înlocui limbile naþionale, permite comunicarea

oamenilor de pretutindeni. Deºi este vorbitã doar de trei milioane de persoane, rãspândite în întreaga lume, esperanto se bucurã de o largã recunoaºtere, fiind subiectul a douã rezoluþii UNESCO. Aºa cã, apariþia aforismelor în limba esperanto nu poate decât sã-l bucure pe autorul lor. "Sunt plãcut surprins de interesul manifestat de esperantiºti faþã de aforismele mele. Þin sã le mulþumesc pentru efortul depus, pentru traducerea ºi structurarea cãrþii.

Mã bucur cã aceste

aforisme pot sã zboare ºi pe aceastã cale, spre inimile ºi minþile cititorilor de pretutindeni", a declarat scriitorul Valeriu Butulescu.

Volumul cuprinde 1.500 de aforisme selectate din cele 4.000 publicate de-a lungul timpului ºi au fost grupate pe tematici, respectiv "Vivo kaj morto" (Viaþã ºi moarte, n.r.), "Konsiloj por aliaj" (Sfaturi pentru alþii), "Virinajoj" (Femeieºti), Rumanajoj (Românisme) sau Pri mi mem (Despre mine însumi).

Volumul a apãrut în ediþie electronicã, în versiune bilingvã, româno — esperanto, fiind deja prezentat la Conferinþa Internaþionalã ESIEK, manifestare

culturalã a esperantiºtilor europeni care a avut loc în România, la Braºov, în perioada 19-25 iulie. Iar în curând aforismele traduse în limba esperanto vor fi tipãrite ºi pe hârtie.

Valeriu Butulescu este considerat unul dintre cei mai valoroºi autori contemporani de aforisme.

Primul sãu volum de aforisme, "Oaze de nisip", a apãrut în anul 1985, iar în

Peste 2,2 miliarde de persoane sunt SÃRACE sau în pragul sãrãciei în lume

P

este 2,2 miliarde de fiinþe umane sunt sãrace sau aproape de pragul sãrãciei în lume, un numãr ce riscã sã creascã pe fondul crizelor financiare ºi al catastrofelor naturale, au avertizat joi Naþiunile Unite, citate de France Presse. În raportul sãu pe anul 2014 dat publicitãþii la Tokyo, Programul Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) nominalizeazã preþurile alimentelor ºi conflictele violente ca fiind alte surse ce contribuie la agravarea sãrãciei.

Chiar dacã la nivel global sãrãcia regreseazã în lume, UNDP avertizeazã împotriva inegalitãþilor crescânde, precum ºi a 'vulnerabilitãþilor structurale' care, potrivit agenþiei specializate, reprezintã ameninþãri serioase în lupta împotriva acestui flagel. 'Odatã ajunsã

eliminarea sãrãciei extreme la zero, ea trebuie sã ºi rãmânã la acest nivel', a scris UNDP în raportul sãu intitulat sugestiv 'Progres uman durabil: reducerea vulnerabilitãþilor ºi construirea rezistenþei'.

'Trebuie mai exact

sã îi protejãm pe cei care sunt ameninþaþi de catastrofe naturale, de schimbãri climatice sau de ºocuri financiare. A pune în centrul agendei noastre de dezvoltare reducerea acestor vulnerabilitãþi reprezintã singurul

mijloc de a ne asigura cã progresul va fi durabil', conform aceleiaºi surse.

'Asigurarea unei protecþii de bazã elementare pentru persoanele nevoiaºe din întreaga lume ar costa cel puþin 2% din PIB-ul mondial', potrivit agenþiei Naþiunilor Unite.

Raportul estimeazã cã aproape 1,5 miliarde de persoane trãiesc în sãrãcie, repartizate în 91 de þãri în curs de dez-

martie 1989 cartea a fost tradusã în limba englezã ºi lansatã în SUA. De atunci, aforismele semnate de Valeriu Butulescu au fost fãcute cunoscute în multe þãri ale lumii, cãrþile sale fiind traduse în aproape 50 de limbi.

Pânã în prezent, Valeriu Butulescu a publicat 50 de volume de teatru, poezie, aforisme, eseuri ºi traduceri.

voltare, ºi cã 800 de milioane se aflã chiar la pragul sãrãciei.

AGERPRES

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet.

Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie 2014

D

ansul înseamnã pentru tineri libertate ºi pasiune. În rândul acestora a apãrut un nou trend, ºi anume street dance-ul. Street Dance este o denumire generalã ce denotã mai multe stiluri de dans, ce au evoluat în spaþii publice precum pe stradã, în curtea ºcolilor ºi în cluburi. Mai mulþi tineri din Petrila au pus bazele unui concurs de street dance, concurs aflat la a doua ediþie. Tinerii ne spun în ce constã acest concept care îmbinã mai multe stiluri de dans.

Monika BACIU

“Nu este chiar un concept nou, este ediþia a doua a concursului. De aceastã datã este mult mai extravagant.

Street dance-ul are mai multe puncte pe care fiecare se axeazã, break dance. Niºte bãieþi mi-au spus cã ei prin asta trãiesc, nu dansezi, nu respiri, mori.

Break dance-ul

talent, dar îþi trebuie sã voinþã ºi trebuie sã îþi placã sã dansezi. Când intri în salã uiþi de probleme, simþi muzica ºi dansezi.

Este mult mai bine când începi dansurile de mic, se formeazã cor-

S

A fost un meci strâns, cu faze care au þinut asistenþa din ambele þãri cu sufletul la gurã ºi toatã sala a rãsunat în douã limbi: maghiarã ºi românã.

A fost cea de a V-a întrecere la handabal la junori, iar protagoniºti au fost cei mai mici jucãtori veniþi din Varpalota ºi municipiul Hunedoara. „A fost un meci froms ºi plãcut ºi colegii cu care avem colaborare de la

mulþi în VAlea Jiului care practicãm street dance-ul. Într-un fel ne-a unit, afarã suntem cei mai buni prieteni, dar pe scenã suntem duºmani. Întotdeauna suntem cap în cap.

Existã o competiþei între noi pe scenã, dar unde ne întâlnim suntem prieteni”, ne-a spus Denisa Popescu. ªi administraþia din localitate îi susþine pe aceºti tineri care prin ambiþie ºi pasiune vor sã atragã cât mai mulþi

este mai greu, celelalte stiluri le raportezi.

Dansurile le fac de doi ani. Îþi trebuie ºi puþin

cor egal la handbal între douã naþiuni. Vinerea trecutã, la Sala Sporturilor din Petroºani, cei mai mici handbaliºti din Hunedoara ºi cei din Varpalota, Ungaria, au dat tot ce au avut mai bun pe teren, dar pânã la urmã scorul a fost egal.

Pentru prestigiul lor, cei mici, însã, au luptat pânã în ultima secundã.

Diana MITRACHE

Dansul, pasiune ºi libertate

Varpalota vin pentru al cincilea an, de când facem schimbul aces-

ta. Ei vin la noi ºi handabilstele noastre merg acolo la o cupã

pul, deja ai idée, ºtii ce se petrece.

Când eºti la o anumitã vârstã, corpul nu se dezvoltã cum trebuie.

Suntem

Hunedoara - Varpalota, 34 - 34 importantã. Anul acesta au venit cu cei mai mici handabliºti ºi, pentru cã noi nu avem grupã de bãieþi, am invitat la Petroºani echipa de la Hunedoara, la categoria 10 -11 ani sã dispute competiþia”, a spus Edith Miletti, antrenor de handbal la CSª Petroºani.

Din Varpalota a venit o echipã de bãieþi, care au fost

aplaudaþi ºi susþinuþi de copiii premianþi, veniþi de douã zile deja în tabãrã la Petroºani, aºa încât galeria a fost asiguratã. „De 4 ani venim în Petroºani într-o tabãrã de antrenament ºi bineînþeles cã ºi noi invitãm echipa de la Petroºani acolo. În Varpalota are loc unul dintre

cele mai mari turnee ale tinerilor ºi juniorilor ºi acolo dorim ca ºi cei din Petroºani sã participe întotdeauna.

Suntem aici cu 55 de copii, pentru cã mereu vor tot mai mulþi copii sã vinã ºi cei ce vin, se gândesc mereu cu plãcere la vizitele din Petroºani”, a declarat ºi Szoboslai Istvan,

adolescenþi în aceste avtivitãþi.

“Street dance la Petrila este la a doua ediþie, face parte din planul de activitãþi al Casei de Culturã. Este un nou trend ºi tinerilor le place”, a precizat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

De cele mai multe ori dansurile sunt improvizaþii, ce au un caracter social ºi încurajeazã interacþiunea cu publicul dar ºi cu alþi dansatori.

Termenul de “Street dance” este în general folosit pentru a descrie dansurile hip hop ºi funk ce au apãrut în Statele Unite în anii '70 ºi care sunt într-o continuã creºtere ºi dezvoltare în cultura hip hop de astãzi.

Aceste tipuri de dans sunt foarte populare în ziua de azi, atât ca exerciþiu fizic, dar ºi ca artã ºi o formã de competiþie practicatã atât în studiourile de dans, cât ºi în alte spaþii. directorul Clubului Sportiv din Varpalota.

Tot meciul s-a disputat strâns ºi pânã la urmã s-a terminat la egalitate 34 la 34, semn cã ambele echipe au fost la înãlþime. Schimbul de handbaliºti îi încântîã deopotrivã ºi pe români ºi pe maghiari ºi tradiþia ajunsã la a ediþia cu numãrul 5 va continua, cu siguranþã.