Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 627

Cronica Vãii Jiului Vineri, 6 Iunie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Acum, pe scena politicã:

”Lupul stã la masã cu capra ºi mãnâncã împreunã iezii”

Grevã neobiºnuitã în minerit >>> PAGINA A 3-A Unii mai prieteni decât alþii

Înfrãþiþi cu cinci localitãþi, dar mai apropiaþi de maghiari >>> PAGINA A 4-A Au gãsit „portiþa”

Au primit zeci de mii de lei la disponibilizare ºi s-au reîntors în minerit >>> PAGINA A 5-A

Bulevard deschis >>> PAGINA A 5-A

Ascultã vocea naturii >>> PAGINA A 6-A

Spânzuratã în casã >>> PAGINA A 7-A

Frumuseþile Parângului, promovate pe Internet >>> PAGINILE 8-9

Politicienii cu viziuni ºi manifestãri extremiste, xenofobe ºi naþionaliste trebuie izolaþi

>>> PAGINA A 11-A

Primãria Petrila a scãpat de asediul oierilor >>> PAGINA A 12-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 2014

proximativ 2.000 de mineri de la minele viabile au stat ieri cam o orã în sãlile de apel ca sã protesteze. Ciudat este, însã, cã accesul presei a fost îngrãdit în interiorul unitãþilor miniere, unde pânã la urmã reprezentanþii presei au intrat dar doar pentru câteva minute, cât li s-a permis. Protestul de joi dimineaþã al minerilor din Valea a fost unul cel puþin ciudat, iar presa a avut accesul interzis prin ordin de la directorul general. „Ni s-a spus cã nu aveþi accesul permis. Ce sã faceþi printre

mineri?”, a fost reacþia celor din administraþie. Nu am avut decât sã presupunem cã minerii sunt în grevã aºa cum au spus, iar pânã la urmã, directorul minei Lonea, Dacian Zamfir a venit la poarta unitãþii ºi a permis accesul presei în sala de protest. „Puteþi intra pentru 10 minute înãuntru!”, a fost declaraþia directorului minei Lonea, Dacian Zamfir. Sãtui de problemele cu care se confruntã, minerii, abia dacã au vrut sã mai spunã care le sunt pãsurile. „Nu mai vrem nimic! Suntem sãtui de minciuni!”, au ripostat minerii, iar cei mai mulþi nici nu au vrut sã-ºi spunã pãsurile. Cât le este de greu

Grevã neobiºnuitã în minerit

sub pãmânt o recunosc doar unii, pentru cã cei mai mulþi se tem pentru locurile de muncã ºi s-au ferit sã vorbeascã. Totuºi, toþi recunosc cã le este din ce în ce mai greu ºi cã lipsurile sunt tot mai mari. „Suntem gata sã facem orice ca sã ne continuãm munca. Am protestat

cã ne lipsesc piese, la mineri le lipsesc stâlpii TH. Nu sunt bani pentru investiþii. Salariile sunt mici ºi cu semnul întrebãrii. De asta suntem aici”, a spus un miner de la Lonea. „Pânã ni se aprobã toate cererile suntem în stare sã protestãm. Vorbim de salarii. Salariile nu ni s-au mai mãrit, tona de cãrbune nici atât,

motorina a ajuns ca ºi benzina scumpã. Avem salarii mici. Nu am acum fiºa de platã, dar aveam salariul în anul 2000, 17 milioane de lei vechi platã ºi acum am tot atât. Sunt dupã 22 de ani lucraþi. Garnituri ne cumpãrãm noi, sape, de acasã, cu ce sã lucrãm.? Ni se spune cã s-au îmbunãtãþit condiþiile. Cu ce? Cã ne cumpãrãm noi?”, a rãbufnit un miner din sala de apel, în timp ce colegii sãi au strigat în cor UNITATE!. În mijlocul lor, liderul ortacilor de la mina Lonea, Tiberiu Cozma le-a cerut oamenilor sã fie uniþi ºi sã lupte pentru drepturile lor. „Energeticienii au rãmas fãrã contract de muncã, minerii urmeazã sã rãmânã ºi ei fãrã contract colectiv de muncã din 10 iunie, bugetul de venituri ºi cheltuieli abia ieri (n.r. miercuri, 4 iunie) a fost aprobat în ºedinþa de Guvern ºi avem informaþii cã se încearcã sã ni se taie din unele drepturi la noul contract de muncã. ªi bineînþeles,

în timpul negocierilor, am avut niºte divergenþe. Acesta a fost motivul pentru care am declanºat conflictul de muncã”, a declarat Tiberiu Cozma, lider de sindicat, membru în sindicatul Muntele.

Actualitate 3

aprobãrii BVC, altul decât cel discutat cu Sindicatul Muntele, se duce o campanie de intoxicare, de dezinformare cu privire la desfãºurarea acestei greve, astfel cã astãzi am primit nenumãrate telefoane cu întrebarea dacã se mai desfãºoarã acest protest. (...)Bugetul de Venituri ºi Cheltuieli nu a avut o consultare cu Sindicatul Muntele, care reprezenta obligaþia angajatorului. (…) Urmeazã sã ne aºezãm

ment la toate sucursalele CEH, inclusiv la sediul administrativ. „Protestul trebuie sã reprezinte un semnal prin care încercãm sã ne apãrãm locurile de muncã, în primul rând, ºi apoi drepturile din Contractul Colectiv de Muncã, care expirã în curând”, a mai spus liderul de sindicat. Oficialii CEH recunosc cã Guvernul a aprobat o formã a Bugetului de Venituri ºi Cheltuieli nediscutatã cu sindicaliºtii. Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct al CEH spune cã este vorba

la masa negocierilor pentru Contractul Colectiv de Muncã, începând de marþi. Ceea ce vom negocia rãmâne de vãzut. Dorinþa noastrã este sã pãstrãm drepturile salariaþilor, cel puþin cele care au fost pânã acum”, a declarat Nica. Acþiunea de protest, la care ºi-au exprimat acordul sã participe 1936 de angajaþi, a parcurs toþi paºii legali, iar angajatorul a fost notificat despre organizarea grevei de avertis-

despre un BVC întocmit pe vremea fostului director al Complexului, Daniel Andronache. „Nu este bugetul pe care l-am fãcut noi. Este un BVC trimis la începutul acestui an”, a precizat Drãgoi. Actuala conducere a CEH s-a aflat joi la Bucureºti tocmai din cauza BVC aprobat de Guvern, pentru a vedea dacã se mai poate schimba ceva. Diana MITRACHE Car men COSMAN-PREDA

n buget trunchiat

Liderii Sindicatului „Muntele” sunt nemulþumiþi de bugetul de venituri ºi cheltuieli aprobat de Guvern, altul decât cel discutat în ultima perioadã cu administraþia entitãþii energetice. Iar preºedintele sindicatului, Petre Nica, spune cã s-a încercat chiar „intoxicarea” celor care ºi-au exprimat acordul de a intra în grevã, pentru a-i determina sã renunþe la acþiunea de protest. „Aceastã grevã este la nivelul Complexului Energetic Hunedoara ºi se desfãºoarã în locurile pe care le-au prestabilit preºedinþii de departament. Din pãcate, trebuie sã remarc cã, în urma

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 2014

Unii mai prieteni decât alþii

Înfrãþiþi cu cinci localitãþi, dar mai apropiaþi de maghiari M aghiarii din Varpalota – Ungaria sunt cei mai buni prieteni au oficialilor din Primãria Petroºani ºi sunt nelipsiþi de la acþiunile importante ale municipalitãþii. Asta deºi administraþia publicã localã a înfrãþit de-a lungul timpului municipiul ºi cu alte 4 localitãþi din afara graniþelor þãrii. Municipiul Petroºani este înfrãþit cu cinci localitãþi din afara graniþelor þãrii, dar prietenia cu maghiarii din Varpalota este mai strânsã. Schimburi reciproce de experienþã, vizite de ambele pãrþi, excursii pentru copii sau planuri comune de viitor, toate s-au regãsit pe parcursul celor aproape 16 ani de înfrãþire între cele douã localitãþi prietene. Oficialii din Ungaria s-au aflat foarte des în municipiul Petroºani de când s-a semnat protocolul, cu prilejul diverselor evenimente organizate de municipalitate, aºa încât se simt aici aproape ca la ei acasã, dar ºi viceversa este la fel de valabilã. „Relaþia de prietenie dintre cele douã oraºe a fost, de-a lungul anilor, beneficã pentru cetãþenii ambelor localitãþi, în fiecare an, organizându-se tabere pe bazã de reciprocitate pentru elevii din ºcolile generale.

Astfel, în fiecare an, elevii cu rezultate bune la învãþãturã, pot merge la Varpalota, iar elevii din Varpalota, în aceeaºi perioadã, vin în tabãrã la Petroºani. De asemenea, relaþiile de prietenie dintre instituþiile celor douã localitãþi se manifestã pe diferite planuri, prin vizite oficiale, prin diverse expoziþii ºi târguri la care participã reprezentanþi ale ambelor localitãþi, de-a lungul timpului, prin bunele relaþii de colaborare obþinându-se schimbul intercultural”, spun oficialii din Primãria Petroºani. În 1998, prin Hotãrârea de Consiliu Local din luna aprilie, s-a aprobat înfrãþirea între cele douã oraºe, evenimentul oficial având loc la data de 28 august 1998, la Varpalota,

ncã 4 prieteni internaþionali

Puþin sunt cei care ºtiu însã, cã Petroºaniul nu este înfrãþit doar cu localitatea maghiarã, ci mai are fraþi administrativi ºi în alte þãri. Astfel, pânã la ora actualã, Petroºaniul a semnat cinci documente de înfrãþire cu localitãþile Bansko – Bulgaria, Ponte nelle Alpi – Italia, Nova Zagora – Bulgria, dar ºi Smedjebacken din îndepãrtata Suedie. Din Bansko, o superbã staþiune montanã din Bulgaria, oficialii din Petroºani s-au inspirat când au gândit proiectul de dezvoltare a staþiunii Parâng, sperând într-o relansare a turismului de aici. Bansko, cu o populaþie de aproximativ 10.000 locuitori, este una dintre cele mai moderne staþiuni de schi din Bulgaria. Oraºul se aflã la poalele munþilor Pirin, chiar sub cea mai înaltã ºi mai frumoasã parte a acestuia. Zona de schi se întinde între 20002600 m altitudine ºi graþie facilitãþilor exce-

lente pentru schi ºi pentru alte sporturi de iarnã, combinate cu arhitectura unicã a oraºului, Bansko s-a transformat, de-a lungul anilor, într-una dintre destinaþiile favorite pentru schi ºi snowboard din Europa. Înfrãþirea dintre cele douã oraºe s-a realizat, într-un cadru festiv, la Primãria municipiului Petroºani, în data de 24.10.2008. Despre prietenia cu Nova Zagora se ºtiu încã ºi mai puþine, deºi dateazã din anul 2002, când a fost aprobatã înfrãþirea printr-o hotãrâre a Consiliului Local. Cât priveºte localitatea Smedjebacken – Suedia, lucrurile sunt parcã ºi mai înceþoºateSmedjebacke n se gãseºte în partea centralã a Suediei ºi a devenit, în anul 1990, unul dintre municipiile ecologice ale þãrii respective. Colaborarea dintre peroºeneni ºi suedezi a fost pusã în cadrul Proiectului „EUVillages-meeting points for citizens in Europe („Oraºe în Europapuncte de întâlnire pentru cetãþeni europeni”), derulat între 2006-2008, la care municipiul Petroºani a participat, alãturi de Smedjebacken ºi alte 2 oraºe din Cipru ºi Irlanda. Prin HCL

342/20.12.2007 s-a aprobat Acordul de înfrãþire între municipiile Petroºani ºi Smedjebacken, iar înfrãþirea oficialã a avut loc, în cadru festiv, cu participarea reprezentanþilor autoritãþilor locale implicate, în 03.03.2010, la Petroºani.

entrul pentru copiii cu Sindromul Down De la italienii din Ponte nelle Alpi, Petroºaniul are, în schimb, un modern centru pentru copiii cu Sindromul Down ºi nu numai. În anul 2002, ia fiinþã, la Petroºani, „Asociaþia Comitato Pollicino - un surâs pentru copiii din România” al cãrei

obiectiv principal, încã de la început, a fost construirea unui edificiu care sã gãzduiascã copiii cu probleme speciale. În august 2005 se încep lucrãrile la Casa Pollicino, iar peste doi ani au

demarat ºi lucrãrile de instalaþii ºi finisaje care au fost efectuate în special prin contribuþia grupurilor de voluntari din zona Belluno. Casa Pollicino reprezintã ºi astãzi un edificiu extrem de important atât pentru copiii cu probleme speciale cât ºi pentru pãrinþii acestora. Înfrãþirea dintre cele douã localitãþi s-a realizat în noiembrie 2003, la Ponte nelle Alpi. Întrebarea este, totuºi, de ce Petroºaniul este, sau cel puþin pare, mai prieten cu maghiarii decât cu restul „fraþilor”, iar aceºtia sunt mai prezenþi la activitãþile derulate de municipalitate. Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei

Municipiului Petroºani ne oferã explicaþia: „Aceºtia sunt mai receptivi la propunerile venite din partea administraþiei publice locale decât ceilalþi”. Car men COSMAN-PREDA

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 2014

Au gãsit „portiþa”

Au primit zeci de mii de lei la disponibilizare ºi s-au reîntors în minerit

u lucrat în minerit, de unde au ales sã plece, iar acum s-au reîntors în subteran. Cel puþin cinci foºti ortaci au promovat concursul organizat de Complexul Energetic Hunedoara pentru 75 de posturi de „miner debutant”.

Nimic nu-i împiedicã sã se reangajeze în minerit, chiar dacã s-au disponibilizat ºi au beneficiat de salarii compensatorii. Cel puþin cinci foºti ortaci, care au plecat din minerit, au fost declaraþi admiºi la concursul organizat de CEH pentru 75 de posturi de muncitori necalificaþi la minele Lonea ºi Vulcan. „Pe formularele de înscriere exista o rubricã în care candidatul trebuia sã precizeze unde a mai lucrat. ªase dintre cei 75 declaraþi admiºi au specificat cã au mai lucrat în minerit”, a spus Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct al CEH. Unii dintre ei au primit, la plecarea din sistem, plãþi compensatorii, pe lângã celelalte mãsuri de protecþie financiarã prevãzute de legislaþia în vigoare, respectiv veni-

turi în completare ºi ajutor de ºomaj, dar acest lucru nu i-a împiedicat sã se înscrie la concurs.

u pot fi împiedicaþi sã se întoarcã

Numai în toamna anului trecut, de exemplu, 500 de mineri de la minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani din Valea Jiului – care aparþin de Societatea Naþionalã de Închideri de Mine au fost scoºi din sistem prin programul de concedieri colective, iar oamenii au primit plãþi compensatorii în valoare de 32.500 de lei brut fiecare. Dupã primele disponibilizãri masive din mineritul Vãii

Jiului, din 1997 – 1998, când mii de ortaci ºi-au pãrãsit locurile de muncã, oamenii s-au plâns cã au fost pãcãliþi ºi cã nici nu se mai pot întoarce în minerit, pentru cã li se interzice. O prevedere legalã, însã,

Bariere moderne spre Colonie

upã ani de zile în care au funcþionat nu tocmai la parametric normali, barierele de la trecerea cu calea feratã spre cartierul Colonie a municipiului Petroºani au fost schimbate.

Cei de la Regionala CFR Timiºoara au decis sã facã mici investiþii pentru siguranþa conducãtorilor auto care

tranziteazã zona, dar ºi pentru bunul mers al trenurilor. “Se executã lucrãri de înlocuire a instalaþiei cu semibarierã la

Bulevard deschis

cel puþin în acest moment, nu existã. „Niciunde în legislaþie nu este prevãzut acest lucru. În plus, anul trecut am fost reclamat la Consiliul Naþional Împotriva Discriminãrii pentru cã era prevãzutã limitã de vârstã, ºi ni s-a comunicat cã nu avem dreptul sã luãm dreptul la muncã niciunei persoane, indiferent de vârstã, sex, localitate de domiciliu, etc”, a precizat directorul Nicolae Drãgoi. Pentru cele 75 de posturi scoase la concurs de CEH pentru minele Lonea ºi Vulcan s-au înscris 505 tineri, care au avut de susþinut un test grilã ºi o probã practicã de “lopãtat” contra – cronometru. În minele din Valea Jiului este nevoie de forþã de muncã proaspãtã, mai ales cã de aproximativ 14 ani nu s-au mai fãcut angajãri importante din punct de vedere numeric. Anul trecut s-au angajat 60 de oameni la mina Lupeni, dar sindicaliºtii spun cã, per ansamblul minelor viabile ar fi necesari sute de oameni în plus, iar un miner se formeazã în cel puþin ºapte ani. Car men COSMAN-PREDA

aceastã trecere la nivel, vechea instalaþie este una mai veche, ºi-a cam trãit traiul, punem una mai nouã. Trecerea asta este cu mari probleme, cu trafic foarte intens ºi necazul vechii instalaþii era cã avea o sensibilitate sporitã la mici defecþiuni. Orice atingere a semicumpeneii de cãtre un automobil care încãlca legea atunci când forþa trecerea în timp ce se închidea, aducea o lipsã de control a parcursului în instalaþie ºi de aici toate trnurile circulau cu viteazã redusã pentru cã era o

n urmã cu doi ani, consilierii locali de la Petroºani au decis sã restricþioneze traficul rutier pe bulevardul din localitate în timpul weekendului pentru a le permite accesul pietonilor, bicicliºtilor ºi al celor cu role. Anul acesta edilii nu vor mai recurge la aceastã mãsurã pentru cã dupã primul an au constatat cã mãsura nu a avut rezultatul scontat.

„Nu cred cã mai închidem. Aceastã mãsurã pe care am luat-o anii trecuþi nu a fost la nivelul aºteptãrilor în sensul în care sã fie un aflux foarte mare de pietoni. Deocamdatã este suficient parcul Carol Schreter ºi Centrul Civic ºi dacã se impune vom lua aceastã mãsurã, dar deocamdatã din momentul în care am refãcut ºi centrul civic atunci închiderea bulevardului nu mai are utilitate”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Pietonii, bicicliºtii, dar ºi tinerii cu role au la dispoziþie mai multe zone de plimbare. Centrul civic ºi parcurile din localitate sau chiar zona de la Brãdet sunt optime pentru a desfãºura activitãþi în aer liber. Monika BACIU

neregulã în instalaþie”, a declarat Dorel ªchiopu, reprezentant CFR Petroºani. Vechile bariere s-au stricat datoritã conducãtorilor auto care de multe ori au forþat trecerea. “Aceastã nouã instalaþie va contribui la evitarea acestor neajunsuri, totuºi trebuie sã înþeleagã toþi ºoferii cã barierele sunt puse pentru a-i proteja ºi nu pentru a-i împiedica. Instalaþiile trebuie pãstrate”, a mai spus sursa citatã. Traficul spre Colonie a fost

restricþionat pe parcursul acestei zile pentru ca muncitorii de la CFR sã execute în condiþii oprime lucrãrile. “Regional CFR de la Timiºoara a cerut ajutorul Primãriei municipiului Petroºani pentru restricþionarea circulaþiei pe strada Timiºoarei pentru a se înlocui bariera care leagã strada Timiºoarei de Cartierul Colonie”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 2014

Ascultã vocea naturii

esene pe asflat, obiecte realizate din materiale reciclabile, rochii din hârtii sau pungi, toate aceste lucruri au fost realizate ºi expuse de copii la Petroºani. Acþiunile au avut loc în cadrul Zilei Mondiale a Mediului, zi serbatã în fiecare an în data de 5 iunie. La eveniment au luat parte ºi reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani care spun cã un mediu curat ne asigurã un trai sãnãtos. Monika BACIU

“E o acþiune organizatã de Asociaþia ProParâng este o expoziþie de materiale reciclabile, desene pe asflat, e o iniþiativã lãudabilã ºi încurajãm sã facã astfel de acþiuni, în primul rând pentru cei mici pentru cã ei sunt viitorul nostru ºi pentru ei facem tot”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. La invitaþie au rãspuns prezent toate ºcolile din municipiul Petroºani care au pregãtit diferite obiecte pentru aceastã acþiune. “Acþiunea este dedicatã Zilei Mondiale a

Mediului, o organizãm pentru a doua oarã, am organizat-o ºi anul trecut. Anul acesta am organizat-o afarã ºi ne bucurãm foarte mult cã am avut o prezenþã foarte numeroasã, foarte mulþi copii mici care au desenat, au rãspuns invitaþiei toate ºcolile ºi toate colegiile ºi avem multe exponate. Este important sã îi învãþãm pe

copii sã pãstreze mediul curat, ei sunt învãþaþi, dar noi ca asociaþie cu grupa noastrã de copii Prietenii Munþilor încercãm sã transmitem acest mesaj”, a declarat Carmen Damian, profesor. Evenimentele au fost organizate de prietenii munþilor ºi anume de cei de la Asociaþia ProParâng

Au cerut locuri de joacã

opiii ne atrag atenþia cã trebuie sã pãstrãm mediul curat. Mai mulþi copii de la o grãdiniþã din Petrila le-au fãcut o vizitã celor din administraþia localã cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului. Cei mici ne atrag atenþia cã trebuie sã pãstrãm mediul curat. Cei mici au solicitat administraþiei mai multe lucruri. Monika BACIU “Am venit aici cu ocazia zilei mediului. Am venit ºi am zis cã ne trebuie parcuri, piste pentru bicicliºti ºi alte lucruri”, spune un copil. Edilii de la Petrila le-au promis celor mici cã vor încerca sã realizeze cât mai multe locuri de joacã. “Am rãmas surprins plãcut când astãzi ne-au vizitat copiii de la Grãdiniþa PN2, au cântat cântece, ne-au spus câte ºtiu despre mediu ºi

ne-au spus cum ºtiu ei sã protejeze mediul, lucru pe care din pãcate oameni mari nu le ºtiu sau nu le respectã. Am ânþeles ºi doleanþele ºi solicitãrile lor ºi vom încerca sã le punem în practicã. Ei vor

piste de biciclete, piste de role, ne gândim ºi o sã gãsim soluþii”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. La finalul vizitei, cei mici au primit din partea administraþiei locale dulciuri.

care au þinut sã marcheze aceastã zi. “De ziua mediului realizãm proiecte comunitare. De data aceasta am realizat câteva obiecte din materiale reciclabile printre care ºi câteva rochiþe din pungi, hârtii ºi materiale care nu mai pot fi folosite. Sperãm sã înveþe sã recicleze, dar din pãcate nu se pune foarte mult accent pe lucrul acesta, nu suntem educaþi în spiritul acesta”, a declarat Cazimir Radvanski,

preºedintele Asociaþiei ProPArâng. ªi prietenii apelor vor organiza o acþiune însã aceasta va avea loc la sfârºitul sãptãmânii. “Noi pentru Ziua Mediului am pregãtit o acþiune pe care o vom face duminicã, ne bucurãm cã e ziua mediului a foat organizatã tot de copii. Noi, prietenii apei vom face o altã acþiune frumoasã pe Cheile Jieþului. Copiii vor lua

angajamente de la cei care sunt pe malul apei cã o sã aibã grijã

de apã”, ne-a spus Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei PetroAqua. O fetiþã a purtat de ziua mediului un tricou cu un mesaj reprezentativ ºi anume “ascultã vocea naturii” “Natura îmi spune cã trebuie sã o îngtijim pentru cã dacã nu ar fi nu am putea sã trãim”, spune fetiþa. Programul de Mediu al Organizaþiei Naþiunilor Unite

(UNEP) recomandã pentru ediþia din 2014, ca manifestãrile sã se axeze pe protecþia ce trebuie acordatã insulelor mici din întreaga lume, ameninþate tot mai mult cu dispariþia, ca urmare a creºterii nivelului mãrilor ºi a oceanelor datoritã schimbãrilor climatice, având ca slogan "Ridicã vocea ta, nu nivelul mãrii !" ("Raise your voice, not sea level!"). Tema a fost aleasã în contextul în care ONU a declarat anul 2014 ca An Internaþional al Statelor Insulare Mici (SIDS) aflate în curs de dezvoltare, þinând cont de impactul negativ produs de schimbãrile climatice, dezastrele naturale, creºterea nivelului mãrii asupra insulelor mici din întreaga lume ºi cât de vulnerabile sunt acestea la astfel de fenomene naturale.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 2014

Spânzuratã în casã

u a mai suportat necazurile de zi cu zi ºi ºi-a pus ºtreangul de gât. O femeie de 40 de ani din Petroºani a fost salvatã în ultima clipã din ºtreang de o rudã apropiatã, iar paramedicii SMURD s-au luptat zeci de minute sã o readucã în simþiri. ªansele de supravieþuire sunt, însã, minime. Diana MITRACHE

Apropiaþii femei spun cã aceasta nu a mai suportat desele certuri cu soþul ei ºi

sunat la 112. Un echipaj SMURD s-a chinuit minute în ºir sã o resusciteze ºi pânã la urmã i-au gãsit pulsul. Din pãcate, însã,

a vrut sã moarã. Femeia de 40 de ani din Petroºani a fost gãsitã joi la prânz de rude, într-o încãpere din curtea casei în care locuia, atârnând în ºtreang. Martorii povestesc cã descoperirea a fost fãcutã de o rudã, care imediat i-a tãiat cordelina cu care a încercat sã se spânzure ºi a

femeia are ºanse minime de supravieþuire. „Am fost solicitaþi pentru o tentativã de suicid prin spânzurare. Am ajuns la faþa locului primii cu echipajul SMURD, am efectuat în prima fazã manevrele de resuscitare, am reuºit sã îi readucem pulsul periferic, iar între

timp am solicitat un echipaj de la ambulanþã. Cu ajutorul lor i-am adus ºi un pic de tensiune ºi am transportat-o la unitatea de primire a urgenþelor”, a declarat plutonierul major Florin Zaharia, comandantul echipajului SMURD, care a intervenit. Femeia a fost gãsitã atârnând în ºtreang de cãtre o rudã, iar vecinii sãi spun cã nu se mai înþelegea cu soþul, care rãmãsese fãrã serviciu ºi nu mai reuºeau sã facã faþã problemelor. Dar puþini sunt cei care ºtiu exact ce s-a întâmplat de a luat aceastã decizie radicalã. „Nu ºtiu nimic. În

casã la ei nu am umblat, nu ºtim…”, a spus o vecinã a femeii. O alta, însã, ne-a spus cã vina o are soþul ei. „De câte ori i-am zis sã îºi caute de lucru ºi sã nu mai fie atât de gelos. Acum…rãmâne copilul fãrã mamã?”, a spus femeia

care locuieºte în blocul apropiat. Din pãcate, însã, paramedicii care au adus-o în simþiri spun cã femeia are mici ºanse sã trãiascã. „Sincer, sunt sceptic, destul de reduse. Nu pot sã vã spun mai multe detalii”, a mai adãugat cel care a salvat-o pe femeie. Femeia locuia în acea casã cu soþul ºi fiica lor. Ea a fost transportatã la spitalul de urgenþã din Petroºani, unde medicii au încercat sã o aducã în simþiri. Femeia a fost internatã pe secþia de terapie intensivã, iar soþul ei a avut de dat declaraþii criminaliºtilor care l-au aºteptat acasã.

Pierderile la apã, problema beneficiarilor

ierderile la apã din imobil sau din unitãþile particulare, sunt responsabilitatea proprietarilor. Spitalul de Urgenþã din Petroºani consumã aproape de 400 de metri cubi de apã lunar, iar managerul unitãþii a precizat cã existã pierderi pe coloanã. Potrivit responsabililor de la ape, identificarea pierderilor ºi remedierea problemelor þine strict de proprietari. Monika BACIU “Noi nu avem posibilitatea sã verificãm prin faptul cã conform legilor în vigoare, noi ducem apa la limita proprietãþii. De acolo este problema societãþii, a beneficiarilor. Nici dacã ne-ar chema, noi nu avem oameni care sã poatã sã meragã sã detecteze pierderile ºi este problema strict personalã a Spitalului de Urgenþã

Petroºani. Trebuie sã rezolve dumnealor dacã existã pierderi”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Proprietarii care au probleme de acest gen trebuie sã apeleze la servicii de specialitate pentru a remedia defecþiuni.

Cei de la ApaServ nu au posibilitatea de a identifica prin mijloace moderne pierderile.

8 Turism

Frumuseþile Parângului, promovate pe Internet

Printre acestea se regãsesc ºi Munþii Parâng. Vã prezentãm ºi noi punctele de interes descoperite ºi promovate de cei de la Yahoo News România. Carmen COSMAN – PREDA

montanã Transalpina. Este înconjurat de alte 10 lacuri mai mici, iar imaginea tuturor acestor lacuri, vãzute de pe creastã, este fabuloasã.

ãreþia Vârfului Parângul Mare

P care porneºte din Obârºia Lotrului ºi include ºi o trecere pe la lacul Gâlcescu.

meþitoarele cascade

Spânzuratã). Prima, situatã pe râul Latoriþa de sus, are o înãlþime de 25 de metri. Tot 25 de metri are ºi Boroncioaia, situatã pe Latoriþa de jos. Nu existã niciun

În zona Munþilor Latoriþei gãsim trei superbe cascade (Moara Dracilor (foto), Boroncioaia ºi Apa

traseu marcat spre aceste superbe cascade, dar oamenii locului ºtiu sã vã ghideze. Cascada Apa Spânzuratã, înaltã de 35 de metri, se aflã pe Cheile Latoriþei ºi poate fi admiratã chiar ºi din maºinã. Obiectivul se aflã pe drumul de acces cãtre Complexul Turistic "Tudor Petrimanu".

eºtera Muierii

din Parâng, cum ar fi Dengheru (2.084 m), Pãpuºa (2.136 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) ºi Muntinu (2.062 m).

Aflatã în comuna gorjeanã Baia de Fier, Peºtera Muierii are o lungime de 7 kilometri ºi este dispusã pe patru niveluri. Deºi o micã parte din peºterã este deschisã publicului, în ea pot fi admirate min-

rumuseþile Parângului trebuie descoperite ºi apreciate chiar de cei care nu au ajuns în zonã, aºa cã munþii sunt promovaþi pe Internet. Yahoo News România a demarat o amplã campanie pentru promovarea unor obiective turistice formidabile din Munþii României ºi în fiecare zi prezintã o listã de obiective din diverse grupe muntoase ale þãrii.

Singurul vârf muntos din Parâng care trece de 2.500 de metri, Parângul Mare (2.519 m) este al patrulea cel mai înalt vârf din România. Este, totodatã, cel mai înalt vârf din România care nu este în Munþii Fãgãraº. Vârful poate fi vizitat urmând un traseu marcat cu bandã roºie ce porneºte din Complexul turistic Parâng ori un altul, marcat identic,

Turism 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 2014

chii albaºtri ai lacurilor

Situat la 1925 de metri altitudine, lacul Gâlcescu (sau Câlcescu) se aflã la câteva ore de mers de superba ºosea

eºtera Polovragi

Aflatã la aproximativ patru ore de mers cu maºina de Bucureºti, Peºtera Polovragi este una dintre cel mai mari ºi mai misterioase cavitãþi stâncoase din România. Speologii sunt siguri cã peºtera are peste 10,3 kilo-

metri ºi încã nu sunt siguri cã i-au dat de capãt. Existã chiar o teorie potrivit cãreia o ieºire din peºterã ar fi tocmai la Sarmisegetuza, în Transilvania. Vizitabilã este doar o porþiune de circa 900 de metri, dea lungul cãreia pot fi vizitate numeroase obiective. Amintim de scaunul lui Zalmoxis – piatra pe care se spune cã stãtea zeul; cuptoarele – unde ardeau dacii planta polvraga, pictura realizatã de cãtre un cãlugãr în tehnica negru de fum, reprezentând simbolul morþii; Izvorul Speranþelor, din spatele cãruia se întrezãreºte Maica Domnului cu Pruncul în braþe; Bolta însângeratã; Camera Albã; Bolta Divinã. Autorul bizarului desen de care am amintit mai sus este preotul Pahomie care, în anul 1607, a stat aici, în beznã, alãturi de vietãþile subpãmântene, vreme de ºaºe luni.

unate stalactite, stalagmite ºi coloane, precum ºi o "Stâncã Însângeratã", aceastã fiind numitã astfel datoritã scurgerilor oxidului de fier pe suprafaþa rocii, ºi "Cascade împietrite". În Cupola peºterii, înaltã de 17 metri, se aflã ºi o colonie de lilieci. În peºterã au fost descoperite resturi umane vechi de 30.000 de ani, dar ºi urºi de cavernã complet pietrificaþi.

ransalpina ridicã Rânca

Construirea Transalpinei a transformat Rânca într-o mare staþiune montanã, cea mai vizitatã din întreaga regiune a Olteniei. Staþiunea se aflã la circa 63 km de Târgu Jiu, la 100 km de Râmnicu Vâlcea ºi la 130 km de oraºul Hunedoara. În ciuda aspectului de ºantier care ºtirbeºte imaginea staþiunii de ani întregi, Rânca atrage prin priveliºtile formidabile ºi, iarna, prin pârtiile sale de schi, perfecte pentru cei care vor sã înveþe acest sport. Vara, prin

idra, inima albastrã a Parângului Lacul Petrimanu ºi Lacul Vidra. Ambele sunt lacuri de acumulare, iar primul îl alimenteazã pe cel de-al doilea. Petrimanu se aflã la 1130 m altitudine ºi se întinde pe un suprafaþã de 17 hectare. Apa ajunge în lacul Vidra printr-o galerie subteranã din Munþii Latoriþei. Lacul Petrimanu este extrem de bogat în pãstrãv. Uriaºul lac de acu-

pãdurile ºi pe crestele din apropierea staþiunii se poate merge la cules de mure, zmeurã ºi afine. Tot vara, dar ºi la începutul toamnei, pãdurile din zonã sunt cutreierate de cãutãtorii de ciuperci, hribii fiind vânduþi pe bani buni la centrele de colectare.

ea mai înaltã ºosea din România Transalpina (marcatã pe hãrþile rutiere ca DN 67C) este cea mai înaltã ºosea montanã din România (atinge 2.145 de metri în pasul

Urdele). Drumul face legãtura între oraºele Novaci ºi Sebeº, din Gorj, respectiv Alba. ªoseaua montanã, lungã de aproape 150 km, trece prin 4 judeþe (Gorj, Vâlcea, Sibiu ºi Alba) ºi traverseazã Munþii Parâng de la sud la nord. Drumul trece la micã depãrtare de câteva vârfuri importante

mulare Vidra, întins pe 1240 de hectare, asigura alimentarea cu apa a unei hidrocentrale subterane cu o capacitate uriaºe, de 510 MW. Lacul are o lungime de 8 km ºi o lãþime maximã de 1,4 km, fiind adesea folosit de loturile de canotaj ºi kaiaccanoe ale României.

8 Turism

Frumuseþile Parângului, promovate pe Internet

Printre acestea se regãsesc ºi Munþii Parâng. Vã prezentãm ºi noi punctele de interes descoperite ºi promovate de cei de la Yahoo News România. Carmen COSMAN – PREDA

montanã Transalpina. Este înconjurat de alte 10 lacuri mai mici, iar imaginea tuturor acestor lacuri, vãzute de pe creastã, este fabuloasã.

ãreþia Vârfului Parângul Mare

P care porneºte din Obârºia Lotrului ºi include ºi o trecere pe la lacul Gâlcescu.

meþitoarele cascade

Spânzuratã). Prima, situatã pe râul Latoriþa de sus, are o înãlþime de 25 de metri. Tot 25 de metri are ºi Boroncioaia, situatã pe Latoriþa de jos. Nu existã niciun

În zona Munþilor Latoriþei gãsim trei superbe cascade (Moara Dracilor (foto), Boroncioaia ºi Apa

eºtera Muierii

din Parâng, cum ar fi Dengheru (2.084 m), Pãpuºa (2.136 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) ºi Muntinu (2.062 m).

Turism 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 2014

chii albaºtri ai lacurilor

Situat la 1925 de metri altitudine, lacul Gâlcescu (sau Câlcescu) se aflã la câteva ore de mers de superba ºosea

eºtera Polovragi

ransalpina ridicã Rânca

ea mai înaltã ºosea din România Transalpina (marcatã pe hãrþile rutiere ca DN 67C) este cea mai înaltã ºosea montanã din România (atinge 2.145 de metri în pasul

10 Politic

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 2014

Acum, pe scena politicã: ”Lupul stã la masã cu capra ºi mãnâncã împreunã iezii”

i acum, în politica româneascã ”iar am început sã amestecãm personajele: lupul ‘se cupleazã’ cu Scufiþa Roºie sau stã la masã cu capra ºi mãnâncã împreunã iezii, Fãt-Frumos împreunã cu Cãpcãunul ‘se dau’ la Cosânzeana ºi tot felul de relaþii împotriva firii ºi raþiunii Naþiunii Române. Partea rea însã e cã din toate aceste alianþe de genul ‘dai mâna ºi cu dracul pânã treci puntea’, cu onoarea ‘nereperatã’, rãmâne tot sãracul nostru partid ai cãrui lideri nu sunt interesaþi decât de cum sã se bãlãcãreascã între ei sau cum sã acceadã la vârful piramidei fãrã sã se gândeascã la cadavrele pe care calcã în ascensiunea lor” – ing. Dragoº Vonica, primul preºedinte PNL al Vãii Jiului, de dupã 1989.

În aceste zile când pe scena politicã româneascã se face ºi se desface, nimeni nu ºtie exact ce anume, cetãþenii privesc bulversaþi ºi ”acompaniazã” spectacolul cu cuvinte grele. Este firesc pentru cã au fost înselaþi iar ºi iar, fãrã ruºine. Am încercat sã discutãm despre aceste lucruri chiar cu lideri locali ai partidelor politice, dar unii se feresc, toþi sunt nesinceri pentru a nu se abate asupra lor sancþiunile mai marilor, puþini sunt aprigi în a-ºi exprima

adresat primului liberal din Valea Jiului, cel care a avut carnetul de PNL-ist cu numãrul 116 la nivel naþional ºi care a fost însãrcinat de Radu Câmpeanu, imediat dupã revoluþie, sã înfiinþeze prima organizaþie liberalã din Valea Jiului, la Lupeni, devenind cel dintâi consilier judeþean al PNL, dar ºi cel mai tânãr. Este vorba de Dragoº Vonica, un liberal prin structurã – prin gândire ºi faptã. Dupã 13 ani de zbatere într-o zonã ostilã ºi manipulabilã,

opinia suburban, cu acuze ºi înjurãturi, iar alþii o iau pe dupã vreo ºapte copaci fiind siguri cã cel din faþa lor este, cel puþin, prost. Ca urmare, ne-am

a pãrãsit þara ºi a ajuns om de afaceri în Valencia, apoi în Londra dovedind cã este liberal pur sânge. Este mereu conectat la þarã ºi care ºtie cã politica este o curvã,

cã totul este negociabil ºi posibil. Dar ceea ce face diferenþa este atitudinea – poate fi vorba de o curvã de clasã, o curtezanã, sau

ca o consecinþã a imaturitãþii noastre, a alegãtorilor, încât am fãcut posibil ceva de genul ”lupul stã acum la masã cu capra ºi

de o ”traseistã” – curva de pe centurã… Mai mult, Vonica vede pãdurea, fãrã a-i intra copacii în ochi care sã-i obtureze vederea ºi nici nu are a se teme de prigoana care a cuprins România în interiorul aceluiaºi partid. Dragoº Vonica a vorbit despre coagularea dreptei, mai precis despre fuziunea/absorbþia PNL cu PDL, ºi despre scena politicã

mãnâncã împreunã iezii”… ”Aºa cum vã spuneam acum ceva vreme, prin structura firii mele nu m-am "aplecat" în tinereþe, darãmite acum la 50 de ani… În lunga istorie a PNL, care începe odatã cu înfiinþarea sa la 24 Mai 1875, rolul acestuia a fost acela de a aduce noul ºi a contribui, prin tezele elaborate de membrii celor 87 de cabinete, la modernizarea României, la aducerea þãrii noastre la acelaºi nivel cu celelalte þãri ale Europei. Dupã 1989, ºi niciodatã înainte, au apãrut fuziunile, care în opinia mea au fost

fãcute numai ºi numai în scop electoral pentru a strânge un numãr mai mare de voturi dupã care s-au destrãmat aproape la fel de repede cum s-au creat. Când eram copil vedeam în fiecare dupã-masã pe vecinii bunicului meu de pe str. Brazilor, din Petroºani, cum se reuneau pe la câte-o casã ºi purtau discuþii aprinse în jurul vreunui aparat de radio unde se asculta Europa Liberã. Atunci l-am întrebat pe bunicul despre ce se discutã ºi de ce el nu participã niciodatã la aceste discuþii. Eu mã gândeam cã poate findcã el e neamþ... El mi-a rãspuns liniºtit, în felul lui direct, cã se discutã despre politicã, care în opinia lui e o curvã, iar el e om serios la casa lui ºi nu-l intereseazã. Deºi la vremea respectivã nu am înþeles o iotã din tot ce mi-a spus, am luat-o ca pe o teoremã ºi nu am cerut alte explicaþii. Acum, dupã ataþia ani, înþeleg ceea ce spunea bunicul. Revenind însã la cele scrise anterior ºi anume la alianþe PNL, nu cred cã se ajungea la toate acestea dacã electoratul dãdea dovadã de puþinã maturitate, despre care nu putea fi vorba în 1989. Sã nu uitãm mineriadele, sã nu uitãm faptul cã puterea PCR a fost preluatã de FSN, sã nu uitãm cã toate bunele de pe lumea

asta veneau de la Domnul Iliescu ºi toate relele ni se trãgeau de la Raþiu ºi Câmpeanu. Sã nu uitãm cã mecanismul de dezinformare comunist a fost preluat de cãtre FSN, iar toate astea au avut ca scop final "VOTAREA TRANDAHIRULUI". Cu un sistem aºa de bine pus la punct ºi cu un electorat, care dupã 40 de ani de communism, a fost preluat în forþã ºi menþinut la acelaºi nivel de dezinformare ºi îndobitocire sistematicã de cãtre noua putere, am ajuns unde suntem. Contrar basmelor din tradiþia popularã româneascã, la noi, au început sã câºtige teren personajele negative. Aºa au ajuns sã câºtige minerii în faþa "golanilor " din Piaþa Universitãþii, bãieþii destepþi în faþa oamenilor de rând etc. Toate aceste alianþe ºi coaliþii au fost fãcute în scopul surclasãrii tradiþiei post decembriste ºi de evitare a reajungerii la Partidul Unic. Dar aºa cum tot înþelepciune popularã româneascã o spune "mã uit cu cine umbli ca sã-þi spun cine eºti"… Din pãcate însã nu s-a mai þinut seama de aceastã povaþã din bãtrâni ºi iar am început sã amestecãm personajele: lupul "se cupleazã" cu Scufiþa Roºie sau stã la masã cu capra ºi mãnâncã împreunã iezii, FãtFrumos împreunã cu Cãpcãunul "se dau" la Cosânzeana ºi tot felul de relatii împotriva firii ºi raþiunii Naþiunii Române.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Politic 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 2014

Politicienii cu viziuni ºi manifestãri extremiste, xenofobe ºi naþionaliste trebuie izolaþi

adopte o poziþie clarã. "Este vorba despre libera circulaþie. În continuare, ºefi de state ºi

protecþie a minoritãþilor naþionale. Iar a treia mare problemã este cea a comunitãþilor roma. Avem nevoie de revizuirea Strategiei roma ºi de un plan pe termen lung de implementare a acesteia", a mai spus europarlamen-

guverne, fãrã a þine cont de Acordul Schengen, amânã accederea României ºi Bulgariei în spaþiul de liberã circulaþie. Apoi, mai este problema minoritãþilor naþionale autohtone ºi a grupurilor vorbitoare de limbi regionale. "Uniþi în diversitate" trebuie sã fie mai mult decât un slogan, trebuie sã devinã realitate ºi de aceea avem nevoie de un cadru european de

tarul UDMR. În cadrul discuþiilor avute în Grupul PPE s-a discutat ºi despre faptul cã programul pentru cinci ani al viitoarei Comisii Europene trebuie sã fie rezultatul cooperãrii dintre Parlamentul European ºi Comisie ºi nu un plan al ºefilor de state ºi guverne elaborat în Consiliul European aºa cum unii dintre aceºtia ºi-au manifestat deja intenþia.

eputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) crede în necesitatea unui dialog constructiv în Parlamentul European între grupurile politice ale popularilor ºi socialiºtilor cu scopul izolãrii politicienilor cu viziuni ºi manifestãri extremiste, xenofobe ºi naþionaliste.

Partea rea însã e cã din toate aceste alianþe de genul "dai mâna ºi cu dracul pânã treci puntea", cu onoarea "nereperatã", rãmane tot sãracul nostru partid ai cãrui lideri nu sunt interesaþi decât de cum sã se bãlãcãreascã între ei sau cum sã acceadã la vârful piramidei fãrã sã se gândeascã la cadavrele pe care calcã în ascensiunea lor. Din pãcate atunci când noi nu vom mai fi îi va judeca Istoria, dacã mai foloseºte la ceva, cât despre onoare "nereperatã" sã sperãm ca ne-o "repereazã" dom’

rãsuci ºi ar intra înapoi....” – a declarat primul liberal ”pur sânge” din Valea Jiului, Dragoº Vonica. Mulþi vor spune cã e uºor de vorbit de departe de þarã despre ce se întâmplã cu noi, românii. Dar când, ca liberal, ca român ºi mai ales ca om cucereºti o lume începând ca culegãtor de cireºte ºi sfârºind ca om de afaceri în douã þãri – Spania ºi Anglia – în doar 10 ani, este dovada cã Vonica ºtie ce spune ºi mai ales ce face. De precizat cã afacerile sale se numesc ”Casa Vonica”, iar tricolorul, pe

Brãtianu, care, bietul de el, dacã s-ar scula din mormânt ºi ar vedea cum a ajuns partidul liberal ºi cine-i sunt urmaºii, s-ar

care scrie România, este expus la loc de cinste în locaþiile sale din cele douã þãri. Ileana FIRÞULESCU

Iuliu Winkler a participat, la discuþiile care au avut loc joi, în cadrul Grupului PPE din Parlamentul European (PE), cu Jean-Claude Juncker, candidatul PPE pentru preºedinþia Comisiei Europene. "Una dintre cele mai obiºnuite acuzaþii, repetatã chiar des în campania electoralã, este aceea cã Uniunea Europeanã este o construcþie tehnocraticã, aproape de neînþeles pentru cetãþenii europeni, ºi cã nu are suflet. Eu cred însã cã Parlamentul European, ales direct de cetãþenii europeni, este sufletul Uniunii. Împãrtãºesc poziþia clarã a lui JeanClaude Juncker, candidatul nostru pentru Comisia Europeanã, de a refuza orice dialog cu extremiºtii, xenofobii, naþionaliºtii, cu orice fel

de anti-europeni. De asemenea, împãrtãºesc viziunea cu privire la necesitatea unui dialog constructiv cu grupul socialist din PE fãrã a renunþa la valorile noastre, ci gãsind împreunã compromisul pro-european. Dacã vrem sã construim uniunea politicã, atunci avem nevoie de cooperarea dintre cele douã mari grupuri politice din PE ºi trebuie împreunã sã reducem la minimum impactul iniþiativelor antieuropene", a afirmat deputatul european al UDMR. În intervenþia avutã, Winkler a mai spus cã, în opinia sa, în privinþa statelor din Europa Centralã ºi de Est existã trei mari probleme în care PPE trebuie sã

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 2014

Primãria Petrila a scãpat de asediul oierilor

dministraþia publicã localã din Petrila a decis anularea licitaþiei privind concesionarea pãºunilor, dupã ce câºtigãtorul de sãptãmâna trecutã n-a virat suma de bani pentru care a concesionat terenul.

Taxiurile din Petroºani, condiþii tehnice optime de funcþionare

ute de autorizaþii de taxi. La nivelul municipiului Petroºani funcþioneazã, legal, aproape 200 de taxiuri, însã încã mai sunt câteva zeci de locuri disponibile pentru care se va organiza licitaþie publicã. “La nivelul municipiului Petroºani sunt înregistrate 160 de autorizaþii de taxi, în acest moment sunt ocupate 162, urmând ca diferenþa dintre cele ocupate ºi cele existente sã fie scoasã la licitaþie în toamna acestui an pe o procedurã care urmeazã a fi stabilitã”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvând al Primãrieie Petroºani. Autoturismele destinate transportului public trebuie sã îndeplineascã o serie de criterii tehnice. La Petroºani nu a fost retrasã nicio autorizaþie din acest motiv. “Colegii mei care se ocupã de acest lucru m-au informat cã nu au

existat cazuri în care autoturismele sã nu corespundã din punct de vedere tehnic”, a mai spus sursa citatã. Proiectul, publicat pe situl Primãriei municipiului Petroºani, prevede aprobareas unui numãr de 12 amplasamente pentru staþiile de taxi cu 78 de locuri de staþionare ºi creºterea numãrului de autorizaþii pentru efectuarea serviciului de transport cu autoturisme de timp taxi de la 140 la 150. De asemenea, în propunerea de proiect de hotãrâre de Consiliu, autoritãþile locale din municipiul Petroºani doresc sã aprobe un nou regulament de funcþionare a serviciului de taxi pe raza municipiului Petroºani, dar ºi sã stabileascã un interval de tarifare minim ºi maxim pe care taximetriºtii autorizaþi la Petroºani vor avcea voie sã-l practice. Astfel, iniþiatorii proiectului propun un tarif minim de 1 leu/km ºi un tarif maxim de 4 lei/km. Monika BACIU

Edilii vor organiza o nouã licitaþie ºi astfel au scãpat de fermierii care ameninþaserã cã-ºi vor duce cele 450 de oi la pãscut în curtea Primãriei Petrila. Mai mulþi crescãtori de ovine din localitatea Petrila au decis sã proteste în curtea primãriei, dar nu oricum ci ºi cu mioarele lângã ei, fiind nemulþumi de faptul cã edilii au concesionat prin licitaþie publicã pãºunile montane pe care ei îºi scoteau animalele la pãscut. Oamenii acuzau interese ascunse ale unor potentaþi care urmãreau de fapt masa lemnoasã de pe

aceste terenuri. Protestatarii au cerut autorizaþie pentru protest însã nu li s-a putut permite sã îºi ducã animalele în curtea primãriei. Pentru a evita un scandal de proporþii, edilii i-au convocat pe protestatari, miercuri seara, la discuþii ºi pentru cã fermierul care câºtigase licitaþia nu ºi-a achitat suma de bani pentru concesiune, edilii au decis

reluarea licitaþiei. Astfel, fermierilor care se plâng cã nu au unde sã-ºi pascã animalele, li se va oferi posibilitatea sã concesioneze terenurile montane pe care ºi-au pãºunat, din strãmoºi, animalele. Protestul care ar fi trebui sã abia loc ieri la primãrie a fost amânat, cel puþin pânã dupã organizarea licitaþiei. Maximilian GÂNJU

Luna Iunie Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema de þelinã Pui Shanghai în crusta de susan/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii Salatã & Desert Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema de legume Mozzarella pane în crusta de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Cotlet de porc cu piure de cartofi Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu garniturã de orez sîrbesc/ªniþel pane de pui cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi afumaþi/Ficãþei de pui cu cartofi piure Salatã & Desert Preþ meniul zilei: 15.00 lei (include felul 1+ felul 2 + salata + desert, la alegere din variantele din meniul pentru ziua respectivã).

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã de apã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã! Telefon comenzi: 0726 669 060

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 2014

Cinci persoane recuperate dintr-o peºterã din Parcul Naþional Grãdiºtea Muncelului - Cioclovina

inci persoane, dintre care douã de altã naþionalitate au fost recuperate joi de membrii echipelor SalvaSpeo din peºtera Ponorici din Parcul Naþional Grãdiºtea Muncelului-Cioclovina, dupã ce au plecat de miercuri într-o expediþie ºi nu s-au mai putut întoarce. Marius MITRACHE Echipele de intervenþie au fost sesizate de prin apel de urgenþã 112, de cãtre soþia unui bãrbat, în dimineaþa zilei de joi, 05 iunie a.c., în jurul orei 04.00, cu privire

la faptul cã, soþul acesteia, împreunã cu un alt bãrbat, au plecat în cursul dupãamiezii de miercuri, 04 iunie a.c., într-o expediþie în Peºtera Cioclovina, din Parcul Naþional Grãdiºtea Muncelului-Cioclovina ºi nu s-au mai întors

acasã. “Jandarmii montani împreunã cu salvamontiºtii au constituit echipe mixte de cãutare ºi au pornit dupã cei doi bãrbaþi. În jurul orei 07.00, jandarmii montani ºi salvamontiºtii au identificat maºina celor doi

bãrbaþi în apropierea peºterii Ponorici din Parcul Naþional Grãdiºtea MunceluluiCioclovina. Totodatã

Aproximativ 40.000 de români merg în vacanþã de Rusalii, cu 30% mai puþini ca anul trecut

proximativ 40.000 de români vor pleca în vacanþã de Rusalii, cu 30% mai puþini decât anul trecut, când sãrbãtoarea a fost la sfârºitul lunii iunie, când elevii erau deja în vacanþã, se aratã într-un comunicat al Federaþiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Circa 10.000 dintre români au ales litoralul, dar staþiunile montane, cele balneare ºi agroturistice sunt ºi ele în topul destinaþiilor alese de turiºti în aceastã perioadã. Potrivit datelor FPTR, în acest

sfârºit de sãptãmânã prelungit unitãþile de cazare vor primi cu 25% mai mulþi turiºti decât în orice alt weekend din luna mai, pentru cã se anunþã vreme bunã. Cu toate acestea, vor fi mai puþini

Profesorii vor primi primi tichete de vacaþã

otrivit Ordonantei de Urgenta privind acordarea tichetelor de vacanta, profesorii vor primii obligatoriu aceste bunuri. Legea a fost publicata ieri in Monitorul Oficial.

Conform acestui act normativ de aceste tichete de vacanta pot beneficia persoanale angajate cu contract individual de munca. Suma acordata sub aceasta forma nu poate depasi per persoana/an fiscal, valoarea a sase salarii minime brute pe tara. Printre cei care se vor bucura insa in fiecare an de aceste

tichete de vacanta si dascalii. In timp ce restul bugetarilor pot beneficia de aceste tichete numai daca

români în staþiuni în comparaþie cu aceeaºi perioadã a anului trecut, când au mers în vacanþã circa 60.000 de turiºti, dintre care numai pe litoral 30.000 de persoane. În plus, anul acesta sezonul estival începe institutia va fi de acord, profesorii le vor primi obligatoriu. Tichetele de vacanta inlocuiesc primele de vacanta, ele fiind tiparite de firme specializate, autorizate de Ministerul Finantelor. Tichetele vor putea fi folosite numai in unitatile autorizate de Ministerul Turismului care decid sa primeasca aceste bonuri valorice.

mult mai greu, parte din cauza vremii care îi þine acasã pe români, parte din cauza bugetului tot mai mic pe care îl alocã pentru concedii. De Rusalii, hotelierii din staþiunile montane sau de la malul mãrii vin în întâmpinarea turiºtilor cu oferte speciale. Astfel, în unele unitãþi de cazare, tarifele sunt cu 30% mai mici în aceastã perioadã. În plus, unii proprietari oferã o masã festivã gratuitã de Rusalii. Cei care vor sã profite de zilele libere pentru a se relaxa vor avea acces gratuit la saunã, piscinã sau pot încerca tratamentele de înfrumuseþare.

în zonã existau indicii cã cei doi au intrat în peºtera Ponorici”, spun reprezentanþii IJJ Hunedoara. Jandarmii montani ºi salvamontiºtii au anunþat echipele SalvaSpeo din cadrul

Salvamont, specializate în salvãri din peºteri, grote sau alte zone speologice. Membrii echipelor SalvaSpeo au gãsit în peºtera Ponorici cinci persoane, trei bãrbaþi ºi douã femei, douã dintre acestea fiind de altã naþionalitate ºi au început operaþiunea de scoatere a acestora din peºterã. Dupã mai bine de douã ore toate persoanele au fost scoase din peºterã ºi au fost preluate de cãtre echipajul SMURD aflat la faþa locului, în vederea evaluãrii stãrii de sãnãtate, însã nu a fost necesarã internarea niciunuia dintre aceºtia.

Teatrul Dramatic “I.D Sîrbu” Petroºani

PREMIERÃ

Sâmbãtã, 7 iunie, ora 18:00 z Preþ bilet 20 lei

14 Program & Horoscop

10:55 Opinii fiscale 11:00 România la Cupa Mondialã 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Finanþe ºi afaceri 18:45 Clubul celor care muncesc în România 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:00 O datã-n viaþã

10:30 11:00 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 15:30 16:00 lume 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

T3ch in 3 (r) Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Vrei sã fii milionar? (r) Teleshopping Râzi ºi câºtigi (r) Trãsniþii (r) Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens Imagini incredibile din Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Alvin ºi veveriþele 2

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Aktualitatea B1 Butonul de panicã X-Press Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Acasã la Coana Mare 22:30 Doom

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Crima din casa mea (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:30 MasterChef (r) 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Mãrturie mortalã 22:30 Pumnul de legendã

21 martie *** 20 aprilie Aveþi de gând sã staþi cu familia ºi sã vã odihniþi, dar nu reuºiþi. De dimineaþã, se ivesc o serie de probleme urgente. Nu vã este uºor, dar reuºiþi sã vã descurcaþi cu bine. Spre searã, vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie în interes de familie.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Clipuri Pastila Vouã (r) Teleshopping Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Pastila Vouã (r) Baronii (r) Copii contra pãrinþi (r) Specialiºti în sãnãtate Am ales sã fiu român ªtiri Naþional TV Mica mireasã

Soþ de închiriat (r) Pentru cã te iubesc (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului Abisul pasiunii Rosa Diamante Chemarea inimii Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului 16 & Pregnant

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:30 Pastila de râs 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 Deschide Camera

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal European 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Digi Sport Special 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal: Polonia Lituania 23:45 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Ar fi bine sã vã ascultaþi intuiþia ºi sã renunþaþi la o cãlãtorie din care nu vã puteþi alege decât cu pierderi. Astãzi aveþi toate ºansele sã câºtigaþi un premiu substanþial la un concurs.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Puteþi avea succes într-o activitate nouã, pe care o începeþi împreunã cu un prieten. Dupãamiazã primiþi o sumã importantã, care vã face sã vã schimbaþi planurile.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 15:00 16:00 17:30 18:00 18:30 19:15

23 iulie *** 22 august

Împreunã cu persoana iubitã, faceþi planuri planuri ce pot pãrea nerealiste, însã perseverenþa vã ajutã sã dovediþi contrariul. Dupã-amiazã este posibil sã vã certaþi cu o persoanã mai în vârstã din familie, dar vã calmaþi repede.

23 august *** 22 septembrie

Staþi mai bine cu banii ºi sunteþi plin de entuziasm. Sunteþi într-o formã fizicã perfectã. Puteþi sã porniþi o afacere sau sã cãlãtoriþi, dar este o zi bunã ºi pentru întâlniri romantice.

Dimineaþa aveþi un succes nesperat într-o scurtã cãlãtorie de afaceri. Nu vã pierdeþi rãbdarea dacã lucrurile nu merg în ritmul care v-ar plãcea. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerii de afaceri!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dimineaþa este posibil sã primiþi o sumã importantã, care vã prinde foarte bine. Poate sã fie o moºtenire sau platã pentru o colaborare. Puteþi sã vã faceþi planuri de viitor.

S-ar putea sã vã schimbaþi complet programul, dar nu este cazul sã vã faceþi probleme, pentru cã astãzi aveþi noroc. O persoanã mai în vârstã vã dã informaþii utile pentru a demara o activitate profitabilã.

23 noiembrie *** 20 decembrie Primiþi un cadou din partea unei persoane dragi din familie, de care vã bucuraþi în mod deosebit. Capacitatea de comunicare este excelentã ºi vã ajutã sã rezolvaþi o problemã financiarã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Uºurinþa în comunicare favorizeazã relaþiile cu cu cei din jur. Se întrevede o cãlãtorie în interesul familiei. Puteþi avea câºtiguri mari din activitãþi comerciale.

21 decembrie *** 20 ianuarie În cursul dimineþii, luaþi o decizie în urma cãreia sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul. S-ar putea sã fiþi contactat de câþiva prieteni, cu care faceþi pregãtiri pentru o petrecere.

21 februarie *** 20 martie Aveþi succes într-o cãlãtorie în interes de afaceri. Aveþi rãbdare ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerii. În partea a doua a zilei, reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã mai veche.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 2014

Cheltuielile lunare ale unei familii, aproape la acelaºi nivel cu media veniturilor totale lunare, în 2013

eniturile totale, ca medie lunarã, ale unei familii din România s-au cifrat, în 2013, la 2.559 lei, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 2.317,4 lei, cea mai mare parte având ca destinaþie plata facturilor, taxelor ºi impozitelor, dar ºi consumul de bunuri alimentare, aratã datele Institutului Naþional de Statisticã /INS/. Practic, anul trecut, veniturile totale ale populaþiei, medii lunare pe o gospodãrie au fost de 2.559,1 lei, veniturile bãneºti medii au reprezentat 83,5% din total, iar cheltuielile totale au fost, în medie, de 2.317,4 lei lunar/gospodãrie, cheltuielile de consum medii reprezentând 72% din total. Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în anul 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 895,9 lei/persoanã, în timp ce veniturile bãneºti au fost, în medie, de 2.137,5 lei/lunar/gospodãrie (748,3 lei/persoanã), iar veniturile în naturã de 421,6 lei lunar/gospodãrie (147,6

lei/persoanã). Salariile ºi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantã sursã de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile totale ale gospodãriilor (51,2%), în creºtere, faþã de anul 2012, cu 1,1%. În plus, la formarea veniturilor totale ale gospodãriilor, au contribuit veniturile din prestaþii sociale (22,8%), veniturile din agriculturã (3,3%), veniturile din activitãþi neagricole independente (2,8%) ºi cele din proprietate ºi din vânzãri de active din patrimoniul gospodãriei (1,6%). O pondere importantã

deþin ºi veniturile în naturã (16,5%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (14,7%). În funcþie de mediul de rezidenþã, în anul 2013, veniturile totale medii pe o gospodãrie din mediul urban au fost

cu 32,1% mai mari decât ale gospodãriilor din mediul rural ºi cu 11,7% mai mari faþã de ansamblul gospodãriilor. În mediul urban, veniturile gospodãriilor au provenit în proporþie de 64% din salarii, de 22% din prestaþii sociale, veniturile în naturã reprezentând 7,8% din total. La nivel de cheltuieli ale populaþiei, valoarea totalã a fost, în anul anterior, în medie, de

Supravegherea la Bac, periclitatã de dascãli

rofesorii nu vor sã supravegheze la examenul de bacalaureat. Pentru cã nu sunt plãtiþi, dascãlii hunedoreni spun cã nu vor face parte din comisiile de supraveghere ale examenului de bacalaureat. Monika BACIU Reprezentanþii sindicatelor aratã cã tot mai mulþi dascãli nu vor sã participe la Bacalaureat pentru cã nu sunt bine plãtiþi, iar responsabilitatea este foarte mare. „Un profesor primeºte 19 lei /zi pentru asistenþã ºi trei lei pentru o lucrare corectatã la acest examen de Bacalaureat. Cum sã nu se se simtã umiliþi? Cum sã fie ei motivaþi cu aceastã sumã? Cum sã doreascã ei sã facã parte dintr-o comisie de

Bacalaureat, mai ales acum când se pune o presiune imensã pe ei, având în vedere scandalurile din anii trecuþi, care au aruncat o patã de noroi asupra întregului învãþãmânt din România? ”, spune

Simion Hancescu, preºedintele Federaþiei Sindicatelor Libere din Învãþãmânt. Profesorii cer Guvernului sã gãseascã o soluþie pentru suplimentarea sumelor acordate celor care fac parte din comisiile de Bacalaureat ºi sã le plãteascã integral drepturile salariale câºtigate prin instanþã, aferente trimestrelor I ºi II ale anului 2014.

2.317,4 lei lunar/gospodãrie (811,3 lei/persoanã) ºi au reprezentat 90,6% din nivelul veniturilor totale, în scãdere cu 0,1 puncte procentuale faþã de anul 2012. Principalele destinaþii ale cheltuielilor efectuate de gospodãrii au fost: consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii ºi transferurile cãtre administraþia publicã ºi privatã ºi cãtre bugetele asigurãrilor sociale, sub forma impozitelor, contribuþiilor, cotizaþiilor, precum ºi acoperirea unor nevoi legate de producþia gospodãriei (hrana animalelor ºi pãsãrilor, plata muncii pentru producþia gospodãriei, produse pentru însãmânþat, servicii veterinare etc.). Conform INS, în ceea ce priveºte mãrimea ºi structura cheltuielilor totale de consum, nivelul mediu lunar pe o gospodãrie este mai mare în urban faþã de rural cu 478,2 lei, iar cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 43,4 lei.

Restricþii S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Vineri 06.06.2014 în oraºele: - Lupeni - între orele 09:00 - 20:00. Zona afectatã: Cartier Braia. Motivul restricþiei: Anulare reþea veche ºi cuplare reþea nouã str. Calea Brãii - Ardealului.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 2014

Ce boli poþi avea în funcþie de luna naºterii n studiu publicat U în Journal of Aging Research din

Statele Unite a scos la ivealã faptul cã luna naºterii îþi influenþeazã longevitate. Cercetãtorii au studiat datele a peste 1.500 de persoane care au depãºit vîrsta de 100 de ani, comparîndu-le cu informaþii ale rudelor (fraþi sau soþi/soþii) ale centenarilor care au trãit mai puþin. Se pare cã luna naºterii influenþeazã longevitatea. Mai exact, persoanele nãscute toamna, între septembrie-noiembrie, au ºanse mult mai mari de a ajunge la 100 de ani, faþã de cei nãscuþi în lunã martie, de exemplu. De altfel, cercetãtorii spun cã cele mai mici ºanse de a ajunge la 100 de ani le au persoanele nãscute primãvara. Un alt studiu realizat la Universitatea Oxford la care au participat deopotrivã cercetãtori ºi statisticieni, conduºi de profesorul Russell Foster, a scos la ivealã ºi bolile pe care le poþi dezvolta pe parcursul vieþii, în funcþie de luna naºterii. Iatã concluziile lor. 1. Cine e nãscut în ianuarie… Alzheimer, Boala Crohn ºi epilepsie Explicaþia ar fi cã persoanele nãscute în ianuarie s-au “bucurat” de prea puþinã luminã solarã în perioada intrauterinã ºi dupã naºtere. Iar statisticile prezentate de Oficiul britanic de Statisticã vin sã întãreascã supoziþia. 2. Cine e nãscut în februarie… tulburãri de somn Tot din cauza lipsei de

luminã solarã în perioada intrauterinã ºi dupã naºtere, persoanele nãscute din februarie prezintã tulburãri de somn, precum narcolepsia. Mai mult, cei nãscuþi în februarie sunt mai “activi” dupã lãsarea întunericului.

partea bunã este cã, datoritã expunerii unei lumini puternice în primele luni de viaþã, sînt mult mai optimisi ºi mai fericiþi, ceea ce le scade riscul de a se confrunta cu depresii sau alte tulburãri emoþionale.

3. Cine e nãscut în martie… astm Cercetãtorii spun cã de vina ar fi lipsa vitaminei D din organismul mamelor, vitamina activatã de lumina soarelui. Vitamina D influenþeazã ºi dezvoltarea creierului, tocmai de aceea copiii nãscuþi în martie pot fi mai slabi la învãþãtura faþã de copiii nãscuþi în alte luni.

8. Cine e nãscut în august… probleme de comportament Copiii nãscuþi în august prezintã un risc cu 30% mai mare sã fie copii-problemã în ºcoala decît cei nãscuþi în septembrie. Problema pare a veni din faptul cã ei sunt cei mai mici copii înscriºi în ºcoalã ºi nu pot þine pasul, iar de aici pot apãrea tot felul de probleme la nivel emoþional.

4. Cine e nãscut în aprilie… autism ºi depresie sezonierã Tot lipsa vitaminei D pare a fi de vinã ºi în cazul copiilor nãscuþi în aprilie. Pe lîngã potenþialul de autism ºi depresii sezoniere, copiii nãscuþi în aprilie pot avea, la maturitate, probleme cu alcoolul. 5. Cine e nãscut în mai… diabet ºi glaucom Cercetãtorii cred cã lipsa luminii solare îi afecteazã ºi pe cei nãscuþi în mai. Pe lîngã problemele legate de diabet sau glaucom, statisticienii spun cã la persoanele nãscute în luna mai se înregistreazã un IQ mai mic faþã de persoane nãscute în altã lunã. 6. Cine e nãscut în iunie… probleme cu vederea Copiii nãscuþi în iunie au parte de soare, atît intrauterin, cît ºi dupã naºtere. Însã, pentru cã nu sunt expuºi la soare în primul trimestru de sarcinã, pe parcurs pot apãrea tulburãri de vedere. Cu toate acestea, statisticienii vin cu o veste bunã: cei mai mulþi CEO ºi cîºtigãtori de premii Nobel sînt nãscuþi în luna iunie. 7. Cine e nãscut în iulie… probleme cu vederea Ca ºi copiii nãscuþi în iunie, cei din luna iulie pot avea probleme cu vederea încã din primii ani. Însã,

9. Cine e nãscut în septembrie… astm Asmul este pus tot pe seama lipsei de vitamina D din organismul mamelor. La nivel ºcolar însã, pentru cã sunt cei mai mari din ciclul lor, copiii nãscuþi în septembrie sînt înclinaþi spre învãþãturã ºi concentrate spre a face carierã. 10. Cine e nãscut în octombrie… astm Deºi sînt predispuºi la astm, cei nãscuþi în octombrie au ºanse crescute de a trãi mai mult decît cei nãscuþi în alte luni. Statisticienii spun cã persoanele nãscute în octombrie trãiesc în medie cu 160 de zile mai mult decît cei veniþi pe lume în lunile de primãvarã. 11. Cine e nãscut în noiembrie… pesimism Pesimiºtii calendarului sînt cei nãscuþi în noiembrie. Cel puþin aºa concluzioneazã statisticienii care au analizat rãspunsurile celor peste 30.000 de participanþi la un studiu. La întrebarea “Cat de norocos eºti”, persoanele nãscute în noiembrie s-au declarat cel mai puþin norocoºi. ªi tot statisticienii spun cã cei mai mulþi criminali în serie s-au nãscut în noiembrie. 12. Cine e nãscut în decembrie… astm ºi alergii Nãscuþi în plin vîrf de gripe ºi rãceli, cei nãscuþi în

luna decembrie sînt predispuºi la infecþii încã din prima lunã de viaþã. Cum anticorpii nu sunt suficient de bine formaþi, bolile din primele luni de viaþã lasa sechele serioase. La acestea se adauga ºi lipsa luminii solare, care ar putea genera boli precum tulburarea bipolarã. Preluare: Sfatul Pãrinþilor.ro