CVJ Nr 656 Joi 17 iulie 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 655

Cronica Vãii Jiului Joi, 17 Iulie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Hoþii amânã inaugurarea bãii comunale din Vulcan

Nu avem suficiente spaþii verzi, dar le ciopârþim ºi pe cele existente! >>> PAGINA A 4-A

CFR pune în pericol ºoferii >>> PAGINA A 4-A

Ploile au speriat locuitorii Petroºaniului >>> PAGINA A 5-A

Tineri salvaþi de pe munte în Defileul Jiului >>> PAGINA A 5-A

PSD Hunedoara acþioneazã dupã parafarea înþelegerii cu PP-DD >>> PAGINA A 7-A

Disponibilizaþi, dar nu ºi pensionari >>> PAGINA A 10-A Activitate de vacanþã (II)

Alegãtorii egali cu ZERO pentru senatori >>> PAGINA A 11-A

Concurs de pescuit ºi poveºti pescãreºti >>> PAGINA A 12-A

B

aia comunalã din Cartierul Dallas din Vulcan nu poate fi inauguratã la timp din cauza hoþilor. Poliþia face acum cercetãri la Vulcan, dupã ce angajaþii de la baia comunalã au sesizat cã au fost atacaþi de hoþi. Practic, oamenii de aici spun cã au ºi pazã, dar hoþii au atacat imobilul nou amenajat ca baie comunalã în momentul în care paznicul ºi-a fãcut rondul ºi plecase din zona obiectivului. >>> PAGINA A 3-A

Tabãrã la Varpalota >>> PAGINA A 13-A

Turismul din Valea Jiului, alternativã doar pe hârtie >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Iulie2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Iulie 2014

B

Hoþii amânã inaugurarea bãii comunale din Vulcan

aia comunalã din Cartierul Dallas din Vulcan nu poate fi inauguratã la timp din cauza hoþilor. Poliþia face acum cercetãri la Vulcan, dupã ce angajaþii de la baia comunalã au sesizat cã au fost atacaþi de hoþi.

apã caldã. Sperãm ca pânã la sfârºitul lunii sã finalizãm toate acele obiective care au fost distruse”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Poliþiºtii au venit ºi fac cercetãri pentru a stabili cine sunt vinovaþii, care au furat

Practic, oamenii de aici spun cã au ºi pazã, dar hoþii au atacat imobilul nou amenajat ca baie comunalã în momentul în care paznicul ºi-a fãcut rondul ºi plecase din zona obiectivului. ªi primarul Gheorghe Ile spune acum cã va amâna inaugurarea bãii comunale, care era special construitã pentru oamenii sãraci din acest cartier. „Din pãcate, trebuie sã spun

Pod feroviar acroºat de un ºofer neatent

U

n tren de persoane a întârziat mai bine de o jumãtate de orã din cauza unui ºofer care nu ºi-a calculat bine gabaritul maºinii ºi a acroºat un pod de pe Defileul Jiului.

Bãrbatul, în vârstã de 51 de ani mergea spre Târgu Jiu la volanul

unei autoutilitare, de care era tractatã o platformã pe care se afla un utilaj de mare tonaj.

Pe Defileul Jiului, conducãtorul auto a acroºat din mers podul Fabian, situat la km. 112+585 al DN 66. „În urma evenimentului rutier nu au rezultat victime sau pagube materiale însemnate, dar s-a înregistrat o întârziere de 35 de minute a trenului 2084”, a declarat Laura Bradu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Poliþiºtii efectueazã cercetãri pentru clarificarea situaþiei.

Car men COSMAN-PREDA

cã aceasta a fost finalizatã, dar hoþii au spart uºa ºi au furat cam tot ce au gãsit acolo, plus cã au ºi distrus unele lucruri. Suntem în faza de refacere a bãii ºi vom face probele cu

Pãºuni distruse de oile din Timiº

S

ute de oi pãstorite de un cioban din Timiº au distrus pãºunile unor localnici din comuna hunedoreanã Bãtrâna, iar oamenii au cerut sprijinul poliþiºtilor pentru a-ºi recupera paguba.

Mai mulþi locuitori din comuna Bãtrâna s-au dus la Postul de Poliþie ºi au reclamat cã un bãrbat în vârstã de 41 ani, din comuna Margina - judeþul Timiº a intrat pe

sculele muncitorilor, au spart uºa, au distrus o gurã de intrare într-un canal, deºi nu aveau ce sã fure de acolo ºi au furat câteva obiecte din interiorul bãii.

Investiþia a fost realizatã într-un fost punct termic, din bani de la bugetul local al Vulcanului, iar Gheorghe Ile a fãcut-o special pentru oamenii din Dallas, care sunt debranºaþi de la apã sau curent, din cauza datoriilor.

Toþi aceºtia vor mai avea, însã, de aºteptat, pentru cã trebuie fãcute reparaþii, dupã atacul hoþilor.

Diana MITRACHE

pãºunile acestora din localitãþile Piatra, Rachiþeaua ºi Faþa Roºie, din comuna Bãtrânã, cu aproximativ 750 de oi. Fapta s-a repetat aproape toatã luna iunie, iar fânul lor a fost distrus distrus prin cãlcare ºi pãºunare. Prejudiciul reclamat este de aproximativ 2.900 lei, iar poliþiºtii au întocmit în acest caz un dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de distrugere.

Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Nu avem suficiente spaþii verzi, dar le ciopârþim ºi pe cele existente!

N u avem suficiente zone verzi, dar ºi cele care sunt dispar încet, dar sigur.

Un fost consilier local de la Petroºani atrage atenþia ºi asupra unui lucru extrem de grav: copacii sunt tãiaþi fãrã sã existe mãcar aviz de mediu.

Un raport al Agenþiei pentru Protecþia Mediului

Hunedoara releva faptul cã cele mai multe localitãþi urbane din

judeþul Hunedoara suferã la capitolul „spaþii verzi”. Sunt prea puþine, comparativ cu cerinþele europene, ºi nimeni nu face nimic cu adevãrat pentru a mãri suprafaþa verde. Iar municipiul Petroºani nu face notã discordantã, din pãcate, însã mai are noroc cu Brãdetul, o zonã împãduritã care salveazã oarecum din situaþie.

Este însã prea departe pentru mulþi dintre cei

care ar vrea sã respire aer curat ºi asta în timp ce copacii din municipiu dispar unul cîte unul.

Un fost consilier local, Viorica Macavei, atrage atenþia cã spaþiile verzi sunt tot mai „chele” pe zi ce trece. Copacii dispar unul câte unul ºi, mai grav, spune aceasta, de multe ori nu existã nici avizul de mediu absolut necesar pentru tãierea unui arbore.

Parcurile au ajuns

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Iulie 2014 umbre a ceea ce erau cândva, iar dalele de beton iau locul vegetaþiei în numele „înfrumuseþãrii urbei”.

Viorica Macovei a ºi numãrat mulþi dintre copacii cãzuþi sub drujbele celor de la amenajarea teritoriului ºi spune cã este decisã sã anunþe ºi ministerul de resort despre ce se întâmplã în Petroºani. În plus, un alt parc urmeazã sã disparã pentru a face loc de data aceasrta unei construcþii.

Este vorba despre parcul de la Spitalul de Urgenþã, unde pacienþii mai puteau sã ia o gurã de aer proaspãt sau sã mai schimbe o vorbã, la umbra copacilor.

Conducerea instituþiei medicale a confirmat informaþia, susþinând totodatã cã s-a mers pe aceastã variantã pentru cã nu a fost identificat alt spaþiu, lucru contrazis de cei care îºi doresc zone verzi ºi nu betoane.

B

CFR pune în pericol ºoferii

Cel puþin doi oameni ºiau pus viaþa în pericol din cauzã cã nu au vãzut bãlãriile ce au acoperit barierele.

Douã incidente similare s-au petrecut sãptãmâna trecutã, când trenul a lovit douã maºini, una la Petroºani ºi una la Ruºor.

Ambii ºoferi au declarat cã nu au vãzut semnalizarea barierei, din cauza vegetaþiei, iar la Petroºani mai mulþi oameni s-au plâns de vegetaþia prea mare din aceste locuri periculoase.

Edilii locali spun, însã, cã este doar treaba celor de

ãlãriile crescute pe marginea cãii ferate fac victime ºi doar o minune a fãcut ca ultimele accidente de tren sã nu aibã urmãri grave. Tufiºurile ar trebui sã fie tãiate de responsabilii de la CFR, însã, sucursala de la Timiºoara e prea departe ca sã se ºtie cã aici ploile au crescut prea mult vegetaþia.

Î

n contradictoriu

“Referitor la parcuri, ni se tot sugereazã (…)

Brãdetul, însã acolo oamenii în vârstã ºi cei mai modeºti financiar nu pot merge”, atrage atenþia Viorica Macavei, care se aratã indignatã de situaþia din Petroºani. În replicã, repsrezentanþii Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat recunosc cã s-au tãiat copacii, dar susþin cã au toate avizele necesare. “Toaletarea ºi tãierea copacilor, precum ºi a vegetaþiei din municipiul Petroºani se face dupã recomandãrile Compartimentului de mediu ºi numai în situaþii de urgenþã se procedeazã în mod direct”, a precizat Daniel Viºan, director executive în cadrul Primãriei Municipiului Petroºani.

Car men COSMAN-PREDA

CFR. „Într-adevãr, bãlãriile sunt destul de înalte ºi afecteazã, într-un fel sau altul, trecerile la nivel cu calea feratã, dar vreau sã vã spun

terenul la care se face referire nu aparþine municipiului Petroºani. Nu aparþine nici domeniului public, nici privat al municipiului.

Terenul este proprietatea CFR ºi este exclus sã intre în sarcina administraþiei

publice locale, aºa cum ne-au fost aduse acuze.

Terenul nu e al nostru ºi datoria ºi sarcina este exclusiv a lor”, a precizat Daniel Viºan, ºef SPADPP Petroºani.

Doi ºoferi ºi-au fãcut praf maºinile, dupã ce nu au vãzut trenul, sãptãmâna trecutã, iar doar o minune a fãcut sã scape cu viaþã. În plus, doar dacã eºti pieton vezi semnalele luminoase.

Totuºi, cel puþin la Petroºani, cineva a sosit dupã accidentul de sâmbãta trecutã ºi a cosit puþin bãlãriile, pentru ca astfel de incidente sã nu se mai repete. Tufele rãmân, însã, pe marginea cãii ferate, iar oamenii care trec pe jos, fãrã sã se asigure prea bine, sunt într-un real pericol din aceastã cauzã.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Iulie 2014

Tineri salvaþi de pe munte în Defileul Jiului

D

oi tineri de 17 ºi 21 de ani au fost salvaþi de jandarmii ºi salvamontiºtii din Valea Jiului de pe munte.

Cei doi au urcat miercuri dimineaþã în zona Parcului Naþional Defileul Jiului, de pe artera principalã ca sã culeagã ciuperci ºi nu au mai putut înainta.

putut sã înainteze ºi atunci s-au gândit sã sune dupã ajutoare.

Timp de mai bine de o orã ºi jumãtate au stat într-un loc în care erau în pericol ºi au aºteptat ajutoare. Dumitru Bârlida, ºeful Echipei Salvamont din Petroºani a ajuns la ei ºi i-a adus la ºosea în siguranþã. „Au luat-o pe o vale în jos, unde nu au mai putut nici sã

Tinerii, un bãiat ºi o fatã, s-au rãtãcit miercuri la prânz prin zona aflatã în apropiere de DN 66, pe ruta din defileul

Jiului, dupã ce au plecat la cules de ciuperci. Ei le-au povestit salvatorilor cã au tot urcat pânã într-un loc de unde nu au mai

Ploile au speriat locuitorii Petroºaniului

P

ompierii militari din Petroºani sunt în alertã ºi sunt pregãtiþi sã intervinã în orice moment, în cazul în care va fi nevoie.

Precipitaþiile abundente de marþi seara i-au speriat pe locuitorii cartierului Aeroport, care s-au temut cã se va repeta situaþia din 2008, când canalele au refulat ºi au inundat tot cartierul.

foto facebook

Avertizãrile meteorologilor privind precipitaþiile abundente s-au confirmat la Petroºani, unde a plouat în averse ºi s-a înregistrat chiar ºi grindinã. În unele zone mai joase ale municipiului apa s-a adunat imediat, iar oamenii speriaþi au cerut imediat ajutorul reprezentanþilor Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Din fericire, însã, nu s-au înregistrat situaþii grave. „Au fost mici probleme în zona Aeroport, în zona Liceului Economic ºi în

Livezeni, dar nu au fost afectate blocuri sau gospodãriile oamenilor. În Aeroport, când au vãzut cum plouã ºi cã se adunã apa, oamenii s-aub speriat cã se va repeta situaþia din 2008”, a explicat comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani, Adrian Avram. În Petroºani s-au înregistrat averse de ploaie, însoþite de descãrcãri electrice. Vremea se va menþine ploioasã ºi în urmãtoarea perioadã, aºa cã pompierii sunt în alertã, pregãtiþi sã intervinã în orice moment.

Car men COSMAN-PREDA

urce, nici sã coboare ºi uºor, i-am recuperat.

Foarte departe de la drumul din ºoseaua naþionalã nu erau, dar era foarte periculos pentru cã erau într-o groapã, cu o pantã destul de înclinatã ºi cu stânci. Într-o orã i-am recuperat ºi sunt teferi”, a spus Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Petroºani.

Jandarmii montani ºi salvamontiºtii le atrag atenþia celor care pleacã acum dupã fructe de pãdure ºi ciuperci sã þinã cont de vremea schimbãtoare, sã se echipeze corespunzãtor ºi sã nu se abatã de la trasee.

Astfel de incidente se petrec tot mai des ºi turiºtii ori localnici sunt sfãtuiþi sã-ºi ia mãsuri de precauþie.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Iulie 2014

Tandemul Ponta, preºedinte - Isãrescu, premier, primul în topul românilor

M

ajoritatea românilor considerã cã premierul Victor Ponta va câºtiga alegerile prezidenþiale iar tandemul Victor Ponta, preºedinte - Mugur Isãrescu, premier, este primul în top, potrivit unui sondaj INSCOP remis miercuri AGERPRES.

Sondajul relevã cã 52,4% dintre români din cei 73,9% care indicã un nume cu privire la câºtigarea alegerilor prezidenþiale cred cã Victor Ponta va câºtiga alegerile prezidenþiale din noiembrie. Klaus Iohannis este vãzut drept câºtigãtor al alegerilor prezidenþiale de 23,6% dintre respondenþi, preºedintele PNL fiind urmat

de fostul lider al liberalilor Crin Antonescu, cu 4,6%, MihaiRãzvan Ungureanu — 4,4%, Cãlin PopescuTãriceanu — 2,4%, Cãtãlin Predoiu — 2,1%, Corneliu Vadim Tudor — 1,5%, Sorin Oprescu — 1,4%, Cristian Diaconescu — 1,2%, Teodor Meleºcanu — 1,2%, Mircea Diaconu — 1,2%, Dan Diaconescu — 0,9%,

Mircea Geoanã — 0,9%, Mugur Isãrescu — 0,8% ºi alþii — 1,5%. În privinþa tandemurilor preºedintepremier, cele mai multe pãreri bune le colecteazã cuplul Victor Ponta, preºedinte — Mugur Isãrescu, premier (29,5%). Pe locul doi se situeazã tandemul Victor Ponta, preºedinte — George Maior, prim-ministru cu 22,2%. Urmeazã, în ordine, tandemurile Victor Ponta, preºedinte — Mircea Geoanã, prim-ministru (22%), tandemul Klaus Iohannis, preºedinte

— Cãtãlin Predoiu, prim-ministru (21,9%), Klaus Iohannis, preºedinte — Vasile Blaga, prim-ministru (18,2%), Victor Ponta, preºedinte — Liviu Dragnea, prim-ministru (17,6%). Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevãrul în perioada 1-6 iulie. Volumul eºantionului a fost de 1.055 persoane ºi este reprezentativ pentru populaþia României de 18 ani ºi peste 18 ani. Eroarea maximã admisã a datelor este de ¹ 3%, la un grad de încredere de 95%,

Câþi bani recupereazã statul de la infractori

S

e estimeazã cã autoritãþile ar trebui sã primeascã de la inculpaþi peste 250 de milioane de euro doar în dosarele instrumentate de DNA anul trecut.

Sume semnificative ar trebui sã fie recuperate ºi în procesele iniþiate de DIICOT ºi parchetele ordinare. În realitate, interlopii reuºesc sã-ºi ascundã tot mai bine averile. În 2012 ºi 2013, condamnãrile definitive date în procesele DNA au adus, pe lângã pedepse totalizând câteva mii de ani de închisoare, ºi decizii prin care se recuperau peste 210 milioane de euro. Cel puþin teoretic, aceasta este suma pe care trebuie sã o plãteascã infractorii care au primit o sentinþã finalã în dosarele instrumentate de Direcþia Naþionalã Anticorupþie (DNA) în ultimii doi ani. Iar cea mai mare parte a acestor bani (66% în 2012 ºi 83% în 2013) ar trebui sã ajungã în conturile statului.

P

ractica ne omoarã

Pe hârtie, totul sunã din ce în ce mai bine. În realitate, însã, lucrurile stau puþin diferit: mulþi infractori nu dispun nici pe departe de sumele pe care ar trebui

sã le achite ºi nici averea lor nu se apropie de valoarea acestora. Aºa încât rãmâne soluþia popririi.

Cum legea limiteazã aceastã metodã de recuperare la o treime din veniturile nete lunare, rezultã cã un fost condamnat care are de dat statului un milion de lei ºi care va realiza un venit egal cu salariul mediu (adicã în jur de 1.600 de lei pe lunã) îºi va plãti datoria în 156 de ani! Nu pot fi trecute cu vederea nici cazurile în care cel condamnat trebuie sã achite despãgubirile în solidar cu instituþia publicã la care lucra.

A

veri camuflate

Problemele pe care le au oamenii legii în a recupera efectiv pagubele produse ori în a confisca câºtigurile ilicite încep încã din faza urmãrii penale. ªi se vãd clar în statisticile DNA privind mãsurile asiguratorii

luate în anchetele aflate în desfãºurare. Astfel, sumele pe care procurorii încearcã sã le recupereze punând sechestru pe averile inculpaþilor sunt tot mai mari (de la 212 milioane de euro în 2011 s-a ajuns la 352 de milioane de euro anul trecut). În acelaºi timp, valoarea bunurilor gãsite în proprietatea celor puºi sub acuzare este tot mai micã

de la an la an, aceasta scãzând semnificativ, de la 167 mil. euro în 2011 la 82 mil. euro anul trecut.

Infractorii au început sã vadã cã nu-i de joacã ºi cã au crescut mult ºansele sã fie prinºi iar averea lor sã fie confiscatã. Aºa cã atât corupþii, dar mai ales evazioniºtii folosesc tot soiul de tertipuri pentru a-ºi camufla averile. Uneori riscã mult. Existã, desigur, ºi reversul medaliei.

Respectiv situaþii în care cei acuzaþi au pe numele lor

eºantionul fiind de tip multistratificat, probabilistic. Metoda folositã a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenþilor. Chestionarele au fost aplicate în 38

proprietãþi sau conturi a cãror valoare o depãºeºte pe cea a prejudiciului.

S

e strânge laþul

Vestea (bunã pentru stat, dar nu la fel de bunã pentru infractorii care folosesc tot soiul de trucuri pentru a-ºi ascunde banii negri) este cã, la începutul acestui an, Parlamentul European a aprobat o directivã prin care se simplificã procedurile de confiscare a bunurilor provenite din infracþiuni. „Sper ca România sã transpunã rapid aceastã directivã“, spune Monica Macovei, europarlamentarul român care a fost ºi raportorul PE pe acest subiect. „Directiva

de judeþe ºi Municipiul Bucureºti, într-un total de 75 de localitãþi (oraºe mari, medii ºi mici, comune, sate).

Eºantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensãmântului populaþiei din 2011.

AGERPRES

aduce norme noi privind confiscarea de la terþe persoane sau confiscarea extinsã. Potrivit noului act normativ, confiscarea banilor infractorilor se va face mai uºor ºi mai repede, asfel încât toþi vom avea de câºtigat’. Conform noii directive, averile infractorilor vor fi confiscate mai uºor în toate statele membre. În plus, confiscarea extinsã se va aplica în cazul mai multor infracþiuni decât înainte: corupþia activã ºi pasivã în sectorul public ºi privat, precum ºi corupþia oficialilor din UE ºi din statele membre, participarea la o reþea de crimã organizatã, pornografia infantilã, criminalitatea informaticã ºi orice altã infracþiune pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoarea de minimum patru ani.

Politic 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Iulie 2014

PSD Hunedoara acþioneazã dupã parafarea înþelegerii cu PP-DD

C

onducerea Organizaþiei Judeþene a PSD Hunedoara îl aºteaptã pe secretarul general al PP-DD la negocieri privind semnarea acordului de colaborare la nivel judeþean.

În funcþie de rezultatul negocierilor dintre social democraþi ºi PP-DD, se va putea decide ºi dacã unii viceprimari liberali vor fi înlocuiþi, ca rãspuns la acþiunile similare ale PNL-PDL. Vizat este postul de viceprimar al municipiului Deva, ocupat în prezent de liberalul Marius Surgent, dar social democraþii nu pot acþiona pânã când nu au certitudinea cã ºi consilierii PP-DD îi susþin.

Culmea este cã, potrivit unor surse, postul lui Surgent ar urma sã revinã chiar PP-DD. „Ceea ce s-a discutat pânã acum ar fi

cã Ovidiu Moº (PSD) va rãmâne pe funcþie dupã ce Prefectura Hunedoara a atacat în contencios hotãrârea consilierilor din Deva.

Pe acest post este validat ºi Marian Muntean. Dacã se va iniþia acþiunea privind schimbarea lui Marius Surgent, atunci al doilea post de vice va reveni PP-DD”, spun surse din PSD. Oficial, conducerea judeþeanã a social democraþilor spune cã nu s-a luat o decizie privind înlocuirea viceprimarului liberal. „Nu s-a luat o decizie pânã la clarificarea relaþiei cu PP-DD. Aºteptãm sã avem o întâlnire cu domnul Neagu (n.r.

Liviu Neagu, secretar general PP-DD) în aºa

Pregãtiri de alegeri pentru postul lui Nicula

C

onducerea organizaþiei judeþene a social democraþilor a luat în calcul variantã unui interimat la PSD Deva, dupã ce senatorul Cosmin Nicula va demisiona din partid pentru a merge la Curtea de Conturi a României.

Sunt însã membrii de partid care sperã cã în toamnã vor fi fãcute alegeri în PSD Deva, ºi au început campania.

Organizaþia municipalã a PSD Deva este condusã în prezent de senatorul din Valea Jiului, Cosmin Nicula, însã, din toamnã, acesta va demisiona din partid ºi Senatul României, dupã ce a fost numit în funcþia de vicepreºedinte al Curþii de Conturi. Odatã cu demisia din PSD, acesta va lãsa ºi organizaþia din Deva fãrã preºedinte, iar social democraþii au început sã se pregãteascã pentru alegeri. Chiar dacã nu oficial, pentru cã ºefii de la organizaþia judeþeanã n-au stabilit încã data la care va fi ales noul preºedinte. „Nu cred cã o sã fie alegeri anul acesta, probabil cã nu. Încã nu s-a luat o decizie în sensul

acesta, dar s-ar putea sã fie un interimat, acum totul este în funcþie de cum se pregãtesc lucrurile. Probabil cã membrii din Organizaþia PSD Deva se pregãtesc pentru alegeri ºi asta este o chestiune normalã. Probabil cã încep oamenii îºi facã un pic de campanie”, a declarat secretarul Organizaþiei Judeþene PSD Hunedoara, Emil Rîºteiu. Potrivit acestuia numele unui posibil preºedinte la PSD Deva, dacã se va opta pentru un interimat, încã nu s-a stabilit. Surse din linia a doua a organizaþiei spun cã interimatul ar putea fi asigurat, pânã anul viitor, când vor fi organizate alegeri de vicepreºedintele PSD Deva, Mircia Muntean ºi este exclusã nici candidatura acestuia la prima funcþie a organizaþiei municipale.

Maximilian GÂNJU

fel încât sã oficializãm colaborarea.

Bineînþeles, sã o oficializãm în scris, cã pânã la urmã discuþiile nu înseamnã mare lucru. În momentul în care vom face o înþelegere scrisã altfel se pune problema”, a declarat, Emil Râºteiu, secretarul PSD Hunedoara.

Maximilian GÂNJU

N-au reuºit sã-ºi valideze consilierul

Î

ncã o încercare soldatã cu un eºec pentru liberalii din Petrila, care n-au reuºit sã-ºi valideze consilierul local la ºedinþa din aceastã sãptãmânã. ªedinþa aleºilor din Petrila, la care liberalii sperau sã îndeplineascã simpla formalitate de a-ºi numi un consilier local, a avut loc luni, însã nu s-a þinut din lipsã de cvorum.

Din cei 19 consilieri locali, doar nouã s-au prezentat la convocarea pentru ºedinþa ordinarã a CL Petrila, restul lipsind fãrã a-ºi motiva absenþa.

Liberalii spun cã este o manevrã a PSD, boicotarea ºedinþelor ordinare

pentru ca ei nu nu-ºi impunã consilierul. „Dacã s-ar întâmpla acest lucru, atunci, cu alianþele noastre am avea majoritatea în Consiliul Local Petrila ºi le este fricã sã nu schimbãm viceprimarul.

Departe de noi gândul acesta, nu ne intereseazã sã schimbãm viceprimarul ci sã ne numim consilierul. Ca sã rezolve problemele curente fac ºedinþe extraordinare, lucru care nu este normal”, spun liberalii. PNL Petrila încearcã sã-ºi valideze noul consilier dupã ce au exclus-o din formaþiune pe Daniela Viºãnescu.

Maximilian GÂNJU

8 Diverse

Hackerii de la Anonymus ameninþã cu oprirea Internetului!

O

ameninþare venitã din partea grupului de hackeri Anonymous, anunþa nici mai mult nici mai puþin decît oprirea internetului, Mai ales cã Anonymous a anunþat ºi modul în care va pune în practicã totul: prin dezactivarea Domain Name Service, adicã DNS, pentru cunoscãtori. Acesta are rolul de a transforma adresa de web pe care o introducem în browser (de exemplu www.google.ro) în ceea ce internetul foloseºte de fapt: adresa IP (ceva de genul

C

ei care aspirã la statutul de student, dar nu au norocul sã ocupe un loc bugetat, trebuie sã plãteascã taxe mai mari anul acesta. În unele cazuri, preþul pe carte a crescut ºi cu 40%.

La Universitatea Dunãrea de Jos din Galaþi, taxele la facultãþile cu profil tehnolo-

Diverse 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Iulie 2014

212.58.244.66). Este practic cartea de telefon pentru internet. Dacã

poþi stopa accesul la cartea de telefon, atunci internetul este

inutilizabil.

Teoria care stã la baza atacului anunþat se bazeazã pe faptul cã DS-ul este o structurã de tip arbore: începe cu 13 servere la nivelul cel mai ridicat, iar fiecare dintre acestea comunica la un nivel inferior ºi tot aºa. Cînd o schimbare este fãcutã la cel mai ridicat nivel, este copiatã pe tot netul, astfel ca atunci cînd cauþi ceea este efectiv copia ta localã a cãrþii de telefon, te duce în locul corect.

Dacã cineva ar putea opri cîteva sau toate cele 13 servere de la cel mai înalt nivel al DNS-ului sã funcþioneze corect, în special în ceea ce priveºte comu-

Universitãþi mai scumpe. Taxele de ºcolarizare cresc cu pânã la 40% gic au crescut cu 200 de lei, iar la cele cu profil uman cu 100 de lei.

Astfel, la Facultatea de Medicinã ºi Farmacie, studenþii vor plãti 5.500 de lei pe an, mai puþin însã faþã de 7.000 de lei, cât îl costã pe un tânãr care

vrea sã studieze medicina la Universitatea Ovidius din Constanþa.

Pentru ASE, taxa la universitãþile din Galaþi ºi Constanta este aceeaºi - 2.700 de lei.

La Litere însã oferta de la malul Dunãrii este de 2.700 de lei, în timp ce la malul mãrii ea creºte ºi ajunge la 3.000 de lei.

La Facultatea de Inginerie, studentii vor plãti 3.200 de lei, cu 200 de lei mai mult faþã de cei de la la Universitatea Ovidius din Constanþa.

Studenþii facultãþilor din Cluj-Napoca ºi Oradea vor avea mai mult de plãtit în acest an universitar.

Majoritatea universitãþilor au mãrit taxele.

Cu toate acestea, Oradea se numãrã printre oraºele cu cele mai mici taxe de ºcolaritzare.

Cele mai scumpe facultãþi, atât din Cluj, cât ºi din Oradea, sunt cele de medicinã. La Oradea, taxa a crescut cu 40%, iar un an uni-

versitar costã pânã la 20.000 de lei, pentru liniile cu predare în limba englezã.

Preþul nu e unul mic

nici la Cluj, unde un student strãin scoate anul din buzunar 5.000 de euro, adicã aproape 22.000 de lei.

Arhitectura este ºi ea în topul celor mai scumpe facultãþi. La Cluj, taxa pe un an este de 4.400 de lei, în timp ce la Oradea, este de 4.000 de lei. Cea mai

nicarea cu alte servere, acest lucru ar afecta ºi restul arborelui de servere ºi foarte rapid, nimeni nu ar mai putea folosi adresele cunoscute.

Atunci cînd ameninþarea a fost

mare creºtere înregistratã la Cluj este la Facultatea de Comunicare ºi Relaþii Publice, unde pentru un an universitar un student va plãti 3.000 de lei.

La Oradea, un student

la aceeaºi facultate va plãti doar 2.300 de lei. ªi la Universitatea Babeº Bolyai, taxele cresc cu pânã la 400 de lei.

La Timiºoara, cea mai micã taxã de ºcolarizare de la Universitatea Politehnicã este de 2.400 de lei pentru specializarea Mobilier si

fãcutã publicã, a generat o oarecare îngrijorare, pentru cã respectivii hackeri au identificat corect locururile unde se afla sistemele de top. Însã aceastã informaþie era relativ uºor de obþinut.

Amenajãri Interioare, iar cea mai costisitoare taxa ajunge la 4.200 de lei.

La Universitatea de Vest, cei mai mulþi bani îi plãtesc cei care vor sã studieze pianul sau vioara la Facultatea de Muzicã - 10.000 de lei pe an. Taxa medie, în schimb, este de 3.000 de lei.

Tot 3.000 de lei pe an plãtesc ºi studenþii Universitãþii din Craiova dacã vor sã studieze la facultãþi precum Matematicã, Limbi Moderne Aplicate, Economie, Drept, Teologie sau Automaticã ºi Calculatoare.

La Universitatea de Medicinã Veterinarã ºi ªtiinþe Agricole a Banatului, cea mai micã taxã este de 2.500 de lei. Tot atât plãtesc ºi cei care vor sã studieze la Universitatea din Craiova, la Facultatea de Agriculturã ºi Horticulturã.

Un an de studiu la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie din Timiºoara costã 1.500 de euro.

Sursa digi24.ro

S-a sugerat chiar cã atacul pe care ar urma sã-l punã în practicã ar fi unul de tip DDOS (distributed denial of service) asupra nivelului de top al DNS. Un atac DDOS presupune "bombardarea" unui

server de web cu atît de multe solicitãri în cît nu mai poate rãspunde

solicitãrilor legitime.

Graham Cluley, expert în securitate IT, exemplifica: "E ca ºi cum 15 oameni grrasi ar încerca sã intre printr-o uºã rotativã în acelaºi timp - nimic nu se miºcã".

Una din metodele prin care hackerii ar putea genera suficient trafic este prin utilizarea neautorizatã a computerelor unor oameni normali, pentru a trimite solicitiarile. Aºa cã pot folosi un virus care sã transforme respectivele calculatoare în "roboþi" pentru a-ºi îndeplini scopul. Drept urmare, utilizatorii trebuie sã fie în gardã, mai ales cã tehnica a fost folositã pentru a provoca accesul la site-ul Interpol, pe 28 februarie 2012. A fost un rãspuns al celor de la Anonymous ca rãspuns la arestãrile recente.

SPORTURI MAI PUÞIN CUNOSCUTE:

Speedcubing S

peedcubing-ul sau speedsolving-ul este un sport al minþii, un hobby, ce are drept scop aranjarea cubului Rubik ºi a puzzle-urilor mecanice într-un timp cât mai scurt. Pentru rezolvarea jocului, printr-o succesiune de miºcãri, un cub "amestecat" trebuie sã se transforme într-unul care sã aibã fiecare din cele ºase feþe ale sale de câte o culoare.

"Cubul Rubik" a fost inventat de sculptorul ºi profesorul de arhitecturã maghiar Erno Rubik. Numit de cãtre inventatorul sãu ''Cubul Magic'', acesta a fost redenumit, în 1980, de compania Ideal Toys, ''Cubul lui Rubik''.

Un cub Rubik clasic, este format din 26 de cuburi în miniaturã, care, datoritã unui mecanism de pivoþi, aflat în centru, se pot roti ºi, astfel, amesteca.

Fiecare din cele ºase feþe ale cubului, împãrþitã în nouã cuburi mici, trebuie sã aibã, la final, o singurã culoare (în mod tradiþional, alb, galben, portocaliu, roºu, albastru ºi verde). Astãzi, pornind de la cubul Rubik 3x3x3, gama acestui tip de puzzle-uri s-a extins ºi include cuburi cu mai multe straturi, dar ºi puzzle-uri mecanice cu diverse forme.

Cubul poate fi rezolvat prin mai multe metode, printre care (ºi cea mai popularã) metoda "nivel cu nivel" (se rezolvã un nivel, cel de sus, apoi cel median, ºi în cele din urmã ºi cel de la bazã), sau cea numitã "mai întâi colþurile" (constã în poziþionarea corectã a celor patru colþuri de pe fiecare faþã).

Dupã lansarea lui pe piaþã în 1977, a devenit foarte popular în Ungaria, apoi, dupã 1980 în întreaga lume, când au apãrut primele concursuri de rezolvare a puzzle-ului.

Primul campionat mondial organizat de Guinness Book of World Records s-a þinut

la München, la 13 martie 1981. Câºtigãtorul, cu un record de 38 de secunde a fost un localnic, Jury Froeschl.

La 5 iunie 1982, la Budapesta s-a desfãºurat primul campionat mondial de cub Rubik. Concursul a fost câºtigat de Minh Thai, un vietnamez de 16 ani din Los Angeles, care a rezolvat jocul în 22,95 secunde.

Dupã 1983, interesul faþã de acest joc a scãzut, pentru ca la începutul anilor 2000, datoritã apariþiei Internetului ºi a site-urilor dedicate, cubul sã revinã în atenþia publicului.

La douãzeci de ani de la primul campionat mondial, a fost organizat Dutch Open 2002, primul dintr-un nou val de evenimente dedicate speedcubing-ului, care include concursuri naþionale ºi internaþionale regulate.

De la Campionatul Mondial din 2003, care a marcat revenirea acestui hobby, popularitatea cubului lui Rubik a crescut, în prezent fiind organizate competiþii de acest gen peste tot în lume (cu

diferite probe, de vitezã, de rezolvare cu ochii închiºi, cu o singurã mânã, sau cu picioarele).

Campionatele mondiale de profil au loc o datã la doi ani. Cel mai recent s-a desfãºurat în perioada 26-28 iulie 2013, în Las Vegas, Nevada, ºi a fost câºtigat de un ''speedcuber'' australian, de

17 ani, Feliks Zemdegs.

Rezultatele concursurilor sunt centralizate, la nivel mondial, de World Cube Association (WCA).

Organizaþia, fondatã în 2003 de olandezul Ron van Bruchem (lui îi este atribuitã ºi denumirea de ''speedcubing''), alãturi de americanul Tyson Mao (SUA), guverneazã toate competiþiile de puzzle-uri cunoscute ca Rubik, reglementeazã desfãºurarea acestora ºi, totodatã, þine clasamentele fiecãrei þãri. Competiþiile sunt accesibile tuturor, nu existã nici o restricþie. În 2004, WCA a impus utilizarea unui dispozitiv special de cronometrare numit ''stackmat''.

Primul concurs oficial din þarã dedicat pasionaþilor de cubul lui Rubik a fost organizat la 3 iulie 2010, la Cluj-Napoca, reunind peste 40 de concurenþi, de toate vârstele, din România, Ungaria ºi Franþa. Cele mai dificile probe au fost acelea de a rezolva feþele celebrului cub cu ochii închiºi sau cu o singurã mânã.

AGERPRES

8 Diverse

Hackerii de la Anonymus ameninþã cu oprirea Internetului!

O

ameninþare venitã din partea grupului de hackeri Anonymous, anunþa nici mai mult nici mai puþin decît oprirea internetului, Mai ales cã Anonymous a anunþat ºi modul în care va pune în practicã totul: prin dezactivarea Domain Name Service, adicã DNS, pentru cunoscãtori. Acesta are rolul de a transforma adresa de web pe care o introducem în browser (de exemplu www.google.ro) în ceea ce internetul foloseºte de fapt: adresa IP (ceva de genul

C

ei care aspirã la statutul de student, dar nu au norocul sã ocupe un loc bugetat, trebuie sã plãteascã taxe mai mari anul acesta. În unele cazuri, preþul pe carte a crescut ºi cu 40%.

La Universitatea Dunãrea de Jos din Galaþi, taxele la facultãþile cu profil tehnolo-

Diverse 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Iulie 2014

212.58.244.66). Este practic cartea de telefon pentru internet. Dacã

poþi stopa accesul la cartea de telefon, atunci internetul este

inutilizabil.

Teoria care stã la baza atacului anunþat se bazeazã pe faptul cã DS-ul este o structurã de tip arbore: începe cu 13 servere la nivelul cel mai ridicat, iar fiecare dintre acestea comunica la un nivel inferior ºi tot aºa. Cînd o schimbare este fãcutã la cel mai ridicat nivel, este copiatã pe tot netul, astfel ca atunci cînd cauþi ceea este efectiv copia ta localã a cãrþii de telefon, te duce în locul corect.

Dacã cineva ar putea opri cîteva sau toate cele 13 servere de la cel mai înalt nivel al DNS-ului sã funcþioneze corect, în special în ceea ce priveºte comu-

Universitãþi mai scumpe. Taxele de ºcolarizare cresc cu pânã la 40% gic au crescut cu 200 de lei, iar la cele cu profil uman cu 100 de lei.

Astfel, la Facultatea de Medicinã ºi Farmacie, studenþii vor plãti 5.500 de lei pe an, mai puþin însã faþã de 7.000 de lei, cât îl costã pe un tânãr care

vrea sã studieze medicina la Universitatea Ovidius din Constanþa.

Pentru ASE, taxa la universitãþile din Galaþi ºi Constanta este aceeaºi - 2.700 de lei.

La Litere însã oferta de la malul Dunãrii este de 2.700 de lei, în timp ce la malul mãrii ea creºte ºi ajunge la 3.000 de lei.

La Facultatea de Inginerie, studentii vor plãti 3.200 de lei, cu 200 de lei mai mult faþã de cei de la la Universitatea Ovidius din Constanþa.

Studenþii facultãþilor din Cluj-Napoca ºi Oradea vor avea mai mult de plãtit în acest an universitar.

Majoritatea universitãþilor au mãrit taxele.

Cu toate acestea, Oradea se numãrã printre oraºele cu cele mai mici taxe de ºcolaritzare.

Cele mai scumpe facultãþi, atât din Cluj, cât ºi din Oradea, sunt cele de medicinã. La Oradea, taxa a crescut cu 40%, iar un an uni-

versitar costã pânã la 20.000 de lei, pentru liniile cu predare în limba englezã.

Preþul nu e unul mic

nici la Cluj, unde un student strãin scoate anul din buzunar 5.000 de euro, adicã aproape 22.000 de lei.

Arhitectura este ºi ea în topul celor mai scumpe facultãþi. La Cluj, taxa pe un an este de 4.400 de lei, în timp ce la Oradea, este de 4.000 de lei. Cea mai

nicarea cu alte servere, acest lucru ar afecta ºi restul arborelui de servere ºi foarte rapid, nimeni nu ar mai putea folosi adresele cunoscute.

Atunci cînd ameninþarea a fost

mare creºtere înregistratã la Cluj este la Facultatea de Comunicare ºi Relaþii Publice, unde pentru un an universitar un student va plãti 3.000 de lei.

La Oradea, un student

la aceeaºi facultate va plãti doar 2.300 de lei. ªi la Universitatea Babeº Bolyai, taxele cresc cu pânã la 400 de lei.

La Timiºoara, cea mai micã taxã de ºcolarizare de la Universitatea Politehnicã este de 2.400 de lei pentru specializarea Mobilier si

fãcutã publicã, a generat o oarecare îngrijorare, pentru cã respectivii hackeri au identificat corect locururile unde se afla sistemele de top. Însã aceastã informaþie era relativ uºor de obþinut.

Amenajãri Interioare, iar cea mai costisitoare taxa ajunge la 4.200 de lei.

La Universitatea de Vest, cei mai mulþi bani îi plãtesc cei care vor sã studieze pianul sau vioara la Facultatea de Muzicã - 10.000 de lei pe an. Taxa medie, în schimb, este de 3.000 de lei.

Tot 3.000 de lei pe an plãtesc ºi studenþii Universitãþii din Craiova dacã vor sã studieze la facultãþi precum Matematicã, Limbi Moderne Aplicate, Economie, Drept, Teologie sau Automaticã ºi Calculatoare.

La Universitatea de Medicinã Veterinarã ºi ªtiinþe Agricole a Banatului, cea mai micã taxã este de 2.500 de lei. Tot atât plãtesc ºi cei care vor sã studieze la Universitatea din Craiova, la Facultatea de Agriculturã ºi Horticulturã.

Un an de studiu la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie din Timiºoara costã 1.500 de euro.

Sursa digi24.ro

S-a sugerat chiar cã atacul pe care ar urma sã-l punã în practicã ar fi unul de tip DDOS (distributed denial of service) asupra nivelului de top al DNS. Un atac DDOS presupune "bombardarea" unui

server de web cu atît de multe solicitãri în cît nu mai poate rãspunde

solicitãrilor legitime.

Graham Cluley, expert în securitate IT, exemplifica: "E ca ºi cum 15 oameni grrasi ar încerca sã intre printr-o uºã rotativã în acelaºi timp - nimic nu se miºcã".

Una din metodele prin care hackerii ar putea genera suficient trafic este prin utilizarea neautorizatã a computerelor unor oameni normali, pentru a trimite solicitiarile. Aºa cã pot folosi un virus care sã transforme respectivele calculatoare în "roboþi" pentru a-ºi îndeplini scopul. Drept urmare, utilizatorii trebuie sã fie în gardã, mai ales cã tehnica a fost folositã pentru a provoca accesul la site-ul Interpol, pe 28 februarie 2012. A fost un rãspuns al celor de la Anonymous ca rãspuns la arestãrile recente.

SPORTURI MAI PUÞIN CUNOSCUTE:

Speedcubing S

peedcubing-ul sau speedsolving-ul este un sport al minþii, un hobby, ce are drept scop aranjarea cubului Rubik ºi a puzzle-urilor mecanice într-un timp cât mai scurt. Pentru rezolvarea jocului, printr-o succesiune de miºcãri, un cub "amestecat" trebuie sã se transforme într-unul care sã aibã fiecare din cele ºase feþe ale sale de câte o culoare.

"Cubul Rubik" a fost inventat de sculptorul ºi profesorul de arhitecturã maghiar Erno Rubik. Numit de cãtre inventatorul sãu ''Cubul Magic'', acesta a fost redenumit, în 1980, de compania Ideal Toys, ''Cubul lui Rubik''.

Un cub Rubik clasic, este format din 26 de cuburi în miniaturã, care, datoritã unui mecanism de pivoþi, aflat în centru, se pot roti ºi, astfel, amesteca.

Fiecare din cele ºase feþe ale cubului, împãrþitã în nouã cuburi mici, trebuie sã aibã, la final, o singurã culoare (în mod tradiþional, alb, galben, portocaliu, roºu, albastru ºi verde). Astãzi, pornind de la cubul Rubik 3x3x3, gama acestui tip de puzzle-uri s-a extins ºi include cuburi cu mai multe straturi, dar ºi puzzle-uri mecanice cu diverse forme.

Cubul poate fi rezolvat prin mai multe metode, printre care (ºi cea mai popularã) metoda "nivel cu nivel" (se rezolvã un nivel, cel de sus, apoi cel median, ºi în cele din urmã ºi cel de la bazã), sau cea numitã "mai întâi colþurile" (constã în poziþionarea corectã a celor patru colþuri de pe fiecare faþã).

Dupã lansarea lui pe piaþã în 1977, a devenit foarte popular în Ungaria, apoi, dupã 1980 în întreaga lume, când au apãrut primele concursuri de rezolvare a puzzle-ului.

Primul campionat mondial organizat de Guinness Book of World Records s-a þinut

la München, la 13 martie 1981. Câºtigãtorul, cu un record de 38 de secunde a fost un localnic, Jury Froeschl.

La 5 iunie 1982, la Budapesta s-a desfãºurat primul campionat mondial de cub Rubik. Concursul a fost câºtigat de Minh Thai, un vietnamez de 16 ani din Los Angeles, care a rezolvat jocul în 22,95 secunde.

Dupã 1983, interesul faþã de acest joc a scãzut, pentru ca la începutul anilor 2000, datoritã apariþiei Internetului ºi a site-urilor dedicate, cubul sã revinã în atenþia publicului.

La douãzeci de ani de la primul campionat mondial, a fost organizat Dutch Open 2002, primul dintr-un nou val de evenimente dedicate speedcubing-ului, care include concursuri naþionale ºi internaþionale regulate.

De la Campionatul Mondial din 2003, care a marcat revenirea acestui hobby, popularitatea cubului lui Rubik a crescut, în prezent fiind organizate competiþii de acest gen peste tot în lume (cu

diferite probe, de vitezã, de rezolvare cu ochii închiºi, cu o singurã mânã, sau cu picioarele).

Campionatele mondiale de profil au loc o datã la doi ani. Cel mai recent s-a desfãºurat în perioada 26-28 iulie 2013, în Las Vegas, Nevada, ºi a fost câºtigat de un ''speedcuber'' australian, de

17 ani, Feliks Zemdegs.

Rezultatele concursurilor sunt centralizate, la nivel mondial, de World Cube Association (WCA).

Organizaþia, fondatã în 2003 de olandezul Ron van Bruchem (lui îi este atribuitã ºi denumirea de ''speedcubing''), alãturi de americanul Tyson Mao (SUA), guverneazã toate competiþiile de puzzle-uri cunoscute ca Rubik, reglementeazã desfãºurarea acestora ºi, totodatã, þine clasamentele fiecãrei þãri. Competiþiile sunt accesibile tuturor, nu existã nici o restricþie. În 2004, WCA a impus utilizarea unui dispozitiv special de cronometrare numit ''stackmat''.

Primul concurs oficial din þarã dedicat pasionaþilor de cubul lui Rubik a fost organizat la 3 iulie 2010, la Cluj-Napoca, reunind peste 40 de concurenþi, de toate vârstele, din România, Ungaria ºi Franþa. Cele mai dificile probe au fost acelea de a rezolva feþele celebrului cub cu ochii închiºi sau cu o singurã mânã.

AGERPRES

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Iulie2014

Disponibilizaþi, dar nu ºi pensionari

38

dintre cei 256 de viitori disponibilizaþi de la SNÎMVJ nu se încadreazã în condiþiile de pensionare. S-a aprobat numãrul de disponibilizaþi, sumele pe care le vor primi aceºtia, însã dintre cei 256 de disponibilizaþi 38 încã nu întrunesc condiþiile de pensionare.

Astfel, aceºtia vor fi afectaþi de faptul cã în acest an nu se acordã venit de completare, adicã acele sume care le-ar fi încasat fiecare persoanã pânã la pensie.

Monika BACIU

“Nici în acest an disponibilizaþii nu vor beneficia de venit de completare. Dintre cei 256 de disponibilizaþi 38 nu au vârsta de pensionare. Aceºtia vor primi ºomaj timp de un an de zile”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Cei de la societatea de închideri au luat legãtura ºi cu responsabilii de la Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani care au fost informaþi cu privire la concedierile colective.

“Am fost informaþi cã urmeazã o serie de concedieri colective ºi

în luna august vom stabili un program comun ºi vom stabili servicile pe care le vom oferi acestor persoane. Indemnizatile sînt diferite de la om la om în funcþie de veniturile pe care le-au realizat în ultimele 12 luni. Cei care sunt

“Ei sunt ºomeri ºi au aceleaºi drepturi ºi obligaþii ca ºi persoanele care vin din mediul privat. În perioada cît primesc ºomaj sînt obligaþi sã participe la activitãþile pe care noi le oferim ºi aceste mãsuri active sunt ºi cursurile de formare. Mergem în funcþie de ce cursuri se solicita pe piaþa munci ºi în funcþie de buget noi anunþãm cursurile care încep luna de lunã ºi depinde ºi de situaþia omului, dacã o persoanã mai are o lunã,

douã pînã la pensionare în general nu îi mai formãm încercam sã formãm tineretul care mai are mult de stat pe piaþa muncii”, a mai spus sursa citatã.

Minerii disponibilizaþi intrã în preaviz în

disponibilizaþi din minerit în general au vechimi mari ºi primesc transã maximã acordatã”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani.

Pentru disponbilizaþi vor fi oferite ºi cursuri de reconversie profesionalã.

Majoritatea românilor considerã condiþiile de muncã din þarã drept proaste ºi în continuã înrãutãþire

P

otrivit celui mai recent sondaj, 64% dintre români apreciazã condiþiile de muncã din propria þarã drept proaste, iar 55% considerã cã, în plus, ele s-au ºi înrãutãþit în ultimii 5 ani. În acelaºi timp, ei sunt mulþumiþi în proporþie de 75% ºi, respectiv, 72% în ceea ce priveºte timpul de lucru ºi echilibrul între viaþa profesionalã ºi cea profesionalã.

Acestea sunt doar

câteva dintre concluziile referitoare la România din studiul Eurobarometru ce analizeazã modul în care criza a afectat calitatea muncii în Uniunea Europeanã.

Condiþiile de muncã

douã sãptãmâni, iar la fiecare unitate minierã ce va fi afectatã de disponibilizãri se fac reorganizãri de posturi ºi de activitate, aºa încât sã nu fie probleme generate de lipsa de personal.

analizate includ urmãtoarele: timpul de lucru, organizarea

muncii, sãnatatea ºi siguranþa la locul de muncã, reprezentarea

angajaþilor, relaþia cu angajatorul.

Sondajul a fost realizat în cele 28 de state membre, între 3 ºi 5 aprilie 2014. La studiu au participat 26.571 de respondenþi din diferite grupuri sociale ºi demografice, care au fost intervievaþi prin telefon (fix ºi mobil), în limba lor maternã.

Rezultatele Eurobarometrului vor constitui o bazã de dis-

cuþie pentru dezbaterile pe tema perspectivelor actuale ºi viitoare ale acþiunilor UE în ceea ce priveºte condiþiile de lucru, dezbateri ce se vor desfãºura la Bruxelles în data de 28 aprilie.

Cu prilejul lor, se va discuta despre modalitãþile de a dezvolta în continuare o abordare coerentã ºi orientatã spre viitor cu privire la condiþiile de muncã din UE, în vederea asigurãrii unui nivel ridicat de calitate, siguranþã ºi echitate la locul de muncã.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Politic 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Iulie 2014

Activitate de vacanþã (II)

Alegãtorii egali cu ZERO pentru senatori

A

legãtorii sunt importanþi atunci când trebuie sã punã ºtampila pe un candidat, iar acest lucru este demonstrat chiar de senatorii hunedoreni. Cetãþenii care i-au propulsat în fotoliile calde din Parlament sunt trataþi cu indiferenþã dupã ce politicienii îºi ating scopul.

Monika BACIU Parlamentarii au lucrat în sesiunea parlamentarã din acest an mai puþin decât un angajat obiºnuit.

Cronica Vãii Jiului a prezentat în ediþia de miercuri ce au fãcut deputaþii pentru alegãtori. Astãzi a venit

rândul senatorilor, a cãror activitate tinde spre ZERO. Senatorii au acumular în cele 36 de sedinte de plen din februarie pana in iunie, inclusiv in sesiunea extraordinara din iulie, aproape 104 ore de lucru, in care au dezbatut si votat proiecte de legi,

Ordonante ori au sustinut declaratii politice.In cazul deputatilor, este vorba de 35 de sedinte de plen, care reprezinta in total aproape 94 de ore.

Asadar, parlamentarii s-au situat, in ceea ce priveste orele petrecute in plen in toate cele cinci luni de zile

Finanþarea programelor de sãnãtate se transferã la CNAS pânã la 1 ianuarie 2015 ermenul prin care finanþarea programelor naþionale de sãnãtate publicã se trasferã în responsabilitatea T Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate (CNAS) de la

Ministerul Sãnãtãþii a fost prorogat de la 1 august 2014 la 1 ianuarie 2015, potrivit unui proiect de ordonanþã al Ministerului Sãnãtãþii.

Aceastã modificare este necesarã, deoarece, în prezent, procesul descentralizãrii serviciilor de sãnãtate nu a fost finalizat, fapt care nu permite asigurarea resurselor umane la nivelul structurilor administrative din subordinea CNAS necesare pentru preluarea implementãrii, coordonãrii, monitor-

izãrii ºi evaluãrii programelor naþionale de sãnãtate publicã, se aratã în nota de fundamentare a proiectului, scrie Mediafax.ro.

De asemenea, efectuarea acestui transfer în timpul exerciþiului bugetar al anului curent ar putea genera disfuncþionalitãþi majore în asigurarea unui mecanism financiar funcþional care,

pe de o parte, sã asigure închiderea obligaþiilor de platã înregistrate prin angajarea bugetului Ministerului Sãnãtãþii, iar pe de altã parte sã asigure fondurile necesare finanþãrii programelor transferate.

cat a durat sesiunea parlamentara, sub numarul de ore muncite, doar intr-o singura luna, de catre un salariat cu program standard.

Z

ero barat

Trei dintre cei patru senatori ai judeþului Hunedoara s+au fãcut remarcaþi în aceastã sesiune parlamentarã prin „activitatea” care au avut-o. Aceasta tinde spre zero dacã e sã ne ghidãm dupã problemele pe care le+au semnalat miniºtrilor.

Senatorii Mariana Câmpeanu, Cosmin Nicula ºi Dorin Pãran nu au avut de semnalat nicio problemã niciunui ministru din arcul guvernamental.

Asta înseamnã cã alegãtorii acestor senatori nu au nicio problemã, deºi situaþia este diferitã. Valea Jiului care este reprezentatã în Parlament de senatorul Cosmin Nicula are nenumãrate probleme, începând cu

mineritul ºi terminând cu investiþiile în diferite domenii ºi nu numai.

Niciunul din aceste neajunsuri nu a fost fãcut public de cãtre senatorul Vãii Jiului, Cosmin Nicula. Ba mai mult, acesta va primi ºi o funcþie importantã, ºi anume cea de vicepreºedinte al Curþii de Conturi.

V

ochiþoiu, singurul senator activ Haralambie Vochiþoiu se aflã la primul mandat, iar acesta se pare cã ºi-a înþeles rolul în Parlament. Senatorul a iniþiat nenumãrate întrebãri ºi interpelãri legate de judeþul Hunedoara, ºi în special de Valea Jiului.

Dintre cele 43 de întrebãri pe care lea adresat miniºtrilor, majoritatea sunt legate de Valea Jiului printre care soarta Complexului Energetic Hunedoara.

Vochiþoiu a mai adresat 19

interpelãri miniºtrilor, iar primul ministru Victor Ponta a fost luat “la rost” de senator de opt ori.

Pe de alta parte, in aceasta sesiune activitatea parlamentara a fost suspendata timp de o luna de zile pe perioada campaniei pentru europarlamentare.

Chiar si in afara acestei perioade, prezenta parlamentarilor la sedintele s-a dovedit in nenumarate randuri greu de intrunit.

Pentru activitatea lor parlamentara, deputatii si senatorii primesc lunar o indemnizatie de cel putin 5.000 de lei in fiecare luna, inclusiv in perioada vacantelor parlamentare, doua luni de zile in timpul verii si o luna in timpul iernii.

Femeile patron din judeþul Hunedoara

H

unedorencele ºtiu sã administreze o afacere, iar cifrele oficiale dovedesc acest lucru. În plus, ºi bãrbaþii au încredere în capacitãþile manageriale ale sexului frumos din Hunedoara, din moment ce le regãsim în acþionariatul a aproape jumãtate dintre firmele huendorene.

Carmen COSMAN - PREDA Potrivit Oficiului Naþional al Registrului Comerþului, citat de economica.net, judeþul Galaþi a devenit polul antreprenoriatului feminin din România.

Datele oficiale aratã cã doi din cinci antreprenori din Galaþi (adicã 40,5%) sunt femei, numãrul acestora ridicându-se în

termeni nominali la peste 8.600 de persoane. Dar ºi Hunedoara stã foarte bine la acest capitol.

Datele ONRC aratã cã ponederea femeilor în total acþionari persoane fizice este de 40,27%. Altfel spus, în judeþul Hunedoara sunt peste 7.700 de femei – acþionari. Pe locul trei la nivel naþional este judeþul Tulcea, unde 39,76%

dintre antreprenori sunt de sex feminin. În total, în acest judeþ cu un numãr de aproximativ 267.000 de locuitori

sunt peste 3.700 de femei acþionar. La polul opus, judeþul unde sunt cele mai puþine femei antreprenor, raportat la numãrul total de antreprenori din judeþul respectiv este Harghita. Aici, 31% dintre antreprenori sunt de sex feminim, dintr-un total de 15.800 de acþionari.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Iulie2014

Concurs de pescuit ºi poveºti pescãreºti

P

oveºti pescãreºti. În data de 27 iulie, la Petrila va avea loc un concurs de pescuit, iar dupã acest eveniment, pescarii vor putea sã spunã poveºtile....pescãreºti.

Concursul, primul de acest gen din acest an, este organizat de Asociaþia Pro Pescar.

Monika BACIU “Se pare cã anul acesta, dupã atâtea ploi, dupã atâtea zile potrivnice pescarului ne-am hotãrât ca indiferent de timpul care va fi în data de 27 sã facem un prim concurs în anul 2014, urmând ca lunã de lunã acesta sã contin-

ue pânã în decembrie.

Am împuternicit comisia de organizare a a competiþiilor de pescuit sã se ocupe de acest lucru, am stabilit un tarif de participare de 20 de lei din care asociaþia oferã ºi un gulaº aºa cum am fãcut de fiecare datã la ediþiile precedente.

Primii trei câºtigãtori

vor fi rãsplãtiþi cu premii în diplome, ustensile de pescuit, nade, momeli”, a declarat Ion Carvaþchi, preºedintele Asociaþiei

resursele financiare ne ajutã sã putem sã îndreptãm cât mai mult. Mã bucur enorm cã pe zona Petrila a început sã ecolozizeze

Pro Pescar.

Organizatorii spun cã oricine este binevenit la competiþia pescarilor. “Îi aºteptãm cu drag pe toþi, nu conteazã cã este mare, cã este mic, cã este începãtor, cã este profesionist, sã fie alãturi de noi ºi sper sã fie o atmosferã frumoasã. Sã sperãm cã în perioada urmãtoare dacã

dupã groapa de gunoi ºi poate cã cei care fac aceastã lucrare deosebitã vor ºi amenaja puþin drumul ºi

Expoziþiei de picturã „Impresie Sentiment”

M

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, sub egida Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã vineri, 18 iulie 2014, vernisajul expoziþiei de picturã intitulatã „Impresie Sentiment”, eveniment care va aduce în atenþia iubitorilor de artã lucrãrile artistului plastic Miruna Almãºan.

Vernisajul va avea loc începând cu ora 17.00 în spaþiile special destinate artelor vizuale de la etajul I al Palatului Magna Curia.

Marina Almãºan s-a nãscut pe data de 19 martie 1985 la Deva, iar în prezent locuieºte la Florenþa, în Italia.

Studiile ºi le-a început la Liceul de Arte „Sigismund Toduþã” din Deva, dupã care a urmat cursurile Universitãþii de Arhitecturã ºi Urbanism „Ion Mincu”

ne va ajuta foarte mult”, a mai spus sursa citatã.

Mai mult decât atât, peºtele prins în cadrul competiþiei va ajunge din nou în lac, urmând ca pe viitor asociaþia sã populeze balta cu încã trei tone de peºte.

“Lacul are potenþial ºi în acelaºi timp vrem sã îl ºi dezvoltãm foarte mult. Pe lângã acest lucru vrem sã facem mult mai frumos acest lac, vrem sã îl populãm cu trei tone de peºte acum în toamnã ºi într-adevãr cei care vor veni pe lacul ProPescar sã se simtã bine. Am dat drumul

în totalitate la pescuit pe lac, ºi pentru membrii ºi pentru nemembrii, existând un tarif de pescuit pe zi sau jumãtate de zi, aprobat de cãtre AGA, fapt pentru care dorim sã dezvoltãm acest lucru mai ales cã suntem asociaþia care am primit licenþa de pescuit ºi acvaculturã.

Membrii noºtri pot pescui pe lacul ProPescar 365 de zile pe an”, a mai spus Carvaþchi.

Pentru concurs se va putea pescui cu douã undiþe, una la plutã ºi una la fund, iar participanþii trebuie sã plãteascã o taxã de înscriere. Primele trei locuri vor fi premiate, însã toþi concurenþii vor putea degusta din gulaº.

Luna Iulie Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã de pui a la greq Ruladã din cotlet cu spanac ºi brînzã feta/Salatã indianã cu orez ºi ºniþel de pui pane Salatã & Desert Marþi Ciorbe de periºoare/Supã cremã de roºii Ceafã la grãtar cu cartofi aurii/Spaghete cu mazãre, bacon crocant ºi parmezan Salatã & Desert Miercuri Supã chili con carne (picant)/ Supã de broccoli cu ºuncã ªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu trei feluri de brînzã Salatã & Desert Joi Ciorbã de burtã/Supã de pui Ficãþei de pui cu cartofi piure/Pui marocan cu salsa de porumb Salatã & Desert Vineri Ciorbã de fasole cu afumãturã/Supa gulaº de viþel Mozzarella pane în crustã de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Piept de pui cu Cremã de brînzã ºi cartofi în crustã de muºtar Salatã &Desert

Promoþii & oferte:

din Bucureºti ºi pe cele de la Accademia Riaci din Florenþa (un master în picturã). Din anul 2009 a fost prezentã cu

numeroase expoziþii organizate în special la Florenþa, dar ºi la Sibiu, Viena sau Pontedera (Italia).

5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Iulie2014

Perioade mai mici de pescuit

P

escarii, nemulþumiþi de perioada de prohibiþie.

Anul acesta perioada în care a fost interzis pescuitul i-a nemulþumit pe pescari. În acest an, au fost instituite mãsuri de prohibiþie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv ºi familial al oricãror specii de peºti, crustacee, moluºte ºi al altor vieþuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o duratã de 60 de zile, în perioada 1 aprilie - 30 mai inclusiv.

prohibiþie ºi se termina la 1 mai, iar anul acesta a început pe data de 1 aprilie ºi s+a terminat pe 1 iunie, o diferenþã de 15 zile ceea ce am discutat ºi am pus problema atât la inspecþia piscicolã cât

Monika BACIU “Legat de prohibiþie trebuie sã înþelegem un lucru. Cum a fost ºi anul acesta, prohibiþia a fost pentru toate specile de peºte o perioadã destul de îndelungatã ceea ce a nemulþumit foarte mult pescarii de pescuit la salmonilia, la pãstrãv pentru cã pânã la anul acesta prohibiþia începea la pãstrãv cu data începerii perioadei de

Tabãrã la Varpalota

T

abere reciproce. Anul acesta continuã protocolul de colaborare dintre municipiul Petroºani ºi oraºul înfrãþit Varpalota din Ungaria. Astfel, mai mulþi copii de la ºcolile generale din localitate vor pleca sãptãmâna viitoare în Ungaria.

Monika BACIU “Conform programului comun de colaborare între oraºele înfrãþite Petroºani ºi Varpalota, pentru anul 2014 se organizeazã tabãra reciprocã de copii ce se va desfãºura concomitent la Petroºani

ºi la Varpalota. Din Petroºani, conform înþelegerii vor pleca 25 de persoane, 21 de copii ºi 4 profesori.

Aceºti copii au fost aleºi de cãtre ºcolile generale din Petroºani, pleacã copii din clasele V+VIII ºi aceasta este lista definitivã. La

Petroºani vor veni 23 de persoane dintre care 20 de copii ºi 3 profesori, asta este hotãrârea lor, am înþeles cã au renunþat doi copii ºi atunci nu s-a completat numãrul de 25”, a declarat Eduard Wersanski, consilier al primarului.

Copiii care vor merge în Ungaria vor vizita punctele de interes din Ungaria, precum Parlamentul sau lacul Balaton.

“Programul este asemãnãtor, copiii noºtri vor vizita lacul Balaton, se vor da cu bobul, vor pleca la Budapesta, vor vizita Parlamentul din Ungaria, vor pleca la un ºtrand din Komarom de lângã Dunãre, la graniþa cu Slovacia ºi vor avea ºi activitãþi în Varpalota, tabere ºi alte activitãþi”, a mai spus sursa citatã.

Noi le vom oferi copiilor care vor sosi din Ungaria o vizitã la un parc de aventurã ºi

nu numai.

“Vor merge în parcul de aventuri din Retezat, vor face zile de ºtrand, vor pleca la Hunedoara sã viziteze Castelul Huniazilor, la Deva cetatea ºi vor avea ºi o zi de ºtrand ori la Petroºani ori la Geoagiu”, a mai spus Wersanski.

De mai bine de zece ani au loc aceste tabere reciproce între copiii din Petroºani ºi cei din Varpalota.

Totul se deruleazã în cadrul parteneriatului de înfrãþire dintre cele douã localitãþi.

ºi la Agenþia Naþionalã de Pescuit ºi Acvaculturã ca în perioada urmãtoare sã fim ºi noi consultaþi în ceea ce priveºte perioada de prohibiþie la pãstrãv ºi dacã este posibil sã ºi prelungim aceastã perioadã ca ºi cei care pescuiesc la salmonide sã aibã posibilitatea cel puþin douã sau trei luni sã pescuiascã la aceastã specie de peºte”, a declarat Ion Carvaþchi, preºedintele Asociaþiei Pro Pescar.

Pentru a compensa aceste perioade, membrii asociaþiei au solicitat aprobarea de pescuit pe anumite lacuri din judeþ, altele faþã de cele din zonele montane.

“Ce mi-au mai

solicitat membrii noºtri în cadrul AGA sã facem toate demersurile necesare ca pe lacurile de pescuit de la Sântãmãrie Orlea pânã la lacul Ostrov sã putem sã obþinem aprobarea de a se pescui cu patru undiþe întrucât preponderent în aceastã zonã existã speciile de crab, caras, oblete, biban, mai puþin pãstrãv ºi atunci sã trecem de la zona de munte, la zona colinarã ºi de ºes”, a mai spus sursa citatã.

Cei care au fost identificaþi cã au pescuit în aceastã perioadã de prohibiþie ºi pescarii fãrã carnet de pescar au fost sancþionaþi conform legii.

14 Program & Horoscop

10:00 Nimic prea bun pentru un cowboy 10:50 Pe scurt despre orice 11:00 Teleshopping 11:30 Exclusiv în România 12:20 Oameni care au schimbat Lumea 12:30 Lumea ºi noi 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 17:30 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:10 Lozul cel mare 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 România.ro 19:45 Sport

10:30 Click! Pofta bunã 11:00 Râzi ºi câºtigi 11:30 Trãsniþii 12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 15:00 Premiantul 17:00 Walker, poliþist texan 18:00 ªtirile Prima TV 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Trãsniþii 20:00 Cireaºa de pe tort 21:00 S.O.S., sãnãtatea mea!

22:00 Ajutor! Vreau sã slãbesc!

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 Butonul de panicã ªtirile B1 Talk B1 Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Iulie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Burlãciþa 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Extemporal la dirigenþie 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 O mare cumpãnã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pericol în Seattle

21 martie *** 20 aprilie În cursul dimineþii luaþi o hotãrâre, în urma cãreia sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul. Un prieten vã solicitã sprijinul într-o problemã de sãnãtate ºi ar fi bine sã acceptaþi fãrã nici o ezitare. În partea a doua a zilei vã ocupaþi de o problemã financiarã.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Teleshopping Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Copii contra pãrinþi Prin flori ºi sabie Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Bucãtãria iadului Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D

10:00 10:15 11:00 11:15 12:00 12:15 13:00 13:15 14:00 14:15 15:00 15:15 16:00 16:30

ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Retrospectivã

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Sunteþi anunþat cã mâine veþi pleca într-o cãlãtorie în interes de serviciu. Aceastã veste vã cam încurãa planurile, dar puteþi fi optimist: cãlãtoria va determina schimbãri benefice în relaþiile sentimentale. Evitaþi discuþiile în contradictoriu.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Puteþi aborda probleme importante din domeniul afacerilor ºi sunteþi capabil sã finalizaþi lucrãri începute cu mai mult timp în urmã. Aveþi ocazia sã rezolvaþi probleme financiare.

Comunicarea cu prietenii ºi cu partenerul de viaþã este bunã.

10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15

21

23 iulie *** 22 august

Sunteþi foarte activ ºi sociabil, ceea ce favorizeazã relaþiile de colaborare. Se pare cã aveþi prbleme sentimentale, dar optimismul dumneavoastrã este mai puternic.

23 august *** 22 septembrie

Se anunþã un succes remarcabil într-o afacere, însoþit de un câºtig substanþial. În partea a doua a zilei, vi se propune o colaborare.

Cu prilejul unei cãlãtorii în interes personal, s-ar putea sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã importantã.

Sunt favorizate relaþiile de colaborare. Toate activitãþile începute azi au mari ºanse de reuºitã.

Aveþi succes în afaceri ºi puteþi rezolva problemele financiare ale familiei. Evitaþi speculaþiile de orice fel!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Au loc schimbãri benefice în viaþa dumneavoastrã, atât pe plan profesional, cât ºi social.

Metodele pe care le aplicaþi, deºi nu sunt pe placul tuturor, vã ajutã sã vã îndepliniþi obiectivele.

Sunteþi într-o formã intelectualã foarte bunã ºi colaboraþi excelent cu persoanele din anturaj. Aveþi succes în toate activitãþile legate de familie ºi cãmin. Þineþi cont de pãrerile partenerului de viaþã

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi parte de un succes neaºteptat pe plan social ºi financiar. Nu pierdeþi momentul favorabil, dar nici nu forþaþi nota! Dupã-amiazã plecaþi într-o deplasare neplanificatã.

21 ianuarie *** 20 februarie

În prima parte a zilei vã ocupaþi de rezolvarea unei probleme financiare de care depinde reuºita unei afaceri. Pentru aceasta, sunteþi nevoit sã plecaþi într-o scurtã cãlãtorie în afara localitãþii.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dupã o perioadã de dezamãgiri, astãzi sunteþi plãcut surprins de succese nesperate în domeniul financiar ºi pe planul relaþiilor sentimentale.

21 februarie *** 20 martie Începeþi sã vã redresaþi financiar.

Se pare cã primiþi o primã, ca recompensã pentru finalizarea unei lucrãri importante, sau o moºtenire neaºteptatã. Astãzi sunt favorizate investiþiile pe termen lung.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Iulie 2014

36 de sãptãmâni are viitorul an ºcolar

N

u mai puþin de 177 de zile lucrãtoare va avea anul ºcolar 2014 – 105, adicã fix 36 de sãptãmâni de cursuri.

Carmen COSMAN - PREDA Potriivt ordinului ministrului Educaþiei, existã însã ºi excepþiio, care vizeazã clasele terminale din învãþãmântul liceal (37 de sãptãmâni, din care 4 sãptãmâni sunt dedicate desfãºurãrii examenului naþional de bacalaureat, cursurile încheindu-se în data de 29 mai 2015); clasa a VIII-a (36 de sãptãmâni, din care o sãptãmânã este dedicatã desfãºurãrii evaluãrii naþionale, cursurile încheindu-se în data de 12 iunie 2015); clasele din învãþãmântul liceal - filiera tehnologicã (cu excepþia claselor terminale), clasele din învãþãmântul profesional ºi pentru învãþãmântul postliceal (durata cursurilor este cea stabilitã prin pla-

nurile-cadru de învãþãmânt în vigoare); învãþãmântul special - clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologicã (37 de sãptãmâni, 181 de zile).

Potrivit actului menþionat anterior, anul ºcolar 20142015 începe pe data de 1 septembrie 2014, se încheie pe data de 31 august 2015 ºi se structureazã pe douã semester.

Astfel, cursurile pentru Semestrul I vor începe luni, 15 septembrie 2014 ºi dureatã pânã vineri, 19 decembrie 2014. În perioada 1-9 noiembrie 2014, clasele din învãþãmântul primar ºi grupele din învãþãmântul preºcolar sunt în vacanþã.

Vacanþa de iarnã este program în perioada sâm-

bãtã, 20 decembrie 2014 duminicã, 4 ianuarie 2015 Cursurile reîncep luni, 5 ianuarie 2015 - vineri, 30 ianuarie 2015 Vacanþa intersemestrialã va fi în perioada sâmbãtã, 31 ianuarie 2015 duminicã, 8 februarie 2015.

Semestrul al II-lea debuteazã în data 9 februarie 2015 ºi þine pânã vineri, 10 aprilie 2015.

Vacanþa de primãvarã este programatã în perioada sâmbãtã, 11 aprilie 2015 duminicã, 19 aprilie 2015 Cursuri reîncep luni, 20 aprilie 2015 ºi þin pânã vineri, 19 iunie 2015 Vacanþa de varã - sâmbãtã, 20 iunie 2015 duminicã, 13 septembrie 2015 În zilele libere prevãzute

Restricþii la apã Joi 17.07.2014 z Vulcan - între orele 8.00 - 18.00. Zona afectatã: Oraº Vulcan (Cartier Sohodol, Dalas ºi Crividia nu sunt afectate de restricþie) . Motivul restricþiei: Remediere pierdere pe conducta OL Dn 350 zona Sala de Sport.

Mulþumim pentru înþelegere Birou Presa S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petrosani de lege nu se organizeazã cursuri. De asemenea, unitãþile de învãþãmânt ºi inspectoratele ºcolare vor marca prin manifestãri specifice ziua de 5 octombrie - Ziua internaþionalã a educaþiei ºi ziua de 5 iunie - Ziua învãþãtorului, conform planificãrilor existente la nivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmânt preuniversitar.

Sãptãmâna 6-10 aprilie 2015 din semestrul al doilea este sãptãmânã dedicatã activitãþilor extracurriculare ºi extraºcolare, în cadrul programului numit "ªcoala altfel: Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!", având un orar specific.

Tipurile de activitãþi care se organizeazã în sãptãmâna menþionatã, modalitãþile de organizare ºi responsabilitãþile se stabilesc conform

Pânã la 30% reducere pentru biletele de tren cumpãrate în avans

C

FR Cãlãtori acordã importante reduceri în funcþie de perioada de anticipaþie cu care este achiziþionat biletul. Reducerile pornesc de la 10% pentru o anticipaþie de 6 zile ºi ajung pânã la 25% pentru anticipaþia de peste 21 de zile.

Reducerea pentru cumpãrarea cu anticipaþie se cumuleazã cu reducerea de 5% acordatã pentru toate biletele cumpãrate online.

Pentru celelalte tipuri de reduceri comerciale ºi pentru facilitãþile de cãlãtorie acordate prin acte normative, cãlãtorii sunt rugaþi sã con-

sulte website-ul nostru, www.cfrcalatori.ro, secþiunea Tarife ºi Oferte Naþionale.

Având în vedere faptul cã în zilele de vineri, sâmbãtã, duminicã traficul feroviar de pasageri spre/dinspre litoral înregistreazã creºteri importante, CFR Cãlãtori recomandã achiziþionarea din

timp a biletelor la Trenurile Soarelui.

Alte reduceri importante pentru destinaþii interne: 25% reducere prin Cardul Tren Plus; între 10% ºi 25 % reducere cu oferta Minigrup 2 – 5; între 15% ºi 35% reducere cu oferta Biletul de weekend; între 25% ºi 50% reducere cu oferta Cartea VSD; între 31% ºi 56% reduceri de weekend (în zilele de vineri pânã duminicã inclusiv) la trenurile IR care circulã pe Valea Prahovei, pe rute între Sinaia - Braºov ºi retur; între 10% ºi 20% reducere la cãlãtoria cu trenuri succesive; reduceri de pânã la 35 % pentru Grupuri de peste 20 persoane.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Turism

urismul încã T nu este o alternativã în Valea

Jiului. Oricât se vorbeºte ºi oricât s+ar dori, turismul din Valea Jiului încã nu este pregãtit pentru a deveni o alternativã viabilã pentru minerit.

Pe timp de varã, cele trei staþiuni montane din Valea Jiului sunt pustii.

Nimic nu se miºcã în aceste staþiuni, asta deºi sunt începute lucrãrile de modernizare a turismului montan.

Telegondola din Straja nu funcþioneazã pe timpul verii, astfel staþiunea este goalã în sezonul estival.

“Straja se adreseazã românilor, care sunt

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Iulie 2014

Turismul din Valea Jiului,

ALTERNATIVÃ DOAR PE HÂRTIE

din ce în ce mai sãraci.

Poate cã nici noi, cei care facem turism, nu facem oferte la un nivel înalt pentru a atrage mulþi turiºti.

Acum e ºi în timpul sãptãmânii. Aici din pãcate vin destul de puþin turiºti care sã petreacã concediul.

Probabil cã nici noi nu le oferim ceea ce aºteaptã. Este o mare diferenþã între ce se întâmplã în Straja, de exemplu, ºi ce e la Pensiunea Retezat.

Mulþi nu înþeleg ºi fac turism sezonier, doar pe perioada de iarnã.

Nu înþeleg cã o cabanã trebuie întreþinutã ºi în rest. Imaginea unor

cabane stricã ºi tendinþa acelora care vor sã facã turism adevãrat. E disputa între cei care au case de

în Straja”, a mai precizat sursa citatã.

Oficialii Primãriei Lupeni declarau în urmã cu ceva timp cã

vacanþã ºi cazeazã numai iarna ºi cei care trãiesc numai din turism ºi care se zbat ºi încearcã sã aducã turiºti. Avem mult de lucrat, trebuie sã facem ºi ceva pentru turismul de varã, sã remarcãm traseele sã facem alte activitãþi”, a declarat Emil Pãrãu, investitor în turismul din Straja. În perioada de varã, în Straja vor fi organizate mai multe tabere ºcolare, astfel pentru o micã perioadã de timp staþiunea se va mai anima. ”Odatã cu aceste tabere, Straja va fi mai animatã. Dar sã ºtiþi cã nu este mare diferenþã între Straja ºi alte staþiuni. Nu numai aici e liniºte. Din pãcate telegondola nu merge în timpul verii ºi asta ne afecteazã pe noi, cei care facem turism

ar dori ca Straja sã fie atractivã pentru turiºti

ºi pe perioada verii.

Suntem la jumãtatea proiectului ca executare. Unele sunt terminate spre deosebire de alte localitãþi. Mai aveam încã de construit încã douã telescaune ºi o salã de sport, un complex sportiv.

Prioritatea cea mai mare este aceea de a da drumul ºi la cea de a doua pasarelã pentru ca sã se poatã schia pe cea mai lungã pârtie din þarã de 8,3 kilometri”, a declarat în urmã cu câteva luni Cornel Lungan, viceprimarul munici-

piului Lupeni.

Municipalitatea a cuprins în proiectul de dezvoltare a staþiunii ºi amenajarea unor spaþii de petrecere a timpului liber în perioada verii, astfel încât potenþialul staþiunii sã fie valorificate pe tot parcursul anului. ”Vom încerca sã face ºi activitãþi de varã, tocmai de aceea acest complex sportiv ar fi fost aur pentru noi pentru cã am avea vara tabere de pregãtire sportivã.

Acum avem tabere dar doar pentru pregãtirea fizicã, coboarã la sala de sport din oraº dar ar fi mai bine pentru ei acolo”, a mai precizat sursa citatã.

Pentru lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja a fost alocatã pânã în prezent suma de 36.997.000 de lei, dintre care 35.500.000 au fost alocaþi în anul 2011, iar 1.497.000 în 2012.

Monika BACIU