Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 651

Cronica Vãii Jiului Vineri, 11 Iulie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Consiliul de la Petroºani, întrunit pentru 1 BAN

În septembrie, primul termen de judecatã dintre Stepan ºi PP-DD >>> PAGINA A 4-A

Clubul Jiul se întoarce în administrarea Primãriei Petroºani >>> PAGINA A 5-A

Situaþie neobiºnuitã la Vulcan

Un cadavru a fost deshumat dupã un an pentru o nouã autopsie >>> PAGINA A 6-A În ciuda legii stricte

Persoanele cu handicap neuromotor rãmân la bunãvoinþa taximetriºtilor >>> PAGINA A 7-A

Tiberiu Balint a inspectat drumurile de la Straja ºi Pasul Vâlcan >>> PAGINILE 8-9 Mineritul se restructureazã, dar efectele rãmân

n ban este diferenþa care i-a adus din vacanþã pe consilierii de la Petroºani, care au fost nevoiþi sã vinã la ºedinþa de consiliu. Suma reprezintã o modificare adusã unui proiect finanþat ºi din banii de la bugetul local ºi trebuia aprobatã în forul local, pentru elevii Colegiului Hermes de la Petroºani. Clãdirea pentru practicã a elevilor de la Colegiul Economic Hermes se lasã greu construitã ºi, dupã ani de zile în care s-a tras de timp ºi s-au alocat sume mai mari sau mai mici, acum birocraþia þine lucrãrile în loc. >>> PAGINA A 3-A

Zone întregi înghiþite de galeriile subterane >>> PAGINILE 10-11 Dacã nu intrã în legalitate,

La iarnã, cabanierii din Parâng nu vor avea apã

>>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie 2014

Consiliul de la Petroºani, întrunit pentru 1 BAN

sume mai mari sau mai mici, acum birocraþia þine lucrãrile în loc. Asta pentru cã luna trecutã a fost aprobat un proiect de hotãrâre prin care consilierii agreau alocarea unei sume pentru contribuþia de 2%,

Comisarul Viorel Coman – funcþionar public e la Garda FinanD ciarã, la Primãria Petroºani. Fostul comisar

al gãrzii financiare de la Petroºani a ajuns, în urma unei testãri, funcþionar public ºi îºi va începe serviciul în zilele urmãtoare, dupã validarea testãrii. A fost comisar al Gãrzii Financiare ºi dupã desfiinþarea acestei structuri a rãmas

însã, lipseºte un ban. Cei care au scris proiectul ne explicã ce s-a întâmplat. „Este vorba despre o micã modificare în buget. Contribuþia noastrã de 2% trebuie sã fie de „minim” 2% ºi este o diferenþã de 0,01 bani. Proiectul a fost depus pentru finanþare pe secþiunea 1, pe urmã pe secþiunea a doua ºi urmeazã sã se continue lucrãrile la Colegiul Hermes dupã rectificare”, a precizat Paula Dragoº, coordonator al proiectului. Suma finalã, din care o parte sunt bani europeni ºi primãria vine cu o contribuþie de minim 2%, este de 3.653.622,67 de lei, dar construcþia a fost lãsatã ani de zile în paraginã. Ministerul Educaþiei

ºomer. Vorbim despre Viorel Coman care joi dimineaþã a dat un test ca sã fie angajat la Primãria Petroºani, la serviciul condus de Daniel Viºan. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi ne explicã cum stau lucrurile. „Dumnealui a fost ºi este în Corpul de rezervã al funcþionarilor publici. Avem un post conform pregãtirii ºi vechimii în specialitatea pe care domnul Coman le are ºi astãzi, (n.r joi, 10 iulie 2014), o testare pentru a putea fi încadrat la SPADPP”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Foºtii comisari ai Gãrzii Financiare nu au avut loc în structura denumitã generic Antifraudã, iar cei doi angajaþi de la Petroºani au fost nevoiþi

a aprobat, încã din anul 2007, înfiinþarea ºi modernizarea unor ºcoli de arte ºi meserii, finanþate din bugetul ministerului. Tot atunci au fost demarate procedurile de reabilitare a unitãþii de învãþãmânt „Colegiul Economic „Hermes” ºi ªcoalã de Arte ºi

Meserii”, precum ºi lucrãri de construire a unor ateliere ºcoalã ºi a unui minihotel, precum ºi a douã spaþii comerciale, toate necesare pentru desfãºurarea orelor de practicã pentru elevi. Licitaþia din 2008 a fost câºtigatã de una dintre firmele controlate de fostul prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, dar lucrãrile au fost tergiversate ani de zile. Tiberiu Iacob – Ridzi spune cã Ministerul nu a mai finanþat aceastã investiþie pentru cã s-a renunþat la ºcolile de arte ºi meserii, iar abia acum a existat posibilitatea de a gãsi finanþare, însã, tot birocraþia þine în loc finalizarea lucrãrilor. Municipiul Petroºani a depus spre finanþare

proiectul denumit „Atelierele Hermes Petroºani – ºanse reale în formarea profesionalã”, care presupune construirea minihotelului ºi a spaþiilor comerciale. Acesta a fost depus dupã lansarea unui program prin care se poate solicita finanþare pentru lucrãri executate ºi neplãtite la data semnãrii contractului de finanþare, lucrãri rãmase de executat, dotãri dacã au fost cuprinse în contractul de lucrãri cheltuieli pentru serviciile de dirigenþie de ºantier ºi cheltuieli de informare ºi publicitate. Acum, însã, lucãrile vor fi executate de o altã firmã. Diana MITRACHE

Acuzat pe nedrept de pedofilie

n bãrbat de 42 de ani din municipiul Lupeni a fost acuzat de familia unui minor de 8 ani cã l-a violat pe bãieþel, însã rezultatele medicilor legiºti au arãtat cã nu este vorba de nici o infracþiune. Fratele minorului s-a gândit cã ar putea primi niºte bani de la bãrbatul învinuit pe nedrept. Poliþiºtii din Lupeni au intrat în alertã dupã ce au fost sesizaþi de aparþinãtorii unui bãieþel de opt ani care au reclamat cã minorul ar fi fost abuzat de un localnic în vârstã de 41 de ani. Imediat a fost

sã se reprofileze. Dacã Vasile Negrilã, ºeful Gãrzii a ajuns sã coordoneze activitatea unei societãþi comerciale, Viorel Coman a fost pânã acum în ºomaj. Diana MITRACHE

întocmit un dosar de cercetare penalã, însã la audieri povestea s-a deºirat dupã ce mai multe aspecte relatate de aparþinãtorii bãiatului se contraziceau. Anchetatorii au cerut ºi un examen medico-legal în cazul minorului, pentru a se stabili dacã a fost vorba de un abuz sexual, iar raportul legiºtilor a fãcut luminã în acest caz. Medicii au constatat cã bãieþelul n-a fost abuzat sexual sau

în alt fel, iar rezultatul a fost comunicat ºi poliþiºtilor. Surse din rândul anchetatorilor spun cã un frate mai mare al minorului de opt ani ar fi încercat sã obþinã de la bãrbatul nevinovat o sumã de bani. Poliþiºtii din Lupeni continuã cercetãrile în acest dosar pentru a se stabili dacã cel care l-a denunþat, pe nedrept, pe bãrbat se face vinovat de vreo infracþiune. M. GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie 2014

În septembrie, primul termen de judecatã dintre Stepan ºi PP-DD

aniel Stepan se judecã cu Partidul Poporului Dan Diaconescu pentru faptul cã a fost exclus din formaþiunea politicã.

Tribunalul Hunedoara a stabilit un termen în acest dosar pentru data de 25 septembrie, adicã dupã vacanþa judecãtorilor. Daniel Stepan a dat în judecatã Partidul Poporului Dan Diaconescu, prin

Din septembrie,

CL Petrila nu a validat noul consilier PNL

nouã încercare pentru validarea unui consilier O la Petrila. Sãptãmâna viitoare,

Consiliul Local Petrila se va întruni pentru a vota încetarea mandatului Danielei Viºãnescu ºi validarea noului membru al legislativului în persoana membrului PNL Beatrice Andrei. De trei ori au încercat PNL-iºtii din Petrila sã o înlocuiascã pe Daniela Viºãnescu, însã nu au reuºit pânã acum din lipsã de cvorum.

xclusã din Biroul politic

În luna septembrie a anului trecut, Daniela Viºãnescu a fost exclusã din Biroul Politic al PNL pe motiv cã a adus deservicii partidului. ”In ultima ºedinþã a biroului, care a avut loc în data de 19.09.2013, când s-a analizat activitatea consilierului local

preºedintele acestuia ºi Biroul Naþional de Coordonare. Procesul se aflã pe rolul Tribunalului Hunedoara, fiind înregistrat în data de 13 mai, dupã ce conducerea PP-DD i-a respins contestaþia for-

Daniela Viºãnescu, dupã ce membrii biroului în unanimitate au ajuns la concluzia cã doamna consilier a adus deservicii pentru organizaþia localã ºi înainte de a se hotãrî cu privire la propunerea de excludere din partid, doamna Viºãnescu, care a fost prezenta la toatã sedinta, a solicitat sã nu se ia o astfel de hotãrîre întrucât a doua zi urmeaza sã-ºi prezinte demisia.Membrii biroului au fost de acord cu solicitarea, considerând cã este un mod elegant de se pune capãt acestei situatii. ONOAREA doamnei doctor Viºãnescu lasã însã de dorit, întrucât aceasta nu ºi-a mai depus demisia. Având în vedere acest fapt, BPL propune Biroului Politic Teritorial Hunedoara excluderea din partid a doamnei Daniela Viºãnescu”, se arata într-un comunicat de presã al PNL Petrila remis presei în luna septembrie a anului trecut. Locul Danielei Viºãnescu urmeazã sã fie ocupat de Beatrice Andrei. Monika BACIU

mulatã ca urmare a excluderii sale din partid. Practic, în instanþã, la Secþia civilã, de contencios administrativ ºi fiscal, Daniel stepan vrea sã suspende executarea actului administrativ ºi,

totodatã, cere anularea hotãrârii de excludere a lui, adoptatã de Biroul Naþional de Coordonare al PP-DD în data de 31 martie. „Acþiunea depusã la Tribunalul Hunedoara este înte-

Vor începe controalele P

rimesc mâncare, dar mai este puþin ºi vor fi verificaþi dacã îºi fac treaba pentru asta. Asistaþii social de la cantina sãracilor vor fi în scurt timp sub lupa inspectorilor de la primãrie, dupã ce primarul a decis sã îºi facã doar curãþenie în jurul blocului, pentru masa caldã pe care o primesc gratis. Sãracii de la Cantina Socialã sunt la un pas de a nu mai primi mâncare. Asta dã nu îºi fac curat în jurul blocului în care locuiesc. La nivel declarativ, cam toþi au agreat ideea, însã nimeni nu a pus încã

meiatã pe dispoziþiile deciziei nr. 530/ 12.12.2013 referitoare la excepþia de neconstituþionalitate a prevederilor art.16, al.3 din Legea partidelor politice nr 14/ 2003, publicatã în M.O. 23/ 13.01.2014, în urma cãreia s-a admis excepþia de neconstituþionalitate”, a explicat Daniel Stepan la momentul depunerii dosarului. Daniel Stepan a fost exclus ºi din cadrul Consiliului Local al municipiului Petroºani. ªi în acest caz, fostul consilier local a intentat proces împotriva legislativului petroºãnean însã pentru acest dosar nu s-a stabilit încã o datã. Monika BACIU

mâna pe mãturã ºi fãraº. Tocmai de aceea, primarul Tiberiu Iacob Ridzi le atrage atenþia cã mai este puþin ºi încep controalele. Atunci, cine nu munceºte, nu mai mãnâncã. „În momentul în care hotãrârea va fi validatã de Prefecturã, ea intrã efectivitate, iar serviciul de asistenþã socialã va urmãri acest lucru. Doar sã îºi facã curãþenie în jurul blocului, atât le cerem”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Decizia primarului a fost adoptatã ºi de consilierii locali luna trecutã ºi se aºteaptã doar validarea, pentru ca mai apoi sã fie triaþi cei care primesc mâncare de ani de zile ºi trãiesc ca în cocinã. Zona din jurul blocului social din Colonia Petroºani, în care locuiesc cei mai mulþi beneficiari ai hranei calde, este împânzitã de deºeuri ºi mizerii, iar singurii care sunt vinovaþi sunt doar locatarii. Tocmai de aceea, primarul a gândit soluþia extremã: ori îºi fac curat, ori nu mai mãnâncã. Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie 2014

Clubul Jiul se întoarce în administrarea Primãriei Petroºani

dilii din Petroºani se pregãtesc sã preia în administrare, cel mai târziu în luna august, baza sportivã Jiul Petroºani. Carmen COSMAN - PREDA Municipalitatea nu vrea sã priveascã impasibilã cum baza este în suferinþã, dar au aºteptata încheierea campionatului, aºa încât demersurile lor sã nu-i încurce pe cei care îºi desfãºoarã aici activitatea. „Cel mai probabil în luna august vom constitui o comisie pentru a prelua baza sportivã, pe care o vom administra noi pânã gãsim o altã var-

ianþã”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În 2005, între Primãria Petroºani ºi asociaþia sportivã condusã de Alin Simota a fost încheiat un contract de comodat pe o duratã de 10 ani. Chiar dacã ar mai fi un an pânã când contractul poate fi reziliat, în realitate existã soluþii de denunþare a lui, cu atât mai mult cu cât baza sportivã are nevoie de reparaþii. În plus, aso-

ciaþia sportivã se aflã în insolvenþã din cauza datoriilor, iar bunurile ei sunt sub sechestru asigurãtor.

robleme financiare grave Nu este pentru prima datã când Clubul Jiul Petroºani traverseazã o astfel de perioadã financiarã neagrã. În anul 2005, Direcþia Generalã a Finanþelor Publice (DGFP) Hunedoara a instituit sechestru asigurãtor pe unele bunuri ale clubului de fotbal "Jiul" Petroºani, în contul datoriilor pe care acesta le înregis-

tra la bugetul de stat, în sumã de aproape 1,2 milioane de lei. Mãsura asiguratorie cuprindea mai multe maºini de tuns iarba, de trasat gazonul, bãnci, scaune ºi diverse piese de mobilier, dar ºi pe conturile clubului.

Sporturi mai puþin cunoscute: Bossaball

ossaball este un sport de echipã nou, spectaculos ºi antrenant. Este o combinaþie între mai multe discipline sportive ºi muzicã. Seamãnã cu voleiul însã are ºi elemente din fotbal, gimnasticã ºi capoeira. Jocul, nu foarte cunoscut publicului larg, presupune douã echipe din 3 pânã la 5 membri, o imensã saltea gonflabilã, cu fileu la mijloc, ºi o minge. Lângã fileu, în fiecare jumãtate de

Scopul jocului este ca echipele sã trimitã mingea peste plasã, în terenul advers într-un mod cât mai spectaculos, pentru a câºtiga puncte. Cum nu sunt restricþii la modul de lovire a mingii, jucã-

teren, se aflã câte o trambulinã (o plasã elasticã în formã circularã), înconjuratã de o bordurã numitã ''bossawall''. Pe trambulinã stã ''atacantul'', iar restul jucãtorilor — în jurul lui, în zona gonflabilã.

torii pot folosi orice parte a corpului: mâna, picior, ºold, piept. De asemenea, sunt permise echipele mixte. Regulile sunt simple. În propriul teren, fiecare echipã are dreptul sã atingã

mingea doar de câteva ori înainte sã încerce sã o treacã în jumãtatea de teren adversã. Balonul poate fi atins o singurã datã cu mâna ºi de douã ori cu piciorul sau cu capul. Totodatã, jucãtorii cãrora nu le este permis sã atingã fileul, trebuie sã rãmânã, întotdeauna, cu cel puþin o parte a corpului în partea lor de teren. În momentul în care unul din coechipieri lanseazã mingea astfel încât cel de pe trambulinã sã o poatã trimite în partea adversarului, are loc atacul. De altfel, trambulina ajutã atacantul sã obþinã execuþii spectaculoase. O echipã puncteazã atunci când mingea cade în terenul advers. Când mingea sare oriunde pe suprafaþa gonflabilã, se înscrie 1 punct, dacã mingea atinge trambulina, se înscriu 3 puncte, iar dacã mingea nimereºte bossawall-ul (inelele gonflabile care înconjoarã trambulinele), jocul continuã

fãrã a se acorda punct. Echipa care puncteazã are ºi urmãtorul serviciu. Existã, de asemenea, regula rotaþiei jucãtorilor în teren (în sensul acelor de ceasornic), astfel încât fiecare jucãtor va ajunge sã loveascã mingea de pe trambulinã. Un meci are trei seturi, iar un set este câºtigat de echipa care ajunge prima la 25 de puncte (având totodatã, douã puncte avans). Se poate juca atât în salã, cât ºi în exterior, practic oriunde

poate fi instalatã suprafaþa de joc: pe plajã, în parcuri de distracþii, în cluburi sportive, parcuri acvatice etc. În 2009, a fost jucat, pentru prima datã pe zãpadã, într-o staþiune de schi din Austria. Bossaball-ul, creat ºi dezvoltat, de un belgian stabilit în Andaluzia, Filip Eyckmans, a fost lansat în 2005, în

Belgia, Olanda ºi Spania. Conceptul a câºtigat repede popularitate, rãspândinduse în þãri precum Brazilia, Franþa, Germania, Portugalia, Singapore, Kuwait, Ecuador sau Arabia Sauditã. În România, jocul a ajuns în 2007, primele meciuri fiind organizate la malul mãrii. AGERPRES

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie 2014

Situaþie neobiºnuitã la Vulcan

Un cadavru a fost deshumat dupã un an pentru o nouã autopsie

adavru deshumat dupã un an de C zile. O situaþie ineditã a

avut loc, joi, la Vulcan atunci când procurori, împreunã cu medici legiºti au deshumat cadavrul unui bãrbat din Vulcan pentru a stabili care au fost cauzele ce au dus la deces.

Rudele victimei au fost cele care au solicitat deshumarea cadavrului pentru a vedea dacã bãrbatul a decedat în urma accidentului rutier sau a unor boli de care a suferit pe parcursul vieþii. “În baza ordonanþei emise de cãtre procuror de la Parchetul Petroºani s-a

efectuat o deshumare în zona cimitirului privat Dinca în care a fost deshumat numitul Zala Stelian. Anul trecut el a fost implicat într-un accident rutier în zona nemarcatã a fost lovit de o maºinã ºi a decedat dupã ce a ieºit din spital. Cauza decesului a fost eliberatã atunci de medicul de familie iar cauzele au fost medicale respectiv ciroza hepaticã nicidecum nu a fost ca urmare a accidentului de circulaþie. Acum se urmãreºte sã se vadã dacã a fost o legãturã între accidentul de circulaþie ºi decesul victimei. Dupã cîte spune medicul legist nu exista nicio legãturã. Cauza

a fost ca urmare a bolilor pe care le-a avut persoana care a decedat”a declarat Mihai Papuc, agent ºef principal Poliþia municipiului Vulcan. Reprezentanþii Poliþiei municipiului Vulcan spun cã pînã acum nu s-au confruntat cu astfel de cazuri. “E primul caz de deshumare de cînd sînt la Poliþia

Canalizarea din Cimpa, din nou în discuþie

dministraþia localã de la Petrila a realizat canalizarea din Cimpa, iar discuþiile pe acest subiect au fost aprinse. Acum, edilul petrilean spune cã va preda în câteva sãptãmâni staþia de epurare de la Cimpa societãþii ApaServ. Potrivit lui Pãducel, orice defecþiune va fi remediatã de constructor pentru ca aceastã investiþie sã fie perfect funcþionalã la momentul predãrii. “Eu aº vrea sã clarific ºi sã informez cetãþenii din oraºul Petrila, am avut ºi corpul de control al primului ministruîn legãturã cu sistemul de canalizare din Cimpa. S-a afirmat cã este nefuncþional, dar vreau sã informez cetãþenii cã la timpul respectiv nu putea sã funcþioneze staþia de

epurare de la Cimpa datoritã faptului cã nu erau branºaþi cetãþenii la sistemul de canalizare. La ora când vorbim sunt branºate 136 de familii din aproximativ 200 de potenþiali beneficiari ai acestui sistem. Ne-am pus de acord cu domnii din conducerea SC ApaServ Valea Jiului iar de 3

sãptãmâni staþia funcþioneazã sub supravegherea constructorului ºi a unui specialist de la ApaServ care este în permanenþã în staþie. Au apãrut unele defecþiuni ºi trebuie ºi vor fi remediate de constructor, iar în perioada urmãtoare se va face recepþia finalã a acestei investiþii când noi va trebui ca beneficiar a investiþiei sã predãm cãtre ApaServ în perfectã stare de funcþionare, sistemul întreg ºi cu autorizaþie de funcþionare din partea Apelor Române ºi a mediului. Deci ne ocupãm în perioada aceasta ºi de acest lucru”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Corpul de control al primului ministru Victor Ponta a verificat actele din cadrul acestui proiect, iar atunci au ieºit la ivealã o serie de neconcordanþe. “Alocarea unor sume mai mari decât cele aprobate, cu încãlcarea dispoziþiilor legale privind acor-

darea finanþãrilor de la bugetul statului în legãturã cu realizarea proiectului 'Canalizarea apelor menajere Cimpa', aprobat în anul 2007,

Rutierã Vulcan din anul 1996”, a mai subliniat sursa citatã. Dupã expertiza care au realizat-o medicii legiºti la faþa locului s-a stabilit cã bãrbatul a murit din cauze medicale care nu au legãturã cu accidentul de circulaþie în care acesta a fost implicat. Monika BACIU

au rezultat indicii privind acordarea afinanþãrii cu 1.499.698,60 RON mai mare decât s-a solicitat prin cererea de finanþare, în condiþiile în care nu au fost identificate

înscrisuri care sã fi fost depuse de cãtre reprezentanþii Primãriei Oraºului Petrila, judeþul Hunedoara, privind finanþarea, cu aceastã sumã suplimentarã, a proiectului”, se aratã în comunicatul de presã remis de Guvern în urmã cu câteva luni. Lucrãrile la canalizarea din Cimpa au început în anul 2007 ºi au durat câþiva ani. La final totul a costat, potrivit reprezentanþilor administraþiei locale, undeva la 48 de miliarde de lei vechi. Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie 2014

În octombrie se reia procesul dintre Gabriel Lungu ºi Primãria Lupeni

osarul dintre Gabriel Lungu ºi primarul Cornel Resmeriþã s-a întors înapoi la Tribunalul Hunedoara. Magistraþii de aici vor trebui sã se pronunþe cu privire la concedierea fostului city-manager al municipiului Lupeni. Termenul de judecatã a fost stabilit pentru data de 1 octombrie. Monika BACIU Conflictul de muncã dintre cele douã pãrþi va trebui soluþionat de judecãtorii de la secþia de Litigii de Munca si Asigurari Sociale. La începutul acestui an, Gabriel Lungu, fostul city-manager al municipiului Lupeni, la acþionat în judecatã pe edilul Cornel Resmeriþã pentru faptul cã i-a desfiinþat postul. Dupã ce iniþial procesul s-a judecat la Tribunalul Hunedoara, acesta a fost declinat în competenþa Curþii de Apel Alba Iulia. Magistraþii de la Alba au trimis dosarul înapoi la Tribunalul Hunedoara. Anul trecut, consilierii locali de la Lupeni au aprobat

desfiinþarea postului de city-manager a localitãþii, post care i-a revenit lui Gabriel Lungu. Începând cu acest an, postul managerului public a fost desfiinþat, iar Lungu ºi-a pierdut funcþia pe care a deþinut-o în cadrul administraþiei locale. Aºa se face cã acesta a acþionat în judecatã primãria ºi pe primarul lupenean. „Nu am crezut cã se va ajunge aici, pentru cã nu are dreptate domnul fost city-manager, dar asta este situaþia ºi dupã cum am spus dacã dumnealui a gãsit de cuviinþã sã ne dea în judecatã pentru cã i-am desfinþat postul asta este situaþia, dar dumnealui trebuia sã

se gândeascã la ce a fãcut nu la lucrurile care urmeazã. În aceastã privinþã nu are dreptate decât pri-

marul municipiului Lupeni 100%”, a declarat în urmã cu câteva luni primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Edilul din Lupeni este oarecum dezamãgit de atitudinea

celui pe care l-a considerat prieten pânã acum ceva timp. Mai mult decât atât Resmeriþã ºi-a pierdut încrederea în toatã lumea. „Nu neaparat de aceastã persoanã sunt dezamãgit. Sunt un om care nu mai are încredere în absolut nimeni fiind-

cã pentru cã unii oameni apropiaþi, dragi mie m-au decepþionat ºi este normal sã am aceastã probmelã în acest moment. Uneori mã gândesc ce au fãcut

În ciuda legii stricte

Persoanele cu handicap neuromotor rãmân la bunãvoinþa taximetriºtilor

iciunul dintre taximetrele care circulã în Petroºani nu este adaptat pentru persoanele cu handicap neuromotor, deºi încã de acum 7 ani existã o lege care obligã toate companiile de taxi sa aibã cel puþin o maºina care poate prelua pasagerii aflaþi în scaun cu rotile. Carmen COSMAN - PREDA Edilii din Petroºani au scos din nou la licitaþie licenþele pentru activitatea de taximetrie, însã între condiþiile pe care trebuie sã le îndeplineascã maºinile nu se regãseºte ºi cea referitoare la persoanele cu handicap neuromotor. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, spune cã aceastã condiþie ar

fi putut fi consideratã ca discriminatorie, pentru cã la licitaþie nu se prezintã doar firme de profil, care au mai multe maºini în trafic, ci ºi persoane fizice autorizate cu un singur

autoturism. În prezent, pentru Petroºani sunt emise 140 de autorizaþii de taxi, însã numãrul lor este prevãzut sã creascã pânã la 150 de taximetre. Niciunul nu este,

însã, modificat aºa încât sã poatã prelua un client aflat în scaun cu rotile. Aºa cã, persoana în cauzã se bazeazã strict pe bunãvoinþa ºoferilor de pe maºini. “Din câte ºtiu eu, nu este nicio maºinã modificatã pentru persoanele cu handicap. Ce sã facem dacã avem astfel de clienþi? Îi ajutãm noi sã urce ºi sã coboare”, recunoaºte angajatul unei firme de taxi din Petroºani.

egi facultative

Grav este cã încã de acum 7 ani existã o lege care obligã

aceºti oameni ca sã nu mai pot avea încredere în dumnealor”, a mai precizat sursa citatã. “Metodele prin care s-a desfiinþat postul ºi dispoziþia de încetare a raporturilor de serviciu le consider ilegale ºi o voi dovedi în instanþã pentru cã instanþa împarte dreptatea ºi nu primarul unei localitãþi. În consecinþã se va stabili acolo. Sã nu uitãm cã acest process este unul destul de simplu pentru cã nu

este asemãnãtor cu procesele pe care le-a pierdut primarul din Lupeni de peste 500 de miliarde de lei vechi cu Universal Edil, Acomin, Termogaz, Aviaþia Utilitarã sau Salvital, inclusive cu profesorii care nu ºi-au luat banii pe navetã. Pretenþiile sunt reîncadrarea pe post ºi plata salariilor pe perioada în care sa produs deserviciul”, a declarat Gabriel Lungu, fostul citymanager al Primãriei Lupeni la momentul acþionãrii în instanþã a edilului.

companiile de taxi sã aibã cel puþin o maºina adaptatã pentru persoanele cu handicap locomotor. Legea promoveazã ºi protejeazã drepturile persoanelor cu handicap, dar în foarte puþine cazuri se aplicã chiar ºi la nivel naþional. ªi totuºi, nu se poate vorbi despre sancþiuni pentru cei care nesocotesc prevederile legale. Nici în mijloacele de transport în comun accesul per-

soanelor cu dizabilitãþi nu este mai uºor. Autobuzele ºi maxitaxi-urile nu au nici ele rampe speciale. Autoritãþile locale nu au cuprins în caietul de sarcini aceastã obligaþie legalã, iar operatorii care s-au prezentat la licitaþiile pentru atribuirea traseelor nu au avut niciun motiv sã asigure rampele necesare pentru persoanele cu handicap locomotor ºi asta în ciuda legilor clare.

8 Actualitate

ouã drumuri judeþene din Valea Jiului sunt în plin proces de reabilitare, iar tocmai de aceea, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint a fãcut inspecþia acestor tronsoane care duc spre staþiunile montane din Straja ºi Pasul Vâlcan. Ambele drumuri sunt în administrarea instituþiei judeþene care gestioneazã fondurile europene aferente acestor proiecte. Prima oprire a avut loc în Pasul Vâlcan, acolo unde oficialii CJH, dar ºi constructorul ºi primarul municipiului Vulcan Gheorghe Ile au inspectat lucrãrile efectuate pânã acum. “Se continuã lucrãrile la proiect ºi avem asigurãri cã va fi gata la timp adicã în luna septembrie însã mai avem niºte solicitãri din partea primãriei ºi am venit sã vedem ce e cu acestea. Într-adevãr aceste solicitãri sunt justificate ºi nu am vrea ca constructorii sã plece de pe acest drum ºi dupã aceea sã vina ei sau alþii pentu a definitiva neajunsul din cadrul proiectului ºi anume prelungirea cu 100 de metri a drumului, iar în partea de jos, în zona telegondolei reparaþii la ceea ce existã în momentul de faþã ºi care carosabil nu face

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie 2014

parte din acest proiect. Acum noi ne bazãm ºi pe sprijinul autoritãþilor ºi venim ºi noi în sprijinul lor ºi cred cã printr-o bunã colaborare lucrarea pe care o finanþeazã Uniunea Europeanã ºi pe care o gestioneazã Consiliul Judeþean va fi beneficã pentru locuitori, pentru turismul din zonã ºi pentru toþi cetãþenii. Este o investiþie destul de mare însã nu admitem nicio depãºire a acestei sume. Nu vom depãºi aceastã sumã care a fost licitatã ºi ceea ce mã bucurã este cã lucrãrile sunt de calitate ºi îi felicit pe constructori. Mã

Tiberiu Balint a inspectat drumurile de la Straja ºi Pasul Vâlcan va prelua din forþa de muncã ºi atunci pentru noi, pentru Vulcan este foarte bine”, a mai subliniat Ile. ªi drumul spre staþiunea montanã Straja a fost inspectat de vicepreºedintele CJH. Pentru acest drum au existat mici conflicte mediatice între primarul Cornel Resmeriþã ºi reprezentanþii instituþiei judeþene. bucur cã acest lucru a fost confirmat ºi de reprezentanþii primãriei pentru cã, în definitiv, un lucru important, astãzi, este cã am bãtut palma cu domnul primar ca în momentul în care este finalizat acest drum sã îl predãm cãtre primãrie pentru cã acum dacã este reabilitat acolo este locul lui”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH, la Pasul Vâlcan.

nfrastructura rutierã, un prim pas pentru Ia atrage turiºtii în staþiunile montane din Valea Jiului

“Sunt convins, nu toate lucrurile se întâmplã peste noapte, însã dacã nu ai infrastructurã e mult mai greu sã ai motivele cu care sã îi atragi pe turiºti de aceea investiþiile pe care le facem în Valea Jiului sunt cam jumãtate din investiþiile pe care le are în acest moment întregul judeþ. Din credit, mai bine de jumãtate din sume vin pentru drumurile din Valea Jiului, în paralel cu drumul de la Pasul Vâlcan s-au fãcut lucrãri ºi în Straja. În Dealul Babii suntem în procedurã de acchiziþie, în Parâng e aproape finalizat proiectul, pânã în toamnã vom avea ºi rezultatul final al licitaþiei, sunt sume imense pe care CJH le investeºte în Valea Jiului chiar dacã unii dintre primary ne mai criticã e greu sã îi mulþumeºti pe toþi, însã eu cred cã nu se poate sã nu vezi evidenþa ºi sã apreciezi lucrãrile massive pe care le-am demarat în Valea Jiului”, a mai spus Tiberiu Balint în Pasul Vâlcan. Dupã vizita pe care au avut-o în Pasul Vâlcan, oficialii CJH împreunã cu cei ai primãriei Lupeni au ajuns la

concluzia cã ar mai fi nevoie de o porþiune de asflat pe drumul de la telegondolã spre oraº. “Într-adevãr eu mã bucur ºi în întreaga þarã sunt multe ºantiere care se inched ºi nu fac nimic, iar noi lucrãm intens ºi lucrãm bine. Consider cã de aceea la unii le e ciudã pe noi ºi bagã zâzanie. Dacã noi nu avem infrastructurã, dacã noi nu avem temelia nu avem cum sã ne dezvoltãm. Acest lucru noi îl facem aici în Vulcan ºi am început cu drumurile, cu modernizarea, celalte vor decurge în continuare aºa cum este în programul mare Castelul din Carpaþi. În cadrul Castelului din Carpaþi intrã ºi acest drum judeþean 664, suntem pe finalizate la acest drum ºi am fãcut câteva orbservaþii foarte bune la care au ºi fãcut recepþia, s-au deplasat aici în Pasul Vâlcan ºi acest lucru ne dã speranþa cã lucrurile merg înspre bine. Iatã cã suntem în faza de a finalize aceastã lucrare importantã pentru municipiul Vulcan. Eu mã bucur cã au fost receptivi la aceste proiecte ºi se vãd ºi rãmân pentru generaþiile viitoare care pot apuca de alte lucrãri ºi sã dezvolte mai departe”, a declarat Gheorghe

Ile, primarul municipiului Vulcan. Ile este de pãrere cã drumul va aduce mai mulþi turiºti în aceastã staþiune montanã. “Este foarte important, avem douã cãi de transport, una pentru maºini ºi una cu telegondola. Iatã cã Pasul Vulcan se poate dezvolta în

“Nemulþumirile sunt nesemnificative pentru cã lucrãrile sunt nefinalizate, însã am vrut sã vãd care este stadiul acestora ºi este avansat, mai sunt acostamentele, de fapt acestea erau ºi nemulþumirile celor de la primãrie de la Lupeni. Am venit ºi cu inginerul care este ºeful lucrãrii ºi în maxim o lunã vor fi gata ºi acostamentele dupã care vom inspecta din nou drumul înainte de a face

Judeþean pentru cã toate promisiunile ºi toate obligaþiile pe care le-am avut faþã de Lupeni le-am îndeplinit. Am lansat cu domnul primar ºi proectul de la Aqua Land. Dânsul spune cã CJH nu a fãcut nimic, se vede “nimicul” pe care Consiliul Judeþean l-a fãcut pentru Lupeni ºi aº vrea sã puneþi în balanþã nimicul pe care îl facem primãria Lupeni pentru Lupeni ºi cred cã atunci cetãþenii trebuie sã fie cei care trebuie sã judece. Lucrãrile sunt de bunã calitate, asfaltul este bun, acostamentele trebuie finalizate, termenul contractual este abia în primãvara anului viitor, însã avem asigurãrile constrcutorilor ºi vor fi gata în vara acestui an, cel mai târziu la sfârºitul lunii august”, a declarat Tiberiu Balint, la Straja. Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã nu a fost în Straja pentru a vedea stadiul lucrãrilor la drum ºi pentru a discuta cu Balint. Prezent a fost însã investitorul în turism Emil Pãrãu, care considerã cã aceste investiþii vor fi benefice staþiunii.

condiþii extraordinare. Deja avem oameni care vin la construcþii de cãsuþte de vacanþã ºi pentru noi este un moment important pentru dezvoltarea turismului în Valea Jiului. Este o parte din investiþia ce trebuie sã se facã în Valea Jiului, în turism, nu va prelua mult din ce s-a pierdut, dar un 15-20%

recepþia. Lucrãrile vor fi la calitatea la care au fost contractate. E ca ºi cu drobul de sare ne uitãm ºi zicem poate picã ce facem. Dacã în momentul recepþiei lucrãrilor acestea nu sunt de calitate vom remedia însã nici nu aº vrea sã intervenim asupra constructorilor care îºi fac treaba cu tot felul de intervenþii mai mult sau mai puþin profesioniste. Nici dânsul (Cornel Resmeriþã-n.r.) nu a vorbit cu noi de calitatea lucrãrilor ci ne-a sesizat prin intermediul ziarelor, deci acþiunea a fost una care avea un altfel de character decât aceea de a fi interesat de calitatea lucrãrilor de la drum. Cred cã dacã existau probleme sau nemulþumiri din partea dânsului trebuia sã ne contacteze pe noi de la CJH, dar se pare cã am intrat într-o logicã a unui rãzboi dintre Primãrie ºi Consiliul

“Ajutã foarte mult ºi s-a vãzut de prima datã când s-a fãcut drumul în Straja cã datoritãacelui drum au venit mult mai mulþi turiºti. Orice se face nou ºi bun în staþiune ajutã. A ajutat ºi aceastã gondolã, dar care din pãcate nu merge în timpul verii ºi asta ne afecteazã pe noi cei care facem turism în Straja, dar prin acest strat care s-a pus acum pe drum eu zic cã vor veni mult mai mulþi turiºti. Noi acum pentru varã avem programate mai multe tabere ºi sã sperãm cã datoritã acestui drum vor veni ºi altfel de turiºti pentru cã vor ajunge mult mai repede ºi nu stricã maºinile”, a declarat Emil Pãrãu, investitor Straja. Consilierul judeþean Adrian Zvâncã, prezent ºi el la

deplasarea în teren sperã ca actualul Guvern sã îºi aplece atenþia asupra Vãii Jiului, zonã cu potenþial din punct de vedere turistic. “Eu zic sã nu uitãm ce facem pentru turismul din zonã. Am venit de pe douã drumuri care sunt în execuþie, vor urma încã douã drumuri, drumul din Dealul Babii ºi drumul din Parâng. Sunt eforturi mari pe care le face Consiliul Judeþean pentru a rezolva infrastructura în turism, acesta fiind primul pas pentru a avea un turism civilizat. Noi sau grupul consilierilor judeþeni din Valea Jiului facem eforturi pentru a susþine orice proiect care are legãturãcu turismul, este una dintre alternativele viabile la momentul actual ºi printre singurele ºi facem tot ce e posibil pentru a sprijini acest lucru. Aici în straja vedem cã turismul este o alternativã cel puþin iarna, din pãcate în Parâng situaþia este dramaticã cu pãrere de rãu trebuie sã spun cã nu putem interveni, consiliul Judeþean neavând autoritate de a interveni în aceastã zonã. Am sesizat ºi am încercat prin diverse întâlniri cu persoane abilitate ºi posibilitatea de a rezolva problema, sã cãutãm soluþii pentru aceste investiþii ºi aici mã refer la întâlnirea cu doamna Grappini singura care a venit sã se intereseze de investiþiile din turism ºi am avut ºi o interpelare când a fost la Deva, dar din pãcate rezultatul este acesta. Sper ca acest Guvern care a reuºit sã extragã atâtea voturi din Valea Jiului sã îºi întoarcã faþa spre aceastã zonã ºi sã gãseascã resurse sã finalizãm investiþiile în turism”, a declarat Adrian Zvâncã. Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara sunt de pãrere cã lucrãrile de modernizare a celor drumuri judeþene din Valea Jiului vor fi finalizate înainte de termen. Monika BACIU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie 2014

nfrastructura rutierã, un prim pas pentru Ia atrage turiºtii în staþiunile montane din Valea Jiului

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie2014

Mineritul se restructureazã, dar efectele rãmân

Zone întregi înghiþite de galeriile subterane

hiar dacã activitatea minierã din Valea Jiului se tot restrânge, galriile subterane sãpate de la începutul mineritului în zonã lasã urme adânci pe faþa oraºelor înºirate ca salbele de-a lungul Jiului de Est ºi de Vest.

rãu la suprafaþã. “Oraºul nu este în pericol, pentru cã aici nu s-a exploatat. Probleme sunt în zona Maleia ºi pe Slãtinioara”, spune Iacob – Ridzi. La Petroºani au funcþionat douã unitãþi extractive, Livezeni ºi Dâlja, însã doar prima mai este acum activã.

Car men COSMAN - PREDA Se prãbuºeºte pãmântul, iar aceasta este o consecinþã a zecilor de ani de activitate minierã. Galeriile subterane macinã, an de ani, stabilitatea solului, care se adânceºte periodic cu zeci de centimetri. În oraºele Vãii Jiului prãbuºirea este mai puþin observatã, mai ales cã existã piloni de siguranþã,

însã în zonele ori localitãþile limitrofe, pãºunile sau fâneþele sunt afectate serios. În urmã cu nici douã luni, o groapã adânca de câþiva metri a înghiþit bucãtãria de varã a unui localnici din zona Seci - Lupeni, dupã ce terenul s-a surpat. Zona se aflã oarecum la graniþa dintre EM Lupeni ºi mina Paroºeni, aºa cã prãbuºirea este pusã pe

rafic de tasare

ªi Petrila are probleme. Pe raza administrativ – teritorialã a oraºului mai sunt funcþionale mina Lonea ºi Petrila, dupã ce Petrila Sud s-a închis prin 1998.

seama exploatãrii cãrbunelui în subteran. Alunecarea de teren a dus la formarea unei

gropi adânci care a înghiþit copacii din livada familiei respective, dar ºi bucãtãria de vara, iar în pericol se aflã ºi drumul care duce spre vechea cariera din Lupeni. ªi la Petroºani terenul a plecat la vale, dupã ce solul a fost înmuiat bine de ploile cãzute din abundenþã în ultimele luni. Zona afectatã este Slãtinioara ºi, chiar dacã acum terenul s-a stabilizat, pãmântul poate pleca din nou oricând la vale. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu IacobRidzi, recunoaºte cã sunt zone unde mineritul a fãcut

Rãmân însã urmele. “Situaþii asemãnãtoare celor de la Petroºani avem ºi noi în localitatea Popi ºi, mai ales, Dobreºti S-a tasat ternul, au apãrut denivelãri destul de accentuate”, spune primarul Ilie Pãducel. Edilul a precizat cã ºi în zona Cimpa sau Moloviº terenul s-amiºcat, însã problemele de aici s-au rezolvat dupã închiderea minei Petrila Sud. Acum, influenþele vin de la EM Petrila cu ale ei galerii subterane active, care afecteazã pãºuni ºi fâneþe, unde au apãrut crãpãturi în terenurile oamenilor.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie 2014 1788 când generalul austriac Landau, cu armata sa, a apãrat înãlþimile Vulcanului de o hoardã otomanã ce vroiau sã pãtrundã în Transilvania. Fiind o noapte friguroasã de toamnã, soldaþii austrieci au aprins focul în tranºee. Generalul fiind îngrijorat cã focurile aprinse ar putea sã-i trãdeze poziþiile, a dat ordine ca acestea sã fie stinse Constatând cã este imposibil sã stingã focul, se spune cã Înainte de a veni la Primãria Vulcan, primarul Gheorghe Ile a lucrat în minerit ºi vorbeºte despre un grafic al tasãrilor de teren, cunoscut ºi acceptat tacit de oficiali. “Este o limitã de scufundare, calculatã la fiecare unitate minierã. Sigur cã ºi noi avem probleme, atât în zonele aferente minei Vulcan, cât ºi la Paroºeni. Zonele aflate sub unghiul de scufundare se lasã în fiecare an, dar circa 10 – 20 de cm pe an, ceea ce este în grafic. Acolo unde sunt probleme, mergem cu umpluturã ca sã nu îi afecteze pe oameni”, explicã primarul Gheorghe Ile.

Petrila, Paroºeni ºi Uricani - aflate pe program de închidere. Conform datelor istoricului Puscaºu Dumitru Ioan, membru al Societãþii Numismatice Române, primele observaþii asupra stratului de cãrbune din zonã au fost consemnate în anul 1782, când acesta s-a aprins în zonele de afloriment ºi a ars multã vreme, observaþia fiind fãcutã de mineralogul Benkö Janos. O a doua consemnare a prezenþei

cãrbunelui a fost fãcutã în perioada 1787-

generalul a avut ideea sã adune grãmezi

de E xploatãri peste 100 de ani

În Valea Jiului mai sunt funcþionale acum minele Lonea, Petrila, Livezeni, Vulcan, Paroºeni, Lupeni ºi Uricani, patru considerate viabile, iar trei –

uriaºe de cãrbuni cãrora le-a dat foc. Otomanii derutaþi de numãrul mare de focuri au crezut cã armata austriacã este mult mai mare decât în realitate, s-au speriat ºi s-au întors spre Dunãre. Totuºi, primele lucrãri de exploatare a rezervelor de cãrbuni din Valea Jiului s-a fãcut în anul 1840, când s-a început exploatarea aflorimentelor din zonele Petroºani, Vulcan ºi Petrila.

În caz de daune majore,

Firmele de asigurãri duc lipsã de cash

ai bine de un sfert din activele cu care firmele de asigurare acoperã rezervele tehnice impuse de normele ASF sunt formate din terenuri, clãdiri ºi creanþe de la asiguraþi sau terþi, adicã active greu de lichidizat, în cazul în care asigurãtorul va fi nevoit sã apeleze la rezerve pentru a acoperi o eventualã explozie a despãgubirilor. Cash-ul a ajuns sã aibã o pondere nesemnificativã în activele utilizate pentru acoperirea rezervelor tehnice. Sub 12% din rezervele tehnice constituite de firmele de asigurare din România în 2013 au fost acoperite prin cash, potrivit Economica.net. Cele 847 de milioane de lei aferente acestei categorii de active reprezintã cu aproape 10% mai puþin decât în 2012. La polul opus, active greu de lichidizat cum ar fi terenuri, clãdiri sau creanþe de încasat ocupã, împreunã, o pondere de peste 25%. Cea mai mare pondere în totalul activelor utilizate pentru acoperirea rezervelor o au titlurile de stat. Toate societãþile de asigurare sunt obligate de normele Autoritãþii de Supraveghere Financiara sã constituie rezerve tehnice care variazã în funcþie de dimensiunea portofoliului. Cu cât este mai mare volumul de prime brute subscrise, cu atât ºi rezervele sunt mai mari. Aceste rezerve sunt menite sã garanteze faptul cã firmele de asigurare au capacitatea de a achita daunele cãtre clienþi chiar ºi în cele mai pesimiste scenarii. Cu cât mai lichide sunt activele (cum e cazul depozitelor bancare sau titlurile de stat), cu atât poate fi consideratã mai sigurã societatea, întrucât, în cazul petrecerii unui eveniment major, cum ar fi un cutremur sau un accident extrem de grav, rezervele devin foarte importante.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie2014

Vindecãrile la distanþa - adevãr sau escrocherie?

amenii de ºtiinþã sînt sceptici chiar atunci cînd au în faþã un caz real de vindecare prin hipnozã, fãrã a mai vorbi de bioenergie sau ºamanism. Dar exista cazuri cînd cancere sau schizofrenii sînt rapid rezolvate de anumiþi telepaþi.

reierul, o staþie de emisie-recepþie Cercetãtorii în ºtiinþe parapsihologice din Rusia au în prezent cel mai mare palmares în privinþa studiului vindecãrilor miraculoase. Aceºtia, ca de altfel ºi mulþi medici care studiazã vindecãrile la distanþã, considera cã omul este capabil de a emite direcþionat o anumitã formã de energie cãtre o anumitã þinta, ca în cazul telepatiei sau hipnozei, de exemplu. Conform cercetãtorilor ruºi, exista o posibilitate de 1 la 10.000 ca o anumitã frecvenþã emisã de un creier sã influenþeze activ un alt creier, aflat la o distanþã foarte mare, de peste 5.000 km. ªansele reale ca aceastã undã electromagneticã sã ajungã neperturbata la o anume þinta este calculatã în funcþie de puterea sursei de emisie. În ciuda acestui calcul, efectuat de biofizicienii ruºi în colaborare cu cercetãtorii canadieni, exista o mulþime de cazuri în care unii bolnavi au fost vindecaþi miraculos în urma terapiilor la distanþã. Astfel, telepatii ºi presupuºii vindecãtori la distanþa ar putea schimba anumiþi parametri magnetici de funcþionare a creierului, trimiþînd un impuls electric asupra unor zone

nervoase. Restabilirea normalitãþii electrice a creierului poate favoriza vindecarea unor boli determinate de controlul nervos al unor funcþii. Se poate înþelege deci cã existã o micã probabilitate ca unii oameni sã aibã puterea unei staþii radio uriaºe care transmite pe anumite frecvenþe ce pot fi favorabile anumitor persoane receptoare. Asta nu înseamnã cã oricare dintre noi ar putea beneficia de emisiile energetice ale presupusului vindecãtor.

redinþa grãbeºte însãnãtoºirea Ca urmare, cercetãtorii cred cã toate vindecãrile miraculoase de la distanþa sunt, de fapt, o dovadã a puternicului efect terapeutic al încrederii într-o forþã supranaturalã: "Omul a supravieþuit prin credinþa sa în zei, depãºind oricare teamã ºi tentaþie cu gîndul la forþa Cereascã. În plus, majoritatea oamenilor sînt genetic programaþi sã reacþioneze inconºtient pozitiv atunci cînd se simt protejaþi de o forþã superioarã”. Tocmai aceastã forþã superioarã imaginarã în care omul crede îi modifica pozitiv biochimia creierului, ceea ce poate determina un lanþ de reacþii biologice care pot fi com-

patibile cu vindecarea unor boli. Dar numãrul realelor vindecãri miraculoase de la distanþa este extrem de mic în raport cu inflaþia de vindecãtori din ultimul deceniu. Din nefericire, foarte mulþi oameni cred ca vindecarea la distanþã, ca ºi bioterapia sau practicile magice, le pot rezolva problemele foarte rapid. Aºa cum este foarte bine cunoscut ºi atestat de cercetãtorii din domeniul parapsihologiei, 95% din aºa-ziºii vindecãtori sunt doar ºarlatani. Deseori, aºa-ziºii vindecãtori profita de un minimum de cunoºtinþe empirice de medicinã ºi psihologice. Cu ºi mai mare uºurinþã, un fals vindecãtor ºtie ce sã-þi spunã cã tu sã crezi cã el ºtie ce suferinþe ºi ce probleme ai, întrucît este extrem de simplu sã vorbeºti despre lucruri ºi suferinþe care se pot întîmpla absolut oricui. Apoi, dupã o simplã conversaþie, dacã ºtie puþinã medicina, poate deduce mai exact cam ce probleme ai avut în trecut, reuºind sã ghiceascã peste 60% din cazuri problemele

de sãnãtate ºi de viaþã cu care se confrunta cel din faþa lui. Faptul cã va fi mai rezervat în afirmaþii decît o vrãjitoare oarecare îþi va oferi mai multã încredere

ºi ar putea sã te convingã cã tu trebuie sã insiºti în a-l cãuta pentru cã el este foarte ocupat. Majoritatea vindecãtorilor falºi au un

anume ºablon pentru a-þi cuceri încrederea, ºablon destul de limitat, deºi nu duc lipsã de imaginaþie. Este foarte bine sã ºtii cã la început ori nu-þi vor cere deloc bani ori îþi vor cere un preþ foarte mare, ca apoi sã-l reducã substanþial din proprie iniþiativã, invocînd un motiv inedit. Dacã ai totalã încredere în vindecãtor, la prima ºedinþã vei simþi ca problema de sãnãtate s-a rezolvat definitiv. Însã asta nu este decît efectul sugestiei ºi al autosugestiei. Deci fii foarte atent cînd apelezi la vindecãtori ºi în niciun caz nu evitã medicii.

Luna Iulie Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã de pui a la greq Ruladã din cotlet cu spanac ºi brînzã feta/Salatã indianã cu orez ºi ºniþel de pui pane Salatã & Desert Marþi Ciorbe de periºoare/Supã cremã de roºii Ceafã la grãtar cu cartofi aurii/Spaghete cu mazãre, bacon crocant ºi parmezan Salatã & Desert Miercuri Supã chili con carne (picant)/ Supã de broccoli cu ºuncã ªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu trei feluri de brînzã Salatã & Desert Joi Ciorbã de burtã/Supã de pui Ficãþei de pui cu cartofi piure/Pui marocan cu salsa de porumb Salatã & Desert Vineri Ciorbã de fasole cu afumãturã/Supa gulaº de viþel Mozzarella pane în crustã de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Piept de pui cu Cremã de brînzã ºi cartofi în crustã de muºtar Salatã &Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Turism 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie2014

Dacã nu intrã în legalitate,

La iarnã, cabanierii din Parâng nu vor avea apã

ezonul de iarnã riscã sã fie unul dezastruos pentru cabanierii din Parâng dacã nu vor intra în legalitate în ceea ce priveºte alimentarea cu apã. De mai bine de un an de zile cei de la Apele Române le-au pus în vedere cabanierilor din Parâng sã se racordeze la serviciile de alimentare cu apã. Nici pânã în prezent acest lucru nu s-a întâmplat, iar recent a mai avut loc o întâlnire pe aceastã temã. Monika BACIU

“În data de 12 iunie în urma unui convocator fãcut la insistenþa Sistemului Independent Hidrotehnic Petroºani a avut loc o întâlnire cu toþi cabanierii din Parâng, deci deþinãtorii de pensiuni, pensiuni care sunt alimentate la diverse reþele de alimentare cu apã

fãrã a deþine acte de reglementare în domeniul gospodãririi apelor conform legii 107/1996. Cu aceastã ocazie, la aceastã întâlnire au participat din partea primãriei Petroºani domnul director Viºan, iar din partea Inspecþiei Bazinale de Apã Aba Jiu Craiova, domnul Stanca. Tuturor deþinãtorilor

de pensiuni care nu au acte de reglementare în domeniul apelor li s-a impus sã îºi obþinã toate autorizaþiile necesare în vederea intrãrii în legalitate ºi li s-a atras atenþia cã sar putea ca ºi în aceastã iarnã sã rãmânã fãrã aºa cum s-a întâmplat anul trecut în situaþia în care nu îºi obþin autorizaþiile de gospodãrire a apelor”, a declarat Adriana Surdu, inginer în cadrul biroului Tehnic al SH Petroºani. Problema treneazã de un an de zile, iar cei de la Apele Române pun totul pe seama investiþiei ce ar trebui realizatã, aceasta fiind una costisitoare. “În primul rând aceastã rezolvare a

situaþiei acolo presupune crearea unor bazine mai mari de stocare a apei, având în vedere faptul cã pensiunile s-au înmulþit foarte mult în aceastã zonã, iar asta presupune o investiþie, iar obþinerea avizului de gospodãrire a apelor, iar când se vor racorda direct la alimentarea cu apã au nevoie de autorizaþie de gospodãrire a

ilegal, cabanierii nu aduc prejudicii celor de la Apele Române, însã aceºtia riscã la fel ca anul trecut sã rãmânã fãrã apã în sezonul de iarnã, lucru care le va afecta sezonul turistic. “Noi nu putem considera cã avem un prejudiciu. Ei nu vor avea apã decât în situaþia în care vor rezolva problema intrãrii în legalitate. Exact cum

apelor. Presupune din partea lor o oarecare investiþie. Presupunem cã din aceastã cauzã nu au început încã lucrãrile având în vedere cã ei între ei trebuie sã se înþeleagã ºi sã ajungã la un acord. Din punctul nostru de vedere este clar cã trebuie sã îºi obþinã actele de reglementare în domeniul apelor”, a mai precizat sursa citatã. Prin folosirea apei

s-a oprit alimentarea unor cabane cu apã aºa se va opri în continuare”, a mai subliniat Adriana Surdu. Conducte sau bransamente mai mult sau mai putin legale asigura acest serviciu sus la munte. Firma de specialitate din Valea Jiului spune ca nu le poate livra apa pentru ca altcineva are atributii in zona. Proprietarii de cabane din Masivul Parang se

descurca cum pot cu apa. Nimeni nu are contract cu firma care distribuie apa in Valea Jiului, iar sus, la munte, fiecare si-a tras cate o conducta asa cum a stiut mai bine. Totul a iesit la iveala dupa ce reprezentantii Clubului Scolar Sportiv au gasit o serie de bransamente ce porneau de la ei spre alte cabane. Alti cabanieri, insa, spun ca au contracte cu Apele Romane Craiova, in timp ce responsabilii de la firma din Valea Jiului

mizeaza pe un proiect viitor. Problema e departe de a fi solutionatasi itele sunt grav incurcate. Membrii Asociatiei "Mandra" din Parang spun ca vor reveni maine la primaria din Petrosani pentru a cauta solutii la toate problemele de sus de la munte. Aici intrasi sistemele de tractiune pe cablu, partiile si tot ceea ce inseamna turism.

14 Program & Horoscop

9:00 Campionatul Mondial Brazilia 2014 11:00 Campionatul Mondial Brazilia 2014 13:00 Beneficiar România 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:30 Oameni ca noi 16:00 Sonata pentru omul bun - Dinu Lipatti 16:50 Legendele palatului 17:30 Legendele palatului 18:10 Lupta pentru supravieþuire 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 Pe scurt despre orice 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Campionatul Mondial Brazilia 2014

10:30 11:00 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 14:30 15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:00 21:00

T3ch in 3 Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Nimeni nu-i perfect Nimeni nu-i perfect Teleshopping Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens Sezonul de aur Regina cumpãrãturilor ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cireaºa de pe tort Cãsãtorie din prima

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Actualitatea româneascã 23:00 Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Vrei sã te însori cu mine? 23:00 Tu, din nou !

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Serviþi, vã rog! 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Antrenament de lux 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 21:00 Fotbal: Steaua - Astra 23:00 O lecþie de onoare

21 martie *** 20 aprilie Intuiþia ºi simþul practic vã ajutã sã luaþi decizii inspirate în afaceri. Dacã vi se propune asocierea într-o nouã afacere, nu vã grãbiþi sã refuzaþi! Perspectivele sunt foarte promiþãtoare. Evitaþi discuþiile aprinse ºi relaxaþi-vã mai mult.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Teleshopping Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Pastila Vouã Baronii Copii contra pãrinþi Specialiºti în sãnãtate Am ales sã fiu român ªtiri Naþional TV

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Bucãtãria iadului Abisul pasiunii Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere 22:15 Deschide Camera Comorilor

10:00 Moto GP FP1 12:45 Digisport Show 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Retrospectivã Real Madrid 14:00 ªtirile Digi Sport 14:10 MotoGP FP2 17:00 Generatia Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 IAAF Diamond League ziua 1

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Vã decideþi sã amânaþi o cãlãtorie lungã în interesul familiei, din cauza dificultãþilor financiare. Astãzi, însã, aveþi posibilitatea sã realizaþi proiecte ambiþioase pe termen lung ºi sã luaþi o decizie bunã pentru viitor.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Se contureazã o zi excelentã în afaceri, cu întâlniri fructuoase ºi planuri de viitor bine concepute. Investiþiile pe termen lung sunt favorizate. Traversaþi o perioadã în care puteþi rezolva multe probleme financiare.

10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 15:00 16:00 17:30 18:00 18:30

23 iulie *** 22 august

Aveþi succes în activitãþile desfãºurate în cãmin, dar ºi în afaceri. Partenerii de afaceri vã apreciazã propunerile, dar nu începeþi mai multe activitãþi simultan, pentru cã riscaþi sã nu finalizaþi nimic. Este o zi favorabilã planurilor de viitor.

23 august *** 22 septembrie

Este o zi bunã pentru a lua decizii importante în privinþa relaþiilor sentimentale ºi parteneriale. Chiar dacã situaþia financiarã nu vã satisface pe deplin, nu este cazul sã vã îngrijoraþi. Banii vor apãrea la momentul oportun. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

Intuiþia vã ajutã sã gãsiþi o metodã originalã pentru a face schimbãri importante în viaþa socialã. Pentru aceasta, va fi nevoie sã faceþi un compromis cu ceilalþi membri ai familiei, dar ºi câteva drumuri scurte împreunã cu un prieten.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

În partea a doua a zilei, încasaþi o sumã importantã de bani dintro colaborare. Puteþi sã faceþi planuri de viitor în legãturã cu o afacere pe care intenþionaþi sã o demaraþi împreunã cu un prieten foarte bun.

S-ar putea sã întâmpinaþi dificultãþi pe plan sentimental ºi sã fiþi nevoit sã luaþi o decizie importantã. În afaceri, puteþi sã faceþi proiecte de viitor ºi sã vã puneþi în aplicare cunoºtinþele teoretice.

23 noiembrie *** 20 decembrie Zi favorabilã realizãrilor pe plan social ºi material - dar sã nu vã aºteptaþi ca rezultatele sã aparã imediat! S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie neplanificatã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi într-o formã intelectualã deosebitã, care vã faciliteazã relaþiile cu cei din jur. Sunteþi capabil sã ascultaþi cu atenþie problemele celorlalþi ºi sã le oferiþi sfaturi utile. Aveþi grijã sã nu faceþi promisiuni.

21 decembrie *** 20 ianuarie Sunteþi în formã ºi vã adaptaþi cu uºurinþã la situaþii noi. Reuºiþi sã rezolvaþi câteva probleme ale familiei ºi chiar sã îi ajutaþi pe alþii sã îºi rezolve problemele. Este o zi favorabilã comunicãrii.

21 februarie *** 20 martie Demaraþi cu bine o nouã afacere ºi faceþi planuri de viitor în legãturã cu o investiþie pe termen lung. Partenerul de viaþã vã susþine. Evitaþi speculaþiile.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie 2014

Minim istoric la inflaþie

u scãzut preþurile de consum ºi înregistrãm în România un nou minim al inflaþiei. În luna iunie a acestui an, preþurile de consum au scãzut cu 0,3%, iar inflaþia anualã a coborât la 0,66%, atingând un nou minim istoric dupã cel din mai, pe fondul ieftinirii alimentelor cu 0,7% ºi a tarifelor la servicii cu 0,2%, potrivit datelor Institutului Naþional de Statisticã (INS). Inflaþia anualã a coborât astfel de la 0,94% în mai, în aprilie fiind atins cel mai ridicat nivel din

acest an, de 1,21%, pe fondul bazei foarte reduse din luna aprilie 2013, când preþurile de consum au urcat cu doar 0,11%. "Creºterea medie a preþurilor pe total, în ultimele 12 luni (iulie 2013 - iunie 2014) faþã de precedentele 12 luni (iulie 2012 iunie 2013), determinatã pe baza indicelui preþurilor de consum (IPC) este 1,7%, iar cea determinatã pe baza indicelui armonizat al preþurilor de consum (IAPC) este 1,5%", au declarat reprezentanþii Institutului Naþional de Statisticã (INS). Sursa: Gds.ro

Câþi bani bagã fumãtorii ºi consumatorii de alcool anual în buzunarul statului

ncasãrile din taxa pe viciu se ridicã anual la circa 1,3 miliarde de lei, bani care ajung la bugetul Ministerului Sãnãtãþii. Sumele astfel obþinute completeazã bugetele programelor naþionale, cele pentru reabilitarea unitãþilor sanitare ºi pentru achiziþii de echipamente, aparaturã pentru spitale ºi ambulanþe. "Beneficiarii sumelor colectate din taxa pe viciu au fost unitãþile sanitare din subordinea MS, precum ºi cele din reþeaua aministraþiei publice locale. Banii au fost

alocaþi, printre altele, pentru programele naþionale de tratament privind bolile transmisibile ºi netransmisibile (HIV/SIDA, TBC, boli cardiovasculare, oncologice, neurologice, diabet zaharat, hemofilie, talasemie, boli rare). Aceste sume au reprezentat cam 10% din totalul cheltuielilor publice pe sãnãtate, în ultimii ºapte ani. Taxa pe viciu a fost stabilitã, la momentul introducerii, la 20 de eurocenþi pentru fiecare pachet de þigãri ºi 200 de euro pentru fiecare hectolitru de alcool rafinat.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

Populaþia României a scãzut cu aproape 5.700 de persoane, în luna mai

opulaþia României a scãzut cu aproape 5.700 de persoane în luna mai a acestui an, în comparaþie cu aceeaºi perioadã din 2013, aratã datele provizorii ale Institutului Naþional de Statisticã /INS/. Conform statisticii, în mai 2014, numãrul nãscuþilor-vii a fost mai mic cu 595 faþã de intervalul similar din anul trecut, iar numãrul persoanelor care au decedat a fost cu 760 mai mare. Totodatã, sporul natural a fost negativ, respectiv de minus 5.699 persoane, fenomen similar ca în luna mai 2013, când scãderea a fost de 4.344 persoane. În

acelaºi timp, numãrul copiilor cu vârstã sub un an care au decedat a fost cu 8 mai mic decât în luna mai 2013. Pe de altã parte, în mai a.c., numãrul cãsãtoriilor a crescut 2.239 decât în aceeaºi lunã din anul precedent, în timp ce prin hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi conform Legii nr. 202/2010 s-au pronunþat cu 233 mai

puþine divorþuri în comparaþie cu luna mai 2013. Datele INS relevã cã, în luna mai 2014, s-a înregistrat naºterea a 15.204 copii, cu 128 mai puþini decât în luna aprilie 2014. De asemenea, numãrul persoanelor ale cãror decese a fost de 20.903, cu 1.062 mai puþine decât în luna aprilie a.c. În timp ce sporul natural a fost negativ în luna mai, de 5.699 persoane (decedaþii având un excedent faþã de nãscuþii-vii), la fel ca în luna aprilie (6.633 persoane). Numãrul deceselor copiilor cu vârstã sub

un an, înregistrate în luna mai a fost de 137, în creºtere faþã de luna aprilie (119 decedaþi sub un an), iar la oficiile de stare civilã s-au înregistrat 10.720 cãsãtorii, cu 5.255 mai multe decât în luna aprilie. În luna analizatã, comparativ cu aprilie 2014, numãrul divorþurilor pronunþate prin hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi conform Legii nr. 202/2010 a fost de 2.276 divorþuri, cu 232 mai puþine. Datele privind fenomenele demografice s-au obþinut prin prelucrarea informaþiilor cuprinse în buletinele statistice de nãscuþivii, decese, cãsãtorii ºi divorþuri întocmite de primãriile municipale, orãºeneºti ºi comunale, odatã cu înregistrarea fenomenelor în actele de stare civilã. Statistica pentru anul 2013 este definitivã, în timp ce pentru anul 2014 este provizorie. Agerpres

16 Life&Style

Parapantistul Toma Coconea se înfruntã în Pirinei

portivul din Petroºani ia startul într-o competiþie extremã derulatã în Pirinei, întrecere inspiratã dupã celebra Red Bull X Apls. X PYR se va desfãºura în Spania, iar atleþii înscriºi la start vor porni, duminicã 13 iulie,

într-o aventurã de 440 de kilometri, pe jos sau în zbor cu parapanta.

Toma Coconea a plecat spre Spania ºi îl are în echipa sa pe Daniel Pisica, suporterul cu care a mai lucrat ºi la Red Bull X Alps, iar strategiile lui Daniel l-au dus pe Tomi pe podium cucerind argintul.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie 2014

„În genul acesta de competiþii la care particip eu nu existã recompense materiale care sã acopere mãcar costul echipamentelor de care am nevoie. De aceea susþinerea financiarã din

partea sponsorilor sau partenerilor este vitalã pentru performanþele mele. Din fericire exista oameni care au fost dispuºi sã facã acest efort ºi sã menþinã viu spiritul de aven-

turã alãturi de mine ºi pentru X-PYR 2014. (…)Vã mulþumesc tuturor pentru cã aþi avut încredere în mine ºi sper sã facem împreunã o figurã frumoasã în Pirinei, peste câteva zile”, spune Toma Coconea. Plecarea este de pe coasta Atlanticului, din Hondarribia, ºi presupune traversarea munþilor Piriniei cu sosirea pe coasta Mediteranei, la Port de la Seva. Traversarea se face de cãtre participant fie pe

jos, fie în zbor cu parapanta, iar participantul trebuie sã transporte în permanenþã cu el parapanta ºi echipamentul necesar. Sportivul va trebui sã ajungã la linia de sosire cu echipamentul cu care pleacã de la start. Pentru Toma, competiþia o mare provocare ºi un test numai bun pentru urmãtoarea participare la X Alps, unde este dat iarãºi ca favorit de cãtre organizatorii celebrului concurs desfãºurat în Alpi. Maximilian GÂNJU