Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 654

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 16 Iulie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Activitate de vacanþã (I)

Nici dupã moarte nu se lasã liniºtea

Compania de Turism Valea Jiului, scoasã la vânzare >>> PAGINA A 3-A

Investiþia din Parâng continuã cu bani împrumutaþi >>> PAGINA A 3-A

Trei drumuri din Valea Jiului, printre cele mai frumoase din þarã >>> PAGINA A 4-A

Douã trasee din Retezat rãmân închise în acest sezon >>> PAGINA A 4-A

Au debutat înscrierile la UPET >>> PAGINA A 5-A

AGA aprobã astãzi disponibilizãrile

>>> PAGINA A 6-A

Prime mai mari la SNÎMVJ >>> PAGINA A 6-A Teorie muzicalã ºi perspicacitate

A inventat un nou joc de cãrþi, iar acum îi învaþã pe doritori tainele acestuia

arlamentarii au lucrat în sesiunea parlamentarã din acest an mai puþin decât un angajat obiºnuit. Senatorii au acumular în cele 36 de sedinþe de plen din februarie pânã în iunie, inclusiv în sesiunea extraordinarã din iulie, aproape 104 ore de lucru, în care au dezbãtut ºi votat proiecte de legi, Ordonanþe ori au susþinut declaraþii politice. În cazul deputaþilor, este vorba de 35 de ºedinte de plen, care reprezintã în total aproape 94 de ore. >>> PAGINA A 11-A

>>> PAGINILE 8-9

Viaþa prin obiectiv >>> PAGINA A 13-A

Riderii sosesc vineri la Petroºani >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie 2014

Nici dupã moarte nu se lasã liniºtea

Compania de Turism Valea Jiului, scoasã la vânzare

omeo Roºia nu are liniºte nici în viaþa de apoi. Fondatorul Companiei de Turism Valea Jiului, singura companie din zonã care avea ca obiect de activitate promovarea turismului local, a decedat anul trecut, iar sediul companiei este scos la licitaþie. Datoriile acumulate la bugetul de stat sunt mari, iar acum Finanþele Publice încearcã sã recupereze sumele restante prin vânzarea imobilului. “Compania de Turism Valea Jiului se aflã în ultima fazã a mnodalitãþilor de executare silitã în sensul cã dupã cele trei licitaþii organizate de Serviciul Fiscal Municipal Petroºani pentru

sediul companiei s-a ajuns la faza de deschidere a procedurii insolvenþei. Datoriile acumulate se ridicã undeva la 60 de mii de lei. Recuperarea acestor sume de bani s-ar putea

Prins la furat de goruni

ospodarul îºi face vara sanie ºi iarna car. ªi, probabil pe acest principiu, un tânãr din Rapoltu Mare s-a gândit sã-ºi facã provizii de lemne.

rãspunsuri oficiale. Din pãcate, (dacã niciuna dintre primãrii nu va prelua sediul n.r.) probabil se va numi un lichidator care se va ocupa personal pe perioadã mai îndelungatã de lichidarea activelor companiei. Odatã cu deschiderea procedurii insolvenþei se vor bloca majorãrile ºi penalizãrile”, a mai spus sursa citatã.

face prin valorificarea sediului de firmã a companiei. Alternativa ar fi prezentarea unui cumpãrãtor pentru cã licitaþia se poate relua procedura de valorificare”, a declarat Valentin Petrar, ºef Administraþia Financiarã Petroºani. Asociaþi la Compania de Turism sunt toate primãriile din Valea Jiului. La început ºi Consiliul Judeþean Hunedoara a fãcut parte din

acþionariat însã anul trecut a încetat colaborarea dintre cele douã pãrþi. O altã soluþie pentru ºtergerea datoriilor ar fi preluarea sediului de cãtre administraþiile locale. “Pot veni cu soluþii în ceea ce priveºte acoperirea acelor datorii cu preluarea spaþiului sediului ºi aceasta este o soluþie. Am fãcut câteva solicitãri în acest sens ºi am primit doar

Compania de Turism Valea Jiului a fost înfiinþatã în anul 1999. din structura acþionariatului au fãcut parte primãriile din Valea Jiului ºi Consiliul Judeþean Hunedoara care anul trecut ºi-a retras sprijinul financiar. În 1999 s-a stabilit plata unei cotizaþii anuale astfel încât Compania de Turism Valea Jiului sã poatã funcþiona, însã reprezentanþii acestei societãþi susþineau cã doar primãriile au respectat, parþial, înþelegerea.

Investiþia din Parâng continuã cu bani împrumutaþi

Poliþiºtii Postului de Poliþie Rapoltu Mare l-au depistat pe tânãr, în zona ,,La mãgurã”, imediat dupã ce a tãiat fãrã drept ºi sustras 9 arbori de esenþã gorun din fondul forestier naþional, respectiv 1.481 m.c de material lemnos. „Poliþiºtii au întocmit un dosar de cercetare penalã pentru sãvârºtirea infracþiunilor de tãiere fãrã drept ºi furt ub pretextul cã de arbori din fondul forestier naþional”, nu se finanþeazã au declarat reprezentanþii IPJ telegondole în zone de Hunedoara. Car men COSMAN-PREDA deal, proiectul privind

dezvoltarea domeniului schiabil în Parâng se realizeazã cu bani din bugetul local sau împrumutaþi. Acum, în staþiune au ajuns mai multe echipamente pentru construcþia noului telescaun. Administraþia publicã localã din Petroºani nu a mai primit nici un leu

pentru continuarea lucrãrilor la domeniul schiabil din Parâng, însã proiectul nu a fost stopat. Costurile pentru conservarea lucrãrilor, deja executate pânã acum, ar fi imense, iar edilii spun cã nu ºi le permit, mai ales cã banii ar fi irosiþi astfel. Chiar ºi aºa, cu bani de la bugetul local, anul acesta va fi finalizat telescaunul TS 3, instalaþia de transport care va duce turiºtii în staþiune ºi va înlocui vechiul telescaun dat în folosinþã în anii 70.

nfiinþatã în 1999

„Acum au venit 12 tiruri cu echipamente pentru TS 3, aºteptãm restul ºi când vom avea toate

Monika BACIU materialele, vor veni ºi oamenii ºi se începe lucrul. Sigur vom pune în funcþiune TS 3 în acest sezon. De la Guvern n-a mai venit nimic, nici anul acesta ºi nici anul trecut. De când au zis cã nu bagã banii pe dealuri, probabil noi avem dealuri aici ºi n-am ºtiut, n-a mai venit nimic finanþare”, a declarat directorul primãriei Petroºani, Marian Popescu. Staþiunea Parâng se aflã la aproximativ 1.800 de metri altitudine, fiind una dintre cele mai vechi din þara noastrã. Maximilian GÂNJU

4 Turism

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie 2014

Douã trasee din Retezat rãmân închise în acest sezon T

raseele turistice aflate în apropierea celor douã zone din Retezat, unde circa 600 de oi au fost omorâte de trãsnet ºi urºi, vor fi închise turiºtilor pânã în luna septembrie. Practic, cele douã trasee Drãgºanu-Albele ºi PiulePleºa sunt interzise pentru aproape tot sezonul din cauzã cã leºurile animalelor care nu au putut fi coborâte din munte, sunt o atracþie

pentru urºi ºi alte animale de pradã. Urºii sunt pericolul cel mai mare pentru turiºti, iar salvatorii montani vor sã evite accidentele. ”În prima zonã, DrãgºanuAlbele, unde au murit 300

de oi, ce au cãzut într-o râpã, natura îºi face singurã curãþenie. Au început sã aparã urºii ºi sã se hrãneascã cu oile ºi credem cã, în trei sãptãmâni, vor termina ceea ce este acolo. În cealaltã zonã, Piule-Pleºa, (unde oile au fost trãsnite, n.r.) nu au apãrut urºii, nicio oaie nu a fost atinsã de ei. Nu ºtim din ce cauzã. Acolo tot natura îºi va face intervenþia, de la pãsãri rãpitoare ºi alte animale sãlbatice”, a declarat ºeful Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean. Pentru ca turiºtii sã nu ajungã în zonele unde sunt leºurile oilor, au fost insituite servicii de permanenþã ale salvamontiºtilor ºi jandarmilor montani la refugi-

ele mai frumoase C drumuri din þarã le includ ºi pe cele din Valea Jiului. Yahoo a realizat un top 10 al celor mai frumoase drumuri din þarã. Cîteva drumuri din Valea Jiului le cuprind ºi pe cele din Valea Jiului.

asul Vîlcan

Drumul spre Pasul Vîlcan este calatogat ca unul dintre cele mai frumoase drumuri din þarã. Defileul, care desparte Munþii Paring de Munþii Vîlcan, face parte dintr-un mare parc natural, întins pe peºte 11.000 de hectare. Zona protejatã este acoperitã în proporþie de 80% de superbe pãduri de fag ºi gorun. mai puþine.

ile Salvamont Buta ºi Poiana Pelegii, care vor atenþiona turiºtii sã evite traseele care ajung în zona Drãgºanu sau Piule-Pleºa. ”Vom instala panouri avertizoare pentru ca turiºtii sã evite zona o bunã perioadã de timp, pânã în luna septembrie. Urºii, pânã nu terminã de mâncat, nu vor

pleca de acolo. Abia apoi vor pleca în ariile de unde au venit. Nu poate exista siguranþa cã nu te întâlneºti cu ursul pe traseu. Pânã în luna septembrie, totul se va ºterge ºi se vor minimaliza efectele acestor incidente. ”, a mai spus ºeful Salvamont Hunedoara. Maximilian GÂNJU

Trei drumuri din Valea Jiului, printre cele mai frumoase din þarã

efileul Jiului

Excepþie nu face nici Defileul Jiului, care deºi se afla în plin proces de reabilitare este considerat un drum frumos. Defileul Jiului asigura legãtura rutierã dintre oraºele Tîrgu Jiu ºi Petroºani, din Gorj, respectiv Hunedoara. DN 66, care însoþeºte rîul Jiu, este extrem de periculos, cu multe serpentine ºi cu un carosabil mai mereu umed. De asemenea, cãderile de stînci ºi grohotiº sunt destul de dese, iar ºofatul pe timpul nopþii este o adevãratã aventurã. Rãspunsurile nu au întîrziat sã aparã.

Conducãtorii auto spun cã “vai de cei care merg pe acolo , ce drumuri avem”.

rumul regelui

Transalpina este cea mai înaltã sosea montana din România, atingînd 2.145 de metri în Pasul Urdele. Drumul din Paring, inaugurat în urmã cu cîþiva ani, nu este ºi unul extrem de sigur, versanþii nefiind consolidaþi, iar parapeþii lipsind pe mari porþiuni de drum. Transalpina (DN 67C), ruta lungã de 148 de kilometri, leagã localitãþile Novaci (Gorj) ºi Sebeº (Alba). Transalpina este cel mai înalt drum rutier din România cît ºi din întregul lanþ al Munþilor Carpaþi, atît din þarã cît ºi din afara ei, atingînd altitudinea maximã (2145 m) în Pasul Urdele. Transalpina traverseazã Munþii Parîng de la N la S fiind paralelã cu Valea Oltului ºi Valea Jiului, între care

se afla, ºi leagã Localitatea Sãliºte din Jud. Sibiu de Localitatea Novaci din Jud. Gorj. Drumul ºi-a luat numele de la latinescul "Transalpina" (þara de dincolo de munþi), cum era numitã în vechile texte ºi hãrþi latineºti Tara Româneascã, ºi e supranumit “Drumul Regelui”, pentru cã Regele Carol al II-lea, dupã ce l-a reconstruit, în anul 1938 l-a inaugurat parcurgîndu-l el însuºi, împreunã cu familia regalã. Deºi este mai înaltã mult mai veche ºi mai frumoasã decît Transfagarasanul, este mai puþin cunoscutã pentru ca, Transalpina, cu toate cã este catalogat drum naþional, DN 67c (parþial), nu a fost pînã în 2009 niciodatã asfaltata. Transalpina a fost cosntruita de armatele române în drumul lor spre Sarmisegetusa, pavatã cu piatra de Regele Carol al II-lea dupã 1930 ºi reablitata de nemþi în al II-lea rãzboi

mondial dupã care a fost datã uitãrii de autoritãþile romane. Faptul cã a fost uitatã ºi a devenit un drum greu de parcurs cu maºini normale a ajutat Transalpina sã-ºi pãstreze neatinsã sãlbãticia ºi farmecul aparte pe care puþine

locuri din þarã îl mai au. Este printre puþinele drumuri din þarã pe care se poatã ajunge cu maºina pînã la nori ºi chiar deasupra lor. ªoseaua Transalpinã este un drum aflat încã în reabilitare. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie 2014

uni, 14 iulie, la Universitatea din Petroºani au debutat înscrierile la studiile universitare de licenþã ºi de masterat. Dupã prima zi de înscrieri, bilanþul este unul modest. Puþini sînt absolvenþii de liceu care au venit sã îºi depunã dosarul la instituþia de învãþãmînt superior din Valea Jiului. “La finalul zilei de ieri au fost înscriºi un numãr de 37 de candidaþi la studile universitare de licenþã, 12 dintre aceºtia la Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã, 4 la Facultatea de Mine ºi 21 la Facultatea de Stinte. Printre specializãrile care au fost cele mai atractive chiar dacã

Au debutat înscrierile la UPET

Prima etapã de înscrieri se va încheia pe data de 20 iulie, iar rezultatele vor fi afiºate în 23 iulie ºi tot atunci se vor putea depune ºi eventualele contestaþii. “La sfîrºitul acestei sãptãmîni, duminica se vor termina înscrierile ºi sãptãmîna viitoare marþi vor fi afiºate rezultatele”, a mai spus sursa citatã. doar la sfîrºitul acestei sãptãmîni vom trage linia, sînt topografie minierã, calculatoare, asistenta socialã ºi economia comerþului ºi turismului ºi servicilor. În ceea ce priveºte studile universitare de masterat avem înscriºi un numãr de 23 de studenþi, 11 dintre aceºtia la Facultatea de Mine, 12 la Facultatea de Stinte însã la mas-

terat aºteptam ca numãrul de înscriºi sã creascã pe sfîrºitul sãptãmîni pentru cã la Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã trebuie sã se termine examenul de licenþã ºi atunci se vor putea înscrie mai mulþi candidaþi. Ca specializãri atractive avem managementul financiar bancar, managementul sãnãtãþii ºi securitãþii în

Nici la facultate, nici la ºomaj

oar 50 de absolvenþi de liceu s-au înscris la Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã pentru a solicita indemnizaþie de ºomaj. Absolvenþii de liceu au primit adeverinþele doveditoare, iar acum cei care nu îºi gãsesc un loc de muncã ºi cei care nu se înscriu la facultate sînt aºteptaþi la forþele de muncã pentru a fi înscriºi în categoria celor care cautã un loc de muncã. “Începînd de ieri au început sã vinã absolvenþii de liceu sã solicite luarea în evidenþã pentru cãutarea unui loc de muncã. Pînã în prezent avem destul de puþine persoane înregistrate ºi asta datoritã faptului

muncã ºi contabilitate ºi audit”, a declarat prorectorul UPET, Codruþa Dura.

cã nu au fost eliberate la timp actele de absolvire. Avem înregistrate sub 50 de persoane dar pînã în data de 28 îi aºteptam sã vinã sã se înregistreze. Este un numãr mic fata de anii anteriori pentru ca atunci actele

de absolvire au fost eliberate mai repede ºi atunci absolvenþii au putu sã vinã ºi sã solicite luarea în evidenþã”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. Cei care se vor prezenta la Agenþia

Localã pentru Ocuparea Forþei de Munca dupã data de 28 iulie nu vor mai primi indemnizaþia de ºomaj. “Noi îi vom lua în evidentã pentru cãutarea unui loc de munca dar nu vom mai putea sã le oferim acea indemnizaþie de ºomaj”, a mai sublinat sursa citatã. Totodatã absolvenþii care solicita ºomaj dau o declaraþie pe propria rãspundere prin care confirmã cã nu urmeazã cursurile unei insituþii de învãþãmînt superior. “Noi avem o declaraþie pe care ei sunt obligaþi sã o complecteze în momentul în care primesc acea indemnizaþie de ºomaj. Nu ºtiu dacã vom merge mai departe ºi vom solicita ºi acte de la universitãþi, asta rãmîne de vãzut”, a mai spus Iudith Babþan. Pentru a primi acest ajutor, ei trebuie sã depunã o

serie de documente la agenþiile pentru ocuparea forþei de muncã. Aceºtia pot beneficia de ajutor de ºomaj dacã, în maximum 60 de zile calendaristice de la data absolvirii, nu au reuºit sã se

La licenþã sunt în total de 1754 de locuri dintre care 625 sînt locurile finanþate de la bugetul de stat. Responsabilii instituþiei de învãþãmînt superior din Valea Jiului spera ca sã se ocupe aceste locuri. “Speranþe avem dar mai spre sfîrºitul acestei sãptãmîni putem sã avem o imagine de ansamblu pentru cã acum este foarte devreme. Avem 625 de locuri bugetate ca ºi anul trecut, vom organiza sesiune de admitere ºi în luna septembrie”, a mai precizat prorectorul UPET. La admiterea din acest an nu sunt schimbãri. Astfel, media obþinutã de absolvenþii claselor a XII-a la examenul de maturitate va conta în proporþie de 60 la sutã. Monika BACIU încadreze în muncã ºi dacã se înregistreazã la agenþia de ocupare a forþei de muncã din raza cãreia îºi au domiciliul ca persoana în cãutarea unui loc de muncã. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie 2014

AGA aprobã astãzi disponibilizãrile

a minele neviabile Petrila, Paroºeni ºi Uricani mai rãmân aproximativ 1.700 de mineri, care sã lucreze pânã în 2018. Miercuri, 16 iulie, Adunarea Generalã a Acþionarilor aprobã la Bucureºti disponibilizãrile care încep la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine (S.N.Î.M) de la 1 august, când ortacii intrã în preaviz. Diana MITRACHE 1.676 este cifra minerilor ºi a personalului TESA care rãmâne sã activeze la minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani. Acestea sunt în programul de închidere al perimetrelor miniere ºi 256 de mineri pleacã în preavize de luna viitoare. Potrivit directorului gen-

eral al Societãþii Naþionale de Închideri de mine, miercuri, 16 iulie, Consiliul de Administraþie aprobã la Bucureºti sumele ºi listele pentru disponibilizare. Asta dupã ce toate cazurile au fost discutate în parte cu sindicaliºtii. „Consiliul de Administraþie, în data de 8 iulie, a avizat acest plan

de disponibilizare, urmând ca miercuri sã fie aprobat de A.G.A. Între timp, am avut negocieri cu sindicatele pe tema croteriilor de disponibilizare a sumelor plãþilor compensatorii pe care le vor încasa minerii. Valoarea sumelor va fi 37.200 lei, brut, respectiv 31.248 lei net, într-o singurã tranºã ºi, dacã tot vorbim de sume, sã spunem ºi calendarul. Începând cu 1 august se intrã în preaviz, urmând ca la data de 1 septembrie sã înceteze CCM-urile”, a declarat Aurel Anghel, director S.N.Î.M. Cele trei unitãþi miniere trebuie sã fie închise ºi ecologizate pânã în anul 2018, iar pânã atunci

oamenii pleacã, dar iau ºi bani. Astfel, structura de personal va fi modificatã dupã cum urmeazã. „La nivel de societate, din 1.932 de angajaþi pe care societatea îi are, mai rãmân 1.676. Vor pleca 79 de persoane de la Petrila, 95 de la Paroºeni ºi 75 de la Uricani. În total 256, societatea urmând sã îºi desfãºoare

activitatea cu un efectiv de 1.676 de persoane”, a mai precizat Anghel.. Minerii disponibilizaþi intrã în preaviz în douã sãptãmâni, iar la fiecare unitate minierã ce va fi afectatã de disponibilizãri se fac reorganizãri de posturi ºi de activitate, aºa încât sã nu fie probleme generate de lipsa de personal.

Producãtorii de gaze, obligaþi sã intre pe bursã Prime mai mari la SNÎMVJ

otrivit Ordonanþei de Urgenþã 35/2014, începând de astãzi ºi pânã la 31 decembrie 2018, producãtorii de gaze naturale din România au obligaþia sã încheie tranzacþii pe pieþele centralizate din România, transparent ºi nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantitãþi minime de gaze naturale din producþia proprie destinatã consumului intern, transmite agerpres.ro.

Producãtorii interni de gaze vor trebui sã vândã pe o piaþã centralizatã cel puþin 20% din producþia proprie destinatã comercializãrii se aratã într-un ordin al Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Energie

(ANRE). Acelaºi act normativ prevede faptul cã ºi furnizorii de gaze sunt obligaþi sã vândã ºi sã cumpere de pe bursã o parte din gazele comercializate în perioada 1 martie 2015 31 decembrie 2018.

ANUNÞ PUBLICITAR Primãria municipiului Vulcan organizeazã licitaþie publicã în data de 05.08.2014, ora 1030, la sediul Primãriei Vulcan, b-dul M.Viteazu nr.31, în vederea închirierii locurilor de parcare pentru autoturisme, din parcarea amenajatã în str. N.Titulescu, în zona Pieþei Agroalimentare. Licitaþia se organizeazã în baza H.C.L. nr. 39/2014 ºi H.C.L. nr. 60/2014, preþul de pornire al licitaþiei va fi de 20 lei RON/loc parcare/lunã. Durata de închiriere este de 3 ani de la data încheierii contractului de închiriere, cu posibilitate de prelungire a duratei. Caietul de sarcini al licitaþiei se poate procura de la sediul Primãriei municipiului Vulcan, Direcþia Administrarea Domeniului

ANRE a mai precizat cã sunt exceptate cantitãþile de gaze naturale din producþia internã proprie, care fac obiectul contractelor de vânzare a gazelor naturale aferente pieþei concurenþiale aflate în derulare la data intrãrii în vigoare a acestui ordin. În România, existã doi mai producãtori interni de gaze, Petrom ºi Romgaz, cu cote de piaþã aproximativ egale, ºi un al treilea producãtor, Amromco, cu o cotã foarte micã (1%). Agerpres.ro

Public ºi Privat, camera 32, începând cu data de 21.07.2014. Taxa de participare la licitaþie este de 15 lei. Garanþia de participare la licitaþie este de 20 lei. Condiþii de participare : nu se acceptã ofertanþii care înregistreazã datorii la plata impozitului pe proprietate ºi cei care au garaj, excepþie cei care deþin mai multe autoturisme. Ofertele se depun la sediul Primãriei municipiului Vulcan pânã la data de 04.08.2014, ora 1300. În cazul parcelelorparcare amenajate în str. N.Titulescu, în zona Pieþei Agroalimentare, neatribuite în urma licitaþiei, se pot închiria pe baza unei cereri adresate Primãriei Municipiului Vulcan. Informaþii suplimentare se pot obþine de la Direcþia Administrarea Domeniului Public ºi Privat al Primãriei municipiului Vulcan sau la telefon 0254/570340 interior 214, zilnic între orele 1000 – 1400. PRIMAR, Ing. GHEORGHE ILE

rime mai mari faþã de anul trecut. Sindicatul Huila a semnat un protocol cu P Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea

Jiului pentru acordarea de prime salariaþilor cu ocazia zilei minerului. În acest an, angajaþii societãþii de închideri vor primi mai mult cu 50 de lei. Monika BACIU “În întâlnirea cu sindicatele am stabilit ca prima de ziua minerului sã fie acordatã sub formã de tichete cadou în valoare de 400 de lei, o mãrire substanþialã de lºa 350 la 400 de lei, atât am avut prins în bugetul de venituri ºi cheltuieli, atât am avut bugetat la finele anului trecut, astea sunt posibilitãþile societãþii, am convenit ºi am semnat protocolul cu privire la valoarea acestora”, a declarat Aurel

Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Ziua minerului este celebratã în data de 6 august atunci când ortacii vor fi liberi. Ziua de lucru va fi însã recuperatã sâmbãta.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie 2014

Împreunã spunem NU drogurilor

sociaþia Filantropoia Ortodoxã Deva, în parteneriat cu Agenþia Naþionalã Antidrog prin Centrul de Prevenire, Evaluare ºi Consiliere Antidrog Hunedoara, implementeazã în perioada iulie - septembrie proiectul de prevenire a consumului de droguri în rândul tinerilor ”Împreunã spunem NU drogurilor!”. Carmen COSMAN - PREDA

Proiectul este finanþat deâ Consiliului Judeþean Hunedoara, din bugetul alocat asociaþiilor, fundaþiilor sau organizaþiilor neguvernamentale fãrã scop lucrativ care iniþiazã ºi organizeazã acþiuni, programe ºi proiecte pentru tineret ºi are drept scop, promovarea unui stil de viaþã sãnãtos în rândul tinerilor din judeþul Hunedoara. Potrivit

iniþiatorilor, prin implementarea acestuia se urmãreºte creºterea nivelului de informare, educare ºi conºtientizare a populaþiei ºcolare în vederea neînceperii consumului de droguri, în cadrul programelor ºcolare, extraºcolare ºi de petrecere a timpului liber, creºterea gradului de informare a tinerilor cu privire la riscurile ºi efectele consumului de droguri (tutun, alcool, SNPP ºi celelalte tipuri de

droguri), dezvoltarea unor abilitãþi sociale la tinerii cu vârstã cuprinsã între 10 ºi 18 ani, pentru a face faþã presiunii grupului dar ºi desfãºurarea de activitãþi interactive de informare ºi educare cu privire la riscurile consumului de droguri, atât cu tinerii cât ºi cu ceilalþi membrii ai comunitãþii Grupul þintã al proiectului este format din tineri cu vârste cuprinse între 10 ºi 18 ani (250 persoane), elevi din municipiul Orãºtie, pe de-o parte, ºi beneficiari ai taberei de varã organizatã de Asociaþia Filantropia Ortodoxã Deva în localitatea Muncelu Mic, pe de altã parte. „Necesitatea imple-

mentãrii proiectului este datã de noile evoluþii ºi tendinþe în consumul de droguri, conform ultimelor rapoarte naþionale elaborate de Agenþia Naþionalã Antidrog, vârsta de debut în consumul de droguri continuã sã scadã ( 13 ani sau mai devreme), iar procentul consumatorilor de droguri în rândul tinerilor este în creºtere (conform studiului ESPAD realizat în Romania în 2011, prevalenþa consumului experimental de droguri în rândul tinerilor de 16 ani– inclusiv medicamente consumate fãrã prescripþie medicalã este de 21,7% ). În acest context, nici comunitãþile din

judeþul nostru nu sunt lipsite de risc, sens în care este necesarã o buna informare a acestora cu privire la riscurile ºi consecinþele consumului de droguri, astfel încât tinerii sã deþinã cunoºtinþe corecte ºi abilitãþi de viaþã pentru a face faþã eficient tentaþiei de a consuma tutun, alcool, SNPP sau alte tipuri de droguri”, au precizat reprezentanþii asociaþiilor care

De ce aleg unii izolarea - Socializarea se învaþa?

amenii sînt fiinþe sociale, trãiesc ºi se dezvolta împreunã cu alþii. În ultimul timp, însã, din ce în ce mai multe persoane aleg sã se izoleze, mai ales de cînd s-au dezvoltat atît de mult Internetulºsi reþele sociale ºi s-au prelungit orele de muncã.

Izolarea este atît fizica, dar ºi mentalã sau emoþionalã ºi presupune absenta relaþiilor sociale. Izolarea este un mecanism de apãrare ºi totodatã de protejare a stimei de sine - atît timp cît nu te expui social (expunere despre care se spune cã este cea mai solicitanta activitate), nu te afli în situaþii noi, cãrora ai nevoie sã le faci faþã. Astfel, îþi poþi proteja pãrerea pozitivã despre sine ºi chiar o poþi exagera, te poþi considera foarte valoros ºi semnificativ.

rotejeazã imaginea superioarã de sine Adesea, persoanele care se izoleazã îºi protejeazã în acest fel o imagine superioarã

despre sine, compensînd prin aceasta, de fapt, lipsa de încredere în sine ("nu vreau sã socializez pentru cã NIMENI nu mã înþelege" - sunt atît de complicat încît sunt de neînþeles pentru oricine, "nu poþi avea încredere în NIMENI" - sunt persoana cea mai de încredere etc). Persoanele care se izoleazã sînt descurajate, cãrora le lipsesc abilitãþile de comunicare, de a iniþia ºi de a menþine relaþii sociale. Vestea bunã este aceea cã aceste abilitaþi pot fi învãþate ºi exersate, explica pentru Ziare.com psihoterapeutul Mihaela Oancea. De multe ori, pentru început, acestea se referã la lucruri simple legate de felul în care ne prezentam, cum

creãm conexiuni cu alþii, cum punem întrebãri, cum ascultam activ.

rica de emoþii greu de gestionat O altã cauzã a izolãrii o reprezintã emoþiile inconfortabile pe care le-am putea simþi în anumite situaþii: teama de a nu fi respins, criticat, judecat, jignit, umilit, desconsiderat, mai ales cînd am trecut anterior prin întîmplãri în care am trãit aceste emoþii. În acest caz, este important sã schimbãm perspectivã din care privim acele întîmplãri, sã le dãm noi înþelesuri, sã le privim "cu alþi ochelari" ºi sã facem ca emoþiile respective sã nu mai fie justifi-

cate ºi chiar sã le înlocuim cu altele care sã ne ajute. Suportul social este foarte important pentru oricine atunci cînd trece prin perioade

dificile de viaþã. Din punct de vedere emoþional, lipsa acestuia poate avea efecte profunde asupra sentimentului de siguranþã ºi de securitate.

deruleazã proiectul. De precizat cã activitãþile proiectului se circumscriu obiectivelor prevãzute ºi asumate în Planul de acþiune 2014-2016, pentru implementarea Strategiei judeþene antidrog Hunedoara ºi vor fi realizate de specialiºtii CPECA Hunedoara împreunã cu reprezentanþii Asociaþiei Filantropia Ortodoxã Deva ºi cu sprijinul autoritãþilor locale.

Schimburile emoþionale au rolul de suport, de sprijin simþi cã eºti important pentru cineva, simþi cã îi pasa cuiva de suferinþa sau de bucuria pe care o trãieºti, relaþionezi cu persoane empatice. Nevoile de a ne conecta ºi de a fi semnificativi sunt în strînsã legãturã cu mediul social ºi nu pot fi satisfãcute în afara acestuia. Pentru buna noastrã sãnãtate psihicã ºi fizicã este important sã ne îndreptãm cãtre oameni, nu sã ne îndepãrtãm de ei.

O j

8 Actualitate

opiii din judeþul Hunedoara, dar nu numai ei, sunt îndemnaþi sã înveþe un nou joc de cãrþi ce îmbinã perspicacitatea ºi cunoºtinþele muzicale. Profesor le poate fi chiar inventatorul jocului de cãrþi Muzicando, Mihail „Gicu” Manole, licenþiat în geografie ºi pasionat de altfel de bridge. Familia jocurilor de societate romanesti a mai primit un membru: Muzicando, un joc 100% românesc, inventat de un licenþiat în geografie, conservator la Muzeul Maramureºean din Sighetu Marmaþiei, Mihail „Gicu” Manole. Iar acum jocul de cãrþi, asemãnãtor oarecum cu bridge-ul, a pãtruns ºi în judeþul Hunedoara, dupã o întâlnire dintre Gicu Manole ºi Dan Horaþiu Popa, pe care sigheteanul l-a gãsit angrenat chiar într-un proiect creat special pentru copii. Aºa cã ºi discuþiile au decurs mai lesne, iar jocul de cãrþi a putu fi ptrezentat direct celor cãrora li se

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie 2014

Teorie muzicalã ºi perspicacitate

A inventat un nou joc de cãrþi, iar acum îi învaþã pe doritori tainele acestuia

adreseazã în principal. Însã, deopotrivã, Muzicando se adreseazã ºi adulþilor pasionaþi de jocuri de societate ºi, de ce nu, de muzicã. Muzicando este un joc de cãrþi pentru 2-8 jucã-

tori, creat în scop educativ, un joc bazat pe legãtura dintre culorile curcubeului ºi cele ºapte note muzicale. Jucãtorii au ocazia sã înveþe notele muzicale ºi termeni din domeniu, câþiva dintre compozitorii care au marcat istoria muzicii, o serie de instrumente muzicale ºi, în acelaºi timp, se pot familiariza cu succesiunea culorilor curcubeului. Jocul Muzicando se prezintã într-o cutie de carton ºi

conþine 56 de cãrþi de joc, dar ºi un regulament de joc în limbã românã. Existã 7 serii de culori cu câte 7 valori diferite (note muzicale) ºi 7 cãrþi reprezentând compozitori celebri (Guido d’Arezzo, Wolfgang Amadeus Mozart, Franz Liszt, Ludwig van Beethoven, Frederic Francois Chopin, Johann Sebastian Bach ºi Niccolo Paganini): O partidã de Muzicando este formatã din 4 runde, fiecare rundã fiind împãrþitã în 2 faze, respective licitaþia ºi etalarea. În funcþie de tipul de etalare aleasã de cãtre jucãtorul care a câºtigat licitaþia, existã 4 modalitãþi de joc: Sarabanda, Glissando, Parada ºi Muzicando. Scopul jocului este de a scãpa primul de cãrþile din mânã ºi de a acumula cât mai multe puncte. Jocul a fost lansat oficial în luna mai 2013, în cadrul primului turneu de Muzicando, turneu ce a fost organizat în SighetuMarmaþiei, la care au participat membri ai Asociaþiei “Nordica”, cei care au jucat rolul de „cobai” în perioadã de elaborare a jocului. Iar de atunci se extinde.

n joc cât o provocare

Noul joc de cãrþi a apãrut ca o provocare lansatã de un prieten de-al lui Mihail Manole, dupã cum povesteºte chiar acesta. “Eram în vizitã la niºte prieteni, care m-au întrebat dacã nu facem ceva ºi pentru copii. Sã înveþe ceva

despre notele musicale, instrumente, îºi amintise prietenul meu ceva…fãrã nicio legãturã cu jocul ce urma sã aparã. I-am spus cã în trei zile o sã aibã jocul ºi aºa a fost. Dupã trei zile l-am sunat ºi i-am spus cã jocul este gata ºi se numeºte Muzicando. Scânteia a fost legãtura dintre

fost ºi un fel de cobia ºi le suntem recunoscãtori pentru cã am þinut cont în unele cazuri de

notele musicale ºi culorile curcubelului, care sunt câte ºapte, dar a trebuit sã adãugãm la fiecare culoare, în completare, câte un semn graphic musical, ca sã dea 56, divizibil la 4. Ne-am inspirat ºi din bridge, suntem ºi jucãtori de bridge, atât eu cât ºi coechipierul

împreunã cu care am creat jocul, Olimpiu Chiºiu. Ne-am dorit sã nu creem un joc de noroc”, spune Mihail “Gicu” Manole. Regulile par destul de dificile pentru un profan, dar dupã o singurã partidã totul devine mai clar. ªi, oricum, existã în fiecare pachet de cãrþi de joc regulamentul, care se regãseºte ºi pe pagina oficialã muzicando. wordpress.com.

opularizat ca Mioriþa: din gurã în gurã! Odatã inventat, sau creat dupã cum îi place lui Gicu sã spunã, jocul a fost popularizat. Mai greu la început, pentru cã creatorii lui aveau la dispoziþie mijloace limitate, sã le spunem. “Primii prieteni cãrora le-am prezentat jocul au

sugestiile ºi întrebãrile lor. Nelãmuririle lor ne-au dus cãtre niºte reguli. Chiar a trebuit sã creem o nouã etalare, tocmai pentru cã nu dãdea bine cuiva, ceva. Primele 6 7 luni totul era doar pe hârtie. Apoi am desenat cãrþile pe niºte cartoane scrise cu mâna ºi am jucat cu apropiaþii. Cum prindeam pe cineva îi spuneam <<Hai sã-þi arãt un joc>> ºi i-l arãtam desenat pe cartonaºe. Apoi pretenþiile au crescut ºi l-am rugat pe Cãtãlin Puicar, care a terminat grafica la Cluj, sã fie designerul acestui joc”, spune Manole. Anul trecut în mai lucrurile s-au definitivat ºi a fost organizat un turneu Lider Muzicando, în varã a fost organizat Master Muzicando, în toamna lui 2013 a fost organizatã a treia ediþie, al patrilea turneu anul

acesta în luna mai tot la Sighetu Marmaþiei, pentru ca la Cluj Napoca sã fie organizatã o searã de Muzicando, unde existã un grup de entuziaºti. Iar acum, noul joc de cãrþi pãtrunde ºi în Hunedoara, dar se extinde ºi peste graniþã. “”Zilele acestea am finalizat o legãturã cu cei de la Deva, soþii Dan Horaþiu ºi Adrina Popa. Am dezvoltat ºi o legãturã cu un grup din Italia care ne-a cerut 100 de pachete de cãrþi cu regulamentul în limba italianã. Se pare cã italienii au prins jocul, parte pentru cã este nou ºi simplu, parte ºi pentru cã acolo este Paganini, Guido D’Arezzo. În toamnã vom avea încã un Master Muzicando”, povesteºte creatorul jocului. Sunt deja distribuite 700 de pachete de cãrþi de joc, iar într-un an s-au strâns peste 300 de jucãtori de Muzicando. Despre noul joc de cãrþi, creatorii lui spun cã þine de memorie, strategie, atenþie, dar ajutã foarte mult la crearea unor cunoºtinþe muzicale. Sã nu uitãm de gamã ºi de marii compozitori. Dar, se dezvoltã mult ºi fair – play-ul. Dacã „furi” nu ai viaþã lungã în acest sistem, aºa cã mai bine un pierzãtor cinstit decât un un câºtigãtor – triºor. „Sunt ferm convins cã poate fi un altfel de sport al minþii. Dacã bridge-ul este recunoscut ca ºahul cãrþilor, ºi tot aºa se joacã pe perechi, sunt convins cã ºi Muzicando poate sã demonstreze cã este nevoie de un pic de creier ca sã joci. Cred cã se poate spera la deschiderea unor cluburi în þarã ºi chiar la o federaþie”, conchide Mihail Manole. Car men COSMAN-PREDA

Turneu de ºah pentru copii S

untem în plinã sãptãmânã de competiþii la ºah. Din Valea Jiului miercuri ajung la Deva, la turneul de open ºah general „Trofeul Cetãþii”, un grup de copii, iar o parte dintre ei sunt deja favoriþi în cursã. În perioada 14 – 20 iulie, la Deva are loc ediþia cu numãrul XXVI a concursului de ºah pentru copii ºi seniori. Miza sunt premiile mari care variazã între 2.000 ºi 50 de lei în funcþie de locul pe care competitorii îl vor ocupa în cadrul turneului. Din Valea Jiului participã o degelaþie de copii talentaþi, iar unii deja au avut rezultate bune, dupã doar o zi. „În sãptãmâna acesta, la Deva are loc a XXVIa ediþie a Turneului de ºah „Trofeul Cetãþii”, oragnizatorii dovedind o consecvenþã lãudabilã. Turneul se desfãºoarã, cel pentru seniori, pe durata acestei sãptãmâni. De la Vulcan avem ºi pe Oana ªchiopu, campioana de la fete la categoria 8 ani. Participã ºi

ea la turneul seniorilor ºi chiar a fost luni surpriza primei runde. A obþinut o remizã la un

candidat de maestru din Cluj”, a spus Dorel ªchiopu, coordonator al Clubului de ºah Vulcan. Cei mai mulþi participanþi din Vale sunt, însã, copii, iar pentru cã nu sunt bani sã plece prin þarã la competiþii mai mari, coordonatorii cluburilor de ºah profitã din plin de acest concurs de la Deva. „Vulcanul va par-

ticipa masiv la turneul de copii. Mirecuri dimineaþã are loc un turneu destinat doar copiilor de ºah rapid ºi intenþionez sã plec cu aproximativ 20 de mici ºahiºti de la Clubul din Vulcan. Profitãm astfel de aceastã condiþie pe care o are judeþul Hunedoara. Avem club de ºah bun la Deva, se face ºah foarte bine la Petroºani ºi, pentru cã alte deplasãri sunt mult mai scumpe, aici în judeþ ne întãrim colaborarea”, a mai precizat Dorel ªchiopu. Competiþii de ºah pentru copii ºi seniori vor mai fi organizate în acest an ºi la Petroºani. De la Deva, însã, micii ºahiºti sunt aºteptaþi sã se întoarcã cu premii cât mai multe. Diana MITRACHE

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie 2014

Teorie muzicalã ºi perspicacitate

A inventat un nou joc de cãrþi, iar acum îi învaþã pe doritori tainele acestuia

adreseazã în principal. Însã, deopotrivã, Muzicando se adreseazã ºi adulþilor pasionaþi de jocuri de societate ºi, de ce nu, de muzicã. Muzicando este un joc de cãrþi pentru 2-8 jucã-

n joc cât o provocare

fost ºi un fel de cobia ºi le suntem recunoscãtori pentru cã am þinut cont în unele cazuri de

Turneu de ºah pentru copii S

ea la turneul seniorilor ºi chiar a fost luni surpriza primei runde. A obþinut o remizã la un

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Meircuri, 16 Iulie2014

Cum se furã în spitalele româneºti cu foile de observaþie

eºi se plâng de subfinanþare, spitalele fac risipã din banii publici. O demonstreazã un control în 77 de spitale care a scos la ivealã internãri dupã ureche sau liste de aºteptare „pe pile” 2. Pilele, întâietate la operaþii.

În 22 de unitãþi sanitare, echipele de control au constatat cã nu au fost raportate cãtre casele de asigurãri listele de prioritate a cazurilor programabile, aºa cum cere legea. Întocmirea unei liste de aºteptare, pentru cazurile ce necesitã internare (cu excepþia urgenþelor, naºterilor etc.) este menitã sã eficientizeze cheltuielile. „Teoretic, lista de aºteptare ar trebui sã reprezinte un avantaj pentru pacient, atât timp cât e transparentã, când vezi cã mai sunt 20 de

indivizi înaintea ta, cazuri mai grave. Însã, când te duci sã te internezi în spital, þi se spune cã nu mai sunt locuri, iar asta se întâmplã pentru cã îºi bagã înainte toate pilele lor. O sursã de ºpagã”, adaugã Paveliu.

heltuielile, þinute ascunse Aproape jumãtate dintre spitalele controlate (33) nu au întocmit decontul de cheltuieli ce se

ANUNÞ PUBLICITAR Primãria municipiului Vulcan organizeazã licitaþie publicã în data de 05.08.2014, ora 1000, la sediul Primãriei Vulcan, b-dul M.Viteazu nr.31, în vederea închirierii locurilor de parcare pentru autoturisme, din parcarea amenajatã în str.V.Alecsandri, în zona blocului C. Licitaþia se organizeazã în baza H.C.L. nr. 39/2014 ºi H.C.L. nr. 60/2014, preþul de pornire al licitaþiei va fi de 10 lei RON/loc parcare/lunã. Durata de închiriere este de 3 ani de la data încheierii contractului de închiriere, cu posibilitate de prelungire a duratei. Caietul de sarcini al licitaþiei se poate procura de la sediul Primãriei municipiului Vulcan, Direcþia Administrarea Domeniului Public ºi Privat, camera 32,

elibereazã pacientului la externare pentru serviciile medicale. Pe aceasta ar trebui sã se regãseascã pânã la ultimul pansament de care a beneficiat. Mai mult, au fost identificate situaþii în care decontul nu include ºi valoarea investigaþiilor (analize de laborator, radiografii, RMN), suma aferentã acestora fiind zero, deºi fuseserã efectuate în laboratoarele proprii. „Ideea cu decontul e ca pacientul sã ºtie cã pentru el se cheltuie o sumedenie de bani în timpul spitalizãrii. Orice spital e acum informatizat ºi ar putea sã emitã acest formular doar apãsând pe un buton, iar faptul cã nu îºi îndeplineºte aceastã obligaþie aratã cã ceva nu este în regulã”, atrage atenþia expertul

începând cu data de 21.07.2014. Taxa de participare la licitaþie este de 15 lei . Garanþia de participare la licitaþie este de 20 lei. Condiþii de participare : nu se acceptã ofertanþii care înregistreazã datorii la plata impozitului pe proprietate ºi cei care au garaj, excepþie cei care deþin mai multe autoturisme. Ofertele se depun la sediul Primãriei municipiului Vulcan pânã la data de 04.08.2014, ora 1300. În cazul parcelelor-parcare amenajate în str. V.Alecsandri, în zona blocului C, neatribuite în urma licitaþiei, se pot închiria pe baza unei cereri adresate Primãriei Municipiului Vulcan. Informaþii suplimentare se pot obþine de la Direcþia Administrarea Domeniului Public ºi Privat al Primãriei municipiului Vulcan sau la telefon 0254/570340 interior 214, zilnic între orele 1000 – 1400. PRIMAR, Ing. GHEORGHE ILE

în sãnãtate. Controalele ar fi pornit de la mari nereguli financiare suspectate în unul dintre cele mai importante spitale de urgenþã din Bucureºti, potrivit surselor EVZ. În loc sã fie sancþionaþi vinovaþii, CNAS a tãiat din bugetele spitalelor, o mãsurã de pe urma cãreia suferã tot pacienþii. Vã prezentãm principalele nereguli gãsite de inspectori:

raude în foile de spitalizare În 37 de spitale din cele 77 controlate, au fost gãsite neconcordanþe între datele din foile de observaþie sau spitalizare ºi criteriile de internare. Cu alte cuvinte, criteriile dupã care s-a fãcut spitalizarea nu sunt cele impuse de lege, fapt ce ascunde fie o tend-

inþã de furt, fie mascarea unor deficienþe. „Nu numai cã e o practicã frecventã, dar aceste neconcordanþe atrag atenþia asupra unei tendinþe de furt sau de a acoperi lucruri pe care nu vor sã le spunã. Dacã ai un pacient cu o infecþie intraspitaliceascã, nu o declari ca infecþie cu germeni din spital, în schimb, în foaia de observaþie îþi apar medicamentele cu care o tratezi. Sau, dacã vrei sã îþi scoþi anumite medicamente, le treci în foaia de observaþie, dar ele nu corespund cu diagnosticul”, explicã Sorin Paveliu, expert în politici de sãnãtate în cadrul Societãþii Academice Române.

Evaziunea fiscalã în România a crescut la 16% din PIB

onsiliul Fiscal estimeazã evaziunea fiscalã pentru 2013 la 16% din PIB, din care 12,2% din PIB provine doar din TVA, faþã de 13,8% cât a estimat pentru 2012, transmite mediafax.ro. "Spargerea evaziunii fiscale presupune toleranþã zero la acest flagel. Un nivel de 16% din PIB atinge siguranþa naþionalã, viitorul acestei þãri. Aºa cum avem pact politic pe adoptarea euro, ar trebui un pact politic pe combaterea evaziunii. Restructurarea ANAF este obligatorie, avem program cu Banca Mondialã, dar rezultatele se lasã aºteptate", a declarat preºedintele instituþiei, Ionuþ Dumitru. Acesta a arãtat cã

din cele 72 de miliarde de lei evaziune la TVA estimate de Consiliul fiscal, circa 10 miliarde de lei se regãsesc la alimente, iar la carne evaziunea este chiar mai mare decât la pâine, depãºind 80%. Gradul de colectare

a veniturilor bugetare de sub 60% este cauzat ºi de birocraþia excesivã din România, care se situeazã pe poziþia 146 din 148 din þãri în ceea ce priveºte efectele taxãrii faþã de motivaþia de a muncii ºi investiþii. Ionuþ Dumitru a mai arãtat cã, în standarde europene, veniturile sunt foarte mici, respectiv 32,7% din PIB versus 42,7% media europeanã. Mediafax.ro

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Politic 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie 2014

Activitate de vacanþã (I)

declaraþii politice.

arlamentarii au lucrat în sesiunea parlamentarã din acest an mai puþin decît un angajat obiºnuit. Senatorii au acumular în cele 36 de ºedinþe de plen din februarie pînã în iunie, inclusiv în sesiunea extraordinarã din iulie, aproape 104 ore de lucru, în care au dezbãtut ºi votat proiecte de legi, Ordonanþe ori au susþinut declaraþii politice.În cazul deputaþilor, este vorba de 35 de ºedinþe de plen, care reprezintã în total aproape 94 de ore.

Aºadar, parlamentarii s-au situat, în ceea ce priveºte orele petrecute în plen în toate cele cinci luni de zile cît a durat sesiunea parlamentarã, sub numãrul de ore muncite, doar într-o singurã lunã, de cãtre un salariat cu program standard. Nici parlamentarii judeþului Hunedoara nu fac notã discordantã din acest proces. Activitatea unora dintre parlamentari este mult mai mult decât lejerã, astfel se poate considera cã aceºtia ºi când sunt la serviciu sunt ca ºi în vacanþã.

ãrãu, activitate intensã

Unul dintre deputaþii hunedoreni care a avut o activitate intensã a fost Carmen Eleonora Hãrãu, aflatã la primul mandat aceasta a încercat sã gãseascã rãspunsuri pentru problemele alegãtorilor din colegiul pe care îl reperzintã. Astfel, aceasta a trimis 81 de interpelãri ºi întrebãri miniºtrilor, a iniþiat 33 de propuneri legislative ºi este semnatara a 50 de declaraþii politice

ºi douã moþiuni. Hãrãu a luat cuvântul în plen de 65 de ori. Mai mult, aceasta a þinut sã se intereseze ºi de soarta Complexului Energetic Hunedoara care vizeazã salariaþii din întreg judeþul Hunedoara.

onica Iacob Ridzi, în top

ªi deputatul Monica Iacob Ridzi se aflã în topul parlamentarilor judeþului Hunedoara care a avut o activitate intensã. Monica Iacob Ridzi a semnalat mai multe probleme stringente ale Vãii Jiului, astfel a trimis 32 de intrebãri ºi interpelãri, a iniþiat 32 de iniþiative legislative, este semnatara a 7 moþiuni ºi a luat cuvântul de 13 ori. Monica Iacob Ridzi a încercat de nenumãrate ori sã afle care este stadiul lucrãrilor de modernizare de pe Defileul Jiului, dar ºi care sunt planurile executivului pentru Complexul Energetic Hunedoara. Totodatã, deputatul a þinut cont ºi de sãnãtatea hunedorencelor, astfel în urma interpelãrii acesteia a fost

deblocat programul de screening pentru femei. În urmã cu câteva sãptãmâni, deputatul Monica Iacob Ridzi a depus la Camera Deputaþilor o întrebare adresatã ministrului Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, cu privire la situaþia Programului Naþional de screening pentru femei. Deputatul de Valea Jiului îi atrãgea atenþia, în acest fel, ministrului Sanãtãþii asupra faptului cã, deºi datoriile pentru serviciile executate anul trecut în cadrul acestui important Program Naþional pentru Sãnãtate au fost achitate, în judeþul Hunedoara acesta a rãmas blocat. „Consider cã aplicarea acestui Program Naþional de Sãnãtate, ca ºi al altora de acest fel, sunt în mãsurã sã asigure creºterea gradului de sãnãtate al cetãþenilor români precum ºi beneficii considerabile pentru Ministerul Sãnãtãþii, prin reducerea numãrului de pacienþi cu boli agravate, nedepistate la timp, al cãror tratament implicã cheltuieli mult mai mari. În acelaºi timp

însã, am convingerea cã acest program trebuie sã continue, dincolo de problemele de naturã financiarã care au generat ºi în acest caz, ca în multe altele similare, ºi unele sincope”, preciza Monica Iacob-Ridzi în documentul adresat ministrului Sãnãtãþii. Ca urmare a acestei intervenþii parlamentare, zilele trecute, Direcþia pentru Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara a anunþat cã a reînnoit comanda pentru biletele de trimitere tip necesare efectuãrii examenului gratuit în cadrul programului de depistare a cancerului de col uterin. Mai mult, reprezentanþii DSP susþin cã procedura de diagnosticare gratuitã va fi reluatã începând cu data de 1 iulie 2014 la cabinetele celor 130 de medici cuprinºi în acest

program.

âmpãu, continuã ce a început

Deputatul PNL, Bogdan Þîmpãu a continua activitatea parlamentarã pe care a început-o cu ani în urmã. Acesta a întrebat de 19 ori miniºtrii din

Guvern despre problemele cu care se confruntã locuitorii zonei care l-a propulsat în Parlament. Þîmpãu a luat cuvântul de 24 de ori, este semnatarul a 26 de propuneri ºi iniþiative legislative ºi a semnat douã moþiuni de cenzurã ºi declaraþii politice.

ctivitate modestã

Deputatul PSD, Cristian Resmeriþã a avut pânã în prezent o activitate modestã. Acesta a avut 16 probleme legate de zona de vest a Vãii Jiului, printre care se numãrã ºi cea de modernizare a domeniului schiabil din Straja. Resmeriþã este semnatarul a 25 de iniþiative legislative, a luat cuvântul de 5 ori ºi are 3

proape ca în vacanþã

Mai este un grup de deputaþi pentru care activitatea parlamentarã este asemãnãtoare cu cea din vacanþã. Mircia Muntean, Natalia Intotero, Laurenþiu Nistor ºi Marica Petru Sorin sunt câþiva dintre parlamentarii care au ºomat. Pe de altã parte, în aceastã sesiune activitatea parlamentarã a fost suspendatã timp de o lunã de zile pe perioada campaniei pentru europarlamentare. Chiar ºi în afara acestei perioade, prezenta parlamentarilor la ºedinþele s-a dovedit în nenumãrate rînduri greu de întrunit. Pentru activitatea lor parlamentara, deputaþii ºi senatorii primesc lunar o indemnizaþie de cel puþin 5.000 de lei în fiecare lunã, inclusiv în perioada vacantelor parlamentare, douã luni de zile în timpul verii ºi o lunã în timpul iernii. Monika BACIU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie2014

9 tipuri de bãrbaþi pe care N-AR TREBUI sã-i iei de SOÞ!

acã eºti în cãutarea bãrbatului ideal, cu siguranþã tipurile enumerate mai jos n-ar trebui sã se numere pe lista ta de prioritãþi.

Iatã 9 tipuri de bãrbaþi pe care n-ar trebui sã-i iei de soþ, potrivit site-ului sfat-

Nu îºi dã seama de nimic. Nu are nici cea mai micã bãnuialã de ce miroase ciudat în

ulpãrinþilor.ro: 1. Bãiatul mamei Este de acord cu tot ce spui, însã face tot timpul ceea ce vrea el. Dacã este singur, cel mai probabil stã cu pãrinþii, pentru cã are nevoie constantã de o prezenþã femininã în viaþa lui. 2. Prostuþul

casã ºi nici nu ºtie cã trebuia sã goleascã gãleata de gunoi de acum trei luni. Vei gãsi la el în casã vase ºi rufe murdare aruncate peste tot, fãrã ca el sã aibã vreo problemã cu asta. Pentru el e normal. 3. Delãsãtorul A terminat cele mai

tari ºcoli posibile, însã are cele mai prost plãtite job-uri. Cel mai probabil îl vei þine tu cu bani. 4. Ambiþiosul Este opusul Delãsãtorului, este orientat spre job-uri bine plãtite, munceºte din greu ca sã facã bani. Partea proastã este cã nu are timp de altceva. 5. Gelosul Este tot timpul preocupat “pe unde umbli”, “cu cine”, “de ce”. Mai mult ca sigur te va urmãri fãrã sã-þi dai seama, îþi va spiona telefonul, computerul etc. N-ar fi exclus sã ajungi la poliþie ºi sã ceri ordin de restricþie. 6. Pesimistul Nimic nu e bine niciodatã. Nimic nu se poate niciodatã. Toata lumea este împotriva lui. 7. Dependentul Are “otrava” lui: alcool, droguri, jocuri

de noroc, orice. 8. Bolnavul Nu-þi dai seama cã ceva e în neregulã cu el. La început pare ok, însã apoi îi apar “problemele”. Are dizabilitãþi sociale ºi poate fi si Dependent. Stai departe de genul astã de bãrbaþi. 9. Arogantul Este cel mai bun, mai bun decât oricine de pe lumea asta. ªi se uitã la tine de sus. Mai bine te fereºti de asemenea personaj întrucât nu se va schimba vreodatã. Ce þi-ar trebui? Echilibratul Are tot ce-i trebuie: e frumos, e sensibil, e stabil financiar, e respectuos ºi familist. Dacã ai gasit unul care sã fie aºa – eºti noro-

coasã. Mai sunt foarte puþini în libertate.

Jackpot Are toate calitãþile pe care tu le-ai cãutat toatã viaþa. Dacã e ºi bogat, ai dat lovitura!

Luna Iulie Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã de pui a la greq Ruladã din cotlet cu spanac ºi brînzã feta/Salatã indianã cu orez ºi ºniþel de pui pane Salatã & Desert

Premianþii fãrã premii

Mihai Bursesc, gazda turiºtilor pasionaþi de naturã

amenii valoroºi ne aduc soarele în priviri, pacea în suflete, dar, înainte de toate, ne fac sã privim cu speranþã înainte. Pe Mihai Bursesc nu o sã-l prezentãm detaliat pentru cã informaþiile din spaþiul public sunt abundente. De aceea o sã spunem despre el cã prezintã lumii ospitalitatea româneascã, promoveazã România ca destinaþie turisticã, este pasionat de tot ce e frumos în jurul lui ºi o spune tuturor. Pentru cã frumosul

trebuie împãrtãºit. Este un om modest, un om spiritual, un om care face ºi tace de cele mai multe ori. Mihai Bursesc este gazda turiºtilor pasionaþi de naturã, a celor care nu au unde sã doarmã. Face asta gratis ºi cu zâmbetul pe buze. Pentru modul cum promoveazã România prin reþeaua de couchsurfing con-

siderãm cã meritã felicitat ºi încurajat. Sâmbãtã, 19 iulie 2014, ora 11, vine sãl cunoaºtem ºi sã-i spunem ce pãrere avem despre ceea ce fac el la Sãlaºul de sus. Aveþi ocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Iniþiatorii proiectului Premianþii fãrã premii

Marþi Ciorbe de periºoare/Supã cremã de roºii Ceafã la grãtar cu cartofi aurii/Spaghete cu mazãre, bacon crocant ºi parmezan Salatã & Desert Miercuri Supã chili con carne (picant)/ Supã de broccoli cu ºuncã ªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu trei feluri de brînzã Salatã & Desert Joi Ciorbã de burtã/Supã de pui Ficãþei de pui cu cartofi piure/Pui marocan cu salsa de porumb Salatã & Desert Vineri Ciorbã de fasole cu afumãturã/Supa gulaº de viþel Mozzarella pane în crustã de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Piept de pui cu Cremã de brînzã ºi cartofi în crustã de muºtar Salatã &Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie2014

pozã cât o mie de cuvinte. Natura, mediul înconjurãtor, o expresie de pe chipul cuiva, toate acestea pot fi suprinse de un fotograf. Monika BACIU Fotografia poate fi pasiune, dar ºi meserie. Atunci când cele douã se îmbinã, produsul finit este uluitor. Vlad Bencovici este unul dintre fotografii pasionaþi. Iubeºte natura ºi încearcã sã suprindã fiecare moment. Acesta a vut prima sa expoziþie, denumitã “Început”. Precum majoritatea pasiunilor, nici aceasta nu aduce bucurii financiare, cid oar emoþii surprinse de obiectivul foto. “Expoziþia este compusã din 22 de fotografii, în mare predominând natura, peisaje. Pasiunea a început de mic copil, m-am jucat cu un aparat mai vechi, am trecut dupã aceea la point and shoot, fiind un aparat modern, iar acum pur ºi simplu îmi place, nu mã vãd fãcând altceva. Este un job pentru mine. Nu prea iasã bani. Multã lume crede cã e uºor sã fi artist, dar nu e. Poate a fost când-

Viaþa prin obiectiv va, acum nu”, ne spune Vlad Bencovici, fotograf. Dupã cum bine se ºtie, fotografia se împarte în mai multe tipuri, genuri însã fãrã a exista reguli bine definite pentru a sta-

focalizata fotografia ºi apoi se va încerca eliminarea altor elemente care ar putea distrage atenþia privitorului de la ideea principalã. Chiar dacã pare uºor de realizat, peisajul este un tip de

bili din ce categorie face parte fiecare pozã în parte. Unul dintre cele mai populare tip de fotografie este reprezentat de peisaj. În cadrul acestui gen sînt realizate cele mai multe fotografii. În cadrul peisajului fiecare fotograf încearcã sã surprindã o anumitã locaþie, mai exact un loc deschis care prezintã o vedere panoramicã sau doar o parte din cadrul acesteia. Pentru a realiza un peisaj, mai întîi trebuie stabilit centrul acestuia, adicã pe ce anume va fi

fotografie destul de pretenþios. Pentru a-l putea realiza, un aspect important de care trebuie sã se þinã cont este lumina. În funcþie de gradul de intensitate al acesteia viitoarea fotografie poate avea un aspect ce insufla privitorului bucurie, sau, din contrã, tristeþe. Vlad Bencovici este specializat pe fotografii care imortalizeazã peisajele. “Exista mai multe tipuri de fotografie. Ca ºi fotograf de ipostaze, snapshot poþi prinde undeva la cîteva mii de cadre,

depinde de ce cauþi. Genul meu de fotografie este natura, fotografia vivit care înseamnã culori aprinse, ireale ºi portete. Sunt specializat pe fotografia de naturã. Fiecare anotimp are plusurile ºi minusurile lui. Eu prefer toamna, îmi plac culorile, dau foarte bine în genul meu de fotografie, albastru închis, galben, portocaliu, chiar ºi roºu”, ne mai spune fotograful. Imaginaþia fiecãruia poate schimba sensul fotografiei. Detaliile ºi fotografiile macro pun accentul pe impresiile de moment, pe emoþiile sau pe sentimentele fotografului trãite sau percepute în

momentele declanºãrii camerei fotografice. “Vrem sã transmitem lumii ca oricine poate sã fie fotograf, nu exista o regulã sau o limitã de vîrstã, oricine poate fi fotograf, diferenþa este profesionist sau amator. Încadrarea conteazã cel mai mult ºi ideea în sine, fotografia este subiectivã, poate fotograful

vrea sã transmitã un mesaj, cel care vede fotografia înþelege altceva. Trebuie foarte multã imaginaþie”, ne mai spune Vlad Bencovici. Fotografia poate suprinde imagini diferite, emoþii ºi trãiri de orice fel. Totul depinde însã de cum este valorificata imaginea.

Trei cereri de schimbare a numelui, la Petroºani

unt sute de exemple în România de nume ciudate pe care pãrinþii au ales sã le dea copiilor, nume care, în cele mai multe cazuri, nici ca porecle nu sunt potrivite. În ultimii ani, la Petroºani nu au mai fost înregistraþi copii care sã poarte nume ciudate sau haioase gen Mercedesa, Argentina sau Televizor. Monika BACIU

“Nu s-a mai întîmplat în ultima perioadã dar credem cã acest fapt se datoreazã ºi personalului de la spital pentru cã la naºtere prima datã spui numele pe care doreºti sã-l aibã copilul tãu, personalul medical sã atragã atenþia asupra consecinþelor pe care un astfel de nume hazliu îl va însoþi pe copil toatã viaþa”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Chiar ºi aºa în decursul acestui anm au existat tei cereri de schimbare a numelui, însã cererile nu se bazeazã pe existenþa unui prenume hilar. “Avem ºi cereri de schimbare a numelui,

la nivelul anului 2014 numãrul acestora este de trei. Aceste cereri se datoreazã unor motive ca în cadrul unei adopþi în cazul cînd numele copilului trebuie schimbat în funcþie de noi pãrinþi sau situaþii în care o familie divorþatã, mamã care rãmîne cu copilul, ºi care a observat cã tata nu se implicã deloc în creºterea copilului, sã doreascã atunci sã poatã sã poarte doar numele ei de faþã”, a mai spus sursa citatã. În România trãiesc

ºi 22 de persoane care se numesc Ministru, iar alþi 10 români se mândresc cu numele Preºedinte. La fel de neobiºnuite sunt ºi Beþivu (purtat de 219 români), Prostu (1 persoanã), Nebunu (850), Blegu (515), sau Expertiza (1), Justiþia (2), Poliþia (3), Facultatea (2), Farmacia (1), Portocala (65), Lãmâia (18) ºi Semafor (1). Un cuplu de români a decis sãºi boteze copilul nici mai mult nici mai puþin decât Hitler.

14 Program & Horoscop

10:00 Nimic prea bun pentru un cowboy 10:50 Pe scurt despre orice 11:00 Teleshopping 11:30 Garantat 100% 12:20 Oameni care au schimbat Lumea 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 17:30 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:10 Europa mea 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 România.ro 19:45 Sport

10:30 11:00 11:30 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:00 21:00 23:00

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

Secrete de Stil Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Regina cumpãrãturilor Teleshopping Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens Cântecul ciocârliei Walker, poliþist texan ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cireaºa de pe tort Fiul dragonului Click!

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 Butonul de panicã ªtirile B1 Talk B1 Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Dansând la Harvest Moon 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Extemporal la dirigenþie 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Fotbal

21 martie *** 20 aprilie Energia ºi perseverenþa vã ajutã sã finalizaþi un proiect început cu mai mult timp în urmã. În prima parte a zilei, un prieten vã propune o colaborare avantajoasã, care vã va aduce satisfacþii materiale nesperate. Evitaþi discuþiile în contradictoriu.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Teleshopping Am ales sã fiu român Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Copii contra pãrinþi Prin flori ºi sabie Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Dãdaca 2

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Bucãtãria iadului Abisul pasiunii Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere 22:15 WOWbiz

10:00 10:15 11:00 11:30 12:00 12:15 13:00 13:15 14:00 14:15 15:00 15:15 16:00 16:30

ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Generaþia Digi Sport ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Retrospectivã Ligue

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Vã simþiþi în formã ºi faceþi planuri îndrãzneþe de viitor. Este un moment prielnic pentru investiþii pe termen lung, pentru a începe noi afaceri ºi pentru cãlãtorii în interes personal. Profitaþi de moralul ridicat pe care îl aveþi astãzi!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Sunteþi plin de elan ºi aveþi iniþiative inspirate. Puteþi avea mari satisfacþii pe plan profesional ºi intelectual, dacã daþi dovadã de perseverenþã. Pe plan sentimental, nu aveþi de ce sã vã plângeþi. Fiþi modest în relaþiile cu prietenii. 10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa faceþi o scurtã cãlãtorie în care îmbinaþi interesele profesionale cu cele personale. Sunteþi foarte încrezãtor în capacitãþile dumneavoastrã ºi aveþi tendinþa sã vã asumaþi prea multe riscuri. În relaþiile cu colaboratorii, fiþi mai flexibil.

23 august *** 22 septembrie

Datoritã dificultãþilor financiare, s-ar putea sã se declanºeze o ceartã în familie. Sunteþi plin de energie ºi puteþi sã finalizaþi o lucrare începutã cu mai mult timp în urmã. Nu pierdeþi ocazia! Cheltuiþi cu mãsurã ºi aveþi în vedere ºi necesitãþile familiei.

Începeþi ziua cu elan ºi încredere, care vã sporesc randamentul. Nu aveþi nici un fel de probleme de comunicare. S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie de afaceri. Acordaþi mai mult timp odihnei, altfel riscaþi sã aveþi probleme de sãnãtate.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi tensionat datoritã programului încãrcat de la locul de muncã. Nu vã manifestaþi nemulþumirea în faþa ºefului. Aveþi încredere ºi nu vã lãsaþi copleºit! Veþi rezolva cu bine toate sarcinile.

Aveþi mari ºanse de reuºitã în tot ce faceþi la locul de muncã ºi în interes personal. Voinþa ºi încrederea în sine vã ajutã sã depãºiþi toate dificultãþile. Este un moment foarte bun pentru a susþine examene.

23 noiembrie *** 20 decembrie Situaþia financiarã nu este satisfãcãtoare, dar nu reuºeºte sã vã descurajeze sau sã vã determine sã vã pierdeþi încrederea în forþele proprii.

21 ianuarie *** 20 februarie

În prima parte a zilei vã ocupaþi de o problemã financiarã mai veche. Dacã vi se propune o colaborare, nu o refuzaþi. Ar putea sã producã o schimbare favorabilã în viaþa dumneavoastrã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Un bãrbat mai în vârstã vã propune o afacere din care puteþi câºtiga în scurt timp o sumã importantã de bani. În cursul dupã-amiezii sunteþi nevoit sã plecaþi într-o cãlãtorie.

21 februarie *** 20 martie Începeþi ziua cu o bucurie. Primiþi o sumã mare de bani dintr-o afacere demaratã cu mai multe zile în urmã împreunã cu un prieten. Acum puteþi sã vã faceþi planuri îndrãzneþe de viitor ºi sã cumpãraþi un obiect de valoare.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie 2014

Primarul Gheorghe Ile vã invitã sã daþi un vot pentru comunitatea Vulcanului

antina socialã din Vulcan are nevoie de investiþii ºi dotãri urgente. Numãrul persoanelor beneficiare de hranã zilnicã este de 50, iar persoanele care sunt pe listã, beneficiari ai alimentelor comunitare sunt 3.200. Acestea sunt grupurile þintã principale care apeleazã la serviciile cantinei. Cantina, construitã în 1994 ºi extinsã în 2002 necesitã mai multe lucrãri de reparaþii ºi îmbunãtãþiri pentru serviciile sociale absolut necesare în comu-

pentru cantinã. Voturile cetãþenilor sunt foarte importante pentru obþinerea fondurilor. VÃ INVIT SÃ

FACEÞI CA MINE, ADICÃ SÃ VOTAÞI PROIECTUL NOSTRU, INTITULAT: “Implicã-te ºi ajutã Cantina Socialã

nitatea noastrã. De aceea urmãrim sã valorificãm la maxim oportunitatea oferitã de ROMPETROL prin proiectul pe care l-am promovat în vederea obþinerii unei finanþãri

împreunã cu Primãria Vulcan ºi Subfiliala Crucea Roºie” Pentru aceasta sunt de parcurs urmãtorii paºi: 1. intraþi pe site-ul: www.impreunapentrufiecare.ro 2. creaþi un cont. 3. apãsaþi pe cãsuþa PROIECTE. 4. jos de tot, la numãrul de pagini, apãsaþi pagina 3. 5. gãsiþi cãsuþa cu proiectul nostru : “Implicãte ºi ajutã Cantina Socialã împre-

ANUNÞ PUBLICITAR ANUNÞ PUBLICITAR Primãria municipiului Vulcan organizeazã licitaþie publicã în data de 05.08.2014, ora 1000, la sediul Primãriei Vulcan, b-dul M.Viteazu nr.31, în vederea închirierii locurilor de parcare pentru autoturisme, din parcarea amenajatã în str. N.Titulescu, în zona blocului D55. Licitaþia se organizeazã în baza H.C.L. nr. 39/2014 ºi H.C.L. nr. 60/2014, preþul de pornire al licitaþiei va fi de 10 lei RON/loc parcare/lunã. Durata de închiriere este de 3 ani de la data încheierii contractului de închiriere, cu posibilitate de prelungire a duratei. Caietul de sarcini al licitaþiei se poate procura de la sediul Primãriei municipiului Vulcan, Direcþia Administrarea Domeniului Public ºi Privat, camera 32, începând cu data de 21.07.2014. Taxa de participare la licitaþie este de 15 lei. Garanþia de participare la licitaþie este de 20 lei. Condiþii de participare : nu se acceptã ofertanþii care înregistreazã datorii la plata impozitului pe proprietate ºi cei care au garaj, excepþie cei care deþin mai multe autoturisme. Ofertele se depun la sediul Primãriei municipiului Vulcan pânã la data de 04.08.2014, ora 1300. În cazul parcelelor-parcare amenajate în str. N.Titulescu, în zona blocului D55, neatribuite în urma licitaþiei, se pot închiria pe baza unei cereri adresate Primãriei Municipiului Vulcan. Informaþii suplimentare se pot obþine de la Direcþia Administrarea Domeniului Public ºi Privat al Primãriei municipiului Vulcan sau la telefon 0254/570340 interior 214, zilnic între orele 1000 – 1400. PRIMAR, |Ing. GHEORGHE ILE

Primãria municipiului Vulcan organizeazã licitaþie publicã în data de 05.08.2014, ora 1000, la sediul Primãriei Vulcan, b-dul M.Viteazu nr.31, în vederea închirierii locurilor de parcare pentru autoturisme, din parcarea amenajatã în str. N.Titulescu, în zona blocului 105. Licitaþia se organizeazã în baza H.C.L. nr. 39/2014 ºi H.C.L. nr. 60/2014, preþul de pornire al licitaþiei va fi de 10 lei RON/loc parcare/lunã. Durata de închiriere este de 3 ani de la data încheierii contractului de închiriere, cu posibilitate de prelungire a duratei. Caietul de sarcini al licitaþiei se poate procura de la sediul Primãriei municipiului Vulcan, Direcþia Administrarea

Domeniului Public ºi Privat, camera 32, începând cu data de 21.07.2014. Taxa de participare la licitaþie este de 15 lei. Garanþia de participare la licitaþie este de 20 lei. Condiþii de participare: nu se acceptã ofertanþii care înregistreazã datorii la plata impozitului pe proprietate ºi cei care au garaj, excepþie cei care deþin mai multe autoturisme. Ofertele se depun la sediul Primãriei municipiului Vulcan pânã la data de 04.08.2014, ora 1300. În cazul parcelelor-parcare amenajate în str. N.Titulescu, în zona blocului 105 , neatribuite în urma licitaþiei, se pot închiria pe baza unei cereri adresate Primãriei Municipiului Vulcan.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

Informaþii suplimentare se pot obþine de la Direcþia Administrarea Domeniului Public ºi Privat al Primãriei municipiului Vulcan sau la telefon 0254/570340 interior 214, zilnic între orele 1000 – 1400. PRIMAR, Ing. GHEORGHE ILE

unã cu Primãria Vulcan ºi Subfiliala Crucea Roºie” 6. Votaþi. Data limitã de vot este 21 iulie 2014. Mulþumesc în numele tuturor beneficiarilor cantinei sociale pentru votul dumneavoastrã Gheorghe ILE Primarul Municipiului Vulcan

16 Actualitate

proximativ 400 de motocicliºti sosesc vineri la Petroºani, într-una dintre cele mai tari competiþii de gen. Red Bull Romaniacs adunã la start rideri din 40 de þãri, iar la Petroºani aceºtia ajung vineri, în penultima zi a competiþiei. Diana MITRACHE A început cea de a XI-a ediþie a celei mai dure competiþii de hard enduro, la al cãrei start s-au aliniat, marþi dimineaþã, la Sibiu, 370 de motocicliºti. Acolo a avut loc prologul, iar la Petroºani motocicliºtii sunt aºteptaþi vineri. Unul dintre participanþi, care este din Valea Jiului, ne

explicã ce se întâmplã. „Concusrul a început în 15 iulie la Sibiu ºi se terminã în 21 iulie, tot la Sibiu.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie 2014

Riderii sosesc vineri la Petroºani Este un raliu internaþional, o etapã a compionatului mondial de hard enduro, organizat de cei de La Sibiu. Pe parcursul a 5 zile va fi pe o distanþã de 600 de km. În Valea Jiului se va ajunge în ziua a IV-a”, a declarat Sorin Sandu, rider din Lupeni. Ca la fiecare ediþie, ºi în acest an, totul a început cu Prologul la Sibiu, iar riderii au de trecut obstacole create din butuci de lemn, cauciucuri ori maºini, toate fiind create pentru competiþia off-road din urmãtoarele 4 zile. Traseul mãsoarã zilnic între 100 ºi 200 de km, iar amatorii, ca ºi experimentaþii sunt trataþi în mod egal, aºa încât competitorii au de muncit pânã la finish. În Petroºani, riderii ajung vineri, dupã startul de la Sibiu ºi pleacã înspre Sibiu sâmbãtã dimineaþã, urmând ca la prânz sã fie finish-ul.

Anul acesta raliul sa dovedit a fi foarte dur chiar înainte sã înceapã. Potrivit Top

Gear, o serie de rideri marcanþi s-au accidentat grav în timp ce se antrenau prin diverse locuri ale lumii pentru Red Bull Romaniacs. Alfredo Gomez, spaniolul care în 2013 s-a clasat pe trei ºi avea ºanse sã se impunã în faþa coechipierului sãu de la Husqvarna, Graham Jarvis, s-a retras din raliu dupã ce ºi-a fracturat un os de la piciorul stâng. Gerhard Foster, unul din veteranii raliului a fost ºi el nevoit sã se retragã din pricina unei accidentãri. În locul lui Gomez constructorul scandinav l-a

trimis la Sibiu pe Cory Graffunder. Canadianul, stabilit în California, a terminat anul acesta

Erzbergrodeo ºi are în cv o medalie la XGames. Competiþia din 2014 se anunþã o

fost forþaþi sã închidã înscrierile încã din ianuarie, când solicitãrile depãºeau cu mult posibilitãþile actualului traseu. Cel mai dificil raliu hard enduro din lume a stârnit un ade-

ediþie-record pentru Red Bull Romaniacs. Acesta are cel mai mare numãr de con-

vãrat fenomen în rândul practicanþilor acestui sport ºi tot mai mulþi rideri din întrea-

curenþi din istoria competiþiei ºi s-a ajuns la acest numãr dupã ce organizatorii au

ga lume îºi doresc sã îºi depãºeascã limitele în aventura din Carpaþii Meridionali.