CVJ Nr 660, joi, 24 iulie by Geza Szedlacsek

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 660

Cronica Vãii Jiului Joi, 24 Iulie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Naºa micã a primarului Pãducel – dupã prostituþie, înºelãciune de proporþii

S-a închis „fabrica de doctori” de la Universitatea Petroºani >>> PAGINA A 3-A

Schimb de copii Varpalota – Petroºani >>> PAGINA A 4-A

Foraje pentru stabilirea siguranþei drumului >>> PAGINA A 5-A

Asociaþiile pot cere sprijin ºi primi amenzi >>> PAGINA A 6-A

Laptele vândut în dispreþul normelor legale >>> PAGINA A 6-A

Cãpitan al mafiei italiene martor contra lui Berbeceanu >>> PAGINA A 7-A

Primele pentru minerii viabili, dupã înregistrarea CCM >>> PAGINA A 11-A

Urºii, þinuþi aproape de oile moarte, în munte >>> PAGINA A 12-A

Boom-ul imobiliar din Parâng, oprit de autoritãþi >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Iulie2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Iulie 2014

S-a închis „fabrica de doctori” de la Universitatea Petroºani

riterii mai stricte ºi locuri bugetate mai puþine. Acestea sunt principalele motive pentru care „fabrica de doctorate” de la Universitatea Petroºani s-a închis. Carmen COSMAN - PREDA Universitatea din Petroºani a avut ani de zile renumele de „fabricã de doctori”, fiind un adevãrat magnet pentru oamenii politici din judeþul Hunedoara care doreau sã-ºi îmbogãþeascã CV-ul cu un titlu de doctor în ºtiinþe. Chiar ºi pentru locurile cu taxã nu erau probleme, pentru cã suma ce trebuia achitatã era de doar 150 de dolari pe an, aºa cã nu reprezenta în nici un caz un impediment. Astfel, în 2003 preºedintele de la acea vreme al Consiliului Judeþean Hunedoara, Mihail Rudeanu, medic veterinar de profesie, ºi-a luat doctoratul în protecþia mediului. ªi fostul prefect al judeþului Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, ºi-a luat doctoratul tot la Petroºani, mai ales cã aici a terminat ºi facultatea. În 2007, afaceristul Alin Simota, care viza postul de primar al Petroºaniului, a devenit, de asemenea, doctor la Universitatea Petroºani. Teza sa a avut titlul "Studiul

influenþei factorilor geologo-minieri asupra construcþiei ºi regimului de funcþionare al susþinerilor mecanizate de abataj", iar milionarul de Top 300 a fost notat cu calificativul "foarte bine" pentru lucrarea despre care spunea cã a început-o în 2004. Tot în anul 2007 ºi deputatul Monica Iacob – Ridzi ºi-a susþinut teza de doctorat la Universitatea din Petroºani în anul 2007, fiind declaratã “Doctor în ºtiinþe inginereºti". ªi Haralambie Vochiþoiu a vrut sã obþinã titlul de doctor la Universitatea Petroºani, însã teza de doctorat a acestuia, care era al momentul respectiv vicepreºedinte al PSD, a fost motiv de gâlceava. Profesorul Ilie Onica declara la momentul respectv cã teza de doctorat a lui Haralambie Vochiþoiu a fost respinsã „pentru cã nu a fost origi-

nalã”, în timp ce actualul senator de Valea Jiului susþinea cã a lucrat cinci ani la acea tezã. ªi acestea sunt doar câteva nume ale oamenilor politici hunedoreni care au trecut pe la

mãrit exigenþele condiþiilor prelimiare, respectiv media de absolvire a facultãþii, pentru a face o triere”, explicã Rectorul Universitãþii din Petroºani, Aron Poantã. Acesta spune,

Universitatea Petroºani pentru titlul de doctor, însã în ultima perioadã lucrurile s-au schimbat.

însã, cã, dacã facem comparaþie cu alte centre universitare din þarã, nici în anii precedenþi nu s-a putut

ai puþini doctori

În 2013 numai 17 persoane ºi-au susþinut teza de doctorat la Petroºani, potrivit datelor oficiale publicate pe site-ul instituþiei de învãþãmânt superior. În acest an, pânã acum au fost fix 8 candidaþi la titlul de doctor în ºtiinþe. Printre ei se aflã ºi fostul director al Exploatãrii Miniere Vulcan, Aurelian Enache, care ºi-a ales o temã legatã strict de domeniul unde lucreazã, respectiv „Contribuþii la creºterea eficienþei economice a extragerii cãrbunelui la Exploatarea minierã Vulcan”.

Doar doi romi au depus dosarele la UPET

riterii mai stricte

Ori cã ºi-au obþinut între timp diploma mult – râvintã, ori cã între timp au descoperit cã alegãtorii sunt mai interesaþi de performanþele administrative ºi aproape deloc de un CV, oricât de stufos ar fi, oamenii politici nu mai dau buzna sã se înscrie la doctorat. Este adevãrat cã, între timp, criteriile s-au schimbat mult. „Am, redus numãrul de locuri finanþate ºi am,

vorbi despre un aflux la Petroºani. Însã, numele politicienilor care au ales aceastã universitate a adus renumele de „fabricã de doctori”. Aron Poantã spune cã, oricum, tezele de doctorat se evalueazã de cãtre o comisie superioarã, formatã din 8 – 9 oameni, dupã evaluarea de cãtre referent, aºa cã nu existã dubii în privinþa corectitudinii examinãrii. „Nimeni nu îºi pãteazã onoarea, pentru cã tezele merg la comisia superioarã ºi, în plus, nici referentul nu îºi pune semnãtura pe un referat necorespunzãtor, ca sã îºi compormitã numele”, a subliniat Rectorul Universitãþii Petroºani.

omii, la facultate. La Universitatea din Petroºani pentru studiile universitare de licenþã au fost scoase la concurs mai multe locuri pentru romi, dar ºi pentru potenþialii studenþi din diaspora. Din cele cinci locuri puse la dispoziþia romilor, doar douã au fost ocupate în prima sesiune de admitere. Monika BACIU “Avem cinci locuri pentru rommi alocate. Doua dintre ele vor fi ocupate pentru ca au fost solicitari, o sa vedem in toamna”, a declarat rectorul universitãþii Petroºani, prof.dr.ing. Aron Poantã. Pentru studenþii care ar dori sã studieze la Petroºani ºi sunt din afara þãrii, repartizarea se va face abia în toamnã, aceºtia având un regim special. “Pentru ceilalti, ei vin doar in toamna ei nu au locurile repartizate de minister, ei nu intra sub incidenta concursului de admitere”, a mai spus rectorul.

Cum se descurcã tinerii studenþi din diaspora cu limba românã ne spune rectorul. “Toti tinerii din diaspora sunt toti vorbitori de limba romana, obligatoriu. Cei mai multi vin din Republica Moldova, pentru ca avem si

cifre alocate pentru acei tineri. Au mai venit si din Ucraina in rest putin”, a mai spus sursa citatã. Din cele peste 600 de locuri puse la dispoziþia studenþilor, doar puþin peste 300 au fost ocupate în prima sesiune de admitere.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Iulie 2014

Schimb de copii Varpalota - Petroºani

u obþinut cele mai bune rezultate la învãþãturã în anul care a trecut ºi acum au primit o vacanþã în oraºul înfrãþit. Vorbim despre copiii din Varpalota veniþi la noi la Petroºani, iar în contra-partidã cei din Petroºani sunt de azi în Ungaria. Cei mici spun cã meritã efortul la ºcoalã, iar profesorii se gândesc sã înfrãþeascã ºi ºcolile, dar ºi familiile copiilor. Diana MITRACHE Copiii maghiari au ajuns la Petroºani ºi, chiar dacã nu vin pentru prima datã, tot nu s-au sãturat de acest loc. Ei vin din Varpalota, oraº înfrãþit cu Petroºaniul ºi au fost aºteptaþi la primãrie cu ciocolatã, dar ne-au mãrturisit cã niciodatã nu se plictisesc aici. „Este o zonã foarte frumoasã din punct de vedere a geografiei, cu oameni plãcuþi ºi un program care ne încântã”, a spus Loszi Auma, o tânãrã cu rezultate foarte bune la învãþãturã din Varpalota. Copiilor le place aici ºi merg în vizite pe munte, dar ºi în

alte locuri din judeþ, în timp ce copiii din Petroºani au vizitat Parlamentul din Budapesta. Profesoarele lor, însã, au ºi alte planuri, care vizeazã chiar înfrãþirea a douã ºcoli. „Din octombrie 2013 con-

duc cea mai mare ºcoalã generalã din Varpalota. Sigur cã

înfrãþit Varpalota din Ungaria, un grup de elevi cu rezultate bune la învãþãturã, atât de la noi, cât ºi din Ungaria, pe bazã de

activitãþi recreative. Ei vor merge la noi în Retezat, la Geoagiu, vor vizita Castelul Corvinilor, deci vor avea parte de o serie de ocazii prin care sã ne cunoascã pe noi,

Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Copiii au fost ºi rãmân mesagerii care duc ºi ne aduc impresii, iar de peste un deceniu aceste schimburi se petrec vara,

reciprocitate, se deplaseazã dintr-o parte în acealaltã. Pe parcursul unei sãptãmâni, ei au parte de

atât ca popor cât ºi ca popor, sau cadru în care noi vieþuim ºi ne petrecem viaþa”, a declarat ºi Dorina

atunci când cei mai buni la învãþãturã sunt rãsplãtiþi cu o astfel de vacanþã în oraºul maghiar înfrãþit.

aceastã idee încã este într-o fazã incipientã, dar doresc foarte mult acest lucru. Ideea ar fi ca sã continuãm astfel de tabere între ºcoli, dar eu m-am gândit sã ducem aceastã relaþie ºi cãtre familiile copiilor, iar realþiile sã

ducã pânã o prietenie între familiile lor”, a spus ºi dr. JUHASZUNE KATALIN, una dintre profesoarele care însoþesc grupul. Delegaþia a fost primitã la Petroºani de Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani, care le-a urat copiilor o ºedere cât mai plãcutã aici. „De peste 10 ani de când avem aceastã relaþie cu oraºul

Chitare pe versuri de Pãunescu, la Peºtera Bolii

eci de chitare ºi voci de copii rãsunã duminicã în Peºtera Bolii. Un grup de tineri folkiºti vin aici pentru un concert unic, iar cei care vor sã îi asculte în acustica peºterii o pot face duminicã începând cu ora prânzului. Diana MITRACHE Au venit în vizitã în Valea Jiului, la munte, dar nu sunt pentru prima datã aici. Vorbim despre un grup de muzicieni, care cântã folk ºi care vin an de an sã ne încânte aici la Peºtera Bolii. Custodele peºterii, Imre Szuhanek ne spune cum îi va primi pe cei care vin sã salute în felul lui Adrian Pãunescu, generaþia în blugi, generaþia în adidaºi. „Am profitat de bunãvoinþa doamnei Mãdãlina Amon, care este într-o tabãrã la Câmpul lui Neag cu

Generaþia Folk, care s-a oferit ca duminicã, atunci când se întoarce acasã la Craiova, sã ne cânte în Peºtera Bolii. Facem acest concert,

iar pe baza unui bilet de intrare în peºterã, viziteazã ºi peºtera ºi o sã încercãm ca din

bani sã le asigurãm copiilor o masã la iarbã verde ºi cãrþi poºtale ca amintire”, a spus Imre Szuhanek, custodele peºterii Bolii. Nu este prima datã când aceºti tineri vin aici ºi de fiecare datã chitãrile lor au încântat publicul. Nu rataþi, dacã iubiþi muzica la chitarã rece în acustica Peºterii Bolii, concer-

tul de excepþie de duminicã. Spectatorii sunt aºteptaþi la ora 12,00.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Iulie 2014

Vizitatori la Peºtera Bolii

ste vacanþã ºi de la ºes, la munte, turiºtii ajung la noi, în drumeþii. Un grup de la Dunãre tocmai a ajuns în Valea Jiului ºi oamenii s-au declarat foarte încântaþi sã viziteze peºtera Bolii, deºi recunosc cã au gãsit prea puþine informaþii despre acest loc înainte sã vinã aici.

cãutat pe internet ca sã aflu, nu. Aici am gãsit un domn foarte interesant”, a spus un tânãr din Bucureºti.. Cel care i-a scos din încurcãturã a fost nimeni altul decât Imre Szuhanek, custodele de la Peºtera

Diana MITRACHE Peºtera Bolii atrage turiºtii ca un magnet, însã, prea puþini aflã de acasã cum stau lucruile aici. Un grup de turiºti care a ajuns la noi în cursul acestei sãptãmâni a recunoscut cã fiecare a aflat lucruri extrem de interesante, dar abia dupã ce au ajuns aici. „Este foarte frumos, dar din pãcate am gãsit foarte puþine informaþii. Am cãutat 3 zile informaþii, o

hartã cu munþii ºi ce pot sã fac. Aici am gãsit, da, dar dacã am

Bolii, care le-a dat o grãmadã de sugestii pentru petrecerea tim-

pului la munte în Valea Jiului. Peºtera Bolii a fost ºi va rãmâne, însã, un loc de atracþie pentru turiºti, iar de la Dunãre au ajuns la munte un grup de turiºti, foarte încântaþi de tot ce au trãit aici. „Cum e de la Dunãre, la munte? Foarte frumos. Acolo e mai cald ºi aici am venit sã ne rãcorim, dar ºi aici am întâlnit cãldurã mare, cã am fost pe munte, nu prea echipaþi ºi este prima oarã când venim la munte ºi ne bronzãm. Dupã cum vedeþi suntem arºi. Mi s-a pãrut minunatã peºtera. Chiar am fost impresionatã cã am vãzut stalactite ºi stalacmite care au crescut ºi domnul din peºterã ne-a spus cã e prima oarã când cresc, dar din pãcate, am aflat cã iarna mor din cauza frigului.

Foraje pentru stabilirea siguranþei drumului

tudii pentru stabilirea siguranþei drumului. O echipã de muncitori de la o firmã de foraj a început lucrãrile de forare pe drumul naþional 7A. lucrãrile se deruleazã pentru identificarea unei soluþii tehnice pentru aceastã porþiune de drum care s-a surpat în urmã cu câteva luni în urma unor alunecãri de teren. Monika BACIU“ Astazi se vor executa foraje pentru studiul geotehnic la portiunea

tat o firma care sa dea solutia tehnica pentru portiunea respective. Proiectantul incearca sa gaseasca portiunea tehnica pen-

de drum de pe DN 7 care s-a surpat in primavera aceasta. Cei de la Drumuri Nationale au contrac-

tru aceasta portiune de drum”, a declarat viceprimarul oraºului Petrila, Vasile Jurca. În cazul în care alunecãrile de teren au afectat masiv terasamentul, iar drumul nu va mai prezenta siguranþã atunci traficul rutier în acea zonã va fi deviat. “Daca nu exista sta-

Chiar mi-a pãrut rãu ºi aº fi vrut sã creascã în continuare”, a spus o doamnã venitã tocmai din Galaþi. Turiºtii ajung din toate colþurile þãrii în

Valea Jiului, dar puþini aflã despre acest loc de acasã, din faþa calculatorului. Odatã ajunºi aici, însã, nimeni nu mai regretã.

bilitatea solului, am inteles ca forajul se va face la o adancime de 10 metri, avem propusa o alta solutie sa deviem drumul pe drumul paralel care se afla aici”, a mai precizat sursa citatã.

Terasamentul în acest loc a plecat la vale dupã ploile torenþiale ºi, pe sub artera rutierã s-a format un crater gol, care a trebuit sã fie umplut.

6 Actualitate

sociaþiile de proprietari adunã tot mai mulþi adepþi, pentru cã doar aºa oamenii au înþeles cã pot accesa fonduri, dar îºi atrag ºi o serie de nemulþumiri. Cel puþin în douã dintre cele care funcþioneazã la Petroºani, situaþia este fãrã ieºire, din cauza proastei gestionãri, iar autoritãþile locale pot doar sã le dea sfaturi, ori amenzi. Oamenii au înþeles cã, dacã se grupeazã în asociaþii de proprietari, au ºanse sã atragã fonduri ºi sã îºi anvelopeze blocul, sã îºi repare acoperiºul, ori subsolul. La Petroºani sunt astfel de situaþii, iar oamenii chiar le gestioneazã

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Iulie 2014

Asociaþiile pot cere sprijin ºi primi amenzi membrilor asociaþiilor, care s-au adresat primãriei. Noi am chemat administratorul ºi am încercat sã reglementãm situaþia, dar asta s-a putut face punctual, aºa cum s-a întâmplat cu o persoanã care a dovedit cu facturile ºi chitanþele pe baza cãrora a demonstrat cã a plãtit debite cãtre asociaþie, dar ele nu erau confãrã prtobleme. „La momentul actual, în municipiul Petroºani, vorbim de un numãr de 39 de asociaþii de proprietari, din care 9 asociaþii îºi plãtesc în comun furnizorii de utilitãþi, iar 30 dintre ele s-au constituit cu scopul de a-ºi întreþine condominiile. Este vorba despre subsol, acoperiº, sau dacã doresc sã facã

lucrãri de reabilitare termicã. Douã dintre ele, nr.2 ºi nr.9 Hermes, au avut iniþiativa de a participa la o serie de proiecte, aºa încât multe dintre blocurile aflate în cadrul lor, fie pânã acum au încheiat, fie sunt în curs de realizare a lucrãrilor”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani.

Potrivit unei mãsuri impuse de Direcþia Sanitar – Veterinarã, în zilele cu temperaturi ridicate comerciantii de lapte nu mai pot comercializa acest produs dupã ora 10 ºi asta datoritã pericolului de alterare a laptelui. Responsabilii pieþelor sunt obligaþi sã se asigure de ducerea la îndeplinire a acestei norme, despre care toþi comercianþii au fost înºtinþaþi prin intermediul unor afiºe puse la vedere. În teorie totul

funcþioneazã ca la carte, dar în practicã lucrurile stau cu totul diferit. Piaþa Agroalimentarã din Petroºani este plinã de PET-uri cu lapte, cu care þãranii te îmbie

chiar deasupra de afiºele de avertizare pânã la orele amiezii. ªi nici un oficial nu pare deranjat de faptul cã laptele continuã sã fie vândut la orice orã din zi, fiind þinut afarã ºi nu în frigidere, care de altfel nu existã în piaþa centralã din Petroºani. Ioan Pristavu, ºeful Administraþiei Pieþelor Petroºani ne explicã ºi de ce nu mai poate fi comercializat laptele dupã ora 10.00, dar este în concediu ºi nu ºtie de ce pe mese sticlele cu lapte sunt expuse chiar ºi la ora 12.00. Un înlocuitor

Diana MITRACHE

Nu toate situaþiile, însã, sunt atât de fericite ºi, în alte douã cazuri, oamenii s-au trezit ºi nu o singurã datã, debranºaþi de la apã, pentru cã preºedintele asociaþiei a murit ºi atunci s-a constatat haosul din gestiune. Unii au cerut sprijin ºi cam atât s-a putut. „Într-adevãr au existat reclamaþii venite din partea

Laptele vândut în dispreþul normelor legale

eoretic, în Piaþa Agroalimentarã din Petroºani se interzice comercializarea laptelui dupã ora 10.00. Practic, tarabele sunt pline de stice cu lapte chiar ºi la orele 11.00- 12.00, când cãldurile sunt deja sufocante.

semnate în actele asociaþiei”, a mai spus viceprimarul oraºului. Edilii recunosc cã au douã variante, sã le dea sfaturi administratorilor ºi sã îi ajute sã iasã din impas, sau sã le dea amenzi, dacã se constatã nereguli. Pânã acum, însã, s-au rezumat la sfaturi.

al acestuia ar fi, dar are ceva probleme de familie ºi lipseºte, iar

inspectorul angajat special la Administraþia Pieþelor ca sã se ocupe de siguranþa alimentelor a fost sunat de cãtre Ioan Pristavu în legãturã cu situaþia de sub nasul lui. În tot acest timp, þãranii încearcã sã câºtige un ban în plus ºi ne asigurã cã laptele este proaspãt muls ºi abia adus în piaþã, aºa cã este numai bun pentru consumul uman.

Cât despre normele legale, acestea par pur facultative, atâta timp cât responsabilii doar mimeazã respectarea lor. O soluþie ar fi aducerea unor vitrine frigorifice, unde laptele sã fie pãstrat în condiþii propice, ºi care ar trebui sã fie amplaste în Hala Agroalimentarã, dar de la vorbã la faptã drumul este ceva mai lung. Car men COSMAN-PREDA

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Iulie 2014

Cãpitan al mafiei italiene martor contra lui Berbeceanu

osimo Scaglione, ucigaºul plãtit al mafiei care îºi bea cafeaua la doi paºi de Poliþia Petroºani, prins de cãtre ofiþerii de la brigãzile de combatere a criminalitãþii organizate de la Alba Iulia ºi Oradea, se vroia martor în dosarul instrumentat de DIICOT contra lui Traian Berbeceanu. În mai multe stenograme aflate la DNA - structura centralã, bazate pe convorbiri telefonice dintre procurori, apare numele temutului mafiot care a executat douã persoane la ordinul mafiei. Cosimo Scaglione i-a fost propus procurorului Adrian Bãican, ca

martor contra lui Berbeceanu, tocmai de fostul procuror ºef al DIICOT Alba, Ioan Mureºan. Procurorul Bãican cãruia i-a fost repartizat dosarul 386D/P/2013 are calitate de martor

acum, ºi a declarat cã au existat mai multe situaþii în care inculpatul Mureºan Ioan l-a contactat ºi i-a spus cã au apãrut ori s-au prezentat la el persoane care doresc sã

dea declaraþii în cauza respectivã. Dintre persoanele indicate, propuse de Mureºan, erau ºi unele arestate, cum ar fi Scaglionne Cosimo. Judecãtorii de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie i-au

interzis procurorului Mureºan, aflat sub control judiciar, sã ia legãtura cu o serie de martori printre aceºtia aflându-se ºi mafiotul italian Scaglione.

ine este Scaglione?

Italianul a stat aproape un an de zile în Bãniþa ºi îºi derula afacerile în Petroºani ºi Petrila. Era membru al temutei grupãri N’drangheta, mafia calebrezã ºi avea o condamnare la 14 ani de închisoare, în Italia, dupã ce a omorât doi oameni, însã numãrul victimelor executate este mai mare, au sus-

pectat anchetatorii italieni. Un pensionar nevinovat, Ferdinando Chiarotti, care se afla la plajã pe o bãncuþã ºi a fost din întâmplare martor la o crimã, a fost eliminat de indi-

vid. Ucigaºul mafiei era foarte liniºtit în Valea Jiului, pânã când BCCO a intrat pe fir. Îºi servea cafeaua liniºtit la o

pizzerie situatã la doi paºi de sediul Poliþiei Petroºani. Ca sã-ºi demonstreze ºi mai mult curajul, Cosimo Scaglione, în data de 1 septembrie 2009, a provocat un scandal monstru la un club de noapte. Dupã ce s-a încãierat cu mai mulþi interlopi din Petrila, aceºtia l-au urmãrit cu maºinile ºi la ieºirea din Petroºani l-au tamponat. Cãpitanul mafiei a scos un pistol ºi astfel i-a þinut la distanþã. Numai cã tinerii au sunat la Poliþia

Moartã în casã

bãtrânã de 70 de ani care locuia singurã într-un apartament din centrul municipiului Petroºani a fost gãsitã fãrã viaþã de rude. Diana MITRACHE Asta dupã ce apropiaþii au încercat sã o contacteze ºi, dupã ce au constatat cã nu dau de ea, au sunat la 112. Pompierii au fost cei care au ajuns primii, dar nu au putut decât sã constate decesul, dupã ce au spart uºa locuinþei. „Au spart uºa ºi au gãsit-o moartã în casã. Era destul de bolnavã ºi soþul ei murise acum un an. Probabil cã nu i-a fost uºor”, au spus vecinii femeii ºi ei la fel de alertaþi cã nu o mai vãd afarã. Tot vecinii sunt cei care spun cã femeia

abia venise de la un tratament împotriva cancerului ºi cã asta i-ar fi fost fatal.

Petroºani, care a început cercetãrile. Toþi au fost duºi la secþie, inclusiv mafiotul, ºi dupã ce a fost verificat, i s-a dat drumul fãrã nici cea mai micã problemã. A fost prins la Oradea în urma unei acþiuni coordonate de Berbeceanu. Scaglione avea rang înalt în gruparea mafiotã italianã, denumitã N’drangheta, care a acþionat atât în Italia, cât ºi în SUA. Maximilian GÂNJU „Avea o boalã grea de ceva timp ºi asta i-a fost. Suferea de cancer ºi când au intrat cei de poliþie ºi SMURD au gãsit-o cãzutã lângã pat”, au mai spus vecinii. La faþa locului a ajuns ºi un medic care a constatat decesul, iar rudele se pregãtesc acum de înmormântare.

8 Dezvãluiri

oina Maria Dobre, din Petrila asistenta medicalã, naºa micã a primarului Ilie Pãducel a fost condamnatã la 7 ani ºi 6 luni pentru trafic de persoane, proxenetism ºi prostituþie. În timp ce se strãduia sã facã rost de bani sub aceastã formã, dosarele de înºelãciune se înmulþeau, pãgubite fiind zeci de persoane, colegi ºi colege de la Spitalul de Urgenþã Petroºani, cunoºtinþe, prieteni ºi rude. Un dosar consistent a ajuns pe rolul Judecãtoriei Petroºani, cu o valoare de peste douã miliarde lei. Pãgubiþii ne-au relatat dramele produse de faptele Doinei Maria, de tentative de sinucidere, de familii destrãmate, de popriri pe salarii încât nu mai aveau din ce trãi etc., etc. Pãrerile de rãu nu au existat, iar cele din instanþã sunt de complezenþã. În luna iunie 2012, Cronica Vãii Jiului relata arestarea preventivã a Doinei Maria Dobre, naºa micã a primarului Petrilei, Ilie Pãducel, procurorii de la DIICOT Gorj au trimis-o în judecatã alãturi de alþi doi indivizi, Cartianu Claudiu Ion ºi Maftei Sorin -, acuzaþi de comiterea infracþiunilor de „iniþierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formã a unui grup, în vederea sãvârºirii de infracþiuni, trafic de persoane ºi proxenetism”, respectiv de „iniþierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub

Dezvãluiri 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Iulie 2014

orice formã a unui grup, în vederea sãvârºirii de infracþiuni, trafic de persoane ºi prostituþie” http://cronicavj.ro/wp/ ?p=5441 . În toamna aceluiaºi an, Doina Maria Dobre, asistentã la Spitalul de Urgenþã Petroºani, a fost condamnatã la 7 ani ºi ºase luni la închisoare cu executare. Încarceratã la Gherla, Doina Dobre, a mai fost condamnatã cu suspendare la doi ani ºi ºase luni pentru înºelãciune, drept pentru care pedeapsa pe care o executã a fost cumulatã fiind consideratã recidivistã.

Naºa micã a primarului Pãducel – dupã prostituþie, înºelãciune de proporþii

ârtejul înºelãciunilor

Doina Maria Dobre, din Dobreºti-Petrila, a ajuns la prostituþie ºi trafic de carne vie pentru cã intrase într-un vârtej al înºelãciunilor din care nu mai ºtia cum s-o scoatã la capãt datoritã presiunilor celor implicaþi. Zeci de angajaþi ai Spitalului de Urgenþã Petroºani i-au cãzut în plasã, dar ºi neamuri, prieteni, cunoscuþi încât se vehicula o sumã de peste 7 miliarde lei vechi. Principiul înºelãciunilor era cel folosit ºi de Habitat XXI. Deºi plângerile celor înºelaþi au curs din 2009, abia în acest an 2014 stufosul dosar este pe rolul Judecãtoriei Petroºani, la al patrulea termen în 19 august 2014. Totul a început cu un împrumut de la CAR Petrila, patronat de Gheorghe Bobar, iar giraþii, vreo 13 la numãr, au ºi fost somaþi la doar 6 luni de la împrumut sã plãteascã suma de… 250 milioane lei, cu dobânda aferentã, plus dobândã penalizatoare de 2% pe zi, lucru ce a fãcut ca suma sã creascã ameþitor.

de... 20 milioane lei vechi. Doar la momentul poririi pe salariu a fost la CAR Petrila pentru a verifica uriaºa sumã în cauzã. Era de fapt vorba de 250 milioane lei vechi.

”D

acã ai fost fraierã, bine þi-a fãcut!”

Apoi, Doina Maria a apelat la o cunoºtinþã sã împrumute pentru ea o sumã de 400 milioane lei urmând sã-i înapoieze ea, lunar, la CAR, apoi altã persoanã ºi din nou alta etc., pânã la uriaºa suma vehiculatã, pe care Doina Maria nu avea cum s-o plãteascã, chiar dacã ar fi vrut, aºa cã a rãmas ca giranþii sã-i achite împrumuturile. A apelat ºi la un cãmãtar din Deva, dar ”legile” dure ale cãmãrarilor nu i-au lãsat loc nici de negociere ºi a rãmas fãrã apartamentul dintr-un bloc ANL din Petrila, pe care Doina Maria îl cumpãrase.

upã cinci ani, pe rolul Judecãtoriei Petroºani În timp ce era urmãritã pentru prostituþie ºi trafic de carne vie, apoi condamnatã, dosarele înºelãciunilor ºi ale executorilor judecãtoreºti se îmulþeau. Unul din dosare, cu cei 13 pãgubiþi, a avut un traseu greu de crezut, între anii 20092014. Respectiv prima plângere penalã care a stârnit tãvãlugul a fost în august 2009 la Parchetul Petroºani, care l-a trimis pentru instrumentare Poliþiei Petroºani, apoi a plecat din nou la Parchetul Petroºani, care l-a trimis Tribunalul Deva pentru cã suma constatatã era peste 2 miliarde lei; Tribunalul Deva l-a trimis din nou Poliþiei Petroºani pentru cã apãruserã elemente noi; de aici a fost trimis la Poliþia Petrila pentru cã Doiniþa Maria Dobre avea domiciuliul la Petrila ºi trimis înapoi Parchetului Deva, care a înaintat spre judecare dosarul Tribunalului Hunedoara, iar în ianuarie 2014 a fost declinatã competenþa ºi a fost trimis la

Judecãtoria Petroºani, conform noului Cod Penal.

ersonalul din secþiile SUP pãgubit Aproape toate secþiile Spitalului de Urgenþã Petroºani au fost atinse ºi grav pãgubite de colega lor. Asistente de la ATI, de la ortopedie, de la secþia de nou nãscuþi ºi de la cea de pediatrie etc., pe lângã femei de serviciu ºi brancardieri pe care i-a folosit ºi în câte 4-5 CAR-uri ca giranþi ºi care aveau salariile poprite de executori de nu le mai râmânea nimic din salarii. Colegi ºi cunoscuþi, oameni serioºi, cu spirit de întrajutorare, au fost minþiþi ºi înºelaþi. Nume care înseamnã mult în societatea localã se aflã printre pãgubiþi… Un pãgubit important, care a acceptat sã ne vorbeascã, este Adela Aringhe, asistent principal de igienã în cadrul Serviciului de Prevenire ºi Control a Infecþiilor Nosocomiale – SPCIN, din cadrul Spitalului de Urgenþã Petroºani, care a girat-o pe colega sa Doina Maria, pentru suma

”Am girat-o în 2008 pentru suma de 20 milioane lei, ceea ce mi s-a pãrut un fleac atunci, având în vedere cã salariile de atunci erau cu tot cu sporuri de vreo 17 milioane ºi am semnat fãrã sã verific contractul. În anul 2009, dupã vreo 6 luni am primit somaþie de platã ca girant. Doar eu din cei vreo 11-12 giranþi trebuia sã plãtesc 271 de milioane, însemnând partea mea de achitat din sumã, plus dobânzi ºi dobânzi penalizatoare de 2% pe zi. Am fost la mama Doinei sã facem ceva, sã gãsim o soluþie, colege fiind, sã o ajutãm pe ea ºi implicit pe

mine. Dar m-a apostrofat cu ”dacã ai fost fraierã, bine þi-a fãcut!” Asta m-a determinat sã fac plângere penalã în august 2009. Dar executorii îmi puseserã poprire pe salariu... Când a murit tatãl meu, în 2011, am sunat-o ºi i-am spus sã-mi dea bani sã-mi înmormâtez tatãl pentru cã eu îi plãteam datoriile ºi nu aveam de unde. Mi-a dat un rãspus halucinant: ce l-a apucat ºi pe tac-tu sã moarã taman acum”. Apoi în aprilie 2011, din nou i-am cerut bani pentru cã aveam fata la facultate ºi nu mai aveam cu ce plãti cãminul. Sigur cã mi-a rãspuns în stilul ei: ce-i trebuie lui fie-ta facultate? Sã se ducã pe centurã. Am ajuns în imposibilitatea de a trãi, dupã ce s-au tãiat salariile. Din toamna lui 2011 ºi pânã în primãvara lui 2012, am rãmas doar cu 12 lei rest din salariu, cu care nu aveam cum sã mã descurc. Ni se tãiaserã sporurile ºi salariile,

adicã vreo 65% din venit. Am încercat prin instanþã sã mi se sisteze poprirea, dar nu am avut nici o ºansã ºi am renunþat. Aveam fata la facultate în ultimul an, iar eu veneam noaptea acasã, iarna aceea, mã spãlam repede ºi mã culcam, iar dimineaþa plecam la servici, ºi din nou veneam seara târziu, asta ca sã nu consum curent, apã, cãldurã pentru cã nu aveam cu ce plãti. În toamna lui

2012, am fost ºi la fina ei, Mariana Pãducel (director îngrijiri medicale – n.n.) sã-i spun sã vorbeascã cu pãrinþii Doinei sã facem ceva. Nu putea face nimic pentru cã mi-a rãspuns: ooo, ºi eu sunt în situaþia asta. Cele trei situaþii pe care vi le-am spus sunt ºi cele trei motive pentru care am cerut daune morale de 1 miliard de lei. La momentul condamnãrii sale, în octombrie 2012, s-a achitat toatã suma

rãmasã ºi giratã de lotul de giranþi în care mã aflam ºi eu. Vreau sã-mi recuperez banii la cota de zi, plus daune. Nu ºtiu dacã va plãti aceºti bani”- a declarat Adela Aringhe, bãgubitã în dosarul 7970/97/2013.

entative de sinucidere ºi familii distruse Doina Maria Dobre a produs multe drame prin faptele sale de înºelãciune. Un pãgubit a avut o tentativã de sinucidere, o veriºoarã are probleme serioase de sãnãtate încât a ajuns la psihiatrie, un domn pensionar are de plãtit din pensie pânã în anul 2018, cadre medicale se aflã în pragul destrãmãrii familiilor, neamuri care nu-ºi mai vorbesc etc., etc. ºi un primar, Ilie Pãducel, ruºinat ºi ºocat de faptele fiicei naºilor sãi. ”Pãrerea mea, pentru care nu am dovezi, este cã Doina nu putea face toate acestea fãrã ajutor, fãrã complicitate. Totuºi sunt sume uriaºe, sunt CAR-uri pe care le-a înºelat, deºi acestea ºi-au recuperate banii de la giranþi. La proces este adusã de la Gherla. În instanþã ºi-a recunoscut faptele, a spus cã-i pare rãu, cã nu a vrut sã se ajungã la asta, dar a intrat într-un impas financiar, cã este de acord cu sumele cerute drept daune, dupã ce fiecare a arãtat prin ce au trecut, ºi cã le va plãti atunci când va avea de unde. La întrebarea ce a fãcut cu banii, Doina a spus cã ºi-a ajutat pãrinþii ºi fratele. În sala de judecatã se ferea sã ne priveascã…”- a mai spus asistenta Adela Aringhe. Cunoscuþii ºi neamurile Doinei Maria Dobre spun cã femeia trãia pe picior mare, cã ºi-a renovat casa pãrinteascã din Dobreºti, cã a cumpãrat aparaturã de tot felul ºi seturi de

mobilã, cã tatãl sãu, vânãtor, fãcea petreceri cu personalitãþi din oraº ºi multe, multe alte moduri de cheltuire a banilor. În acest dosar de înºelãciune Doina Maria Dobre riscã o pedeapsã de pânã la cinci ani conform celor douã capitol ale art. 244 din Noul Cod Penal.

pistã a anchetatorilor – angajãrile de la SUP La audierile fãcute de Poliþia Petrila, martorilor ºi pãgubiþilor li s-a pus o întrebare care arãta cã anchetatorii aveau ºi alte piste. Poliþistul de caz, Cilibiu, a pus întrebarea: Aveþi cunoºtinþã sau aþi auzit de legãturi dintre Doina Dobre - Dorina Vinþan (director îngrijiri SUP la acea vreme –n.n.) ºi de Adina Ciucur (director economic la acea vreme –n.n.) vizavi de angajãrile care se fac la Spitalul de Urgenþã Petroºani? ”Eu am rãspuns cã nu ºtiam de aceste legãturi, dar întrebarea sigur a avut un scop ºi cã poliþiºtii aveau o pistã” – a confirmat Adela Aringhe spusele altor pãgubiþi. Doina Maria Dobre este un caz care nu face cinste Dobreºtilor ºi care a murdãrit ºi imaginea Spitalul de Urgenþã de la Petroºani ºi asta pentru cã existã ºi acum cadre medicale care dau peste nas celor care au fãcut plângeri penale considerând cã trebuie sã le fie milã de Doina Dobre pentru cã are un copil, deºi faptele sale sunt inadmisibile, cã a înºelat încrederea celor care i-au acordat ajutorul ºi i-a aruncat în drame la care nici nu visau. În plus, spun pãgubiþii, Doina ºi cei din familia sa le-au vorbit urât, fãrã urmã de pãrere de rãu. Ileana FIRÞULESCU

8 Dezvãluiri

Dezvãluiri 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Iulie 2014

Naºa micã a primarului Pãducel – dupã prostituþie, înºelãciune de proporþii

ârtejul înºelãciunilor

de... 20 milioane lei vechi. Doar la momentul poririi pe salariu a fost la CAR Petrila pentru a verifica uriaºa sumã în cauzã. Era de fapt vorba de 250 milioane lei vechi.

”D

acã ai fost fraierã, bine þi-a fãcut!”

Judecãtoria Petroºani, conform noului Cod Penal.

10 Politica

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Iulie2014

CSCI: Ponta - 41%, Iohannis - 28% dacã duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidenþiale

remierul Victor Ponta ar fi votat de 41% dintre români iar preºedintele PNL, Klaus Iohannis, de 28% dacã sãptãmâna viitoare ar avea loc alegeri prezidenþiale, relevã un sondaj CSCI remis marþi AGERPRES. În acest clasament urmeazã preºedintele Senatului, Cãlin Popescu-Tãriceanu, care ar fi votat de 10% dintre români, Mihai-Rãzvan Ungureanu (FC) ºi Dan Diaconescu

(PP-DD), fiecare cu câte 7%, Cristian Diaconescu (PMP) ºi Kelemen Hunor (UDMR) cu câte 3% iar 1% dintre respondenþi spun cã ar vota cu altcineva. În turul doi al

alegerilor prezidenþiale 55% dintre cei chestionaþi au rãspuns cã ar vota cu Victor Ponta iar 45% cu Klaus Iohannis. De asemenea, sondajul relevã cã Iohannis ar fi cel mai potrivit pentru a fi desemnat candidat unic al partidelor de dreapta din România. Astfel, 38% dintre cei chestionaþi au dat acest rãspuns. Preºedintele PNL este urmat în acest

Blaga: Alianþa electoralã PDL-PNL se va numi Alianþa Creºtin Liberalã

lianþa electoralã dintre democrat-liberali ºi liberali se va numi Alianþa Creºtin Liberalã PDL-PNL, a anunþat preºedintele PDL, Vasile Blaga. "Am analizat cercetãrile sociologice referitoare la numele pe care va trebui sã-l poarte alianþa electoralã dintre PDL ºi PNL. El va fi Alianþa

Creºtin Liberalã PDLPNL", a declarat Blaga, la PDL Bucureºti. Întrebat dacã va avea timp sã promoveze numele Alianþei astfel încât sã

fie cunoscut la nivel naþional, Blaga a spus cã va promova în primul rând numele candidatului la prezidenþiale. "În primul rând vom promova numele candidatului ºi acest candidat va fi susþinut de Alianþã ºi de cele douã sigle ale celor douã partide, pentru cã vom fi încã douã partide pânã când

top de Mihai-Rãzvan Ungureanu cu 20%, Crin Antonescu cu 13%, Cãtãlin Predoiu cu 8%, Cristian Diaconescu cu 7%, Elena Udrea cu 5%, 8% dintre români au rãspuns cã niciunul dintre cei menþionaþi nu este cel mai potrivit candidat al dreptei iar 1% au altã opþiune. Cercetarea mai aratã cã Victor Ponta conduce în topul încrederii în personalitãþi cu 35%. El este

urmat de Cãlin Popescu-Tãriceanu cu 32%, Klaus Iohannis cu 29%, MihaiRãzvan Ungureanu cu 21%, Traian Bãsescu cu 20%, Cristian Diaconescu cu 16%, Elena Udrea cu 15%, Crin Antonescu cu 14%, Cãtãlin Predoiu cu 13%. În ceea ce priveºte intenþia la vot pentru partide, dacã duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 41% dintre respondenþi au

rãspuns cã ar vota cu reprezentanþii Alianþei PSD-UNPRPC, 29% cu cei ai alianþei PNL-PDL, câte 6% cu cei ai PP-DD ºi PMP, 5% cu cei ai UDMR, câte 3% cu cei ai PFC ºi PRM, 2% cu cei ai PNÞCD iar 5% cu alþii. Sondajul CSCI a fost realizat la nivel naþional în perioada 10-16 iulie, pe un eºantion de 1.050 de persoane, cu o marjã de eroare de +/-3%.

instanþa va hotãrî când vom fi unul singur. Timp este ºi lucrurile sunt din acest punct de vedere mai simple decât la celelalte alegeri, pentru cã alegerile prezidenþiale sunt extrem de personalizate. Candideazã un singur om din partea celor douã partide, care va avea cele douã sigle", a explicat Vasile Blaga. Liderul PDL a precizat cã, potrivit statutelor celor douã

partide, foºtii preºedinþi au o "calitate" în partid dacã sunt membri. "Avem statutele ambelor partide, foºtii preºedinþi, dacã sunt

membri ai celor douã partide, da, dacã nu, nu", a rãspuns Blaga întrebat dacã foºtii preºedinþi de partid au vreo calitate. AGERPRES

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Iulie 2014

Primele pentru minerii viabili, dupã înregistrarea CCM

rimele minerilor depind de înregistrarea contractului colectiv de muncã. Dacã la nivelul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului au fost deja stabilite primele de care vor beneficia ortacii cu ocazia zilei lor, la Complexul Energetic Hunedoara totul depinde de înregistrarea noului contract colectiv de muncã. “Pentru Ziua Minerului în funcþie de data la care vom înregistra Contractul Colectiv de Muncã dar ºi pentru Ziua Energeticianului, salariaþii vor beneficia de adaosuri salariale în funcþie de negocierea pe care o vom purta cu administraþia. Este strîns legatã de data încheieri contractului

tocmai de aceea nu mã hazardez sã spun o anumitã sumã pentru cã va fi o sumã pe care o vom negocia sau o sum ape care o avem deja negociata în CCM. Fiecare exploatare minierã îºi comemoreazã aceastã zi în modul propriu prin depunere de coroane de flori, nu existã o acþiune de

amploare la nivelul Vãii Jiului, colegii de la Lonea îºi vor face tradiþionala

întîlnire la Jiet, cei de la Lupeni la Monumentul Lupeni 29 la uzina electricã din curtea exploatãrii. Ceea ce

s-a întîmplat în anii trecuþi se va întîmpla ºi în acest an”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Alte evenimente nu vor avea loc cu acest prilej. Ziua minerului este celebrata în data de 6 august Monika BACIU

Costel Avram ia parte la fuziunea PNL cu PDL

oordonatorul organizaþiilor PNL din Valea Jiului va participa la congresul extraordinar de sâmbãtã

Experþi europeni la INSEMEX Petroºani

onducerea Institutului Naþional de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã -INSEMEX Petroºani se pregãteºte pentru a primi o comisie de experþi europeni care va face o evaluare a activitãþii derulatã de institutul din Valea Jiului. Certificatul obþinut de INSEMEX de la comisia de experþi europeni este deosebit de important, pentru cã ºi pe baza lui institutul de cercetare din Valea Jiului va primi finanþare pentru proiectele de cercetare derulate. „În perioada 1-2 septembrie ne va sosi o echipã de cinci evaluatori europeni care ne vor face evaluarea în vederea clasificãrii institutului. Se urmãresc performanþele ºtiinþifice,

manageriale, perspective de viitor, angrenarea tinerilor cercetãtori în proiectele majore de certare ori modul de formare profesionalã a acestora. Acum

facem pregãtirile pentru aceastã evaluare ºi la finalul ei vom primi o clasificare. În funcþie de aceastã clasificare se va face ºi finanþarea instituþionalã a INSEMEX, iar cu cât este mai de top clasificarea ºi frecvenþa reclasificãrii va fi mai rarã. De exemplu, pentru „A+”, care este cea mai înaltã treaptã de clasificare, reclasificarea se face dupã cinci ani”, a declarat directorul general al INSEMEX Petroºani, Artur Gãman. Institutului Naþional de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã -INSEMEX Petroºani fost încã clasificat pentru cã a fost greu sã se gãseascã ºi experþii pentru evaluare dat fiind faptul cã domeniul de activitate este unul deosebit. Maximilian GÂNJU

Din delegaþia hunedoreanã a liberalilor care va participa la congresul extraordinar al PNL pentru fuziunea cu PDL, manifestare care va avea loc sâmbãtã, 26 iulie a.c., face parte ºi preºedintele PNL Petrila ºi vicepreºedinte al PNL Hunedoara, Costel Avram. Acesta a confirmat participarea la congres, unul din motivele pentru care nu-ºi va trimite un înlocuitor este reprezentat de faptul cã, susþine acesta „cred cu tãrie într-o dreaptã puternicã”. Avram va reprezenta organizaþiile din Valea Jiului pentru cã a obþinut la alegerile din luna mai, cu organizaþia din Petrila, pe care a reformat-o în urmã

cu un an de zile, cel mai bun scor al liberalilor din Vale. La Petrila s-a clasat pe locul doi în preferinþele electoratu-

lui dupã PSD, înregistrând totodatã ºi cel mai bun rezultat al PNL Petrila. Congresului extraordinar al liberalilor are douã puncte pe ordinea de zi: aprobarea statutului noului partid care se va realiza din fuziunea PNL-PDL ºi aprobarea protocolului politic pentru aceeaºi fuziune. Maximilian GÂNJU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Iulie2014

Urºii, þinuþi aproape de oile moarte, în munte

el puþin 11 urºi bruni au fost observaþi de rangeri ºi salvamontiºi în zonele în care au rãmas cadavreme a sute de oi în Retezat. Cei care supravegheazã în continuare zona, pentru cã traseele turistice sunt închise, spun cã turiºtii sunt þinuþi departe de acele locuri ºi cã totul este supravegheat de la distanþã. Diana MITRACHE Mai mult, aceºtia chiar au constatat cã poveºtile în care se spune cã urºii nu se ating de cadavre ºi morþi sunt doar legende ºi cã în Retezat se întâmplã chiar invers. „Noi supraveghem zonele în care sunt leºurile. Pot spune cã în zona Drãgºanu, aproape de stânã unde sunt ºi ciobanii au fost mereu urºii în

utima vreme. Noi am ºi fotografiat cel puþin 11 urºi pe o suprafaþã relativ micã. Acum se pare cã aceºtia s-au mutat spre zona Piule, Pleºa, acolo unde sunt alte oi ºi chiar marþi a spus un ranger cã a vãzut foarte mulþi urºi acolo”, a declarat Andrei Mureºan, salvamontist. În acea parte a Retezatului sunt sute de stârvuri de oi, pentru cã o turmã a

derivã într-o prãpastie, speriate de un urs, care a dat primul atacul la stânã. Acum urºii mãnâncã în voie din stârvuri ºi rangerii ºi salvamontiºtii supravegheazã totul de la distanþã, pentru cã autoritãþile judeþene au decis cã zona trebuie sã fie ecarisatã în mod natural.

Sensei Nicolae Iordãchescu a intrat în galeria Premianþilor fãrã premii

n fiecare sãptãmânã hunedorenii s-au obiºnuit sã se întâlneascã cu oameni care îi fac sã fie mândrii cã sunt români, datoritã rezultatelor muncii lor, eforturilor pe care le depun în munca de zi cu zi.

Oamenii aceºtia ne aratã permanent cã suntem în rândul lumii, ba, uneori, deasupra lumii, dacã ne uitãm la rezultatele obþinute în plan internaþional. Despre un astfel de om este vorba ºi de aceastã datã. Sensei Nicolae Iordãchescu, cel care se ocupã ca la DACICUS Orãºtie performanþa sã fie la ea acasã, a reuºit sã construiascã valori sportive ºi sufleteºti.

fost fulgeratã ºi toate oile ucise de descãrcarea electricã, iar în cealaltã parte, alte câteva sute de oi au murit strivite dupã ce s-au aruncat în

Într-o astfel de disciplinã sportivã performanþa nu poate apãrea decât ca efect al echilibrului dintre trup ºi spirit. Rezultatele obþinute la concursuri au fost prezentate de presa, care s-a dovedit permanent un partener al oamenilor valoroºi, de aceea noi vã invitãm sã-l cunoaºteþi pe acest om minunat, sã-l priviþi în ochi ºi sa-i spuneþi cã vã munca lui vã face sã fiþi mân-

dri cã sunteþi români. Sâmbãtã, 26 iulie 2014, ora 11, vine sãl cunoaºtem ºi sã-i spunem ce pãrere avem despre ceea ce face el la Orãºtie. Aveþi ocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Sensei Nicolae Iordãchescu va prezenta câteva exerciþii demonstrative. Iniþiatorii proiectului Premianþii fãrã premii

Luna Iulie Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã de pui a la greq Ruladã din cotlet cu spanac ºi brînzã feta/Salatã indianã cu orez ºi ºniþel de pui pane Salatã & Desert Marþi Ciorbe de periºoare/Supã cremã de roºii Ceafã la grãtar cu cartofi aurii/Spaghete cu mazãre, bacon crocant ºi parmezan Salatã & Desert Miercuri Supã chili con carne (picant)/ Supã de broccoli cu ºuncã ªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu trei feluri de brînzã Salatã & Desert Joi Ciorbã de burtã/Supã de pui Ficãþei de pui cu cartofi piure/Pui marocan cu salsa de porumb Salatã & Desert Vineri Ciorbã de fasole cu afumãturã/Supa gulaº de viþel Mozzarella pane în crustã de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Piept de pui cu Cremã de brînzã ºi cartofi în crustã de muºtar Salatã &Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Iulie2014

Parcul, confundat cu o ghenã de gunoi

ocurile de relaxare din parcul central din Petroºani aratã la primele ore ale dimineþii precum ghenele de gunoi. Sunt persoane pentru care simþul civic este o noþiune inexistentã. Aºa se face cã la primele ore ale dimineþii în parcul central din Petroºani pot fi observate mormane de coji de seminþe, dar existã ºi cazuri mai rele în care articole vestimentare zac pe bãnci. Monika BACIU “Aici este o problemã ºi de civilizaþie, din pãcate mulþi aruncã seminþele, nu le aruncã la coºul de gunoi ºi le lasã prin parcuri. Comparitmentul de protecþie a mediului împreunã cu Poliþia Localã sunt în mãsurã sã sancþioneze acele

persoane. Noi, Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din pãcate trebuie sã facem curãþenia dupã fiecare cetãþean care lasã asmenea mizerii. Noi facem curãþenie ori de câte ori este cazul, intervenim cu echipele care le avem în subordine ºi cei de la ajurot social ºi firma de mãturat stradal ºi încercãm pe cât posibil sã întreþinem aceste zone”, a declarat Daniel Viºan, directorul SPADPP Petroºani. Mai multe adminis-

Exerciþiile de alarmare publicã, privite ca un spectacol pentru populaþie

xerciþiile de alarmare publicã îi captiveazã pe locuitorii municipiului Petroºani, mai ales dacã acestea includ ºi salvãri de persoane din diverse situaþii. Mulþi privesc însã aceste alarmãri ca pe un spectacol ºi puþini sunt cei interesaþi cu adevãrat de ce tebuie fãcut în situaþii limitã. Carmen COSMAN - PREA Un cutremur de proporþii, un raid aerian ori o catastrofã naturalã, indiferent de natura ei, ar putea sã ne prindã nepregãtiþi ºi asta în ciuda exerciþiilor de alarmare publicã organizte periodic de institþiile abilitate, fie cã vorbim despre Pompieri, ISU ori Protecþia Civilã. Dacã un astfel de exerciþiu demonstrativ implicã ºi acþiuni de salvare de persoane din diverse situaþii, succesul este garantat, iar mulþimea de curioºi se adunã imediat. E fix ca la un spectacol ºi nu puþini sunt cei care imortalizeazã cu telefonul mobil

operaþiunile de salvare, fie ele ºi doar pregãtitoare pentru o stuaþie realã. Ioan Bunea este

ºeful Protecþieie Civile de la Petroºani, instituþie care a organizat ori a participat alãturi de ceilalþi factori responsabili la o serie de exerciþii de alarmare a populaþiei ºi le considerã extrem de

utile. „Toate aceste exerciþii sunt benefice pentru populaþie, iar de regulã oamenii sunt receptivi”, spune Bunea, care crede, îsã, cã, dacã oamenii ar citit ºi legislaþia ar fi ºi mai bine, pentru cã totul ese explicat metodic. ªeful Protecþiei Civile Petroºani recunoaºte, însã, cã, de cele mai multe ori, oamenii

pun întrebãri despre ce trebuie sã facã atunci când se întâmplã vreo problemã ºi prea puþini înainte. „În special oamenii mai în vârstã sunt mai curioºi. Cei mai tineri nu prea”, a mai declarat Ioan Bunea.

Potrivit legislaþiei în vigoare, se fac tot felul de campanii în ºcoli, grãdiniþe, în instituþiile publice ori exerciþii periodice, aºa încât populaþia sã ºtie ce are de fãcut în cazul unui cutremur, inundaþii, alunecãri de teren sau a altor situaþii de ugenþã. ªi sistemele de alarmare trebuie verificate periodic, la fel ca ºi adãposturile special amenajate. Iar rolul exerciþiilor este tocmai cel al pregãtirii populaþiei pentru o astfel de situaþi de urgenþã.

traþii locale din þarã au emis hotãrâri de consiliu prin care au interzis consumul de seminþe în parcuri. La Petroºani aceastã variantã încã nu s-a luat în calcul. “Nu aº putea sã spun din punct de vedere legal dacã se poate interzice acest lucru, dar cert este cã persoanele ar tre-

bui sensibilizate ºi sã depunã cojile de seminþe în coºurile care sunt amplasate pe domeniul public”, a mai spus sursa citatã. Problema o reprezintã cetãþenii care nu au simþ estetic sau bun simþ. Parcurile sau zonele publice devin ghene de gunoi pentru unii.

14 Program & Horoscop

10:00 Nimic prea bun pentru un cowboy 10:50 Pe scurt despre orice 11:00 Teleshopping 11:30 Exclusiv în România 12:20 Oameni care au schimbat Lumea 12:30 Lumea ºi noi 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Legendele palatului 17:30 Legendele palatului 18:10 Lozul cel mare 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 Oameni care au schimbat Lumea 20:00 Telejurnal 21:10 Revoltã în America

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii 12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 15:00 Gleason 17:00 Walker, poliþist texan 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Trãsniþii 20:00 Cireaºa de pe tort 21:00 S.O.S., sãnãtatea mea! 22:00 Ajutor! Vreau sã slãbesc! 23:00 Click!

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Iulie 2014

10:00 10:50 11:10 meu 13:00 14:00 meu 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 23:00

În gura presei Teleshopping Mireasã pentru fiul Observator Mireasã pentru fiul Observator Acces direct Observator Observator special Burlãciþa Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Liceenii Rock ‘n’ Roll 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Tânãr ºi neliniºtit 14:30 Suspect de crimã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Douã pupeze albe 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa sunteþi indispus ºi nimeni nu vã poate intra în voie. Familia nu este de acord sã renunþaþi la o excursie. Ascultaþi-i ºi pe ceilalþi ºi cãutaþi o soluþie de compromis. Încercaþi sã vã mai ºi relaxaþi.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Pastila Vouã Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Copii contra pãrinþi Prin flori ºi sabie Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere 22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 11:45 Digisport Show 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Retrospectiva Atletico Madrid

*** 21 mai Dacã nu vã odihniþi mai mult, sar putea sã aveþi probleme cu sãnãtatea. O discuþie în contradictoriu cu o persoanã mai în vârstã vã pune pe gânduri. Fiþi calm ºi prudent, ca sã evitaþi un scandal.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa primiþi o sumã mare ºi vã faceþi planuri îndrãzneþe. Nu vã pripiþi. Ar fi bine sã vã sfãtuiþi cu partenerul de viaþã. Astãzi vã completaþi foarte bine. Abþineþi-vã de la excese!

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa este posibil sã fiþi apatic ºi sã nu vã puteþi concentra. Nu vã asumaþi nici un risc în afaceri. Dacã aveþi ocazia sã mergeþi într-o vizitã, nu staþi pe gânduri!

Starea de confuzie vã poate afecta relaþiile pe plan social ºi situaþia financiarã. Nu vã implicaþi în afaceri, chiar dacã vi se pare cã puteþi da lovitura. Dupã-amiazã vã revine cheful de viaþã ºi reuºiþi sã comunicaþi cu cei din jur.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Un bãrbat mai în vârstã vã propune sã vã asociaþi într-o afacere. Nu hotãrâþi nimic fãrã sã vã consultaþi cu partenerul de viaþã. Nu staþi prea bine cu banii, însã relaþiile cu persoana iubitã sunt bune.

Se pare cã nu sunteþi în cea mai bunã formã fizicã ºi intelectualã. Sunteþi indispus ºi confuz. Evitaþi întâlnirile de afaceri ºi cu prietenii. Riscaþi fie sã pierdeþi bani, fie sã vã certaþi cu un prieten bun.

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunteþi cu capul în nori. Amânaþi întâlnirile de afaceri. Chiar dacã nu aveþi chef de vorbã, nu refuzaþi comunicarea cu cei din jur. Acordaþi mai multã atenþie persoanei iubite!

21 ianuarie *** 20 februarie

În prima parte a zilei sunteþi puþin aerian ºi comunicaþi mai greu. Intuiþia nu vã ajutã prea mult, aºa cã acceptaþi ajutorul prietenilor ºi al familiei. Limitaþivã la activitãþi de rutinã! Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile

Aveþi tendinþa sã vã supraestimaþi puterile. Nu fiþi încãpãþânat ºi nu forþaþi lucrurile! Dacã nu vã temperaþi orgoliul, riscaþi sã vã certaþi cu prietenii ºi cu familia. Acordaþi mai mult timp odihnei!

10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15

21 decembrie *** 20 ianuarie Vã treziþi cu moralul la pãmânt ºi aveþi dificultãþi de concentrare. Este recomandabil sã nu începeþi activitãþi pe care nu sunteþi sigur cã le puteþi finaliza. Seara primiþi oaspeþi dragi.

21 februarie *** 20 martie Vã merge foarte bine pe plan sentimental. Este posibil chiar sã faceþi o declaraþie de dragoste . Nu vã implicaþi în afaceri! ªansele de reuºitã sunt reduse. Fiþi cât se poate de corect ºi respectaþi legea cu stricteþe.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Iulie 2014

Reguli noi la obþinerea permisului de conducere

ei care candideazã pentru obþinerea permisului de conducere vor fi obligaþi sã ataseze, la dosarul de examinare, un nou document - o declaraþie pe propria rãspundere cu privire la cetãþenie, pentru combaterea turismului ilegal de permise de conducere în spaþiul UE. Se modificã, de asemenea, ºi cerinþele în timpul "traseului" pentru anumiþi candidaþi. Prevederile sunt cuprinse intr-un act normativ publicat in Monitorul Oficial, care intra astazi in vigoare, informeazã AvocatNet.ro. Regulile privind obtinerea permisului de conducere au fost instituite in anul 2010, prin Ordinul MAI nr. 268/2010. De-atunci, normele au fost modificate de mai multe ori, cea mai recenta schimbare avand loc in vara anului 2013, atunci cand s-a stabilit ca toti candidatii vor sustine proba teoretica in ziua inscrierii la examenul pentru obtinerea permisului. Acum, Ministerului Afacerilor Interne a operat o noua modificare, de aceasta data pentru a transpune in legislatia autohtona anumite reglementari europene. Mai precis, institutia a lansat in dezbatere publica, in luna mai, un proiect de ordin care

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

actualizeaza dispozitiile referitoare la examinare si la conditiile pe care candidatii trebuie sa le indeplineasca pentru a sustine examenul. Documentul a fost si publicat in Monitorul Oficial nr. 543 de astazi, devenind Ordinul MAI nr. 110/2014, deja in vigoare. Potrivit legislatiei in domeniu, in timpul probei practice in traseu, examinatorul urmareste modul de comportare a candidatilor, in functie de categoria autovehiculului. Astfel, candidatii la categoriile C1, C1E, C, CE, D1, D1E, D si DE trebuie, printre altele, sa controleze elementele de securitate legate de incarcarea autovehiculului

(caroseria remorcii, obloanele de incarcare, mecanismul de incarcare, daca este cazul, sistemul de inchidere a cabinei, modul de incarcare, fixarea incarcaturii), sa controleze mecanismul de cuplare si conexiunile instalatiei de franare si instalatiei electrice sau sa verifice, prin intermediul aparaturii de bord sau al comenzilor autovehiculului, functionalitatea mecanismului de directie, a instalatiei de franare, a instalatiei de ungere/racire, a luminilor, semnalizarii si a avertizorului sonor. Actul normativ publicat astazi actualizeaza aceste prevederi in sensul ca sunt modificate anumite cerinte pe care candidatii

Meserii pe cale de dispariþie

ând vine vorba de cele mai bune cariere, existã întotdeauna pãreri diferite. Unii spun cã IT-ul este domeniul viitorului, alþii cred cu tãrie în meseriile practice, iar cei mai sceptici cred cã oricum nimic nu va mai merge.

Pentru a spulbera orice controverse între pãrinþii care îºi trimit copiii la facultate, cei de la CareerCast, din SUA, au fãcut un studiu despre carierele care ar putea

dispãrea în urmãtorii ani. Printre cei mai afectaþi sunt poºtaºii, agenþii de turism, dar ºi reporterii. Iatã lista celor mai afectate meserii în

viitor: 1. Poºtaº 2. Fermier 3. Cititor de contoare 4. Reporter de ziar

5. Agent de turism 6. Pãdurar 7. Însoþitor de zbor 8. Strungar 9. Tipograf 10. Recuperatori de creanþe

trebuie sa le indeplineasca atunci cand sunt verificati in cazul pregatirii si verificarii tehnice a vehiculului. Astfel, conform noilor reguli, acestia trebuie sa verifice vizual starea anvelopelor, fixarea rotilor (starea piulitelor de la roti), starea aparatoarelor de noroi, starea elementelor suspensiei, a rezervoarelor de aer, a parbrizului, ferestrelor si stergatoarelor, a fluidelor (de exemplu, uleiul de motor, lichidul de racire, fluidul de spalare), a blocurilor de lumini/semnalizare fata/spate, a catadioptrilor, precum si existenta trusei medicale, triunghiurilor reflectorizante si a stingatorului de incendiu; De asemenea, ei trebuie sa cunoasca si sa urmareasca aparatura de bord, inclusiv aparatura de inregistrare a activitatii conducatorului auto astfel cum este definita potrivit Regulamentului (CEE) nr.3821/85. "Cerinta referitoare la cunoasterea si urmarirea aparaturii de inregis-

trare a activitatii conducatorului auto nu se aplica solicitantilor unui permis de conducere pentru un vehicul din categoria C1 sau C1E care nu intra in domeniul de aplicare al Regulamentului (CEE) nr.3821/85", se precizeaza in referatul de aprobare al MAI.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Iulie 2014

Boom-ul imobiliar din Parâng, oprit de autoritãþi

oom-ul imobiliar din Parâng, oprit de autoritãþile locale. În urmã cu câþiva ani, în staþiunea montanã Parâng se construia la tot pasul. Sute de autorizaþii de construcþii erau eliberate pentru aceastã zonã. Astfel, cabanele rãsãreau ca ciupercile dupã ploaie. În ultimii ani situaþia s-a schimbat la 180 de grade. Astfel, în decursul anului trecut au fost eliberate doar 7 autorizaþii de construire pentru staþiunea montanã. Monika BACIU “La nivelul anului 2013 au fost emise un numãr de 7 autorizaþii de construire, dintre care douã reprezintã extinderi în zona Rusu ºi o autorizare de construire în zona Parâng. La nivelul anului 2014 pânã la momentul actual s-a eliberat o eliberare de construire pentru Masivul Parâng, respectiv o autorizare de construire pentru zona Rusu ºi de asemenea o desfiinþare de casã de vacanþã în ideea în care aceasta urmeazã sã se transforme într-o pensiune turisticã”, a declarat Dorina Niþã,

viceprimarul municipiului Petroºani. Autoritãþile locale de la Petroºani au luat aceastã mãsurã de a limita construcþiile având în vedere cã sus în munte are loc proiectul de dezvoltare a staþiunii, iar astfel se încearcã concentrarea lucrãrilor pentru pârtiile de schi ºi construcþiile din proiect. “Este o viziune a administraþiei locale prin care de când s-a pus problema dezvoltãrii domeniului schiabil din Parâng s-a dorit special dezvoltarea acestui domeniu schiabil cu ceea ce înseamnã el, anume pârtii de schi ºi absolut

Târgul european al castelelor, la Hunedoara

astelul Corvinilor din Hunedoara va fi gazda primului târg european al castelelor, organizat de Primãria ºi Castelul Corvinilor. Carmen COSMAN – PREDA Evenimentul îºi propune sã promoveze potenþialul turistic al acestor monumente istorice de pe întregul continent. Potrivit organizatorilor, evenimentul intitulat “Târgul European al Castelelor” va avea loc în perioada 1-3 mai 2015 ºi au fost deja lanste primele invitaþii de participare cãtre muzeele, castelele, palatele ºi cetãþile din Europa. Iar ârgul este numai bun pentru ca participanþii sã îºi poatã face

cunoscute oferta ºi principalele elemente de atracþie turisticã sau istoricã. “Castelul

Corvinilor, locul în care va fi gãzduit acest eveniment, este unul dintre cele mai importante monumente de arhitecturã goticã din România,

aflându-se printre primele castele de poveste din Europa, aspect care conferã acestui eveniment un anumit prestigiu. Acest prestigiu va fi consolidat în timp prin popularitatea pe care o va cãpãta datoritã expozanþilor

care doresc sã ni se alãture ºi a numãrului de vizitatori”, a declarat directorul Muzeului Castelului Corvinilor Hunedoara, Costin Tinca. Pânã acum au con-

firmat prezenþa ºapte participanþi, respectiv Palatul Godollo ºi Castelul Rakoczi din Ungaria, Castelul La Mota din Spania, Muzeul Naþional Brukenthal, Muzeul Naþional Peleº, Muzeul Þãrii Fãgãraºului - Cetatea Fãgãraº ºi Muzeul Judeþean ArgeºCetatea Poenari.

toate acele utilitãþi ce presupune acest proiect. Era vorba despre un centru de recreere pentru copii, despre construirea unor construcþii care sã asigure restauraþie ºi alte servicii specifice desfãºurãrii unei activitãþi de acest gen astfel cã am fost reticenþi la a mai acorda parcele mari de teren pentru construirea de cabane. Existã ºi aceastã tendinþã deseori enumeratã, aceea de a dezvolta partea de cazare ºi de restaurant in special jos in oras la poalele muntelui si nu sus pentru ca acolo trebuie sa se creeze conditii favorabile construiri partilor de schi pentru amenajarea corespunzatoare a instalatilor de transport”, a mai spus sursa citatã. Autorizaþiile care au fost eliberate în ultima

perioadã nu încurcã proiectul de dezvoltare a staþiunii montane. “Am dorit sa punem o oarecare ordine in ceea ce exista deja pentru ca nu mai avem cum sa umblam. Au fost acordate mici extinderi pe parcele in zone in care nu interferau foarte mult cu zona pe care noi o gandeam sa fie direct implicata in domeniul schiabil si in rest nu s-au adus modificari majore urmand sa dezvoltam aceasta parte de parti de schi si apoi sa vedem cu vom adapta intregul ansamblu astfel incat el sa fie cat mai functional”, a mai subliniat viceprimarul Municipiului Petroºani. În staþiunea montanã Parâng sunt sute de cabane, puþine însã sunt ºi înregistrate ca fiind pensiuni de cazare pentru turiºti.