CVJ Nr 656 vineri 18 iulie 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 656

Cronica Vãii Jiului Vineri, 18 Iulie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Membrul Agenþiei Spaþiale Europene, doctor honoris causa, la Petroºani

Hoþii dau iama în satele de munte

>>> PAGINA A 3-A

Grup de cãmãtari destructurat de poliþiºtii >>> PAGINA A 3-A

Eveniment ecumenic la Petroºani >>> PAGINA A 4-A

Inaugurare la staþia Jieþ >>> PAGINA A 5-A

Politicienii ºi educaþia >>> PAGINA A 7-A

Pensionarii mineri aºteaptã un verdict >>> PAGINILE 8-9

Mai mulþi maidanezi >>> PAGINILE 8-9 FOREN 2014

Evenimentul energetic al anului pentru Europa Centralã ºi de Est >>> PAGINILE 10-11

Piaþã mai modernã la Petroºani >>> PAGINA A 12-A

R

ectorul Universitãþii de Construcþii Bucureºti a primit titlul de doctor honoris causa a Universitãþii Petroºani. Prof. univ. dr. ing. Iohan Neuner are un curriculum vitae impresionant, acesta este membru a Agenþiei Spaþiale Europene ºi nu numai.

Pentru toatã munca depusã în carierã, rectorul Universitãþii de Construcþii de la Bucureºti a primit acest titlu într-un cadru solemn. >>> PAGINA A 6-A

Trafic restricþionat în Petroºani din cauza concursului Red Bull Romaniacs >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie 2014

Grup de cãmãtari destructurat de poliþiºtii

O

grupare infracþionalã specializatã în infracþiuni de cãmãtãrie ºi ºantaj a fost destructuratã de poliþiºtii hunedoreni în urma unor percheziþii de amploare.

Toþi cei 6 suspecþi au fost reþinuþi ºi urmeazã sã rãspundã pentru faptele lor.

Carmen COSMAN - PREDA

Percheziþii de amploare în Brad, unde poliþiºtii Serviciului de Investigaþii Criminale Hunedoara ºi cei din cadrul Poliþiei Municipiului Brad au descins în 10 locaþii, la domiciliile unor persoane bãnuite cã

dãdeau bani cu camãtã, însã în paralel se ocupau ºi cu ºantajul. Percheziþiile au fost sprijinite de jandarmii hunedoreni, iar întreaga acþiune a beneficiat ºi de suportul de specialitate a DOS din cadrul IGPR ºi SIPI Hunedoara.

Potrivit poliþiºtilor hunedoreni, cele 6 persoane reþinute au oferit bani cu camãtã,

în perioada 2012 – 2014 mai multor persoane din municipiul Brad ºi din cele 11 comune arondate.

Pentru sumele de bani oferite, cei 6 suspecþi au perceput în mod ilegal dobânzi între 25% ºi 50% pe lunã, iar pentru recuperarea sumelor de bani aceºtia pretindeau garanþii persoanelor vãtãmate, respectiv autoturisme, aparaturã electronicã, acte de identitate ºi carduri bancare, pe care ulterior le valorificau sau le utilizau pentru recuperarea dobânzilor ºi a sumelor de bani împrumutate. De asemenea, mai spun poliþiºtii, cei 6 sunt

Hoþii dau iama în satele de munte

N

u mai ºtiu ce sã facã ºi cum sã îºi mai adãposteascã agoniseala de teama hoþilor. Oamenii care locueisc pe Maleia, ori Jieþ au fost asaltaþi în ultimele zile de hoþi, care le-au furat tot ce le-a picat prin mânã. De la scule de zidãrie, obiecte agricole, ori animale, toate au dispãrut fãrã urmã ºi oamenii se plâng acum de asta.

Diana MITRACHE

„Nu mai ºtim ce sã facem. Am aici un vecin care lucreazã la casã ºi care s-a trezit cã nu mai are sculele muncitorilor. Le avea într-o construcþie

aflatã în curte ºi când au venit muncitorii dimineaþa s-au trezit fãrã obiectul muncii”, a spus un localnic din zona Maleia.

Nici cei care stau puþin mai sus nu au scãpat de hoþi.

Aceºtia au ajuns pânã

la poalele Parângului ºi au dat iama în gospodãriile oamenilor. „ Am avut un viþel cã voiam sã îl duc la piaþã ºi sã îl vând ºi ne-am trezit fãrã el”, a mãrturisit un alt localnic, care vinde carne în piaþã.

Cei care au case în zonele respective stau cu frica în sân de teama hoþilor ºi toþi au coborât în oraº sã-ºi cumpere sisteme de închidere performante ºi o parte dintre cei pãgubiþi au fãcut plângeri la poliþie.

Beat la volan, a ieºit în decor

U

n bãrbat de 51 de ani, din comuna Bãiþa, ºi-a vãzut moartea cu ochii, dupã ce s-a urcat bãut la volan.

Carmen COSMAN - PREDA Bãrbatul nu a þinut cont de carosabilul umed ºi, pe DN 76, pe raza localitãþii Baia de Criº, a derapat ºi s-a rãsturnat în afara pãrþii carosabile.

A scãpat ca prin minune cu rãni

uºoare, însã s-a ales cu un dosar penal. Poliþiºtii îl cerceteazã acum atât pentru vãtãmare corporalã din culpã, cât ºi pentru conducerea unui autovehicul pe drumurile pub-

lice sub influenþa bãuturilor alcoolice, în urma testãrii cu aparatul alcooltest reieºind o concentraþie de 0,77 mg/l alcool pur în aerul expirat.

suspectaþi cã au recurs ºi la ameninþãri în cazul a douã persoane vãtãmate. „Pânã în prezent au fost identificate 55 de persoane vãtãmate, iar poliþiºtii continuã cercetãrile pentru documentarea întregii activitãþi infracþionale a suspecþilor. Poliþiºtii au luat faþã de cei 6 sus-

pecþi mãsura reþinerii pentru 24 de ore, fiind cercetaþi pentru sãvârºirea sub diverse participaþii (coautori,

complici) a infracþiunilor de camãtã ºi ºantaj”, au declarat reprezentanþii IPJ Hunedoara.

Minori accidentaþi în timp ce vroiau sã treacã strada

D

oi copii, dintre care unul de numai doi ani au ajuns la spital, dupã ce au fost victime ale unor accidente de circulaþie.

Victimã a fost ºi o femeie în vârstã de 52 de ani, dar din fericire niciuna dintre persoanele accidentate nu se aflã în stare gravã.

Carmen COSMAN - PREDA Primul accident rutier a avut loc în Deva, iar poliþiºtii spun cã de vinã este chiar conducãtorul auto, în vârstã de 65 de ani, care nu a acordat prioritate de trecere. Acesta a surprins ºi accidentat uºor o femeie în vârstã de 52 ani, din municipiul Deva, precum ºi un minor în vârstã de 2 ani, din acelaºi municipiu. Cei doi treceau strada, pe trecerea de pietoni marcatã ºi semnalizatã corespunzãtor, însã

ºoferul a fost prea grãbit pentru a le acorda prioritate.

Bãrbatul este cercetat

penal pentru sãvârºirea infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã. De asemenea, un alt copil, în vârstã de 8 ani, din Vulcan, a fost

victima unui accident de circulaþie. Puºtiul a vrut sã treacã strada printr-un loc nemarcat, dar a fost surprins de un autoturism condus de un tânãr în vârstã de 27 de ani, din municipiul Vulcan. În urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea uºoarã a minorului, iar poliþiºtii au întocmit pe numele

conducãtorului auto un dosar de cercetare penalã sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie 2014

Eveniment ecumenic la Petroºani

R

acla cu moaºtele Sfântului Nectarie ajunge vineri la prânz la Petroºani. Zeci de enoriaºi, preoþi ºi înalte feþe bisericeºti vor participa la slujbe. Sfântul Necatrie este considerat fãcãtorul de minuni ºi vindecãtor de boli.

Diana MITRACHE Pentru prima datã la Petroºani ajung vineri la prânz moaºtele Sfântului Nectarie. Credincioºii sunt aºteptaþi la slujbe pe tot parcusul zilei, dar ºi a nopþii de vineri spre sâmbãtã.

Un sobor de preoþi va veni aici special pentru acest eveniment, aflat în premierã în

Valea Jiului. „Este unul dintre cele mai deosebite evenimente religioase, întrucât aici va poposi racla cu sfintele moaºte ale Sfântului Ierarh Nectarie –un mare fãcãtor de minuni, tãmãduitor de boli ºi un om care a ºtiut ce înseamnã suferinþa.

El a fost ridicat la puternicia de sfânt ºi de atunci ºi-a dorit ca moaºtele sale sã se

rãspândeascã în toatã lumea ºi sã fie fãcãtoare de minuni. ªi aici, pentru cã sunt mulþi bolnavi care ar fi vrut sã ajungã la aceste moaºte, în urma demersurilor pe care le-a fãcut atât domnul primar la preasfinþitul Gurrie, episcopul Devei ºi Hunedoara s-a hotãrât ca la bisericuþa noastrã, întrucât Sfântul Ilie va fi sãrbãtorit pe 20 iulie, sã aducem racla”, a spus Gabriel Bulf, preot.

Pãrintele Nifon este cel care va însoþi racla cu moaºtele Sfântului Nectarie ºi slujbele religioase se vor succeda dupã un program deja stabilit.

„Slujbele vor începe cu ora 16,00 ºi se vor desfãºura dupã urmãtorul program: Va începe cu Paraclisul Sfântului Ierarh Nectarie, la ora 18,30 va începe sfânta tainã a Maslului, unde ºi-au anunþat prezenþa peste 30 de preoþi, un sobor care va include mulþi cuvioºi ºi preoþi de mir, urmând ca apoi sã intrãm în slujba de priveghere cu Sfânta Liturghie dupã miezul nopþii. Biserica va fi deschisã pe tot parcursul nopþii.

Dimineaþã sâmbãtã este din nou deschisã ºi se vor face rugãciuni pentru cei adormiþi, iar la ora 14,00, sâmbãtã, racla cu sfintele moaºte va pleca în altã parte”, a mai adãugat pãrintele Bulf.

Acest sfânt s-a nãscut la 1 octombrie 1846, într-un orãºel situat în provincia Tracia din nordul Greciei.

Creºtinii se pot închina moaºtelor Sfântului Nectarie la Mãnãstirea Radu Vodã din Bucureºti, la

Biserica "Sfântul Nectarie“ din cartierul Alexandru cel Bun, din Iaºi ºi la paraclisul Mãnãstirii "Maica Domnului - Bucuria neaºteptatã“ din Mãnãstirea rupestrã Sinca Veche, judeþul Braºov.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie 2014

Inaugurare la staþia Jieþ

T

rei decenii nu s-au fãcut deloc investiþii în Valea Jiului pentru a îmbunãtãþi calitatea apei, iar acum Apa Serv finalizeazã o nouã lucrare, chiar înainte de termen.

Staþia de tratare a apei de la Jieþ va fi datã în folosinþã la sfârºitul acestei sãptãmâni, iar calitatea apei va avea de câºtigat.

Diana MITRACHE Reabilitarea staþiei de tratare Jieþ cu o capacitate a statiei de 12.960 m3/zi a fost finalizatã, iar recepþia lucrãrilor se va face vineri dimineaþã. Cei din conducerea SC Apa Serv spun cã au reuºit performanþa de a finaliza totul mult mai devreme decât era preconizat ºi cã acum avem încã o staþie modernã, dotatã dupã ultimele standarde europene.

„De 35 de ani nu sa fãcut nimic la acea staþie, iar acum avem în staþia de la Jieþ utilaje ultramoderne.

Chiar, colegul meu care a fost ºi a vãzut o

staþie în Anglia mi-a zis cã nu au acolo echipamente de care avem noi. Avem echipamente de ultimã generaþie”, a spus Costel Avram, director general al SC Apa Serv Valea Jiului.

Contractul contribuie la îmbunãtãþirea serviciilor prestate de SC APA SERV Valea Jiului SA, la extinderea ariei de acoperire cu infrastructurã ºi la îmbunãtãþirea calitãþii apei, serviciilor ºi mediului ºi conformarea la cerinþele stipulate de Directivele Europene în domeniu. În plus, totul a fost finalizat înainte de termenul fixat abia anul viitor. „Acum douã sãptãmâni, la Timiºoara, cei de la programele pe

Casele de amanet, o piaþã de 700 de milioane de lei

C

ele mai mari 20 de case de amanet, care sunt încadrate în categoria instituþiilor financiare nebancare supervizate de BNR, au raportat afaceri de 370 milioane de lei (84 mil. euro) ºi un profit agregat de 32 milioane de lei (7 mil. euro), potrivit datelor de la Registrul Comerþului.

La nivel agregat, casele de amanet au încheiat anul trecut cu afaceri de circa 700 milioane de lei (170 mil. euro).

BNR cuprinde în registrele sale un numãr de 2.700 de case de amanet, dar circa 500 dintre acestea au raportat anul trecut afaceri zero ºi zero angajaþi. Cele mai mari 20 de case de amanet au avut

anul trecut un numãr mediu de 2.400 de angajaþi.

Marja de profit medie a caselor de amanet este de circa 9%, dar în cazuri individuale poate ajunge pânã la 40%. Dintre cele mai mari 20 de case de amanet în funcþie de cifra de afaceri, numai douã au înregistrat pierderi anul trecut.

Casele de amanet

sunt o afacere profitabilã în condiþiile în care practicã dobânzi

foarte mari - de pânã la 10% pe lunã.

Afacerile caselor de amanet au crescut rapid în perioada de crizã, în condiþiile în care bãncile au oprit robinetul finanþãrii, prin înãsprirea condiþiilor de cred-

mediu au analizat situaþia proiectelor care sunt în desfãºurare.

Când au ajuns la Apa Serv Valea Jiului, au

constatat cã societatea este unul dintre cei trei premianþi de la nivel naþional. Asta aratã cã mâine vom

face recepþia la staþia de la Jieþ, ºi au mai rãmas încã trei, Dãnuþoni, Petroºani ºi Valea de Peºti, care toate se vor termina înainte de termen”, a mai precizat Costel Avram.

Valoarea contractului de modernizare a staþiilor de tratare a apei este de peste 9 milioane de lei ºi termenul final de execuþie era februarie 2015.

Fondurile europene sunt aproape neutilizate în România

F

ondurile europene sunt aproape neutilizate în România, iar cele 12 miliarde de euro nevalorificate ar putea impulsiona economia sã iasã din cercul vicios al sãrãciei ºi sã consolideze cercul virtuos în care se pare cã a intrat, dar care se dovedeºte a fi încã fragil.

nivelul iunie 2014 este de 36,03%, adicã circa o treime din totalul de 19,2 miliarde de euro. (...)

Circa 12 miliarde de euro din fonduri europene nefolosite trebuie valorificate, aceste surse pot sã constituie acel impuls

Chiar dacã vorbim de un deficit bugetar mai mic, de un deficit de cont curent mai mic, de o inflaþie în scãdere, de o datorie itare.

Spre deosebire de bãnci ºi companii de credite de consum, casele de amanet nu solicitã adeverinþe de venit, ci doar un act

de identitate ºi o garanþie. Afacerile celor mai mari trei case de amanet au crescut de cinci ori în perioada de crizã, de la circa 25 de milioane de lei în 2008 la 144 de milioane anul trecut.

publicã sub pragul Maastricht, observãm cã avem la îndemânã mai multe resurse de finanþare insuficient folosite. (...)

Canalul fondurilor europene este aproape neutilizat în cazul României.

Absorbþia curentã la

exogen care sã scoatã economia dintr-un cerc vicios. Chiar dacã, la nivel de cifre, România stã bine în privinþa convergenþei nominale cãtre zona euro, în privinþa convergenþei reale, paºii fãcuþi sunt absolut insuficienþi.

6 Invãtãmânt

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie 2014

Membrul Agenþiei Spaþiale Europene, doctor honoris causa, la Petroºani

R

ectorul Universitãþii de Construcþii Bucureºti a primit titlul de doctor honoris causa a Universitãþii Petroºani. Prof. univ. dr. ing. Iohan Neuner are un curriculum vitae impresinant, acesta este membru a Agenþiei Spaþiale Europene ºi nu numai. Pentru toatã munca depusã în carierã, rectorul Universitãþii de Construcþii de la Bucureºti a primit acest titlu într-un cadru solemn.

Monika BACIU “E cel mai mare titlu pe care l-am putut obþine în România, eu pânã acum mã lãudam cu poziþa aceasta de membru corespondent al Academiei de ªtiinþe din Germania, dar asta a întrecut totul.

Membru corespondent poþi sã fi la mai multe academii, doctor honoris causa cum este Universitatea din Petroºani, o universitate de prestigiu, ºi pe care o aprecize în mod deosebit. Nu ºtiu când þi se mai opferã o astfel de onoare. Sincer sã fiu eu nu am simþit asta niciodatã (sã fie recunoscute meritele-n.r.) ºi am primit un telefon de aici de la fostul rectorul, domnul Dima ºi am rãmas tãcut vreo câteva secunde pentru cã m-a blocat. M-a suprins atât de tare încât nu am putut sã mai comentez absolut nimic, nu am putut

sã îi dau rãspunsul pe loc”, a declarat prof. univ. dr. ing. Iohan Neuner.

Decanul Facultãþii de

la baza acestei propuneri.

“Este o lungã experienþã în spate. Colaborarea care a avut loc ani de zile între

Mine din cadrul Universitãþii Petroºani, profesorul Vereº Ioel a fost cel care l-a propus pe rectorul Universitãþii de Construcþii de la Bucureºti sã fie numit doctor honoris causa. Vereº Ioel ne spune care au fost considerentele care au stat

Universitatea noastrã, facultatea de Mine ºi Universitatea din Bucureºti, în special Facultatea de Geodezie a fãcut sã gândim acest lucru, sã acordãm cu toatã încrederea acest titlu domnului profesor ºi sunt

Premii pentru cele mai mari medii de la Bacalaureat

A

u învãþat, iar acum culeg roadele muncii lor.

Trei elevi din Petroºani, care au obþinut medii foarte bune la Bacalaureat, vor fi premiaþi de Primãria Petroºani.

Carmen COSMAN - PREDA Trei elevi din Petroºani, care anul acesta au susþinut examenul de Bacalaureat, vor avea parte de o vacanþã aºa cum au sperat.

Au trecut cu brio de „examenul maturitãþii”, pot sã intre la ce facultate doresc, dar vor primi ºi un premiu în bani din partea municipalitãþii.

Este vorba despre Ana Maria Cãlina – absolventã a Colegiului Economic

„Hermes” Petroºani, care a obþinut la Bacalaureat a doua medie la nivelul judeþului Hunedoara, respectiv 9.90, Ramon Marko Neacºu – de la Colegiul Naþional „Mihai Eminescu”, cu media 9.80, ºi Ioana Paula Stroe – Colegiul Naþional „Mihai Eminescu”, care are media la Bacalaureat 9.71.

Fiecare va primi câte 1000 de lei, ca o recunoaºtere a rezultatelor deosebite obþinute la învãþãturã. „Susþinerea copiilor ºi tinerilor capabili de performanþe ºcolare înalte reprezintã una dintre responsabilitãþile instituþiei noastre. Din categoria elevilor º tinerilor care demonstreazã performanþe ºcolare înalte fac parte ºi absolvenþii de liceu care au obþinut medii foarte mari la Bacalaureat.

Anul acesta, la acest examen al maturitãþii avem elevi din municipiul Petroºani care au obþinut medii foarte bune, unul dintre ei fiind al doilea pe judeþul Hunedoara.

Consider cã este esenþial pentru dezvoltarea comunitãþii ºi pentru viitorul societãþii noastre sã recunoaºtem efortul depus de-a lungul anilor de liceu ºi sã recompensãm munca elevilor valoroºi din municipiul nostru”, a explicat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi.

Cele 3.000 de lei acordate drept premiu sunt din bugetul local, d la Capitolul „Culturã, recreere, religie”.

multe elemente care ne conduc cãtre aceastã decernare a titlului doctor honoris causa. Este o persoanã cunoscutã pe plan internaþional, e o mândrie sã ne fie aproape ceea ce este un deosebit de valoros personaj ºtiinþific în Agenþia Spaþialã Europeanã, membru corespondent al Academiei din bavaria, reprezentant al României la

UNESCO pe probleme de învãþãmânt. Nu ar fi suficient timpul sã descriem întreaga activitate a domniei sale. Faptul cã este aproape de ºcoala noastrã de încântã, ne dã speranþe, ne ajutã sã pããºim cu mai mare încredere în proiectele pe care le avem în faþã ºi aºa cum ne-a dat ajutorul pânã acum în multe situaþii sperãm ca ºi în viitor sã fie aproape de noi ºi sã ne dea ajutorul necesar”, a declarat conf. univ. dr. ing. Vereº Ioel.

Pentru mediul academic din Petroºani aceste titluri de doctor honoris causa sunt de o importanþã mare.

“Pentru mediul academic din Petroºani acest titlu înseamnã foartre mult,

acest titlu se acordã unor personalitãþi de marcã din domeniul ºtiinþei, învâþãmântului, cercetãrii, care pe de altã parte pe lângã aceste merite au ºi meritul cã au colaborat ºi colaboreazã foarte mult cu Universitatea din Petroºani.

Acordarea acestor titluri se face de mult la hotãrârea senatului ºi la propunerea facultãþilor pentru personalitãþile de marcã, nu numai din þarã, dar ºi din strãinãtate. ªi în toamnã o sã mai avem decernarea unui titlu pentru o personalitate remarcabilã ºi cu un CV care trezeºte invidie pentru oricine care este din domeniul ingineriei electrice”, a precizat prof. Dr. Ing. Aron Poantã, rectorul Universitãþii Petroºani.

Acordarea acestui titlu vine dupã ºase de pauzã în acest sens, iar anul acesta încã o persoanã va mai primi aceastã distincþie.

“Hotãrârea privind acordarea titlului, s-a luat cu câteva luni înainte în Senat, în baza analizei activitãþii celui propus ºi am hotãrât de comun acord, ca odatã cu aceastã ºedinþã de senat din acest sã cuplãm ºi acordarea acestui titlu”, a mai spus sursa citatã.

Doctor honoris causa (doctor datoritã meritelor) este un titlu onorific, acordat unor persoane eminente de cãtre o universitate, o instituþie de înalte studii sau de o organizaþie care le grupeazã pe cele douã. Acest titlu se acordã în special persoanelor care s-au distins în anumite domenii profesionale, sociale sau politice.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie 2014

Limbajul trupului, cãrþi citite de tineri

T

inerii vor sã afle despre limbajul trupului sau simbolistica gesturilor. Deºi este vacanþã, la Biblioteca municipalã de la Petroºani este aglomerat. Tinerii vin sã împrumute cãrþi pentru lecturile obligatorii pe care le primesc de la ºcoalã, dar sã se ºi joace pe calculator.

Monika BACIU “Indicele de frecvenþã este acelaºi ca în timpul ºcolii, imediat ce s-a luat vacanþa au început sã vinã pentru lecturile

obligatorii, apoi la calculatoare sunt programaþi, câte o orã pe zi, pentru cã nu facem faþã cererii. Acum sunt atraºi de calculator.

Cea mai cerutã carte a fost Singur pe lume ºi

cãrþile pentru adolescenþi, le plac ºi cãrþile horror, tot felul, beletristicã în general”, a declarat Delia Grosu, reprezentantul Bibliotecii Municipale Petroºani.

Pe lângã lecturile obligatorii, tinerii mai sunt atraºi ºi de cãrþile de psihologie. Aceºtia vor sã afle ce reprezintã fiecare gest. “În afarã de faptul cã vin pentru jocurile pe calculator, vin ºi pentru cãrþile care nu sunt obligatorii pe

Sistemele educaþionale din statele membre trebuie sã se racordeze la realitatea de pe piaþa muncii

C

ea mai importantã prioritate, în urmãtorii cinci ani, este gãsirea celor mai eficiente cãi pentru a ajuta milioanele de tineri aflaþi în ºomaj sã-ºi gãseascã un loc de muncã, dar ºi sprijinirea sistemelor educaþionale din statele membre sã se racordeze la realitatea de pe piaþa muncii, susþine deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE).

"Am votat rezoluþia cu privire la ocuparea forþei de muncã în rândul tinerilor pentru cã aceºtia, mai ales cei sub 25 de ani, sunt cei mai loviþi de efectele crizei, tot ei fiind, însã, ºi cei mai încrezãtori în idealul european", a arãtat parlamentarul european al UDMR în explicaþia sa de vot.

Rezoluþia cu privire la ocuparea forþei de muncã în rândul tinerilor s-a aflat, miercuri, în dezbaterea Parlamentului European, fiind adoptatã în sesiunea de voturi de joi.

Winkler a amintit faptul cã, în luna mai, la Strasbourg, peste 5.000 de tineri ºi-au

adunat propunerile într-un document intitulat "Idei pentru o Europã mai bunã" ºi au tras un semnal de alarmã asupra faptului cã sunt "o generaþie blocatã" nu doar din

cauza crizei, ci ºi din cauza uriaºului decalaj între oferta educaþionalã ºi cererea de pe piaþa muncii.

"Sunt bucuros cã am reuºit sã încurajez ºi sã sprijin 50 de tineri maghiari din Transilvania sã par-

ticipe la EYE 2014 ºi la redactarea acestui document. (...)

Convins de faptul cã doar lucrând pentru tineri, lucrezi cu adevãrat pentru viitorul comunitãþii tale, colaborez cu organizaþia tinerilor maghiari din Transilvania - MIÉRT ºi cu YEPP - organizaþia de tineret a EPP, ºi le sprijin iniþiativele", a mai spus deputatul european în explicaþia de vot.

Sãptãmâna trecutã, la Izvorul Mureºului, în cadrul EU Tabor, Iuliu Winkler a dialogat cu tinerii maghiari din Transilvania pe marginea problemelor cu care se confruntã la intrarea pe piaþa muncii, dar ºi despre discrepanþele majore între oferta educaþionalã ºi cererea de specializãri de pe piaþa muncii. În acest context, s-a discutat ºi despre documentul "Idei pentru o Europã mai bunã", la care ºiau adus contribuþia ºi tinerii maghiari participanþi la EYE 2014.

care le recomandãm noi. Cer cãrþi despre gesturi, limbajul trupu-

lui, cãrþi de psihologie, îi intereseazã foarte mult pe adolescenþii de 16-18 ani”, a mai spus sursa citatã.

Perioada vacanþei la bibliotecã este la fel de aglomeratã precum în timpul anului.

Politicienii ºi educaþia

P

reºedintele PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor a declarat cã în judeþul Hunedoara vor ajunge 26 de microbuze ºcolare.

Mijloacele de transport pentru elevi vor ajunge în comune.

Monika BACIU "A fost aprobatã alocarea de fonduri pentru ca 26 de localitãþi din judeþul Hunedoara sã beneficieze, în acest an, de microbuze pentru transportul copiilor spre ºcolile generale.

Este vorba de microbuze de 16+1 locuri, care vor fi repartizate în douã etape.

Repartizarea lor nu þine cont de culoarea politicã a primarilor, ne intereseazã doar ca elevii sã ajungã la

ºcoalã", a spus deputatul social-democrat.

Primele microbuze ºcolare vor fi distribuite în data de 23 iulie, urmând ca restul de 13 de microbuze sã fie repartizate într-o a

doua etapã ce se va derula între lunile octombrie-decembrie.

80 de microbuze ºcolare sunt disponibile la nivelul judeþului Hunedoara.

8 Actualitate

B

ibliotecarul din Petroºani a efectuat primele antrenamente în Canalul Mânecii, pe care vrea sã-l traverseze înot, la începutul lunii august, ºi sã devinã primul român care reuºeºte aceastã performanþã.

Avram Iancu se antreneazã de zor în apa rece a Canalului Mânecii, în zona Folkestone, pe partea englezã a canalului ºi la prima intrare în mare a înotat circa 6 ore în apele foarte reci ale Mãrii Nordului.

Sportivul din Petroºani are însã ºi un avantaj, salinitatea foarte mare a apei care-l ajutã la o mai bunã flotabilitate. ”Mã simt excelent.

Adaptarea la noile condiþii decurge satisfãcãtor. Zecile de înotãtori din întreaga lume care se antreneazã în acelaºi loc, mã anima”, a spus Avram Iancu.

Bibliotecarul aflat de o sãptãmânã în Marea Britanie a avut parte ºi de o întâmplare amuzantã.

A vãzut în apa

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie 2014

Avram Iancu se antreneazã de zor în apa rece a Canalului Mânecii sau albi, roºii sau galbeni, trudim cu toþii”, a povestit sportivul.

E

ste în grafic

Avram Iancu este însoþit de antrenorul sãu, profesorul Ioan Cordea, ºi locuiesc cu

rece mai mulþi înotãtori care, din depãrate, pãreau cã poartã costume

chirie într-un apartament pentru care plãtesc circa 500 de lire. Are drãmuiþi foarte bine banii necesari pentru aceastã traversare, deoarece a fost nevoit sã plãteascã ºi ultima tranºã pentru ambarcaþiunea care-l va însoþi pe tot parcursul traversãrii canalului. ”Am

de protecþie. S-a mirat în condiþiile în care vor avea de stat în apã cel puþin 15 ore, bineînþeles fãrã nici un fel de protecþie. ”Am fost mirat de doi înotãtori care ”purtau” neoprene. Când neam apropiat înot unii de alþii am constatat cã erau de culoare. Negrii

avut onoarea sã-l cunosc pe pilotul meu, Andy King, ºi sã urc la bordul navei, Louise Jane, care mã va escorta. Într-o jumãtate de orã de discuþii am aflat multe ºi concluzia a fost cã suntem pe drumul cel bun, suntem în grafic”, a precizat Iancu.

Channel Swimming Asociation, singura organizaþie abilitatã sã organizeze, sã aprobe ºi sã ateste traversãrile Canalului Mânecii l-a programat pe Avram Iancu în una din primele opt zile ale lunii august. Traversarea se va face doar în slip ºi cu o cascã pe cap, nefiind permisã folosirea costumului de neopren. În ultimii 200 de ani, Canalul Mânecii a fost traversat înot de 900 de oameni, dar printre ei nu se aflã niciun român, iar ca o comparaþie, Everestul a fost escaladat de peste 5000 de temerari. Bibliotecarul din Petroºani este încrezãtor cã va reuºit sã ajungã înotând în Franþa ºi astfel sã punã ºi numele þãrii noastre pe panoplia statelor care au reuºit aceastã performanþã.

Maximilian GÂNJU

Pensionarii mineri aºteaptã un verdict u primit promisiuni de A la miniºtrii ºi acum sperã sã nu rãmânã de izbeliºte.

Pensionarii mineri cred cã vor primi gratuitãþi ºi dupã decembrie 2014, dar cei de la minã, de care aparþin foºtii mineri, cred cã totul depinde acum de bani, bugete ºi aprobãri pe la ministere.

Pensionarii mineri au avut mai multe întâlniri cu miniºtrii din actualul Guvern ºi li s-a promis cã ar putea sã primeascã gratuitãþi mâcar pânã în 2018, când se închide societatea de care aparþin.

Este vorba despre Societatea Naþionalã de Închideri de Mine din Valea Jiului, dar conducerea societãþii spune cã nu are veºti despre aºa ceva. „Deocamdatã nu avem nimic concret la nivelul societãþii. Nu avem nicio corespondenþã sau adresã vebitã dinspre ministerele de resort, Ministerul

Sprijin financiar pentru Nedeia Troiþei

N

edeia Troiþei din Parâng va fi susþinutã financiar, anul acesta, ºi de Consiliul Judeþean Hunedoara, dar ºi

de municipalitatea din Petroºani.

Anul trecut, tradiþia nedeii, organizatã an de an în data de 15 august, era sã se piardã, tocmai

din cauza lipsei de finanþare. In extremis, un grup de liberali au urcat în munte, îi ciuda ploii torenþiale ºi, în loc de tradiþionala petrecere momârlãneascã la Troiþa din parâng a fost oficiatã o slujbã religioasã ºi au fost depuse coroane de flori. În acest an, însã, Consiliul Judeþean Hunedoara a

decis sã aloce suma de 2.500 de lei pentru organizarea tradiþionalã a petrecerii populare, iar Primãria Municipiului Petroºani vine în completare cu încã 1.500 de lei.

Anul acesta este cea de a opta ediþie a Nedeii Troiþei iar organizatori sunt Asociaþia „Mândra” a cabanierilor

din Masivul Parâng ºi Consiliul Local Petroºani.

Troiþa din Parâng a fost ridicatã tocmai pentru a cinsti memoria iubitorilor de munte, într-un loc în care momârlanii petreceau de Sfânta Maria, în luna august.

Car men COSMAN-PREDA

Muncii, respectiv cel de Finanþe, sau al Economiei, cu privire la gratuitãþile foºtilor mineri. În schimb, suntem în discuþii permanent cu pensionarii din Valea Jiului, cu privire la acest aspect”, a spus Aurel Anghel director

general SNÎMVJ. Totuºi, directorul Aurel Anghel le lasã o undã de speranþã foºtilor mineri, dar aratã spre Bucureºti. „Este strict problema ministerelor. Ei pot spune ce resurse financiare au. Dacã se gãs-

Mai mulþi maidanezi aidanezii se vor înmulþi M pe strãzile din Valea Jiului. Instanþa a decis suspendarea normelor privind legea de eutanasiere a maidanezilor la solicitarea fundaþiei Vier Pfoten.

Unul dintre motive l-a constituit faptul cã legea câinilor fãrã stãpân prevede concesionarea serviciilor de gestionare a maidanezilor doar ONG-urilor ºi fundaþilor. ONG-urile nu au servicii de capturare a maidanezilor, nu sunt de acord cu eutanasirea ºi nu au capacitatea necesarã sã presteze aceste servicii. Potrivit responsabililor de la Asociaþia Judeþeanã pentru Octrotirea Animalelor fãrã Stãpân, numãrul maidanezilor va creºte în Valea Jiului.

esc bani, cu siguranþã se pot prelungi aceste drepturi”, a mai adãugat Anghel.

Grevele minereºti din anii comunismului le-au garantat pensionarilor mineri din Valea Jiului plata unei cote-parte din consumul de

“Vor fi mai mulþi maidanezi acum cã nu se mai pot eutanasia”, au declarat cei de la Asociaþie.

Ba mai mult, adãposturile din Petroºani sunt ocupate la capacitate maximã de maidanezi. La începutul anului 2014 s-a estimat un numãr de aproximativ 1200 de câini dintre care 300 capete steritizaþi în Adãpostul Petrosani în anul 2013.

Capacitatea totalã de cazare în Adãpostul Petrosani pentru câini fãrã stãpâneste de 140 de locuri.

Monika BACIU

energie electricã, raþii de cãrbuni sau plata termoficãrii. Acum, însã, acestea le mai pot primi, conform actelor

aflate în vigoare, pânã la finele lunii decembrie 2014.

Diana MITRACHE

8 Actualitate

B

ibliotecarul din Petroºani a efectuat primele antrenamente în Canalul Mânecii, pe care vrea sã-l traverseze înot, la începutul lunii august, ºi sã devinã primul român care reuºeºte aceastã performanþã.

Avram Iancu se antreneazã de zor în apa rece a Canalului Mânecii, în zona Folkestone, pe partea englezã a canalului ºi la prima intrare în mare a înotat circa 6 ore în apele foarte reci ale Mãrii Nordului.

Sportivul din Petroºani are însã ºi un avantaj, salinitatea foarte mare a apei care-l ajutã la o mai bunã flotabilitate. ”Mã simt excelent.

Adaptarea la noile condiþii decurge satisfãcãtor. Zecile de înotãtori din întreaga lume care se antreneazã în acelaºi loc, mã anima”, a spus Avram Iancu.

Bibliotecarul aflat de o sãptãmânã în Marea Britanie a avut parte ºi de o întâmplare amuzantã.

A vãzut în apa

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie 2014

Avram Iancu se antreneazã de zor în apa rece a Canalului Mânecii sau albi, roºii sau galbeni, trudim cu toþii”, a povestit sportivul.

E

ste în grafic

Avram Iancu este însoþit de antrenorul sãu, profesorul Ioan Cordea, ºi locuiesc cu

rece mai mulþi înotãtori care, din depãrate, pãreau cã poartã costume

chirie într-un apartament pentru care plãtesc circa 500 de lire. Are drãmuiþi foarte bine banii necesari pentru aceastã traversare, deoarece a fost nevoit sã plãteascã ºi ultima tranºã pentru ambarcaþiunea care-l va însoþi pe tot parcursul traversãrii canalului. ”Am

de protecþie. S-a mirat în condiþiile în care vor avea de stat în apã cel puþin 15 ore, bineînþeles fãrã nici un fel de protecþie. ”Am fost mirat de doi înotãtori care ”purtau” neoprene. Când neam apropiat înot unii de alþii am constatat cã erau de culoare. Negrii

avut onoarea sã-l cunosc pe pilotul meu, Andy King, ºi sã urc la bordul navei, Louise Jane, care mã va escorta. Într-o jumãtate de orã de discuþii am aflat multe ºi concluzia a fost cã suntem pe drumul cel bun, suntem în grafic”, a precizat Iancu.

Channel Swimming Asociation, singura organizaþie abilitatã sã organizeze, sã aprobe ºi sã ateste traversãrile Canalului Mânecii l-a programat pe Avram Iancu în una din primele opt zile ale lunii august. Traversarea se va face doar în slip ºi cu o cascã pe cap, nefiind permisã folosirea costumului de neopren. În ultimii 200 de ani, Canalul Mânecii a fost traversat înot de 900 de oameni, dar printre ei nu se aflã niciun român, iar ca o comparaþie, Everestul a fost escaladat de peste 5000 de temerari. Bibliotecarul din Petroºani este încrezãtor cã va reuºit sã ajungã înotând în Franþa ºi astfel sã punã ºi numele þãrii noastre pe panoplia statelor care au reuºit aceastã performanþã.

Maximilian GÂNJU

Pensionarii mineri aºteaptã un verdict u primit promisiuni de A la miniºtrii ºi acum sperã sã nu rãmânã de izbeliºte.

Pensionarii mineri cred cã vor primi gratuitãþi ºi dupã decembrie 2014, dar cei de la minã, de care aparþin foºtii mineri, cred cã totul depinde acum de bani, bugete ºi aprobãri pe la ministere.

Pensionarii mineri au avut mai multe întâlniri cu miniºtrii din actualul Guvern ºi li s-a promis cã ar putea sã primeascã gratuitãþi mâcar pânã în 2018, când se închide societatea de care aparþin.

Este vorba despre Societatea Naþionalã de Închideri de Mine din Valea Jiului, dar conducerea societãþii spune cã nu are veºti despre aºa ceva. „Deocamdatã nu avem nimic concret la nivelul societãþii. Nu avem nicio corespondenþã sau adresã vebitã dinspre ministerele de resort, Ministerul

Sprijin financiar pentru Nedeia Troiþei

N

edeia Troiþei din Parâng va fi susþinutã financiar, anul acesta, ºi de Consiliul Judeþean Hunedoara, dar ºi

de municipalitatea din Petroºani.

Anul trecut, tradiþia nedeii, organizatã an de an în data de 15 august, era sã se piardã, tocmai

din cauza lipsei de finanþare. In extremis, un grup de liberali au urcat în munte, îi ciuda ploii torenþiale ºi, în loc de tradiþionala petrecere momârlãneascã la Troiþa din parâng a fost oficiatã o slujbã religioasã ºi au fost depuse coroane de flori. În acest an, însã, Consiliul Judeþean Hunedoara a

decis sã aloce suma de 2.500 de lei pentru organizarea tradiþionalã a petrecerii populare, iar Primãria Municipiului Petroºani vine în completare cu încã 1.500 de lei.

Anul acesta este cea de a opta ediþie a Nedeii Troiþei iar organizatori sunt Asociaþia „Mândra” a cabanierilor

din Masivul Parâng ºi Consiliul Local Petroºani.

Troiþa din Parâng a fost ridicatã tocmai pentru a cinsti memoria iubitorilor de munte, într-un loc în care momârlanii petreceau de Sfânta Maria, în luna august.

Car men COSMAN-PREDA

Muncii, respectiv cel de Finanþe, sau al Economiei, cu privire la gratuitãþile foºtilor mineri. În schimb, suntem în discuþii permanent cu pensionarii din Valea Jiului, cu privire la acest aspect”, a spus Aurel Anghel director

general SNÎMVJ. Totuºi, directorul Aurel Anghel le lasã o undã de speranþã foºtilor mineri, dar aratã spre Bucureºti. „Este strict problema ministerelor. Ei pot spune ce resurse financiare au. Dacã se gãs-

Mai mulþi maidanezi aidanezii se vor înmulþi M pe strãzile din Valea Jiului. Instanþa a decis suspendarea normelor privind legea de eutanasiere a maidanezilor la solicitarea fundaþiei Vier Pfoten.

Unul dintre motive l-a constituit faptul cã legea câinilor fãrã stãpân prevede concesionarea serviciilor de gestionare a maidanezilor doar ONG-urilor ºi fundaþilor. ONG-urile nu au servicii de capturare a maidanezilor, nu sunt de acord cu eutanasirea ºi nu au capacitatea necesarã sã presteze aceste servicii. Potrivit responsabililor de la Asociaþia Judeþeanã pentru Octrotirea Animalelor fãrã Stãpân, numãrul maidanezilor va creºte în Valea Jiului.

esc bani, cu siguranþã se pot prelungi aceste drepturi”, a mai adãugat Anghel.

Grevele minereºti din anii comunismului le-au garantat pensionarilor mineri din Valea Jiului plata unei cote-parte din consumul de

“Vor fi mai mulþi maidanezi acum cã nu se mai pot eutanasia”, au declarat cei de la Asociaþie.

Ba mai mult, adãposturile din Petroºani sunt ocupate la capacitate maximã de maidanezi. La începutul anului 2014 s-a estimat un numãr de aproximativ 1200 de câini dintre care 300 capete steritizaþi în Adãpostul Petrosani în anul 2013.

Capacitatea totalã de cazare în Adãpostul Petrosani pentru câini fãrã stãpâneste de 140 de locuri.

Monika BACIU

energie electricã, raþii de cãrbuni sau plata termoficãrii. Acum, însã, acestea le mai pot primi, conform actelor

aflate în vigoare, pânã la finele lunii decembrie 2014.

Diana MITRACHE

10 Actualitate

Î

n perioada 2126 iunie 2014 la Bucureºti în Palatul Parlamentului s-au desfãºurat lucrãrile Forumului Regional al energiei FOREN 2014, care, ajuns la a 12-a ediþie, a devenit un eveniment de tradiþie pentru comunitatea energeticienilor din Centrul ºi SudEstul Europei.

Forumul desfãºurat sub egida Consiliului Mondial al Energiei (World Energy CouncilWEC) ºi organizat sub patronajul Parlamentului României a beneficiat de participarea unor înalþi reprezentanþi guvernamentali ai þãrilor din regiune.

FOREN 2014 a fost desemnat de WEC a doua platformã energeticã a lumii, alãturi de cea din Houston (SUA), care, a reunit statele din Centrul ºi Sud-Estul Europei în jurul celui mai important proiect macro-regional la nivelul Uniunii Europene: Strategia Dunãrii.

FOREN 2014 s-a reunit într-o perioadã de crizã ºi de mari provocãri.

Tensiunile dintre Ucraina ºi Rusia au mutat axul central al dezbaterilor asupra problemelor de securitate energeticã în regiune.

Participarea unor companii energetice importante, printre care ExxonMobile, Socar, KazMunaiGaz, General Electric, Gaz de France, E.ON, Enel, CEZ a oferit participanþilor ºansa unor dezbateri transparente care au condus la identificarea unor soluþii reale prin care Uniunea Europeanã sã-ºi reducã dependenþa de materii

FOREN 2014

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie2014

Evenimentul energetic al anului pentru Europa Centralã ºi de Est

prime energetice din Rusia.

Evenimentul, a inclus, pe lângã sesiunea de comunicãri, conferinþe, workshop-uri, o expoziþie internaþionalã cu 50 de standuri ºi un program socialcultural bogat.

Un moment special l-a reprezentat deschiderea oficialã care a avut loc duminicã, 22 iunie 2014, la Ateneul Român, un edificiu-simbol al culturii româneºti vechi de 120 de ani.

FOREN 2014 a reunit în premierã statele din zona central ºi sud-est europeanã în jurul celui mai important proiect macro- regional la nivelul Uniunii Europene: "Strategia Dunãrii", proiect în care toate statele dunãrene Austria, Bulgaria, Croaþia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, România, Ucraina ºi Serbia – s-au regãsit în iniþiative comune în domeniul energetic de anvergurã europeanã.

România a supus atenþiei participanþilor, printre alte iniþiative, ºi

un proiect nou pentru culoarul de transport de energie pe axa N-S a UE, respectiv un nou coridor de transport al energiei electrice subfluvial pe Dunãre, de la Marea Neagrã la Pãdurea Neagrã.

Participanþii la FOREN 2014 au realizat o analizã în profunzime a problemelor energetice din zona central ºi sud-est europeanã.

Se cuvine sã menþionãm aprecierile domnilor Rãzvan Nicolescu- ministru delegat pentru energie ºi Iulian Iancu- preºedintele Comitetului Naþional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME).

Domnul ministru Rãzvan Nicolescu a spus cã "Energia este un domeniu în care România poate sã joace cu adevãrat un rol în Europa ºi în lume.

Avem nevoie de o strategie pe termen lung, care sã depãºeascã orice ciclu electoral. Sunt trei-patru prioritãþi generale printre care: revizuirea

strategiei energetice ºi generarea unui orizont de predictibilitate pe termen lung, pânã în 2030 - 2035; atragerea de investiþii strãine.

Sectorul energetic are mare nevoie de investiþii ºi mi-aº dori ca acestea sã provinã din capital românesc, sã avem oameni de afaceri români care sã investeascã. Nu cred cã în momentul de faþã capitalul autohton poate sã satisfacã necesarul de investiþii, mi-aº dori sã avem mai mulþi Rockefeller."

Preºedintele CNRCME Iulian Iancu a spus:"Industria energeticã se aflã într-o etapã de redefinire a politicilor energetice. Se impune o a treia revoluþie industrialã definitã ca o combinaþie între energiile regenerabile ºi societatea interconectatã".

"Reindustrializarea este o necesitate geostrategicã, un scop social ºi este consideratã ca fiind singurul proiect unificator din punct de vedere democratic ºi politic.

Reindustrializarea

energeticã este structuratã în jurul a ºase piloni: creºterea procentului de energie regenerabilã de la 20% la 27% pânã în anul 2020; creºterea eficienþei energetice; descentralizarea producþiei de energie; conversia clãdirilor industriale în centrale microelectrice, care ar putea sã se transforme într-o sursã de mii de locuri de muncã; implementarea tehnologiilor de stocare a energiei electrice ºi utilizarea reþelelor electrice inteligente, inclusiv pentru transport."

"Dezvoltarea durabilã a României depinde de asigurarea unui echilibru optim între ponderea serviciilor ºi a activitãþilor industriale la formarea PIB." "Noul context european obligã România la identificarea direcþiilor de acþiune strategicã în valorificarea avantajului de þarã privind

potenþialul energetic, agricol, de materii prime, resurse minerale energetice ºi neenergetice, necesarul de investiþii în infrastructurã etc."

Sesiunea de comunicãri a fost structuratã pe 5 secþiuni, cea de a 5-a având tematica Cãrbune ºi tehnologii curate pentru cãrbune.

La aceastã secþiune, organizatã de CE Oltenia, din Valea Jiului au fost prezentate 4 lucrãri: - Soluþie tehnicã pentru depozitarea, procesarea ºi livrarea cãrbunelui la consumatorii industriali în funcþie de cerinþele calitative ale acestora.

- Dezvoltarea durabilã a companiilor miniere carbonifere în condiþiile actuale ale economiei de piaþã.

- Tehnologie ecologico - economicã de valorificare a gazului metan din zãcamântul carbonifer Valea Jiului

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie 2014

S

cenarii energetice bazate pe huila din Valea Jiului Aceastã ultimã lucrare având ca autori pe Nicolae Iliaº, Sorin-Mihai Radu, Iosif Andraº, Iosif Gruneanþu, Florin Mârza, Eduard Mija, Inga Roºioru, a fost premiata

(premiul 2).

Principalele concluzii/propuneri rezultate in urma prezentãrii lucrãrilor ºi a discuþiilor din secþiunea Cãrbune ºi tehnologii curate pentru cãrbune si prezentate in ºedinþa de inchidere a forumului de cãtre profesorul Nicolae Iliaº, sunt urmatoarele: In mineritul carbonifer subteran din România se obþin indicatori tehnicoeconomici modeºti, datoritã, în primul rând, dotãrii tehnice învechite ºi lipsei investiþiilor.

Dacã în tehnologiile actuale de extragere ºi valorificare a cãrbunelui nu se vor produce schimbãri radicale, costul materiei ºi al energiei elelctrice v-a trebui sã creascã puternic si in acelasi timp este posibil sa creasca pericolul unor crize locale ºi chiar regionale.

Drumul transformãrilor radicale ale tehnologiilor de extragere, procesare, ºi utilizare eficientã a cãrbunelui este unul singur: înlocuirea vechilor metode ºi mijloaace tehnologice de producþie cu altele mai noi, chiar bazate pe alte principii. Aici se cuvine sã se menþioneze ca în viitorul apropiat

vor trebui sã se extragã din subsol numai componentele utile, altfel vorbind extragerea trebuie sã se “contopeascã” cu prelucrarea în subsol. V-a trebui sã se ajungã de la extragerea la nivel de masã fragmentatã (extragerea cu “bucata”) la extragerea la nivel de “ion, molecula, atom”.

Posibilitãþi reale de brichetare a lignitului. Proiect integrat pentru captarea dioxidului de carbon de la Termocentrala Paroºeni ºi utilizarea acestuia pentru cresterea gradului de extragere a metanului din stratele de cãrbune (în special “virgine”) din Valea Jiului.

Propunerea unui model de determinare a capacitãþii concurenþiale a unei companii miniere carbonifere în condiþiile economiei de piaþã.

Soluþii de reducere a noxelor la termocentralele pe cãrbune ºi pe baza unui management performant.

Restrangerea drasticã sau chiar licidarea activitãþii miniere în bazinele Valea Jiului ºi Oltenia afecteazã un numãr de persoane de 8-10 ori mai mare decât efectivele disponibilizate de la

obiectivele respective.

Zãcãmintele de cãrbune sã fie considerate strategice, în fond este vorba de o mare bogaþie naþionalã, cu un rol deosebit în securitatea energeticã, mai ales in situaþii de crizã. Pentru asigurarea securitãþii energetice a þarii este nevoie de o prognozã ºtiinþificã care sã defineascã sarcini economice ºi termene de îndeplinire a lor, cu luarea în considerare a posibilitãþii zãcãmintelor, capacitãþii de producþie, preþurilor pe piata mondialã, cerinþelor interne ºi externe.

Este nevoie ºi de o prognozã a scenariilor defavorabile.

Prof. Nicolae Iliaº Membru în Comitetul de organizare al FOREN 2014

Dacian Cioloº, victimã a blatului Bãsescu - Ponta

trebuie informat de cãtre Guvern în legãturã cu nominalizarea comisarului, pentru

tivã.

De cealaltã parte, Victor Ponta nu a trimis Legislativului nicio informare cu privire la nominalizarea pentru funcþia care revine României.

Liberalul Radu Þîmpãu subliniazã cã este îngrijorãtor modul în care rolul Parlamentului României este redus la

convocarea de audieri în comisiile de specialitate. Nici Traian Bãsescu, nici Victor Ponta nu au respectat procedura, generând un risc de delegitimare a mandatului viitorului comisar european. În încercarea de a demonstra cã încã deþine supremaþia politicã, Traian Bãsescu a anunþat cã îl propune, în numele României, pe Dacian Cioloº drept comisar european, deºi nici un text de lege nu îi dã aceastã preroga-

o incertã viitoare audiere formalã ºi inutilã, având în vedere cã ar putea avea loc dupã ce propunerile Statelor Membre vor fi în aceste zile agreate în Consiliu.

La învestitura Guvernului, Victor Ponta s-a angajat sã evite simularea consultãrilor ºi sã respecte rolul ºi atribuþiile Parlamentului. Astãzi, rãmânem cu regretul cã premierul nu ºi-a respectat nici aceastã promisiune.

P

artidul Naþional Liberal considerã cã mandatul de comisar european al domnului Dacian Cioloº a fost unul performant ºi apreciat ca atare la nivelul oficialilor europeni. Tocmai de aceea, susþinem cã domnia sa este cea mai potrivitã alegere pentru a reprezenta în continuare România.

Prin nerespectarea procedurii de nominalizare, legitimitatea viitorului comisar riscã sã fie afectatã Preºedintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaþilor, Bogdan Radu Þîmpãu, subliniazã faptul cã, din pãcate, nici mãcar aceastã chestiune atât de importantã pentru România nu este lãsatã în afara jocurilor politice mãrunte dintre Traian Bãsescu ºi Victor Ponta.

Liberalul considerã cã este inacceptabil ca un profesionist de talia lui Dacian Cioloº sã ajungã o victimã din lunga serie de episoade ale coabitãrii BãsescuPonta. Blatul evident dintre cei doi ºi felul în care folosesc teme majore pentru a se poziþiona ca protagoniºti ai unor iresponsabile scenete politice nu fac decât sã punã din nou România sub lupã ºi sã scoatã în evidenþa incapacitatea de a face politicã la nivel european. Partidul Naþional Liberal atrage atenþia cã mandatul viitorului comisar european nu poate fi supus niciunei suspiciuni în ceea ce priveºte respectarea procedurii desemnãrii sale. Traian Bãsescu ºi Victor Ponta fac din nou de râs România în faþa partenerilor europeni ºi compromit ºansele lui Dacian Cioloº de a ocupa funcþia de comisar.

Legea nr. 373/2013 prevede clar cã Parlamentul României

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie2014

marcajelor Jandarmii în misiune la acest sfârºit de sãptãmânã turistice, sau indicatoarelor.

riorarea amenajãrilor

P

este 130 de jandarmi vor asigura un climat de liniºte ºi siguranþã cetãþenilor, în perioada 17 - 20 iulie 2014, atât la manifestaþiile cultural-artistice, religioase sau sportive ce se vor desfãºura în spaþiul public, cât ºi în staþiunile ºi pe traseele montane din judeþul Hunedoara.

Jandarmii vor asigura ordinea publicã la manifestaþiile cu public numeros În aceastã perioadã, jandarmii hunedoreni vor asigura ordinea la manifestãrile sportive ºi cultural-artistice ºi religioase, dintre cele mai importante manifestãri publice fiind: Zilele municipiului Hunedoara; Opera Nights Deva; Concurs de motociclete de enduro „RedbullRomaniacs” 2014 pe perioada 1519 iulie 2014; Demonstrativul ºi expoziþia de prezentare ºi lansare a

produselor StihlViking, în perioada 18-19 iulie 2014; Sãrbãtoarea Albinelor din localitatea Beriu; Aducerea moaºtelor Sf. Ierarh Nectarie – Biserica ortodoxã Sf. Ilie din Petroºani; Nedee Sf. Ilie din localitãþile: comuna Orãºtioara de Sus, comuna Lunca Cernii, comuna Ghelari, oraºul Uricani, satul Cucuiº.

Jandarmii recomandã tuturor participanþilor la aceste adunãri publice sã respecte recomandãrile fãcute de

organizatori sau de forþele de ordine, iar în cazul în care sunteþi martor al unei fapte de încãlcare a legii, apelaþi la sprijinul jandarmilor sau sunaþi la numãrul unic pentru situaþii de urgenþã 112.

Jandarmii vor menþine ordinea publicã în staþiuni ºi pe trasee turistice Jandarmii montani vor fi prezenþi în staþiunile din judeþul Hunedoara, pe traseele turistice din munþii Retezat, Vâlcan, ªureanu ºi Parâng, precum ºi în staþiunea balneo-clima-

tericã Geoagiu Bãi, unde sunt aºteptaþi sã soseascã numeroºi turiºti.

Jandarmii montani sfãtuiesc turiºtii, care aleg sã petreacã acest sfârºit de sãptãmânã la munte, sã nu se aventureze pe traseele turistice fãrã echipa-

ment adecvat ºi sã se informeze temeinic asupra traseului pe care doresc sã îl parcurgã. De asemenea, trebuie sã adopte un comportament decent, sã nu sãvârºeascã fapte de naturã sã tulbure ordinea publicã ºi sã nu recurgã la dete-

În caz de nevoie sau în situaþia în care sunteþi martori ai unei acþiuni de încãlcare a legii, nu ezitaþi sã apelaþi la ajutorul jandarmilor ºi salvamontiºtilor, la numãrul unic pentru situaþii de urgenþã 112.

Piaþã mai modernã la Petroºani

P

iaþa Agroalimentarã din Petroºani va avea o faþã nouã.

Lucrãrile de modernizare au demarat deja, însã mai este pânã când vor fi gata.

Carmen COSMAN - PREDA ªeful Adminitraþiei Pieþelor Petroºani, Ioan Pristavu, spune cã în primul rând au fost eliminate mesele din tablã, iar modernizãrile vor continua. „Au fost eliminate mesele din tablã, care creau disconfort vizual ºi igienico – sanitar.

S-a creat un spaþiu modern prin acoperirea cu policarbonat ºi montarea unor mese din plastic.

Se va trece la etapa urmãtoare de modernizare ºi estetizare pe platoul exterior, prin înlocuirea copertinei de la comercianþii de pe partea dreaptã cu un acoperiº de policarbonat”, a declarat

Ioan Pristavu.

Toate lucrãrile de modernizare sunt realizate din fonduri proprii ale Serviciului Public Adminsitrarea Pieþelor, dat fiind faptul cã acesta este pe autofinanþare. În Piaþa Agroalimentarã Petroºani vin zilnic 60 – 70 de comercianþi, din care aproximativ 40% sunt producãtorii, iar restul societãþi comerciale. Fiecare plãteºte o taxã pentru mesele ocupate, stabilitã prin hotãrâre de Consiliu Local.

Luna Iulie Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã de pui a la greq Ruladã din cotlet cu spanac ºi brînzã feta/Salatã indianã cu orez ºi ºniþel de pui pane Salatã & Desert Marþi Ciorbe de periºoare/Supã cremã de roºii Ceafã la grãtar cu cartofi aurii/Spaghete cu mazãre, bacon crocant ºi parmezan Salatã & Desert Miercuri Supã chili con carne (picant)/ Supã de broccoli cu ºuncã ªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu trei feluri de brînzã Salatã & Desert Joi Ciorbã de burtã/Supã de pui Ficãþei de pui cu cartofi piure/Pui marocan cu salsa de porumb Salatã & Desert Vineri Ciorbã de fasole cu afumãturã/Supa gulaº de viþel Mozzarella pane în crustã de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Piept de pui cu Cremã de brînzã ºi cartofi în crustã de muºtar Salatã &Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Turism 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie2014

Happy Tour: ”Grecia, în topul destinaþiilor pentru turiºtii români”

D

estinaþia Grecia, zona continentalã, cât ºi insulele, înregistreazã anul acesta o creºtere de aproximativ 10% a numãrului de rezervãri efectuate de cãtre români.

Ca ºi anul trecut, valoarea medie a unui sejur de o sãptãmânã ajunge la 450 euro.

Grecia continentalã atrage turiºtii români, cea mai cãutatã astfel de destinaþie fiind Peninsula Halkidiki. În acest caz, pachetul mediu al sejurului se ridicã la 375 euro, potrivit datelor Happy Tour. În ceea ce priveºte Grecia insularã, preferinþele românilor sunt diferite.

Majoritatea opteazã pentru un sejur de ºapte nopþi/opt zile, cu demipensiune, iar bugetul este mai mare decât cel alocat unei

vacanþe pe continent. ”Avem chartere cãtre Creta, Corfu, Kos, Rhodos, Santorini ºi Mykonos, toate cu un grad mare de ocupare, chiar de 100% în anumite perioade ºi pe anumite destinaþii. Grecia este cea de-a doua cea mai cãutatã destinaþie de vacanþã în rândul românilor ºi cea mai cerutã pe charterele noastre”, spune Elena Anghel, director executiv Prestige Tours, turoperatorul grupului

Happy Tour.

Cea mai vândutã insulã greceascã este Creta. Pachetul mediu al unui sejur de opt zile, cu demipensiune, costã 399 euro. O cerere aproape similarã au ºi Rhodos ºi Corfu, valoarea sejururilor medii în aceste douã destinaþii ajungând la 415 euro, respectiv 450 de euro. ”Am introdus anul

trecut Mykonos.

Cererea este peste aºteptãri pentru o destinaþie operatã pentru a doua oarã, mai ales cã pachetul mediu costã 500 de euro, peste media unui sejur în insulele greceºti”, mai spune Elena Anghel. În ceea ce priveºte Santorini , valoarea medie a sejurului este de 425 de euro.

Zeci de hoteluri scoase la vânzare pe litoral

Z

eci de hoteluri ºi alte spaþii de cazare de pe litoral sunt scoase la vânzare de cãtre proprietari la preþuri pornind de la 30 de milioane de euro, cum este cazul complexului hotelier Amfiteatru, Belvedere, Panoramic din Olimp, ºi care coboarã pânã la 70.000 de euro.

Complexul hotelier Amfiteatru, Belvedere ºi Panoramic din staþiunea Olimp, cumpãrat la începtul anului 2008 cu 30 de milioane de euro de cãtre omul de afaceri Josef Goschy, este scos la vânzare pentru suma de 30 de milioane de euro, în

condiþiile în care în 2012 proprietarul solicita 60 de milioane de euro.

Unitãþile hoteliere sunt listate pe spatiicomerciale.ro, site specializat pe segmentul comercial lansat de portalul imobiliare.ro. ªi Hotel Onix din

staþiunea Cap Aurora, deþinut tot de Goschy, cu 237 camere este de vânzare, proprietarul solicitând 5,2 milioane de euro.

La un preþ de 3,2 milioane de euro este scos la vânzare un hotel de patru stele, cu 110 camere, ºi 4 vile în Venus, în timp ce pentru Hotel Corina, tot din Venus, cu peste 100 de camere, preþul solicitat este de aproape 1,7 milioane de euro.

Peste 1 milion de euro vor sã obþinã proprietarii din vânzare unor hoteluri din

Constanþa, zona I.C. Brãtianu - 1,49 milioane de euro (24 de camere), Eforie Nord (30 de camere, 1,2 milioane euro; 73 camere - 1,1 milioane euro ºi 35 camere 1,15 milioane euro). În total, un numãr de 45 de unitãþi hoteliere, inclusiv pensiuni sau campinguri, cea mai ieftinã ofertã fiind o pensiune în construcþie în Costineºti, cu 15 camere, pentru care preþul este de 70.000 de euro.

Conform aceloraºi date, cea mai scumpã vacanþã vândutã într-o insulã greceascã a fost în valoare de 5.899 de euro ºi a constat într-un sejur de ºapte zile pentru douã persoane, în Creta.

Pachetul a inclus cazarea la un hotel de cinci stele, cu micul dejun inclus.

De altfel, veniturile din turism înregistrate de Grecia, în primul trimestru din 2014, au crescut cu 17,3%, pânã la 471,4 milioane de euro, comparativ cu perioada similarã din 2013, conform datelor Bãncii Centrale, potrivit site-

ului ekathimerini.com.

Numãrul vizitatorilor de peste hotare a urcat cu 15,4%, la 1,3 milioane, în primele trei luni ale acestui an.

Sosirile de turiºti la aeroportul din Corfu au crescut cu 13,2%, în timp ce la aeroportul din Rodos s-a înregistrat un avans de 10,9% în perioada ianuarie-martie 2014. În 2013, veniturile din turism au urcat cu 15%, la nivelul record de 12 miliarde de euro. Numãrul turiºtilor strãini aºteptaþi sã viziteze Grecia în acest an ar urma sã depãºeascã 20 de milioane, un nou indiciu cã economia începe sã se redreseze.

14 Program & Horoscop

10:00 Nimic prea bun pentru un cowboy 10:50 Pe scurt despre orice 11:00 Teleshopping 11:30 Politicã ºi delicateþuri 12:20 Oameni care au schimbat Lumea 12:30 Lumea ºi noi 13:00 Beneficiar România 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Documentar TVR1 16:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 17:30 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 România.ro

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii 12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Dragoste de soldat 17:00 Walker, poliþist texan 18:00 ªtirile Prima TV 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Trãsniþii 20:00 Cireaºa de pe tort 21:00 Cãsãtorie din prima 23:00 Haos

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 Butonul de panicã 15:00 ºtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Actualitatea româneascã 23:00 Lumea lui Banciu

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Vedete la apã

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 O mare cumpãnã 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Eu de ce m-am cãsãtorit?

16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Lumina rece a dimineþii 22:30 Fortãreaþa 2

21 martie *** 20 aprilie Nu este o zi bunã pentru afaceri sau întâlniri cu prietenii. În schimb, relaþiile cu partenerul de viaþã merg bine. Spre searã, este posibil sã aveþi musafiri din altã localitate. Nu neglijaþi odihna!

10:45 Soþ de închiriat 11:45 Pentru cã te iubesc 12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea 14:30 Bucãtãria iadului 15:30 Minciuna 16:30 Rosa Diamante 17:30 Clona 18:30 Soþ de închiriat 19:30 Pentru cã te iubesc 20:30 Spune-mi cã eºti a mea 22:00 Legãturi riscante 23:00 Casa de alãturi

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere 22:15 Deschide Camera Comorilor

10:15 Fotbal 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Retrospectivã Juventus 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Retrospectivã Real Madrid 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Retrospectivã PSG/Monaco 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Digi Sport Show 16:45 Digi Sport Special 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Turul Ciclist al Sibiului 19:30 ªtirile Digi sport 20:00 Fotbal: Benfica – Estoril 22:00 Fotbal

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Se pare cã începeþi ziua cu o discuþie aprinsã cu un bãrbat.

Sunteþi nervos ºi este posibil sã aveþi reacþii necontrolate faþã de colegi ºi de persoana iubitã.

Sfaturile unui prieten vã ajutã sã evitaþi o încurcãturã juridicã.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

ªeful îºi descarcã nervii tocmai pe dumneavoastrã. Ar fi bine sã vã petreceþi dupã-amiaza în familie ºi sã nu ieºiþi nicãieri. Împreunã cu partenerul de viaþã, puteþi rezolva o problemã financiarã care nu vã dã liniºte de multã vreme.

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã 12:00 Pastila Vouã 12:15 Baronii 12:45 Clipuri 13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã 14:30 Teleshopping 14:45 Pastila Vouã 15:00 Baronii 16:00 Copii contra pãrinþi 17:30 Specialiºti în sãnãtate 18:00 Am ales sã fiu român 18:30 ªtiri Naþional TV

21

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indispus ºi chiar pesimist, din cauza lipsei banilor. Nu dezarmaþi. Se va gãsi un prieten care sã vã întindã o mânã de ajutor. Ar fi bine sã nu vã ocupaþi de afaceri, pentru cã nu aveþi prea multe ºanse de reuºitã.

23 august *** 22 septembrie

Aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte în interes de serviciu. S-ar putea sã vã loviþi de dificultãþi, probabil birocratice. Nu este o zi bunã pentru a începe activitãþi sau afaceri noi. Mai mult, existã riscul sã pierdeþi bani.

S-ar putea sã fiþi dezamãgit ºi neliniºtit din cauza unor probleme de familie. Doar partenerul de viaþã mai reuºeºte sã vã îmbãrbãteze. Fiþi atent la bani. Astãzi existã riscul sã pierdeþi sume mici.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Nu este exclus sã vã enervaþi serios pentru cã nu vã iese o afacere. Ar fi mai bine sã o treceþi la capitolul pierderi, decât sã vã consumaþi. Fiþi mai atent la serviciu, pentru cã riscaþi sã intraþi în gura ºefilor.

Dimineaþa nu sunteþi prea sociabil ºi vã cam ocoleºte inspiraþia.

Evitaþi o ceartã cu persoana iubitã ºi amânaþi cãlãtoriile planificate pentru azi! Nu alergaþi dupã câºtiguri necuvenite.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

La serviciu, nu este momentul sã vã revendicaþi drepturile. Este puþin probabil sã aveþi succes.

Neînþelegerile din familie contruibuie la starea de nervozitate.

Amânaþi chestiunile importante.

Dimineaþa apar probleme neprevãzute care vã determinã sã vã schimbaþi programul. Un prieten vã propune o afacere care v-ar ajuta sã vã redresaþi financiar. Nu luaþi decizii pripite.

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea sã nu reuºiþi sã terminaþi la timp ce aveþi de fãcut la serviciu. Pãstraþi-vã calmul ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu colegii! Relaþiile sentimentale trec printr-o perioadã favorabilã.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Sunteþi foarte bine dispus ºi optimist, în ciuda unei atmosfere nu tocmai vesele. Nu vã detaºaþi prea mult de problemele celor din jur, ca sã nu fiþi considerati nepãsãtor. Atenþie la orice act pe care îl semnaþi!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie 2014

Ceauºescu, considerat cel mai potrivit fost preºedinte al României

N

icolae Ceauºescu este considerat cel mai potrivit fost preºedinte al României, conform rezultatelor unui barometru INSCOP remis joi AGERPRES.

Ceauºescu care este asociat cu o perioadã perceputã ca mai ordonatã din punct de vedere al vieþii cotidiene, dar ale cãrei lipsuri s-au

Nicolae Ceauºescu ocupã primul loc în top, 24,7% dintre români considerându-l cel mai potrivit preºedinte pe care l-a avut România. Pe locul al doilea în acest clasament se situeazã Ion Iliescu, cu 19,1% din opþiunile publicului, Traian Bãsescu — pe locul al treilea, cu 14,2%, iar Emil Constantinescu — pe patru, cu 9,7%. Pe de altã parte, 23,9% dintre respondenþi considerã cã niciunul dintre cei patru nu s-a ridicat la înãlþimea funcþiei. Proporþia celor care nu au rãspuns la aceastã întrebare a fost de 8,4%. Darie Cristea, coordonator proiecte INSCOP,

mai uitat. Pozitivarea relativã a lui Ceauºescu vine ºi în scopul evidenþierii imaginii totuºi defavorabile pe care publicul o are cam despre toþi preºedinþii postdecembriºti ai României.

Sã nu uitãm cã spre finalul

susþine cã datele confirmã tendinþa de lungã duratã de îndepãrtare a românilor de personajele politice ale momentului ºi ale istoriei recente. "În realitate, vorbim despre o falsã pozitivare a unui Nicolae

mandatelor toþi aceºtia au încheiat cu un nivel redus de încredere publicã", adaugã Darie Cristea.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevãrul în perioada 1-6 iulie. Volumul eºantionului a fost de 1.055 persoane ºi este reprezentativ pentru populaþia României de 18 ani ºi peste 18 ani. Eroarea maximã admisã a datelor este de ¹ 3%, la un grad de încredere de 95%, eºantionul fiind de tip multistratificat, probabilistic. Metoda folositã a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenþilor. Chestionarele au fost aplicate în 38 de judeþe ºi Municipiul Bucureºti, într-un total

Blaga: Numele viitorului partid va fi PNL, iar candidatul comun al PNL-PDL la prezidenþiale va fi anunþat în 4-5 august

P

reºedintele PDL, Vasile Blaga, a anunþat, joi, cã numele viitorului partid, rezultat din fuziunea PNL-PDL, va fi PNL, iar sediul noii formaþiuni va fi în Aleea Modrogan numãrul 1.

Candidatul comun al PNL-PDL la prezidenþiale va fi anunþat în 4-5 august.

Tot atunci va fi stabilitã ºi echipa de campanie pentru alegerile prezidenþiale, precum ºi calendarul electoral ºi preelectoral care este "extrem de strâns", a declarat Blaga, dupã ultima rundã de negocieri PDL-PNL. "Cel mai târziu candidatul trebuie înscris la Biroul Electoral Central în 15 septembrie, dar alianþa electoralã în 8 septembrie. Pânã atunci trebuie

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

strânse semnãturile necesare, obligatorii prin lege, pentru susþinerea candidatului", a spus Vasile Blaga. Blaga a mai precizat cã imnul noului partid va fi cel al PDL, "Verdenrourat"."Statutul a urmãrit cu foartã multã atenþie parcursul clar al celor douã partide de pânã în 26 iulie, de respectare a statului de drept, a valorilor colegilor din PPE: demnitate, libertate, dreptate, solidaritate, toate criteriile care le-am avut ºi pânã acum care þin de integritatea membrilor noºtri (...) N-o sã avem niciun doc-

ument secret. Atât Statutul, cât ºi protocolul de fuziune, programul politic, dupã ce vom avea desemnat candidatul la Preºedinþie, programul acestuia, în septembrie programul partidului pentru români, toate vor fi publice", a spus preºedintele PDL. La rândul sãu, preºedintele PNL, Klaus Iohannis, a declarat cã au reuºit sã facã un lucru pe

care mulþi ºi-l doresc de 24 de ani, mulþi au vorbit despre el, dar acum sunt foarte aproape de finalizare, ºi anume unificarea dreptei.

"Acest partid nu este creat doar pentru a câºtiga prezidenþialele, acest partid este creat pentru a schimba România, pentru a schimba România în bine. Noi ne dorim evident sã câºtigãm prezidenþialele cu candidatul unic pe care-l vom desemna la începutul lunii august, dar ne dorim sã câºtigãm ºi alegerile parlamentare din 2016, sã conducem România într-un drum mult mai bun, mult mai clar, în aºa fel încât sã avem ceea ce probabil cu toþii ne dorim: o

viaþã mai bunã ca ºi oamenii sã simtã cã acest partid vine cu o strategie, vine cu o gândire clarã pentru deceniul care urmeazã", a spus Iohannis.

de 75 de localitãþi (oraºe mari, medii ºi mici, comune, sate). Eºantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensãmântului populaþiei din 2011.

AGERPRES

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Iulie 2014

Trafic restricþionat în Petroºani din cauza concursului Red Bull Romaniacs

B

ikerii restricþioneazã circulaþia rutierã. În acest weekend la Petroºani va avea loc o etapã intermediarã a concursului Red Bull Romaniacs.

Din acest motiv, circulaþia rutierã pe bulevardul 1 Decembrie 1918 va fi restricþionatã.

“Ediþia a XI-a a concursului internaþional Red Bull Romaniacs va avea din nou etapã intermediarã în zona Voineasa astfel cã dupã parcurgerea acestei etape bikerii vor veni la Petroºani unde vor înnopta astfel cã vom restricþiona circulaþia pe porþiunea de drum situatã între intersecþia ªt. O Iosif, cu strada 1 Decembrie, respectiv strada Carpaþi cu 1 Decembrie, în intervalul orar18.07 de la 6:00 pînã în 19.07, ora 9:00”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Bikerii trebuie sã þinã cont ºi de faptul cã vor înnopta la Petroºani, însã aceºtia trebuie sã respecte curãþenia.

“Ei trebuie sã nu tulbure liniºtea publicã,

sã nu lase mizerie în urma lor, dar cu aceste s-au ocupat organizatorii în colaborare cu cei de la Poliþia Localã, Poliþia Rutierã, Jandarmerie”, a mai spus sursa citatã.

S

orina Sandu a concurat alãturi de tatãl ei la Red Bull Romaniacs În 2014 este pentru prima datã când în raliu concureazã o fiicã alãturi de tatãl sãu. Sorina Sandu, cea mai rapidã fatã din ediþia 2013 a decis ca în aventura extremã din acest an sã ia startul alãturi de tatãl sãu.

Sorin Sandu este cel care a îndreptat-o pe Sorina cãtre motociclism, iar în ediþia dificilã din acest an o va

însoþi pe traseul clasei Bronze Team.

Cea mai rapidã fatã din ediþia 2013 Red Bull Romaniacs, a decis ca în aventura extremã din acest an sã concureze alãturi de tatãl sãu, cel care a ghidat-o cãtre motociclism. Cei doi sportivi din Valea Jiului concureazã la clasa Bronze Team. Red Bull Romaniacs a reunit 350 de rideri din întreaga lume.

Sorina a trecut cu bine peste ”stresul” de a concura alãturi de tatãl sãu. ”A fost uºor însã am fost mereu stresatã ca tata sã nu se accidenteze. Ne-am ajutat pe anumite secþiuni'', a spus sportiva dupã prima zi de off-road.

Caravana Red Bull Romaniacs a ajuns ieri, la Voineasa, acolo unde este localizat primul dintre cele douã bivuacuri din afara Sibiului. Tot ieri s-a dat

ºi startul din zona turisticã vâlceanã cu finish-ul la Petroºani, iar astãzi 19 iulie, se dã starul la ultima probã: Petroºani – Sibiu, unde este ºi finish-ul competiþiei.

Red Bull Romaniacs 2014 a debutat pe 13 iulie când riderii au ajuns la Sibiu pentru prima zi de verificãri administrative ºi tehnice. Prologul, showul din centrul oraºului care stabileºte

ordinea de start pentru prima zi din munþi, este programat pe 15 iulie începând cu ora 17:30. 350 de rideri din întreaga lume vor încerca sã îºi depãºeascã limitele pe traseele din Carpaþi David Cyprian, un adolescent ceh în vârstã de doar 17 ani concureazã pentru prima datã la Red Bull Romaniacs ºi face echipã cu tatãl sãu Zdenek. Team Cyprian este înscrisã la clasa Silver Team, iar printre cei care le vor fi adversari se aflã ºi echipa Do More Team formatã din Dani Oþil ºi Radu Cãlin.

Motocicliºti din þarã ºi nu numai se vor întrece în perioada 16 iulie - sâmbãtã 19 iulie. În a treia zi de offroad, startul va fid at la Voineasa, iar punctual de sosire va fi la Petroºani, iar în a patra zi de concurs riderii vor pleca de la Petroºani spre Voineasa.

Monika BACIU Foto Facebook Fotografii QTuristice