CVJ NR. 643, MARTI 1 IULIE 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 643

Cronica Vãii Jiului Marti, 1 Iulie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Domeniile schiabile într-un “bulgãre” al justiþiei

Bâjbâieli birocratice >>> PAGINA A 3-A

Aninoasa scapã de o parte din povarã >>> PAGINA A 3-A

Autenticitate pãstratã cu limbã de moarte >>> PAGINA A 4-A

3 din 36

Ministerul Agriculturii a decimat produsele tradiþionale din judeþ >>> PAGINA A 5-A

Nedeie în zi de mare sãrbãtoare >>> PAGINILE 8-9

”Vectorii” muºte, tãuni, cãpuºe readuc ºi în România boli considerate dispãrute >>> PAGINA A 10-A Retrocedãri fãrã noimã

Mina ºcoalã de la UPET a rãmas doar pe hartã

>>> PAGINA A 11-A

I-a scris piesã lui Messi ºi-l aduce la Jiul

N

u mai puþin de patru procese sunt pe rolul Curþii de Apel Bucureºti în care Primãria Lupeni se judecã cu constructorii domeniului schiabil din Straja ºi viceversa. Nu doar administraþia localã din Lupeni a acþionat în judecatã ministerele, ci ºi constructorii domeniului schiabil au chemat la barã administraþia localã în calitate de pârât. >>> PAGINILE 6-7

>>> PAGINA A 12-A

Off Road pentru promovarea Vãii Jiului >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 2014

Bâjbâieli birocratice

I

nstituþiile statului bâjbâie în necunoscut. O amendã de circulaþie se poate transforma într-un lung ºir de drumuri la diferite instituþii.

Monika BACIU O tânãrã din oraºul Petrila a primit o amendã de circulaþie anul trecut. Aceasta a fost consemnatã în procesul verbal care i-a fost trimis acasã prin poºtã împreunã cu suma de bani ce o are de plãtit în cuantum de 250 de lei care plãtitã în 48 de ore însemna 125 de lei. Nimic nelalocul lui pânã aici.

Pãrinþii ºoferiþei au plãtit amenda de circulaþie, conform actelor doveditoare. Astfel, în data de 11 iunie 2013 s-a plãtit suma de

112,5 lei, tot în aceeaºi datã a mai fost achitatã suma de 13 lei, iar în data de 6 septembrie 2013 pãrinþii tinerei au plãtit 13 lei pentru amenda aferentã procesului verbal din data de 28

mai 2013.

A

viz de platã dupã un an

Dupã un an de zile, mai exact în data de 18 iunie 2014, tânãra Ana Fãrcaº, a mai primit un aviz de platã. Suma ce o are de plãtit este în sumã de 225 de lei pentru un proces verbal din data de 31 ianuarie 2012. Pentru acest

Capacele de canal dispar în continuare

H

Aninoasa scapã de o parte din povarã

S-

a terminat cu înscrierea celor care cer bani de la Aninoasa, iar cei care gestioneazã primul oraº intrat în insolvenþã din România spun cã acesta intrã în line dreaptã. În plus, administratorul financiar i-a mai scutit de o parte dintre datorii.

Diana MITRACHE La Aninoasa se pare cã lucrurile intrã ºi pe calea cea bunã.

S-a terminat înscrierea la masa credalã, iar o parte dintre datorii au putut sã fie ºterse. Adrian Albescu, viceprimarul oraºului, spune cã abia acum se vede un pic luminiþa de la capãtul unui tunel foarte întunecat. „În data de 26 iunie a avut loc, din câte ºtiu eu, ultima înfãþiºare la tribunal, cu privire la sentinþa definitivã. Sigur ºi exact nu am încã date oficiale, dar din câte ºtiu, s-a definitivat tabelul de creanþe.

Aº putea sã vã mai spun cã administratorul a negociat cu

aviz de platã data comiterii contravenþiei nu corespunde cu cea pentru care au fost plãtite toate taxele.

Ba mai mult, pãrinþii tinerei afirmã cã data la care a fost întocmit procesul verbal pentru care s-a primit avizul în urmã cu câteva zile, tânãra nici nu deþinea un autovehicul. În aceste condiþii oricine încalcã o regulã de circulaþie poate ajunge sã fie executat silit chiar ºi dupã un an de zile, asta chiar dacã a plãtit amenzile.

creditorii ºi a obþinut reducerea datoriei cu 30%, respectiv la 70%, ceea ce ne duce la o sumã finalã de aproximativ 3.900.000 de lei”, a declarat Adrian Albescu, viceprimarul

oraºului Aninoasa. În plus, cã tot se vede lumina la Aninoasa, la primãrie a ajuns ºi suma necesarã decontului lucrãrilor la podul de peste Jiul de Vest.

„Am mai primit o parte din sumã de la Guvern, sumã cu dedicaþie specialã pentru podul care a fost reabilitat. Ceea ce ne-ar mai reduce cu câte ceva din datorii.

Orice are un început ºi sper sã începem sã ne redresãm de acum încolo”, a mai spus Adrian Albescu.

Oraºul Aninoasa este primul oraº din România intrat în insolvenþã, din cauza datoriilor la bãnci.

Fostul edil s-a împrumutat la bãnci, dar nu a reuºit sã redreseze oraºul, iar închiderea singurei mine a însemnat declinul final al unui oraº mineresc.

oþii au lãsat Petroºaniul fãrã capacele de canal din fontã iar unde acestea au fost înlocuite cu unele din material compozit ce nu poate fi valorificat la fier vechi, furturile tot nu au încetat.

Maximilian GÂNJU

Fenomenul furturilor de capace de cãmine de apã ºi canalizare reprezintã o problemã majorã atât pentru furnizorul de apã (SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani) cât ºi pentru primãriile din zonã. Nu în ultimul rând, de suferit au ºi cetãþenii care îºi rup mâinile ºi picioarele, cãzând în astfel de capcane. În anii tre-

cuþi, deºi s-au încercat multiple variante pentru exterminarea fenomenului, niciuna nu a dat roade. Nici verificarea (împreunã cu poliþia ºi jandarmii) a centrelor de

colectare a fierului vechi, nici confecþionarea de capace turnate din beton ºi nici achiziþionarea de capace din material compozit nu au dat roade. Capacele continuã sã disparã în toate oraºele Vãii. Un capac din material compozit care nu poate fi vândut la fier vechi costã aproape 150 de euro, iar prejudiciul provocat este considerabil.

4 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 2014

Autenticitate pãstratã cu limbã de moarte C

u limbã de moarte au fost lãsate moºtenire exponatele de la Muzeul Momârlanului. De ceva timp, la Petroºani funcþioneazã pe Slãtinioara Muzeul Momârlanului. Lucreþia Mãlinesc ºi Petru Gãlãþan au înfiinþat un muzeu unic la nivel naþional. Acesta este inclus în circuitul Muzeului Þãranului Român, iar reprezentanþii acestuia spun cã este un lucru autentic faptul cã aceste exponate au reuºit sã fie salvate.

“Noi nu am fãcut schimb de piese pentru cã vrem ca acele piese sã rãmânã pe loc.

Muzeul Þãranului Român încearcã sã sprijine dezvoltarea muzeelor locale nu sã acumuleze în patrimoniul propriu, patrimoniul nostru este foarte bogat deja, avem peste 90 de mii de piese ºi ne-am bucura sã regãsim în muzeele din þarã obiecte pe care noi nu le avem.

Este un lucru extraordinar ºi faptul cã apar aceste muzee este aproape un miracol pentru cã înseamnã cã multe obiecte care ar fi putut fi distruse sau duse peste graniþã rãmân în comunitãþi ºi perpetueazã memoria locului, conteazã foarte mult ºi noi încercãm sã îi ajutãm oferindu-le informaþii, prin promovare, deci pe alte cãi, iar pe ei îi lãsãm sã se dezvolte în mod natural. Sunt foarte frumoase opbiectele ºi nu ne dorim decât sã îºi extindã puþin muzeul ca sã aibã mai mult loc pentru cã dumnealor au o colecþie foarte bogatã ºi trebuie puþin aerisite ºi pãstrate în condiþii mai bune”, a declarat

Ana Pascu, muzeograf în cadrul Muzeului Þãranului Român din Bucureºti.

Reprezentanþii Muezului Momârlanului spun cã din toamnã au în vedere extinderea locului. “Încercãm sã cumpãrãm o casã în toamnã ºi atunci mai extidem pentru cã este o colecþie. Vin strãinii, le place, dar nu au timp sã le viziteze pe toate.

Mai trebuie etichetate, mai trebuie lucrat. Am

peste 10 mii de piese, am costume, am pentru prelucrarea laptelui, penrtu lânã, rãzboi, car de fân, sanie de fân

pentru iarnã”, a spus Lucreþia Mãlinesc, reprezentantul Muzeului Momârlanului Cu limbã de moarte au fost lãsate moºtenire lucrurile de la Muzeu.

“Le colecþionez din toate satele, începând de la Livezeni, Coasta, Lunca, Maleia, Slãtinoara ºi le colþionez de 7 ani, de când a murit mãtuºa.

Atunci mãtuºa a lãsat cu limbã de moarte sã nu stricãm casa ºi au atunci am amenajat-o ºi am fãcut aceastã colecþie. Le las ºi eu cu gurã de moarte, am nepoþi, am copii”, a mai spus Lucreþia Mãlinesc.

Fondurile europene pentru extinderea acestor muzee unice pot fi accesate cu foarte mare dificultate, cel puþin asta

ne spun cei de la Bucureºti.

“Pot fi ajutaþi, dar este foarte greu pentru cã proiectele europene

i-ar ajuta comunitatea, acesta ar fi un model care þine pentru cã este un model de ajutor între oameni. Þãranii noºtri aºa au trãit ºi aºa

necesitã bani pe care sã îi punã beneficiarul, o sumã de 15-25 de mii de euro este foarte mult, iar birocraþia este foarte mare ºi noi avem încã o economie localã care nu funcþioneazã pe bazã de facturi ºi atunci nu ai cum justifica banii europeni. Administraþia este foarte grea, pãrerea mea e cã mai bine

ar fi bine sã se dezvolte.

Este foarte greu, pentru strãini nu e mult 25 de euro, dar pentru un colecþionar care este un om normal, simplu este covârºitor”, ne mai spune Ana Pascu. În jur de 15 mii de exponate numãrã Muzeul Momârlanului de la Petroºani.

Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 2014

3 din 36

Ministerul Agriculturii a decimat produsele tradiþionale din judeþ

inisterul Agriculturii M a decimat produsele tradiþionale. Din zeci de produse tradiþionale care au fost atestate în Valea Jiului, acum au rãmas doar câteva. Doar trei produse mai sunt atestate ca fiind tradiþionale în Valea Jiului din peste 30 câte existau pânã la modificarea legii.

În luna decembrie a anului trecut a intrat în vigoare Ordinul nr.

724 din 29 iulie 2013 privind atestarea produselor tradiþionale.

Acesta modificã reglementãrile din anul 2004, prin care se atestã un produs tradiþional românesc.

Deoarece noua lege prevede, pe lângã norme mai stricte de atestare, ºi înfiinþarea unui Registru Naþional al Produselor Tradiþionale, dar ºi marcarea produselor din acest registru cu un logo naþional, lista produselor care îndeplinesc noile condiþii s-a micºorat în judeþ.

Pânã în luna decembrie, judeþul avea 36 de produse tradiþionale atestate, în momentul de faþã pe listele Ministerului Agriculturii mai apar doar trei.

Potrivit reprezentanþilor Direcþiei pentru

Agriculturã Hunedoara motivul pentru care au fost atestate doar atâtea produse se datoreazã faptului cã noua legislaþie implicã mai multã birocraþie.

T

rei produse atestate

Doar trei produse mai sunt atestate în Valea Jiului. Printre acestea se numãrã virºli de Brad, de Sãlaº ºi pãsatul. Producãtorii produselor tradiþionale mai au posibilitatea sã depunã actele pentru obþinerea certificatelor de produs tradiþional pânã în toamna acestui an.

Pânã anul acesta, în judeþul Hunedoara au fost atestate pasta de mãceºe, pasta de cãtinã, cozonacul „Parângul”, cozonacul „Jiul de Est” ºi plãcinta „Jieþeanã”, toate produse în Valea Jiului.

De asemenea, tot din Valea Jiului au fost atestate, în 2011, pâinea de casã „Valea Jiului – Pita bunicii” ºi pâinea þãrãneascã. În anii

2008 ºi 2010 au fost atestate de minister zeci de preparate din carne, produse de douã societãþi comerciale din Brad ºi Valea Jiului, în timp ce, în 2009, brânza de oaie – „Burebista” ºi sloiul „Montana”, produse în comuna Balºa, au fost atestate de minister.

Potrivit noilor normative care reglementeazã produsele tradiþionale, cantitatea produsã zilnic va fi limitatã, la alimente, la 400 de kilograme (sau litri) pe zi, cu excepþia produselor de panificaþie, unde cantitatea nu trebuie sã depãºeascã 800 de kilograme pe zi.

De asemenea, ordinul prevede ca înregistrarea sã nu fie permisã în cazul unui produs a cãrui tradiþionalitate se datoreazã provenienþei sau originii sale geografice ºi aplicãrii unei inovaþii tehnologice.

"Produsul nu poate fi înregistrat dacã se referã doar la cerinþe de ordin general utilizate pentru un ansamblu de produse ori la cele prevãzute de o reglementare comunitarã specificã, dacã este înºelãtor, cum este în special cel care se referã la o caracteristicã evidentã a produsului sau care nu corespunde caietului de sarcini ºi nici aºteptãrilor consumatorilor cu privire la caracteristicile

tradiþionale ale produsului", se aratã în document.

Pentru a fi atestat ca produs tradiþional, produsul trebuie sã fie conform unui caiet de sarcini, care trebuie sã conþinã, printre altele, numele produsului, iar acesta trebuie sã fie unic, descrierea caracteris-

ticilor produsului tradiþional, prin indicarea principalelor însuºiri organoleptice, fizico-chimice ºi microbiologice, care sã defineascã tradiþionalitatea acestuia, dar ºi descrierea caracteristicilor materiilor prime ºi a ingredientelor folosite în procesul de fabricaþie.

Conform ordinului, MADR are atribuþii de control privind îndeplinirea condiþiilor ºi a criteriilor care au stat la baza acordãrii atestatului de produs tradiþional, iar operatorii economici care produc produse tradiþionale sunt obligaþi sã permitã accesul în unitate ºi în secþia de producþie a organelor de inspecþie ºi control ale MADR ºi ale personalului împuternicit de cãtre Ministerul Sãnãtãþii.

"Nerespectarea condiþiilor ºi criteriilor pentru atestarea produselor tradiþionale atrage luarea de mãsuri administrative ºi sancþionarea operatorului economic prin anularea atestatului de produs tradiþional ºi radierea din RNPT.

În cazul în care neconformitãþile depistate în timpul inspecþiei sunt de gravitate micã, se poate aplica avertisment scris, ºi de asemenea se va menþiona, în procesul verbal de control, termenul de remediere a deficienþelor constatate", se precizeazã în ordin.

Nu în ultimul rând, produsele tradiþionale vor fi marcate cu un logo naþional prevãzut în anexele ordinului, acesta fiind proprietatea exclusivã a Ministerului Agriculturii ºi care va fi înregistrat de titular la Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci.

Potrivit datelor MADR, dinamica înregistrãrii produselor tradiþionale în registrul de atestare a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, numãrul acestora dublându-se sau chiar triplându-se în decursul unui an.

Dacã în 2005 au fost înregistrate la MADR 280 de produse, numai în decursul unui singur an, în 2011, numãrul acestora a explodat pânã la 1.050, ajungându-se la un total de 4.400 în prezent. Acest sistem de înregistrare este unul voluntar, netaxabil ºi nu beneficiazã de protecþie naþionalã sau comunitarã. Cele mai multe produse, în numãr de 1.474, erau cele din lapte ºi produse lactate, iar în jur de 1.441 cele din carne ºi produse din carne.

Valea Jiului abundã de produse tradiþionale Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 2014

Domeniile schiabile într-un “bulgãre” al justiþiei N

u mai puþin de patru procese sunt pe rolul Curþii de Apel Bucureºti în care Primãria Lupeni se judecã cu constructorii domeniului schiabil din Straja ºi viceversa. Nu doar administraþia localã din Lupeni a acþionat în judecatã ministerele, ci ºi constructorii domeniului schiabil au chemat la barã administraþia localã în calitate de pârât.

D

osar trimis la Hunedoara Unul din dosarele care au fost depuse la Curtea de Apel Bucureºti au fost trimise la Tribunalul Hunedoara. În acest caz, TERMOGAZ COMPANY SA HAÞEG PRIN ADM.JUD. HERAL CONSULT IPURL a chemat în instanþã administraþia localã din Lupeni pentru neplata sumelor aferente lucrãrilor executate.

Magistraþii de la Bucureºti ºi-au declinat competenþa în favoarea colegilor de la Tribunalul Hunedoara.

“Hotãrâre/Admite excepþia necompetenþei materiale ºi teritoriale a Curþii de Apel Bucureºti.

Declinã competenþa de soluþionare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara – Secþia Contencios Administrativ ºi Fiscal. Constatã ivit conflictul negativ de competenþã, suspendã judecata cauzei ºi înainteazã dosarul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie pentru soluþionarea conflictului. Fãrã cale de atac. Pronunþatã în ºedinþã publicã astãzi 25.06.2014”, se aratã în soluþia de la Curtea de Apel Bucureºti.

A

lt proces, tot pentru Straja Pe rolul Curþii de Apel Bucureºti a mai fost înregistrat un

dosar în care municipalitatea de la Lupeni a acþionat în judecatã Consiliul Judeþean Hunedoara, Ministerul Economiei, Autoritatea Naþionalã pentru Turism, Ministerul Finanþelor Publice, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii.

Procesul s-a mutat la Bucureºti, la Curtea de Apel, însã sãptãmâna trecutã, magistraþii de acolo au retrimis acest dosar spre judecare la Tribunalul Hunedoara, adicã fix de unde a plecat.

“Admite excepþia necompetenþei materiale a Curþii de Apel Bucureºti.

Declinã competenþa de soluþionare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara-Secþia Contencios Administrativ ºi Fiscal.

Constatã ivit conflictul negativ de competenþã ºi sesizeazã ÎCCJ în vederea soluþionãrii acestuia. În baza art.

134 Cod procedurã civilã suspendã judecata cauzei. Fãrã cale de atac”, se aratã în încheierea Curþii de Apel Bucureºti.

Î

ncã douã dosare

Tot la instanþa de la Bucureºti mai sunt depuse douã dosare de cãtre Acomin în calitate de intervenient.

Pentru unul dintre dosare, magistraþii de la Bucureºti au amânat termenul pânã în luna septembrie. Acum firmele care au execu-

tat lucrãri la dezvoltarea staþiunii montane din Straja au acþionat în judecatã primãria, dar ºi ministerele mai sus amintite. În data de 8 mai, anul curent, Termogaz Company Haþeg, prin administratorul judiciar a acþionat în judecatã primãria de la Lupeni, iar Consiliul Judeþean Hunedoara, Ministerul Economiei, Autoritatea Naþionalã pentru Turism, Ministerul Finanþelor Publice, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii sunt chemaþi în garanþie.

M

iniºtrii ºi problemele

Dragnea ºi Ponta au ascultat problemele primarului Resmeriþã.

Edilul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, a fost sãptãmâna trecutã la Bucureºti unde s-a întâlnit cu cei doi demnitari.

Resmeriþã le-a adus la cunoºtinþa celor doi problemele cu care se confruntã municipalitatea din cauza nealocãrii fondurilor necesare pentru continuarea lucrãrilor de modernizare a domeniului schiabil din Straja.

“Sãptãmâna trecutã am fost la Bucureºti,

am discutat de proiectul staþiunii Straja cu domnul prim-ministru Victor Ponta cu domnul ministru al Dezvoltãrii, Liviu Dragnea. Am certitudinea cã lucrãrile respective vor fi plãtite, în schimb eu am început sã fiu mai pesimist ºi sã aºtept sã vãd banii în cont, sã fie dat drumul la plata facturilor din partea primãriei. Abia atunci

vor fi mulþumit total”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, în urmã cu o sãptãmânã.

Edilul de la Lupeni se declarã indignat de rezultatele corpului de control al primuluiministru cu privire la verificãrile efectuate la domeniile schiabile din þarã. “În Straja avem de lucru. La Vulcan ºi

Petroºani a venit corpul de control al premierului, pe bunã dreptate, dar una din întrebãrile corpului de control a fost unde sunt ratracurile, de unde sã ºtie primarii unde sunt ratracurile când noi nu am terminat lucrãrile în staþiuni. Ratracurile ar trebui sã fie în garajele ratracurilor, dar proiectele s-au oprit.

Lucrãrile trebuie terminate pentru a ºti exact ce s-a fãcut.

Atunci vom putea cu toþii sã rãspundem pertinent la întrebãrile dumnealor”, a mai spus sursa citatã.

Conform proiectului, staþiunea montanã Straja ar trebui sã fie unitã cu cea din Pasul Vâlcan. Chiar ºi în condiþiile de faþã, în care nu au fost alocaþi bani pentru aceste proiecte, edilul lupenean nu îºi pierde speranþa.

“Eu am speranþe, trebuie sã am pentru cã altfel nu puteam sã fac acest proiect împreunã cu domnul Ile. Sperãm ca pânã la urmã sã îl ducem la bun sfârºit, sã existe o colaborare între Straja ºi Vulcan, sã avem pârtii bune, sã fie condiþii normale pentru turismul din Valea Jiului. Chiar astãzi se face inaugurarea unui parc de aventurã în Straja”, a mai spus Resmeriþã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 2014 Pânã în prezent atorii cãtre instituþia noastrã a constructori

D

Anul trecut, Cristian Resmeriþã, deputat în Colegiul de Vest Valea Jiului, i-a solicitat primului ministru Victor Ponta sprijin pentru ca administraþia localã de la Lupeni sã îºi poatã achita facturile restante cãtre firmele care au executat lucrãri în Straja. În ceea ce priveºte lucrãrile din Straja, ministerele de resort au decontat doar aproape 37 de milioane de lei. În ceea ce priveºte lucrãrile nedecontate acestea sunt în sumã de peste 52 de milioane de lei.

Lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja costã peste 200 de milioane de lei, iar continuarea investiþiei este pusã sub semnul întrebãrii. ”Autoritatea Naþionalã pentru Turism (Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului) a început sã sprijine financiar Consiliul Local Lupeni în implementarea proiectului ”Schi în România, staþiunea Straja” în anul 2011.

Valoarea totalã a contractului de lucrãri în conformitate cu documentaþia tehnico-economicã realizatã încheiat între Consiliul Local Lupeni ºi prestator (constructor) este de 200.503.780 lei.

plãtit cãtre Consiliul Local Lupeni, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul MDRT ºi CL Lupeni, suma de 36.997.000 lei.

Contribuþia Consiliului Local Lupeni la contractul de lucrãri încheiat între CLL Lupeni ºi prestator (constructor) este în cuantum de 5.907.514 lei.

Consiliul local Lupeni are facturi depuse la ANT ºi nedecontate în valoare de 52.221.344 lei”, se mai aratã în documente.

Reprezentanþii ministerului de resort spun cã lucrãrile în Straja vor continua, însã nu ºtiu când, totul depinde de alocaþiile bugetare. ”Þinând cont de

Actualitate 7 gradul avansat de realizare al proiectului, de potenþialul turistic pentru sporturi de iarnã al zonei, de rezultatele pozitive înregistrate pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism intenþioneazã sã continue sprijinirea financiarã a proiectu-

lui, dar acest lucru este condiþionat de alocãrile financiare de la bugetul de stat”, se mai aratã în document.

Pentru lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja a fost alocatã pânã în prezent suma de 36.997.000 de lei, dintre care 35.500.000 au fost alocaþi în anul 2011, iar 1.497.000 în 2012.

Aproape 50 de milioane are de achitat administraþia localã de la Lupeni pentru constructorii care au executat lucrãri în staþiunea montanã Straja. Mai exact, 47.277.091,37 de lei are de achitat municipalitatea cãtre Acomin, Termogaz ºi Aviaþia Utilitarã.

Pentru a reduce impactul negativ al

restrângerii activitãþii din minerit, începând cu anul 2011, administraþia localã a municipiului Lupeni a început derularea unui proiect de investiþii în straþiunea montanã traja.

Proiectul a fost aprobat de ministerul existent la vremea respectivã, adicã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi are o valoare de 189.607.421,00 lei cu TVA inclus.

Potrivit datelor oficiale, în urma unei centralizã ce dateazã de la finele anului trecut, la Lupeni, acolo unde funcþioneazã Staþiunea Straja, Executivul a alocat 1,5 milioane de lei. Aici lucrãrile au demarat mai târziu decât în Parâng, dar constructorul s-a miºcat mai repede ºi fãrã prea multe piedici, aºa cã acum putem vorbi despre o modernã telegondolã deja funcþionalã.

Dupã ce a executat lucrãri de milioane de lei la dezvoltarea domeniilor schiabile din þarã, firma Termogaz a intrat în insolvenþã. În urmã cu câþiva ani în þarã au început lucrãri de modernizare a domeniilor schiabile.

Termogaz Company ºi-a adjudecat multe dintre aceste contracte, a efectuat lucrãri pentru care nu ºi-a primit banii, iar acum a intrat în insolvenþã. Pentru a-ºi recupera banii, administratorul judiciar al firmei cautã dreptatea în instanþã ºi tocmai de aceea a acþionat în judecatã ºi administraþia localã de la Lupeni.

Monika BACIU

Donez teren ca sã scap de impozitul pe el

M

ai mulþi petroºeneni spun cã vor sã-ºi doneze terenurile municipalitãþii deoarece nu mai renteazã sã plãteascã impozitul anual. De cealaltã parte edilii nu au înregistrat nici o asemenea donaþie.

Pentru cã se aflã în zone în care nu pot fi utilizate pentru construcþii ºi nici ca teren de pãºunat sau agricol nu aduc profit, mai mulþi proprietari spun cã vor sã-ºi lase terenurile în grija statului, respectiv a administraþiei locale din Petroºani. Impozitele sunt împovãrãtoare iar oamenii nu vãd nici un beneficiu în a le mai pãstra, însã deºi verbal le cedeazã, când vine vorba de întocmirea documentelor se rãzgândesc. „Am aproape jumãtate de hectar de pãºune pe un deal de la ieºire din Petroºani. Nu e nici la drum ºi nici la munte, iar animale nu am.

Pentru cã este pe coastã, nu îl pot vinde pentru construcþii dar nici animale nu am.

Plãtesc impozit pe el în fiecare an degeaba.

Cred cã de vreo cinci ani n-am mai plãtit ºi s-au adunat vreo 4000 de lei restanþe. L-aº da la primãrie ca sã nu mai plãtesc dar sã facã ei actele, cã am înþeles cã trebuie daþi bani pe la notar ºi nu-mi convine sã mai plãtesc”, spune Sorin, unul dintre cei dispuºi sã renunþe la o bucatã de pãmânt.

Omul poate renunþa la teren însã când vine vorba sã treacã la fapte lucrurile se schimbã. „Nu am înregistrat nici o singurã donaþie. Ei spun aºa, cã le doneazã, dar puºi în faþa faptului se rãzgândesc. Este adevãrat ºi cã sunt mulþi proprietari care au titluri executorii pe terenuri pentru neplata impozitului dar, din ce ºtiu eu, îºi achitã din impozite ºi deci nu sunt chiar aºa hotãrâþi sã renunþe la parcele”, spun reprezentanþii municipalitãþii.

Maximilian GÂNJU

8 Traditii

M

omârlanii din Slãtinioara au petrecut de Sfântul Petru ºi Pavel aºa cum ºtiu ei mai bine. Bãºtinaºii zonei ºi-au dat întâlnire duminicã la cea de-a treia ediþie a nedeii de pe Slãtinoara.

Aceºtia au luat parte la slujba oficiatã de preot, au aºteptat sã fie sfinþite bucatele iar apoi au dat drumul agapei.

“Ne bucurãm cã e zi atât de frumoasã ºi îi mulþumim ºi lui Dumnezeu cã ne-a dat putere sã facem ºi a treia ediþie. A venit multã lume ºi îi aºteptãm cu mult drag la masã.

Aceastã sãrbãtoare e de Sfântul petru cã avem mulþi Petre ºi reprezintã tradiþia momârlanilor de sute de ani. Noi am amenajat aici sã o ducem mai departe.

Traditii 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 2014

Tradiþia sã poate pãstra,trebuie sã meargã mai departe cu toþi consãtenii. I-am rugat ca mãcar o datã în an sã se îmbrace cu costumele noastre populare, sã nu le fie ruºine pentru cã sunt atât de frumoase ºi de valoroase”, a declarat Elena Mãlinesc, organizator.

La eveniment au luat

Nedeie în zi de mare sãrbãtoare ceapa. La pãsat se pune apã, se pune porumb mãcinat, unt mult de casã, smântânã de casã ºi ultima datã brânzã de oaie. Fac de la 20 de ani. Am mers cu tata, cu un unchi, am învãþat, dar am luat-o sã ducem tradiþia mai departe”, ne-a spus Filimon Vreja, bucatar.

parte ºi reprezentanþi ai Muzeului Þãranului Român de la Bucureºti care au rãmas impresionaþi de unitatea de care dau dovadã momârlanii. Aceste obiceiuri specifice zonei sunt unice la nivel naþional.

“Am venit a doua oarã la nedeia din Slãtionioara pentru cã noi cu doamna Lucreþia Mãlinesc ºi cu domnul Petru Gãlãþan colaborãm din anul 2008 când aminiþiat un program despre colecþiile sãteºti din România ºi aºa i-am cunoscut ºi am venit sã îi vizitãm.

Nu este un fenomen singular pentru cã sunt mai multe colecþii în þarã, dar fiecare muzeu este unic. Lucreþia Mãlinesc a reuºit sã realizeze un muezu deosebit de interesant, noi ne-am bucurat sã colaborãm cu dumneaei când în anul 2008 a expus la Bucureºti împreunã cu alþi colecþionari într-un proiect finanþat de Administraþia Fondului Cultural Naþional. A mai invitat-o la cursuri de specializare, s-a înfiinþat ºi o reþea a muzeelor sãteºti în care doamna Lucreþia este membru fondator ºi aºa am amflat de aceastã sãrbãtoare. Am venit ºi anul trecut, am venit ºi anul acesta ºi ne bucurãm cã fãcând comparaþia cu anul trecut e foarte multã lume ºi asta e un lucru foarte

bun. Sunt uimitã de modul în care coopereazã oamenii aici, sunt o comunitate foarte legatã, iar acesta este un lucru foarte important pentru cã numai aºa putem duce mai departe tradiþiile locale care ne reprezintã ºi care fac parte din fiinþa noastrã ºi de aceea laud iniþiativa domnilor ºi aºteptãm sã mai continue ºi cu puþin sprijin. Nu am mai participat la nedei, ci am mai luat parte la alte evenimente comunitare la Sibiu, în alte zone oamenii cautã alte modalitãþi de a fi îmrepunã de a-ºi organiza sãrbãtori, sãrbãtoarea satului. Aici e un obicei unic. Multe dintre alte evenimente sunt organizate de primãrii ºi capãtã o rigiditate, sunt prea organizate. Aici e minunat cã oamenii se organizeazã ºi este altceva”, a declarat Ana Pascu-muzeograf în cadrul Muzeului Þãranului Român de la Bucureºti.

Bucatele tradiþionale au fost preparate ca la fiecare nedeie de bãrbaþi. Aceºtia ne-au dezvãluit ºi câteva din secretele reþelelor pe care le-au preluat din moºi-strãmoºi.

“Facem ciorbã de oaie, varza ºi tradiþionalul pãsat care se face numai la noi în Valea Jiului. Ciorba de oaie e

din carne de oaie care se pune la fiert cu mirodenii, se face o prãjealã, se pune sãu de oaie la topit, ceapa la cãlit, punem boia ºi apoi adãugãm smântânã cu fãinã de grâu.

Varza o toacã femeile, se pune la fiert cu mirodenii, se face prãjealã, se pune unsoare de porc ºi apoi se pune

Ajutorii bucãtarilor ne spun ºi ei care este rolul lor la aceste agape. “Încercãm sã fiecare cât putem ºi cât ne pricepem, toþi la un loc sã iasã o treabã bunã. Eu sunt cu munca. Noi aºteptãm sã vinã lume multã ºi sã fie mulþumitã, sã iasã o pomanã de calitate. Cei de la oraº nu sunt interesaþi de reþete ºi oricum nu se fac acasã pe aragaz.

Sunt specifice loculuiu ºi sper sã se mai þinã tradiþia”, ne spune Marcu Mucenic un alt

ajutor de bucatar.

Momârlanii au multe tradiþii. O parte din participanþi au venit la nedeie în portul traduiþional momârlãnesc, veºtminte pe care le-au purtat cu mândrie.

“Acest costum, eu am crescut cu el. Am 79 de ani ºi am crescut cu el, dar acum tineretul nu mai poartã aºa.

Acum mulþi se feresc de lucru. Asta e un costum popular pe care îl port de 70 de ani ºi îl port din copilãrie. Dupã soarta care am avut-o ºi am crescut necãjit în timpul rãzboiului, tatãl meu a murit în Rusia.

Acum port cu mândrie portul popular”, ne spune o momârlancã.

“Purtãm costumul pentru cã aºa ne-am pomenit de când suntem. Momrâlanii s-au mândrit cu costumul popular ºi este foarte frumos.

Este compus din ciupeag, care este lucrat manual, din poale, cãtrinþe ºi laibãr ºi mai putem câteo basma. L-am fãcut cu ani în urmã când eram mai tânãrã. Acum nu mai lucreazã fetele, dar pãstrãm cele care le avem. Când era mai de mult se fãceau straiele noi de Paºte, când se lãsa postul fetele, nevestele începeau sã se pregãteascã sã facã costume ºi cât dura postul Paºtelor ele coseau. Mai de mult se punea rãzboiul, se

veche de sute de ani.

De-a lungul timpului au survenit ºi mici schimbãri în organizarea acestora.

þesea pe pânzã, se fãceau iþari pentru bãrbaþi ºi dantele. Erau muierile mult mai harnice.La nedei îl purtãm acum pentru cã altundeva nu se poate, dar când îl îmbrãcãm îl purtãm cu drag”, ne spune un momârlan.

Obiceiurile momârlanilor dateazã de secole. Tradiþiile acestora au fost studiate îndelung, iar Petru Gãlãþan ne ºi spune ce reprezintã aceste nedei.

“Nedeile acestea reprezintã o continuare a vechilor nedei de care nici nu se mai ºtie când au început sã se desfãºoare, dar au o vechime foarte mare ºi încep în viaþa satelro din Valea Jiului odatã cu nedeile de Paºte, cu cele trei zile, duminicã, luni ºi marþi, apoi urcã odatã cu urcatul animalelor la munte desfãºurându-se cu ocazia marilor sãrbãtori creºtine ºi nedeia de azi din Slãtionioara de Sfântul Petru ºi Pavel

se încadreazã tot în aceastã organizare ocazionatã de sãrbãtorile mari de peste an, una dintre marile nedei din Valea Jiului a fost cunoscutã nedeia din Poiana Muierii, o nedeie foarte veche, mai veche decât nedeia de pe muntele Gãina numitã târg de douã þãri pentru cã îºi merita motivaþia pentru cã pe acolo trecea graniþa, chiar la jumãtatea poienii cu Imperiul Austro-Ungar, pentru cã alãturi de nedeie era ºi târg de diferite produse.

Plecând de aici s-a încetãþenit numele de târg de douã þãti, impropriu, pentru cã în alte locuri nu s-a întâmplat acest lucru sã treacã graniþa prin mijlocul poienii unde se desfãºoarã nedeia ºi de o parte sã fie o parte din români iar în cealaltã parte sã fie altã parte din români”, ne-a declarat Petru Gãlãþan.

Nedeile au o tradiþie

“La prima vedere nu ar diferi prea mult, dar în amãnunt sunt diferenþe destul de mari. Pentru a ajunge la nedeie se venea cu atâta plãcere ºi cu atâta patos încât oamenii plecau co o zi sau douã înainte, dormeau câte o noapte acolo, fãceau focuri de tabãrã, erau focuri premrgãtoare nedeii ºi apoi tot neamul era îmbrãcat în straie populare care azi le întâlnim mai rar, au dispãrut meºterii care confecþioneazã aceste straie. Straiele care le vedem acum sunt straie vechi, pãstreazã în ele memoria strãbunilor acestor nedei. Nu sunt aspecte prea diferite pentru cã cultura tradiþionalã din Valea Jiului poartã o notã unitarã ºi în partea esticã a Vãii Jiului au venit din Poiana Sibiului unde pãstrãtorii locali au venit în contact cu oierii din Mãrginimea Sibiului, iar cei din vest au venit în contact cu cei din zona Banatului, Gorjului ºi sunt mici influenþe, dar nu notabile ca sã difere prea mult. Cultura tradiþionalã din Valea Jiului e un tot unitar”, a mai spus Gãlãþan.

Momârlanii de pe Slãtinioara au petrecut pânã târziu în noapte.

Aceºtia s-au înfruptat cu bucatele tradiþionale precum ciorba de oaie, varza cãlitã ºi pãsatul momârlãnesc.

Monika BACIU

8 Traditii

M

omârlanii din Slãtinioara au petrecut de Sfântul Petru ºi Pavel aºa cum ºtiu ei mai bine. Bãºtinaºii zonei ºi-au dat întâlnire duminicã la cea de-a treia ediþie a nedeii de pe Slãtinoara.

Aceºtia au luat parte la slujba oficiatã de preot, au aºteptat sã fie sfinþite bucatele iar apoi au dat drumul agapei.

“Ne bucurãm cã e zi atât de frumoasã ºi îi mulþumim ºi lui Dumnezeu cã ne-a dat putere sã facem ºi a treia ediþie. A venit multã lume ºi îi aºteptãm cu mult drag la masã.

Aceastã sãrbãtoare e de Sfântul petru cã avem mulþi Petre ºi reprezintã tradiþia momârlanilor de sute de ani. Noi am amenajat aici sã o ducem mai departe.

Traditii 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 2014

Tradiþia sã poate pãstra,trebuie sã meargã mai departe cu toþi consãtenii. I-am rugat ca mãcar o datã în an sã se îmbrace cu costumele noastre populare, sã nu le fie ruºine pentru cã sunt atât de frumoase ºi de valoroase”, a declarat Elena Mãlinesc, organizator.

La eveniment au luat

Nedeie în zi de mare sãrbãtoare ceapa. La pãsat se pune apã, se pune porumb mãcinat, unt mult de casã, smântânã de casã ºi ultima datã brânzã de oaie. Fac de la 20 de ani. Am mers cu tata, cu un unchi, am învãþat, dar am luat-o sã ducem tradiþia mai departe”, ne-a spus Filimon Vreja, bucatar.

parte ºi reprezentanþi ai Muzeului Þãranului Român de la Bucureºti care au rãmas impresionaþi de unitatea de care dau dovadã momârlanii. Aceste obiceiuri specifice zonei sunt unice la nivel naþional.

“Am venit a doua oarã la nedeia din Slãtionioara pentru cã noi cu doamna Lucreþia Mãlinesc ºi cu domnul Petru Gãlãþan colaborãm din anul 2008 când aminiþiat un program despre colecþiile sãteºti din România ºi aºa i-am cunoscut ºi am venit sã îi vizitãm.

Nu este un fenomen singular pentru cã sunt mai multe colecþii în þarã, dar fiecare muzeu este unic. Lucreþia Mãlinesc a reuºit sã realizeze un muezu deosebit de interesant, noi ne-am bucurat sã colaborãm cu dumneaei când în anul 2008 a expus la Bucureºti împreunã cu alþi colecþionari într-un proiect finanþat de Administraþia Fondului Cultural Naþional. A mai invitat-o la cursuri de specializare, s-a înfiinþat ºi o reþea a muzeelor sãteºti în care doamna Lucreþia este membru fondator ºi aºa am amflat de aceastã sãrbãtoare. Am venit ºi anul trecut, am venit ºi anul acesta ºi ne bucurãm cã fãcând comparaþia cu anul trecut e foarte multã lume ºi asta e un lucru foarte

bun. Sunt uimitã de modul în care coopereazã oamenii aici, sunt o comunitate foarte legatã, iar acesta este un lucru foarte important pentru cã numai aºa putem duce mai departe tradiþiile locale care ne reprezintã ºi care fac parte din fiinþa noastrã ºi de aceea laud iniþiativa domnilor ºi aºteptãm sã mai continue ºi cu puþin sprijin. Nu am mai participat la nedei, ci am mai luat parte la alte evenimente comunitare la Sibiu, în alte zone oamenii cautã alte modalitãþi de a fi îmrepunã de a-ºi organiza sãrbãtori, sãrbãtoarea satului. Aici e un obicei unic. Multe dintre alte evenimente sunt organizate de primãrii ºi capãtã o rigiditate, sunt prea organizate. Aici e minunat cã oamenii se organizeazã ºi este altceva”, a declarat Ana Pascu-muzeograf în cadrul Muzeului Þãranului Român de la Bucureºti.

Bucatele tradiþionale au fost preparate ca la fiecare nedeie de bãrbaþi. Aceºtia ne-au dezvãluit ºi câteva din secretele reþelelor pe care le-au preluat din moºi-strãmoºi.

“Facem ciorbã de oaie, varza ºi tradiþionalul pãsat care se face numai la noi în Valea Jiului. Ciorba de oaie e

din carne de oaie care se pune la fiert cu mirodenii, se face o prãjealã, se pune sãu de oaie la topit, ceapa la cãlit, punem boia ºi apoi adãugãm smântânã cu fãinã de grâu.

Varza o toacã femeile, se pune la fiert cu mirodenii, se face prãjealã, se pune unsoare de porc ºi apoi se pune

Ajutorii bucãtarilor ne spun ºi ei care este rolul lor la aceste agape. “Încercãm sã fiecare cât putem ºi cât ne pricepem, toþi la un loc sã iasã o treabã bunã. Eu sunt cu munca. Noi aºteptãm sã vinã lume multã ºi sã fie mulþumitã, sã iasã o pomanã de calitate. Cei de la oraº nu sunt interesaþi de reþete ºi oricum nu se fac acasã pe aragaz.

Sunt specifice loculuiu ºi sper sã se mai þinã tradiþia”, ne spune Marcu Mucenic un alt

ajutor de bucatar.

Momârlanii au multe tradiþii. O parte din participanþi au venit la nedeie în portul traduiþional momârlãnesc, veºtminte pe care le-au purtat cu mândrie.

“Acest costum, eu am crescut cu el. Am 79 de ani ºi am crescut cu el, dar acum tineretul nu mai poartã aºa.

Acum mulþi se feresc de lucru. Asta e un costum popular pe care îl port de 70 de ani ºi îl port din copilãrie. Dupã soarta care am avut-o ºi am crescut necãjit în timpul rãzboiului, tatãl meu a murit în Rusia.

Acum port cu mândrie portul popular”, ne spune o momârlancã.

“Purtãm costumul pentru cã aºa ne-am pomenit de când suntem. Momrâlanii s-au mândrit cu costumul popular ºi este foarte frumos.

Este compus din ciupeag, care este lucrat manual, din poale, cãtrinþe ºi laibãr ºi mai putem câteo basma. L-am fãcut cu ani în urmã când eram mai tânãrã. Acum nu mai lucreazã fetele, dar pãstrãm cele care le avem. Când era mai de mult se fãceau straiele noi de Paºte, când se lãsa postul fetele, nevestele începeau sã se pregãteascã sã facã costume ºi cât dura postul Paºtelor ele coseau. Mai de mult se punea rãzboiul, se

veche de sute de ani.

De-a lungul timpului au survenit ºi mici schimbãri în organizarea acestora.

þesea pe pânzã, se fãceau iþari pentru bãrbaþi ºi dantele. Erau muierile mult mai harnice.La nedei îl purtãm acum pentru cã altundeva nu se poate, dar când îl îmbrãcãm îl purtãm cu drag”, ne spune un momârlan.

Obiceiurile momârlanilor dateazã de secole. Tradiþiile acestora au fost studiate îndelung, iar Petru Gãlãþan ne ºi spune ce reprezintã aceste nedei.

“Nedeile acestea reprezintã o continuare a vechilor nedei de care nici nu se mai ºtie când au început sã se desfãºoare, dar au o vechime foarte mare ºi încep în viaþa satelro din Valea Jiului odatã cu nedeile de Paºte, cu cele trei zile, duminicã, luni ºi marþi, apoi urcã odatã cu urcatul animalelor la munte desfãºurându-se cu ocazia marilor sãrbãtori creºtine ºi nedeia de azi din Slãtionioara de Sfântul Petru ºi Pavel

se încadreazã tot în aceastã organizare ocazionatã de sãrbãtorile mari de peste an, una dintre marile nedei din Valea Jiului a fost cunoscutã nedeia din Poiana Muierii, o nedeie foarte veche, mai veche decât nedeia de pe muntele Gãina numitã târg de douã þãri pentru cã îºi merita motivaþia pentru cã pe acolo trecea graniþa, chiar la jumãtatea poienii cu Imperiul Austro-Ungar, pentru cã alãturi de nedeie era ºi târg de diferite produse.

Plecând de aici s-a încetãþenit numele de târg de douã þãti, impropriu, pentru cã în alte locuri nu s-a întâmplat acest lucru sã treacã graniþa prin mijlocul poienii unde se desfãºoarã nedeia ºi de o parte sã fie o parte din români iar în cealaltã parte sã fie altã parte din români”, ne-a declarat Petru Gãlãþan.

Nedeile au o tradiþie

“La prima vedere nu ar diferi prea mult, dar în amãnunt sunt diferenþe destul de mari. Pentru a ajunge la nedeie se venea cu atâta plãcere ºi cu atâta patos încât oamenii plecau co o zi sau douã înainte, dormeau câte o noapte acolo, fãceau focuri de tabãrã, erau focuri premrgãtoare nedeii ºi apoi tot neamul era îmbrãcat în straie populare care azi le întâlnim mai rar, au dispãrut meºterii care confecþioneazã aceste straie. Straiele care le vedem acum sunt straie vechi, pãstreazã în ele memoria strãbunilor acestor nedei. Nu sunt aspecte prea diferite pentru cã cultura tradiþionalã din Valea Jiului poartã o notã unitarã ºi în partea esticã a Vãii Jiului au venit din Poiana Sibiului unde pãstrãtorii locali au venit în contact cu oierii din Mãrginimea Sibiului, iar cei din vest au venit în contact cu cei din zona Banatului, Gorjului ºi sunt mici influenþe, dar nu notabile ca sã difere prea mult. Cultura tradiþionalã din Valea Jiului e un tot unitar”, a mai spus Gãlãþan.

Momârlanii de pe Slãtinioara au petrecut pânã târziu în noapte.

Aceºtia s-au înfruptat cu bucatele tradiþionale precum ciorba de oaie, varza cãlitã ºi pãsatul momârlãnesc.

Monika BACIU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie2014

”Vectorii” muºte, tãuni, cãpuºe readuc ºi în România boli considerate dispãrute

S

pecialiºti din Europa, inclusiv din þara noastrã, au constatat, în cadrul Simpozionul "Infecþiile transmise prin vectori în contextul globalizãrii ºi al schimbãrilor climatice", care a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute, la Bucureºti, cã încãlzirea globalã a fãcut ca boli dispãrute de peste 40 de ani sã revinã în Europa, iar boli întâlnite numai la tropice sã aparã ºi în bazinul mediteranean, prin apariþia unor specii de insecte care nu au mai fost zãrite prin zonã tot de vreo 30-40 ani. În România au apãrut þântari care nu existau...

Ileana FIRÞULESCU "În regiunea europeanã avem trei categorii de vectori care transmit anumite boli, multe din import, odatã datorate þânþarilor: febra Dengue, Chikungunya, malaria ºi febra West Nile. Apoi sunt boli datorate muºtelor flebotome, celebri tãuni, leishmanioza din import, ºi cãpuºelor- boala Lyme, encefalita de cãpuºe, febra hemoragicã. Impactul este

unul important pentru cã observãm o creºtere a acestor cazuri în ultimii ani, iar aceasta se datoreazã încãlzirii globale, schimbãrilor climatice. Cu alte cuvinte regãsim o serie de vectori cu care nu ne-am întâlnit în ultimii ani. În România au apãrut þânþari care nu existau. În Italia, Chikungunya a fost descoperitã dupã ce dispãruse de mai bine de 30 - 40 de ani. A reapãrut acestã boalã.

Acesta a fost un prim semnal cã aceºti vectori migreazã datoritã schimbãrilor climatice, încãlzirii globale. Ceea ce întâlneam numai la tropice începem sã întâlnim ºi în bazinul mediteranean ºi ceva mai sus spre paralela 45", a explicat reprezentantul OMS, Victor Olsavszky, la Simpozionul European organizat de Societatea Românã de Microbiologie ºi Institutul Cantacuzino, sub egida Academiei de ªtiinþe Medicale.

El a spus cã, în România, spre exemplu, malaria era endemicã, dar nu mai existã, în schimb pe aceeaºi latitudine mai gãsim acesatã boalã în Asia Centralã.

"Þineþi garda sus, existã schimbãri climatice care pot afecta atât ciclul de

viaþã al vectroilor, cât ºi rãspândirea lor", a spus Olsavszky, conform Mediafax. Potrivit specialiºtilor, România nu se aflã într-o zonã geograficã în care incidenþa bolilor transmise prin vectori sã fie ridicatã, dar, cu toate acestea, modificãrile climatice din ultimii ani, transporturile ºi turismul internaþional favorizeazã apariþia acestor afecþiuni în zone în care pânã acum nu erau raportate astfel de cazuri. Drept urmare, anumite boli transmise prin vectori au început sã fie identificate ºi în România,

precizeazã Mediafax.

"Malaria, febra Dengue ºi febra galbenã reprezintã cazuri de import în Uniunea Europeanã, însã probleme medicale precum infecþia cu virusul West Nile, febra Chikungunya ºi boala Lyme apar în fiecare an în Europa, inclusiv în România", a declarat ºi Alexandru Rafila, preºedintele Societãþii Române de Microbiologie, adãugând cã bolile transmise prin vectori constituie o problemã de sãnãtate publicã la nivel global, reprezentând aproximativ 17% din patologia infecþioasã.

La nivel mondial sunt peste 1 miliard de cazuri de malarie, febrã Dengue, boalã Lyme sau febrã galbenã, boli transmise de þânþari, muºte, cãpuºe ºi alþi vectori, potrivit OMS.

În ciuda faptului cã majoritatea acestor boli pot fi prevenite ºi tratate cu succes, anual ele sunt rãspunzãtoare de mai mult de 1 milion de decese. De asemenea, datele OMS la nivel global aratã cã peste 600.000 de persoane mor anual din cauza malariei, în timp ce boala Chagas, leishmanioza ºi schistosomiaza afecteazã câteva milioane de oameni.

Condiþiile de mediu în schimbare au facilitat rãspândirea unor bacterii ºi unor transmiþãtori de boli indiferent de frontiere, anunþã un studiu publicat în revista New Scientist.

Acesta citeazã epidemii de febrã produsã de virusul West Nile în Grecia

ºi România ºi de febrã Dengue în Franþa ºi Croaþia.

Numeroºi transmiþãtori de boli, ca þânþarii ºi cãpuºele, sunt sensibile la climat, precizeazã studiul.

Temperaturile ridicate ºi schimbarea pattern-urilor ploilor pot introduce noi agenþi patogeni în efectivele de animale, pe terenurile agricole, în cursurile de apã ºi în oraºe, adaugã cercetarea, care a utilizat date colectate de Centrul European pentru Prevenþia ºi Controlul Bolilor.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 2014

Retrocedãri fãrã noimã

Mina ºcoalã de la UPET a rãmas doar pe hartã

M

ina ºcoalã a Universitãþii din Petroºani a rãmas doar pe hartã. Instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului a deþinut un spaþiu care simula condiþiile din subteran ºi unde studenþii de la Facultatea de Mine puteau face practica. Acum, mina ºcoalã a rãmas doar pe harta Universitãþii pentru cã aceastã locaþie a fost retrocedatã, ajungând astfel în proprietatea unei persoane fizice care ºi-a clãdit o casã în zonã.

Monika BACIU

“Mina ºcoalã nu mai existã pentru cã a intrat în perimetrul unei proprietãþºi private care s-a extins.

Nbu a fost probabil fãcutã la timp întabularea terenului ºi deocamdatã este împrejmuitã proprietatea respectivã unde a fost mina ºcoalã. Exista o oportunitate foarte bunã pentru mina

pentru activitãþi miniere, pentru vagonetar, miner, ajutor de miner”, a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, profesorul Aron

ºcoalã, chiar dacã era mai departe, unde a fost mina ºcoalã a Minei Dâlja. Aia putea

fi transferatã la Universitate, nu s-a fãcut, asta este.

Este un regret ºi pentru una ºi pentru alta. Dacã le punem în balanþã, ce a fost mina noastrã, cum s-a dezvoltat mina ºcoalã ºi ce era acolo ca activitãþi practice, nu se comparã. Acolo era un fel de ºcoalã de calificare, acolo se instruia personalul

Prima probã scrisã la bac

E

minescu nu le-a dat bãtãi de cap absolvenþilor de clasa a XII-a. Elevii claselor a XII-a au ssuþinut, luni, prima probã scrisã din cadrul examenului de bacalaureat. Majoritatea elevilor spun cã subiectele au fost de nivel mediu.

de subiecte, pentru profilul umanist ºi cel real ale filierei teoretice. Absolvenþii filierei teoretice, profilul umanist, ºi cei ai filierei vocaþionale, profilul pedagogic, vor

Monika BACIU “A fost uºor, nu am avut probleme. Lejer voi lua nota 8. subiectele se puteau rezolºva de oricine”, ne spune un absolvent de clasa a XII-a.

“Primele douã subiecte erau de nivel mediu, la al treilea a fost ceva mai complicat, dar pentru cine a învãþat nu a fost greu”, ne spune un alt

elev.

Pentru aceastã probã au fost pregãtite douã tipuri

avea acelaºi tip de subiecte, iar absolvenþii filierei teoretice

care instituþia de învãþãmânt superior are contract.

“Noi avem con-

venþii cu companiile miniere, dar fac practicã la minele din Vale.

Avem convenþii de practicã ºi avem repartiþii pe fiecare unitate minierã cu coordonatori stabiliþi din partea unitãþii ºi din partea Universitãþii”, a mai spus sursa citatã.

O altã posibilitate pentru Universitate era preluarea fostei mine ºcoli de la Dâlja, însã în programul de închidere a unitãþii miniere ºi aceasta a fost restructuratã.

Subvenþii pentru firmele care angajeazã tineri sub 25 de ani

V

este bunã pentru tineri. κi vor gãsi mai uºor un loc de muncã. Guvernul a aprobat o hotãrâre prin care unele societãþi vor primi bani de la stat ca sã-ºi plãteascã salariaþii.

Poantã. În condiþiile de faþã, stundeþii de la facultatea de mine fac pratica la unitãþile miniere din Valea Jiului cu - profil real, ai filierei tehnologice ºi ai filierei vocaþionale toate profilurile, cu excepþia celui pedagogic, vor primi alte tipuri de subiecte.

Subiectele sunt elaborate de profesori specialiºti din cadrul Centrului Naþional de Evaluare ºi Examinare ºi au un grad de dificultate mediu, în raport cu programa ºi cu competenþele vizate. Afiºarea rezultatelor va avea loc în data de 7 iulie (pânã în ora 12:00). În aceeaºi zi, vor putea fi depuse contestaþii (între orele 12:00 16:00), care vor fi soluþionate în perioada 8 - 10 iulie.

Rezultatele finale vor fi anunþate în 11 iulie.

Printr-o hotãrâre de Guvern, firmele care înfiinþeazã minimum 20 de

Pentru fiecare angajat de pânã în 25 de ani, societatea va încasa lunar între

locuri de muncã vor primi subvenþii prin care sã acopere parþial salariile noilor angajaþi.

500 ºi 750 de lei.

Firmele vor primi subvenþiile, cel mai probabil, de la 1 iulie.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie2014

I-a scris piesã lui Messi ºi-l aduce la Jiul

U

n român din Petroºani, plecat din 1994 în Spania i-a scris un cântec lui Messi, a fost la televiziunile de sport de acolo, dar spune cã vrea sã-l convingã pe marele fotbalist sã vinã la Jiul în Petroºani, mãcar sã vadã cât e de frumos Parângul. Cãtãlin, zis Iulius, este un personaj de poveste ºi din poveºtile sale fac parte nume celebre din lume.

Diana MITRACHE A plecat din þarã în acoperiºul unui tren spre Paris ºi a ajuns în Spania, acolo unde spune cã a ajuns artist neconsacrat, dar prim-

ce a ieºit poate fi vãzut la adresa http://www.youtube.c om/watch?v=NueyoA 1qCaA Cãtãlin chiar ne cântã în parcul din Petroºani, unde l-am gãsit singur cu un

îmi scot hainele, pe care le arunc pe unde îmi vine, dar, exact ca Charlie Chaplin aºa ºi eu, mã apuc ºi scriu versuri. Am multe cântece, dar vin în vacanþã la Petroºani, cã e un oraº foarte

naturã foarte frumoasã, suntem între munþi ºi ei când fac cantonament vor liniºte”, povesteºte Cãtãlin Cãpitanu, artist din Petroºani.

Nu ºtim dacã Messi îi va rãspunde lui Cãtãlin din Petroºani, dar ºtim cã el vrea sã îi scrie un cântec ºi lui Neymar. „Eu am cuvintele cele mai bune în piesã ºi de aia m-au ºi chemat la televiziuni cu melodia lui Messi. Am fost invitat la cel mai important canal de sport din Spania ºi am cântat la

prezentarea lui Neymar. Cu Neymar nu sunt deocamdatã prieten. Zic deocamdatã, pentru cã mã întorc în Spania ºi o scriu melodia pentru versurile care deja le am în cap. (n.r. ºi s-a apucat sã recite în spaniolã) Vreau sã ºtiu întrega echipã, ca sã scriu de fiecare fotbalist de la Barcelona ca sã fie ritm ºi armonie’, mai spune Cãtãlin.

El a scris versuri ºi va mai scrie, aºa cum a fãcut ºi în duetul cu Arion Alonso, dar ne dã exemplu cum

creeazã el ºi în limba românã, unde crede cã îl ajunge pe Eminescu. Cãtãlin recitã stând pe o bucatã de piatrã în parcul din centrul oraºului ºi câinele sãu maidanez îl ascultã cu atenþie. Artistul nãscut la Petroºani se va întoarce în Spania, pentru cã acolo a cunoscut nume importante cu care a stat la un pahar. Printre ele Shakira, fiica cea mare a lui Charlie Chaplin, Jeradine, dar ne promite nouã cã ne face reclamã, iar pe Messi îl va aduce aici sã vadã stadionul Jiul.

Samsarii s-au bãgat ºi la ciupercari

C

ulegãtorii de ciuperci ori fructe de pãdure îºi dau întreaga cantitate recoltatã de pe versanþii munþilor samsarilor care-i aºteaptã la marginea pãdurii. Banii primiþi de culegãtori sunt mai puþini dar multora le convine pentru cã nu mai pierd timpul cu marfa pânã la centrele de colectare.

Maximilian GÂNJU it la marile televiziuni de sport, dupã ce i-a scris un cântec celebrului Messi. Cãtãlin spune cã l-a întâlnit în Spania pe celebrul fotbalist ºi acum ne demonstreazã pe viu cum a creat el o melodie pentru cel pe care îl considerã un Mesia al fotbalului. Un producãtor l-a gãsit ºi

câine bãtrân lângã care stãtea sã respire aerul oraºului sãu natal. Nu este chiar celebru ºi recunoaºte cã are probleme, dar se aratã extrem de optimist atunci când vine vorba sã-l convingã pe Messi sã îi viziteze oraºul natal. „Am dislexie, dar dupã ce ajung acasã,

frumos. Trebuie sã facã anunþuri cei care sunt la primãrie ºi publicitate sã vinã turiºtii în Vale Jiului.

Nu se ºtie niciodatã, dar am în gândirea mea sã îl invit pe Messi, cu Barcelona în Valea Jiului. Avem un stadion Jiul Petroºani foarte frumos. De ce nu? Avem

În fiecare zi, în zona Groapa Seacã, din Valea Jiului, sunt cantonaþi zeci de oameni, care se ocupã cu colectarea de ciuperci. Însã, deºi

din aceastã activitate.

Cum bãtãlia este foarte mare, mulþi dintre culegãtorii de ciuperci preferã sã-ºi vândã producþia direct în munte pentru a scuti din banii cheltuiþi cu drumul pânã în oraº,la centrele de

producþia este mai mare faþã de alþi ani, a crescut ºi numãrul celor care încearcã sã-ºi câºtige o pâine

colectare. Aºa se face cã în fiecare zi apar ºi samsarii care le iau producþia pe mai puþini bani, dar toatã

lumea este mulþumitã.

Unii dintre ei s-au mutat la poalele muntelui cu cãþel ºi purcel, doar, doar o sã mai economiseascã niºte bani cu întreþinerea pe varã iar în fiecare dimineaþã din varã ºi pânã în toamnã, urcã în munþii din zonã la cules de afine, zmeurã ºi ciuperci pe care apoi le vând la centrele de colectare.

Primesc în medie 50 de lei pentru o zi de lucru ºi zeci de kilometri de mers prin munte dar sunt mulþumiþi.

Au cu ce sã trãiascã ºi sã punã ºi pentru la iarnã deoparte când sunt þintuiþi în case.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie2014

A înflorit, din nou, Tulipanul

S-

a adaptat climei ºi ne bucurã privirea an de an, deºi iniþial înflorea o datã la 4 ani. Vorbim despre Tulipan, copacul cu lalele galben - portocalii, care fac deliciul trecãtorilor. Autoritãþile locale se gândesc acum sã îl punã mai mult în valoare, pentru cã tot se încãpãþâneazã sã înfloreascã mai des.

Diana MITRACHE La Iscroni s-a produs ºi anul acesta minunea, spre mirarea tuturor celor care ºtiu cã pomul cu lalele face flori o datã la 4 ani. Îi place clima ºi a dat la rãdãcinã ºi un pui, iar florile lui sunt admirate de oameni de pretutindeni. Toþi se opresc sã vadã, sã fotografieze momentul, pentru cã unii vãd

asta o sigurã datã în viaþã. La fel ne-au spus ºi doi gãlãþeni, veniþi în vizitã în Valea Jiului. „Din Galaþi venim. Am venit la niºte rude în Valea Jiului ºi am auzit de aºa ceva ºi am venit ºi noi. Copacul acesta este ceva ce nu am mai vãzut niciodatã.

Mi se pare foarte frumos, extraordinar”, spune omul venit din celãlalt capãt al þãrii, în timp ce soþia sa fãcea poze, pentru ca

sã vadã minunea ºi copiii rãmaºi pe malul Dunãrii, acasã. „Suntem din Galaþi ºi venim de câte ori avem ocazia ºi azi am auzit de povestea cu copacul cu lalele ºi am zis, hai sã vedem cum e!. Îmi place cum aratã. Nu am mai vãzut pânã acum. Fac poze sã duc acasã la copii, cã ei nu au avut ocazia. Se spune cã înfloreºte o datã la mai mulþi ani ºi ei nu au vãzut asta”, a adãugat ºi doamna.

Autoritãþile din Aninoasa aveau cândva ºi o nedeie dedicatã acestui copac, dar vremurile acelea au trecut ºi dupã decãderea oraºului, edilii fac ce pot.

Acum, însã, se gândesc sã îl scoatã cumva în evidenþã. „Ca

pãrere personalã, eu m-am gândit sã schimbãm un pic panoul de lângã, sã îi mutãm amplasamentul ºi sã-l facem un pic mai viu colorat ºi poate ºi un pic mai detaliat ca ºi informaþii.

Facem ce putem, cã vãd cã înfloreºte mereu”, a declarat Adrian Albescu, viceprimar Aninoasa.

Declarat monument al naturii, tulipanul din Aninoasa se aflã la marginea Drumului Naþional 66A ºi este un arbore ornamental originar din America de Nord, fiind adus de la Paris în anul 1880, de cãtre Anne Margarette Manderspach ºi plantat în

primul parc dendrologic din þarã ce aparþinea castelului din Iscroni.

"Copacul lui Jules Verne", dupã cum îi spuneau localnicii,

Vreme caldã, dar cu episoade de instabilitate, în intervalul 30 iunie-13 iulie, în majoritatea regiunilor

R

egimul termic va continua sã fie unul instabil în urmãtoarele douã sãptãmâni, la nivelul tuturor regiunilor, cu episoade de averse în special în intervalul 7-9 iulie, dar ºi în zilele premergãtoare, aratã prognoza Administraþiei Naþionale de Meteorologie (ANM), valabilã pentru urmãtoarele douã sãptãmâni.

Potrivit prognozei ANM, în Transilvania, pe parcursul primei sãptãmâni, media temperaturilor maxime se va situa între 22 de grade (în data de 1 iulie) ºi 29 de grade (pe 6 iulie).

Ulterior, temperaturile nu vor mai avea variaþii importante, iar în medie vor fi cuprinse între 26 ºi 28 de grade. Media valorilor termice nocturne va oscila între 10 grade (în 2 ºi 5 iulie) ºi 14 grade, la începutul sãptãmânii viitoare.

Probabilitatea de ploaie va fi redusã în data de 2 iulie ºi în perioada 4-6 iulie. În restul intervalului vor fi averse, pe arii mai

extinse în 30 iunie, 1 iulie, 3 iulie, dar ºi în intervalul 7-9 iulie.

Pentru Moldova, pânã în ziua de 4 iulie, media temperaturilor maxime la nivelul întregii regiuni va avea variaþii între 24 ºi 27 de grade, iar a minimelor între 13 ºi 15 grade. În urmãtoarele 3 zile se va încãlzi treptat, astfel cã, la sfârºitul primei sãptãmâni ºi la începutul celei de a doua, mediile maximelor vor atinge 29 de grade, iar ale minimelor vor urca spre 17 grade. Din data de 8 iulie variaþiile termice vor fi nesemnificative.

Probabilitatea pentru

averse va fi mai mare în zilele de 1, 3, 8 ºi 9 iulie.

Regimul termic în zona Dobrogei va fi caracterizat de temperaturi maxime ce se vor situa, pânã în data de 5 iulie, la valori medii cuprinse între 25 ºi 27 de grade, apoi vor creºte uºor ºi

se vor menþine, pânã la sfârºitul intervalului, la valori normale pentru data din calendar, adicã, în medie, 2829 de grade. Valorile termice nocturne vor avea o evoluþie asemãnãtoare ºi vor oscila, în medie, între 16 ºi 19 grade.

Vremea va fi în general frumoasã ºi doar trecãtor vor cãdea ploi slabe, de scurtã duratã, cel mai probabil în jurul datelor de 3, respectiv 9 iulie.

Potrivit prognozei ANM, în zona

Olteniei, pânã în ziua de 4 iulie, media temperaturilor maxime la nivelul întregii regiuni va avea variaþii între 25 ºi 28 de grade, iar a minimelor între 13 ºi 15 grade. În urmãtoarele 3 zile, se va încãlzi treptat, astfel cã, la sfârºitul primei sãptãmâni ºi la începutul celei de-a doua, mediile maximelor vor atinge 29 de grade, iar cele ale minimelor vor urca spre 17 grade.

Din data de 8 iulie, variaþiile termice vor fi nesemnificative.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie (când vor putea fi importante cantitativ), dar ºi în zilele de 3, 4, 8 ºi 9 iulie.

La munte, în prima parte a intervalului,

este un simbol al oraºului Aninoasa, dar prea puþin pus în valoare, deºi el se încãpãþâneazã sã înfloreascã, mai nou, an de an. mediile temperaturilor maxime vor avea oscilaþii de la 14 grade în data de 1 iulie, pânã la 20 de grade în zilele de 30 iunie, dar ºi în 5 ºi 6 iulie. În a doua parte a intervalului, maximele vor fi relativ constante, în jurul valorii de 20 de grade.

Minimele termice vor avea oscilaþii asemãnãtoare. Cel mai rece va fi în dimineaþa zilei de 2 iulie, când vor fi medii de 6-7 grade, iar în dimineþile cele mai calde se vor înregistra în medie 11-12 grade. Vor fi averse aproape în fiecare zi, dar mai ales în zilele de 30 iunie, 1 iulie, 3 iulie, dar ºi în perioada 7-9 iulie.

Prognoza ANM, valabilã pentru perioada 30 iunie — 13 iulie 2014, are la bazã datele provenite de la Centrul European pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) din Reading, Anglia.

14 Program & Horoscop

9:00 Campionatul Mondial Brazilia 2014 11:00 Campionatul Mondial Brazilia 2014 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Studio FIFA World Cup 2014 18:53 Campionatul Mondial Brazilia 2014 21:00 Telejurnal 22:00 Studio FIFA World Cup 2014 22:53 Campionatul Mondial Brazilia 2014

10:30 11:00 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 14:30 15:00 tine!

17:00 18:00 19:00 19:30 20:00

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

Fete de mãritat Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Nimeni nu-i perfect Nimeni nu-i perfect Teleshopping Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens Nu mã pot cãsãtori cu Regina cumpãrãturilor ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cireaºa de pe tort

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Obligat sã ucidã 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Misterele din Avalon 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Cãsnicia, o afacere perfectã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Justiþiarul: Zona de rãzboi

21 martie *** 20 aprilie Puteþi avea succes pe plan profesional, la studii ºi în cãlãtorii.

Profitaþi de acest context favorabil. Aveþi ocazia sã vã lãrgiþi orizontul intelectual ºi sã izbândiþi pe plan social. Dupã-amiazã intraþi în posesia unor bani la care nu vã aºteptaþi.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Bucãtãria iadului Abisul pasiunii Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

10:00 10:15 11:00 11:15 11:45 12:00 12:15 13:00 13:30 15:30 17:30 19:00 20:45 22:00

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Plaja lui Teo ªtirea zilei ªtirile Kanal D Feriha WOWbiz

ªtirile Digi Sport Digi Sport Mondial ªtirile Digi Sport Digi Sport Mondial Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Tenis ziua 8 Tenis ziua 8 Tenis ziua 8 Tenis ziua 8 Digi Sport Mondial Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Sunteþi inventiv ºi doriþi sã începeþi o viaþã nouã. Vã dedicaþi timpul liber planurilor de pornire a unei afaceri. Puteþi fi optimist: aveþi ºanse sã vã descurcaþi cu cheltuieli minime.

Staþi bine cu sãnãtatea, însã ar fi bine sã vã relaxaþi mai mult.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Aveþi o creativitate ieºitã din comun, care vã ajutã mult în afaceri. Aveþi ocazia sã faceþi o investiþie importantã, care se va dovedi profitabilã mai curând decât vã aºteptaþi. Fiþi mai atent cu partenerul de viaþã!

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii 12:45 Clipuri 13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã 14:30 Teleshopping 14:45 Sã v-amintiþi Duminica...

18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Prin flori ºi sabie

21

23 iulie *** 22 august Nu aveþi o clipã de rãgaz, dar sunteþi ambiþios ºi reuºiþi sã terminaþi tot ce v-aþi propus. Dacã profitaþi de conjunctura favorabilã, aveþi numai de câºtigat pe plan profesional ºi financiar.

Relaþiile parteneriale merg foarte bine. Sunteþi apreciat pentru hotãrârea ºi seriozitatea dumneavoastrã. Puteþi sã rezolvaþi cu uºurinþã problemele de la serviciu ºi de acasã.

23 august *** 22 septembrie Zi favorabilã studiului ºi afirmãrii în societate. Aveþi idei foarte bune ºi puteþi sã începeþi o activitate nouã. Þineþi cont de sfaturile unei persoane care a avut succes în problema ce vã frãmântã!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dimineaþa luaþi o decizie importantã, care se va dovedi inspiratã.

Dacã vi se propune o colaborare, nu staþi mult pe gânduri! Puteþi câºtiga bani frumoºi. Fiþi prudent ºi evitaþi speculaþiile financiare!

Aveþi ºanse mari sã vã afirmaþi în afaceri ºi pe plan profesional.

Sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte ºi sã vã ocupaþi de o investiþie. Nu este exclus sã aveþi dificultãþi din cauza birocraþiei.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Câºtigaþi bine dintr-o activitate comercialã de care vã ocupaþi cu seriozitate. Uºurinþa cu care comunicaþi vã ajutã sã rezolvaþi divergenþele apãrute între colegii de serviciu.

Dimineaþa reuºiþi sã rezolvaþi o problemã a unui tânãr din familie. Pe plan profesional, treceþi printr-o perioadã favorabilã ºi aveþi ocazia sã vã puneþi ideile în practicã.

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã, în interes familial. Puteþi sã comunicaþi ºi sã negociaþi cu persoanele de sex opus. În ciuda tuturor obstacolelor, reuºiþi sã finalizaþi o activitate intelectualã.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie La serviciu, ºefii ºi colegii vã apreciazã ideile excelente. Luaþi decizii inspirate ºi reuºiþi sã duceþi la bun sfârºit obligaþiile pe care vi le-aþi asumat. Dupã-amiazã, mergeþi împreunã cu persoana iubitã într-o vizitã la prieteni.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 2014

Accidente rutiere cu ºapte victime

N

u mai puþin de ºapte persoane au ajuns la spital în week-end-ul care s-a încheiat, dupã ce au fost implicate în accidente de circulaþie.

Cel mai grav a avut loc duminicã la Hunedoara când, un conducãtor auto în vârstã de 26 de ani, din municipiul Hunedoara, ieºind cu autoturismul dintr-o benzinãrie situatã pe strada Avram Iancu din acelaºi municipiu, nu a respectat semnificaþia indicatorului „OPRIRE” ºi nu a acordat prioritate de trecere unui alt autoturism condus regulamentar de un bãrbat în vârstã de 62 de ani, din municipiul Hunedoara, cele douã autoturisme intrând astfel în coliziune. În urma eveni-

mentului rutier a rezultat rãnirea uºoarã a conducãtorului auto care circula regulamentar, precum ºi a altor trei pasagere din autoturism, cu vârste cuprinse între 27 ºi 85 de ani, toþi fiind transportaþi la Unitatea de Primiri Urgenþe din Hunedoara pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Un alt accident, produs tot duminicã, pe DN 7 a dus la rãnirea gravã a conducãtorului motocicletei, dar ºi a pasagerei din spate, ambii fiind transportaþi la Spitalul de

Restricþii apã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Marþi 1.07.2014 în oraºele: - Petroºani - între orele 9,00 13,00. Zona afectatã: Str. Universitãþii (Institutului), Ghe. Lazãr, Gen. Dragalina, St. O. Iosif, 22 Decembrie, 1 Decembrie 1918, bl. M1-M4, 95-99, 101-109, 120-124 ºi str. Avram Iancu, bl. 3, 5, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13.

Motivul restricþiei: Blindare vana Dn 300 pe distribuþia din rezervor Brãdet.

Vulcan - între orele 9,00 - 16,00.

Zona afectatã: Str. M. Viteazu, bl.

76,80,81,82, garajele ºi gospodãriile individuale din zonã. Motivul restricþiei: Remediere pierdere str. M. Viteazu, bl.81

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

Audienþe la Avocatul Poporului

R Urgenþã Deva Hunedoara, unde au primit îngrijiri medicale. Acesta a fost provocat de un bãrbat în vârstã de 45 de ani, din municipiul Deva, în timp ce conducea o motocicletã pe D.N.7, pe direcþia de deplasare Orãºtie spre Deva, la km 377+800m a efectuat o manevrã neregulamentarã de depãºire a unui autoturism, al cãrui conducãtor auto nu s-a asigurat la rândul sãu în momentul efectuãrii unui viraj la stânga, cele douã autovehicule intrând în coliziune. ªi tot duminicã, în jurul orei 22:00, un conducãtor auto în vârstã de 25 ani, din Comuna Teliucu Inferior, în timp ce conducea un autotur-

ism pe D.N 7, pe direcþia de deplasare Deva spre Simeria, în localitatea Sântuhalm a efectuat o manevrã de întoarcere de pe banda a I-a fãrã sã se asigure, intrând astfel în coliziune cu o motocicletã condusã de un tânãr în vârstã de 24 ani, din oraºul Simeria, care circula pe aceeaºi direcþie de deplasare, pe banda a II-a de circulaþie. În urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea uºoarã a conducãtorului motocicletei, care a fost transportat la Spitalul Municipiului Deva pentru acordarea de îngrijiri medicale. În toate cele trei cazuri, poliþiºtii au întocmit dosare de cercetare penalã.

eprezentanþii Instituþiei Avocatului Poporului - Biroul Teritorial Alba vor fi, din nou, prezenþi la Deva. Potrivit Prefecturii Hunedoara persoanele care doresc sã beneficieze gratuit de asistenþã juridicã din partea acestei instituþii sunt aºteptate, joi, 3.iulie, încewpând cu orele 10.30 la Prefectura Hunedoara.

“Demersul Instituþiei Prefectului judeþul Hunedoara în vederea apropierii instituþiilor statului de cetãþeni, început încã de la finele anului 2011, continuã cu scopul de a oferi posibilitatea cetãþenilor judeþului nostru sã se întâlneascã cu reprezentanþi ai Biroului Teritorial Alba - Iulia al Instituþiei Avocatul Poporului.

Continuând aceastã acþiune, aducem la cunoºtinþa cetãþenilor judeþului Hunedoara care doresc asistenþã juridicã cã se pot prezenta la sediul Instituþiei Prefectului judeþul Hunedoara joi, 03.07.2014 începând

cu orele 10.30 pentru a putea discuta cu reprezentanþii Biroului Teritorial Alba - Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului”, se aratã întrun comunicat al Instituþiei Prefectului Hunedoara.

Instituþia Avocatul Poporului este autoritate publicã autonomã ºi independentã faþã de orice altã autoritate publicã ºi are drept scop apãrarea drepturilor ºi libertãþilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autoritãþile publice.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 2014

Off Road pentru promovarea Vãii Jiului

U

n grup de piloþi off road, din Petrila, au ca scop descoperirea ºi promovarea frumuseþilor ºi tentaþiilor turistice dintre cele douã Jiuri ºi din împrejurimi bãtând cãrãri de roþi pe unde n-a cãlcat încã picior de om.

De regulã, traseele sunt pe Valea Jiului, de la Tuliºa, ªureanu, la Poiana Muierii, Pasul Vâlcan etc. Existã ideea înfiinþãrii unui club de profil, care sã fie al Vãii Jiului.

club off road în Valea Jiului. ”Decamdatã avem pasiunea ce ne leagã ºi vrem descoperirea frumuseþilor zonei noastre ºi promovarea turismului. Am putea

Ileana FIRÞULESCU Un grup de iubitori ai muntelui ºi expediþiilor altfel, cu maºini de teren ºi multã adrenalinã – off road, au fãcut ”cãrãri” de roþi auto pe unde nici picior de om nu a cãlcat, prin pãdurile ºi zonele înalte dintre Jiuri ºi nu numai. Cu cele 6-7 maºini de teren, fac trasee de o frumuseþe nebãnuitã nu doar piloþii, ci ºi familiile lor ”de la mic, la mare”.

Cristian Drãghici, expert IT ºi director al Casei de Culturã ”Ladislau Schmidt” Petrila, încearcã sã povesteascã, cu sufletul la gurã, cât de minunate sunt peisajele

ceea ce avem noi aici” – a mai precizat pilotul Drãghici.

Membrii grupului de la Petrila nu vor sã demostreze cã sunt cei mai buni piloþi în domeniu ºi nu-i ten-

Vãii Jiului. ”Nu cred cã locurile pot fi descrise în cuvinte.

Haideþi cu noi, pentru cã doar vãzând veþi înþelege… Cred cã ziariºtii ar trebui sã vadã pentru cã ar înþelege cã un reportaj sãptãmânal ar arãta lumii cât de frumoasã este aceastã zonã ºi cât de nealteratã, de aºa-zisa civilizaþie” – spune Criastian Drãghici.

Acest grup de Off Road funcþioneazã de peste doi ani, iar membrii sãi sunt din categorii profesionale diferite unindu-i doar pasiunea pentru cursele extreme ºi descoperirii de ”colþuri de Rai”. ”Grupul nostru este format din 6-7 împãtimiþi. Sãptãmânal stabilim un traseu ºi-l facem. De regulã traseele sunt pe Valea Jiului, de la Tuliºa, ªureanu, la Poiana Muierii, ba chiar am venit prin Pasul Vâlcan de la Schela, din Gorj”- a precizat Cristian Drãghici.

Cei de la Petrila nu fac parte din vreun club de specialitate, dar existã ideea de a înfiinþa pe viitor un

teazã participarea la concursuri. Aºa cum au precizat, scopul lor este cu totul altul, de promovare a munþilor, vãilor ºi aºezãrilor dintre ºi de pe lângã cele douã Jiuri.

organiza un concurs naþional Off Road ºi la noi, aºa cum a fost la Odorheiul Secuiesc. Vreau sã vã spun cã acolo nu existã

Aur pentru Bianca Becze la Cancun

D

elegaþia României a încheiat participarea la Campionatele Mondiale de gimnasticã aerobicã de la Cancun cu un bilanþ de cinci medalii, trei de aur ºi douã de argint, informeazã Mediafax.

Sâmbãtã, în prima zi de finale, România a cucerit medalia de argint la echipe, în componenþa Corina Constantin, Bianca Becze, Marius Petruºe, Anca Surdu, Andreea Bogati, Bianca Gorgovan, Dacian Barna, Alina Radu ºi Marius Gavriloaie. Titlul mondial a revenit Franþei, iar medalia de bronz Chinei.

A urmat medalia de argint la individual feminin, câºtigatã de Corina Constantin (22.000), care a fost depãºitã de Lubov

Gazov (Austria), în timp ce pe locul trei s-a aflat Aurelie Joly (Franþa), dar ºi cea de aur la trio feminin.

Echipa României, în componenþa Corina Constantin, Anca Surdu ºi

Andreea Bogati a obþinut un total de 21.541 puncte, cu care s-a clasat pe prima poziþie a clasamentului. Pe podium au mai urcat China ºi Coreea de Sud. Duminicã searã, Marius Ciprian Petruºe ºi Maria Bianca Bencze au cucerit medaliile de aur în proba de perechi mixte (21.125 puncte), în timp ce a treia medalie de aur a fost câºtigatã în proba de grup de Anca Claudia Surdu, Maria Bianca Becze, Andreea Bogati, Oana Corina Constantin ºi Bianca Maria Gorgovan (21.705 puncte).

La Campionatele Mondiale de gimnasticã aerobicã de la Cancun au participat 600 de sportivi din 42 de þãri.

Mediafax.ro