Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 652

Cronica Vãii Jiului Luni, 14 Iulie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Colocviul literar de excepþie organizat de Costel Avram ºi Marian Boboc la Petrila,

UN OMAGIU ADUS GENIALULUI SCRIITOR ION D. SÎRBU

Pericol major în Retezat

Traseu turistic închis de teama urºilor >>> PAGINA A 3-A

Nemulþumit de autoritãþile din Petrila >>> PAGINA A 6-A

Maºinã lovitã de tren la Petroºani >>> PAGINA A 7-A

Blocarea normelor metodologice readuce “circuitul maidanezilor în naturã” >>> PAGINILE 8-9 Din cauza iminenþei falimentului de la Lupeni,

Aqualupe ar putea deveni Aquavulcan >>> PAGINA A 10-A

Marþi, contractul minerilor – vizat de CA al CEH >>> PAGINA A 11-A

Moaºtele Sfântului Nectarie, la Petroºani >>> PAGINA A 12-A

Transalpina, deschisã pentru turiºti >>> PAGINA A 13-A

Staþiunile Parâng ºi Straja primesc asistenþã specializatã pentru modernizare >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Iulie2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Iulie 2014

Pericol major în Retezat

Traseu turistic închis de teama urºilor U

n traseu turistic din Retezat a fost închis, dupã ce în zonã s-a semnalat prezenþa a cel puþin 12 urºi. Fiarele sãlbatice sunt atrase de oile moarte dintr-o râpã, din care se înfruptã de aproximativ o sãptãmânã, dar pericolul pentru turiºti este foarte mare.

Decizia de a închide traseul turistic Pârâul Pleºii – Vf. Pleºa – Vf. Piule – Cabana Buta a fost luatã de Comitetul Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã, care s-a întrunit la solicitarea prefectului de Hunedoara ºi a analizat situaþia din Retezat. Vorbim despre nu mai puþin de 420 de oi, moarte la nici 300 de metri de poteca turisticã Custura –Plaiul Mic –Albele –Iorgovanu, dar ºi de faptul cã de cel puþin o sãptãmânã din leºurile lor se înfruptã 12 urºi. Ciobanii din zonã spun cã oile au fost atacate de un urs, s-au speriat ºi efectiv s-au cãlcat în picioare încercând sã scape ºi

aºa s-a produs dezastrul. Atraºi de mirosul de sânge, urºii au dat imediat atacul, constituind un pericol major pentru turiºtii care trec prin zonã. Vineri, în munte au fost trimise echipe mixte formate din salvamontiºti ºi jandarmi montani pentru a analiza situaþia. “Astãzi, jandarmii ºi salvamontiºtii au fost trimiºi în zonã pentru a vedea dacã se impune închiderea potecii. Nu ne putem, însã bãga pentru a vedea exact cum stã situaþia. Jnepenii sunt foarte mari ºi, mai mult, nici cu puºca în mânã nu are nimeni curaj sã intre printre urºi”, declara vineri dupã-amiaza salvamontistul Sorin Sanda. De asemenea, în

zona Pleºa – Piule sunt alte aproximativ 214 oi moarte, care au fost lovite de un trãznet. ªi ciobanul a

Inspectoratului de Jandarmi Judeþean Hunedoara, Serviciul Salvamont Hunedoara, Direcþia

fost atins, dar, din ferciire, a scãpat cu viaþã. Leºurile animalelor se aflã, însã, chiar pe poteca turisticã, iar turiºtii care aleg acest traseu ce merge din DN66A pe Vârful Drãgºan din Retezatul Mic ar putea în orice moment sã dea nas în nas cu urºii, care sunt în numãr mare în aceastã zonã.

-a întrunit Comitetul pentru Situaþii de Urgenþã Joi seara, informaþia despre dezastrul din Retezat a ajuns la prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu, iar acesta a dispus constituirea unui grup de lucru format din reprezentanþi

Silvicã Hunedoara, Agenþia pentru Protecþia Mediului ºi Administraþia Parcului Naþional Retezat, care sã verifice în teren aspectele sesizate ºi sã evalueze situaþia. Iar vineri dimineaþa, la ora 800, echipele de jandarmi montani, salvamontiºti, silvicultori ºi rangeri s-au

deplasat în munþii Retezat. Membrii echipei de lucru au avut ca punct de întâlnire zona Gura Apelor, de unde s-a început deplasarea spre Stâna Drãgºanului, pe traseul: Gura Apelor – Poiana Pelegii – Drãgºanul. “Ajunºi la faþa locului, au fost identificate douã persoane, angajaþi ai proprietarilor stânei. În urma discuþiilor cu aceºtia s-a stabilit faptul cã stâna ºi oile aparþin unei asociaþii composesorale din localitatea Pianu de Sus, fiind identificat unul dintre coproprietari”, au declarat reprezentanþii CJSU. Iar ciobanii ºi coproprietarul stânei au confirmat informaþiile privind modul în care oile ºi-au gãsit sfârºitul. Iar la revenirea din munte a echipelor de intervenþie, datele obþinute au fost analizate ºi s-a luat o decizie. “Opiniile exprimate de specialiºtii Agenþiei de

Protecþie a Mediului au arãtat cã este interzisã intervenþia umanã pentru dezinsecþia zonei unde se aflã cadavrele oilor trãznite, în zona stânei Pleºa, întrucât aceasta se aflã în zona cu regim special a Parcului Naþional Retezat. Având în vedere aspectele prezentate ºi propunerile specialiºtilor, CJSU a hotãrât ca zona respectivã sã fie ecarisatã în mod natural ºi a aprobat propunerea Administraþiei PNR ca traseul turistic Pârâul Pleºii – Vf. Pleºa – Vf. Piula – Cabana Buta sã fie închis temporar pentru protejarea turiºtilor. În prezent, echipele de jandarmi montani, salvamontiºti, silvicultori ºi rangeri desfãºoarã activitãþi preventive de informare a turiºtilor pentru a evita sã se deplaseze pe traseele montane din zonele în care se aflã cadavrele animalelor”, au spus reprezentanþii CJSU Hunedoara. Car men COSMAN-PREDA

4 Culturã

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Iulie 2014

a 95 de ani de la naºtere ºi 25 de ani de la moartea lui Ion D. Sîrbu, posteritatea scriitorului a cãpãtat o aurã aparte graþie omagiului pe care Costel Avram, preºedintele Asociaþiei Multiflora ºi invitaþii acestuia i l-au adus, zilele trecute, la colocviul literar desfãºurat la Petrila. Impulsionat de scriitorul Marian Boboc, redactorul ºef al publicaþiei “Ziarul Vãii Jiului” ºi unul dintre promotorii culturii din Valea Jiului, Costel Avram i-a invitat la Petrila pe câþiva dintre cei mai cunoscuþi ºi apreciaþi scriitori români contemporani pentru a readuce în atenþie personalitatea celui care a fost Ion D. Sîrbu, nu doar cel mai titrat scriitor al Vãii Jiului, ci omul care a reuºit sã transforme Petrila dintr-un banal orãºel muncitoresc de provincie, într-o lume a personajelor ºi subiectelor de literaturã. Tiberiu VINÞAN VINÞAN Actul de mecenat realizat de Costel Avram, într-un fericit parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România-Filiala Craiova, Cenaclul “Boema” ºi Facultatea de Litere a Universitãþii din Craiova, nu s-a rezumat doar la o insolitã (re)întâlnire a iubitorilor de culturã din Petrila ºi din Valea Jiului cu personalitãþi

ale literaturii române contemporane precum Gabriel Chifu (vicepreºedinte al Uniunii Scriitorilor din România, director executiv al revistei “România literarã”), Aurel Pantea (scriitor, preºedinte al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala AlbaHunedoara), Nicolae Oprea (critic literar, preºedinte al Uniunii Scriitorilor - Filiala Piteºti), scriitorii Florin Iaru (din Bucureºti),

Colocviul literar de excepþie organizat de Costel Avram ºi Marian Boboc la Petrila,

UN OMAGIU ADUS GENIALULUI SCRIITOR ION D. SÎRBU

Dumitru Augustin Doman (din Piteºti), Ion Buºe (din Craiova), Jean Bãileºteanu (din Craiova), Adi Cristi (din Iaºi), Ion Lascu (din Craiova) sau Ion Hirghiduº (din Valea Jiului), ci ºi la o ineditã lansare de carte avându-l drept autor pe Ion Lascu, un scriitor pe care ºi-l revendicã în egalã mãsurã, la fel ca ºi pe Sîrbu, atât Valea Jiului cât ºi Oltenia. “Cu cinci ani înainte de centenar, ca o prefaþare a acestui eveniment major din postumitatea celui care a fost ºi a rãmas Ion D. Sîrbu, o sumã de factori în frunte cu

Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Craiova, continuând apoi cu Facultatea de Litere a Universitãþii craiovene, cu Cenaclul „Boema”, cu sprijinul atât de generos al Asociaþiei Culturale „Rosa Multiflora”, s-au gândit sã organizeze doua zile de manifestãri dedicate memoriei lui Gary Sîrbu,

vieþii ºi operei sale. Este aceasta, încã o datã, o întoarcere acasã a lui Gary. Salutând prezenþa dumneavoastrã aici, la câteva sute de metri de locul unde Gary Sîrbu a vãzut lumina zilei, vã dorim ºi ne dorim sã ne bucurãm împreunã de aceastã nouã readucere în prezent a celui care a fost ºi va rãmâne cel mai de seamã scriitor al Vãii Jiului ºi unul din cei mai pasionanþi, mai atractivi reprezentanþi ai literaturii române contemporane”, aprecia, în discursul sãu, Costel Avram esenþa evenimentului cultural organizat, în 12 ºi 13 iulie, la Petrila.

La 28 iunie 2014, Ion Dezideriu Sîrbu ar fi împlinit 95 de ani. Iar la 17 septembrie 2014 se vor fi scurs 25 de ani de la trecerea sa în eternitate. Între cele douã evenimente se strecoarã viaþa unui om care ºi-a dobândit nu doar binemeritatul titlu de scriitor ºi nu doar onoranta calitate de discipol al ilustrului gânditor Lucian Blaga, ci mai ales un model de personalitate, în cea mai exigentã formã a termenului, chiar dacã pentru a atinge toate aceste performanþe ale unei calitãþi umane de excepþie a fost nevoit sã trãiascã, o bunã parte din viaþã, dupã propria-i mãrturisire, ca un “atlet al mizeriei”. Chiar dacã, în ciuda unor paºi fãcuþi în aceastã direcþie de câþiva oameni de culturã ai Vãii Jiului, Ion D. Sîrbu încã nu ocupã atenþia cuvenitã ºi locul meritat în viaþa culturalã a Petrilei ºi, mai departe, a Vãii Jiului, iatã cã evenimente precum cel organizat de Asociaþia Rosa Multiflora mai pun câte o piatrã la temelia piedestralului pe care meritã urcat Ion D. Sîrbu.

Cultura 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Iulie 2014

Ioan Lascu, la a doua carte despre Ion D. Sîrbu

Amatorii de festivisme vor fi observat desigur cã, la întâlnirea de la Petrila, onoratã de câteva personalitãþi ale literaturii române contemporane, au lipsit... oficialitãþile locale. Faptul nu a împietat însã cu nimic prestanþa evenimentului, pentru cã, aºa cum observa cu fineþe scri-

itorul Adi Cristi, directorul Casei de Culturã “Mihai Ursachi” din Iaºi, “domnul Costel Avram þine loc ºi de primar, ºi de prefect, ºi de preºedinte al Consiliului judeþean”. Dincolo însã de acest aspect, atât festivitatea de deschidere a colocviului literar dedicat personalitãþii lui Ion D. Sîrbu sau recitalul ad-hoc de poezie, cât ºi lansarea volumului “Ion D. Sîrbu aºa cum a fost” al scri-

itorului Ioan Lascu ºi, mai ales, referatele prezentate în ziua a doua a întâlnirii literare de la Petrila ºi dezbaterile iniþiate de acestea, au contribuit la succesul unui eveniment care a ridicat ºtacheta vieþii culturale din Valea Jiului la cel mai înalt nivel. Despre Ion D. Sîrbu,

despre personalitatea sa ºi despre locul pe care-l ocupã în istoria acestor locuri s-au scris sute de articole, zeci de tomuri de eseuri ºi texte literare, ba chiar ºi teze de doctorat. În faþa acestei realitãþi, o carte în plus ar putea fi consideratã doar încã o picãturã într-un ocean. Însã, cartea lui Ioan Lascu, “Ion D. Sîrbu aºa cum a fost” are darul de a evoca personalitatea complexã a scriitorului petrilean sub forma

lesne de asimilat a unor convorbiri cu câþiva reputaþi “sârbologi” precum Nicolae Oprea, Mihai Barbu, Clara Mareº, Maria Graciov ºi Dumitru Velea. Privitã astfel, lucrarea are un efect redundant, certificat ºi de faptul cã ineditele “Convorbiri despre Gary” au fãcut subiectul unor inedite emisiuni radiofonice difuzare de Radio Oltenia Craiova ºi consemnate, mai apoi, în serial, de suplimentul cultural al “Ziarului Vãii Jiului” sub îngrijirea lui Marian Boboc. Desigur, evenimentul organizat de Costel Avram meritã mult mai multã atenþie decât cele câteva cuvinte pe care ni le permite spaþiul ziarului. Cu speranþa cã el îºi va gãsi ecoul binemeritat, mai cu seamã în rândul oamenilor din comunitatea din care s-a ridicat ºi apreciatul scriitor Ion D. Sîrbu, punem punct celor câtorva consideraþii fãcute pe marginea unui eveniment care a marcat într-un mod fericit viaþa culturalã a Vãii Jiului ºi memoria celui mai titrat scriitor al nostru, felicitându-i pe toþi cei care, într-un fel sau altul, au fãcut posibilã derularea acestuia.

utorul cãrþii „Ion D. Sîrbu aºa cum a fost. Convorbiri despre Gary“ este în prezent conf. univ. dr. la Facultatea de Litere a Universitãþii din Craiova. Citãm din „Avertisment pentru prieteni“: „Ioan Lascu s-a nãscut la 9 ianuarie 1951, în apropierea Petroºanilor, la câþiva kilometri de Petrila multietnicã a lui Ion D. Sîrbu. A studiat literele române ºi franceze la Universitatea din Bucureºti. Acum se îndeletniceºte cu învãþãmântul literelor franceze la Universitatea din Craiova. A venit în oraºul de pe Jiul de jos prin 1983. Acolo locuia ºi Gary Sîrbu, de prin 1964. S-a întâlnit rar, dar bine,

cu nãstruºnicul petrilean, etern doctorand în filozofie ºi fost deþinut politic, moderat scriitor în viaþã ºi geniu dupã moarte. A avut revelaþia lui Gary Sîrbu cel neostoit în revolta lui anticomunistã prin 1991, odatã cu publicarea volumului I din „Jurnalul unui jurnalist fãrã jurnal“. Apoi Ion D. Sîrbu l-a cucerit definitiv, astfel cã la un deceniu de la plecarea lui în lumea de dincolo Ioan Lascu a fost poate

cel dintâi care i-a dedicat o monografie: «Un aisberg deasupra mãrii. Eseu despre opera postumã a lui Ion D. Sîrbu». A reînnoit-o în 2009, prin ediþia a doua. Ioan Lascu s-a mai încercat în ale scrisului în ºase volume de versuri, douã de prozã scurtã ºi vreo nouã de eseuri. Scrisul în mai multe game ºi umbra lui Gary la Craiova (ºi în Valea Jiului) nu-i vor da pace niciodatã (...)“. În aceastã a doua carte, „Ion D. Sîrbu aºa cum a fost“, subintitulatã „Convorbiri despre Gary“, se regãsesc, de asemenea, destule idei reluate ºi dezvoltate din prima, „Un aisberg deasupra mãrii. Eseu despre opera postumã a lui Ion D. Sîrbu...“. Click News

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Iulie 2014

Nemulþumit de autoritãþile din Petrila

etãþenii mereu solicitã câte ceva edililor, iar atunci când problemele acestora nu pot fi rezolvate încep sã fie nemulþumiþi. Acelaºi lucru i s-a întâmplat ºi lui Pãducel. Un locuitor al oraºului Petrila este nemulþumit de activitatea primarului Ilie Pãducel. “Un domn din oraº mi-a adus niºte acuze cã nu a primit locuinþã,

cã nu am fãcut un podeþ, cã nu am fãcut locuri de muncã. Vreau

Cu bicicleta la mare

renurile care merg spre litoral vor avea vagoane care permit transportul bicicletelor Trenurile de pe ruta Bucureºti Nord - Constanþa vor avea, în zilele de vineri, sâmbãtã ºi duminicã, vagoane suplimentare care permit transportul bicicletelor, informeazã CFR Cãlãtori. Potrivit sursei citate, mãsura de suplimentare a capacitãþii trenurilor cãtre litoral va fi aplicatã începând de vineri. "Aceste vagoane vor fi ataºate celor patru trenuri

sã reamintesc cetãþenilor cã 10 ani la rând cã Primãria oraºului Petrila a creat în fiecare an locuri de muncã prin AJOFM, un numãr de 150 de locuri de muncã pânã când a fost valabilã legea 76. am fãcut demersuri acum ºi am vorbit personal cu doamna ministru pentru revizuirea ºi adoptarea legii 76/2002 ca sã putem angaja oameni pe programe comunitare. În legãturã cu locuinþa fiicei dumnealui i s-a repartizat o locuinþã într-un bloc ANL atunci l-a refuzat ºi a spus cã va vrea la Lonea, este pe lista de

care parcurg distanþa dintre Bucureºti ºi Constanþa în douã ore, dupã cum urmeazã: IR 1987 Bucureºti Nord (pl. 09.00) Constanþa (sos. 10.58), IR 1986 Constanþa (pl. 13.10) - Bucureºti Nord (sos. 15.10), IR 1989 Bucureºti Nord (pl. 16.00) Constanþa (sos. 17.58) ºi IR 1988 Constanþa (pl. 19.20) - Bucureºti Nord (sos. 21.20)", se aratã într-un comunicat al CFR Cãlãtori Tariful pentru transportul unei biciclete este de 10 lei, iar cãlãtoria cu aceste trenuri se face numai pe bazã de bilet cu loc rezervat. Înainte de efectuarea cãlãtoriei, pasagerii sunt rugaþi sã se asigure cã au achiziþionat bilet pentru evitarea taxãrii suplimentare în tren ºi/sau suportarea costurilor amenzii conform reglementãrilor în vigoare.

prioritãþi a oraºului, dar ca ºi dumneaei mai sunt aproximativ 400 de cetãþeni care nu au locuinþã în

oraºul Petrila. În legãturã cu locurile de muncã, personal m-am ocupat ºi a fost angajat acest domn în cadrul Edil Urban, a lucrat un an, a plecat cu disponibi-

lizare ºi de aici ºi de la minã, a mai lucrat în vreao 3-4 locuri de atunci, acum lucreazã la pazã ºi nu existã ºi eu nu am fãcut discriminare între cetãþenii de o etnie sau alta sau cã sunt momârlani sau altfel. Pentru mine toþi sunt cetãþenii oraºului Petrila ºi am acelaºi respect faþã de toþi

aceºti cetãþeni”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Problemele în Valea Jiului sunt multe, iar primarii încearcã dupã posibilitãþi sã rezolve pe cât pot aceste neajunsuri. Chiar ºi aºa mereu vor fi cetãþeni nemulþumiþi de câte ceva. Monika BACIU

Apartament din centrul Devei distrus de un puternic incendiu n incendiu violent a izbucnit la sfîrºitul sãptãmînii trecute U într-un apartament situat pe bule-

vardul Decebal din Deva, iar numai intervenþia promptã a pompierilor a fãcut ca în zona sã nu se producã o catastrofã. În incendiu, o tînãrã de 20 de ani, care se afla în apartament, a suferit arsuri de gradul I ºi ÎI în zona frontalã, mîna dreaptã ºi coapsa dreaptã. Aceasta a primit îngrijiri medicale din partea echipajului de prim ajutor care a transportat-o la Unitatea de Primiri Urgente. Pompierii ajunºi, în mai puþin de 5 minute, la locul intervenþiei cu trei autospeciale cu capacitate de 2.500, 5.000 ºi 9.000 de litri, o autoscarã

mecanicã ºi o ambulanþã SMURD au constatat cã incendiul se manifestã violent într-un apartament situat la etajul 6 al unui bloc cu 10 nivele. “Pompierii au realizat un dispozitiv de intervenþie cu douã linii de furtun desfãºurate pe cîteva zeci de metri pînã la etajul la care se manifestã incendiul. Echipajele de intervenþie au acþionat aproximativ 30 de minute pentru localizarea incendiului stopînd propagarea acestuia la apartamentele din vecinãtate. Totuºi, apartamentul situat deasupra celui incendiat a fost inundat cu fum, în timp ce tîmplãria PVC a locuinþelor situate la etajele 7,8,9 ºi 10 a fost afectatã de cãldura degajatã de flacãra deschisã”, spune Anemona Doda, ofiþer ISU Hunedoara. Incendiul, care a distrus tot mobilierul, aparatele electrocasnice ºi materialele textile din camera în care s-a dezvoltat ºi a afectat tencuiala ºi mobilierul din celelalte douã camere, a fost lichidat în aproximativ o orã ºi jumãtate de echipajele de intervenþie. Cel mai probabil incendiul a fost generat de efectul termic la o prizã defecta.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Iulie 2014

n bãrbat care venise în vizitã în Valea Jiului a fost la un pas de moarte, sâmbãtã dimineaþã, dupã ce, la o trece la nivel cu calea feratã a fost acroºat de un marfar. Omul a scãpat ca prin minune, dupã ce a virat cât a putut înainte de impact, dar spune cã nu a vãzut nimic din cauza bãlãriilor din zona respectivã. Accidentul feroviar s-a produs în Cartierul Aeroport într-un loc extrem de circulat, în zona în care cafea feratã merge paralel cu DN 66. ªoferul maºinii spune cã nu a vãzut deloc semnalele luminoase din cauza tufelor

Maºinã lovitã de tren la Petroºani

perioadã de trei luni. Din pãcate, însã, scena se poate repeta oricând, pentru cã toþi cei care trec zilnic pe acolo spun cã nu au vizibilitate din cauza tufiºurilor care au crescut foarte mult ºi astupã rampa de semnalizare. „Zilnic trec pe aici. Eu ºtiu cum este, abia vãd. Cã dacã stai jos în maºinã, nu se vede nimic. Ar trebui sã facem ceva”, a spus revoltat unul dintre cei care locuiesc în zona respectivã. Traficul este intens ºi atât trenurile, cât ºi maºinile, ori oamenii care locuiesc peste calea feratã, trec de

foarte înalte ºi a geamului de la maºinã care era puþin aburit. A încercat sã treacã peste calea feratã, dar în momentul în care a intrat în gabaritul cãii ferate, a virat brusc pentru cã a vãzut trenul marfar ce venea în Gara Petroºani. Aºa a scãpat cu viaþã. „Nu este vizibilitate deloc. Dacã ploua mocãnit, aveam gemurile puþin aburite ºi nu m-am putut asigura din partea dreaptã, nu vedeam, am mers prea în faþã ºi nu am putut decât sã virez ºi am mers paralel cu trenul, dupã ce m-a ºters”, spune ºoferul, care susþine cã nu este din zonã ºi nu cunoºtea

S-a aruncat în gol de la etajul patru

n bãrbat în vârstã de 76 de ani din Petroºani, care locuia de mai multã vreme la Deva ºi-a pus capãt zilelor aruncându-se în gol de la etajul patru al blocului în care locuia. Incidentul a avut loc sâmbãtã, în jurul orei 19:46, când Poliþia Municipiului Deva a fost sesizatã cã un bãrbat a cãzut de la etajul 4 al unui bloc de pe strada Titu Maiorescu din municipiul Deva. “Poliþiºtii au stabilit cã este vorba despre un bãrbat în vârstã de 76 de ani, din

municipiul Petroºani, cu reºedinþa în municipiul Deva, care s-a aruncat de la etajul 4 al blocului în care locuia temporar, iar în urma impactului cu solul a decedat. Bãrbatul nu a lãsat niciun bilet prin care sã justifice gestul sãu, însã era cunoscut cu afecþiuni medicale”, spune Bogdan Niþu purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Trupul bãrbatului a fost transportat la SJML Deva în vederea efectuãrii necropsiei, iar în cauzã nu sunt suspiciuni de comiterea vreunei infracþiuni.

bine locul. La faþa locului au ajuns imediat pompierii, care au ºi scos maºina din gabaritul liniei de cale feratã ºi au constatat pagubele. „Conducãtorul maºinii a vrut sã traverseze pasajul de cale feratã, nu a observat semnalul sonor ºi luminos al cãii. A observat apoi cã vine trenul, a virat mult stânga ºi l-a ºters marfarul”, a spus unul dintre pompierii care a coordonat acþiunea. Poliþiºtii de la serviciul rutier i-au întocmit dosar de cercetare penalã ºoferului ºi i-au suspendat permisul de conducere pe o

nenumãrate ori prin dreptul barierei, riscându-ºi viaþa. Cei de la CFR dau vina pe administraþia localã atunci când vine vorba despre toaletarea zonei, pentru o mai bunã vizibilitate, iar autoritãþile locale nu au considerat pânã acum necesar acest lucru. Acesta este cel de al treilea accident în care o maºinã este implicatã într-un accident de tren numai sãptãmâna trecutã. Douã accidente similare au avut loc la Ilia ºi Ruºor, iar victimele au scãpat doar cu rãni ºi sperieturi, maºinile fiind fãcute praf dupã impactul cu trenul. Diana MITRACHE

8 Actualitate

Blocarea normelor metodologice readuce “circuitul maidanezilor în naturã”

unicipiul Petroºani s-a umplut, din nou, de haite de câini maidanezi ºi nu puþini sunt cei care spun cã au vãzut maºini din alte judeþe care aduc aici câinii. Abia scãpasem de o parte a câinilor maidanezi de pe strãzi, cã municipiul Petroºani este plin, din nou, de haite speriate ºi înfometate. Sunt localnici care spun cã au vãzut cum patrupedele sunt descãrcate din maºini ºi lãsate la voia întâmplãrii pe strãzi, iar autoritãþile locale cunosc aceastã problemã. Din pãcate, hoþul neprins e negustor cinstit, iar factorii responsabili nu pot interveni atâta timp cât nu ºtiu cine anume aduce câinii maidanezi ºi îi abandoneazã

ilar, croitor, constructor sau alt gen de muncitori. Asta vor deveni la terminarea liceului o parte din actualii absolvenþi de clasa a VIII-a. Absolvenþii claselor a VIII-a au avut timp pânã vineri, 11 iulie, sã îºi completeze formularele de încriere la liceu.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Iulie 2014

pe strãzi. “Noi avem acþiuni de prindere a câinilor fãrã stãpân, pe care îi ducem la adãpost, dar e adevãrat cã se înmulþesc. Vedem, cã maidanezii nu sunt din oraº, dar nu avem ce sã facem, cum sã-i prindem ºi sã-i tragem la rãspundere pe cei care îi aduc”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob –Ridzi.

Situaþia “migraþiei” maidanezilor a reapãrut dupã ce, la sfârºitul lunii iunie, Curtea de Apel Bucureºti a suspendat executarea normelor de aplicare a OUG nr. 155/2001 privind gestionarea câinilor fãrã stãpân, la cererea Vier Pfoten. Practic, Vier Pfoten a cerut suspendarea mai multor prevederi, pe care le considerã nelegale, din HG nr. 1059/2013 pentru aprobarea Normelor de aplicare a OUG nr. 155/2001 privind gestionarea câinilor fãrã stãpân, urmând sã cearã ºi anularea unor prevederi din hotãrâre sau a actului normativ. Potrivit legii adoptate anul trecut, câini fãrã stãpân adãposturile publice pot fi eutanasiaþi, prin decizie a autoritãþii locale, dacã nu sunt revendicaþi sau adoptaþi, dupã un termen de 14 zile

Învaþã meserie din liceu La Petroºani în ultima zi de înscrieri nu mai era niciun elev pentru cã toþi au fãcut acest pas pânã în ultima zi. Anul acesta, elevii au avut posibilitatea de a opta ºi pentru ºcolile profesionale “Au fost foarte harnici elevii din aceastã promoþie, sunt deja

înscriºi. Majoritatea s-au înscris la liceu, însã o parte din ei, din acest an, au avut posibilitatea sã se orienteze ºi spre ºcolile profesionale. La noi, þinând cont cã avem ºi copii cu CES, avem mai mulþi, de la învãþãmântul de masã este o singurã fetiþã, iar 10 sunt de la învãþãmântul special. Am avut parteneri ºi în acest an ºcoala Avram Stanca, care ºi ea are trei elevi care au mers spre învãþãmântul profesional. Fetele au mers pentru profilul de comerþ ºi servicii textile, pielãrie, iar bãieþii pe partea de constrcuþii ºi de mecanicã, nu numai aici în Petroºani, ci ºi la Petrila, Vulcan, Lupeni, în funcþie ºi de locurile disponibile”, a declarat

Nicoleta Demeter, director ªcoala Generalã IG Duca Petroºani. Cadrele didactice

lucrãtoare. CAB hotãrât, la 20 iunie, suspendarea executãrii HG nr. 1059/2013, pânã când se va pronunþa asupra unei cereri de anulare. Iar pânã atunci, activitatea de strângere a maidanezilor de pe strãzi este bulversatã. În Petroºani funcþioneazã un adãpost pentru câinii fãrã stãpân în Cartierul Colonie, iar de la intrarea în vigoare a legii menþionate aici au

sunt de pãrere cã era necesarã reînfiinþarea ºcolilor profesionale, având în vedere cã dupã terminarea liceului nu toþi elevii se îndreaptã spre instituþiile de învãþãmânt superior ºi atunci este nevoie ca aceºtia sã cunoascã o meserie. “Este o oportunitate pentru copiii care nu vor ajunge sã urmeze cursurile unei facultãþi, este firesc sã îºi gãseascã ºi ei un rost în viaþã, sã înveþe o meserie ºi atunci este destul de oportun ºi este binevenit”, a mai precizat sursa citatã. În cadrul ºcolilor profesiona tinerii pot alege meserii din cele mai diverse, incepand de la ospatar, pana la sudor, zidar sau mecanic auto. Monika BACIU

fost eutanasiaþi aproximativ 150 de maidanezi, în special cei agresivi, bãtrâni ori bolnavi. Alþi aproape 600 de câini au fost capturaþi, sterilizaþi ºi crotaliaþi. Car men COSMAN-PREDA

Riscã evacuarea din cauza datoriilor u avut ºansa A de a primi o locuinþã socialã sau cu chirie de la stat, însã au “uitat” sã achite ºi chiriile aferente. Primãria Petroºani a chemat mai mulþi datornici, care urmeazã sã fie evacuaþi dacã nu-ºi achitã sumele restante. Peste 450 de persoane din Petroºani aºteaptã sã primeascã o locuinþã socialã ori cu chirie de la stat, mult mai micã decât pe piaþa liberã. ªi, în tot acest timp, zeci de persoane care au avut ºansa de a primi repartiþie pe o astfel de locuinþã, riscã

Scandal pe concesiunea perimetrelor miniere hunedorene

“În cazul perimetrelor Troiþa Piþiguº ºi Certej Nord, acestea se supra-

Mining Watch România este o reþea de monitorizare creatã pentru optimizarea eforturilor de supraveghere, planificare ºi intervenþie a societãþii civile ºi a comunitãþilor locale cu privire la activitãþile miniere din România. Reþeaua desfãºoarã activitãþi de monitorizare ºi analizã a proiectelor miniere propuse în þara noastrã ºi deruleazã acþiuni de advocacy pentru

pun în totalitate peste situl Natura 2000 - SPA Munþii Metaliferi ceea ce face imposibilã, în cazul dezvoltãrii unor proiecte miniere, conservarea speciilor protejate sub Directivele Habitate ºi

locale din zonele propuse pentru activitãþi miniere, deºi puternic influenþatã, rãmâne nesemnificativã în decizia de autorizare incipientã a unui viitor proiect minier.

a influenþa factorii de decizie astfel încât comunitãþile locale din România sã aibã un cuvânt de spus în conturarea propriului viitor.

ecizia Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale de a concesiona noi perimetre miniere, douã dintre ele în judeþul Hunedoara, provoacã un nou scandal. Organizaþia Mining Watch România condamnã acordarea acestor noi concesiuni de cãtre Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale, pe motiv cã proiectele de minerit ar utiliza tehnologie pe bazã de cianurã. proiectelor de minerit la suprafaþã sau privind negocierile dintre statul român ºi companiile miniere”, se aratã într-un comunicat al Mining Watch România. ANRM a anunþat un concurs public de oferte pentru concesionarea a 24 perimetre pentru activitãþi de explorare a diferitelor zãcãminte în România, douã dintre ele în judeþul Hunedoara, respectiv la Troiþa Piþiguº ºi Certej Nord.

uprapuneri peste arii protejate

Dar cei de la Mining Watch România atrag atenþia cã în aceste cazuri nu s-a þinut cont de suprapunerea zonelor peste arii naturale protejate.

celor care nu plãtesc”, a declarat primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob – Ridzi. ªi, în timp ce peste 450 de persoane au depus cereri pentru locuinþe ºi aºteaptã eliberarea uneia, numãrul acestora este limitat. În Petroºani sunt fix 120 de locuinþe sociale, în blocul amenajat în Cartierul Colonie, pe

Pãsãri”, spun activiºtii. Mining Watch mai aratã cã acordarea permiselor de exploatare fãrã consultarea prealabilã a comunitãþilor vizate face dificilã prevenirea oricãror încãlcãri ale drepturilor la proprietate, viaþã privatã ºi mediu curat ale cetãþenilor din zonele potenþial afectate de demararea de activitãþi miniere, iar dezvoltarea durabilã a comunitãþilor

În plus, spun cei de la Mining Watch, nu a fost organizatã o dezbatere publicã privind oportunitatea dezvoltãrii monoindustriale a unor regiuni ale þãrii. „ANRM profitã de lipsa unei strategii privind resursele minerale naþionale asumate de opinia publicã din România. Aceste concesiuni miniere urmeazã sã fie atribuite fãrã informarea prealabilã sau consultarea comunitãþilor locale. În total, aproximativ 15.000 de cetãþeni vor fi afectaþi în mod direct de aceste concesiuni. Cu toate acestea, publicul este privat de informaþii corecte ºi din surse independente privind impactul

evacuarea. Chiriile sunt modice, de aproximativ 50 de lei pe lunã, dar restanþele s-au tot adunat în timp, aºacã rãu – platnicii au fost acþionaþi în judecatã. “Pe cei care nu au plãtit chiria, care este de aproximativ 50 de lei pe lunã, i-am acþionat în judecatã, iar apoi, probabil, va urma ºi evacuarea

Car men COSMAN-PRED A

amplasamentul fostei garnizoane. De aseme-

nea, mai sunt 417 locuinþe în fondul locativ al municipalitãþii, de asemenea ocupate. Criza locuinþelor nu este de ieri – de azi, ci a apãrut dupã 1989, când construcþia blocurilor afost sistatã. Chiar ºi aºa, însã, rãmâne încã de actualitate, pentru cã cererea este în continuare crescutã, chiar dacã între timp populaþia a scãzut numeric. Car men COSMAN-PREDA

8 Actualitate

Blocarea normelor metodologice readuce “circuitul maidanezilor în naturã”

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Iulie 2014

Nicoleta Demeter, director ªcoala Generalã IG Duca Petroºani. Cadrele didactice

fost eutanasiaþi aproximativ 150 de maidanezi, în special cei agresivi, bãtrâni ori bolnavi. Alþi aproape 600 de câini au fost capturaþi, sterilizaþi ºi crotaliaþi. Car men COSMAN-PREDA

Scandal pe concesiunea perimetrelor miniere hunedorene

“În cazul perimetrelor Troiþa Piþiguº ºi Certej Nord, acestea se supra-

locale din zonele propuse pentru activitãþi miniere, deºi puternic influenþatã, rãmâne nesemnificativã în decizia de autorizare incipientã a unui viitor proiect minier.

a influenþa factorii de decizie astfel încât comunitãþile locale din România sã aibã un cuvânt de spus în conturarea propriului viitor.

uprapuneri peste arii protejate

Dar cei de la Mining Watch România atrag atenþia cã în aceste cazuri nu s-a þinut cont de suprapunerea zonelor peste arii naturale protejate.

Car men COSMAN-PRED A

amplasamentul fostei garnizoane. De aseme-

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Iulie2014

Din cauza iminenþei falimentului de la Lupeni,

Aqualupe ar putea deveni Aquavulcan

a nici douã luni de la prezentarea proiectului aqualandului de la Lupeni, oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara iau în calcul mutarea investiþiei la Vulcan. În urmã cu mai bine de o lunã de zile, la Lupeni, a fost prezentat cu mult fast proiectul aqualandului “Aqualupe” ce urmeazã a fi realizat la baza telegondolei pânã în anul 2020. Monika BACIU Acum responsabilii Consiliului Judeþean Hunedoara, cei care sunt iniþiatorii acestei investiþii iau în considerare mutarea aqualandului la Vulcan. Totul se datoreazã problemelor financiare cu care se confruntã primãria Lupeni. “Luãm în calcul mutarea parcului din Lupeni la Vulcan. Existã motive tehnice care s-ar putea sã ne împiedice în accesarea fondurilor europene la Lupeni ºi anume iminenta intrare a primãriei în insolvenþã, ceea ce ar duce la cãderea oricãror proiecte pe care le-am putea accesa acolo”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH.

rimãria Lupeni, în topul datornicilor La data de 31 mai 2014, primãria municipiului Lupeni figureazã în evidenþele Ministerului Finanþelor Publice cu arierate înregistrate la nivelul bugetului general al unitãþilor administrativ teritoriale în valoare totalã de peste 392 de miliarde de lei vechi, ocupând poziþia a doua la nivel

naþional ºi deþinând cea mai mare parte a datoriilor înregistrate de întreg judeþul Hunedoara. Mai mult

decât atât, anul acesta, consilierii locali de la Lupeni au adoptat bugetul administraþiei locale, acesta fiind structurat pe minus. Încã de la începutul acestui an se vorbeºte de intrarea în insolvenþã a Primãriei Lupeni, însã edilii exclud aceastã variantã.

României, cu Consiliul Judeþean va reuºi sã plãteascã constructorilor lucrãrile care sunt effectuate”, a declarat în luna aprilie a acestui an, primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Edilul spune cã în cele din urmã Guvernul va gãsi o soluþie pentru rezolvarea acestor

“Nici pe departe cît sunt eu primar nu se va pune problema sã intrãm în insolventa pentru ca primãria nu are datorii fãcute de primar, dacã erau datori fãcute de primar erau datorii fãcute pe proiecte europene sip e proiecte guvernamentale pe care pînã la urma primãria împreunã cu Guvernul

probleme. Resmeriþã spune cã în acest caz nu conteazã culoarea politicã, mai ales ca toate proiectele din Lupeni s-au realizat cu girul Guvenului. “Nu este

vorba de culoare politicã dar pînã la urma sunt sigur cã ºi Guvernul se va implica sip e mine mã intereseazã sã ducem proiectele la bun sfîrºit ºi sã le terminãm ºi sunt sigur cã va veni ºi în sprijinul constructorilor cu plãþile pe care trebuie sã le facã. Eu ca primar nu fãceam aceste proiecte, au fost niºte proiecte foarte îndrãzneþe, foarte curajoase, dacã nu aveam ºi aprobarea Guvernului României“, a mai precizat, la momentul respectiv, sursa citatã. Oficialii primãriei municipiului Lupeni nu au putut fi contactaþi pentru a oferi informaþii despre aceste probleme financiare, dar ºi despre eventuala mutare a proiectului aquaparcului din localitate.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Iulie 2014

Olimpicii din Valea Jiului, în tabãrã

levii olimpici din Valea Jiului vor pleca luni într-o tabãrã ce va avea loc la un parc thematic din judeþ. Consiliul Judeþean Hunedoara sprijinã mai multe organizaþii nonguvernamentare care organizeazã aceste excursii pentru elevii silitori. Monika BACIU “Sunt finanþate de Consiliu Judeþean ºi organizate de douã asociaþii non-profit care se ocupã cu aceastã activitate. Sunt cei mai bine folosiþi bani din finanþãrile pe care Consiliul Judeþean le acordã ONG-urilor chiar dacã în presã au fost dezavuate aceste finanþãri ºi în presã sa spus cã sunt firme

fantomã. Nu sunt deloc firme fantomã ci preferã sã nu îºi facã foarte multã publicitate, nu înseamnã cã obiectul pe care doresc sã îl ducã la îndeplinire nu este unul nobil. Luni din Vulcan vor pleca 16 olimpici ºi elevi cu rezultate foarte bune la învãþãturã între clasa a VI-a ºi a XII-a ºi din Petroºani încã 16 elevi tot olimpici într-o tabãrã la

Arsenal Park unde au asiguratã cazarea, masa, activitãþi recreative pentru cã la iniþiativa acestor ONG-uri”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH. Responsabilii Consiliului Judeþean Hunedoara spun cã tabãra va avea loc în judeþ pentru a promova destinaþiile turistice de aici, înaintea altor locuri din þarã. “Am crezut cã este bine ca tabãra sã se desfãºoare în judeþul Hunedoara pentru cã noi turismul din judeþul Hunedoara vrem sã îl impulsionãm ºi cred cã înainte sã mergem prin Bucovina e bines ã ne cunoaºtem ºi judeþul. E un lucru care îl considerãm foarte important, în

plus vor beneficia de o excursie la Sarmisegetusa Regia care de doi ani de zile se aflã în administrarea Consiliului Judeþean ºi unde de la 20-30 de turiºti pe zi când se afla în administrarea Ministerului culturii am ajuns la 2700 de turiºti pe zi, ceea ce aratã cã am reuºit sã o administrãm aºa cum trebuie ºi cum ne+am dorit pentru vestigiile istorice de o asemenea importanþã. 30 de copii ºi 4 profesori din VAlea Jiului pleacã luni într-o tabãrã la Arsenal Park Orãºtie, un parc thematic unic în Europa”, a mai spus sursa citatã. Consiliul judeþean Hunedoara a alocat suma de 15 mii de lei pentru cele douã serii de tabere. Banii vor acoperi costurile pentru deplasarea, cazarea elevilor ºi a profesorilor, dar ºi cele cu activitãþile de recreere derulate.

Apartamentele pentru "Prima Casã", cele mai dorite de români - care sunt preþurile

upã aproape cinci ani de la demararea programului "Prima Casã", acesta a devenit cel mai important etalon de preþ în materie de tranzacþii cu locuinþe.

Potrivit unei analize realizate de Imobiliare.ro pe baza cãutãrilor efectuate la nivel naþional pe portal în luna aprilie, 66% dintre vizitatorii portalului cautã un

apartament care s-ar încadra în plafonul pentru acest program, adicã maxim de 60.000 de euro. Mai exact, 16% dintre potenþialii cumpãrãtori ºi-ar dori

o locuinþã care sã coste cel mult 20.000 de euro, 24% ar avea un buget cuprins între 20.000 ºi 40.000 de euro, în vreme ce 26% ar dispune pentru o achiziþie de 40.000-60.000 de euro, se aratã în comunicatul remis Ziare.com. Pentru o casã cu un preþ cuprins între 60.000

si 80.000 de euro ar opta 18% dintre cumpãrãtori, în vreme ce una de 80.000100.000 de euro ar fi interesantã pentru 8% dintre aceºtia. Nu în ultimul rând, apartamentele mai scumpe de 100.000 de euro atrag doar 8% dintre cãutãrile pe Imobiliare.ro. Oferta este adaptatã cererii.

Marþi, contractul minerilor - vizat de CA al CEH

ata de 15 iulie a fost înaintatã de responsabilii Complexului Energetic Hunedoara pentru avizarea noului Contract Colectiv de Muncã al minerilor ºi energeticienilor. Acesta este primul contract de muncã pe care cele douã structuri îl au în comun. Diana MITRACHE

Negocierea pentru noul contract colectiv de muncã la nivelul Complexului Energetic Hunedoara a fost încheiatã. Sindicaliºtii au lucrat

Procedural, Contractul Colectiv de Muncã trebuie sã fie avizat în Consiliul de Administraþie al CEH care a fost convocat pentru data de 15 iulie, mai apoi aprobat de Adunarea Generalã a

la acest act mai bine de o jumãtate de an, iar marþi acesta va fi discutat ºi cu cei din Consiliul de Administraþie. Sindicaliºtii spun cã apoi vor face publice datele din contract. „Avem forma finalã a contractului colectiv de muncã, un nou contract care uniformizeazã în drepturi cele douã activitãþi specifice CEH – minerit ºi energie. În noul CCM se regãsesc drepturi conforme activitãþii desfãºurate pentru toþi angajaþii, drepturi care au fost agreate ºi de administraþia societãþii”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Acþionarilor ºi, la final, va fi depus la ITM Hunedoara pentru înregistrare. Dacã programul va fi respectat de cei din administraþia CEH, minerii ºi energeticienii hunedoreni vor beneficia de noul CCM începând cu data de 1 august 2014. Sindicatul Muntele este organizaþia sindicalã reprezentativã la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, parte semnatarã a noului CCM. La Complexul Energetic Hunedoara lucreazã, potrivit BVC, 6.584 de persoane, iar la finele anului prognoza indicã un numãr de 6.540 de angajaþi.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Iulie2014

Proiecte de cercetare în arheologie derulate de muzeul din Deva

roiectele culturale reprezintã o parte a activitãþii muzeale ºi un obiectiv important al Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane, iar în ultimii ani, muzeul a coordonat sau a participat ca membru într-un numãr de peste 20 de proiecte europene ºi naþionale, specialiºtii de aici implicându-se activ în acest nou tip de activitate. Anul acesta, muzeul devean în colaborare cu Muzeul Naþional de Istorie a României Bucureºti, Institutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Optoelectronicã INOE 2000 (coordonatorul proiectului), SC STAR TOUR SRL ºi LAVIMAR consult SRL au constituit un consorþiu care a aplicat ºi câºtigat proiectul de cercetare aplicativã „Centru pentru valorizarea proiectelor cultural-ºtiinþifice în arheologie”. Acesta face parte din domeniul PARTENERIATE ÎN

DOMENIILE PRIORITARE, finanþat de Ministerul Educaþiei Naþionale prin UEFISCDI. Potrivit reprezentanþilor muzeului, proiectul are ca obiectiv principal realizarea unui „Centru de valorizare

cultural-ºtiinþificã a parcului arheologic de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa”, în care sã se poatã organiza cursuri internaþionale ºi tabere de cercetare aplicativã. “Principalele activitãþi din cadrul

proiectului constã în campanii de teren a laboratorului mobil ART4ART al INOE, care pune la dispoziþie mijloace de investigare ºi intervenþie non-invazive, bazate pe tehnologie laser. Aceste tehnici permit intervenþii pe teren, cu rezultate în timp real, fãrã a pune în pericol integritatea obiectelor analizate. Se are în vedere ºi realizarea unui Târg Anual de Arheologie (2015, 2016), organizarea unei conferinþe internaþionale ºi publicarea unor

lucrãri de specialitate”, spun reprezentanþii MCDR. Acest proiect este rodul parteneriatului celor douã instituþii muzeale, urmând ca ºi în anii urmãtori colaborarea sã se extindã

asupra unor noi aplicaþii de proiecte menite sã atragã fonduri în vederea valorificãrii durabile a vestigiilor ºi cercetãrilor arheologice de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Moaºtele Sfântului Nectarie, la Petroºani

oaºtele Sfântului Nectarie vor fi aduse la Petroºani. Evenimentul va avea loc la finele sãptãmânii viitoare la paraclisul Catdralei Sfântul Ilie din Parcul Central Carol Schreter. Diana MITRACHE Dupã ce anul trecut la Petroºani au ajuns moaºtele Sfinþilor Constantin ºi Elena, edilii de aici s-au gândit cã un astfel de eveniment este extrem de bine primit ºi au reuºit sã mijloceascã un nou eveniment ecumenic de mare amploare. Sãptãmâna viitoare, în centrul municipiului vor ajunge moaºtele Sfântului Nectarie. „Vineri, începând cu orele 15,00, vor fi aduse la Petroºani, la bisericuþa Sfântul Ilie din Parcul Central Carol Schreter,

moaºtele Sfântului Nectarie. La rugãmintea mea cãtre episcopul de Hunedoara, acesta a fost de acord sã aducem moaºtele ºi la Petroºani. Eu cred cã sunt importante ºi ideea a venit în urma discuþiilor pe care leam avut cu mai multã lume ºi datoritã faptului cã pentru prima datã, când am avut aici moºatele Sfinþilor împãraþi Constantin ºi Elena ºi Biserica Sfânta Varvara, a fost un eveniment bine primit de enoriaºi ºi am considerat cã ar fi foarte bine sã aducem ºi alte moaºte ale altor sfinþi ºi la

Petroºani”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani. Acest sfânt s-a nãscut la 1 octombrie 1846, într-un orãºel situat în provincia Tracia din nordul Greciei. Creºtinii se pot închina moaºtelor Sfântului Nectarie la Mãnãstirea Radu Vodã din Bucureºti, la Biserica "Sfântul Nectarie“ din cartierul Alexandru cel Bun, din Iaºi ºi la paraclisul Mãnãstirii "Maica Domnului - Bucuria neaºteptatã“ din Mãnãstirea rupestrã Sinca Veche, judeþul Braºov. Credincioºii spun cã sunt nenumãrate mãrturii ale celor ce au fost vindecaþi de diferite boli prin ajutorul primit de la Sfântul Nectarie, supranumit ºi vindecãtorul de cancer.

Luna Iulie Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã de pui a la greq Ruladã din cotlet cu spanac ºi brînzã feta/Salatã indianã cu orez ºi ºniþel de pui pane Salatã & Desert Marþi Ciorbe de periºoare/Supã cremã de roºii Ceafã la grãtar cu cartofi aurii/Spaghete cu mazãre, bacon crocant ºi parmezan Salatã & Desert Miercuri Supã chili con carne (picant)/ Supã de broccoli cu ºuncã ªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu trei feluri de brînzã Salatã & Desert Joi Ciorbã de burtã/Supã de pui Ficãþei de pui cu cartofi piure/Pui marocan cu salsa de porumb Salatã & Desert Vineri Ciorbã de fasole cu afumãturã/Supa gulaº de viþel Mozzarella pane în crustã de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Piept de pui cu Cremã de brînzã ºi cartofi în crustã de muºtar Salatã &Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Turism 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Iulie2014

Transalpina, deschisã pentru turiºti

este bunã pentru turiºtii care intenþioneazã sã parcurgã ºoseaua aflatã la cea mai mare altitudine din þara noastrã dupã ce autoritãþile au hotãrât sã permitã circulaþia rutierã. ªoseaua ajunge la o altitudine record de 2.107 metri, pânã pe Vârful Pãpuºa. Maximilian GÂNJU Transalpina a fost închisã circulaþiei pentru cã lucrãrile de reabilitare nu au fost finalizate, iar acest lucru a stârnit furia celor care au afaceri în turism din Vâlcea ºi pânã în zona Vãii Jiului. Anunþul a fost fãcut chiar de ministrul Transporturilor, Ioan Rus. El a menþionat cã „Drumul Regelui” se supune unor restricþii de circulaþie ca pe orice drum în lucru. Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri

Naþionale din România (CNADNR) a anunþat cã pe DN 67C Transalpina, traficul rutier este deschis doar între localitãþile Bengeºti ºi Rânca ºi cã sectorul de drum cuprins între Rânca ºi Sebeº este închis cir-

presã, cã, în cazul producerii unor accidente rutiere pe acest sector de drum, declarat închis circulaþiei publice, responsabilitatea aparþine în totalitate conducãtorilor auto care se deplaseazã pe traseul menþionat, în confor-

mitate cu prevederile legale. ”Având în vedere faptul cã lucrãrile au fost abandonate de constructorul SC Romstrade SRL, neasigurându-se în tot acest timp ºi conservarea lucrãrilor, în prezent se înregistreazã degradãri ale structurii de rezistenþã a drumului, provocate de scurgerea necontrolatã a apei provenite din precipitaþii ºi din topirea zãpezilor.

culaþiei publice pe toatã perioada anului, din cauza nefinalizãrii lucrãrilor de construcþie ºi a imposibilitãþii asigurãrii condiþiilor de siguranþã a traficului rutier. CNADNR preciza, printr-un comunicat de

Viceprimarul Devei - în pericol de a fi schimbat

chi pentru ochi ºi dinte pentru dinte, aºa s-ar putea traduce lupta din Consiliul Local Deva dintre social democraþi ºi liberali. Dupã ce aceºtia din urmã au reuºi debarcarea viceprimarului PSD, Ovidiu Moº, cu ajutorul PP-DD, acum a venit rândul social democraþilor sã schimbe vicele liberalilor, tot cu ajutorul Partidului Poporului. Maximilian GÂNJU

Social democraþii hunedoreni încã nu au iniþiat un proiect prin care sã cearã schimbarea viceprimarului municipiului Deva, liberalul Marius Surgent, dar recunosc cã, cel puþin, au luat în discuþie un asemenea act. Totodatã, dacã liderii PSD din organizaþia judeþeanã o vor cere, intenþia are mari ºanse de a se transforma în realitate. Mai depinde însã ºi de aliaþii care vor trebui sãºi respecte angajamentele ºi sã ofere PSD-ului majoritatea în legislativul din Deva.

Totul depinde de voturile, UNPR ºi ale PP-DD Hunedoara, organizaþie care are deja un viceprimar al municipiului Deva, în urma unei înþelegeri fãcutã cu PNL ºi PDL.

Aceste degradãri pot constitui un potenþial pericol de cedare a drumului sub acþiunea traficului", mai preciza CNADNR. De altfel o intrare din DN7A pe Transalpina, în zona Jieþ -Petrila, ºoseaua a fost afectatã de alunecãri de teren pe o porþiune, ºi chiar dacã acest lucru s-a întâmplat în urmã cu douã luni nici pânã astãzi segmentul n-a fost reabilitat.

„Decomandatã trebuie sã vedem ce facem, ce alianþe ºi încã n-am hotãrât sã iniþiem proiectul acesta. Cã o sã-l facem este…. eu zic cã nu, dar nu am hotãrât, decomandatã,

ºi nu pot declara cã am hotãrât ºi de fapt nu am fãcut asta”, a declarat preºedintele PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor. ªi totuºi, social democraþii au intenþionat sã-l schimbe pe viceprimarul Marius Surgent, imediat dupã ce Ovidiu Moº ºi-a pierdut funcþia. Propunerea lor nu a avut succes pentru cã nu au reuºit sã

întruneascã numãrul necesar de voturi pentru a fi introdusã pe ordinea de zi a ºedinþei de consiliu. Preºedintele PP-DD Hunedoara, Marian Muntean spune cã va respecta decizia partidului, iar cei care vor impune linia sunt liderii de la centru. „Am avut o discuþie cu cei de la Bucureºti ºi a rãmas sã vinã secretarul general al PP/DD aici, sã facã o

negociere cu PSD, sã facã ºi un protocol scris din câte am înþeles. Nu vreau sã intru în discuþii, probleme, dacã vine ºi rezolvã totul domnul Neagu (n.r. secretarul general al PP-DD), totul este ok. Eu voi respecta decizia pe care o va lua”, a declarat Marian Muntean. Pe de altã pare, acesta ºi-a intrat în atribuþii dupã ce i-a fost predat biroul de viceprimar al municipiului Deva.

14 Program & Horoscop

9:00 Armãsarul sãlbatic 9:30 Viaþa dublã a lui Eddie McDowd 10:00 Nimic prea bun pentru un cowboy 10:50 Campionatul Mondial Brazilia 2014 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 17:30 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 România.ro 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

10:30 11:00 11:30 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:00 21:00 21:30

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

Levintza prezintã Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Regina cumpãrãturilor Teleshopping Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens Salsa ºi dragoste Walker, poliþist texan ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cireaºa de pe tort Neam legat Cronica netului

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Iulie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Clona ucigaºã 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Divã cu greutate 11:00 Brigada pestriþã 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Vremea dreptãþii 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Bani însângeraþi 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi tentat sã vã angajaþi în mai multe activitãþi în acelaºi timp. Nerãbdarea ºi nervozitatea vã pot reduce randamentul. Fiþi foarte atent în activitatea profesionalã, pentru a evita întârzierile ºi greºelile, care vã pot atrage reproºuri din partea ºefilor.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Teleshopping Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Triunghiul dragostei ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Prin flori ºi sabie Fosta mea iubire

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Bucãtãria iadului Abisul pasiunii Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Plaja lui Teo ªtirea zilei ªtirile Kanal D Feriha WOWbiz

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Retrospectivã Milan / Inter 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Retrospectivã PSG / Monaco 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Retrospectivã Real Madrid 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Retrospectivã Juventus 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Retrospectivã Ligue 1 15:15 Retrospectivã

*** 21 mai Se anunþã o zi tensionatã, din cauza colaborãrii dificile cu un partener de afaceri. Se pare cã aveþi opinii diferite în ceea ce priveºte o investiþie importantã. Temperaþi-vã impulsivitatea. Dacã reuºiþi sã evitaþi o ceartã, situaþia se va rezolva.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Aveþi tendinþa de a deveni impulsiv. Fiþi prudent în tot ce faceþi. Dupã-amiazã primiþi o sumã importantã de bani. S-ar putea sã fie vorba despre o recompensã pentru rezultatele bune pe plan profesional.

23 august *** 22 septembrie

Este posibil sã aveþi probleme de sãnãtate din cauza oboselii acumulate ºi a stãrii de tensiune în care vã aflaþi. Ar fi bine sã reduceþi ritmul de muncã ºi sã vã dozaþi efortul. De asemenea, evitaþi luarea deciziilor importante în domeniul afacerilor.

Deveniþi irascibil din cauza surmenajului. Evitaþi activitãþile care necesitã efort ºi putere de concentrare. Puteþi sã vã ocupaþi de probleme casnice. Nu rãspundeþi la provocãrile unui bãrbat mai în vârstã!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

În cursul dimineþii sunteþi puþin cam agitat ºi nu reuºiþi sã vã controlaþi impulsivitatea. Riscaþi sã provocaþi discuþii aprinse. Dedicaþi-vã activitãþilor de rutinã. De asemenea, ar fi bine sã circulaþi cu prudenþã.

S-ar putea sã aveþi o discuþie aprinsã cu o persoanã tânãrã ºi sã spuneþi cuvinte jignitoare la adresa acesteia. Existã pericolul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie. Amânaþi cãlãtoriile cu autoturismul.

23 noiembrie *** 20 decembrie Deºi treceþi printr-o perioadã dificilã pe plan financiar, reuºiþi sã rãmâneþi optimist ºi încercaþi sã vã mobilizaþi partenerii de afaceri. Sunteþi predispus la accidente.

21 ianuarie *** 20 februarie

V-aþi propus sã faceþi ceva folositor pentru casã. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie. În partea a doua a zilei s-ar putea sã aveþi mici probleme de sãnãtate, trecãtoare. Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile

Se pare cã nu sunteþi în apele dumneavoastrã. Nu vã asumaþi noi responsabilitãþi, pentru cã riscaþi sã vã irosiþi energia. Sunteþi predispus la stãri depresive ºi accidente vasculare. Pãstraþi-vã calmul!

10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 18:30 19:15 20:15 21:15 22:30

21 decembrie *** 20 ianuarie În prima parte a zilei, sunteþi nemulþumit de tot ce se petrece ºi aveþi tendinþa de a contrazice pe toatã lumea. Acordaþi mai multã atenþie familiei ºi, mai ales, partenerului de viaþã.

21 februarie *** 20 martie Se pare cã deveniþi irascibil din cauza schimbãrilor de program. Dacã nu vã temperaþi nervozitatea, riscaþi sã stricaþi relaþiile cu colegii de serviciu ºi cu partenerul de viaþã. Concentraþi-vã asupra activitãþilor curente.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Iulie 2014

Cît cîºtigã o familie din România ºi pe ce se duc banii

n primul trimestru din 2014, familiile din România au obþinut, în medie, venituri în valoare de 2.477 de lei. Cea mai mare parte din aceastã sumã a fost cheltuita pe mîncare ºi bunuri nealimentare.

"Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul I 2014, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.477 lei pe gospodãrie ºi 928 lei pe persoana. Veniturile bãneºti au fost, în medie, de 2.034 lei lunar pe gospodãrie (762 lei pe persoana), iar veniturile în natura de 443 lei lunar pe gospodãrie (166 lei pe persoana) ", a informat, luni, Institutul

Naþional de Statisticã. Salariile ºi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantã sursa de venituri, respectiv 49,4% din suma totalã. Alte surse de venit au fost prestaþiile sociale (24,1%), din agriculturã (2,4%), din activitãþi neagricole independente (2,5%) ºi din proprietate ºi vînzãri de active din patrimoniul gospodãriei (1,4%). O pondere importantã o deþin ºi veniturile în naturã

(17,9%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (16,2%).

iferenþe mari de la sat la oraº Diferenþe de nivel ºi, mai ales, de structurã între veniturile gospodãriilor s-au înregistrat în funcþie de mediul de rezidenþa, conform INS. Astfel, în trimestrul I 2014, veniturile totale medii pe o gospodãrie din mediul urban au fost cu 29,3% mai mari decît ale gospodãriilor din mediul rural ºi cu 11,1% mai mari faþã de ansamblul gospodãriilor. În

urban, veniturile gospodãriilor au provenit în proporþie de 61,5% din salarii, de 23,4% din prestaþii sociale, veniturile în naturã reprezentînd 8,4% din total. În rural, principala sursã a veniturilor gospodãriilor a reprezentat-o producþia agricolã, care a asigurat 37,7% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (32,2% din totalul veniturilor) a fost formatã din contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile bãneºti din agriculturã asigurînd 5,5% din veniturile totale ale gospodãriilor din mediul rural. O contribuþie importantã la formarea veniturilor gospodãriilor rurale a revenit ºi veniturilor salariale (29,4%) ºi celor din prestaþii sociale (25,4%).

Tinerii care au picat Bac-ul se pot înscrie la ªOMAJ

bsolvenþii de liceu care nu au promovat examenul de bacalaureat îºi pot depune pînã la data de 29 iulie actele pentru a beneficia de ºomaj. Indemnizaþia lunarã este de 250 de lei. Tinerii vor primi aceºti bani timp de ºase luni. Absolvenþii trebuie sã depunã la Agenþiile Judeþene de Ocupare a Forþei de Muncã o serie de documente: act de identitate, în original ºi copie, adeverinþã medicalã cu menþiunea “apt de muncã” sau eventuale restricþii medicale ºi actele de studii ºi calificare sau adeverinþa din care sã rezulte absolvirea formei de învãþãmînt. Tinerii vor beneficia, cu sprijinul

Agenþiilor de Ocupare a Forþei de Muncã, de informare ºi consiliere profesionalã, medierea muncii ºi

formare profesionalã. În situaþia în care se angajeazã cu program normal de lucru, pentru o perioadã mai

mare de 12 luni, ei vor beneficia, din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, de o primã de angajare, egalã cu valoarea indicatorului social de referinþã, în vigoare la data încadrãrii. 17% din elevi pãrãsesc ºcoala din cauza sãrãciei

UNICEF, 17% din elevi abandoneazã ºcoala în fiecare an din cauza sãrãciei. Cei mai expuºi sînt copiii de la þarã: mai mult de trei sferturi din ei nu reuºesc sã termine nici gimnaziul. România alocã, per elev, bugetul cel mai mic din toate statele

Orice statisticã legatã de învãþãmîntul românesc mai scoate în evidenþã o nouã patã neagrã. Potrivit unui studiu

UE: 500 de euro pe an, mai mic ºi decît cel din Bulgaria, unde sunt cheltuiþi 610 euro pe an.

Restricþii apã Luni 14.07.2014 z Petrila - între orele 9:00 - 12:00. Zona afectatã: Cartier 22 Decembrie. Motivul restricþiei: Montare distribuitor str. 22 Decembrie, bl.11, sc. 2. z Lupeni- între orele 10:00 - 15:00. Zona afectatã: Str. Pîrîul Roºia ºi Dealul Roºu. Motivul restricþiei: Remediere pierdere str. Pîrîul Roºia.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Iulie 2014

Staþiunile Parâng ºi Straja primesc asistenþã specializatã pentru modernizare

ostul europarlamentar Leonard Orban oferã consultanþã pentru modernizarea staþiunilor montane Straja ºi Parâng. La începutul acestui an, Consiliul Judeþean Hunedoara s-a asociat cu asociaþiile cabanierilor din Straja ºi Parâng pentru a-i ajuta sã acceseze fonduri europene pentru dezvoltare. Monika BACIU Deocamdatã se lucreazã la proiectare, iar în cursul sãptãmânii viitoare, cei de la CJH vor avea o întâlnire cu firma de consultanþã a fostului europarlamentar Leonard Orban care le va oferi consultanþã în atragerea fondurilor europene. “Acum se lucreazã, firma de proiectare care a câºtigat licitaþiile lucreazã la proiectul pentru dezvoltarea durabilã a staþiunilor. Proiectele acelea vor cuprinde tot ceea ce credem cã în viitorii ani ar trebui sã se întâmple în aceste staþiuni pentru a deveni cu adevãrat staþiuni turistice de interes naþional. Pentru finanþare vor trebui depuse mai multe cereri de finanþare pe diferite

axe, însã noi vrem ºi ceea ce ne-am asumat în primã fazã, vrem sã facem o strategie pentru fiecare dintre ele, coerentã, în care nu unul sã facã o stradã ºi celãlalt sã vinã sã o spargã cã nu a bãgat canalul, ci o strategie coerentã pe termen lung a celor douã staþiuni. În data de 15 avem întâlnire cu consultantul pe care l-a contractat Consiliul judeþean, e vorba de o societate a fostului comisar European Leonard Orban ºi care ne oferã consultanþã pentru finanþãrile pe

sã devinã atractive. Tocmai de aceea s-a ºi încheiat acest parteneriat între instituþia judeþeanã ºi cabanierii din Straja ºi Parâng. Staþiunile montane din Valea Jiului nu aratã aºa cum ar trebui. Potrivit vicepreºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara deºi staþiunea Parâng a fost declaratã ca fiind de interes naþional,

condiþiile de aici nu corespund clasificãrii. Tocmai de aceea instituþia judeþeanã are în vedere realizarea unor studii de fezabilitate pentru modernizarea staþiunilor montane Parâng ºi Straja. Fondurile guvernamentale întârzie sã fie virate în conturile administraþiilor locale pentru proiectele de modernizare a staþiunilor montane din Valea Jiului. în acest sens, Consiliul Judeþean Hunedoara pune umãrul la dezvoltare ºi încearcã sã atragã fonduri europene.

JH, parteneriat cu cabanierii Consiliul Judeþean Hunedoara ºi asociaþiile cabanierilor din fonduri europene. Marþi vom avea o întâlnire între proiectanþi ºi cei care ne oferã aceastã consultanþã pentru finanþare pentru a vedea fiecare dintre elementele proiectelor unde vor putea fi finanþate, inclusiv cele douã parcuri acvatice din Lupeni ºi din Petroºani”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH. În repetate rânduri, oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara au precizat cã este nevoie de ajutor pentru ca staþiunile montane din Valea Jiului

Straja ºi Parâng ºi-au unit forþele pentru a iomplementa mai multe proiecte de investiþii în staþiunea hundoreanã cu ajutorul fondurilor structurale. În principal este vorba despre asigurarea apei potabile prin construirea unei staþii pentru clorinare ºi tratare, cât ºi a captãrii altor surse de apã pentru suplimentarea debitelor de apã necesare în staþiune; realizarea reþelelor de canalizare ape menajere ºi pluviale din staþiune; amenajãri de alei, trotuare, rigole, bãnci, parcuri, iluminat stradal, panouri indicatoare ºi de informare, poteci pentru plimbare, poteci late pentru ATV-uri ºi biciclete, respectiv asigurarea utilajelor de deszãpezire a staþiunii.

Telegondola dintre Straja ºi Pasul Vâlcan, poate la anu’

taþiunile montane Straja ºi Pasul Vâlcan ar trebui sã fie unite printr-o telegondolã. Dacã proiectul se va realiza, în Valea Jiului va funcþiona cea mai mare staþiune turisticã montanã din estul Europei. Autoritãþile vulcãnene sperã ca anul viitor sã fie inclusã aceastã telegondolã în cadrul proiectului de dezvoltare. Monika BACIU

“Am discutat la nivel de Guvern telegondola numãrul 2 pentru anul viitor sperãm cã se va bãga în programul naþional de dezvoltare a turismului “Schi în România” ºi va fi prinsã ºi telegondola cu numãrul 2 cu legãturã cu Straja”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Edilii din Valea Jiului s-au ales pânã acum doar cu promisiuni de la Guvern, iar Ile nu dezvãluie persoana cu care a discu-

tat despre acest proiect. “E în program, darn u a fost prinsã

ca lucrare. Deocamdatã de la Guvern nu pot sã dau nume, dar sunt per-

soane credibile. Nu am statistica la mine, dar destul de mulþi astfel încât ne-am scos cheltuielile de funcþionare a telegondolei”, a mai precizat sursa citatã. Niciuna dintre primãriile din Valea Jiului unde au loc proiecte de dezvoltare a domeniilor schiabile nu au mai primit bani de la Guvern de doi ani de zile. Astfel, toate lucrãrile la infra-

structura turisticã stagneazã, iar lucrãrile au intrat în conservare.