Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 657

Cronica Vãii Jiului Luni, 21 Iulie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Muzeul Mineritului, atracþie pentru orbi!

Demisia CEH strigatã în cor de mineri

O MÂNÃ DE ORTACI AU „REGLAT” C.C.M >>> PAGINA A 3-A

Staþia Jieþ, cea mai modernã din judeþ >>> PAGINA A 4-A

Mizeria lãsatã de câinii de companie pe strãzile Petroºaniului rãmâne neamendatã >>> PAGINA A 7-A Visul american

Municipiul Petroºani s-ar putea înfrãþi cu o localitate din SUA >>> PAGINILE 8-9 În timp ce oficialii pieþei nu vãd neregulie

Comercianþii vând brânzeturile de sub tejghea de teama controalelor de la DSV >>> PAGINA A 11-A

Un salvamontist pentru un munte >>> PAGINA A 13-A

Bronz pentru Toma Coconea >>> PAGINA A 16-A

Mina Petrila, traseu pentru motocicliºtii din întreaga lume >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie 2014

Demisia CEH strigatã în cor de mineri

O MÂNÃ DE ORTACI AU „REGLAT” C.C.M D

upã mai bine de jumãtate de an de negocieri zilnice, o mânã de mineri de la Lonea au restabilit pacea în rândul ortacilor. Asta s-a întâmplat dupã ce la mina Lonea, minerii din schimbul I, o parte dintre cei din schimbul IV ºi II, au protestat ºi au discutat cu Aurel Niculescu, directorul general al CEH.

Vinerea trecutã au fost tensiuni mari în rândul minerilor din estul Vãii Jiului. Cei de aici au aflat cã pierd facilitãþi la noul contract colectiv de muncã negociat mai bine de 6 luni de sindicaliºti ºi s-au rãsculat. ªi-au acuzat liderii cã au pactizat cu conducerea pentru cã au devenit, la rândul lor, politicieni ºi cã au acceptat subvenþionarea la energia electricã, dupã ce au avut 6.000 de KW/ an de persoanã, la 4.800 de KW. Tot vineri ortacii au constatat cã prima de Ziua Minerului scade de la 500 de lei brut la 300 de lei brut, din care 30 de lei ia sindicatul, iar o altã primã, numitã jubiliarã ºi care se acorda la 15 ani de activitate, 25 sau la pensionare, scãdea ºi ea de la 3.500 de lei la 900 de lei. În plus, minerii au aflat ºi cã deocamdatã nu pot beneficia de prima de vacanþã, din cauza unei ordonanþe a Guvernului ce face referire la acordarea de tichete de vacanþã.

roteste la minã

Tiberiu Cozma, liderul de sindicat de la mina Lonea a venit alãturi de mineri ºi a

încercat pe tot parcursul zilei de vineri sã facã o radiografie a CCM, pentru cã, spunea el, în noul contract colectiv de muncã, pe unele drepturi s-a câºtigat, pe altele, cum e energia electricã s-a pierdut. “Am rãmas fãrã contract de muncã din 10 iunie. Sindicatul Muntele a fãcut toate demersurile ca acest

ºi acum în contractul acesta se dau 4.800 kw pe an. ªi la noi este o mare problemã, cã multã lume se încãlzeºte cu energie electricã din cauzã cã nu este termoficare. De asemenea a mai apãrut o problemã, în luna iulie, o lege cu privire la acordarea de tichete de vacanþã. Avand în vedere cã s-a dat legea asta, s-a sis-

contract sã fie semnat cât mai repede posibil ºi sã nu ne pierdem din drepturile pe care le-am avut. Adevãrul este cã s-a întârziat din cauza faptului cã nu a fost aprobat bugetul de venituri ºi cheltuieli al CEH, la timp. Noi, într-un final, am reuºit sã negociem un contract cadru, dupã niºte calcule sumare care s-au fãcut având în vedere cã pe unele drepturi s-a cãºtigat, pe altele, cum e energia electricã, unde este ºi marea nemultumire a oamenilor, am pierdut. Anul trecut consumul mediu la energie electricã era în jurul a 6.000 KW pe salariat

tat prima de vacanþã pãnâ când apar normele metodologice de aplicare a acestei legi, dar oamenii protesteazã pentru cã acum este avacanþã, nu peste câteva luni”, declarat Tiberiu Cozma. Oamenii au spus din nou cã minele sunt sub orice criticã, abatajele sunt în pericol, iar 60 la sutã din lucrãrile din minã sunt menþinute prin improvizaþii, prin experienþa lor. “ Pe membrii de sindicat îi nemultumeºte contractul colectiv de muncã. La schimbul întâi, minerii au fost anuntaþi de tãierile ºi de modi-

ficãrile din contract, iar minerii au refuzat sã mai intre în subteran. Minele sunt sub orice criticã, abatajele sunt în pericol. Þinem minele, la ora actualã, cu improvizaþii, 60 la sutã din lucrãrile din minã sunt improvizaþii, fãcute prin experienþa noastrã ºi cu materiale care nu mai fac faþã. Unii dintre lideri sunt implicaþi politic”, spunea vineri la gura minei ºi Vasile Pãduraru, vicepreºedinte al Sindicatului de la mina Lonea. Protestele ortacilor nu s-au oprit, însã, la gura minei. Aproximativ 20 de mineri care vineri la schimbul I au refuzat sã intre în mina Lonea au plecat, în jurul prânzului spre Petroºani. Ajunºi aici au strigat DEMISIA, iar directorul general Aurel Niculescu a ieºit sã le vorbeascã. Ortacii i-au întors, mai întâi spatele directorului Diviziei Miniere, Gabriel Petrescu, pentru cã l-au considerat ca ºi demis. „Nu mai ne reprezinþi! Suntem sãtui de minciuni!”, i-au strigat ortacii. Nici Petre Nica, liderul care a negociat actual contract de muncã ce îi nemulþumeºte pe mineri, nu a fost mai bine primit. „Lasã-ne cã ai vorbit destul degeaba!”, i-au strigat minerii. Directorul general al

Complexului energetic Hunedoara Aurel Niculescu a ajuns în faþa mulþimii adunatã în curtea Complexului Energetic Hunedoara ºi de aici au început discuþiile. „ Nu cred cã demisia mea vã ajutã cu ceva. E puþin pentru voi, dar sunt dispus sã negociem”, le-a spus Niculescu, iar timp de mai bine de o orã a purtat discuþii cu ortacii furioºi. Minerii nu au vrut sã accepte modul în care au fost trataþi ºi o parte dintre ei au intrat pe searã la negocieri, ºi nu au fost în zadar.

u obþinut ce au vrut

Dupã ore bune petrecute în curtea minei, ori a Complexului Energetic Hunedoara de la Petroºani, minerii au intrat la negocieri ºi s-au întors victorioºi. Administraþia a semnat cu ei un proces-verbal ºi a gãsit soluþia la problema lor. „În urma discuþiilor purtate, pãrþile au convenit ca în Contractual Colectiv de Muncã sã se efectueze urmãtoarele modificãri: eliminarea ajutoarelor materiale cu ocazia primei cãsãtorii ºi a ajutoarelor materiale primite la naºterea sau înfierea unui copil. Pentru cã majoritatea salariaþilor S.CEH-S.A au domiciliul în Valea Jiului, deci nu beneficiazã de energie termicã din

sistemul centralizat ºi nici de gaze naturale ºi având în vedere temperaturile scãzute pe perioada sezonului rece, s-a convenit modificarea cotei de energie electricã de la 500 KWh/lunã la 750 KWh/luna în lunile de iarnã, respectiv 01 noiembrie -30 aprilie, cu acordarea contravalorii acesteia. Mai mult, imediat dupã modificarea Legii 94/2014 sã se acorde prima de vacanþã în cuantum de 1.900 lei brut, aºa cum a fost negociatã. Celelalte prevederi ale punctului D, privind alte drepturi de personal rãmân neschimbate”, se precizeazã în procesul verbal încheiat vineri seara cu sindicaliºtii ºi directorul general Aurel Niculescu. Ceilalþi mineri, cum sunt cei de la mina Livezeni, o altã unitate minierã aflatã în subordinea CEH, au aflat despre protestele de la mina Lonea, abia la ieºirea din ºut, dar s-au arãtat încântaþi de ceea ce s-a obþinut, mai ales cã nimeni nu ºtia ce au negociat sindicaliºtii. Asta pentru cã aproape toate punctele au fost þinute pânã la finele sãptãmâni trecute, la secret. „Nu am ºtiut de proteste. Habar nu aveam ce se întâmplã, cã noi eram în minã ºi liderul nostru, Jurca, nu ne anunþã niciodatã. Dar e bine cã pânã la urmã a fost s-a terminat cu bine”, a spus un miner de la mina din Petroºani. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie 2014

odernizarea staþiei de M Staþia Jieþ, cea mai modernã din judeþ tratare a apei de la Jieþ s-a realizat înainte de termen, iar dotãrile sunt de ultimã generaþie. Investiþia a fost inauguratã vineri dimineaþã, dar cei care au lucrat la implementarea ei spun cã astfel de dotãri sunt de top la nivel naþional ºi nu numai.

Reabilitarea staþiei de tratare Jieþ cu o capacitate de 12.960 m3/zi a fost finalizatã, iar recepþia lucrãrilor i-a adus vineri pe cei care au lucrat la realizarea ei. Cei din conducerea SC Apa Serv spun cã au reuºit performanþa de a finaliza totul mult mai devreme decât era preconizat ºi cã acum Valea Jiului are prima staþie dotatã dupã ultimele standarde europene, acesta fiind un câºtig atât pentru societate, cât ºi pentru populaþie. „Echipemantele noi pe care le are aceastã

staþie sunt de ultimul tip. Foarte puþine staþii în lume au echipamentele pe care noi le avem azi la Jieþ. Mã bucur cã pot fi prezent aici, mã bucur cã am tãiat panglica ºi cã un alt obiectiv major de reabilitare a reþelelor de apã în Valea Jiului a fost finalizat. Sper sã finalizãm ºi investiþia de la Dãnuþoni ºi sã mergem triumfali cãtre partea a doua a proiectului de 89 de milioane”, a precizat Costel Avram, director general SC Apa Serv SA, care a scos în evidenþã ceea ce s-a fãcut ºi cum arãta totul înainte de investiþia garantatã un deceniu. Contractul con-

tribuie la îmbunãtãþirea serviciilor prestate de SC APA SERV Valea Jiului SA, la extinderea ariei de acoperire cu infrastructurã ºi la îmbunãtãþirea calitãþii apei, iar de aici se alimenteazã o bunã parte a populaþiei din Valea Jiului. „Dacã înainte, pentru a lucra pe treapta de decantare aveam 3 procese separate: dozare sulfat de Aluminiu, preparare soluþie de var ºi dozare, dozare soluþia

de Aluminiu, acum toate acestea sunt înlocuite de o singurã treaptã de tratare de

Programul Prima Maºinã - în ce constã ºi cine se încadreazã

inisterul Economiei intenþioneazã sã demareze programul "Prima Maºinã", dupã modelul "Prima Casã". Astfel, în acest fel autoritãþile vor sã ajute ºi piaþa auto din România. "Generic i-am spus 'Prima Masina', se adreseazã tinerilor cu vîrste între 18 ºi 30 de ani. Nu existã tînãr care sã nu-ºi dore-

decantare. Folosim un reactiv care nu mai trebuie diluat deloc, nu mai trebuie intervenit asupra lui, doar direct dozat. Acest reactiv nu afecteazã PH-ul apei. Mai mult, concomitent, reuºim sã facem, pe lângã analizele fizico-chimice, ºi analize bacteriologice, care sunt extrem de importante pentru siguranþa populaþiei ºi care înainte erau recoltate zilnic ºi duse în labora-

ascã sã conducã o maºinã. Sãptãmîna viitoare vom avea prima întîlnire cu Fondul de Garantare, contragarantare ºi producãtorii", a explicat Constantin Nitã, ministrul Economiei. În perioada urmãtoare trebuie stabilitã suma maximã pe care tinerii o pot lua de la bãnci. Autoritãþile anunþa cã paºii pentru un astfel de credit sînt cã la Prima Casã. Adicã, doritorii merg la bancã, depun un dosar cu toate actele ºi primesc oferta de finanþare.

tor, deci se scurteazã enorm timpul de lucru”, a adãugat ºi Cristian Ionicã, ºef al Departamentului Producþie de la Apa Serv. S-a lucrat la flux continuu ºi toþi cei care au pus umãrul sunt acum încântaþi cã avem în Valea Jiului una dintre cele mai moderne staþii din þarã ºi printre puþinele din Europa dotate la acest nivel. Valoarea contractului de modernizare a staþiilor de tratare a apei este de peste 9 milioane de lei ºi termenul final de execuþie era februarie 2015. Banii au venit de la Uniunea Europeanã, dar o parte au fost susþinuþi ºi de primãriile din Valea Jiului ºi de Consiliul Judeþean Hunedoara. Diana MITRACHE

Cu actele de la banca trebuie sã meargã la un dealer auto ºi sã aleagã maºina. Dosarul de la bancã ºi confirmarea dealerului auto vor merge la Fondul de Garantare, iar, dupã ce creditul va fi garantat, maºina va putea fi luatã de noul proprietar.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie 2014

Muzeul Mineritului, atracþie pentru orbi! C

u o expoziþie de bazã învechitã ºi care, cel mai probabil, a rãmas nemodificatã încã de la înfiinþare, Muzeul Mineritului prezintã tot mai puþin interes pentru vizitatori. Puþini sunt cei care îi trec pragul, iar instituþia, unicã la nivel naþional, nu reuºeºte sã se desprindã de trecut ºi sã devinã atractivã pentru vizitatori. Doar orbii par sã mai fie interesaþi de Muzeul Mineritului din Petroºani, chiar dacã acesta este unicul din þarã specializat în mineritul pe cãrbune. Chiar dacã poate pãrea o glumã, este tristul adevãr. La Muzeul Mineritului zilele trecute a fost în vizitã un grup de 11 persoane nevãzãtoare. E drept cã printre ei mai erau ºi cu vedere parþialã, cu dioptrii extrem de mari, însã din grup fãceau parte ºi persoane care se

ajutã de bastonul alb, specific nevãzãtorilor, pentru a se deplasa. Iar pe lângã orbii veniþi în vizitã, pentru care exponatele rãmân un mare mister ºi ºi le pot imagina fix cum vor ei, uºa muzeului din Petroºani este deschisã cel mai adesea de copii aflaþi în excursie ori în timpul acþiunilor ºcolare cuprinse în „Sãptãmâna altfel”. Iar reprezentanþii Muzeului Mineritului recunosc acest lucru. Cei mai mulþi vizitatori sunt copiii, mai ales când

n omagiu adus truditorilor din subteran se desfãºoarã Sãptãmâna altfel. În rest avem foarte puþini vizitatori. Sunt zile în care nu intrã nimeni”, spune Anca Fotãu, cea care se ocupã acum de instituþia d culturã.

încreO expoziþie menitã în timp Iar de vinã ar putea fi chiar expoziþia înve-

La Petrila începe amenajarea cabinetelor medicale ºcolare

ncep amenajãrile celor douã cabinete medicale ºcolare, la Petrila. Sãptãmâna aceasta, constructorul va demara lucrãrile la amenajarea celor douã cabinete medicale ºcolare ce vor funcþiona la Petrila. “Avem aprobatã documentaþia tehnico-economicã pentru amenajarea celor douã cabinete medicale, am contractat deja lucrarea. Firma care are contractul va amenaja cele douã cabinete, iar eu sper ca în douã-trei sãptãmâni sã fie amenajate. Ne dorim ca pânã la începutul anului ºcolar sã avem funcþionale cele douã cabinete medicale”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Pentru ca la începutul anului ºcolar elevii sã beneficieze de serviciile acestor cabinete, au fost scoase la concurs ºi posturile pentru cei doi medici ce vor deservi unitãþile. Un medic de medicinã generalã ºi un medic stomatolog se cautã pentru cele douã cabinete.

suveniruri pentru cei care trec pragul Muzeului Mineritului. Potrivit datelor oficiale, anul acesta la muzeu au fost aproape 1.100 de vizitatori plãtitori de bilet ºi alþi 300 fãrã platã. Asta deºi preþul biletelor este extrem de mic. Astfel pentru adulþi costul unui bilet este de 3 lei, iar elevii ºi studenþii plãtesc doar 1,5 lei.

“Luna aceasta, prin hotãrârea Consiliului Local am aprobat scoaterea la concurs a douã posturi de medici pentru cele douã cabinete ºcolare. Sãptãmâna trecutã a fost publicat anunþul în revista Viaþa Medicalã, urmeazã ca în termen de 15 zile sã fie depuse dosarele de medicii care sunt interesaþi de posturi, dupã care într-un termen de minim 30 de zile, maxim 60 de zile Direcþia de Sãnãtate Publicã are obligaþia sã organizeze concurs pe cele douã posturi”, a mai spus

chitã, prezentatã cel mai probabil în forma în care era ºi la înfiinþarea muzeului, în 1962. Se presupune cã nici mãcar pânza din spatele exponatelor nu a mai fost schimbatã tot de atunci, iar de actualizarea colecþiei nici nu poate fi vorba. Anca Fotãu spune cã, în ultima perioadã s-au

sursa citatã. Autoritãþile petrilene spun cã orice medic din þarã, dar ºi de peste hotare se poate înscrie la acest consurs. “Acceptãm ºi medici din strãinãtate, dacã îºi doresc. Suntem în Uniunea Europeanã ºi acceptãm medici ºi din strãinãtate sã se înscrie la concurs ºi sper sã fie interesaþi de cele douã posturi pe care noi le scoatem la concurs”, a mai subliniat viceprimarul petrilean. 120 de mii de lei au fost alocaþi pentru amenajarea celor douã cabinete medicale ºcolare din Petrila. Una va funcþiona la grãdiniþa PN2, iar cealaltã la liceu. Monika BACIU

mai fãcut donaþii, dar foarte puþine. Ultima machetã este de acum 5 ani, mai sunt unele exponate aduse în 2003, dupã închiderea Minei Dâlja, iar restul sunt aici de când s-a înfiinþat muzeul. Pentru un suflu nou, pentru aducerea altor exponate care sã întregeascã colecþia ori mãcar pentru modernizarea spaþiului expoziþional este nevoie de bani, dar Muzeul Mineritului – aflat în administrarea Primãriei Municipiului Petroºani – nu îi are. Nici mãcar pentru suveniruri nu sunt fonduri. „Ni se cer suveniruri, broºuri, vederi, magneþi. Vizitatorii ar vrea sã cumpere la plecare o amintire, dar nu avem”, spune reprezentantul muzeului. Iar edilii din Petroºani sunt conºtienþi de aceste lipsuri, însã sperã sã obþinã finanþare pe fonduri europene pentru reabilitarea clãdirii ºi acolo sã includã ºi achiziþionarea ori crearea de mii

Muzeul Mineritului a fost înfiinþat în anul 1962, dar funcþioneazã într-o clãdire veche de mai mult de 100 de ani. A fost deschis ca un omagiu adus truditorilor din subteran, iniþial fiind axat doar pe tehnicile de exploatare minierã. Ulterior, ºi-a îmbogãþit exponatele ºi cu partea de istorie a mineritului, însã fondurile nu au fost niciodatã suficiente pentru punerea în valoare a acestei instituþii unice în România. Muzeul Mineritului din Petroºani evocã istoria mineritului de cãrbune ºi a dezvoltãrii tehnicii miniere de exploatare. Conþine 7 sãli distincte, în care sunt expuse imagini din zona Vãii Jiului, vechi unelte de lucru, precum ºi documente ºi materiale vechi, care vorbesc despre începuturile mineritului în Valea Jiului. Car men COSMAN-PREDA

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie 2014

EH încã participã la capitalizarea Tarniþa-Lãpuºteºti. Autoritãþile române au ajuns aproape de pragul final pentru o licitaþie internaþionalã privind proiectul Tarniþa – Lãpuºteºti, iar anul acesta ar fi posibil sã se încheie ºi negocierile cu investitorul strategic care va fi identificat. Proiectul a fost în impas dupã ce Hidroelectrica a intrat în insolvenþã, astfel a fost înfiinþatã o nouã societate pentru acest proiect. “Pânã la sfârºitul anului 2013, de pregãtirea proiectului CHEAP TarniþaLãpuºteºti, facem din start precizarea cã, s-a ocupat compania Hidroelectrica SA, iar în prezent, responsabilitatea implementãrii

acestui proiect a fost transferatã cãtre societatea Hidro Tarniþa, special înfiinþatã ca societatea de proiect pentru acest obiectiv. Întrucât toate aceste studii de fezabilitate au concluzionat cã proiectul CHEAP Tarniþa-

CEH, pe lista companiilor ce vor deþine capital la Tarniþa-Lãpuºteºti

Lãpuºteºti este deosebit de necesar pentru echilibrarea ºi siguranþa sistemului electroenergetic naþional, în anul 2010 a fost încheiat un contract de consultanþã cu un consorþiu internaþional condus de cãtre Deloitte Consultanþã SRL, contract având ca obiect analiza financiarã, juridicã ºi comercialã detaliatã a proiectului, analizã ce urma a fi fructificatã prin pregãtirea ºi

desfãºurarea unei licitaþii internaþionale pentru selectarea unui investitor în acest proiect. Dupã parcurgerea tuturor etapelor de analizã de cãtre consorþiul de consultanþi, procedura s-a blocat în stadiul din decembrie 2011, înaintea lansãrii licitaþiei internaþionale din considerente care þin de (in)deciziile politice ale responsabililor de la acel moment. În urma intrãrii Hidroelectrica SA în

Restructurãri la companiile neprofitabile

ompaniile pe pierdere vor intra în restructurare. Ministrul Economiei, Constantin Niþã, a declarat cã toate companiile care nu vor obþine profit în 2014 vor intra într-un amplu proces de restructurare. Mai mult decât atât, toþi managerii acestor companii vor fi înlocuiþi din funcþii pânã în momentul în care se va gãsi formula “profitabilã”. “Toate companiile care anul acesta nu vor obþine profit vor intra într-un amplu proces de restructurare, adicã schimbãm tot pânã reuºim sã punem o echipã managerialã care poate sã scoatã profit. Astea sunt regulile dupã care mã conduc eu”, a afirmat Niþã, citat de Agerpres. Asta deºi în bugetul de venituri ºi cheltuieli aprobat de Guvern nu sunt cuprinse asemenea sume. “Trebuie sã evidenþiem faptul cã se impune necondiþionat restructurarea societãþii, urmând a fi apli-

cate programe de reducere a activitãþii pentru perioadele în care preþurile de vânzare a MWH-ului pe piaþa de energie sunt foarte mici, ceea ce duce la pierderi foarte mari precum ºi pro-

grame de disponibilizare a unor categorii de personal. Aceste programe absolut necesare se vor realiza în cel mai profesionist mod posibil, pornind în mod logic ºi normal de la criteriul eficienþei, dar þinând cont în acelaºi timp ºi de aspectele de ordin social si, dupã consultarea sindicatelor, în deplinã legalitate. În acest sens se vor face toate demersurile necesare în vederea includerii Societãþii Complexului Energetic Hunedoara SA în

insolvenþã, guvernul a decis continuarea implementãrii proiectului CHEAP TarniþaLãpuºteºti de cãtre o companie de proiect special înfiinþatã cu acest scop, companie având ca acþionari companii energetice româneºti, cu statul acþionar majoritar sau integral”, se aratã în documentele Ministerului Economiei. Din ºase companii care au fost invitate sã participe la capi-

lista unitãþilor reclasificate în sectorul administraþiei publice în vederea beneficerii de salarii compensatorii de cãtre personalul disponibilizat condorm OUG 36/30.04.2013”, se mai aratã în document. Dupã aprobarea bugetului, chiar ºi rprezentanþii Sindicatului Muntele au spus cã se tem disponbilizãri în acest an la Complexul Energetic Hunedoara. Problemele cu care se con-

talizarea TarniþaLãpuºteºti, doar patru companii ar rãspuns. “Au fost invitate sã participle la capitalizarea acestei societãþii de proiect companiile Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara, Electrica ºi Romgaz. Pânã în momentul de faþã, au rãspuns favorabil acestei invitaþii CE Hunedoara, CE Oltenia, Electrica ºi Nuclearelectrica”, se mai aratã în document. CHEAP TarniþaLãpuºteºti, cu o putere instalatã de 1.000 MW, reprezintã cea de-a doua mare investiþie aflatã în curs de dezvoltare în domeniul energetic românesc, dupã reactoarele 3 ºi 4 de la Cernavodã, cu o valoare estimatã la douã miliarde de euro. Monika BACIU

fruntã Complexul Energetic Hunedoara sunt mari, iar pânã la finele anului personalul va lucra mai puþin decât este normal. Complexul Energetic Hunedoara aflat în subordinea Departamentului pentru Energie este una dintre companiile care nu sunt profitabile. Mai mult decât atât, pierderile entitãþii sunt uriaºe, iar bugetul de venituri ºi chletuieli este structurat pe pierdere. Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie 2014

Mizeria lãsatã de câinii de companie pe strãzile Petroºaniului rãmâne neamendatã

e principiul „ºi maidanezii fac mizerie”, prea puþini proprietari de câini de companie din Petroºani strâng dejecþiile lãsate de animalele lor pe strãzi sau în parcuri. Carmen COSMAN - PREDA

extrem de mic. Un set de sãculeþi speciali pentru a aduna res-

Sunt sute de proprietari de câini în municipiul Petroºani, dar numãrul celor care strâng dejecþiile lãsate de animalele de companie pe domeniul public este

turile lãsate de patrupede costã între 6 ºi 15 lei, însã numãrul celor care i-au achiziþionat este mic comparativ cu numãrul proprietarilor de câini. Cei mai mulþi îºi scot animalele la plimbare dar nu se obosesc sã

Grupare destructuratã de poliþiºti pentru înºelãciune cu asfalt

grupare formatã din nu mai puþin de 30 de persoane a fost destructuratã de poliþiºti din trei judeþe, prin care ºi cei hunedoreni, dupã ce a dat mai multe þepe în state din UE. Membrii grupãrii formate din români ºi strãini promiteau lucrãri de asfaltare, dar cereau un avans ºi dispãreau. Maximilian GÂNJU ”La data de 19 iulie a.c., poliþiºtii Serviciului de Investigare a Fraudelor — I.P.J. Dâmboviþa, cu sprijinul poliþiºtilor din cadrul I.P.J. Hunedoara ºi I.P.J. Bihor, au depistat ºi

au identificat 30 de persoane bãnuite de comiterea mai multor infracþiuni de înºelãciune, pe teritoriul mai multor þãri din Uniunea Europeanã. Din cercetãri, a rezultat cã membrii grupãrii se deplasau la sediile unor societãþi comerciale,

cãrora le prezentau oferte foarte avantajoase pentru executarea unor lucrãri de asfaltare, în localitãþile unde acestea aveau sedii. Dupã ce agenþii economici achitau suma cerutã de membrii grupãrii pentru lucrãrile de asfaltare a curþilor societãþilor, aceºtia plecau fãrã a mai executa lucrãrile, sub pretextul cã au nevoie de materii prime pentru finalizarea lucrãrilor”, aratã IGPR. Doi dintre membrii grupãrii, un bãrbat de cetãþenie irlandezã, de 33 de ani, ºi un bãrbat, de 44 de ani, din Marea Britanie, au emise pe numele lor mandate europene de arestare, de cãtre autoritãþile judiciare din Franþa, pentru comiterea de infracþiuni din sfera criminalitãþii organizate.

strângã dupã ei resturile urât mirositoare pe care le lasã în parcuri, în orice zonã verde ori chiar pe trotuare. Existã o hotãrâre de Consiliu Local care stabileºte amenzi pentru cei care nu strâng dejecþiile lãsate de animalele de companie ºi multe plãcuþe de avertizare., dar pânã acum municipalitatea nu a dat nici mãcar o sancþiune. „E greu. Numai când îi prinzi îi poþi amenda. Existã panouri de avertizare, dar oamenii nu þin cont de ele. Noi nu

avem capacitatea tehnicã de a acoperi întregul oraº, pentru cã proprietari de câini sunt peste tot. Nu ne putem concentra pe un singur areal din oraº, pentru cã ar fi discriminatoriu”, a explicat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. ªi cum hoþul neprins este negustor cinstit, aºa ºi proprietarii de câini de companie nu riscã sã scoatã nici un leu din

buzunar chiar dacã în urma lor rãmâne mizeria patrupedului. Cât despre simþ civic, este un termen necunoscut pentru cei mai mulþi dintre proprietarii de animale se companie din Petroºani.

A început distribuirea cardurilor de sãnãtate

olnavii dependenþi de dializã au fost primii care au intrat în posesia cardurilor de sãnãtate. Acestea au fost deja acordate celor 70 de pacienþi aflaþi pe listele centrului de dializã din Petroºani. Mircea NISTOR Conform celor precizate de cãtre reprezentanþii Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate, pânã la sfârºitul anului, toþi asiguraþii urmeazã a intra în posesia cardurilor. Circa 10 milioane de astfel de acte au fost tipãrite de cãtre

Imprimeria Naþionalã, acestea urmând a fi predate Poºtei

Române, care le va distribui prin intermediul angajaþilor sãi. În cazul în care asiguratul nu este gãsit de 2 ori acasã, cardul de sãnãtate va putea fi ridicat (personal) doar de la sediul Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate.

8 Actualitate

unicipiul Petroºani s-ar putea înfrãþi cu un oraº din America. Istvan Fancsali a încercat în anul 2008 sã înfrãþeascã municipiul Petroºani cu oraºul Boise din statul Idaho din Statele Unite ale Americii. Încercarea de atunci nu s-a concretizat, astfel cã bãrbatul a încercat încã o datã în anul 2013. “Am încercat sã înfrãþesc municipiul Petroºani cu localitatea în care am locuit din anul 2006, pe coasta de vest, în statul Idaho ºi am încercat asta în anul 2008 când m-am întâlnit cu domnul primar din Petroºani care a fost foarte amabil ºi deschis la aceastã idee

însã mi-a spus cã nu ºtie dacã va reuºi acest lucru pentru cã erau alegerile ºi aºa cã nu s-a întâmplat nimic. Acum cã m-am reîntors în România am zis sã încerc acest lucru încã o datã pentru oraº, nu pentru mine cã nu aveam de câºtigat nimic. Am avut întâl-

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie 2014

Visul american

Municipiul Petroºani s-ar putea înfrãþi cu o localitate din SUA nirea cu domnul primar David Bieter din Boise ºi dânsul a spus cã s-ar putea întâmpla acel lucru, dar trebuie sã verifice anumite informaþii pentru cã tocmai spunea cã vor sã renunþe la douã oraºe cu care erau înfrãþite pentru cã nu þineau legãtura cu dânºii”, ne spune Istvan Francsali. Chiar ºi din partea municipalitãþii de la Petroºani existã o corespondenþã cu primarul oraºului Boise din Statele Unite ale Americii. “Vã scriu aceastã scrisoare, ca primar al

municipiului Petroºani, pentru a exprima intenþia cetãþenilor noºtri cu privire la iniþierea unui parteneriat cultural ºi economic cu comunitatea dumneavoastrã. Similiaritãþile dintre comunitãþile noastre sunt mari, iar oraº nostru are multe bogãþii naturale ºi activitãþile culturale au loc pe tot parcursul anului. Istoria oraºului nostru începe în jurul anului 1700 iar dezvoltarea economicã este bazatã pe industria minierã. Pe parcursul ultimilor ani, în munþii

spune Istvan Francsali. Visul american este vãzut diferit de fiecare persoanã. Concluzia este unanimã. Trebuie lucrat mult pentru a ajunge la gradul de civilizaþie al americanilor.

Parâng, care înconjoarã oraºul nostru, am dezvoltat o staþiune turisticã

de interes naþional care atrage turiºti din toatã þara, dar ºi din Europa. Totodatã, oraºul nostru are singura universitate din þarã unde se studi-

azã probleme legate de minerit. Totodatã, înfrãþirea dintre noi ar putea facilita relaþiile de cooperare bilateralã, dar ºi schimburi mutuale benefice pentru ambele comunitãþi, pe teme sociale, culturale, dar ºi la nivel economic”, se aratã în scrisoarea adresatã de primarul municipiului Petroºani, omologului sãu din oraºul Bieter din statul Idaho, Statele Unite ale Americii. Povestea bãrbatului începe în anul 2003 atunci când s-a decis sã plece în Statele Unite ale Americii. Acesta a pãrãsit þara ca fotograf pe un vas de croazierã. Atunci a început visul American. “Am plecat ca fotograf pe vase de croazierã, în 2003, cu

un contract din Bucureºti, cu o companie care se ocupa de aºa ceva ºi mi-am dorit pentru cã am avut un prieten care a plecat ca ospãtar cu câþiva ani înainte ºi mi-a spus ce interesant este. Mie îmi plãcea sã fac fotografii înainte ºi îmi plãcea sã cãlãtoresc ºi mi-am spus cã aº putea compila

cãlãtoria cu fotografiatul. În 2003 s-a întâmplat. Terminasem ºi cursul de artã fotograficã de la Institutul de Artã din Bucureºti ºi am zis cã am ºi diploma sã demonstrez”, ne mai

“Visul american pentru fiecare este diferit. Au fost lucruri pe care nu m-aº fi aºteptat sã le vãd vreodatã, foarte deosebite ºi oamenii sunt mult mai deschiºi decât la noi. ªi curãþenia..., atâta avem de învãþat de la ei din lucrurile astea, numai cã la noi se învaþã cel mai repede ce e mai rãu, ce este bun dureazã, ce este rãu întotdeauna se învaþã repede.

Vedetele care apar la televizor sunt imortalizate în fotografiile lui Istvan Francsali. Cum a ajuns în anturajul marilor staruri de la Hollywood ne spune chiar Istvan Francsali. “Eu sunt membru al organizaþiei Fotografilor Liberi Profesioniºti din Statele Unite ale Americii ºi am acreditãri de la dânºii ºi am putut sã merg sã lucrez ca fotograf în staþiunea montanã Park City

soane e mare lucru”, a mai spus Istvan Francsali. Mai bine de 10 ani a stat în America unde a lucrat, a cãlãtorit ºi a trãit visul american, dar tot acasã s-a întors. Bãrbatul spune cã nu mai pleacã peste ocean. Va rãmâne acasã, în

Ca sã ajungem la nivelul americanilor ar trebui sã schimbãm mentalitatea, noi nu vedem lucrurile deschis, dar ºi la ei s-au schim-

bat lucrurile”, ne mai spune bãrbatul.

otografii cu zeci de vedete

De la Paris Hilton la Keanu Reeves sau Carmen Electra.

unde au fost Jocurile Olimpice din 2002. acolo se organizeazã anual un festival internaþional ºi am auzit cã vor veni mai multe vedete ºi am zis de ce sã nu profit de acea ocazie sã merg sã întâlnesc ºi eu. A trebuit sã mã zbat în media, pentru cã chiar dacã aveam hârtia nu întotdeauna te lasã cã vin alþii de la organizaþii mai deosebite ºi ei au locuri. Pierce Brosnan, Keanu Reeves, Carmen Electra, Ludacris, James Woods, aproximativ 40 de vedete am fotografiat ºi nu numai cã i-am pozat, dar am ºi stat de vorbã cu unii dintre ei. Am ºi zis cã din oraºul acesta mic, mineresc, din þarã sã ajung acolo ºi sã întâlnesc acele per-

micul oraº Petroºani din România, nu în oraºul din Statele Unite ale Americii. “Am adus totul acasã ºi nu plec. Mi-au fost furate actele anul trecut aici în Petroºani. Am venit la bibliotecã sã iau cãrþi ºi mai scriu mesaje pe calculator. Voi rãmâne definitiv în

România ºi lumea s-a schimbat atât de mult ºi în þarã, nu înspre bine ci înspre rãu. Am plecat în 2003,dar m-am întors sã îl vizitez în 2005, 2008, am venit în 2012 cã mi-a fost dor de oamenii de aici. Înainte de a veni aici am încercat sã cãlãtoresc ca pasager pe cel mai mare vas din lume ºi a fost ceva deosebit pentru mine. ªtiind cã am lucrat, dar acum am avut ocazia sã merg ca pasager pe un vas de croazierã ºi m-am întâlnit cu foºtii mei colegi de pe vasul pe care am lucrat”, ne-a mai spus bãrbatul. Bãrbatul care a cunoscut zeci de vedete ºi a vizitat mii de locuri s-a întors în locul sãu natal ºi spune cã nici nu mai pleacã în Statele Unite ale Americii. Impresiile bãrbatului despre America sunt diferite. Gradul de civilizaþie al americanilor este foarte greu, aproape imposibil de egalat de noi, cei din România. Monika BACIU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie 2014

Visul american

spune Istvan Francsali. Visul american este vãzut diferit de fiecare persoanã. Concluzia este unanimã. Trebuie lucrat mult pentru a ajunge la gradul de civilizaþie al americanilor.

Parâng, care înconjoarã oraºul nostru, am dezvoltat o staþiune turisticã

de interes naþional care atrage turiºti din toatã þara, dar ºi din Europa. Totodatã, oraºul nostru are singura universitate din þarã unde se studi-

cãlãtoria cu fotografiatul. În 2003 s-a întâmplat. Terminasem ºi cursul de artã fotograficã de la Institutul de Artã din Bucureºti ºi am zis cã am ºi diploma sã demonstrez”, ne mai

Ca sã ajungem la nivelul americanilor ar trebui sã schimbãm mentalitatea, noi nu vedem lucrurile deschis, dar ºi la ei s-au schim-

bat lucrurile”, ne mai spune bãrbatul.

otografii cu zeci de vedete

De la Paris Hilton la Keanu Reeves sau Carmen Electra.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie2014

CFR scoate la licitaþie pentru închiriere peste 1.000 de spaþii comerciale ºi terenuri

ompania Naþionalã de Cãi Ferate CFR SA organizeazã sãptãmâna aceasta 8 licitaþii publice pentru închirierea a peste 1.000 de spaþii comerciale ºi terenuri, în suprafaþã totalã de aproape 390.000 de metri pãtraþi, în vederea optimizãrii fluxului de numerar.

Licitaþiile sunt programate pentru 22 iulie 2014, la sediile celor 8 regionale de cale feratã, ºi vizeazã vânzarea 1.072 de spaþii cu o suprafaþã totalã de 42.060 mp

ºi terenuri totalizând 347.358 mp, cãtre agenþi economici care doresc sã-ºi extindã activitãþile comerciale, administrative sau de prestãri servicii la nivel local, regional sau

naþional. "Spaþiile comerciale sunt situate în gãri, sau în proximitatea acestora, ºi pot fi închiriate ºi de micii întreprinzãtori care analizeazã intrarea ºi

Reducerea CAS va intra în vigoare la 1 octombrie

remierul Victor Ponta a declarat, sâmbãtã seara, cã reducerea contribuþiilor la asigurãri sociale va intra în vigoare de la 1 octombrie, în ciuda opoziþiei preºedintelui Traian Bãsescu, iar aceastã mãsurã va putea duce la creºterea locurilor de muncã fiscalizate. 'Reducerea CAS, din punctul meu de vedere va intra în vigoare la 1 octombrie, chiar dacã preºedintele o retrimite, dar s-ar putea sã nu o mai retrimitã cã am vãzut cã e de acord cu ea. (...) Dacã o fãcea el, era un lucru bun, dacã o fac eu, e un lucru rãu. Vã spun eu, e un lucru bun oricine o face. E un moment bun, ca prin acest lucru sã câºtigãm un pariu esenþial pentru România. ªi anume locuri de muncã fiscalizate, la alb, cum se spune. Iar mediul de afaceri, BNR, toþi cei cu care am vorbit au spus cã 'e un lucru bun, fãceþi-l ºi ben-

eficiile vin pe termen mediu ºi lung'', a afirmat Victor Ponta. ªeful Guvernului a adãugat cã mãsura va fi luatã în urma unor consultãri cu mediul de afaceri ºi instituþiile internaþionale ºi a fost susþinutã de toate partidele, inclusiv cele din opoziþie, dar cã sa considerat cã pânã acum nu era momentul prielnic. 'Noi am venit ºi

am spus, în primul rând în faþa Comisiei Economice, a FMI ºi în faþa Parlamentului: suntem într-o situaþie, avem creºterea economicã cea mai mare din Europa, avem inflaþie sub unu la sutã, avem creºterea producþiei industriale ºi a exporturilor, adicã o creºtere economicã sãnãtoasã nu pe speculaþii imobiliare, avem o agriculturã care s-a dezvoltat foarte bine. Deci e un moment bun. (...) Acum e momentul în care-mi pot permite ceva ce într-adevãr mã costã, cinci miliarde de lei este impactul negativ, dar pe care pot sã-l acopãr din alte pãrþi', a declarat premierul.

dezvoltarea unei activitãþi comerciale pe piaþa localã (...). Dezvoltatorii ºi reprezentanþii marilor branduri care doresc sã intre ºi pe piaþa de retailer localã sunt aºteptaþi sã participe la cele 8 licitaþii, marþi 22 iulie, începând cu ora 9:00 (...)", se aratã într-un comunicat al CFR. Reprezentanþii CFR menþioneazã cã gãrile "modernizate la standarde europene" asigurã agenþilor economici condiþiile optime

pentru a-ºi adapta ofertele de produse ºi serivicii la cerinþele celor aproximativ 60 de milioane de cãlãtori, care tranziteazã anual staþiile de cale

feratã. Compania Naþionalã de Cãi Ferate CFR SA, administreazã infrastructura feroviarã publicã.

Munceºti în strãinãtate ºi þi-ai lãsat copiii în România? Poþi lua alocaþia în þara în care lucrezi

ubiectul alocaþiilor de stat pentru copii a fost mereu pe agenda partidelor înaintea alegerilor, însã toþi politicienii au “uitat” ce au promis în campania electoralã... Doar românii care muncesc legal peste hotare au motive de bucurie: ei pot lua alocaþii din þãrile în care lucreazã, chiar dacã micuþii lor se aflã acasã.

Românii care muncesc legal în- trun stat membru al Uniunii Europene pot primi alocaþii pentru creºterea copiilor mai mari decât amãrâþii de 42 de lei lunar daþi în þarã de Guvern. Explicaþia e simplã: din moment ce lucreazã legal ºi îºi plãtesc taxele la nivelul þãrii adoptive, e firesc sã beneficieze de aceleaºi drepturi ºi în ceea ce priveºte alocaþia minorilor. Asta chiar dacã

micuþii au rãmas în þarã! Potrivit Regulamentului European nr. 1408 intrat în vigoare cu ceva timp în urmã, dar de care românii plecaþi peste hotare nu profitã -, “salariaþii, lucrãtorii independenþi ºi membrii familiilor acestora” care se deplaseazã în interiorul Uniunii Europene beneficiazã de securitate socialã. În aceastã categorie intrã ºi alocaþiile pentru copii.

Procesul de obþinere e simplu Cu alte cuvinte, minorii români ai cãror pãrinþi muncesc legal într-un stat membru al UE pot beneficia de alocaþia de stat din þara respectivã. În cazul în care minorul locuieºte în România, alocaþia se transmite aici. Procedura pentru obþinerea alocaþiei europene începe prin depunerea formularului E411, completat la Agenþia Naþionalã pentru Prestaþii Sociale sau în instituþiile similare din statul în care pãrintele munceºte. Banii vor începe sã fie plãtiþi dupã ce vor fi verificate toate datele completate în formular (nume, adrese, coduri numerice personale etc).

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie 2014

În timp ce oficialii pieþei nu vãd neregulie

Comercianþii vând brânzeturile de sub tejghea de teama controalelor de la DSV

n timp ce majoritatea comercianþilor din Piaþa Agroalimentarã Petroºani a înþeles necesitatea efectuãrii analizelor pentru lapte ºi produsele lactate, alþii au gãsi deja metoda de eludare a legii: ascund sub masã produsele pentru care nu au buletin de analize. Carmen Cosman - Preda

Mai o bucatã de brânzã de oaie, mai una de vaci, o sticlã de lapte sau ceva unt, toate acestea se gãsesc sub mesele unor comercianþi din municipiul Petroºani atunci când aflã cã inspectorii sanitar – veterinari fac controale în piaþã. Recunosc cã le ascund din cauzã cã nu au analizele obligatorii la zi, dar asta nu îi împiedicã sã le aducã în piaþã la vânzare. „Pentru vacã am, dar pentru oi nu am fãcut. Am puþine ºi câºtigurile sunt mici. Le-am bãgat dedesubt cã sunt controale”, recunoaºte o comerciantã din Petroºani, care nu se sfieºte, însã, sã scoatã brânza de sub tarabã ºi sã o vândã, bineînþeles numai dupã ce se uitã în toate pãrþile. Vrea sã fie sigurã cã nu existã nici un pericol sã fie prinsã.E drept cã pe lângã reprezentanþii Direcþiei Sanitar – Veterinare, care fac

periodic verificãri, existã ºi un angajat al Administraþiei Pieþelor, dar acesta este rar vãzut prin piaþã, printre mese, dupã cum spun chiar oficialii DSV. Iar inspectorii sanitari pornesc în aceste condiþii adevãrate vânãtori de vrãjitoare, fãrã însã sã-ºi doreascã acest lucru. „Încã din ianuarie 2014 noi avem un program de monitorizare a produselor din lapte. Producãtorii sunt obligaþi sã meargã ºi sã-ºi facã analizele ºi, dacã ele corespund normelor au dreptul sã vândã. Rolul nostru nu este sã speriem lumea, cã sã ne asigurãm cã produsele sunt de calitate ºi sunt propice consumului uman. Dar, toþi factorii care conlucreazã trebuie sã îºi facã datoria”, a declarat dr. Octavian Popescu, ºeful Circumscripþiei Sanitar – Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani. Acesta atrage atenþia cã Piaþa are un angajat

care se ocupã de igiena ºi siguranþa alimentelor, dar acesta nu îºi face treaba. „Acest angajat trebuie sã stea în piaþã ºi sã îºi facã datoria”, spune doctorul Popescu. Pânã acum, din fericire, nu au fost probleme în ceea ce priveºte laptele sau brânza comercializate în Piaþa Petroºani, dar este de dorit ca situaþia sã rãmânã la fel ºi pe viitor.

fost instruiþi ºi au fost puse afiºe prin care aceºtia sunt anunþaþi

numãrului total de germeni ºi celule somatice. Probele trebuie duse la laborator o datã la douã sãptãmâni timp de douã luni, iar o analizã costã 28 de lei. De

apeleze chiar la medicii veterinari la care sunt arondaþi. Medicii specialiºti explicã faptul cã sunt anumite reguli de igienã ce trebuie respectate, laptele

precizat cã producãtorul nu trebuie sã se deplaseze personal la Deva. Crescãtorii de animale se pot uni ºi sã meargã o singurã persoanã, ori pot sã

trebuie rãcit imediat dupã recoltare ºi trebuie comercializat în prima parte a zilei, aºa încât sã nu punã în pericol sãnãtatea consumatorilor.

bligaþi la analize

De la începutul acestui an, crescãtorii de animale sunt obligaþi sã ducã periodic la analize probe de lapte pentru a-l putea comercializa. Toþi producãtorii de lapte au

cã au obligaþia sã ducã probe la laboratorul judeþean de la Deva al Direcþiei Sanitar – Veterinare pentru stabilirea

Atenþie! Deºeuri alimentare, vândute în magazine ca mezeluri

ezelurile de pe piaþa româneascã au ajuns sã fie un adevãrat pericol pentru sãnãtate. Costel Stanciu, preºedintele Asociaþiei pentru Protecþia Consumatorilor, atrage atenþia cã preparatele din carne de pe piaþã, mai ales cele ieftine, sunt doar deºeuri alimentare.

Ministerul Agriculturii susþine cã, în acest moment, nimeni nu îi controleazã pe producãtorii de mezeluri, potrivit ziarulring.ro. Compoziþia mezelurilor din magazinele româneºti nu mai are nicio legãturã

cu reþeta tradiþionalã ºi am ajuns sã mâncãm oase tocate cu E-uri sub denumirea unor produse consacrate. “Conþinutul preparatului se regãseºte la ingredientele de pe etichetã, dar în cele mai multe

situaþii gãsim carne dezosatã mecanic, ºorici ºi alþi substituenþi de clasa a IVa de calitate. În procesul de valorificare a subproduselor de abatorizare se mai aruncã doar conþinutul intestinelor, în rest se valorificã tot. Se vinde pe piaþã parizer ºi cu 5 lei, deci un cost de producþie de doi lei, de aici ne dãm seama ce anume este în compoziþia acestor preparate. Ei se folosesc de

denumiri tradiþionale, parizer, salam de varã etc., pentru a vinde aceste subproduse, eu le numesc deºeuri alimentare. Astea ar trebui sã fie date animalelor, nu oamenilor. Însã, în ultima vreme, animalele de companie beneficiazã de o hranã mai curatã decât oamenii, pentru cã existã acolo mai multã atenþie în procesul de producþie”, a declarat Costel Stanciu, preºedintele APC.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie2014

Nedeie lângã Drumul Regelui

oiana Muierii, loc de petrecere la sfârºitul sãptãmânii trecute. Momârlanii din Petrila, dar ºi turiºtii care au tranzitat Transalpina au avutb ocazia de a petrece câteva ore de relaxare la nedeia din Poiana Muierii. Monika BACIU Aproape de drumul regelui, aceastã petrecere câmpeneascã a fost marcatã de autoritãþile petrilene. “În Poiana Muierii s-a reluat de câþiva ani tradiþia ºi obiceiul de fi organizatã nedeie, nedeie care se pierde în negurile vremii. Se spune ºi se povesteºte cã acolo a fost chiar ºi regele Carol la un moment dat, este la aproximativ 2 kilometri de drumul regelui, la Transalpina. Împreunã cu cei care pãºuneazã pe muntele Sterminosu ºi Poiana Muierii, Consiliul Local ºi

primãria au organizat o nedeie la care au fost momente artistice, cântece ºi dansuri populare de ansamblul Bujorii Muntelui ºi Junii Petrileni ºi invitat special Ionicã Ardelean din partea organizatorilor din muntele Sterminosu”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

ierdute în negura timpului Nedeile aveau loc la date fixe, primele nedei fãcându-se la o lunã dupã ieºitul oilor la munte, la Sânziene

ºi se þineau la Mãgura Haþeganilor ºi la Poiana Muierii (nedeie mutatã în prezent la Obârºia Lotrului). Urmãtoarele nedei se þineau la Sâmpetru, când aveau poienarii târgul lor, la ªureanu ºi la Vârfu lui Pãtru (mai tãrziu mutatã la cabana ªureanu). Tot la ªureanu ºi la Poiana Muierii se mai fãceau nedei ºi de Sfântul Ilie, datã la care se terminã miþuitul mieilor ºi se aduc primele produse de la stânã. Flãcãii vin de peste munþi ºi aduc bere la sticlã pe cai, se vinde caº anume preparat pentru Sântilie. ªi de Sãntãmãrie Mare, pe 15 august, se þineau nedei la ªureanu ºi la Obârºia Lotrului când cei din sate veneau la stânã pentru împãrþirea brânzei. La aceste nedei participau

Studiu. Persoanele matinale: morale ziua, imorale noaptea

ersoanele matinale au o predispoziþie spre a-ºi înºela partenerii de viaþã ºi a adopta comportamente imorale seara, potrivit studiului "The Morality of Larks and Owls" ("Moralitatea ciocârliilor ºi a bufniþelor"), realizat de Universitatea Harvard din Statele Unite.

Persoanele matinale ºi cele nocturne prezintã niveluri diferite de onestitate, în funcþie de momentul zilei, mai spune sursa citatã. Cercetãtorii americani au examinat comportamentele adoptate de aproape 200 de persoane, care au participat la teste ce implicau jocuri ºi rezolvarea unor probleme, fãrã sã ºtie cã nivelul lor de onestitate era de fapt vari-

mai mult sã doarmã sau acela în care au cel mai mare nivel de energie, descoperindu-se cã oamenii sunt mai oneºti în momentul în care programele lor de muncã se potrivesc

ciobanii din toþi Munþii Mãrginimii, dar ºi din alte regiuni cu acces spre înãlþimi, cea mai mare nedeie fiind cea de la Poiana Muierii. Cu prilejul nedeilor se organizau târguri la care veneau negustori din Vechiul Regat, care comer-

cializau gãleþi, strecurãtori, brice, fluiere, opinci, cârpe, joljuri, brâne, cingãtori, verdeþuri ºi fructe ºi toate cele ce lipseau pe munte. Nedeile au o semnificatie nemaiintalnita in folclorul autohton, fiind, prin excelenta, niste celebrari

ale muntilor mostenite inca de pe vremea dacilor. Sarbatorile inaltimilor se intalnesc in toate marile masive ale Carpatilor romanesti. Nedeile se organizau la confluenta plaiurilor prin care satele din vale urcau la anumite date spre culmile nedeii.

Luna Iulie Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã de pui a la greq Ruladã din cotlet cu spanac ºi brînzã feta/Salatã indianã cu orez ºi ºniþel de pui pane Salatã & Desert Marþi Ciorbe de periºoare/Supã cremã de roºii Ceafã la grãtar cu cartofi aurii/Spaghete cu mazãre, bacon crocant ºi parmezan Salatã & Desert Miercuri Supã chili con carne (picant)/ Supã de broccoli cu ºuncã ªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu trei feluri de brînzã Salatã & Desert Joi Ciorbã de burtã/Supã de pui Ficãþei de pui cu cartofi piure/Pui marocan cu salsa de porumb Salatã & Desert Vineri Ciorbã de fasole cu afumãturã/Supa gulaº de viþel Mozzarella pane în crustã de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Piept de pui cu Cremã de brînzã ºi cartofi în crustã de muºtar Salatã &Desert

Promoþii & oferte: abila esenþialã a studiului. A fost analizatã relaþia dintre deciziile etice ºi "cronotipul" participanþilor momentul în care oamenii îºi doresc cel

cu cronotipurile lor. Aºadar, persoanele matinale sunt "mai etice" în timpul dimineþii, iar "noctambulii" sunt mai cinstiþi pe timpul nopþii.

5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie2014

Un salvamontist pentru un munte

erviciul Salvamont Petroºani se mai bazeazã pe un singur salvamontist. Asta, datoritã birocraþiei ºi legilor aflate în vigoare, în acest moment. Mircea Nistor

Cu câteva zile în urmã doi tineri din Petrila, plecaþi pe Defileul Jiului la cules de bureþi ºi fructe de pãdure, au reuºit sã scape cu bine dupã ce au rãmas blocaþi pe un versant abrupt. În disperare de cauzã aceºtia au apelat la ajutorul jandarmilor ºi salvamontiºtilor. Operaþiunea de coborâre a celor 2 tineri (un bãiat ºi o

fatã) a fost una extrem de dificilã. Aceasta, þinând cont de faptul cã zona în care s-au rãtãcit ºi au rãmas blocaþi era una abruptã dar ºi din cauza cã la acþiunea de recuperare a lor a putut participa un singur salvamontist. Asta pentru cã formaþiunea Slavamont Petroºani se bazeazã, în prezent, doar pe Dumitru Bârlida, un experimentat om al muntelui

dar care, ºi el, are o vârstã. „A fost foarte greu sã-i recuperãm pe cei doi

nu prea aveam voie sã fac acest lucru. M-am gândit însã, cã pânã vin alte ajutoare, celor doi tineri le-ar fi fost foarte greu sã aºtepte ºi, în plus, nu ºtiam cu ce fel de probleme se confruntã. Din pãcate, la Serviciul Salvamont din Petroºani nu mai

tineri de 17, respectiv 21 de ani, rãtãciþi în zona Gambrinus de pe Defileul Vãii Jiului. Asta, din cauza faptului cã a trebuit sã acþionez singur, deºi

Cioban salvat de jandarmi ºi salvamontiºti

n cioban în vârstã de 70 de ani, cãruia i s-a fãcut rãu la o stânã din Retezat, a fost salvat de jandarmii montani ºi salvamontiºtii din masiv, dupã un drum de câteva ore. Maximilian GÂNJU ”În data de 17 iulie 2014, în jurul orei 12.50, Ion C. de la stâna aflatã în zona refugiului Gugu (localizat sub vf Branu ºi ºaua Branu, la jumãtatea traseului din Gura Apei spre vârful Gugu, la ieºirea din pãdure în golul alpin), a solicitat sprijin printr-un apel la numãrul de urgenþã 112, precizând faptul cã fratele sãu, are nevoie de îngrijiri

medicale, întru-cât nu se poate deplasa ºi acuzã dureri la ambele picioare. La solicitarea echipajului de Ambulanþã, un echipaj format din jandarmi montani ºi salvamontiºti a intervenit pentru a-l transporta pe cioban, de la stâna respectivã la o zonã unde poate fi preluat de o ambulanþã”, au precizat reprezentanþii IJJ Hunedoara. Traseul urmat de jandarmi ºi salvamontiºti este:

Haþeg - Rîu de mori Brazi -Baraj Gura Apei - Valea Lãpuºnicului Mic Refugiul Gugu ºi retur. ”Jandarmii montani ºi salvamontiºtii l- au transportat pe Constantin C. , în vârstã de 70, cu o Targã universalã UT 2000, pânã în zona Barajului Gura Apelor, unde, în jurul orei 21.30, a fost preluat de o ambulanþã ºi transportat la Spitalul Orãºenesc Haþeg pentru a primi îngrijiri medicale”, mai aratã jandarmii. Pentru transportul ciobanului a intervenit un echipaj format din 4 jandarmi, din cadrul Secþiei Jandarmi Haþeg, Postului de

Jandarmi Montan Nucºoara ºi Postului de Jandarmi Montan Rîu de Mori împreunã cu 4 salvamontiºti din cadrul Serviciului Judeþean Salvamont Hunedoara.

avem ºi alþi angajaþi, din diverse motive birocratice. De aceastã datã, totul s-a terminat cu bine, dar pe viitor nu ºtiu ce se va mai întâmpla. Tinerii, care nu au suferit nicio accidentare, nu au mai fost nevoiþi sã treacã pe la spitalul de urgenþã din Petroºani”, a precizat Dumitru Bârlida, ºeful (ºi unicul angajat al)

Formaþiunii Salvamont din Petroºani. Serviciul Public Salvamont Petroºani este „sponsorizat” de cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara ºi îºi desfãºoarã activitatea în zona Munþilor Parâng – ªureanu, pe o suprafaþã de aproximativ 75.000 de hectare. Zona este delimitatã de Valea Polatiºtei, Vârful Parângul Mare, Linia crestei pânã la Coasta lui Rus, Pasul Groapa Seacã, Vârful Capra, Vârful lui Petru, Vârful ªureanu pânã pe Valea Streiului. Toatã aceastã suprafaþã ar urma sã fie acoperitã de cãtre un singur salvamontist ajuns ºi el la vârsta de peste 70 de ani...

14 Program & Horoscop

10:00 Nimic prea bun pentru un cowboy 10:50 Pe scurt despre orice 11:00 Teleshopping 11:30 Profesioniºtii... 12:20 Oameni care au schimbat Lumea 12:30 În grãdina Danei 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 17:30 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 România.ro 19:45 Sport

10:30 11:15 12:00 12:30 13:30 14:00 15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:00 21:00 21:30 22:00 23:00

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Regina cumpãrãturilor Teleshopping Trãsniþii din Queens Mamã la 16 ani Walker, poliþist texan ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cireaºa de pe tort Neam legat Cronica netului Epic Show Click!

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie 2014

10:00 10:50 11:10 meu 13:00 14:00 meu 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 23:00

În gura presei Teleshopping Mireasã pentru fiul Observator Mireasã pentru fiul Observator Acces direct Observator Observator special Poftiþi pe la noi! Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Divã cu greutate 11:00 Uite cine vorbeºte 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Ultima cãlãtorie 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Cãlugãr antiglonþ 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Chuck

21 martie *** 20 aprilie În prima parte a zilei sunteþi cam visãtor ºi aveþi tendinþa sã neglijaþi problemele importante pe care le aveþi de rezolvat. Nu este momentul sã începeþi noi activitãþi, pentru cã deciziile pe care le luaþi s-ar putea sã fie greºite.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Pastila Vouã Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Specialiºti în sãnãtate Amintiri dulci amare ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Prin flori ºi sabie

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Bucãtãria iadului Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Plaja lui Teo ªtirea zilei ªtirile Kanal D Feriha WOWbiz

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Recreativo Huelva - Barcelona 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Recreativo Huelva - Barcelona 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Preston Liverpool 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Preston Liverpool 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Talentul dumneavoastrã creativ este apreciat în societate. Ar fi bine sã îl folosiþi pentru rezolvarea problemelor profesionale ºi în afaceri. Sfaturile unei rude mai în vârstã vã ajutã sã evitaþi o problemã financiarã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Nu sunteþi prea comunicativ ºi ar fi bine sã amânaþi întâlnirile de afaceri. De asemenea, amânaþi deciziile importante în domeniul financiar. Dedicaþi-vã unor activitãþi relaxante!

10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 15:15 18:30 19:15 20:15 21:15

23 iulie *** 22 august

Aveþi succes în toate activitãþile legate de cãmin, dar ºi în societate. Puteþi sã vã faceþi planuri de viitor. Ideile dumneavoastrã sunt apreciate atât de partenerul de viaþã, cât ºi de partenerii de afaceri. Evitaþi speculaþiile de orice fel.

23 august *** 22 septembrie

Puterea creativã de care dispuneþi vã îndeamnã sã începeþi o activitate nouã. Aveþi toate ºansele de reuºitã pe plan intelectual ºi sentimental. Parcurgeþi o perioadã favorabilã inspiraþiei artistice, în care imaginaþia vã stimuleazã creativitatea.

În prima parte a zilei, sunteþi mai sensibil decât de obicei, iar relaþiile cu anturajul ar putea fi uºor tensionate. Fiþi prudent ºi nu faceþi promisiuni pe care nu sunteþi sigur cã le veþi putea respecta! Dedicaþi-vã timpul liber activitãþilor creative.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

În viaþa dumneavoastrã au loc schimbãri importante, care vã oferã multe satisfacþii. Activitatea intelectualã intensã ºi puterea creativã de care dispuneþi contribuie la succesul dumneavoastrã pe plan social.

Începeþi ziua plin de optimism ºi cu o imaginaþie debordantã. Aveþi toate ºansele sã vã faceþi remarcat prin talentul artistic. În partea a doua a zilei, s-ar putea sã faceþi cunoºtinþã cu o personalitate din domeniul artelor.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Se pare cã nu aveþi nici un moment de relaxare, dar imaginaþia ºi ingeniozitatea vã ajutã sã duceþi totul la bun sfârºit. Astãzi puteþi avea mari realizãri pe plan financiar.

Aveþi ºanse de reuºitã în tot ce faceþi azi. Este un moment excelent pentru a susþine examene, lucrãri artistice ºi proiecte. Relaþiile pe plan sentimental sunt foarte bune.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi hotãrât sã începeþi o afacere, dar nu prea vã ajung banii. Dacã reuºiþi sã vã puneþi la lucru imaginaþia ºi inventivitatea, puteþi face rost de suma necesarã. Dupã-amiazã s-ar putea sã suferiþi o deziluzie.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Zi favorabilã pentru planuri de viitor ºi pentru demararea unor noi activitãþi în domeniul social. Relaþiile cu prietenii ºi cu partenerul de viaþã sunt excelente. Nu vã pripiþi în luarea deciziilor importante!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie 2014

România, locul 54 din 75 de þãri la utilizarea angajaþilor sezonieri, ocazionali sau temporari

omânia se aflã pe locul 54 la nivel global într-un top privind utilizarea forþei de muncã de contingenþã, la care firmele apeleazã ocazional, sezonier, temporar sau cu timp parþial, în 75 de state, primele locuri fiind ocupate de Hong Kong, SUA ºi China, iar ultimul de Venezuela. "Într-o competiþie cu adevãrat globalã pentru resurse, investiþii ºi pieþe, forþa de muncã reprezintã un avantaj competitiv, iar angajatorii sunt din ce în ce

mai atenþi la flexibilitatea ºi uºurinþa cu care îºi pot planifica ºi eficientiza resursele umane. Forþa de muncã de contingenþã este exact cea la care angajatorii

apeleazã pentru a gestiona schimbãrile din ce în ce mai frecvente ale mediului de afaceri, deci accesibilitatea ºi eficienþa ei sunt un indicator important al atractivitãþii unei pieþe", a explicat Valentin Petrof, directorul general al ManpowerGroup România. Astfel, România se situeazã pe locul 54, cu o valoare medie a indicelui, fiind devansatã de Polonia (20), Cehia (34), Bulgaria (49) ºi Serbia (53) ºi aflân-

du-se în faþa unor state precum Rusia, Spania, Germania ºi Grecia. Conform indicelui Manpower, care mãsoarã ºi urmãreºte forþa de muncã de contingenþã din punct de vedere al disponibilitãþii acesteia, al eficienþei costurilor de utilizare, al productivitãþii ºi al cadrului de reglementare, cea mai favorabilã piaþã este cea din Hong Kong, urmatã

Abonaþii reclamã UPC la Protecþia Consumatorilor

eci de abonaþi UPC au sesizat în ultimele zile asociaþiile pentru protecþia consumatorilor dupã ce compania de cablu a introdus în abonamente opþiunea extra fotbal, fãrã sã-i întrebe dacã vor acest lucru. Abonaþii au fost înºtiinþaþi prin poºtã cã, în cazul în care nu vor opþiunea extra fotbal, trebuie sã cearã dezactivarea acesteia. În caz contrar, vor plãti câte 10 lei pe lunã în plus la abonament. Reprezentanþii Asociaþiei pentru Protecþia Consumatorilor spun cã decizia UPC România reprezintã un

sumatorului”, a declarat Sorin Mierlea, preºedintele Asociaþiei Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor. Nu este singura asociaþie care condamnã practica abuzivã a companiei de cablu. APC România a primit în ultimele zile mai multe sesizãri din partea consumatorilor forþaþi sã primeascã un

abuz, o practicã interzisã de lege. „Sã þi se aducã la cunoºtinþã fãrã a te întreba înainte, iar în momentul în care îþi pune condiþia faptului cã în momentul în care nu eºti de acord se reziliazã unilateral este un abuz de forþã din partea unei companii asupra cetãþeanului consumator. Este o poziþie dominantã de forþã prin care se încearcã abuzarea con-

serviciu pe care nu l-au dorit ºi nu lau cerut înainte companiei. „UPC România a mascat aceastã nouã extraopþine sub forma unei modificãri a contractului, încercând sã evite astfel prevederile ordonanþei privind comercializarea produselor ºi a serviciilor de piaþã, care interzice vânzãrile forþate de produse ºi servicii”, potrivit APC România.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

Restricþii la apã Luni 21.07.2014 Lupeni 10:00 - 15:00. Zona afectatã: Cartier Bãrbãteni. Motivul restricþiei: Remedieri pierderi la branºamente sc.1, bl. 24, str. Bãrbãteni ºi sc. 5, bl. 8,

De luna viitoare, clienþii UPC plãtesc cu 10 lei mai mult pentru un serviciu pe care nu l-au solicitat. Luna iulie va fi gratis, însã acum nu sunt competiþii fotbalistice. Abonaþii UPC pot totuºi sã renunþe la pachetul extra, în cazul în care nu ºi-l doresc, apelând douã numere de telefon. Aceastã manevrã comercialã apare în contextul discutabil al încredinþãrii directe a drepturilor de difuzare a Ligii 1, procedurã care, pânã acum, se realiza transparent, în baza unor licitaþii. Anii trecuþi, Liga 1 a fost transmisã pe cele trei canale de sport ale RCS & RDS, fãrã niciun cost suplimentar pentru clienþii sãi. În ultimii 6 ani, funcþionarea cluburilor de fotbal ºi desfãºurarea campionatului naþional au fost finanþate, în cea mai mare mãsurã, de RCS & RDS. Compania de cablu a plãtit peste 150 de milioane de euro, dar a oferit gratuit abonaþilor canalele de sport cu transmisiunile de fotbal. Acum, UPC transferã plata exclusiv în sarcina abonaþilor.

str. Pãcii. Uricani 9:00 - 10:00. Zona afectatã: Oraº Vechi. Motivul restricþiei: Refacere regim normal de alimentare cu apã sc. 2, bl. 11, str. 1 Decembrie. Mulþumim pentru înþelegere.

îndeaproape de piaþa forþei de muncã din SUA. Þãrile incluse în raportul privind Indicele forþei de muncã de contingenþã (IFMC) sunt evaluate pe baza a peste 50 de indicatori statistici ºi caracteristici ale pieþei, care influenþeazã forþa de muncã de contingenþã.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie 2014

Bronz pentru Toma Coconea

edalie de bronz pentru sportivul hunedorean care a urcat pe podium la competiþia extremã derulatã în Pirinei. Parapantistul a pierdut la mustaþã „argintul” însã se declarã mulþumit de performanþã.

mai avea doi kilometri pânã la linia de sosire a trebuit sã se opreascã, conform regulilor concursului, pentru a-ºi face timpul de repaus. Toma Coconea se aflã la prima participare la X-

Maximilian GÂNJU Organizat o datã la doi ani, la fel ca ºi celebra Red Bull X Alps, competiþia de parapantã ºi cãþãrare din Pirinei a adunat la start 25 de echipe formate din sportivi care au confirmat în întrecerile internaþionale extreme. La start au fost prezente ºi douã echipe formate din români, chiar dacã

una a concurat pentru Franþa. Tomi a fost foarte aproape de al doilea loc, însã când

PYR, ediþia a II-a, competiþie care presupune traversarea Pirineilor pe jos sau cu

parapanta. Parapantistul hunedorean a fost, încã de la start în Top 5, însã

ºi de aceastã datã titlul a fost câºtigat de un elveþian, o mai veche cunoºtinþã a lui Tomi de la Red Bull X Alps. X PYR s-a desfãºurat în Spania, iar atleþii au avut de parcurs 440 de kilometri, pe jos sau în zbor cu parapanta, de pe coasta Atlanticului, din Hondarribia, ºi pânã pe coasta Mediteranei,

la Port de la Seva. Pentru parapantistul din Petroºani, competiþia a fost o mare provocare ºi un test numai bun pentru urmãtoarea participare la X Alps, unde este dat iarãºi ca favorit de cãtre organizatorii celebrului concurs desfãºurat în Alpi.

Mina Petrila, traseu pentru motocicliºtii din întreaga lume

raseu unic în lume. La sfârºitul sãptãmânii trecute, estul Vãii Jiului a fost invadat de rideri, care au disputat aici o etapã intermediarã a Red Bull Romaniacs. Monika BACIU Sute de rideri din întrega lume au avut de trecut peste “obstacolele” minei Petrila, aici având loc una dintre etapele intermediare ale competiþiei. Startul s-a dat vineri dimineaþa la Sibiu, iar în aceeaºi zi, la orele prânzului, motoclicliºtii au ajuns la Petrila. Aceºtia apreciazã

traseul ca fiind unul dificil, dar frumos ºi unic în lume.

”Nu a plouat ºi a fost realiv bine azi. A fost dificil traseul ºi este dificil în general la nivelul acestei competiþii. Red Bull Romaniacs, dar totul a mers bine azi”, ne spune unul dintre concurenþii care a venit tocmai din Germania pentru a lua parte la cel mai greu concurs de enduro din lume. Bobiþã, este un alt concurent, care a sosit printre primii, iar acesta apreciazã concursul ca fiind unul unic. A fost un traseu puþin mai dificil decât

celelalte, normale, doar este Red Bull Romaniacs ºi aºteptãm sã terminãm cu bine acest traseu. De la jumãtate a fost mi-a greu de la Obârºie, cãtre Petrila”, spune

Bobiþã. Evenimentul a atras la start, competitori din întrega lume. Concurenþi din Mexic, Australia, dar ºi din multe alte þãri ale lumii s-au aliniat la

start pentru a lua parte la competiþie. Vineri searã, municipiul Petroºani a gãzduit sutele de motocicliºti, iar petroºãnenii au avut posibilitatea de a admira motocicletele.