Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 658

Cronica Vãii Jiului Marti, 22 Iulie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Valea Jiului între lene ºi deprofesionalizare?

Teribilism dus la extrem

Lãsarea nopþii, pericol pentru ºoferi >>> PAGINA A 3-A

Eroii neamului, comemoraþi pe Muntele Tuliºa >>> PAGINA A 4-A

Yin& yang la Universitatea Petroºani >>> PAGINA A 5-A

Jiul preluat bucatã cu bucatã de primãrie >>> PAGINA A 7-A

Canalizarea în Parâng mai aºteaptã >>> PAGINA A 7-A

Nu vor înlocuirea viceprimarului >>> PAGINA A 10-A

Obsedatul din Vulcan riscã trei ani de închisoare >>> PAGINA A 11-A

Sportul nu þine cont de vârstã >>> PAGINA A 12-A

Telescaunul din Parâng nu aduce bani la buget >>> PAGINA A 16-A

Ministerul aruncã vina pe primari >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Iulie2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Iulie 2014

Teribilism dus la extrem

Lãsarea nopþii, pericol pentru ºoferi

ericol pentru P ºoferi. Lãsarea serii poate deveni un pericol pentru ºoferii care tranziteazã municipiul Petroºani în zona podului feroviar de la Livezeni.

Mai mulþi cetãþeni teribiliºti considerã amuzant faptul de a arunca cu bolovani în autoturismele care trec pe sub pod.

ouã maºini avariate

Sâmbãtã seara, în zona podului de la Livezeni au fost avari-

ate douã autoturisme de pietrele care au fost aruncate de anumite persoane care au rãmas neidentificate de oamenii legii. Conducãtorii auto s-au trezit, din senin, cu bolovani care au cãzut pe maºinile lor în timp ce se aflau în trafic.

Judecãtorii aºteaptã raportul de expertizã în dosarul de pornografie infantilã a lui Sucilã

hiar dacã este vacanþã judecãtoreascã, procesul în care poliþistul vulcãnean Adrian Sucilã este judecat pentru pornografie infantilã nu a fost amânat. Adrian Sucilã din nou ochii, marþi, cu magistraþii de la Judecãtoria Petroºani în dosarul în care este judecat pentru pornografie infantilã. Iar la acest termen de judecatã este aºteptat sã ajungã ºi raportul de expertizã dispus în cauzã ºi efectuat de

Institutul Naþional de Criminalisticã Bucureºti. La termenul de luna trecutã, judecãtorii de la Petroºani au revenit cu adresã oficialã cãtre INC pentru comunicarea raportului de expertizã, dupã ce s-au sãturat sã îl tot aºtepte. Practic, aceºtia au trimis cãtre INC o copie a procesului verbal întocmit la data de 9 august 2012, rechizitoriul întocmit în dosarul nr. 54 D/P/2012 ºi cele 136 de fotografii în care sunt menþionate folderele în care au fost salvate aceste imagini, cu menþiunea cã în cazul în care raportul de expertizã nu va fi depus la termenul de judecatã stabilit, se va considera o tergiversare a cauzei, urmând a fi luate mãsurile prevãzute de lege. Adrian Sucilã este acuzat de procurorii DIICOT de pornografie infantilã prin sisteme informatice, iar anchetatorii susþin cã Adrian Sucilã a procurat ºi deþinut un numãr de aproximativ 400 de fiºiere de tip imagine, conþinând fotografii cu minori în ipostaze pornografice. Dosarul a ajuns pe masa judecãtorilor din Petroºani în februarie 2013, iar primul termen de judecatã a fost programat o lunã mai tîrziu. Car men COSMAN-PREDA

”Treceam prin zonã ºi am vãzut pur ºi simplu cum îmi cade pe capotã o piatrã. Maºina mea nu a fost avariatã foarte tare, ci doar a fost zgâriatã”, ne spune un conducãtor auto. Un alt ºofer nu a fost la fel de norocos. Acesta s-a ales cu o înoditurã zdravãnã a capotei. “M-am speriat când am auzit cum bubuie bolovanul pe capotã. Mi-a fãcut-o praf. E îndoitã toatã. Cine va suporta reparaþiile acum? Nu se poate întâmpla aºa ceva întro þarã care se doreºte a fi civilizatã”, spune cel de-al doilea conducãtor auto.

Conducãtorii auto au sesizat organele de poliþie care s-au deplasat la faþa locului însã nu au reuºit sã identifice fãptaºii. “A fost sesizat prin 112 un apel. Poliþia nu a reuºit sã identifice persoanele suspecte. Pânã acum, la Poliþia

declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Distracþia unor teribiliºti poate deveni o cheltuialã pentru unii având în vedere faptul cã acum conducãtorii auto trebuie sã îºi repare daunele. Monika BACIU

aPetroºani fost prins pe Aeroportul din S-a sustras municipiului nu a fost depusã nicioTudor Gabriel, în vârstã Craiova. plângere pentru avaride 48 de ani, era dat în urmãrire erea autoturismelor”, de la executarea naþionalã aºi internaþionalã încã din 2006, când condamnarea a rãmas definitivã. Bãrbatul a fost preluat de pedepsei, o echipã a Poliþiei municipiului ºi transportat, iniþial la dar a fost prins Craiova Centrul de Reþinere ºi Arestare Preventivã Dolj, iar de aici va fi dus dupã 8 ani la penitenciar pentru executarea

utea pânã acum sã iasã din închisoare, dacã nu s-ar fi sustras de la executarea pedepsei, însã în cele din urmã a ajuns tot dupã gratii. Un bãrbat din Hunedoara, condamnat de Tribunalul Hunedoara la 8 ani de închisoare pentru complicitate la înºelãciune,

pedepsei. Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Iulie 2014

Eroii neamului, comemoraþi pe Muntele Tuliºa

roii neamului, cãzuþi în anul 1916 pe Muntele Tulisa (Uricani), au fost comemoraþi duminicã de localnicii din zonã, care au participat la o slujbã de pomenire, în inima muntelui, la monumentul de marmurã ridicat la peste 1.800 de metri altitudine în memoria celor care ºi-au jertfit viaþa. Protopopul Vãii Jiului preot Creþu Petrache, pãrintele Daniel împreunã cu autoritãþile locale (pri-

tatea din Valea Jiului. “Ne-am bucurat de prezenþa unor îndrãgiþi oaspeþi, respectiv primarul municipiului

În inima Munþilor Retezat, localnicii, dar ºi autoritãþile din Uricani au hotãrît sã-i cinsteascã pe eroi, în

mar ºi consiliu local) au marcat ºi anul acesta, aºa cum se cuvine, acest deosebit de important eveniment pentru comuni-

Vulcan Gheorghe Ile ºi primarul oraºului Aninoasa Dunca Nicolae”, spune Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.

ziua sãrbãtoririi Sfîntului Ilie, pentru cã, spun ei, acolo au murit atît soldaþi, cît ºi þãrani care au întemeiat primele gospo-

Avertizare de ploi ºi vijelii în toatã þara

eteorologii au avertizat cã, de marþi dimineaþã pânã miercuri searã, în toate judeþele þãrii vor fi ploi torenþiale, intensificãri ale vântului ce pot lua aspect de vijelie ºi cãderi de grindinã. Potrivit informãrii transmise de Administraþia Naþionalã de Meteorologie, de marþi, ora 04.00, pânã miercuri, ora 22.0, vor fi intervale de timp cu instabilitate atmosfericã accentuatã, la început în Banat ºi Criºana, apoi în Oltenia, Maramureº, cea mai mare parte a Transilvaniei ºi a Moldovei ºi în vestul Munteniei.

În aceste regiuni vor fi averse ce vor avea ºi caracter torenþial, descãrcãri electrice, intensificãri ale vântului ce pot lua aspect de vijelie ºi cãderi de grindinã. Cantitãþile de apã vor depãºi local 20 de litri pe metru pãtrat ºi izolat 30 - 40 de litri pe metru pãtrat, se aratã în informarea ANM. "Instabilitatea atmosfericã se va

manifesta ºi în partea de sud-est a teritoriului, în special spre sfârºitul intervalului, dar pe arii mai restrânse", a precizat sursa citatã.

darii în zona de munte a Vãii Jiului, romani ºi unguri. „Momentul Tulisa a început în anul 1934, cînd a ridicat aici prima troiþã Tãtãrãscu, ºi de atunci a fost preluat de localnici ºi s-a continuat, cinstindu-se eroii care ºi-au vãrsat aici sîngele. Aceastã tradiþie trebuie dusã mai departe ºi am insistat pentru reluarea ei“, spune un localnic. Slujba de pomenire, urmatã de o agapã, a avut loc la cota 1.800, exact pe locul unde a fost trasatã graniþa cu AustroUngaria. Pentru a ajunge aici, cei aproximativ 100 de oameni au parcurs circa zece kilometri pe un drum forestier greu accesibil, care urca din drep-

tul fostei mine Valea de Brazi. Tradiþia întîlnirii de pe vîrful Tulisa dateazã încã de pe vremea guvernului liberal condus de Gheorghe Tãtãrescu, fost prim-ministru al României, întreruptã apoi în anul 1937, o datã cu finalizarea celui de-al cincilea mandat de premier al acestuia, dar reluatã în anul 2002 de un localnic, Nicolae Stoi,

care s-a luptat pentru reînvierea acestui obicei ºi ridicarea monumentului de aici. „Ani buni, oamenii au dorit sã-i cinsteascã pe eroii neamului din primul rãzboi mondial, cînd aici au murit foarte mulþi oameni. În fiecare an, începînd dupã revoluþie, se cinstesc aici eroii, dar monumentul a fost ridicat anul trecut“, a spus un alt localnic.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Iulie 2014

Yin & yang la Universitatea Petroºani

ici mãcar jumãtate din locurile bugetate de la studiile de licenþã de la UPET nu au fost ocupate. Duminicã, 20 iulie, a fost ultima zi de înscriere la Universitatea din Petroºani. Absolvenþii claselor de liceu au avut ocazia de a-ºi depune dosarele pentru a urma cursurile universitare de licenþã la facultãþile din cadrul Universitãþii Petroºani. Din cele 629 de locuri au fost ocupate doar 314 locuri. Monika BACIU “S-a repetat ceea ce s-a întâmplat ºi anul trecut, nu s-au ocupat din nefericire nici locurile de la buget. Practic, dacã luãm media pe universitate în ceea ce priveºte cifra bugetarã doar 49% din locuri sunt ocupate în momentul de faþã. Aºteptãm ºi confirmãrile. Din 629 de locuri bugetate s-au înscris 314 pe cele trei facultãþi. Problema este la nivel de universitate, nu este îmbucurãtoare, nu este o chestiune numai la noi în universitate, cam peste tot nu se stã prea bine cu numãrul de candidaþi care au fost. Cauzele sunt multiple. Una din

cauze este numãrul redus de promovare la bacalaureat, dar nu numai aceasta pentru cã sunt foarte mulþi absolvenþi de liceu care nu au intrat în bacalaureat, nu s-au înscris, iar în unele situaþii liceele au dus o politicã prin care ca sã nu aibã probleme cu procentul de promovabilitate la bacalaureat

nu le-a dat acces sã susþinã examenul. Toate aceste elemente au condus la situaþia care existã. Sperãm ca în august se vor mai recupera, iar în toamnã vom rezolva ºi problemele la buget”, a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, prof.univ.dr.ing. Aron Poantã. În timp ce locurile

UPET ia în calcul desfiinþarea secþiei de ID de la Deva

niversitatea din Petroºani ar putea renunþa la secþia de la Deva a învãþãmântului la distanþã. La Deva funcþioneazã de ceva timp o secþie a Universitãþii din Petroºani. Monika BACIU Aici studiazã cei care frecventeazã cursurile la distanþa a unora dintre cele trei facultãþi. Potrivit reprezentanþilor de la Universitatea din Petroºani, aici sunt

înscriºi foarte puþini studenþi. “Noi am avut punct de înscriere ºi la Deva pentru cã am avut IDul, 3 specializãri de ID ºi domeniul tehnic douã specializãri însã din nefericire numãrul celor care s-au înscris este extrem de redus, practic eu îmi exprim îndoiala cã în raport cu înscrierile ID-ul va mai putea

fucnþiona la Deva ºi specializãrile tehnice pentru cã dacã nu sunt minimum 14 studenþi acesta este cifra stabilitã de ARACIS, nu poþi sã funcþionezi”, a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, prof. univ. dr. ing. Aron Poantã. Din aceste motive, cei de la insituþia de învãþãmânt superior din Petroºani iau în considerare desfiinþarea secþiei de învãþãmânt la distanþã de la Deva. Astfel, instituþia ar putea rãmâne doar cu secþia de la Petroºani. “Nu se desfiinþeazã secþia, va rãmâne la Petroºani, dar nu va

de la studiile universitare de licenþã nu sau ocupat nici mãcar jumãtate, concurenþã a fost la cele de la masterat. “În ceea ce priveºte masteratul stãm foarte bine, numãrul de înscriºi este 331 pe 200 de locuri bugetate, aici clar cã vor fi atât la buget cât ºi la taxã”, a mai spus sursa citatã. Situaþia este îngrijorãtoare pentru reprezentanþii Universitãþii din Petroºani. Aceºtia pun lipsa candidaþilor pe seama promovabilitãþii reduse la bacalaureat. “Abandonul în ceea ce priveºte studiile ºi la nivelul comunitãþii europene, conform unui raport prezentat de ºefa comisiei de învãþãmânt de la Comisia Europeanã este de 1:7, la noi este mai ridicat, însã avându-se în vedere mãsurile care se preconizeazã la nivelul întregii comunitãþi europene nu va mai putea fi accesat niciun

mai funcþiona la Deva cã acum funcþioneazã ºi la Deva ºi la Petroºani. Deci va exista riscul sã rãmânã numai la Petroºani. O sã vedem în funcþie de ce se întâmplã sã promovãm un centru de înscriere pentru toamnã dacã nu am fãcut acum vom face ºi la Târgu Jiu deºi lumea zicea cã intrãm în divergenþe cu Universitatea din Târgu Jiu, dar nu existã nicio divergenþã penru cã noi avem programele noastre de studii pe care le promovãm ºi nu ne suprapunem cu alte universitãþi”, a mai spus sursa citatã. Numãrul de studenþi de la învãþãmântul la distanþã a înregistrat o scãdere de peste 130 de studenþi.

de muncã fãrã o calificare în domeniul respectiv. Fãrã calificare nu va mai fi posibil angajarea ºi în consecionþã cred cã acesta va fi un motiv care va da de gândit ºi va schimba atitudinile care sunt la ora actualã”, a mai spus rec-

torul UPET. O nouã sesiune de înscrieri va avea loc în toamnã atunci când responsabilii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului sperã sã se ocupe toate locurile bugetate la licenþã.

Aproape 60 de posturi pentru 500 de persoane

este 500 de persoane din judeþul Hunedoara au susþinut, luni, examenul de titularizare. 518 candidaþi hunedoreni au susþinmut examenul pentru ocuparea unui post în sistemul de învãþãmânt. Monika BACIU

“S-au înscris 565 de candidaþi dintre care 518 dosare au fost validate. Precizez cã 46 dintre candaiþi sunt din promoþia curentã”, a declarat Raluca Manea, purtãtorul de cuvânt al ISJ Hunedoara. La nivelul judeþului Hunedoara a fost

tate un an ºi alte 236 sunt fracþiuni de posturi. Pentru a obþine un post cu o viabilitate nedeterminatã, candidaþii trebuie sã obþinã cel puþin nota 7. Pentru un post de suplinitor, candidaþii trebuie sã obþinã minim nota 5. Candidaþii vor afla

organizat un singur centru de exameninare la Colegiul Tehnic „Grigore Mosil” din Deva. Pentru cele 518 persoane sunt disponibile 59 de posturi titularizabile, 209 sunt complete cu viabili-

primele rezultate la „titularizare” în 25 iulie. Tot atunci, dar ºi în 26 iulie pânã la ora 15:00, aceºtia vor putea depune contestaþii. Rezultatele finale vor fi afiaºte în data de 30 iulie.

6 Politic

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Iulie 2014

44,6% dintre români, de acord cu votul obligatoriu A

proape jumãtate dintre români sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu, relevã un sondaj INSCOP remis, luni, AGERPRES.

Astfel, 44,6% dintre români sunt de acord cu votul obligatoriu deoarece considerã cã dacã vin mai mulþi oameni la vot se pot schimba lucrurile în bine, în timp ce 41,7% se declarã împotrivã motivând cã actuala clasã politicã nu poate schimba lucrurile în bine, iar 13,6 dintre respondenþi nu au rãspuns la aceastã întrebare. De asemenea, barometrul INSCOP relevã cã Alianþa PSD-UNPR-PC conduce în clasamentul intenþiei de vot pentru alegerile parlamentare. În ceea ce priveºte opþiunea ideologicã, aceasta este bine definitã pentru 40,3% dintre români ºi incertã pentru un procent egal. INSCOP Research a mãsurat intenþia de vot pentru alegerile parlamentare în douã variante, respectiv cu PNL ºi PDL mãsurate separat, respectiv intenþia de vot pentru un partid format prin fuziunea PNL ºi PDL. În prima variantã, dacã duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, 42,3% dintre respondenþi care au o opþiune ar alege Alianþa PSD-UNPRPC. Urmeazã PNL cu 19,3%, PDL cu 11,9% dintre cei care exprimã o opþiune politicã ºi PMP cu 7,5%. UDMR ar fi votatã de 5,4% dintre cetãþenii care exprimã o opþiune, în timp ce Forþa Civicã ar obþine 3,4%. Clasamentul este completat de PRM (3,2%), PPDD

(2,8%), PNÞCD (1,2%). Restul de 3% opteazã pentru un alt partid. Procentele sunt calculate pe un eºantion de 64,9% din totalul respondenþilor, reprezentând persoanele care au

nominalizat un partid politic. Raportat la totalul populaþiei investigate, 20,3% declarã cã nu s-au hotãrât, 9,9% spun cã nu merg la vot, iar 4,9% nu ºtiu sau nu rãspund la

aceastã întrebare. În varianta a doua, cu PNL ºi PDL mãsurate împreunã, dacã duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, 43,5% dintre respondenþi care au o opþiune ar alege Alianþa PSD-UNPRPC. Un partid format din fuziunea PNL ºi PDL ar obþine 29,8% din totalul voturilor, în timp ce PMP ar obþine 7%. UDMR ar fi votatã de 5,4% dintre cetãþenii care exprimã o opþiune, în timp ce Forþa Civicã ar obþine 3,6%. Clasamentul este completat de PRM cu 3,3%, PPDD — 2,8%, PNÞCD — 1,2%, restul de 3,4% optând pentru un alt partid. Cifrele sunt calculate pe 63,2% din totalul eºantionului, reprezentând persoanele care au indicat o opþiune pentru un partid. Raportat la

totalul populaþiei investigate, 22,5% declarã cã nu s-au hotãrât, 9,7% spun cã nu merg la vot, iar 4,6% nu ºtiu sau nu rãspund la aceastã întrebare. În ceea ce priveºte identificarea ideologicã, 40,3% din populaþie nu se considerã ca aparþinând unei familii de valori politice. Un procent identic de respondenþi au o opþiune ideologicã bine definitã, jumãtate dintre aceºtia declarându-se mai degrabã de stânga (20,3%), iar cealaltã jumãtate declarându-se mai degrabã de dreapta (20%). 9,2% declarã cã nu ºtiu ce înseamnã 'de stânga' sau 'de dreapta'. Alþi 10,2% dintre respondenþi nu ºtiu sau nu rãspund la aceastã întrebare. Sondajul a fost reali-

zat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevãrul în perioada 1-6 iulie. Volumul eºantionului a fost de 1.055 de persoane ºi este reprezentativ pentru populaþia României de 18 ani ºi peste 18 ani. Eroarea maximã admisã a datelor este de ¹ 3%, la un grad de încredere de 95%, eºantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic. Metoda folositã a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenþilor. Chestionarele au fost aplicate în 38 de judeþe ºi Municipiul Bucureºti, într-un total de 75 de localitãþi (oraºe mari, medii ºi mici, comune, sate). Eºantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensãmântului populaþiei din 2011.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Iulie 2014

Jiul preluat bucatã cu bucatã de primãrie A

dministraþia de la Petroºani a început preluarea, cu ajutorul unei comisii, a bazei sportive de la Jiul Petroºani. În scurt timp, terenul de fotbal al echipei fanion a Vãii Jiului va ajunge sã fie gestionat de primãrie, dupã ce omul de afaceri Alin Simota l-a pierdut.

Canalizarea în Parâng mai aºteaptã

ucrãrile de introducere a canalizãrii în Parâng mai aºteaptã pânã ce edilii locali gãsesc fonduri. Apa Serv nu va duce þevile decât pânã la poalele muntelui, iar restul lucrãrii va fi fãcutã când vor fi bani. Staþiunea turisticã Parâng nu va avea curând apã ºi canalizare de la sistemul centralizat care este funcþional acum în Petroºani. Lucrãrile de extindere a canalizãrii ºi de aducþiune a apei în cãtunul de la poalele Parângului sunt în plinã desfãºurare, dar cei care gestioneazã acum fondurile spun cã nu urcã mai sus de zona de case, dar lasã totul pregãtit pentru o nouã investiþie. „Este greu de spus când vom avea canalizare ºi în Parâng,,

Se fac paºi importanþi, iar în cel mai scurt timp primãria din Petroºani va administra baza echipei din Lunca Jiului. Toate demersurile birocratice s-au fãcut ºi acum a fost înfiinþatã o echipã care preia pe bazã de inventar tot ce cuprinde baza Clubului Jiul Petroºani. „Noi am primit o solicitare de la lichidatorul Herald Consulting, prin care ni se cerea sã preluãm baza sportivã. Suntem de acord ºi chiar a fost deja constituitã o comisie de recepþie aºa încât, la o datã ulterioarã, de comun acord, vom prelua baza sportivã”, a precizat Dorina Niþã,

dar noi am luat în calcul acest aspect, iar conducta o ducem acum pânã la limita cu Voineasa ºi dacã ne rãmân bani, mergem încã un km în sus.. Cert este cã trebuie sã gãsim bani ºi cred cã în viitorul apropiat vom ajunge pânã sus”, a precizat Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului. Cabanele din staþiunea Parâng se alimenteazã din sisteme proprii ºi toate au fose septice. Lucrãrile de extindere a canalizãrii lasã totul pregãtit pentru când vor veni bani. ªi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani, a spus cã a cãutat deja o soluþie financiarã, dar sistemul nu a putut fi extins din cauza distanþei prea mari de la aglomeraþia urbanã, la staþiunea de munte Parâng. „Noi am cãutat soluþia de a extinde, dar acum banii au fost doar pe proiecte ce vizau introducerea în zonele aglomerate, iar distanþa din oraº pânã sus în munte este destul de mare. Nu am abandonat ideea, iar proiecte în acest sens vor fi în atenþia noastrã”, a conchis Tiberiu Iacob Ridzi. Diana MITRACHE

Actualitate 7

viceprimarul municipiului Petroºani.

Pe lângã terenul de fotbal, baza de la Jiul mai are ºi alte terenuri destinate tenisului, sau fotbalului, iar de când nu mai are administrator, aici hoþii au dat atacuri repetate. Dupã ce primãria va prelua întreaga bazã, aici va exista ºi pazã ºi terenul

va fi întreþinut pentru ca echipa Jiul, ce va fi ºi ea prealuatã de

primãrie, sã îºi poatã disputa meciurile. Diana MITRACHE

Peste 500 de lei plãteºte primãria pentru apa de la ciºmele

120

de metri cubi de apã consumã lunar cele tri ciºmele din municipiul Petroºani. Calitatea apei este corespunzãtoare la cismelele din Valea Jiului. Temperaturile de afarã sunt caniculare, iar apa la ciºemele curge fãrã sã conteneascã. Municipalitatea din Petroºani este cea care suportã cheltuielile cu factura la apa potabilã a acestor ciºmele. “Pentru ciºmelele amplasate în zonele publice în zonele din municipiul Petroºani, primãria achitã în medie pe lunã o facturã de aproximativ 450 de lei, ceea ce este echivalent a 120 de mc de apã consumatã la aceste ciºmele”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Odatã reabilitatã ºi modernizatã zona Brãdet a fost montatã ºi acolo o ciºmea.

Astfel, numãrul acestor instalaþii se ridicã la 3. “Avem ciºmele în parcurile din municipiul Petroºani ºi mai nou avem o ciºmea în zona Brãdet din municipiul Petroºani”, a mai spus sursa citatã. Cele mai utilizate ciºmele sunt cele din cele douã parcuri, respectiv Parcul Pensionarilor ºi Parcul Central Carol Schreter. Monika BACIU

8 Actualitate

n Valea Jiului se ”sting” firme, forþa calificatã pãrãseºte, rând pe rând, aceastã zonã, iar celor rãmaºi li se stinge ºi lor cheful de muncã. Un exemplu elocvent sunt lucrãrile de reabilitare a Defileului Jiu, unde s-au oferit locuri de muncã, cu plata unor salarii frumuºele, dar ºi firmelor pentru reparaþii utilaje sau înlocuiri de piese. Cei recrutaþi pentru munca pe ºantier, cu acte în regulã, au fugit din prima zi, în pauza de masã, iar pentru reparaþii ºi înlocuiri de piese nu s-a gãsit nici o firmã în Vale, nici chiar în judeþ, doar un neamþ, persoanã fizicã, din Petroºani, care poate face doar reparaþii de micã anvergurã. Firma Copisa, înfiinþatã în anul 1959 în Spania, a intrat pe piaþa româneascã de construcþii în 2008, prin firma Copisa Construcþii, cu sediul la Bucureºti. Este firma care a câºtigat licitaþia ºi pentru lucrãrile de reabilitare a Defileului Jiu ºi care a dat de

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Iulie 2014

lucru ºi firmelor româneºti prin subcontractarea lucrãrilor pe specializãri. Cine strãbate Defileulul Jiului poate vedea mulþi lucrãtori din Valea Jiului, mai ales din Petrila, dar ºi din Spania, Maroc, Gana, Ecuador etc. Doar echipa de salvamontiºti

Valea Jiului între lene ºi deprofesionalizare?

este formatã din specialiºti din vreo cinci þãri, salvamontiºti care conlucreazã foarte bine.

in cinci, trei au fugit în pauza de masã Chiar de la înfiinþarea ºantierului, un salvator de la Petrila, Ovidiu Ruºeþ, a pus umãrul, cooptat fiind de managerul zonal, o româncã din Gorj, ºi a recrutat mulþi pensionari tineri din minerit, chiar ºi un inginer care a lucrat la mina Lonea. Având o personalitate pitoreascã ºi atipicã – mobilizator, cu iniþiativã ºi extrem de sociabil, dar ºi intransigent ºi încãpãþânat Ovidiu Ruºeþ este încadrat ca maistru mecanic, dar este peste tot. ”Am adus anul trecut oameni din Valea Jiului. De exemplu echipa de semnalizare este în majoritate formatã de oameni din Petrila, apoi la lucrãri de execuþie ºi continui sã caut. Am avut nevoie de fierar-betoniºti, chiar ºi necalificaþi, pentru cã erau coordonaþi de cei existenþi, ºi am apelat la un prieten cu firmã de construcþii, care a lucrat ºi prin Italia ºi este subcontractant. A adus un lot de cinci persoane. Vreau sã vã spun cã trei dintre acestea au plecat, în pauza de masã, pe jos,

acasã. S-au mai adus ºi alþii ºi, la fel, au plecat. Este adevãrat cã este muncã de ºantier, cu program prelungit, dar nu este o muncã foarte grea. Aici nu sunt plãtiþi cu ziua, ci sunt angajaþi cu acte în regulã, iar salariile sunt destul de bune. De exemplu, un fierar-betonist ajunge ºi la 800 mii lei vechi pe zi. Sunt salarii de 20 milioane lei vechi ºi totuºi nu rãmân la muncã” – a declarat Ovidiu Ruºeþ. Maistrul Ruºeþ este cunoscut ca fiind un patriot ce se apropie de extremã ºi ca urmare i-a atras ºi pe colegii de culoare în a se împrieteni cu sfinþii pãrinþi de la Mãnãstirea Lainici, deºi unii erau musulmani, de a arbora tricolorul de Ziua României etc., etc.

oliticieni… ºi fânul politicianului Aºa a ajuns maistrul sã fie apostrofat de o doamnã, care face parte dintr-un partid politic, din Lupeni, atunci când a vãzut pe o reþea de socializare o fotografie cu o parte a echipei de salvamontiºti, printre care erau ºi

cei din Gana ºi Maroc. ”O doamnã de la Forþa Civicã a fãcut un comentariu nu tocmai civilizat spunând cã în loc sã fie angajaþi oameni din Valea Jiului, unde existã mulþi ºomeri, angajãm strãini. Recunosc cã i-am rãspus cam obraznic, având în vedere cã cetãþenii Vãii Jiului au fost ºi sunt permanent în atenþia celor de aici. Personal chiar m-am zbãtut pentru a recruta oameni de la noi, cum v-am spus mai înainte. E uºor sã vorbeºti ca un politician, doar la modul declarativ. E mai greu sã te implicit direct” – a precizat supãrat Ruºeþ.

ºi neavând ce face cu fânul i-am spus vecinului cã i-l dau lui. Sã vinã ºi sã ºi-l ia. Nu a venit o zi, nu a venit douã, se pregãtea de ploaie, l-am tras la adãpost, l-am întors… Cum nu mai puteam sta cã trebuia sã merg la servici, i-am zis: hai omule ºi ia-l, cã eu plec. ªtiþi ce mi-a spus? Nu mi-l aduci tu… Pãi aºa cui

ciul. ”De exemplu li s-a rupt o piesã care leagã între ele prãjinile de foraj. Nu s-a gãsit în tot Petroºaniul ºi restul Vãii pe cineva care sã repare acea piesã. Au dat doar de un om în vârstã, un neamþ priceput, care stã pe lângã ACR, dar nu poate face faþã. S-a gãsit o firmã din Deva,

Tot un politician, mai precis un simplu membru al unui partid de la o filialã din Petroºani, era indignat de ”lenea vecinilor mai sãraci”, care pãrea un banc bun. ”Am fost la coasã nu-i convine: l-am cosit, l-am întors, l-am strâns ºi sã i-l duc ºi în ogradã. Eu nu ºtiu ce-i cu lumea asta, de unde atâta lene, ºi mai zice cã-i sãracã, dar nu vrea sã munceascã deloc”.

dar s-a renunþat la ea pentru cã s-a dovedit neserioasã. Chiar zilele trecute a venit comanda

ici o firmã de specialitate, doar un neamþ bãtrân din Petroºani Dincolo de refuzul de a munci, în Valea Jiului mai existã problema specialiºtilor, a firmelor de care au nevoie asemenea ºantiere, cum este cel de pe Defileu. Pentru cã nu s-a gãsit nici un om, ca sã nu mai vorbim de vreo societate, pentru reparaþii sau înlocuiri de piese la utilaje, cu excepþia unui petroºãnean neamþ, s-a recurs la comenzi tocmai în Spania. Deºi se ofereau bani frumoºi, singura firmã din judeþ, care funcþioneazã în Deva, s-a dovedit a fi neserioasã amânând nepermis de mult servi-

pentru aceste piese din Spania, în loc sã încasãm noi aceºti bani. Nu ºtiu, dar nu e bine ce se întâmplã la noi” – a mai precizat maistrul mecanic de pe ºantierul Defileului. Se spune cã binele nu poate fi fãcut cu forþa, doar dacã ai forþa necesarã, ceea ce nu

poate fi aplicat în aceste cazuri. Existã oameni care se victimizeazã ºi atât, fãrã a avea dorinþa

de a ieºi din aceastã condiþie, iar ca ei sunt destui în Valea Jiului. Pe geamul a trei magazine din Petroºani troneazã de multã vreme anunþuri cu ”angajez vânzãtori/vânzãtoare”. Am întrebat care sunt condiþiile de nu au putut angaja pânã acum. Toate au invocat acelaºi lucru: cei care s-au arãtat interesaþi nu au fost mulþumiþi de salarii – între 7,5 ºi 8,5 milioane lei vechi/lunã… Dar pe ºantierul de pe Defileul Jiului salariile sunt de 20 de milioane ºi totuºi nu se înghesuie doritori. Ileana Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Iulie 2014

Valea Jiului între lene ºi deprofesionalizare?

este formatã din specialiºti din vreo cinci þãri, salvamontiºti care conlucreazã foarte bine.

dar s-a renunþat la ea pentru cã s-a dovedit neserioasã. Chiar zilele trecute a venit comanda

poate fi aplicat în aceste cazuri. Existã oameni care se victimizeazã ºi atât, fãrã a avea dorinþa

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Iulie2014

Seminþe din import cultivate în pãmânt autohton

Gustul legumelor româneºti abandonat pentru efemerul estetic

untem convinºi cã mâncãm produse româneºti, însã doar solul a mai rãmas autentic. Producãtorii agricoli au schimbat seminþele româneºti cu cele din import, asta deºi ne dau asigurãri cã totul este din producþie proprie. Carmen COSMAN - PREDA

Chiar dacã aproximativ 60% dintre cei care vin cu marfã în Piaþa Agroalimentarã Petroºani au certificat de producãtor, puþinã marfã este cu adevãrat româneascã. ªi asta nu pentru cã certificatele nu ar fi adevãrate, sau nu în toate cazurile, ci pentru cã seminþele folosite nu mai sunt demult româneºti. Aºa cã s-a dus gustul roºilor de altã datã, al rãdãcinoaselor, ori cel al tradiþionalilor „cartofi de Haþeg” care au

cucerit pieþele din zona Hunedoarei. O recunoaºte chiar ºeful Administraþiei Pieþelor din Petroºani, Ioan Pristavu. „Marfã cu adevãrat româneascã nu mai este sau mai este foarte puþinã. Cei mai

mulþi folosesc seminþe don import, mai ales olandeze”, spune Pristavu. Asta în timp ce comercianþii de legume încearcã sã ne convingã din rãsputeri cã marfa este 100% autohtonã. Doamna Maria vine de ani de zile cu produse agricole în Piaþa Centralã din Petroºani. Spune cã absolut toate sunt cultivate în grãdina proprie ºi cã seminþele sunt pur româneºti. „Nu ne permitem sã folosim

seminþe din import. Sunt prea scumpe. Singuri ne facem seminþele pentru anul viitor, din producþia de anul acesta”, a precizat comercianta. De ce produsele nu mai au „gustul copilãriei” pânã la urmã nici un producãtor nu ne explicã, dar nici nu

revenire la produsele tradiþionale, pentru cã a crescut cererea. Clienþii preferã calitatea în detrimentul estetic-

recunosc cã soiurile autohtone au fost înlocuite de cele strãine, de teamã probabil cã ºi-ar pierde clienþii.

Ioan Pristavu spune cã, în ultima perioadã se observã o tendinþã de revenire la produsele cu adevãrat tradiþionale, dar rezultatele sunt timide. „Existã o tendinþã de

ului, sã spunem aºa. Trecerea se face, însã, greu pentru cã la soiurile autohtone, nemodificate genetic, producþia este mai micã ºi perisabilitatea mai mare, ceea ce determinã creºterea preþurilor”, a explicat ºeful Pieþelor din Petroºani. Oricum, din pãcate pânã ºi þãranul român ºi-a pierdut din credibilitate ºi acest lucru av fi greu de recâºtigat.

lucrurile pe care PDL ºi PNL, alianþa care conduce Petroºaniul, nu le-a realizat. Acum, la jumãtate de mandat sã avem viceprimarul ar însemna sã ne asumãm ºi noi greºelile lor”, spun surse din PSD Petroºani. Numele vehiculata fost ca ºi în

2012, cel al consilierului social democrat Costel Postolache. Numai cã, Postolache spune cã dacã atunci a fost interesat, astãzi nu ar accepta funcþia chiar dacã s-ar reuºi înlocuirea viceprimarului liberal. PDL ºi PNL au majoritatea în legislativul din Petroºani.

ncearcã sã revinã la tradiþie

Nu vor înlocuirea viceprimarului

ocial democraþii din Petroºani ºi-au luat gândul de la a doua funcþie a localitãþii, atât din cauzã cã nu pot forma o majoritate în CL, dar ºi pentru cã nu au un doritor pentru funcþia de viceprimar. Maximilian GÂNJU

Imediat dupã alegerile locale, social democraþii din Petroºani ºi-au dorit postul de viceprimar în „capitala” Vãii Jiului, însã în urma negocierilor acesta a revenit unui liberal. PSD nu ºi-a luat gândul de la aceastã

funcþie, iar rãzboiul de la judeþ cu liberalii a readus în actualitate posibilitatea debarcãrii vicelui liberal. Toate strategiile de a-ºi construi o majoritate în Consiliul Local Petroºani, mãcar pentru ºedinþa de revocare a viceprimarului au fost spulberate de refuzul celui nominalizat pentru a ocupa

postul în cazul unei reuºite. „Dacã la alcãtuirea consiliului local, în 2012, s-a vrut ca PSD sã aibã postul de viceprimar, dar nu s-a reuºit, acum s-a discutat iarãºi aceastã posi-

bilitate. ªansele sunt aproape infime pentru a face o înþelegere ca sã putem revoca viceprimarul. Eu cred cã este mai bine sã fim în opoziþie, sã putem arãta peste doi ani de zile toate

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Iulie 2014

ndividul de 41 de ani din municipiul Vulcan care a terorizat mai multe femei din localitate, este cercetat de procurori în stare de libertate pentru mai multe infracþiuni. Bãrbatul îºi suna victimele în toiul nopþii ºi le propunea aventuri amoroase cu el ºi pentru cã era refuzat le ameninþa. Poliþiºtii din Vulcan împreunã cu procurorii îl cerceteazã pe bãrbatul care a agresat verbal mai multe tinere din localitate pentru infracþiunile de hãrþuire

Obsedatul din Vulcan riscã trei ani de închisoare

ºi ameninþare. „S-a început urmãrirea penalã împotriva lui, este cercetat în stare de libertate ºi sunt

câteva fapte dovedite. Urmeazã ca Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani sã ia o decizie. El a

mai avut antecedente penale”, a declarat ºeful Poliþiei Vulcan, comisarul Toma Mihu. Individul, Ionel P., condamnat în trecut pentru violare de domiciliu ºi ameninþare dupã ce a intrat cu forþa în casele unor femei din Vulcan, fãcea rost de numerele de telefon ale victimelor sale, majoritatea angajate ale firmelor care-ºi desfãºoarã activitatea la magazinele din centrul localitãþii ºi apoi le aborda telefonic sau prin mesaje sms. Acþiona aproape tot

Aproape 15 tone de lapte ºi produse lactate, oprite de la comercializare dupã controale ANPC

proape 15 tone de lapte ºi produse lactate au fost oprite de la comercializare, temporar sau definitiv, în urma controalelor fãcute, timp de 10 zile, de inspectorii de la Protecþia Consumatorilor, care au gãsit, între altele, caºcaval ºi brânzã cu mucegai ºi lapte expirat. La aceleaºi controale, fãcute în perioada 10-20 iunie, au fost gãsite ºi produse provenite de la producãtori particulari ce nu pot fi identificaþi, dar ºi unele la

care cantitatea de grãsime era mai micã decât cea scrisã pe ambalaj. Inspectorii Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor (ANPC) au verificat

1.042 operatori economici, în privinþa modului de respectare a prevederilor legale referitoare la comercializarea, conformitatea, modul de etichetare, prezentare ºi publicitate a laptelui de consum, a produselor lactate, a untului ºi a brânzeturilor. În urma acestor constatãri, ANPC a dispus oprirea definitivã ºi scoaterea din circuitul consumului uman a circa 472 de kilograme de produse, în valoare de 6.300 de lei, care erau improprii consumului uman. De asemenea, au fost oprite temporar de la comercializare circa 14,4 tone de lapte de consum ºi produse lactate, în valoare de 206.000 de lei, pânã

la remedierea neconformitãþilor constatate. Firmele gãsite cu nereguli au primit, în total, 815 sancþiuni contravenþionale, constând în 505 amenzi contravenþionale în cuantum de 1.387.750 lei ºi 310 avertismente, pentru încãlcarea reglementãrilor privind protecþia consumatorilor. La nu mai puþin de 750 de firme controlate au fost gãsite abateri legate, printre altele, de calitatea produselor, de neafiºarea preþului pe kilogram/preþului de vânzare ºi de informaþiile scrise pe ambalaj, a cãror formã, în unele cazuri, puteau induce în eroare consumatorul, potrivit ANPC.

timpul în miez de noapte ºi le suna pentru a le propune întâlniri amoroase. În fiecare caz tonul ºi modul de comunicare depãºea limita obscenului ºi dupã ce era refuzat trecea la ameninþãri. Mai multe victime ale perversului au depus plângere la poliþie, iar anchetatorii au reuºit sã dea de urma sa dupã ce a sunat de pe acelaºi numãr de telefon la Serviciul Unic de Urgenþã 112, pentru a

reclama cã locuinþa i-a fost spartã de hoþi. Anchetatorii aveau toate datele, inclusiv înregistrãri cu vocea sa, dupã ce le-au obþinut de la o victimã ºi au putut stabili cu certitudine cã individul de 41 de ani este suspectul pe care-l cãutau. Dacã va fi gãsit vinovat pentru ameninþare ºi hãrþuire, bãrbatul ar putea sta pânã la trei ani dupã gratii. Maximilian GÂNJU

A incendiat douã maºini dupã ce s-a îmbãtat zdravãn

n tânãr de 20 de ani din Deva a intrat în atenþia oamenilor legii dupã ce, bãut zdravãn, nu a avut loc de douã autoturisme parcate pe Calea Zarandului din municipiul Deva ºi a decis sã le dea foc. Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara incendierea autovehiculelor a avut loc în cursul nopþii de 19/20.07.2014, când Poliþia Municipiului Deva a ºi fost sesizatã “În urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Deva au reuºit, la scurt timp de la primirea sesizãrii, sã îl identifice pe prezumtivul autor al faptei. Acesta este un tânãr în vârstã de 20 de ani, din municipiul Deva, faþã de care a fost luatã mãsura reþinerii pe o duratã de 24 ore. Suspectul a fost prezentat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Deva, care a dispus prin ordonanþã luarea mãsurii controlului judiciar. Poliþiºtii au stabilit cã tânãrul, aflat sub influenþa bãuturilor alcoolice, a comis un act de teribilism, incendiind tapiseria unuia dintre autoturisme (a cãrui portierã nu era asigu-

ratã), ulterior focul extinzându-se ºi la celãlalt autoturism, parcat în apropiere”, a declarat Bogdan Niþu. ªi tot la sfârºitul sãptãmânii poliþiºtii de la rutierã au reuºit sã identifice în trafic doi conducãtori auto beþi criþã. Primul, un bãrbat în vârstã de 49 de ani, din comuna Sãliºtea, judeþul Alba, a fost oprit pe D.N. 7, pe raza localitãþii Aurel Vlaicu, iar când a fost testat cu aparatul alcooltest, acesta a indicat o concentraþie de 1,01 mg/l, alcool pur în aer expirat. Cel de-al doilea un bãrbat în vârstã de 44 de ani, din comuna Orãºtioara de Sus a fost oprit în trafic, pe D.J. 705 A, pe raza localitãþii Ludeºtii de Jos. Conducãtorul auto a fost testat cu aparatul alcooltest, care a indicat o concentraþie de 1,09 mg/l, alcool pur în aer expirat. În ambele cauze au fost întocmite dosare penale.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Iulie2014

Sportul nu þine cont de vârstã

ens sana în corpore sano. De ceva timp în parcul central din municipiul Petroºani au fost montate mai multe aparate de fitness. Dimineaþa în special mai multe persoane fac miºcare pe aceste aparate. Aici l-am întâlnit ºi pe Ion Pupãzan de aproape 84 de ani care vine în fiecare zi sã se antreneze. Monika BACIU Nimic nu îi trãdeazã vârsta înaintatã. Mobilitatea cu care se miºcã pe aparatele de fitness pare a fi a unui tânãr de 20 de ani. “Eu la fiecare mã

dau de 100 de ori, numãr de 100 de ori la fiecare ºi la ultimul mã dau de 20-30 de ori. Acasã fac gimnasticã zilnicã prin bucãtãrie ºi coridor ºi acolo mã dau pentru lombosciaticã. Pun în

miºcare toate oasele ºi toþi muºchii. Lumea zice cã am 73-75 de ani, dar eu am 83 jumãtate, dar mã cântãresc sã nu am mai mult de 70-68 de kilograme. Aºa am eu bibilica mea”, a spus Ion Pupãzan. Sportul îl menþine în putere. Bãrbatul ne spune cã a avut ºi un baston la care a renunþat tot datoritã miºcãrii pe care o practicã în fiecare zi. “Nemaipomenit, am un baston din tablã, am dat 20 de lei

Terenul de rugby, refãcut de la zero

aza sportivã a echipei de rugby de la Petroºani ar putea fi refãcutã de la zero. Ani de zile aici nu s-a investit nici un leu, iar acum prorectorul Universitãþii din Petroºani, Marius Marcu spune cã a fãcut demersurile necesare ca sã primeascã bani pentru acest obiectiv, ce are nevoie urgentã de îmbunãtãþiri. Diana MITRACHE Iarbã crescutã în pâlcuri, gropi, zone fãrã vegetaþie ºi multã apã când plouã. Aºa aratã terenul de rugby al echipei ªtiinþa Petroºani, bazã ce aparþine Universitãþii din Petroºani. Zeci de ani nu s-a investit nici un leu pentru refacerea acestui teren, iar jucãtorii au mari probleme la fiecare meci. Prorectorul Universitãþii, Marius Marcu spune cã are

un plan ce s-ar putea realiza pânã anul viitor. „Deocamdatã investiþiile sunt în faza de proiect, pentru cã aºteptãm fonduri de la Ministerul Educaþiei Naþionale. În momentul când le vom avea aprobate, vrem sã renovãm terenul de rugby, cu tot ceea ce presupne: drenaj, gazon ºi, în plus, dacã vom avea bani, sã terminãm ºi investiþia pe care am început-o în terenul de tenis”, a declarat prof. univ. Marius Marcu, prorec-

tor al Universit[‚ii din Petroºani. Terenul nu a mai fost amenajat la standarde de ani buni, iar asta o recunosc ºi cei care îºi doresc acum sã refacã totul. „Noi am încercat din venituri proprii sã reparãm ceea ce am putut, cu fondurile pe care le-am avut, însã, de foarte mult timp nu am primit bani pentru terenul de rugby”, a mai adãugat Marius Marcu. Reprezentanþii Universitãþii din Petroºani sperã sã redea echipei de rugby ªtiinþa Petroºani, cândva campionaã a României, terenul la o formã excelentã, anul viitor. Asta pentru cã fondurile ar putea sã soseascã pânã la finele acestui an, iar apoi sã fie fãcute lucrãrile necesare.

Zeci de persoane folosesc în fiecare zi aparatele de fitness din parcul central Carol Schreter din Petroºani.

pe el ºi nu ºtiam sã merg cu el. M-a vãzut nevasta ºi mi l-a scos. Acum merg aºa ca unu de 50 de ani. Nemaipomenit mã ajutã sportul. Acum dupã ce termin aici mã duc la ºah ca sã nu mã lase memoria”, ne mai spune bãrbatul.

Luna Iulie Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã de pui a la greq Ruladã din cotlet cu spanac ºi brînzã feta/Salatã indianã cu orez ºi ºniþel de pui pane Salatã & Desert Marþi Ciorbe de periºoare/Supã cremã de roºii Ceafã la grãtar cu cartofi aurii/Spaghete cu mazãre, bacon crocant ºi parmezan Salatã & Desert Miercuri Supã chili con carne (picant)/ Supã de broccoli cu ºuncã ªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu trei feluri de brînzã Salatã & Desert Joi Ciorbã de burtã/Supã de pui Ficãþei de pui cu cartofi piure/Pui marocan cu salsa de porumb Salatã & Desert Vineri Ciorbã de fasole cu afumãturã/Supa gulaº de viþel Mozzarella pane în crustã de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Piept de pui cu Cremã de brînzã ºi cartofi în crustã de muºtar Salatã &Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Iulie2014

Cor ecumenic, premiat în SUA

orala Armonia, care a concertat de Paºti ºi la Teatrul din Petroºani, cu ocazia evenimentelor ecumenice din acest loc, a fost premiatã în SUA la Olimpiada Coralã Mondialã. Coriºtii în sutane din Constanþa au luat douã medalii de aur. Diana MITRACHE

Arhiepiscopia Tomisului se poate mândri cã are cel mai bun cor bãrbãtesc din lume. Cei 27 de membri au fost la Olimpiada Coralã Mondialã, desfãºuratã luna trecutã, la Cincinnati – Ohio, în Statele Unite ale

Americii. Membrii corului, majoritatea diaconi, preoþi, absolvenþi sau studenþi de Teologie slujesc la Catedrala Arhiepiscopalã Sfinþii Petru ºi Pavel din Constanþa ºi îl însoþesc pe arhiepiscopul Tomisului, ÎnaltPreasfinþitul Teodosie, la slujbele oficiate.

Au fost ºi la Petroºani, unde au susþinut, alãturi de alte coruri bisericeºti, un

concert în Peºtera Bolii, iar faptul cã sunt cei mai buni din

lume ne face sã ne mândrim cu ei. Olimpiada Mondialã Coralã se desfãºoarã o datã la doi ani, iar anul acesta cea de-a 7-a ediþie

de secþiuni, iar Armonia din Constanþa a participat la douã dintre acestea: Muzicã religioasã sacrã ºi Muzicã folcloricã, iar acasã au

2013, declarând despre concertul religios cã este cea mai frumoasã creaþie ortodoxã, despre patimile Domnului, care se sfârºesc în Înviere.

a avut loc în SUA. La concurs s-au înscris peste 350 de ansambluri corale pentru 21

venit cu douã medalii de aur. Arhiepiscopul Tomisului a vizitat pentru prima datã Valea Jiului, în aprilie

Înalt Preasfinþitul Teodosie a avut atunci numai cuvinte de laudã pentru minerii care lucreazã în subteran.

Cu ce boli te poþi alege dacã mergi la piscinã?

oli infecþioase ale pielii, urechilor, ochilor, infecþii respiratorii ºi boli diareice sunt câteva dintre afecþiunile cu care vã puteþi alege dupã o zi de scãldat la piscinã. Cu cât aglomeraþia e mai mare, cu atât neplãcerile pot fi mai acute.

Alegeþi o piscinã care are reputaþia de a fi bine întreþinutã, însã âineþi cont de urmãtorul fapt: clorul nu poate omorâ toþi germenii. “Piscinele din ziua de azi sunt puse la punct cu filtre speciale ºi tot felul de substanþe, dar ce te faci cu oamenii care nu au o bunã igienã a zonelor intime? Particulele de fecale sunt principala sursã a bolilor”, atrage atenþia medicul internist Aurelia Constantin. Cea mai transmisibilã boalã “de apã” este datã de un parazit microscopic numit cryptosporidium, extrem de rezistent la clor, care se reproduce rapid. Boala debuteazã cu diaree apoasã, greaþã sau dureri de cap ºi poate dura chiar ºi 14 zile. Vestea bunã? Un organism sãnãtos se “curãþã” de la sine în

maximum o lunã. Un alt “chiriaº” nociv luat pe calea apei este giardia, un parazit capabil sã supravieþuiascã mediilor vitrege, de asemenea imun la clor. Crampele abdominale, frisoanele ºi vãrsãturile sunt primele semne ale îmbolnãvirii la cei cu imunitate scãzutã. Oamenii sãnãtoºi scapã ºi fãrã tratament, în doar câteva sãptãmâni. “Cei cu o sãnãtate de fier o resimt printr- o stare de greaþã. În cazurile serioase, tratamentul dureazã cinci zile ºi se repetã dupã alte 21”, explicã medicul Aurelia Constantin. Pe lângã bacterii ºi paraziþi, piscinele adãpostesc ºi norovirusuri, vinovaþi de gastroenteritã sau “gripa stomacului”. Se manifestã prin greaþã, vãrsãturi, însã cea mai gravã consecinþã este

deshidratarea. Singurele remedii sunt hidratarea cu apã ºi ceai ºi perfuziile dacã vãrsãturile nu trec. Infecþia cu E. Coli este ºi ea o alta afecþiune cauzatã de ingestia apei contaminate ºi se manifestã prin diaree ºi leziuni intestinale. Infecþiile urechii care apar din cauza germenilor din apã afecteazã în special persoanele predispuse la alergii, dar ºi copiii ºi bãtrânii ori pe cei cu ten gras sau uscat. “Aceste predispoziþii favorizeazã apariþia otitei mai ales dupã baia în apa mãrii, din cauza prezenþei algelor ºi a nisipului, sau din cauza apei de la ºtrand care conþine clor. Schimbarea de mediu, oboseala prin înot sau practicarea lui ca sport duce la instalarea unei infecþii locale, denumitã otitã externã”, explicã Elena Lãþcan, medic ORL la Centrul de Diagnostic ºi Tratament “Dorobanþi” din Bucureºti. Dintre afecþiunile dermatologice care pot fi luate de la piscinã, se pare cã cele mai frecvente

sunt: acneea la clor (apare în special pe faþã, dar ºi în alte zone ale corpului), granulomul de piscinã (apare la cei care înoata în piscine cu apa încãlzitã), ciuperca piciorului (apare pe talpã ºi spaþiile dintre degetele piciorului). Urmeazã afecþiunile oculare: conjunctivita de piscinã (se întâlneºte la persoanele care frecventeazã piscinele ºi bazinele prost întreþinute), ºi infecþii ale urechilor, cum ar fi otita de piscina (produsã de diverse microorganisme prezente în apã).

14 Program & Horoscop

10:00 Nimic prea bun pentru un cowboy 10:50 Pe scurt despre orice 11:30 Nocturne 12:20 Oameni care au schimbat Lumea 12:30 Lumea ºi noi 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 16:50 Legendele palatului 17:30 Legendele palatului 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 România.ro 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Dr. House 21:55 Dincolo de celebritate 22:10 Un an din viaþã

10:00 10:30 11:15 12:00 12:30 13:30 14:00 15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:00 21:00 23:00

Teleshopping Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Regina cumpãrãturilor Teleshopping Trãsniþii din Queens Sensul vieþii Walker, poliþist texan ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cireaºa de pe tort Rãzbunãtorul Click!

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Iulie 2014

10:00 10:50 11:10 13:00 14:00 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 23:00

7:00 ªtirile Pro TV În gura presei 10:00 Tânãr ºi neliniºtit Teleshopping Mireasã pentru fiul meu 11:00 Ultima cãlãtorie 13:00 ªtirile Pro TV Observator Mireasã pentru fiul meu 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Maeºtrii iluzionismului Observator 15:30 America în carantinã Acces direct 17:00 ªtirile Pro TV Observator 17:30 La Mãruþã Observator special 19:00 ªtirile Pro TV Poftiþi pe la noi! 20:30 Joc în doi Un show pãcãtos 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Astãzi nu este indicat sã semnaþi documente oficiale sau sã vã ocupaþi de afaceri. Cei din jur nu sunt de acord cu ideile dumneavoastrã. Nu vã lãsaþi demoralizat ºi nu renunþaþi la planurile de schimbare!

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Plaja lui Teo ªtirea zilei ªtirile Kanal D Feriha WOWbiz

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Digi Sport Special 16:30 Retrospectivã Barcelona 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Generaþia Digi Sport 22:30 Box “Friday Night Fights”

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dimineaþa aveþi parte de câteva momente mai încordate, din cauza controverselor cu un coleg sau un partener de afaceri. Reuºiþi sã lãmuriþi repede neînþelegerea. Petreceþi dupãamiaza în familie.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Apar neînþelegeri în relaþia cu un partener de afaceri. Pãstraþi-vã calmul ºi încercaþi sã gãsiþi o soluþie de compromis! Pentru a depãºi momentele tensionate de azi, trebuie sã vã înarmaþi cu multã rãbdare.

23 august *** 22 septembrie

Nu este momentul sã vã ocupaþi de afaceri. S-ar putea sã pierdeþi sume importante. Dacã intenþionaþi sã plecaþi într-o cãlãtorie, verificaþi cu atenþie bagajele ºi maºina.

Amânaþi activitãþile care necesitã tact ºi putere de concentrare. Spre searã, primiþi un cadou de la o rudã mai în vârstã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Deveniþi irascibil din cauzã cã nu reuºiþi sã vã respectaþi programul. Dacã nu vã controlaþi nervozitatea, riscaþi sã aveþi neplãceri, atât la serviciu, cât ºi acasã. Concentraþi-vã asupra problemelor importante. 10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

Sunteþi indispus din cauzã cã vi se anuleazã o delegaþie. Nu este cazul sã vã faceþi griji, este doar o amânare ºi nimic mai mult. Ar fi bine sã vã ocupaþi de problemele financiare. Relaþiile cu partenerul de viaþã parcurg o perioadã favorabilã. 10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã 12:00 Pastila Vouã 12:15 Baronii 12:45 Clipuri 13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã 14:30 Teleshopping 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Prin flori ºi sabie

23 noiembrie *** 20 decembrie O rudã apropiatã vã ajutã sã depãºiþi un moment dificil din relaþiile parteneriale. Dupã-amiazã staþi mai bine cu moralul, mai ales dupã ce primiþi o sumã importantã dintr-o colaborare.

21 ianuarie *** 20 februarie

Se pare cã nu vã puteþi respecta programul din cauza unor evenimente neprevãzute. Nu vã puneþi prea mari speranþe într-o afacere, pentru cã s-ar putea sã aveþi parte de o dezamãgire.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi puþin deprimat ºi sã vã simþiþi lipsit de vlagã. Relaþiile sentimentale sunt foarte bune. Împreunã cu persoana iubitã puteþi rezolva o problemã importantã. Menajaþivã sãnãtatea ºi odihniþi-vã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Nu este o zi favorabilã activitãþilor intelectuale. Vã cam lipseºte inspiraþia ºi nu reuºiþi sã terminaþi o lucrare importantã. Fiþi mai prudent la serviciu, altfel riscaþi sã aveþi discuþii aprinse.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi indispus din cauza atmosferei tensionate de la serviciu. Nu vã faceþi probleme, toanele ºefului vor trece curând! Pãstraþi calmul ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu colegii. Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile unei rude.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Iulie 2014

PE propune o finanþare mai mare pentru programele care creeazã locuri de muncã

arlamentul European (PE) a cerut mãsuri mai puternice de combatere a ºomajului în rândul tinerilor, propunând chiar finanþare UE mai mare, în viitoarele bugete, pentru programele care creeazã locuri de muncã. Parlamentul European a cerut mãsuri mai puternice de combatere a ºomajului în rândul tinerilor, inclusiv standarde minime pentru ucenicii ºi salarii decente dar ºi ca finanþarea UE pentru programele care creeazã locuri de muncã sã fie crescutã în viitoarele bugete. "O creºtere economicã de duratã este imposibilã fãrã reducerea inegalitãþilor", se aratã în textul aprobat cu 502 de voturi pentru, 112 împotrivã ºi 22 de abþineri. Deputaþii europeni au arãtat cã ºomajul în rândul tinerilor a atins un nivel

fãrã precedent, fiind, în medie, de 23 la sutã în UE, cu vârfuri de peste 50 la sutã în unele state membre, în total 5,3 milioane de europeni sub 25 de ani fiind ºomeri. În rezoluþie se aratã cã implementarea "schemelor de garantare pentru tineri" lansate anul trecut ar trebui monitorizatã atent de Comisie, dar ºi cã finanþarea UE pentru

Iniþiativa de combatere a ºomajului în rândul tinerilor, în prezent de ºase miliarde de euro, trebuie sã fie majoratã. Deputaþii au arãtat cã mãsurile suplimentare la nivel naþional pot include acþiuni care sã descurajeze abandonul ºcolar, sã promoveze formarea profesionalã ºi uceniciile, precum ºi strategii complexe pentru cei care nu au loc de muncã ºi nu sunt înscriºi într-un program educaþional. "Statele membre UE ar trebui sã utilizeze ºi Fondul Social European sau ERASMUS+ pentru a finanþa proiecte care sã promoveze uceniciile ºi sã combatã sãrãcia ºi excluderea socialã", spun deputaþii europeni. Documentul aprobat

Un nou model de facturi pentru gaze naturale, din luna iulie

ompania E.ON Energie România introduce din aceastã lunã un nou model de facturã care aduce o serie de îmbunãtãþiri menite sã rãspundã nevoilor de informare ºi de platã ale clienþilor. Noul format al facturii este mai prietenos ºi permite o vizualizare mai uºoarã, mai rapidã ºi mai clarã a informaþiilor de pe facturã ºi include elemente noi, de interes pentru clienþi: codul de încasare – care trebuie menþionat atunci când se achitã factura ºi care

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

înlocuieºte codul de abonat ce trebuia specificat pânã acum. Codul de încasare diferenþiazã un loc de consum de altul, în cazul consumatorilor cu mai multe puncte de consum ºi permite alocarea plãþii exact pe locul de consum

pentru care clientul doreºte sã achite; evidenþierea totalului de platã cu cod de bare – introdus pentru eliminarea neplãcerilor generate de eventuale restanþe care pot duce la penalitãþi; unificarea con-

turilor bancare – ce oferã avantajul plãþii facturii de gaze naturale într-un singur cont, pentru fiecare dintre partenerii financiari ai companiei, indiferent de regiunea geograficã a locului de consum; intervalul lunar de autocitire ºi transmitere a indexului contorului de gaze naturale; data expirãrii verificãrii/reviziei periodice a instalaþiei de utilizare. Alte informaþii de interes pentru clienþi privind datele de contact ale Centrului de Servicii Clienþi (telefoane, adresã poºtalã, adresã de email), numerele de telefon pentru situaþiile de urgenþã, modalitãþile de platã ºi conturile bancare pentru

menþioneazã ºi cã este important ca tinerii sã obþinã calificãri transversale, cum ar fi cunoºtinþe despre tehnologiile informaþiei, capacitatea de leadership, gândire criticã ºi limbi strãine, printre altele, prin studii în strãinãtate. "Statele membre care au în vedere posibila viitoare structurã a economiilor lor ar trebui sã dea prioritate ºtiinþei, tehnologiei, ingineriei ºi matematicii în programele educaþionale, întrucât aceste profile vor fi foarte cãutate pe piaþa muncii", se aratã în rezoluþie. Deputaþii mai cer statelor membre sã se asigure cã tinerii au acces la locuri de muncã de calitate care oferã stabilitate ºi siguranþã ºi care corespund standardelor de muncã generale ºi precizeazã cã guvernele ar plata facturii se regãsesc pe versoul facturii. Departamentul Comunicare ºi Relaþii Publice E.ON România

trebui sã reducã povara administrativã pentru liber profesioniºti, micro-întreprinderi ºi întreprinderi mici ºi mijlocii, sã introducã politice favorabile de taxare ºi sã creeze un climat mai favorabil pentru investiþiile private, astfel de mãsuri putând duce la apariþia de noi locuri de muncã.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Iulie 2014

Telescaunul din Parâng nu aduce bani la buget

ncasãri zero la telescaunul din Parâng. Sezonul de varã nu este unul care sã îi atragã pe potenþialii turiºti în zona Parâng. Doar aerul curat de munte ºi plimbãrile pe creste nu sunt motive suficiente pentru a face din Parâng o staþiune turisticã atractivã ºi vara. Astfel, telescaunul care duce la munte vara este mai mult oprit. Monika BACIU “Perioada verii este o perioadã chiar moartã din punct de vedere al încasãrilor,

adicã nivelul acestora este incomparabil mai mici cu cel înregistrat în lunile de iarnã sau în lunile în care este zãpadã ºi cei care

iubesc sporturile de iarnã merg în masivul Parâng pentru a schia sau pentru a practica alte sporturi de iarnã”, a declarat Dorina

Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Staþiunea montanã se va anima în data de 15 august, atunci când în munte are loc nedeia troiþei. Atunci sunt aºteptaþi turiºtii, dar ºi localnicii zonei. “De pildã ºi acum când va fi sãrbãtoarea

cã ne-am gândit la modalitãþi de reviotalizare a turismului în Parâng ºi în acest sens am adoptat o hotãrâre de consiliu local prin care transportul va fi gratuit în acea zi”, a mai subliniat sursa citatã. Edilii locali sperã ca la iarnã situaþia sã fie mai bunã având în vedere cã pânã atunci se doreºte darea în folosinþã a telescaunului TS3. “Vom avea în paralel asigurat transportul turiºtilor în zona schiabilã atât cu telescaunul care funcþioneazã în prezent cât ºi cu noul telescaun TS3 care va pleca de la Hotel Rusu pânã la pilonul 17, la fosta Cãºuþã din Poveºti”, a mai precizat viceprimarul municipiului Petroºani.

Ministerul aruncã vina pe primari

roiectul ”Schi în România„ prin care au fost demarate investiþii ºi în cele trei staþiuni din Valea Jiului, a fost blocat de fostele guvernãri afirmã un deputat PSD. Numãrul lor prea mare ºi lipsa surselor de finanþare au fãcut ca astãzi cele mai multe proiecte sã nu fie finalizate. Maximilian GÂNJU Primãria Lupeni are o datorie de peste 16 milioane de lei cãtre firma care a construit telegondola la Straja, în aceastã sumã fiind cuprinse ºi penalitãþi de întârziere. Municipalitatea Lupeni a ajuns sã datoreze bani pentru proiectul turistic din Straja, pentru cã ministerul nu a mai virat bugetului local sumele necesare atunci când a avizat ºi garantat derularea investiþiilor. Situaþia nu este mai bunã nici în Parâng, iar administraþia localã s-a împrumutat la bãnci pentru a putea continua lucrãrile în regim

de avarie. Acum, Ministerul Turismului aruncã pisica moartã în ograda primarilor ºi a fostelor guvernãri. Potrivit unui deputat social democrat care a cerut o situaþie ministerului, proiectele sunt blocate acum pentru cã au fost începute mai multe lucrãri de cãtre guvernãrile anterioare, fãrã a fi asigu-

ratã acoperirea bugetarã alocatã finalizãrii acestora. Totodatã, primãriile au demarat licitaþiile fãrã a avea siguranþa cã vor putea acoperi cheltuielile, iar în momentul de faþã sunt în imposibilitate de platã ºi cu proiectele de infrastructurã incomplete. În plus, situaþia actualã este generatã ºi de faptul cã ”au fost

acceptate investiþii punctuale la insistenþele primarilor, care au dorit în scop electoral sã-ºi asigure capital de imagine neþinând cont în demersurile lor de realitãþi. Astfel am ajuns astãzi la trista situaþie de avea pârtii în România aproape egale la numãr cu kilometrii acestora, existând în prezent 152 de pârtii de schi omologate, însumând în total 135,2 km”, aratã deputatul PSD.

troiþei, de Sfântã Mãrie, în 15 august un numãr cât mai mare de doritori vor veni în Parâng sã sãrbãtoreascã aºa numita nedeie a troiþei pentru

Banii pentru noul telescan din Parâng provin dintr-un credit accesat de Primãria Petroºani în valoare de 13 milioane de lei.