CVJ NR 659, miercuri, 23 iulie by Geza Szedlacsek

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 659

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 23 Iulie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Dupã mineri a venit rândul energeticienilor

Nemulþumirile legate de CCM i-au scos la protest

Dosarul Sucilã, amânat pentru septembrie >>> PAGINA A 3-A

Igienizarea în ºcoli, cu cheltuieli minime >>> PAGINA A 4-A

Nici un bloc fãrã graffiti >>> PAGINA A 5-A Plasat ºi readoptat

Cinematograful Victoria a revenit în administrarea Primãriei >>> PAGINA A 5-A

Preferã sã facã foamea decât sã munceascã >>> PAGINA A 6-A Paradox. IML în moarte clinicã

IPJ are de achitat cãtre IML aproape 200 de mii de lei >>> PAGINA A 7-A

THE BEST >>> PAGINILE 8-9 Dupã un million de euro aruncaþi la gunoi

Municipalitatea sperã sã îi determine pe cetãþeni sã colecteze selectiv

>>> PAGINA A 13-A

Program de calificare pentru Valea Jiului >>> PAGINA A 15-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Iulie2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Iulie 2014

Dosarul Sucilã, amânat pentru septembrie

Pasiunea pentru biciclete l-a adus dupã gratii

n tânãr în vârstã de 23 de ani din Hunedoara a ajuns în atenþia oamenilor legii dupã ce este suspect de sãvârºirea mai multor infracþiuni de furt de biciclete, comise pe raza municipiului Hunedoara. Astfel, potrivit poliþiºtilor, în noaptea de 20/21.07.2014, tânãrul ar fi pãtruns, fãrã drept, într-o magazie a unei societãþi comerciale din municipiul Hunedoara, de unde a sustras douã biciclete în valoare de 900 de lei, o pompã de bicicletã ºi o pereche de pantofi sport, cauzând un prejudiciu de 1020 lei, bunurile fiind recuperate parþial. De asemenea, în noaptea de 02.07.2014, prin

forþarea sistemului antifurt, tânãrul a sustras o bicicletã din faþã locuinþei unei femei, din municipiul Hunedoara, cauzând un prejudiciu de 675

lei, rãmas nerecuperat. Poliþiºtii au luat faþã de suspect mãsura reþinerii pentru stabilirea ºi probarea ºi altor fapte de furt cu mod de operare similar, tânãrul urmând a

fi prezentat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Hunedoara cu propunere de arestare preventivã.

A intrat cu maºina în copac

n bãrbat în vârstã de 51 de ani s-a ales doar cu rãni uºoare, deºi a fost protagonistul unui accident rutier spectaculos. În timp ce conducea un autoturism pe strada Luncii din municipiul Orãºtie, din cauzã cã nu a

adaptat viteza la condiþiile de drum, într-o curbã la stânga, cu vizibilitate sub 50 m, a pierdut controlul

asupra autovehiculului, s-a izbit de un copac de pe partea stângã a direcþiei de deplasare, dupã care s-a rãsturnat în afara pãrþii carosabile. În urma evenimentulu rutier a rezultat rãnirea uºoarã a conducãtorului auto, pe numele cãruia poliþiºtii au întocmit un dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã.

agistraþii de la Judecãtoria Petroºani au amânat pentru luna septembrie dosarul în care poliþistul vulcãnean Adrian Sucilã este judecat pentru pornografie infantilã. Carmen COSMAN - PREDA Marþi a fost programat un nou termen de judecatã, dar magistraþii de la Petroºani au decis sã amâne judecarea cauzei pentru data de 16 septembrie. Pânã atunci, probabil, va sosi ºi raportul de expertizã solicitat în acest dosar ºi întocmit de Institutul Naþional de Criminalisticã Bucureºti, cãtre care a

fost transmisã o copie a procesului verbal întocmit la data de 9 august 2012, rechizitoriul întocmit în dosarul nr. 54

D/P/2012 ºi cele 136 de fotografii în care sunt menþionate folderele în care au fost salvate aceste imagini. Adrian Sucilã este acuzat de procurorii DIICOT de pornografie infantilã prin sisteme informatice, iar anchetatorii susþin cã Adrian Sucilã a procurat ºi deþinut un numãr de aproximativ 400 de fiºiere de tip imagine, conþinând fotografii cu minori în ipostaze pornografice. Dosarul a ajuns pe masa judecãtorilor din Petroºani în februarie 2013, iar primul termen de judecatã a fost programat o lunã mai tîrziu.

Era puþin bãut...

n conducãtor auto în vârstã de 31 de ani, din oraºul Petrila, a rãmas fãrã permis de conducere ºi s-a ales ºi cu un dosar penal dupã ce a fost oprit în trafic pe strada Mihail Sadoveanu din localitate, ºi se afla sub influenþa bãuturilor alcoolice. În urma testãrii conducãtorului auto cu aparatul etilotest a rezultat o valoare de 0,45 mg/l alcool pur în aerul expirat, bãrbatul fiind condus la Spitalul de Urgenþã Petroºani, unde i-a fost recoltatã o probã biologicã de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Poliþiºtii au întocmit pe numele conducãtorului auto un dosar de cercetare penalã sub aspectul comiterii infracþiunii de conducerea pe drumurile publice a unui

autovehicul având o îmbibaþie alcoolicã peste limita legalã.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Iulie 2014

Igienizarea în ºcoli, cu cheltuieli minime

oate ºcolile sunt în ºatier. T Acum este perioada

în care se fac igienizãrile, se zugrãveºte ºi primãria din Petroºani spune cã a redus simþitor cheltuielile în aceastã varã.

parte din bani, lucrãrile costã ºi de 3 ori mai puþin, pentru cã s-a gãsit soluþia. „La ºcoli ºi grãdiniþe facem lucrãrile obiºnuite de igienizare ºi în toate

unitãþile se fac aceste lucrãri. Finanþarea vine din douã pãrþi: atât de la primãrie, cât ºi de la ºcoli. În plus, oamenii noºtri, ai primãriei, participã la aceste

În orice ºcoalã, toate clasele sunt zugrãvite ºi amenajate pentru viitorul an ºcolar care începe la 1 septembrie, dar autoritãþile de la Petroºani spun cã fac asta cu cheltuieli reduse simþitor. Practic, spun cei care au dat o

lucrãri, ca sã nu mai facem cu alþii sã ne coste mai mult. Se ºtie cã o lucrare în care cumperi doar material ºi una în care tocmeºti o firmã, e cam de trei ori valoarea. Atunci facem cu ai noºtri ºi toatã lumea este mulþumitã”, a spus Marian Popescu, directorul tehnic al Primãriei Petroºani. Administraþia de la Petroºani a pregãtit deja documentaþia tehnicã pentru douã proiecte pentru care sperã sã prindã finanþare europeanã.

Reparã þevile, dupã câteva decenii Fete de aur coala Avram Stanca de la Petroºani a avut mereu în curte

niºte þevi de termoficare vechi ºi care, din cauza vechimii, se spãrgeau mereu. Vina este a celor ce au construit instituþia de învãþãmânt, mai exact terenul de sport, peste subtraversare, dar din aceastã sãptãmânã, lucrurile încep sã fie reparate. ªcoala Avram Stanca, cea mai recent construitã în Petroºani, a fost mereu în atenþia celor de la Termocentrala Paroºeni, dupã ce terenul de sport trecea exact peste sistemul de þevi care formau conducta principalã. An de an, aici se fãcea câte o spãrturã în terasament, se reparau þevile ºi copiii treceau peste bucãþile peticite dupã reparaþii. De marþi dimineaþã, însã, responsabilii de la termoficare au venit în teren ºi spun cã vor înlocui reþeaua cu una modernã ºi care va dura mãcar încã douã decenii. „Cei de la Paroºeni au demarat aceastã lucrare foarte importantã pentru noi cei de la aceastã ºcoalã ºi anume, înlocuirea conductelor care traverseazã curtea ºcolii, fapt care ne va permite ca, de anul viitor, cu sprijinul primãriei, sã avem asfalt ºi sã ne desfãºurãm normal activitatea în curtea

ºcolii, cu copiii, aºa cum este firesc”, a spus Robert Hummel, director la ªcoala Avram Stanca Petroºani. De la darea în folosinþã a ºcolii acum câteva decenii, nimeni nu a avut curajul sã refacã sistemul de termoficare ºi cei de la ºcoalã sperã acum cã vor avea posibilitatea sã punã chiar gazon sintetic, pentru o mai mare siguranþã. „Nimeni nu se hazarda sã asfalteze peste o lucrare care avea mereu probleme. Era vorba despre o con-

ductã veche, care mereu ne crea tot felul de inconvenienþe, pentru cã ieºea gaz, apã ºi trebuia spart din nou. Dacã vom avea puþin noroc, noi vrem ºi un teren sintetic”, a mai spus Robert Hummel. Lucrãrile de înlocuire a reþelei de termoficare vechi vor avea loc acum în vacanþã ºi, dupã finalizarea lor, sistemul va avea o garanþie, lucru ce le va permite celor de la ºcoalã sã investeascã ºi în terenul din curtea ºcolii. Diana MITRACHE

ur la campionatele europene de gimnasticã. Federaþia Maghiarã Sportivã de Dans împreunã cu International Dance and Song Association au organizat finala Campionatului European „Dance&Song”. Echipa de gimnasticã aerobicã de la Clubul Copiilor din Petroºani a reuºit sã se claseze pe prima treaptã a podiumului. Antrenoarea Adriana Popa a reuºit sã le propulseze pe sportive pe locul I.

Acestea vizeazã realizarea acoperiºurilor la douã licee din Petroºani, ºi anume, la Colegiul Teoretic Mihai Eminescu ºi Colegiul Naþional de

Informaticã Carmen Sylva. Acestea vor fi depuse la momentul oportun ºi se aºteaptã bani pentru realizarea lor. Diana MITRACHE

Marele eveniment a reunit 2.500 de concurenþi din toatã Europa. ªi de aceea titlurile de campioni europeni cu care s-au întors, acasã, sportivii din Vale sunt rezultate notabile atât pentru clubul copiilor, cât ºi pentru municipiul Petroºani. Este primul titlu european care se adaugã la bogatul

palmares al gimnastelor de la Clubul Copiilor din Petroºani. Competiþia europeanã a reunit în jur 2.500 de concurenþi din toatã Europa. Titlurile de campioni europeni cu care s-au întors acasã sunt rezultate notabile atât pentru clubul copiilor cât ºi pentru Municipiul Petroºani. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Iulie 2014

esaje de încurajare, de susþinere ori cuvinte obscene, plus scene din imaginaþie, apar peste tot. Oriunde întorci capul gãseºti o clãdire, un bloc, un garaj sau un zid inscripþionat cu graffiti, sau sufocat de desene realizate cu spray. Autoritãþile locale, însã, nu reuºesc sã ºteargã cât de creativi sunt pictorii de ocazie.

Nici un bloc fãrã graffiti

Inscripþii de genul „Hai Jiu!”, ori „Basarabia este pãmânt românesc”, apar peste tot în oraºele Vãii Jiului, iar cei care le fac nu au fost niciodatã identificaþi.

Plasat ºi readoptat

Cinematograful Victoria a revenit în administrarea Primãriei

inematograful Victoria din Petroºani s-a întors la Primãrie. În anul 2011, consilierii locali de la Petroºani au concesionat cinematograful Victoria omului de afaceri Siminel Iordache. Acum, dupã trei ani, municipalitatea a prelaut din nou în administrare acest cinematograf pentru a accesa fonduri europene prin care sã îl modernizeze ºi sã în redea în circuit. “Primãria municipiului Petroºani prin serviciile abilitate a fãcut o solicitare cãtre concesionar de a renunþa la contractul de concesiune, acesta a renunþat la contractul de concesiune motivul fiind accesarea fondurilor europene de cãtre administraþia publicã localã pentru modernizarea acestui cinematograf. Actualmente cinematograful este proprietatea municipiului Petroºani, se aflã în domeniul public al acestuia urmând ca în cel mai scurt timp sã fie accesate fonduri europene pentru modernizarea lui ºi ulterior sã îl dãm în exploatare”, a declarat Daniel Viºan, director

SPADPP Petroºani. Muncipalitatea are în vedere reabilitarea totalã a edificiului care în prezent se aflã în paraginã. Dupã ce vor fi accesate fonduri europene, cine-

matograful va fi unul la standarde europene. “Vor avea loc lucrãri ample de modernizare, tot ce înseamnã izolaþie, zugrãvit, amenajat ºi

Nicio clãdire nu scapã de vigilenþa creativã a necunoscuþilor, mai mult sau mai puþin talentaþi ºi care nu au fost niciodatã apostrofaþi pentru ceea ce au fãcut. În plus, serviciul de gospodãrire nu face exact cum trebuie sã fie un cinematograf 3D. Va fi de ultimã generaþie, benefic pentru cetãþenii municipiului Petroºani”, a mai spus sursa citatã. Încã nu se cunoaºte valoarea la care se vor ridica lucrãrile. Urmeazã a fi realizate câteva studii în acest sens. “N-aº putea sã estimez eu care este valoarea, urmeazã sã se facã studiile de proiectare ºi de specialitate dupã care se aflã valoarea ºi ulterior se depune pentru obþinerea fondurilor”, a mai precizat Viºan. Fostul Cinematograf Victoria a fost concesionat, în vara lui 2011, omului de afaceri Siminel Iordache, acesta având de achitat o concesiune de 15.000 de lei pe an. Potrivit legii, chiriaºul nu are voie sã schimbe în totalitate destinaþia imobilului, chiar dacã poate deschide un bar sau o cafenea în incinta unde, în mod obligatoriu, se vor proiecta filme. Monika BACIU

faþã sã ºteargã cât de mult se scrie peste noapte ºi „victime” au fost recent chiar pereþii primãriei din Petroºani. „În mod normal, ei pot fi amendaþi contravenþional, evident, dar este greu sã facem acest lucru pentru cã trebuie prinºi în fapt, sau este nevoie de cineva care sã furnizeze dovezi cu privire la cei care au fãcut acest lucru. Pentru cã noi, doar sesizãm cum zidurile devin peste noapte scrise sau pictate cu tot felul de cuvinte,

expresii sau desene”, a precizat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Cei de la primãrie ar trebui sã cureþe zonele pictate, dar o fac doar în locurile care ar putea deranja ºi cautã sã ºteragã mai ales expresiile triviale, pentru cã doar acelea atrag atenþia în mod evident. „Le putem curãþa ºi am ºi avut anumite operaþiuni prin care s-au curãþat cele aflate în zone centrale ale oraºului, sau cele care conþineau un limbaj mai puþin civilizat”, a mai spus Dorina Niþã. Nimeni nu s-a gândit, însã, niciodatã pânã acum sã-i gãseascã pe aceºti tineri care mâzgãlesc zidurile clãdirilor ºi sã le dea de lucru. Ei ar putea acoperi cu desene alese pertinent zidurile înnegrite de timp ale unor clãdiri care ar deveni astfel atractive. Aceºti tineri nu ar avea nevoie decât de vopsele. Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Iulie 2014

Preferã sã facã foamea decât sã munceascã M

ai mulþi beneficiari ai serviciilor cantinei de ajutor social au renunþat la masa zilnicã dupã ce au aflat cã trebuie sã presteze câteva ore de muncã în folosul comunitãþii în schimbul porþiilor de mâncare primite. Reprezentanþii Serviciului de Asistenþã Socialã din Primãria Municipiului Petroºani i-au înºtiinþat deja cã,

începând cu data de 1 august trebuie sã munceascã pentru hrana de care beneficiazã, potrivit unei

Bani falºi descoperiþi la Petrila

oliþiºtii din Petrila trebuie sã descopere cum a ajuns pe piaþa monetarã o bancnotã în valoare de 500 de euro care era falsã. O joacã, dupã cum pare la prima vedere, a pus pe jar poliþiºtii judiciari din localitatea Petrila, dupã ce au primit o sesizare de la reprezentanþii unei unitãþi bancare. Angajaþii au anunþat cã un localnic s-a prezentat pentru a face un schimb valutar, însã bancnota de 500 de euro pe care vroia sã o converteascã în lei era falsã. Luat de poliþiºti la audieri, omul le-a spus anchetatorilor cã a gãsit banii pe o stradã din localitate ºi cum a vãzut cã pe bancnotã scrie ”euro”, s-a gândit cã a dat norocul peste el. Acesta face parte dintr-o familie foarte sãracã, fiind disponibilizat de la minã în urmã cu mai mulþi ani ºi abia îºi duce traiul. Nu a vãzut în viaþa lui o

hotãrâri de consiliu local din luna iunie. Cei mai mulþi au depus deja cereri pentru a presta orele de muncã în folosul comunitãþii, dar unii au renunþat deja la hranã numai sã nu cumva sã se speteascã muncind. „ªase familii deja au renunþat la hranã. Pânã la sfârºitul lunii au termen pentru a decide dacã vor sã munceascã sau nu ºi sã ne anunþe. La sfârºitul lunii se face

bancnotã de 50 euro ºi mai ales una de 500. Din acest motiv a crezut cã banii au fost pierduþi ºi sunt buni. „Este vorba de un fals grosolan, o bancnotã de 500 de euro. Cei implicaþi ne-au spus cã au gãsit-o ºi s-au gândit cã a dat norocul ºi peste ei. S-au dus la bancã ºi li s-a spus cã sunt falºi. Oamenii sunt nevoiaºi, noi nu îi avem în baza noastrã ca infractori, dar ne pronunþãm abia dupã ce se finalizeazã cercetãrile, însã pânã acum din ceea ce a rezultat din anchetã, tindem sã credem cã ei nu ºtiau cã bancnota este falsã”, a declarat ºeful Poliþiei Petrila, Ovidiu Zaharie. Totodatã, dupã modul în care a fost fãcutã bancnota, anchetatorii bãnuiesc cã ar fi putut fi tipãritã de cineva cu o imprimantã pentru amuzament sau din alte motive, însã au întocmit un dosar penal ºi continuã cercetãrile în acest caz. Maximilian GÂNJU

un tabel care va fi trimis cãtre Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. La rândul lor, cei de la SPADPP comunicã la sfârºitul lunii orele de muncã prestate de fiecare persoanã în parte, situaþie pe baza cãreia asistaþii social beneficiazã sau nu de cantina socialã. Dacã nu efectueazã orele de muncã stabilite, de luna urmãtoare aceºtia sunt tãiaþi de la porþie pe o perioadã de 3 luni. Potrivit hotãrârii adoptate de Consiliul Local Petroºani la finele lunii iunie, persoanele apte de muncã, care beneficiazã de serviciile cantinei de ajutor social, trebuie sã participe la unele activitãþi gospodãreºti pe raza municipiului Petroºani. Fac excepþie cei care asigurã creºterea ºi îngrijirea, potrivit legii,

a unuia sau a mai multor copii în vârstã de pânã la 5 ani; asigurã îngrijirea uneia sau a mai multor persoane cu handicap grav ori accentuat sau persoane vârstnice dependente care nu beneficiazã de asistent personal sau îngrijitor la domiciliu, în condiþiile legii ori participã la un program de pregãtire profesionalã. Tot prin hotãrârea CL Petroºani s-a sta-

bilit ºi numãrul de ore pe care beneficiarii cantinei de ajutor social trebuie sã le efectueze lunar. Astfel, pentru o porþie beneficiarul trebuie sã lucreze 18 ore, pentru 2 porþii – 36 ore, pentru 3 porþii – 54 ore, pentru 4 porþii – 66 ore, pentru 5 porþii - 84 ore ºi pentru mai mult de 5 porþii – 120 ore pe lunã. Car men COSMAN-PREDA

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Iulie 2014

Paradox. IML în moarte clinicã

IPJ are de achitat cãtre IML aproape 200 de mii de lei

onducerea Inspectoratului Judeþean de Poliþie (IPJ) Hunedoara are restanþe de aproape 200 de mii de lei cãtre Institutul de Medicinã Legalã Hunedoara pentru serviciile de expertizã. Potrivit celor de la IML Hunedoara, sumele restante sunt doar pânã în luna febrarie, restul lunilor pânã în prezent nefiind facturate. Monika BACIU “Au datorii foarte mari la noi pentru toate lucrãrile. Sunt sume cuprinse între 150-200 de mii de lei pânã în luna februarie. Anul acesta s-au plãtit cu þãrãita”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Dan Mãrculescu, ºeful IML Hunedoara. În condiþiile actuale, cei de la IML sunt nevoiþi sã se descurce în regim de avarie. “Noi nu prioritizãm nimic. Pentru noi toate sunt importante. Prioritãþile sunt ale solicitanþilor, nu ale noastre. Multe dintre analize sunt rezolvate, dar nu sunt trimise pânã ce nu sunt achitate”, a mai spus sursa citatã. Astfel, mai multe categorii de persoane sunt afectate de aceste neplãþi. ªoferii implicaþi în accidente rutiere sunt nevoiþi sã aºtepte luni întregi dupã rezultatele biologice. Din cauza bugetelor de austeritate, conducãtorii auto care sunt implicaþi în

accidente rutiere ºi cãrora li se recolteazã probe biologice de sânge sunt nevoiþi sã aºtepte mult ºi bine dupã rezultate. Totul se datoreazã lipsei fondurilor. ªi la nivelul judeþului Hunedoara se înregistreazã aceastã problemã. “Existã restanþe cãtre Medicina Legalã. E o problemã la nivelul ministerului nu a inspectoratelor de poliþie judeþene. La începutul anului se prevede o sumã. Prima datã se recolteazã alcoolemia apoi se achitã din banii care vin la rectificãri. Se finalizeazã procedurile într-un termen rezonabil”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

În aceastã situaþie sunt mai mulþi conducãtori din Valea Jiului. Sunt persoane care au fost implicate în accidente de circulaþie minore în care nu au existat victime, iar acum stau ºi aºteaptã rezultatele probelor biologice de sânge. “Am avut un accident acum trei luni. Nu au fost victime. Doar maºinile s-au avariat minor. Mi s-au recoltat probele biologice de sânge ºi de atunci aºtept rezultatele. Nu pot face nimic. De la Poliþie mi-au spus cã ministerul nu are bani sã le plãteascã ºi dacã vreau sã le plãtesc eu sã rezolvãm mai redepe problema. Acum merg periodic la Parchet ca sã îmi

prelungeascã dovada sã pot conduce. Problema este cã nu pot ieºi din þarã având doar o dovadã. Voi da ministerul în judecatã”, a declarat un petroºãnean care a avut un accident în urmã cu o lunã de zile. Reprezentanþii IPJ Hunedoara susþin cã

nu este în interesul conducãtorilor auto sã îºi achite contravaloarea analizelor. “Eu nu ºtiu de ce cineva care a fãcut un accident ar avea interesul sã îºi plãteascã singur analizele. Depinde de situaþie, dar aºa poate ajunge mai repede la închisoare, dacã e

accident mortal”, a mai subliniat NIþu. “ªoferul poate veni sã achite, i se taie chitanþã, iar apoi îºi recupereazã banii de la Poliþie, fie pe cale amiabilã, fie prin instanþã”, a spus în replicã ºeful IML Hunedoara. Datoriile IPJ Hunedoara faþã de IML Hunedoara se ridicã la aproape 200 de mii de lei pânã în luna februarie.

ªi-a fãcut praf locuinþa dupã o ceartã cu fratele sãu

n bãrbat din municipiul Lupeni a ajuns la spitalul din localitate cu rãni grave la mâini ºi picioare dupã ce a spart toate geamurile locuinþei. Totul a pornit de la o disputã cu fratele sãu, iar bãrbatul n-a mai þinut cont de nimic ºi a spart cu mâinile toate geamurile locuinþei, iar din cauza tãieturilor grave a leºinat. Maximilian GÂNJU Vecinii au sunat la numãrul unic de urgenþã 112 , iar un echipaj SMURD a reuºit sã-l stabilizeze ºi

apoi l-au dus la spital. Vecinii prezenþi la faþa locului în momentul producerii altercaþiei susþin cã nu este prima datã când în familia în cauzã se petrec astfel de eveni-

mente. Cei doi fraþi au fost sancþionaþi contravenþional cu amendã ºi au scãpat de dosar penal pentru cã nimeni nu a depus plângere împotriva lor.

8 Actualitate

THE BEST

alea Jiului ar fi trebuit sã iasã de mult din conul de umbrã în care este þinutã în mod voit. A dovedit cã are valoare prin oamenii ei, campioni, olimpici, cercetãtori, inovaþii ºi invenþii, a excelat în domenii de activitate rare, are cei mai mulþi membrii ai Uniunii Scriitorilor ”pe metru pãtrat” etc., etc. Acum, dupã marile scandaluri ale examenelor de bacalureat, tineri ai Petroºaniului sunt pe locul I în judeþ, prin Colegiul Naþional ”Mihai Eminescu”, alãturi de Seminarul Teologic Liceal Monahal ”Sfânta Elena“, din Prislop, cu o promovabilitate de 100% la examenul maturitãþii. ”S-a reuºit prin muncã, prin multã muncã. Da, copiii sunt de calitate, dar chiar dacã avem copii buni nu este suficient sã ne uitãm la ei cum învaþã ceea ce le predãm” – Daniela Ciontescu, director Colegiul Naþional ”Mihai Eminescu” Petroºani Valea Jiului este o þarã a contrastelor – sãrãcie ºi ignoranþã, calitate umanã ºi excelenþã. Dacã ieri arãtam

latura lenei ºi iresponsabilitãþii a unei pãrþi a populaþiei din zonã, am simþit o nevoie acutã de a ne mai mândri o datã

cu talentul ºi competenþa din aceeaºi zonã. Asta pentru cã Valea Jiului trebuie sã iese din conul de umbrã în care este þinutã în mod voit deºi a dat campioni, olimpici, cercetãtori, inovaþii ºi invenþii, a excelat în domenii de activitate rare, are cei mai mulþi membrii ai Uniunii Scriitorilor ”pe metru pãtrat” etc., etc. Cine poate uita momentul în care minerii mãrºãluiau spre Bucureºti, în timp ce un fiu de miner de la Petroºani a ridicat în picioare ambasadori, reprezentanþi culturali ºi artiºti ai Europei, fiind aplaudat îndelung, cu ocazia unei prezentãri la Casa Americii Latine a copiilor din cadrul Fundaþiei ”Henri Coandã” pentru Susþinerea Copiilor Superdotaþi? Aºa s-a întâmplat când Inspectoratul ªcolar Judeþean a anunþat cã Liceul Teoretic Petroºani, mai

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Iulie 2014

precis Colegiul Naþional ”Mihai Eminescu”, ºi Seminarul Teologic Liceal Monahal ”Sfânta Elena“, din Prislop, sunt singurele din judeþ cu o promovabilitate de 100%, la Bacalureat 2014.

Unii dintre absolvenþii Colegiului de la Petroºani sunt deja studenþi la facultãþi de

echipa cineaºtilor, ca realizator, a devenit ºi el student, luni, în 21 iulie, la Automaticã ºi

ompetiþia ridicatã la rang de artã ”Anul trecut nu am avut nici o unitate de învãþãmânt cu promovabilitate 100 la sutã, pe când anul acesta avem douã licee, Colegiul Naþional „Mihai Eminescu“, din Petroºani ºi Liceul Teologic „Sfânta Elena“, din Prislop. Un alt aspect este faptul cã anul trecut am avut elevi cu medii de 10, anul acesta nu, în schimb au fost foarte multe note individuale de 10”- a declarat, dupã încheierea examenelor de bacalaureat, Maria ªtefãnie, inspectorul ºcolar general al judeþului Hunedoara.

prestigiu, dar admiterea în învãþãmântul superior este în plinã desfãºurare. În anii trecuþi mulþi au devenit studeþi ai universitãþilor din þãri europene, cel mai cunoscut de public fiind realizatorul unui film de scurt metraj premiat la nivel naþional, care este student la regie-film în Marea Britanie. Cel care i-a urmat în

de calitate, dar chiar dacã avem copii buni nu este suficient sã ne uitãm la ei cum învaþã ceea ce le predãm. Noi am avut douã simulãri pentru bacalaureat, deºi nu era obligatoriu. Una a fost în decembrie ºi a fost foarte bunã în sensul cã ne-am dat seama unde mai avem de lucrat. A doua, în luna

educã copilul, îl crezi doar când te uiþi cum ºi-a condus viaþa, cariera ºi cum ºi-a crescut copilul. Daniela Ciontescu a devenit director al Colegiului, aflat pe locul 15 al celor mai bune licee la nivel naþional, anul trecut la 1 septembrie ºi nu este lucru puþin având în vedere competiþia profesionalã din interiorul colectivului de profesori, competiþie ridicatã la rang de artã. Pe actualul director l-am cunoscut la începutul anului 2012, urmãream câþiva profesori pe reþele de socializare, comunicarea lor cu elevii, a elevilor cu profesorii, postãrile pline de tâlc ºi înþelepciune, de provocare la dezbatere. Unul dintre dascãli s-a evidenþiat prin insistenþa cu care încerca sã atragã atenþia unei stãri

Calculatoare – Cluj. Dar lista este lungã… Cum au reuºit dascãlii de la Colegiul ”Mihai Eminescu” sã

facã performaþã în aceste vremuri tulburi, care au bulversat învãþãmântul ultimilor ani? Cei apropiaþi de colectiv spun cã liceul ºi-a fãcut un renume de-a lungul timpului ºi cã lucreazã cu ”spuma” elevilor. Profesorii precizeazã cã este vorba de implicare ºi respect de sine… ”S-a reuºit prin muncã, prin multã muncã. Da, copiii sunt

februarie, ne-a situat pe locul I pe judeþ, lucru care s-a confirmat ºi la bacalaureat. Nu a fost uºor. Au fost douã simulãri neplãtite, dar la care toþi profesorii au fost pe baricade. Ne bucurãm mult pentru rezultat ºi încã mai putem ºi avem cu cine”a declarat Daniela Ciontescu, directorul Colegiului Naþional ”Mihai Eminescu” Petroºani.

um stimulezi generaþia ”digi” sã înveþe Atunci când un director îþi spune aceste lucruri ºi, mai mult, îþi

de fapt. A invitat insistent la studiul unui articol numit “Creierele generaþiei ‘digi’, setate altfel decât ale profesorilor. Cum stimulezi elevii sã înveþe”. Adicã, copiii de astãzi sunt "setaþi" sã înveþe prin imagini, film ºi tot ce presupune tehnologie. Dacã profesorii nu se adapteazã, lecþiile sunt plictisitoare ºi fãrã noimã pentru elevi. Tot pe atunci, s-a lansat ºi în România proiectul "ªcoala Discovery" de cãtre specialiºti americani în educaþie, care i-au învãþat pe dascãlii români cum sã integreze resursele media în predare. Daniela Ciotescu a fost acolo…

”R

espectul ºi încrederea elevilor nu se obþin uºor” Am abordat-o prin februarie 2012 fãrã prea multã speranþã, din cât am reuºit s-o zãrim, pãrând un om cãruia nu-i puteai citi trãirile pe chip, iar atitudinea sa pãrea cã este a omului care îþi cântãreºte fiecare vorbã, fiecare gest. Ne-am înºelat, fireºte. A fost deschisã ºi entuziastã: ”A fi dascãl nu înseamnã doar a intra la orã ºi a-þi expune cunoºtinþele, cerând apoi ca elevul sã reproducã ce ai transmis. Pentru mine, a fi dascãl înseamnã a descoperi fiecare elev, a descoperi dincolo de ceea ce se vede. A fi dascãl nu înseamnã a-mi desfãºura doar “norma didacticã de predare de 18 ore” (sã folosesc ºi eu limbajul de lemn), ci ºi implicarea, alãturi de elevii mei, în alte activitãþi extraºcolare, în derularea unor proiecte care sã-i implice efectiv, proiecte stabilite împreunã cu ei, în funcþie de nevoile, pasiunile ºi provocãrile lor, fie cã este vorba despre fizicã (ºtiinþe, în general), fotografie sau artã, proiecte de parteneriat local, naþional sau internaþional. Pentru cã tinerii din ziua de azi se plictisesc extrem de repede, au nevoie de provocãri, ºi nu oricum, ci într-un mod în care sã-i atragã. Ori asta presupune timp, ascultare, cãutare,

dãruire, deschidere cãtre nou. Iar eu, ca dascãl, pot spune cã am parte de noi provocãri în fiecare moment. ªtiu cã acum veþi spune: “Fireºte, doar predai la cel mai bun Colegiu, unde elevii sunt de elitã”. ªi da, este adevarat, elevii mei sunt extraordinari! Sunt, aºa cum ei au spus-o cu mândrie la un post de radio, “liceeni full time”. Este o onoare ºi o mândrie sã fiu dascãlul lor. Dar nu am predat dintotdeauna doar la clase de elitã. Am predat la toate formele ºi ciclurile de învãþãmânt ºi, de fiecare datã, cu aceeaºi bucurie ºi plãcere. Poate doar pentru cã îmi iubesc ºi îmi respect atât meseria, cât ºi pe elevii mei. ªi mai cred cã un rol important în meseria de dascãl îl are respectul reciproc ºi încrederea, iar nici unul dintre aceste lucruri nu se obþine uºor. Cred cã fiecare generaþie ar trebui sã fie formatã, îndrumatã, astfel încât sã poatã deveni un viitor mai bun, ori acest lucru se poate face doar dacã cei care îi formeazã au viziune, au deschidere spre viitor, se preocupã sã înteleagã ce înseamnã un viitor mai bun ºi sunt capabili sã le ofere tinerilor toate aceste experienþe ºi informaþii într-un mod care sã fie înþeles ºi acceptat, care sã fie în concordanþã cu lumea în care trãim” – spunea profesorul de fizicã de atunci, directorul de azi. Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

THE BEST

latura lenei ºi iresponsabilitãþii a unei pãrþi a populaþiei din zonã, am simþit o nevoie acutã de a ne mai mândri o datã

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Iulie 2014

precis Colegiul Naþional ”Mihai Eminescu”, ºi Seminarul Teologic Liceal Monahal ”Sfânta Elena“, din Prislop, sunt singurele din judeþ cu o promovabilitate de 100%, la Bacalureat 2014.

Unii dintre absolvenþii Colegiului de la Petroºani sunt deja studenþi la facultãþi de

echipa cineaºtilor, ca realizator, a devenit ºi el student, luni, în 21 iulie, la Automaticã ºi

Calculatoare – Cluj. Dar lista este lungã… Cum au reuºit dascãlii de la Colegiul ”Mihai Eminescu” sã

um stimulezi generaþia ”digi” sã înveþe Atunci când un director îþi spune aceste lucruri ºi, mai mult, îþi

”R

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Iulie2014

Dupã mineri a venit rândul energeticienilor

Nemulþumirile legate de CCM i-au scos la protest

s-au negociat diminuãri de drepturi în sporurile salariale ale energeticienilor, mai ales sporul de 200% diminuat la 100%, sporul de lucru efectuat pentru sãrbãtori legale care pentru noi este ca ºi sporul de subteran pentru Divizia Minierã.

acum asistãm neputinioºi la diminuare lor”, a declarat Mihai Lorincz, preºedintele Sindicatului Liber. “Negocierea contractului colectiv de muncã s-a desfãºurat sub auspiciile unei confidenþialitãþi pe care am convenit-o pentru cã având la

gocieri, pentru cã încadrarea pe anumite drepturi ne-a obligat sã revenim asupra unor decizii pe care le-am luat înainte. Au fost momente când am negociat un drept asupra cãruia am revenit pentru cã nu puteam sã mai acordãm un alt drept. Dacã am fi fãcut o transmitere periodicã a ceea ce am negociat însemna sã bulversãm ºi mai tare salariaþii. Noi le-am promis acestora cã imediat ce contractul colectiv de muncã are o formã finalã vom ieºi în faþa lor ºi vom prezenta ceea ce s-a

Energeticienii vin, lucrã în turã continuã, nu au sãrbãtori legale, nu au sâmbete, duminici, când alþii au minivacanþei ei vin la serviciu când alþii se distreazã, ei vin la serviciu ºi e un drept câºtigat de 20 ºi ceva de ani care

bazã un buget de venituri ºi cheltuieli care nu putem sã spunem cã a fost foarte generos cu salariaþii pe care îi reprezentãm a trebuit sã purtãm o negociere care de foarte multe ori a fost supusã unei rene-

negociat. Din pãcate lucrul acesta nu a fost explicat suficient de bine ca oamenii sã înþeleagã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. La fel ca minerii ºi energeticienii sunt nemulþumiþi de noile preved-

emulþumiþi de prevederile noului contract colectiv de muncã. Angajaþii Termocentralei Paroºeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara au protestat, marþi dimineaþã, din cauza noilor prevederi ale contractului colectiv de muncã, contract unic atât pentru mineri cât ºi pentru energeticieni. Membrii Sindicatului Liber acuzã sindicatul Muntele de faptul cã nu au fost chemaþi la negocieri. Sindicatul Liber, structurã a Federaþiei Energetica nu este reprezentativ la nivelul Complexul Energetic Hunedoara. Monika BACIU “A avut loc un protest sponat, schimbul trei a ieºit de la serviciu la ora 6.30, nu a mai plecat acasã, s-au solidarizat cei care au fost liberi, cei care sunt schimbul doi astãzi, cei care sunt în concediu pentru unele revendicãri, nemulþumiri, generate de noul contract colectiv de muncã, acesta unic istoric care s-a negociat fãrã sã luãm parte, noi fiind Sindicatul Liber reprezentativ pe structura de activitate, pe energeticã, noi având din 540 de angajaþi, 521 sunt membrii Sindicatului Liber, 16 sunt membrii Sindicatului Muntele. Sindicatul Muntele a negociat în lipsa noastrã ºi nu ne-a invitat ºi pe noi la negocieri unde s-au negociat ºi drepturile noastre împreunã cu conducerea au invocat o clauzã de confidenþialitate sã nu ne spunã nimic din ce sa negociat în contractul colectiv de muncã, fapt ce ne-a nemulþumit total, mai ales cã aflând prin fiþuici cã

eri privind acordarea de tichete de vacanþã. “Una dintre nemulþumiri a fost ºi legatã de primele de vacanþã care s-au sistat de la 15 iulie din cauza legii 94/2014 în care prevedere acordarea de vouchere de vacanþã, dar nu este autoritate emitentã ºi nu este pus în practicã. Se face o discriminare faþã de cei care au luat prima de vacanþã pânã în 15 iulie ºi cei care nu au mai putut sã o ia din 15 iulie. Mai avem prima pentru ziua energeticianului. A trecut ziua energeticianului ca nici într-un an, nu am primit primã, numai promisiuni cu domnul general Niculescu care a spus cã vom lua ºi noi. Noi pânã în ziua de azi nu am primit nimic”, a mai spus sursa citatã. Liderii Sindicatului

Liber mai susþin cã au pierdut o parte din gratuitãþile la energia electricã, asta în cazul celor care ambii soþi lucreazã la termocentralã. Astfel, în cazul de faþã, doar unul dintre soþi mai beneficiazã de gratuitãþi, fapt care îi nemulþumeºte pe cei de la Sindicatul Liber. “A patra problemã este tot în contractul colectiv de muncã ajutorul pentru energia electricã ºi pentru gigacalorie, nu mai beneficiazã ambii soþi care lucreazã în aceeaºi întreprindere, noi considerãm a fi discriminare pentru cã amândoi au aceleaºi drepturi, în Constituþie scrie de egalitatea în drepturi, fiecare munceºte ºi trebuie sã beneficieze de acelaºi drept, chiar dacã sunt soþ ºi soþie”, a mai subliniat Mihai Lorincz.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Iulie 2014 În replicã, Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele spune cã aceastã mãsurã se datoreazã bugetului de venituri ºi cheltuieli care a fost defavorabil. “Îmbinarea celor douã contracte colective de muncã cu care am funcþionat ºi funcþionãm pânã în momentul prezent nu a fost deloc simplã. Am reuºit într-un final sã includem drepturile ºi facilitãþile din cele douã contracte colec-

tive de muncã aplicabile tuturor salariaþilor pentru a nu mai exista aceastã discriminare care se practicã între energeticieni ºi mineri. Aceastã prevedere în contractul colectiv de muncã al minerilor a existat întotdeauna ºi anume dacã într-o locuinþã locuiesc douã persoane încadrate la acea societate nu beneficiazã decât una dintre persoane de acele drepturi. Pentru colegii din energie aceastã facilitate a fost extinsã pentru ambele persoane, dar spun cã noi am fost nevoiþi sã încheiem un contract colectiv de muncã într-un buget extrem de constrâns. Acesta este ºi motivul pentru care aceastã mãsurã a fost aplicatã. Pânã la urmã este o mãsurã care a fost aplicatã la aproape 5000 de salariaþi ºi se aplicã în continuare ºi celorlaþi

1900”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Nici Aurel Niculescu, directorul general al CEH, ºi nici Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele nu au stat la masa discuþiilor cu cei de la Sindicatul Liber. “Personal am vrut sã vorbesc cu domnul general Niculescu pentru situaþia creatã ºi cu domnul Bebe Nica cãruia i-am trim-

is adrese, nu a trimis niciun rãspuns. De ce nu ne informeazã pas cu pas aupra articolelor negociate. Este evident cã s-a încercat ascunderea de noi a drepturilor negociate ºi Divizia Energeticã a fost discriminatã faþã de cea minierã. Am vrut sã vorbesc cu domnul general Niculescu pentru protestul spon-

tan, m-au chemat colegii, mi-au spus doleanþele, revendicãrile, domnul general a fost plecat la Bucureºti, în locul lui, domnul director al Sucursalei Electrocentrale Paroºeni, domnul Viºan ne-a precizat unele probleme privind sporurl de 200% pentru lucrul efectuat de sãrbãtori legale, este în discuþie”, a mai precizat Lorincz. Pentru moment,

spiritele în rândul energeticienilor s-au calmat. Urmeazã ca zilele viitoare sã se mai poarte alte runde de discuþii pe aceste subiecte. Reamintim faptul cã la sfârºitul sãptãmânii trecute, minerii de la Lonea au protestat tot asupra prevederilor noului contract colectiv de muncã.

Contractul cu polonezii stagnat de clarificãrile solicitate de CEH

omisia de negociere a contractului pe care Complexul Energetic Hunedoara vrea sã îl încheie cu polonezii se va întruni zilele urmãtoare ºi urmeazã sã ia o decizie. Este cel mai aºteptat contract din ultimii ani, pentru cã de acesta depind marile investiþii din mineritul Vãii Jiului. Carmen COSMAN - PREDA Investiþiile de la minele viabile ce aparþin de Complexul Energetic Hunedoara se sperã cã vor fi realizate printr-un credit furnizor acordat de polonezi, dacã pãrþile vor ajunge în cele din urmã la o înþelegere. Partea românã a analizat oferta tehnicã prezentatã de

polonezi, dar au cerut mai multe clarificãri. „Am cerut mai multe clarificãri la oferta tehnicã ºi urmeazã sã primim rãspunsurile. Apoi va fi convocatã comisia ºi vom lua o decizie”, a declarat Nicolae Drãgoi. Directorul general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara. Acesta spune cã va mai dura maximum douã sãptãmâni pânã se va lua o decizie în acest sens. Cea mai sensibilã parte este legatã, însã de garanþiile pe care le vor solicita polonezii, care ar putea bloca tot contractul dacã nu se va ajunge la un numitor comun. Utilajele pe care le vor aduce polonezii,

dacã vor cãdea de acord cu partea românã, se cifreazã la 56 de milioane de

degazare. O delegaþie polonezã a fost deja în Valea Jiului, unde au

euro, iar valoarea totalã a creditului ce ar trebui acordat pe o perioadã de 10 ani este de 76 de milioane. Pentru retehnologizarea minelor viabile este nevoie de complexe mecanizate, combine de înaintare în cãrbune, în steril, dar ºi staþii de

vizitat mai multe unitãþi extractive, iar partea românã le-a întors vizita, însã directorul Drãgoi spune cã nu s-a putut vorbi despre acest contract extrem de importat pentru viitorul industriei extractive din bazinul carbonifer al Vãii Jiului.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Iulie2014

Cartofi toxici pe piaþa din România

artoful, unul dintre cele mai folosite alimente din lume, care este foarte des inclus în meniurile românilor, ar trebui cumpãrat cu mai multã atenþie întrucât cartofii din import cu diametrul mai mare de 8 centimetri care sunt la vânzare în þara noastrã sunt plini de nitriþi ºi nitraþi. Acesta este motivul pentru care sunt interziºi în Uniunea Europeanã, avertizeazã conducerea Federaþiei Naþionale Cartoful din România. Astfel încât, cartofii, care ar trebui sã fie hrãnitori ºi sã aibã surse bogate de vitamine ºi minerale, precum ºi calitãþi terapeutice au efectul invers atunci când sunt toxici, trataþi cu substanþe nocive. Cartofii uriaºi de pe piaþa din România sunt toxici pentru om ºi sunt consideraþi furaje de cãtre fermierii din UE.

20% din cartofii care se cumpãrã ºi consumã în România, mai ales cei importaþi din Polonia, Germania, Olanda, Franþa ºi Belgia, nu sunt scoºi la vânzare pentru a fi consumaþi de oameni în þara de origine. Este vorba despre cartofii foarte mari, preferaþi în pieþele noastre. Aceºti cartofi mari sunt folosiþi în strãinã-

tate exclusiv pentru hrana animalelor. Gospodinele românce cumpãrã cartofi furajeri, fãrã sã ºtie cã sunt toxici sau nehrãnitori, pe când cei produºi de þãranii români, mai ieftini, dar mai mici, nu au cãutare ºi se aruncã. Foarte puþine persoane ºtiu cã în Germania, Franþa ºi Spania, cartofii sub 3 centimetri în diametru

ºi cei mari, peste 6 sunt retraºi de la consum. “Cartoful care vine din Polonia sau din þãrile vestice, de obicei, este un tubercul de dimensiuni mari. În vestul Europei nu se consumã tuberculi uriaºi pentru cã acumuleazã nitriþi ºi nitraþi ºi, pentru ei, sunt în afara STAS-ului. Practic, preþul este mic, iar românul se trezeºte pe masã cu el ºi îl mãnâncã. Acolo se fac fertilizãri superintensive. Nicãieri în Europa nu o sã vedeþi în magazine tuberculi cât borcanul. Diametrul acceptat este de 7-8 centimetri, nu sunt bolovani cum de multe ori vedem în

România. Cartofii mari sunt nesãnãtoºi, ei cresc aºa pentru cã sunt forþaþi sã creascã, se trateazã cu azot ºi cu tot felul de îngrãºãminte chimice. Noi nu suntem împotriva fertilizãrii, cãci este normal sã

fertilizezi, dar sã se facã limitat”, a declarat Gheorghe Boþoman, preºedintele Federaþiei Naþionale Cartoful din România (FNCR), pentru ziarulring.ro. În concluzie, cei mai buni cartofi sunt

cei medii, care sã-þi intre în palmã. Cartofii care nu le trebuie consumatorilor din Vest sunt aduºi în România la preþ mic. Mai mult decât atât, cartofii destinaþi animalelor nu pot fi vânduþi

cu acte, astfel încât sunt aduºi în þarã ilegal, susþin cultivatorii. Deseori, cartofii importaþi au intrat în zona de evaziune fiscalã întrucât aduc un profit mult mai mare.

Legumele „injectate”. Cum le poþi recunoaºte în magazine

entru ca legumele sã ajungã la dimensiunile standard impuse de marii comercianþi ºi pentru cã vor sã scape de dãunãtori, mulþi producãtori folosesc îngrãºãminte sau stimulatori de creºtere chimici. Micii producãtori se luptã sã intre în marile magazine, având astfel garanþia cã au unde sã vândã marfa la un preþ convenabil. În schimb, condiþiile draconice impuse de retaileri îi determinã pe mulþi agricultori sã foloseascã agenþi chimici care forþeazã creºterea legumelor ºi le fereºte de dãunãtori. Rezultatul nu va fi însã neapãrat pe placul consumatorilor: la maturitate, legumele sunt tari ºi fãrã gust. Cu toate acestea, nu este o regulã cã marfa din marile magazine ar fi mai

„nesãnãtoasã” decât cea de la piaþã, cu atât mai mult cu cât ºi agricultorii care vând în pieþe au deprins „metoda de lucru”. Prezenþa pesticidelor poate fi demonstratã doar de analize de laborator. Astfel, nu se pot identifica fructele ºi legumele „injectate” doar cãutând eventuale pete pe coajã sau verificând dacã au codiþa verde. „Roºia verde este pusã la frig chiar ºi trei luni, i se dã un gaz de coacere ºi codiþa rãmâne verde ºi pare sãnãtoasã. Însã, roºia forþatã la coacere nu are gust ºi aromã ºi este tare”, explicã Simion

Bob, preºedintele Cooperativei Agricole.

oºii de ºapte centimetri ºi castraveþi de cinci În ultimele luni, marile lanþuri de magazine au devenit tot mai deschise faþã de horticultorii români, preluând cantitãþi din ce în ce mai mari de fructe ºi legume. Însã, marfa româneascã reprezintã circa 1020% din totalul vânzãrilor, supremaþia fiind deþinutã de importuri. Unul dintre motivele pentru care fructele ºi legumele româneºti nu îºi gãsesc loc în supermarketuri este cã retailerii impun norme stricte privind calitatea, cum ar fi dimendiunile legumelor. Existã ºi alte cerinþe pe care trebuie sã le îndeplineascã agricultorii. Retailerii cer ca legumele sã le fie livrate la o temperaturã de circa 4-8 grade Celsius.

Luna Iulie Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã de pui a la greq Ruladã din cotlet cu spanac ºi brînzã feta/Salatã indianã cu orez ºi ºniþel de pui pane Salatã & Desert Marþi Ciorbe de periºoare/Supã cremã de roºii Ceafã la grãtar cu cartofi aurii/Spaghete cu mazãre, bacon crocant ºi parmezan Salatã & Desert Miercuri Supã chili con carne (picant)/ Supã de broccoli cu ºuncã ªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu trei feluri de brînzã Salatã & Desert Joi Ciorbã de burtã/Supã de pui Ficãþei de pui cu cartofi piure/Pui marocan cu salsa de porumb Salatã & Desert Vineri Ciorbã de fasole cu afumãturã/Supa gulaº de viþel Mozzarella pane în crustã de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Piept de pui cu Cremã de brînzã ºi cartofi în crustã de muºtar Salatã &Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Iulie2014

Dupã un million de euro aruncaþi la gunoi

Municipalitatea sperã sã îi determine pe cetãþeni sã colecteze selectiv

e câþiva ani la Petroºani funcþioneazã o staþie de compactare, însã abia acum aceasta îºi aratã utilitatea. De când pe raza municipiului Petroºani au fost montate clopotele pentru colectarea selectivã, cei de la Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat pot strânge în baloturi hârtia ºi pet-urile. “Sunt amplasate clopote pe principalele zone ale municipiului Petroºani ºi la instituþiile publice, pe aceastã

cale rog toþi cetãþenii municipiului Petroºani sã depunã selectiv, exact aºa cum sunt ºi acele containere tip

clopot. În urma colectãrii selective la staþia pe care o deþine municipiul în proprietate se îmbaloteazã hârtia ºi pet-urile urmând a fi comercializate cãtre o firmã de profil în funcþie de cantitãþile pe care le colectãm lunar”, a declarat Daniel Viºan, director SPADPP Petroºani. La Petroºani se doreºte a se colecta selectiv din anul 2011 atunci când aici au fost achiziþionate aproape 4.800 de pubele pentru colectarea selectivã, 643 de containere, precum ºi douã autogunoiere compartimentate pentru transportul deºeurilor. Toate acestea au costat aproape un million de euro, iar investiþia s-a dovedit a fi inutilã. Acum, cei

din municipalitate sperã sã amortizeze investiþia de acum patru ani. “Suntem în fazã incipi-

entã, am depozitat în staþie ºi avem câteva tone de hârtie balotatã, acum balotãm pet-urile urmând ca ulterior sã le livrãm”, a mai spus Viºan. Ghenele de gunoi existente nu vor fi eliminate din peisajul urban. Acestea vor rãmâne alãturi de

Vestigiile de la Sarmisegetusa Regia atrag turiºtii cu zecile de mii

eci de mii de turiºti la Sarmisegetusa Regia. De când vestigiile dacice de la Sarmisegetusa Regia au fost preluate în administrare de cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara, numãrul celor ce poposesc aici s-a multiplicat. “Sarmisegetusa Regia care de doi ani de zile se aflã în administrarea Consiliului Judeþean ºi unde de la 20-30 de turiºti pe zi când se afla în administrarea Ministerului Culturii am ajuns la 2700 de turiºti pe zi, ceea ce aratã cã am reuºit sã o administrãm aºa

cum trebuie ºi cum ne-am dorit pentru vestigiile istorice de o asemenea importanþã”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH.

De la data de 1 martie ºi pânã în prezent, 10.400 de turiºti, plãtitori de bilet, au fost înregistraþi la Sarmizegetusa Regia. Potrivit celor de la Consiliul Judeþean Hunedoara, numãrul vizitatorilor este cu 40% mai mare faþã de anul trecut. Sarmizegetusa Regia a fost preluatã în administrare de cãtre Consiliul Judeþean la sfârºitul anului 2012. Monika BACIU

clopote. “Platformele de gunoi care le avem urmeazã sã fie modernizate, sã fie reparate cele care au fost distruse, acolo se va depune gunoiul menajer, iar în containere tip clopot se va depune selectiv”, a

mai spus sursa citatã. Pentru ca locuitorii urbei sã colecteze selectiv trebuie lucrat ºi la mentalitatea acestora. Deºi au fost montate clopotele, încã seb mai observã cã oamenii aruncã gunoiul la grãmadã. Monika BACIU

14 Program & Horoscop

10:00 Nimic prea bun pentru un cowboy 10:50 Pe scurt despre orice 11:00 Teleshopping 11:30 Garantat 100% 12:20 Oameni care au schimbat Lumea 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:30 Convieþuiri 16:50 Legendele palatului 17:30 Legendele palatului 18:10 Europa mea 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 Oameni care au schimbat Lumea 20:00 Telejurnal 21:00 Lumea ºi noi 22:10 Sala de bal

10:30 11:15 12:00 12:30 13:30 14:00 15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:00 21:00 23:00

Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Regina cumpãrãturilor Teleshopping Trãsniþii din Queens Ultima dezbatere Walker, poliþist texan Focus Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cireaºa de pe tort Fiul dragonului Click!

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Iulie 2014

10:00 10:50 11:10 meu 13:00 14:00 meu 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 23:00

În gura presei Teleshopping Mireasã pentru fiul Observator Mireasã pentru fiul Observator Acces direct Observator Observator special Te pui cu blondele? Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 America în carantinã 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Liceenii Rock ‘n’ Roll 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Fotbal: Steaua Stromsgodset 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Doriþi sã vã afirmaþi ºi faceþi eforturi mari la serviciu. Nu exageraþi, pentru cã nu sunteþi într-o formã grozavã. Nu este cazul sã vã asumaþi riscuri. ªansele de succes sunt minime. Nu vã pierdeþi rãbdarea!

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã min 16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere 22:15 WOWbiz

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 10:15 11:00 11:15 12:00 12:15 13:00 13:15 14:00 14:15 15:00 15:15 16:00 16:30

ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Arena Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai S-ar putea sã aveþi o discuþie aprinsã cu partenerul de viaþã, din cauza neînþelegerilor pentru programul de mâine. Nu cãlãtoriþi, pentru cã riscaþi sã faceþi un accident.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Dacã trebuie sã cãlãtoriþi, fiþi prudent, pentru cã sunteþi predispus la accidente. Relaþiile cu anturajul sunt foarte bune, dar ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie persoanelor în vârstã din familie.

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi confuz. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerul de viaþã. Dupã-amiazã situaþia se îmbunãtãþeºte simþitor, de la sine. Spre searã, vã simþiþi bine într-o vizitã. Nu neglijaþi odihna!

Aveþi o groazã de probleme ºi sunteþi tentat sã vã ocupaþi de mai multe în acelaºi timp. Dacã vã pripiþi, riscaþi sã faceþi greºeli costisitoare. Fiþi mai atent la serviciu. Evitaþi speculaþiile!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Tensiunile din familie, cauzate de dificultãþi financiare, duc astãzi la discuþii aprinse cu o rudã mai în vârstã. Din cauza stresului, sunteþi predispus la probleme de sãnãtate sau chiar la accidente. Ar fi bine sã evitaþi cãlãtoriile. 10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

Aveþi o mare putere de concentrare, ceea ce vã ajutã mult la serviciu. Dupã-amiazã reuºiþi cu greu sã aplanaþi o discuþie în contradictoriu care ameninþã sã degenereze în ceartã. Fiþi mai atent cu o persoanã în vârstã.

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã 12:00 Pastila Vouã 12:15 Am ales sã fiu român 12:45 Clipuri 13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã 14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Prin flori ºi sabie 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Dãdaca 3: Aventuri în Paradis

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi succes pe plan profesional, dar sunteþi nevoit sã rãmâneþi la serviciu peste orele de program. Nu are rost sã vã certaþi cu un coleg mai în vârstã doar pentru cã nu este de acord cu dvs.

21 ianuarie *** 20 februarie

Este posibil sã vã enervaþi ºi sã nu mai aveþi rãbdare sã terminaþi o lucrare pe care aþi amânat-o de mai multe ori. Nu vã pripiþi, pentru cã riscaþi sã stricaþi ºi ce aþi fãcut pânã acum. Evitaþi discuþiile aprinse cu partenerul.

Nu aveþi nici rãbdare ºi nici energie pentru a duce la bun sfârºit ce aþi început. Nu este momentul sã vã asumaþi noi responsabilitãþi. Dupã-amiazã sunteþi predispus la stãri depresive. Pãstraþi-vã calmul.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte ºi sunteþi nevoit sã faceþi cumpãrãturi urgente. Pentru a termina la timp, ar fi bine sã cereþi ajutorul unui prieten.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa, un prieten vã roagã sã îl ajutaþi într-o chestiune urgentã. Faceþi tot posibilul sã nu-l refuzaþi, chiar dacã sunteþi foarte ocupat. Spre searã, este posibil sã vã certaþi cu partenerul de viaþã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Iulie 2014

Program de calificare pentru Valea Jiului

el puþin 140 de oameni din mediul rural, dar ºi urban vor fi angajaþi printr-un proiect ce a fost lansat ieri la Petroºani. Acesta se va derula timp de un an ºi jumãtate în mai multe regiuni ale þãrii ºi poartã denumirea „PREOCUPARE -Programe integrate pentru o ºansã de ocupare” ºi vine sub îndemnul „Fã-þi un ROST!”, dupã abrevierea sintagmei „Rute de Ocupare de la sat la Oraº” care îi vizeazã pe toþi ºomerii. Diana MITRACHE Un numãr de 1.125 de oameni vor fi consiliaþi ºi calificaþi în cadrul unui program ce îºi propune ca, din fonduri europene, sã facã ceva pentru ºomerii din zonele cu probleme sociale. Tocmai de aceea, acesta are ca scop sã atragã cât mai mulþi oameni de la sate, care au nevoie de un loc de muncã ºi chiar sã le gãseascã de lucru. „Ne propunem sã le oferim oamenilor care doresc sã se angajeze un program integrat, care sã includã orientare profesionalã înainte de studiile de formare profesionalã, sã includã

pregãtire în domenii care sunt cãutate pe piaþa muncii, din zona mecanicii, electromecanicii, tâmplãriei, socialului. Ne propunem sã îi ajutãm pe parcurs sã înveþe sã îºi facã un CV, sã treacã peste emoþiile generate de interviurile

cu angajatorii ºi chiar sã îi învãþãm sã aplice pentru anumite poziþii, individual sau la burse. Acordãm o atenþie deosebitã oamenilor, în ideea în care vrem ca o mare parte dintre ei sã se ºi angajeze”, a precizat Liliana Scarlat, coordonator

local al proiectului. Proiectul are o valoare de peste 12.700.000 de lei ºi nu se adreseazã doar Vãii Jiului. El se va derula timp de 16 luni în Hunedoara, Arad, Bacãu, Botoºani, Caraº-Severin, Iaºi, Ilfov, Neamþ, Timiº, Suceava, Vaslui ºþi Bucureºti. „ Ideea proiectului a pornit cumva de la dezvoltarea forþei de muncã pentru nevoile industriei. În Valea Jiului se vor acredita acele cursuri care reprezintã o necesitate pentru industria sau industriile care se dezvoltã aici, astfel încât oamenii sã nu aibã doar un certificat cu care sã continue sã stea acasã ºi chiar sã reuºeascã sã angajeze în zonã, sau în regiunea de Vest, sau chiar la nivel comunitar, european, cã toate cursurile vor fi acreditate la nivel european”, a adãugat ºi Paul Tudosie, manager proiect. Toate cursurile vor fi gratuite ºi li se

Românii, vicecampioni europeni la stat pe Facebook

e câte ori vã logaþi în contul dumneavoastrã de pe reþeaua de socializare Facebook? La aceastã întrebare au fost rugaþi sã rãspundã 13.000 de oameni din 13 þãri ale Europei, unde reþeaua de socializare a reuºit sã se impunã. Printre acestea se aflã nu doar Germania, Austria, Marea Britanie, Olanda, Italia sau Franþa, ci ºi þãri precum România, Polonia sau Turcia. Rezultatele au scos la ivealã cã doar 22% dintre europeni nu deþin un cont Facebook. Conform revistei germane Focus, România ocupã locul doi în topul þãrilor cu o utilizare accentuatã a reþelei de socializare Facebook. Astfel, 71% dintre români intrã zilnic pe contul lor de Facebook.

Media europeanã se situeazã la 55%. Un procent peste media europeanã a fost semnalat ºi în Spania (63%), dar ºi în Olanda (56%). La polul opus se situeazã Germania (42%), Austria (43%) ºi Polonia (43%). Lider la folositul reþelei de socializare Facebook în Europa este Turcia. Opt din zece turci deschid în fiecare zi contul lor personal. 23% dintre europeni frecventeazã doar „ocazional” contul lor de Facebook. Reþeaua de socializare a reuºit

sã se impunã în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsã între 18 ºi 24 de ani. 75% dintre aceºtia vizualizeazã zilnic contul lor personal, în timp ce doar 6% nu deþin un astfel de cont. Conform serviciului de monitorizare a paginilor de Facebook din România, facebrands.ro, numãrul paginilor româneºti create pe reþeaua socialã a depãºit 25.000. Numãrul conturilor atribuite utilizatorilor români de Facebook a ajuns la 7.2 milioane în 2014. Aceleaºi cifre aratã cã în jur de patru milioane de utilizatori unici de

Facebook interactioneazã cu conþinutul publicat pe paginile româneºti de Facebook în fiecare lunã ºi opt milioane de utilizatori distincþi au interacþionat cu acestea de la începutul anului 2014 si pânã acum. Capitala are în continuare cele mai multe conturi de utilizatori ai reþelei Facebook în România,

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

Restricþii la apã Miercuri 23.07.2014 în LUPENI - între orele 10.00 - 15.00. Zona afectatã: Cartier Barbateni. Motivul restricþiei: Remedieri pierderi la branºamente bl.15, str. Barbateni, sc.5,bl. 8, str. Pãcii ºi Magazinului Penny;

1.480.640, 21,97% din total, urmatã de Cluj-Napoca, Timiºoara, Iaºi, fiecare cu câte 3,86% ºi Constanta cu 3,08%.

adreseazã celor aflaþi în cãutarea unui loc de muncã ºi managerii de proiect spun cã fiecare cursant va primi o primã de 450 de lei, ca subvenþie lunarã, cu condiþia sã finalizeze cu succes cursul. În plus, cei care se încadreazã în muncã dupã curs, primesc o primã de 750 de lei.

16 Actualitate

Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, evaluat de UNESCO E valuatorii UNESCO Viviane Dargey din Franþa ºi Nick Powe din Marea Britanie se vor afla în Þara Haþegului, în perioada 22 -24 iulie, pentru efectuarea unei vizite de evaluare a statutului internaþional de membru al Reþelei Europene a Geoparcurilor ºi al Reþelei Globale (sub egida UNESCO) de care se bucurã Geoparcul Dinozaurilor. Evaluarea presupune o vizitã de validare, efectuatã din patru în patru ani, în cadrul cãreia se realizeazã o analizã a

acordã un cartonaº galben, iar dacã aceste condiþii nu sunt îndeplinite, este atribuit un cartonaº roºu ºi se pierde statu-

protecþia mediului, promovarea geologiei ºi a geoºtiinþelor, dezvoltarea geo ºi ecoturismului, facilitarea turismului în zonã ºi rolul pe care Geoparcul îl are în reþelele internaþionale. Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului este o arie protejatã de tip parc natural administratã de Universitatea din Bucureºti, care se întinde pe o

Reþelei Globale a Geoparcurilor. De asemenea, în anul 2005 a fost primul Geoparc din Europa de Sud – Est care a obþinut acest statut internaþional. Geoparcul

Dinozaurilor este un parc natural ce cuprinde întreaga Þarã a Haþegului ºi care protejazã ºi valorificã natura ºi cultura acestui spaþiu. Geoparcul a fost declarat arie protejatã de interes naþional în 2004. Din anul 2005 geoparcul a fost Geoparcului pe baza unor criterii internaþionale bine definite, urmatã de întocmirea unui raport de evaluare ºi formularea de recomandãri, dacã este cazul. Pe baza raportului celor doi evaluatori, comitetul de conducere al Reþelei Europene ºi al Reþelei Globale a Geoparcurilor va decide, în luna septembrie a acestui an, dacã Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului îndeplineºte sau nu condiþiile internaþionale. În cazul unei decizii favorabile, Geoparcul primeºte un cartonaº verde care consfinþeºte recunoaºterea internaþionalã pentru urmãtorii patru ani. Dacã nu sunt îndeplinite toate condiþiile, dar existã posibilitatea realizãrii acestora în urmãtorii doi ani, se

tul de Geoparc internaþional, susþinut de UNESCO. Printre condiþiile de evaluare se numãrã rolul Geoparcului în conservarea patrimoniului natural ºi cultural local, îndeplinirea obligaþiilor de management a ariei protejate, derularea de programe educaþionale privind

suprafaþã de 102.392 ha. Pe teritoriul sãu se aflã 80 de sate grupate în 10 comune ºi oraºul Haþeg, cu o populaþie de cca 35.000 de locuitori. În România, Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului este singurul Geoparc membru al Reþelei Europene ºi al

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Iulie 2014

acceptat în Reþeaua Europeanã a Geoparcurilor ºi în Reþeaua Globalã (sub egida UNESCO) a Geoparcurilor. Din anul 2007 are în interiorul sãu douã zone denumite „Situl StreiHaþeg” ºi „Culoarul Rusca Montanã – Þarcu - Retezat”, ca situri NATURA 2000, în vederea conservãrii habitatelor naturale ºi a speciilor de plante ºi animale sãlbatice de interes comunitar. Geoparcul are un

statut special datoritã gradului ridicat de locuire care implicã o preocupare deosebitã pentru dezvoltarea localã. Aceastã arie protejatã cuprinde elemente de interes geologic deosebit alãturi de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric ºi cultural. Factorul cheie care personalizeazã acest teritoriu este reprezentat de siturile cu resturi de dinozauri de vârstã Cretacic Superior. Dinozaurii pitici din Depresiunea Haþeg sunt unici în lume, importanþa ºtiinþificã ºi atractivitatea lor fiind sporitã prin descoperirile de cuiburi cu ouã ºi embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor ºi a unei reptile zburãtoare (Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor. Administrarea Geoparcului este realizatã de Universitatea din Bucureºti.