CVJ NR. 642, LUNI 30 IUNIE 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 642

Cronica Vãii Jiului Luni, 30 Iunie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

La plãcinte înainte, dar nu înainte de muncã!

Firmele se fac cã lucreazã, CADNR prelungeºte izolarea Vãii Jiului >>> PAGINA A 3-A

Omul cu 15 mii de insigne ºi monede >>> PAGINA A 4-A

Reguli noi în Consiliul Local Petroºani >>> PAGINA A 5-A

Contestaþie respinsã în dosarul ex-managerului Spitalului Municipal Lupeni >>> PAGINA A 6-A

Nicio medie de 10 la evaluarea naþionalã >>> PAGINA A 7-A

S-a luat apa prea mult! >>> PAGINILE 8-9

Planuri alternative pentru minerit nesusþinute de Guvern >>> PAGINA A 11-A

Congresul PNL: Du-te - stai, pleacã-vino, ba eu – ba tu!

L

a masã sunt primii, cum primii sunt ºi la mizerie. Vorbim despre asistaþii social de la Petroºani, care nu mai primesc masa caldã dacã nu fac curat la blocul în care locuiesc. Decizia este irevocabilã ºi a devenit practic o condiþie pentru a mânca.

Stau cât e ziua de lungã ºi ascultã muzicã la maxim, nu muncesc nicãieri ºi când vine ora mesei, se adunã lângã cantinã. >>> PAGINILE 8-9

>>> PAGINA A 13-A

Primul pui de zimbru nãscut în libertate este mascul >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Iunie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Iunie 2014

Firmele se fac cã lucreazã, CADNR prelungeºte izolarea Vãii Jiului

A

stãzi, 30 iunie, ar fi trebuit ca ºoferi sã poatã circula pe tot parcursul zilei pe DN 66 între Petorºani ºi Tg Jiu, prin Defileul Jiului. Numai cã traficul rãmâne blocat pânã aproape de iarnã pentru cã lucrãrile la reabilitarea drumului nu sunt gata.

Constructorul spaniol a fost prins cã se face cã munceºte însã a scãpat basma curatã.

Maximilian GÂNJU

Drept recompensã pentru cã a tergiversat lucrãrile firma spaniolã care efectueazã reabilitarea drumului în Defileul Jiului va mai primi de astãzi o prelungire a restricþiilor de circulaþie spre

disperarea ºoferilor care trebuie sã meargã în sudul þãrii. În ultimii doi ani, ºoseaua care traverseazã Defileul Jiului s-a aflat în reabilitare, iar lucrãrile aveau termen de finalizare pânã în toamna acestui an.

Un control al ºefu-

lui CADNR, în mai a.c., a scos la ivealã „seriozitatea” constructorului, însã în ciuda faptului cã au fost descoperite nereguli ºefii de la drumurile naþionale n-au luat nici o mãsurã. ”Pânã la Lainici, de la Petroºani, aº vrea

Cratere pe drum naþional

C

entura municipiului Petroºani este din ce în ce mai avariatã.

Ba mai mult, reabilitarea acestui tronson de drum care trece prin municipiul Petroºani a fost eliminatã din contractul mare. Edilii locali de la Petroºani sînt nemulþumiþi.

Monika BACIU “Din pãcate este o situaþie oarecum ciudatã pentru cã tronsonul de drum Simeria-Petrosani a fost reabilitat pînã la kilometrul 0 aºa cum denumesc specialiºtii zona benzinãriei Moll de pe centurã ºi celãlalt tronson Petrosani-Bumbesti trebuia sã vinã pînã la kilometrul 0. nu ºtiu din ce motive în anul 2008 a fost scos din proiect aceastã porþiune de drum ºi au lãsat-o pînã la intrarea în Petroºani ºi atunci am rãmas pe acest culoar IV pe

tronsonul CraiovaCalafat care merge pînã la Dunãre.

Rãmîne aceastã porþiune de drum de aproximativ 6 kilometrii care nu este reabilitata ºi care nu este prins în niciun proiect. Atunci am avut mai multe discuþii cu oamenii din primãrie ºi am fãcut o evaluare pe care o vom înainta cãtre CNADNR pentru a fi reabilitata ºi aceastã porþiune de drum”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Gropile din carosabil vor fi peticite de cãtre

administraþia localã pentru cã traficul în zona sã se desfãºoare în condiþii ceva mai bune. “Vom repara acele gropi dar este o soluþie de moment.

Drumul va trebui sã intre într-o reparaþie capitalã”, mai spune sursa citatã. Soluþia pentru reabilitarea acestui drum sta în mîinile celor de la Compania Naþionalã de Drumuri Naþionale ºi Autostrãzi din România.

“Nu avem ce face pentru cã este drum naþional ºi eligibili pe fonduri europene sînt cei de la CNADNR, dar sã sperãm cã pînã la urmã se va gãsi o soluþie tocmai în acest context în care toatã porþiunea este reavilitata mai puþin acei 4 sau 6 kilometri care a rãmas aºa ºi este chiar în oraº”, mai declara Ridzi.

Administraþia localã din Petroºani nu poate reabilita în totalitate acest tronson pentru cã drumul le aparþine celor de la Drumurile Naþionale.

Astfel, în fiecare an acest carosabil este prin de gropi, iar plombarea acestora este o soluþie de moment.

sã vã spun cã atmosfera era de parcã era Adormirea Maicii Domnului pe ºantier.

Am întâlnit o echipã de cinci muncitori care puneau plase, o altã echipã care punea plase, se lucra la douã podeþe cu câte patru muncitori la fiecare podeþ. Sã ºtiþi cã i-am filmat ºi pot demon-

stra asta. Din cei patru doi lucrau ºi doi stãteau prin tufiºuri.

Aº dori sã îmi explicaþi pentru ce aþi cerut întreruperea traficului ºi pentru ce existã aceastã bãtaie de joc la adresa transportatorilor din România ?” îi întreba ºeful CADNR pe constructori. În prezent circulaþia

rutierã pe DN 66, pe sectorul cuprins între km 93+500 - km 126+000, Bumbeºti Jiu - Petroºani, este închisã, în fiecare zi, de luni pânã sâmbãtã, în intervalele orare 06:00 – 12:00 ºi 14:30 – 20:30, însã nici duminica traficul nu este scutit de resricþii.

Circulaþie deschisã, cu restricþii

C

irculaþia rutierã va fi redeschisã pe Jieþ, pe drumul naþional 7A. Cel puþin asta declarã cei de la drumurile Naþionale Gorj în administrarea cãrora este acest carosabil.

Monika BACIU “Vom avea o întâlnire cu proiectantul ca sã vedem sã redeschidem circulaþia în acea zonã. Vor exista restricþii de circulaþie pentru autovehiculele de tonaj mare”, a declarat Ioan Tudor, ºeful Drumurilor Naþionale Gorj.

Dupã ce va fi

redeschisã circulaþia vor fi anumite restricþii, mai exact acest tronson nu va putea fi tranzitat de autoturismele cu masa mai mare de 3,5 tone.

Drumul Naþional ce face legãtura între Petroºani ºi Voineasa a fost închis circulaþiei rutiere dupã ce o porþiune s-a surpat în

urma ploilor abundente. Accesul în DN7A se mai poate face însã ºi prin Petrila, chiar dacã ruta este mai puþin cunoscutã.

Chiar ºi aºa Valea Jiului este parþial izolatã. Acest lucru dat fiind cã ºi pe DN 66, în Defileul Jiului circulaþia este restricþionatã. În plus, chiar dacã existã o alternativã pentru sudul þãrii prin Petrila ºi apoi în DN7A, tot nu se poate ajunge în Vâlcea, fiindcã ºi la celãlalt capãt al drumului sunt probleme.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Iunie 2014

Omul cu 15 mii de insigne ºi monede

N

umismatica, pasiune de o viaþã. Tiberiu Kelemen este recunoscut pentru pasiunea sa pentru insigne, monede ºi nu numai. Acesta ºi-a dedicate viaþa numismaticii. Astfel, acesta a pus municipiul Petroºani pe harta numismaticii. Tiberiu Kelemen ne explica ºi de unde a pornit aceastã patimã pentru insigne ºi monede. ªi nu are puþine, ci deþine undeva la 15 mii de piese.

Monika BACIU “Într-o noapte de revelion am primit prima insignã de la un prieten care acum nu mai este de la Petrila ºi a fost insigna Centralei Miniere de la Baia Mare. Din aceastã piesã a rezultat ce am la ora actualã. Colecþia pe care o deþin are aproximativ 15 mii de piese. Sunt unii care le au pe calculator ºi ºtiu exact cîte bucãþi au”, ne spune Tiberiu Kelemen.

Cum orice pasiune este costisitoare la fel este ºi aceasta a numismaticii. Un singur exponat rar poate ajunge ºi la suma de 15 mii de lei.

“Este o pasiune extreme de costisitoare, dacã pînã în 89 insignele erau la niºte preþuri mai accesibile, în momentul de fata preþurile au explodat ºi sunt niºte valori la care un începãtor nu poate sã facã faþã.

Exista piese foarte rare care depãºesc 10-15 mii de lei”, ne-a mai spus colecþionarul.

Insigne ale pionierilor ºi nu numai

au putut fi admirate la sfîrºitul sãptãmînii trecute la Petroºani. La Sala de Marmurã a Primãriei din localitate a avut loc al 6-lea congres 40-a ediþie a expoziþiei colective naþionale.

“Au fost 85 de persoane din toate colþurile þãrii, sau principalele centre insigniografice din România, Bucureºti, Tîrgul Secuiesc, Timiºoara. Au fost 247 de panouri însumînd aproximativ 15000 de insigne. Au mai fost exponate care din lipsã de spaþiu nu au mai putut fi prezentate. Am avut exponate rare ºi foarte rare. În Valea jiului au avut loc 27 de ediþii

din cele 40, restul au fost din alte localitãþi din þarã precum Timiºoara, Arad, Bucureºti, Craiova.

Este o pasiune interesantã care presupune foarte multã lecturã sau material documentar”, a mai subliniat preºedintele Secþiei de Numismatica Petroºani, Tiberiu Kelemen.

La eveniment au luat parte colecþionari din întreaga þarã.

Printre aceºtia se numãrã ºi un tînãr pasionat de aceastã formã de artã care a avut prilejul de a lansa

ºi un catalog.

“Este vorba despre un catalog de insigne pioneresti care este o premierã în domeniu ºi în România.

Este primul catalog de insigne pioneresti scos pînã acum ºi în aºa fel a fost fãcut sã fie util ºi celor care se grãbesc ºi vor sã ºtie doar care au fost insignele ºi celor care doresc sã aprofundeze domeniul pentru cã este o lucrare stintifica dar în acelaºi timp ºi foarte plãcutã vizual” , a spus Radu Tabãrã un colecþionar.

Majoritatea celor care împãrtãºesc aceastã pasiune pentru monede sînt persoane trecute de prima tinereþe, iar Radu Tabãra nu face parte din aceastã categorie. El ne explica cum a “contactat” acest “virus”.

“Aceasta pasiune o începi fãrã sã-þi dai seama. Te trezeºti cu ea ºi se dezvoltã aºa încet încet ºi intri în tot felul de cercuri.

Problema cea mai mare la aceasta pasiune nu este sã o începi ci sã ºti unde sã te opreºti. Multã lume începe cu un domeniu ºi terminã cu 10-20 de domenii, încep cu

o insignã ºi terminã cu cartele, cãrþi ºi inclusive cu potcoave, este ca un virus”, ne-a mai spus tînãrul colecþionar.

Vicepreºedintele Societãþii Numismaticii Române a fost ºi el prezent la aceastã ediþie a întîlnirii colecþionarilor.

Municipiul Petroºani, alãturi de alte puþine localitãþi din þarã se afla pe harta evenenimentelor de acest gen.

“Ne bucurãm cã Petroºaniul continua o veche tradiþie pentru cã se pare cã alte oraºe nu au

posibilitãþi, nu au nici oameni care sã se implice în aceastã activitate ºi ca urmare salutãm iniþiative profesorului Kelemen ºi a asociaþiei de a organiza acest al IV lea congres ºi a 40 expoziþie a colecþionarilor de insigne. La nivel naþional exista în jur de 1000 de

pot fi zeci de mii, dar înscriºi în societate sînt 1000 în toatã þara”, a declarat colonel inginer Samuila ªtefan, vicepreºedintele Societãþii Numismaticii Romane.

Organizatorii spun cã în acest fel încearcã sã pãstreze vie istoria aºa cum a fost ea creatã de-a lungul timpului,

colecþionari cu legitimaþie ale Societãþii de Numismatica pentru cã aºa colecþionari

insignele fiind simboluri ale diferitelor epoci care au marcat existenþa oamenilor.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Iunie 2014

Reguli noi în Consiliul Local Petroºani

C

azul consilierului Daniel Stepan a fãcut ca legislativul local sã se punã în gardã. Consilierii din Capitala Vãii Jiului au adoptat un nou regulament de funcþionare ºi, în momentul în care vreun consilier este exclus din partidul în care a fost ales de votanþi, nu mai are ce cãuta sã ridice mâna în ºedinþa de Consiliu.

Diana MITRACHE Existã o lege, dar aºa cum Daniel Stepan a contestat decizia de a fi exclus din PP-DD, ºi a mai stat în Consiliul Local, la fel se poate repeta oricând situaþia.

Tocmai de aceea, ca sã previnã astfel de neplãceri ºi de o parte ºi de alta, consilierii de la Petroºani au votat un proiect de hotãrâre prin care au adoptat

îmbunãtãþirea unui regulament intern. „Regulamentul exista.

Este unul intern al Consiliului local. S-a fãcut o modificare în conformitate cu legea.

Asta pentru cã legea a apãrut ulterior regulamentului ºi atunci a trebuit sã armonizãm regulamentul cu legislaþia în vigoare”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Practic, nici un consilier care nu mai aste agreat de partidul sãu, sau care pleacã singur din formaþiunea care la adus în forul legislativ local, nu mai stã o zi la ºedinþe ºi nu mai are drept de vot, indemnizaþie ºi alte avan-

taje. „Oricum, un regulament intern are o forþã inferioarã unei Legi, dar lega se aplica oricum. A trebuit sã armonizãm doar regulamentul, prin care se spune cã un consilier îºi pierde mandatul în momentul în care este exclus din formaþiunea politicã pe listele cãreia a fost ales consilier loca”, a mai spus primarul.

Consiliul Local Petroºani îl susþine pe Avram Iancu

9000

de lei pentru Avram Iancu. Consiliul local al municipiului Petroºani a alocat suma de 9000 de lei pentru Avram Iancu, petroºãneanul care vrea sã traverseze înot Canalul Mânecii.

Monika BACIU

Traversarea înot a Canalului Mânecii este printre cele mai cunoscute curse de înot ºi mãsoarã în jur de 40 de kilometri. În cei aproape 200 de ani de la prima traversare a acestui canal doar 900 de oameni au reuºit aceastã performanþã, dar printre ei nu se aflã niciun român. Avram Iancu este programat sã traverseze Canalul

Mânecii în perioada 1-8 august 2014 de cãtre Channel Swimming Association, singura organizaþie abilitatã sã organizeze, sã aprobe ºi sã ateste aceste încercãri ale înotãtorilor.

“Ceea ce îºi doreºte domnul Avram Iancu sã realizeze este ceva unic, nu doar pentru comunitatea noastrã localã, ci ºi pentru þara noastrã.

A participa la o asmenea cursã de prestigiu ºi atât de grea din punct de vedere fizic ºi emoþional este încercare care ne face mare cinste ºi care ne aduce un mare prestigiu internaþional.

Costurile totale ale acestei încercãri temerare depãºesc 45 de mii de lei, conform ghidului de participare. În acest sens taxa cea mai mare de 2700 de £ este cea pentru închirierea ambarcaþiunii care trebuie sã însoþeascã obligatoriu înotãtorul.

Domnul Avram Iancu a achitat o parte din

taxa anterior menþionatã, astfel cã în conformitate cu contractul de închiriere a unui vas de transport din cei 2700 de £, pentru a putea participa la

acest eveniment sportiv mai are de achitat 1700 de £ , echivalentul în lei fiind de 9000 de lei”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul

Daniel Stepan a fost exclus de organizaþia PP-DD Bucureºti, dupã ce l-a consiliat pe Haralambie Vochiþoiu în Parlamentul României. Stepan a contestat totuºi, decizia ºi a mai zãbovit o vreme în Consiliul Local de la Petroºani, însã, pânã la urmã joi a fost schimbat definitiv. municipiului Petroºani.

Avram Iancu lucreazã ca bibliotecar în Petroºani, însã pasiunea sa, înotul, la fãcut sã se înscrie într-o cursã infernalã.

Temeratul anunþã cã în luna august ºi-ar putea adãuga numele pe lista celor mai puþin de 1.000 de oameni care în ultimii 200 de ani au traversat înot Canalul Mânecii. Bibliotecarul Avram Iancu a început antrenamentele pentru a face faþã cursei de aproximativ 40 de kilometri pe care ºi-a propus sã o încheie cu bine.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Iunie 2014

Contestaþie respinsã în dosarul ex-managerului Spitalului Municipal Lupeni

N

ici magistraþii Tribunalului Hunedoara nu au fost de partea fostului manager al Spitalului Municipal Lupeni, Mariana Mateescu, al cãrui proces continuã în aceste condiþii la Judecãtoria Petroºani.

Carmen COSMAN - PREDA Judecãtorii de la Tribunalul Hunedoara au respins ca nefondatã contestaþia formulatã de Mariana Mateescu împotriva încheierii penale din data de 16 aprilie pronunþatã de judecãtorul de camerã preliminarã din cadrul Judecãtoriei Petroºani. Sentinþa este definitivã, aºa cã fostul director al Spitalului Lupeni va fi judecat în continuare la Petroºani. Trimisã în judecatã pentru abuz în serviciu contra

intereselor publice Mariana Mateescu a solicitat, prin apãrãtorul sãu, constatarea neregularitãþii actului de sesizare ºi nulitatea actelor de urmãrire penalã, numai cã magistraþii de la Petroºani care au analizat cererea au

constatat „legalitatea sesizãrii instanþei cu rechizitoriul nr.1549/P/2012 din data de 6 ianuarie 2014 al Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani privind pe inculpata Mateescu Mariana, trimisã în judecatã în

stare de libertate pentru infracþiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 Cod penal cu aplicarea art.

41, 42 Cod Penal ºi nerecuperarea prejudiciilor ca urmare a nedispunerii ºi neurmãririi mãsurilor transmise de Curtea de Conturi prev. de art.

64 din Legea 94/1992, a administrãrii probelor ºi a efectuãrii actelor de urmãrire penalã”. Iar în condiþiile date, judecãtorii au dispus începerea judecãþii în aceastã cauzã. Exdirectorului Spitalului Municipal Lupeni a formulat, însã, contestaþie la mãsura dispusã de magistraþii de la Petroºani, însã nici la

Monica Iacob Ridzi a reuºit pentru femei

P

rogramul Naþional de Screening pentru femei a fost reluat ºi în Hunedoara. Asta dupã ce deputatul Monica Iacob Ridzi a fãcut un apel public în Parlamentul României cãtre Ministrul Sãnãtãþii.

Diana MITRACHE În urmã cu douã sãptãmâni, deputatul Monica Iacob Ridzi a depus la Camera Deputaþilor o întrebare adresatã ministrului Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, cu privire la situaþia Programului Naþional de screening pentru femei.

Deputatul de Valea Jiului îi atrãgea atenþia, în acest fel, ministrului Sanãtãþii asupra faptului cã, deºi datoriile pentru serviciile executate anul trecut în cadrul acestui important Program Naþional pentru Sãnãtate au fost achitate, în judeþul Hunedoara acesta a

rãmas blocat. „Consider cã aplicarea acestui Program Naþional de Sãnãtate, ca ºi al altora de acest fel, sunt în mãsurã sã asigure creºterea gradului de sãnãtate al cetãþenilor români precum ºi beneficii considerabile pentru Ministerul Sãnãtãþii, prin reducerea numãrului de pacienþi cu boli agravate, nedepistate la timp, al cãror tratament implicã cheltuieli mult mai mari. În acelaºi timp însã, am convingerea cã acest program trebuie sã continue, dincolo de problemele de naturã financiarã care au generat ºi în acest caz, ca în multe altele simi-

lare, ºi unele sincope”, preciza Monica IacobRidzi în documentul adresat ministrului Sãnãtãþii.

Ca urmare a acestei intervenþii parlamentare, zilele trecute, Direcþia pentru Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara a anunþat cã a reînnoit comanda pentru biletele de trimitere tip necesare efectuãrii examenului gratuit în cadrul programului de depistare a cancerului de col uterin. Mai mult, reprezentanþii DSP susþin cã procedura de diagnosticare

gratuitã va fi reluatã începând cu data de 1 iulie 2014 la cabi-

Tribunalul Huendoara nu a avut câºtig de cauzã.

P

rejudiciu de 70.000 de lei

Mariana Mateescu a fost acþionatã în judecatã de administraþia publicã din Lupeni ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara, pentru fapte ce ar fi fost comise în perioada în care aceasta deþinea funcþia de manager al Spitalului Municipal Lupeni. Dosarul a ajuns pe rolul instanþei la începutul lunii iunie 2013, prejudiciul fiind calculat la 70.000 de netele celor 130 de medici cuprinºi în acest program. „Mã bucur cã acest program de sãnãtate, prin care femeile au ºansa sã facã un examen Papanicolau gratuit, va fi reluat începând cu luna iulie, aºa cum mã bucur cã demersul meu parlamentar a avut ecoul pe care l-am sperat la Ministerul Sãnãtãþii.

Cred cã este vorba despre un program de sãnãtate necesar ºi util în aceeaºi mãsurã, fapt confirmat de alt-

lei, despre cele douã instituþii susþin cã au fost cheltuiþi de fostul director al Spitalului Municipal Lupeni.

Dupã ce a descoperit faptele, conducerea spitalului a formulat o plângere penalã împotriva fostului manager, iar procurorii au decis trimiterea acesteia în judecatã pentru abuz în serviciu.

Dupã ce a plecat de la Lupeni, Mariana Mateescu a preluat funcþia de manager al Spitalului Municipal Vulcan, de unde a fost demisã în luna martie a anului trecut.

fel ºi de datele statistice din anul precedent”, a declarat deputatul Monica Iacob Ridzi.

Potrivit cifrelor statistice raportate de DSP Hunedoara, în cursul anului trecut, în judeþul Hunedoara, 5698 de femei au beneficiat de gratuitate la efectuarea testului Papanicolau în cadrul Programului Naþional de screening, în 362 dintre cazuri semnalându-se ºi existenþa unor probleme de sãnãtate.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Iunie 2014

Începe Bacalaureatul 2014

A

stãzi (luni 30 iunie 2014) începe Bacalaureatul - cel mai important examen al absolvenþilor de liceu. Aproximativ 3.000 de elevi sunt înscriºi în Hunedoara ºi pregãtiþi sã înceapã cu dreptul.

Probele scrise de la Bacalaureat 2014 încep cu româna, urmatã de matematicã, istorie ºi apoi proba la alegere.

Dascãlii se aºteaptã ca subiectele de la Bac 2014 sã fie de nivel mediu, adaptate profilului studiat.

Pânã acum, aceºtia

au trecut prin probele de dobândire a competenþelor.

Astfel, aproape 2.000 din cei 2.900 de candidaþi înscriºi la proba de evaluare a competenþelor digitale au obþinut certificate care atestã cã sunt utilizatori experimentaþi ºi avansaþi ai

5 dascãlii ar putea lua pensie de merit tatul vrea sã-i ajute pe dascãli, ºi, dacã nu le poate da bani în plus S la salariu, le oferã ºansa sã se pensioneze mai repede, dar nu tuturor.

Doar cei care au muncit la catedrã peste 25 de ani, care au reuºit sã obþinã gradul I sau au condus o unitate de învãþãmânt vor putea cere pensionarea cu trei ani mai devreme.

Concret, în ultima ºedinþã de Guvern de joi, premierul Victor Ponta a anunþat cã a aprobat o Ordonanþã de Urgenþã prin care personalul didactic de predare, conducere, îndrumare ºi control va putea ieºi la pensie, la cerere, în anumite condiþii, cu trei ani înainte de limitele de vârstã prevãzute de lege.

Aceste mãsuri ar urma sã fie aplicate din semestrul al doilea al acestui an, fãrã acordul experþilor Fondului Monetar

Internaþional, cu care se va discuta pe aceastã temã cel mai probabil în luna noiembrie. Pentru a beneficia de pensia de merit, cadrul didactic care îndeplineºte condiþiile de bazã, trebuie sã se fi remarcat ºi printrun comportament model faþã de elevi ºi de colegi, sã aibã rezultate deosebite,

adicã elevi care au câºtigat concursuri la materia pe care o predã acesta ºi calificative foarte bune date de inspectorii de specialitate.

calculatorului, în timp ce trei participanþi nu au obþinut niciun calificativ.

La simularea din primãvarã, la care au participat pentru prima datã ºi cei din clasa a XI-a nu au

fost note foarte mari, tocmai de aceea, elevii absolvenþi ar fi trebuit sã se punã cu burta pe carte.

Peste 33 la sutã dintre elevii hunedoreni de clasa a XII-a care

au susþinut examenele de simulare a Bacalaureatului au obþinut o notã finalã mai mare de 6. Cei mai pregãtiþi s-au dovedit elevii care au participat la examenele de limba românã. Peste jumãtate dintre elevii de

clasa a XII-a, ºi 43 la sutã dintre liceenii din clasa a XI-a au luat note de peste 5, la aceastã materie.

La simulãrile examenelor la matematicã ºi istorie, procentul

Calendar BAC 30 iunie 2014 - Limba ºi literatura românã - proba E) a) – probã scrisã 1 iulie 2014 - Limba ºi literatura maternã proba E) b) - probã scrisã 2 iulie 2014 - Proba obligatorie a profilului proba E) c) - probã scrisã 4 iulie 2014 - Proba la alegere a profilului ºi specializãrii - proba E) d) - probã scrisã 7 iulie 2014 - Afiºarea rezultatelor (pânã la ora 12:00) 7 iulie 2014 - Depunerea contestaþiilor (orele 12:00 - 16:00) 8 -10 iulie 2014 - Rezolvarea contestaþiilor 11 iulie 2014 - Afiºarea rezultatelor finale de promovabilitate a fost de 36 la sutã, în cazul liceenilor de clasa a XII-a, ºi de aproape 30 la sutã la examenele susþinute de elevii din clasa a XI-a.

Examenele de limba maternã au fost promovate de circa 50 la sutã dintre elevii hunedoreni de clasa

a XII-a ºi de 39 la sutã de cei de clasa a XI-a, în timp ce examenele la proba la alegere a profilului, susþinute doar de elevii care vor absolvi în acest an liceul au fost trecute de jumãtate dintre cei care s-au prezentat la examenele de simulare.

Nicio medie de 10 la evaluarea naþionalã

P

este 65% dintre absolvenþii hunedoreni de clasa a VIII-a au promovat examele din cadrul evaluãrii naþionale. În statistica oficialã realizatã de Ministerul Educaþiei Naþionale, judeþul Hunedoara ocupã un loc de mijloc în clasamentul promovabilitãþii.

Monika BACIU La acest prim examen important s-au înscris 3.357 de absolvenþi de clasa a VIII-a, dintre care la probe s-ar prezentat 3.270, 87 fiind absenþi. Dintre cei care s-au prezentat 2.153 au obinut note peste cinci. Astfel, procentul de promovabilitate la nivelul judeþului este de 65,84%. Astfel, judeþul Hunedoara se aflã pe locul 29 la

promovabilitate, primul loc fiind ocupat de Brãila cu o promovabilitate de peste 87de procente, iar ultimul loc îl ocupã judeþul Giurgiu cu puþin peste 60%.

medii sub cinci la evaluarea naþionalã.

Numãrul exact al celor care nu au reuºit sã promoveze examenul este de 1.117.

Note cuprinse între 5 ºi 6 au obþinut 488 de elevi. 495 de elevi hunedoreni au reuºit

465 de absolbenþii de clasa a VIII-a au obþinut note cuprinse între 7 ºi 8, iar 449 de elevi au luat note între 8 ºi 9.

Notele cuprinse între 9 ºi 10 au fost obþinute de 256 de elevi. Niciun candidat la evaluarea naþionalã

sã rezolve subiectele de la cele douã materii astfel încât sã obþinã medii cuprinse între 6 ºi 7.

Avansând cu mediile,

nu a obþinut nota 10 la nivelul judeþului.

Rezultatele finale în urma contestaþiilor vor fi afiºate în data de 1 iulie.

P

este 1000 de note sub cinci ºi niciun 10 Conform centralizãrilor, peste 1000 de absolvenþi de clasa a VIII-a din judeþul Hunedoara au obþinut

8 Social

Social 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Iunie 2014

La plãcinte înainte, dar nu înainte de muncã!

L

a masã sunt primii, cum primii sunt ºi la mizerie. Vorbim despre asistaþii social de la Petroºani, care nu mai primesc masa caldã, dacã nu fac curat la blocul în care locuiesc.

Decizia este irevocabilã ºi a devenit practic o condiþie pentru a mânca.

Stau cât e ziua de lungã ºi ascultã muzicã la maxim, nu muncesc nicãieri ºi când vine ora mesei, se adunã lângã cantinã. Asta zi de zi ºi fãrã sã se sinchiseascã de gunoaiele din jurul lor. Blocul social, dat la cheie este aproape o ruinã, iar mizeria din jurul lui nu pare sã-i deranjeze prea mult pe locatari. Aºa trãiesc asistaþii social din Colonia Petroºaniului, într-o epocã în care au senzaþia cã totul li se cuvine, însã, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a decis altceva: Muncesc ºi primesc hranã, altfel, nu au decât sã facã Foamea. „Conform proiectului de hotãrâre care a fost

votat în Consiliul Local, cei care primesc mâncare la cantina socialã, vor trebui sã efectueze un numãr de ore de muncã în folosul comunitãþii, ca ºi condiþie. Dacã nu o vor respecta, nu vor mai beneficia de masã. Noi îi trimitem în zona Cantinei sociale din Colonie ºi a blocului social. Acolo sã facã curat, pentru cã oricum, majoritatea locuiesc în acel imobi”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Orele de muncã se vor presta în funcþie de numãrul de porþii de hranã de care beneficiazã aceste persoane.

Astfel, cei care primesc peste 5 porþii de hranã

luat din legea venitului minim garantat. Am încercat sã coraboram din legea venitului minim garantat cu aceastã metodologie pe care am supus-o aprobãri în consiliul local. Excepþie de la îndeplinirea acestor obligaþii o fac per-

soanele care asigurã creºterea ºi îngrijirea a uneia sau mai multe persoane minore în vîrstã de pînã la cinci ani ºi asigurã îngrijirea unor persoane cu handicap grav sau accentuat sau persoane vastnice dependente care nu beneficiazã de asistent personal. Orele de muncã vor fi efectuate în funcþie de porþile pe care le primesc la cantina de ajutor social.

Astfel pentru o porþie se vor efectua 18 ore de activitãþi gospodãreºti, pentru douã porþii 36 de ore de activitãþi gospodãreºti, pentru trei porþii 54 de ore, patru porþii 66 de ore, cinci porþii 84 de ore iar ce depãºeºte cinci porþii 120 de ore.

Avem familii beneficiare de o porþie dar ºi beneficiare de cinci porþii. În situaþia în care beneficiarii de cantinã primesc ºi ajutor social, sunt în plata venitului minim garantat, orele de muncã se vor cumula dar nu vor depãºi 120 de ore pe lunã”, a declarat Cristina Mraz director executive DLAS Petrosani.

Decizia a cãzut ca un trãznet, dar locatarii se aratã încântaþi oarecum, mai ales cã vor ieºi cu toþii sã strângã mizeria care îi sufocã. Cel puþin la nivel declarativ, sunt cu toþii de acord. „Da, sunt de acord, dar eu nu stau aici la bloc, stau în Colonie, Este o decizie foarte bunã. Sã îºi facã curãþenie în faþa blocului, cã aºa trebuie.

vor presta 120 de ore de muncã.

“Persoana aptã de muncã este persoana care are vârsta cuprinsã între 16 ani ºi vârsta standard de pensionare, nu urmeazã o formã de învãþãmânt ºi are starea de sãnãtate ºi capacitatea fizicã ºi psihicã corespunzãtoare care o fac aptã pentru prestarea unei munci.

Aceste prevederi le-am

J

S-a luat apa prea mult!

oi, sãptãmâna trecutã, a fost o restricþie la apã de câteva ore bune, iar o mare parte a locuitorilor din Petroºani au fost nemulþumiþi. Asta chiar dacã responsabilii de la Apa Serv au anunþat restricþia ºi au lucrat câte de repede au putut. Cu toate acestea, au fost douã blocuri din centrul Petroºaniului, care au stat mai mult timp fãrã apã.

Locatarii din douã blocuri de pe strada Vasile Milea din Petroºani au aºteptat ore bune sã vinã apa la robinet, iar asta s-a întâmplat doar la douã ore dupã miezul nopþii de joi spre vineri, iar asta i-a nemulþumit pe toþi. „Nu se poate aºa ceva! Au spus cã terminã restricþiile la ora 21,00 ºi nici la miezul nopþii nu aveam apã.

Venim de la serviciu, nu mai þine nimeni apã în vanã ca pe vremea comuniºtilor. Ne-am culcat nespãlaþi”, au spus vineri dimineaþã, revcoltaþi, oamenii din blocurile 29 ºi 31 de pe strada Vasile Milea din

Cã ºi aºa e prea multã mizerie aici ºi nu ia nimeni mãsuri. Cã degeaba sunt aici 1.000 de persoane ºi 10 fac curãþenie ºi restul mizerie. Dacã intraþi sus sã vedeþi cum e.

Primarul, scuzã-mã cã îþi zic, dacã eram în locul lui, îi dãdeam afarã pe toþi”, a spus revoltatã o asistatã social, care, din pãcate nu stã în locul cu pricina, dar care recunoaºte cã s-a sãturat de mizeria de aici.

Alþii, însã, stau acolo ºi cred cã va fi bine sã fie scoºi toþi la curãþenie îniante de a umple gãleata cu mâncare. „Eu sunt de acord.

Cã aici fac curat douã, trei persoane ºi restul, nu. Cum fac ºi eu aici în scara 5, cã altfel e mizerie de nu mai poþi trece. Da ºi normal sã

ne curãþãm mizeria.

Mi se pare perfect”, susþine o femeie, iar o alta care aºtepta la uºa cantinei maºina cu mâncare o completeazã:. „Este foarte bine sã

Petroºani.

Totul, din cauza unor lucrãri care au durat ceva mai mult în zona lor, dar restul oamenilor au primit apã chiar mai devreme decât era preconizat iniþial. Asta spun cei de la ape, care au avut restricþii prelungite doar la cele douã imobile, care erau direct racordate la o staþie la care s-a lucrat. „Au fost douã lucrãri programate. A fost anunþatã restricþia prin massmedia, dar durata a fost de la ora 8,00 la

21,00. Am anunþat care sunt zonele afectate, o parte dintre cei au avut apã, pânã la

facem curat, cã avem copii ºi este mizerie ºi igiena e proastã”, spune ea.

Containerele sunt pline, iar copiii se joacã în voie în apropierea lor. La gunoi este plin de insecte, câini ºi chiar vaci ºi deºeurile,

nivelul 5 sau 6, la blocurile turn, dar apã la presiunea normalã au avut dupã ora 20,00.

Chiar mai repede cu o orã, dar am întrerupt-o ºi de ora 9,00 ºi nu 8 cum era preconizat.

ambalajele ºi multe resturi zac la întâmplare de jur împrejurul blocurilor. Dacã vor ºi respecta ceea ce li s-a impus, rãmâne de vãzut, însã, deocamdatã, vin toþi cu gãleþile ºi plasele sã le umple cu mâncare.

“Dacã nu vor respecta, tot prin aceasta metodologie am stabilit cã persoanã aptã de muncã din familia beneficiara care nu efectueazã orele de muncã, familia va fi suspendatã începînd cu luna urmãtoare ºi dacã efectueazã va primi din nou cantinã. În cazul în care nu va efectua muncã timp de trei luni de zile dosarul va fi încetat”, spune Cristina Mraz.

Cei de la Direcþia Socialã din Petroºani au preluat aceastã iniþiativã de la alþi colegi din þarã

care au aplicat aceste mãsuri.

“Am luat exemplu de la alte primarii, care primesc hranã la cantinã de ajutor social stau majoritatea în blocul de locuinþe sociale unde curãþenia lasa de dorit.

Aceastã hotãrîre va fi dusã la bun sfîrºit de cãtre noi împreunã cu cei de la SPADPP care se vor ocupa de activitãþile la care aceºtia vor participa. Sã încerce sã facã mai multe activitãþi în acea zonã sau acolo unde cei de la SPADPP vor avea nevoie”, mai spune Mraz.

La Petroºani, 156 de persoane beneficiazã de hranã de la cantinã.

Dintre aceste persoane, o parte vor presta activitãþi gospodãreºti în jurul imobilelor.

Doar la cele douã blocuri apa a venit pe la ora 2,00 dimineaþa, pentru cã acelea sunt legate pe direct, la staþia de tratare”, a spus Valentin Nicula, ºef Serviciul exploatare Apa Serv.

Lucrãrile au vizat câteva investiþii absolut necesare ºi responsabilii de la ape dau asigurãri cã o astfel de restricþie nu va mai fi în perioada urmãtoare. Despre ce a fost vorba, ne explicã acum specialiºtii. „Sunt lucrãri acum pe investiþii. A fost o lucrare la staþia de tratare a apei din Jieþ, care s-a suprapus cu una pe cele douã

aducþiuni din zona Maleia din Petroºani.

Trebuie, însã, sã precizez cã lucrãri de mare amploare nu mai avem preconizate, doar dacã vom avea avarii”, a mai spus Valentin Nicula, ºef Serviciul exploatare Apa Serv.

Restricþiile la apa potabilã sunt anunþate zilnic în mass-media, pentru cã Apa Serv face mai multe lucrãri în diverse zone. De fiecare datã, apa se ia pe perioade mai scurte de timp, iar singura restricþie mai mare a fost joi, când oamenii au intrat în alertã, imediat dupã lãsarea serii.

Diana MITRACHE

Diana MITRACHE Monika BACIU

8 Social

Social 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Iunie 2014

La plãcinte înainte, dar nu înainte de muncã!

L

a masã sunt primii, cum primii sunt ºi la mizerie. Vorbim despre asistaþii social de la Petroºani, care nu mai primesc masa caldã, dacã nu fac curat la blocul în care locuiesc.

Decizia este irevocabilã ºi a devenit practic o condiþie pentru a mânca.

Stau cât e ziua de lungã ºi ascultã muzicã la maxim, nu muncesc nicãieri ºi când vine ora mesei, se adunã lângã cantinã. Asta zi de zi ºi fãrã sã se sinchiseascã de gunoaiele din jurul lor. Blocul social, dat la cheie este aproape o ruinã, iar mizeria din jurul lui nu pare sã-i deranjeze prea mult pe locatari. Aºa trãiesc asistaþii social din Colonia Petroºaniului, într-o epocã în care au senzaþia cã totul li se cuvine, însã, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a decis altceva: Muncesc ºi primesc hranã, altfel, nu au decât sã facã Foamea. „Conform proiectului de hotãrâre care a fost

votat în Consiliul Local, cei care primesc mâncare la cantina socialã, vor trebui sã efectueze un numãr de ore de muncã în folosul comunitãþii, ca ºi condiþie. Dacã nu o vor respecta, nu vor mai beneficia de masã. Noi îi trimitem în zona Cantinei sociale din Colonie ºi a blocului social. Acolo sã facã curat, pentru cã oricum, majoritatea locuiesc în acel imobi”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Orele de muncã se vor presta în funcþie de numãrul de porþii de hranã de care beneficiazã aceste persoane.

Astfel, cei care primesc peste 5 porþii de hranã

luat din legea venitului minim garantat. Am încercat sã coraboram din legea venitului minim garantat cu aceastã metodologie pe care am supus-o aprobãri în consiliul local. Excepþie de la îndeplinirea acestor obligaþii o fac per-

soanele care asigurã creºterea ºi îngrijirea a uneia sau mai multe persoane minore în vîrstã de pînã la cinci ani ºi asigurã îngrijirea unor persoane cu handicap grav sau accentuat sau persoane vastnice dependente care nu beneficiazã de asistent personal. Orele de muncã vor fi efectuate în funcþie de porþile pe care le primesc la cantina de ajutor social.

Astfel pentru o porþie se vor efectua 18 ore de activitãþi gospodãreºti, pentru douã porþii 36 de ore de activitãþi gospodãreºti, pentru trei porþii 54 de ore, patru porþii 66 de ore, cinci porþii 84 de ore iar ce depãºeºte cinci porþii 120 de ore.

Avem familii beneficiare de o porþie dar ºi beneficiare de cinci porþii. În situaþia în care beneficiarii de cantinã primesc ºi ajutor social, sunt în plata venitului minim garantat, orele de muncã se vor cumula dar nu vor depãºi 120 de ore pe lunã”, a declarat Cristina Mraz director executive DLAS Petrosani.

Decizia a cãzut ca un trãznet, dar locatarii se aratã încântaþi oarecum, mai ales cã vor ieºi cu toþii sã strângã mizeria care îi sufocã. Cel puþin la nivel declarativ, sunt cu toþii de acord. „Da, sunt de acord, dar eu nu stau aici la bloc, stau în Colonie, Este o decizie foarte bunã. Sã îºi facã curãþenie în faþa blocului, cã aºa trebuie.

vor presta 120 de ore de muncã.

“Persoana aptã de muncã este persoana care are vârsta cuprinsã între 16 ani ºi vârsta standard de pensionare, nu urmeazã o formã de învãþãmânt ºi are starea de sãnãtate ºi capacitatea fizicã ºi psihicã corespunzãtoare care o fac aptã pentru prestarea unei munci.

Aceste prevederi le-am

J

S-a luat apa prea mult!

oi, sãptãmâna trecutã, a fost o restricþie la apã de câteva ore bune, iar o mare parte a locuitorilor din Petroºani au fost nemulþumiþi. Asta chiar dacã responsabilii de la Apa Serv au anunþat restricþia ºi au lucrat câte de repede au putut. Cu toate acestea, au fost douã blocuri din centrul Petroºaniului, care au stat mai mult timp fãrã apã.

Locatarii din douã blocuri de pe strada Vasile Milea din Petroºani au aºteptat ore bune sã vinã apa la robinet, iar asta s-a întâmplat doar la douã ore dupã miezul nopþii de joi spre vineri, iar asta i-a nemulþumit pe toþi. „Nu se poate aºa ceva! Au spus cã terminã restricþiile la ora 21,00 ºi nici la miezul nopþii nu aveam apã.

Venim de la serviciu, nu mai þine nimeni apã în vanã ca pe vremea comuniºtilor. Ne-am culcat nespãlaþi”, au spus vineri dimineaþã, revcoltaþi, oamenii din blocurile 29 ºi 31 de pe strada Vasile Milea din

Cã ºi aºa e prea multã mizerie aici ºi nu ia nimeni mãsuri. Cã degeaba sunt aici 1.000 de persoane ºi 10 fac curãþenie ºi restul mizerie. Dacã intraþi sus sã vedeþi cum e.

Primarul, scuzã-mã cã îþi zic, dacã eram în locul lui, îi dãdeam afarã pe toþi”, a spus revoltatã o asistatã social, care, din pãcate nu stã în locul cu pricina, dar care recunoaºte cã s-a sãturat de mizeria de aici.

Alþii, însã, stau acolo ºi cred cã va fi bine sã fie scoºi toþi la curãþenie îniante de a umple gãleata cu mâncare. „Eu sunt de acord.

Cã aici fac curat douã, trei persoane ºi restul, nu. Cum fac ºi eu aici în scara 5, cã altfel e mizerie de nu mai poþi trece. Da ºi normal sã

ne curãþãm mizeria.

Mi se pare perfect”, susþine o femeie, iar o alta care aºtepta la uºa cantinei maºina cu mâncare o completeazã:. „Este foarte bine sã

Petroºani.

Totul, din cauza unor lucrãri care au durat ceva mai mult în zona lor, dar restul oamenilor au primit apã chiar mai devreme decât era preconizat iniþial. Asta spun cei de la ape, care au avut restricþii prelungite doar la cele douã imobile, care erau direct racordate la o staþie la care s-a lucrat. „Au fost douã lucrãri programate. A fost anunþatã restricþia prin massmedia, dar durata a fost de la ora 8,00 la

21,00. Am anunþat care sunt zonele afectate, o parte dintre cei au avut apã, pânã la

facem curat, cã avem copii ºi este mizerie ºi igiena e proastã”, spune ea.

Containerele sunt pline, iar copiii se joacã în voie în apropierea lor. La gunoi este plin de insecte, câini ºi chiar vaci ºi deºeurile,

nivelul 5 sau 6, la blocurile turn, dar apã la presiunea normalã au avut dupã ora 20,00.

Chiar mai repede cu o orã, dar am întrerupt-o ºi de ora 9,00 ºi nu 8 cum era preconizat.

ambalajele ºi multe resturi zac la întâmplare de jur împrejurul blocurilor. Dacã vor ºi respecta ceea ce li s-a impus, rãmâne de vãzut, însã, deocamdatã, vin toþi cu gãleþile ºi plasele sã le umple cu mâncare.

“Dacã nu vor respecta, tot prin aceasta metodologie am stabilit cã persoanã aptã de muncã din familia beneficiara care nu efectueazã orele de muncã, familia va fi suspendatã începînd cu luna urmãtoare ºi dacã efectueazã va primi din nou cantinã. În cazul în care nu va efectua muncã timp de trei luni de zile dosarul va fi încetat”, spune Cristina Mraz.

Cei de la Direcþia Socialã din Petroºani au preluat aceastã iniþiativã de la alþi colegi din þarã

care au aplicat aceste mãsuri.

“Am luat exemplu de la alte primarii, care primesc hranã la cantinã de ajutor social stau majoritatea în blocul de locuinþe sociale unde curãþenia lasa de dorit.

Aceastã hotãrîre va fi dusã la bun sfîrºit de cãtre noi împreunã cu cei de la SPADPP care se vor ocupa de activitãþile la care aceºtia vor participa. Sã încerce sã facã mai multe activitãþi în acea zonã sau acolo unde cei de la SPADPP vor avea nevoie”, mai spune Mraz.

La Petroºani, 156 de persoane beneficiazã de hranã de la cantinã.

Dintre aceste persoane, o parte vor presta activitãþi gospodãreºti în jurul imobilelor.

Doar la cele douã blocuri apa a venit pe la ora 2,00 dimineaþa, pentru cã acelea sunt legate pe direct, la staþia de tratare”, a spus Valentin Nicula, ºef Serviciul exploatare Apa Serv.

Lucrãrile au vizat câteva investiþii absolut necesare ºi responsabilii de la ape dau asigurãri cã o astfel de restricþie nu va mai fi în perioada urmãtoare. Despre ce a fost vorba, ne explicã acum specialiºtii. „Sunt lucrãri acum pe investiþii. A fost o lucrare la staþia de tratare a apei din Jieþ, care s-a suprapus cu una pe cele douã

aducþiuni din zona Maleia din Petroºani.

Trebuie, însã, sã precizez cã lucrãri de mare amploare nu mai avem preconizate, doar dacã vom avea avarii”, a mai spus Valentin Nicula, ºef Serviciul exploatare Apa Serv.

Restricþiile la apa potabilã sunt anunþate zilnic în mass-media, pentru cã Apa Serv face mai multe lucrãri în diverse zone. De fiecare datã, apa se ia pe perioade mai scurte de timp, iar singura restricþie mai mare a fost joi, când oamenii au intrat în alertã, imediat dupã lãsarea serii.

Diana MITRACHE

Diana MITRACHE Monika BACIU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Iunie 2014

Facturile la energie ale consumatorilor casnici scad cu 2,6% de la 1 iulie

C

onsumatorii casnici vor plãti de la 1 iulie facturi la energie mai mici cu 2,6%, în medie, unul dintre factorii care vor determina ieftinirea curentului fiind diminuarea contribuþiei pentru cogenerarea de înaltã eficienþã, a anunþat vineri Autoritatea Naþionalã de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), transmite Mediafax.

Comitetul de Reglementare al ANRE a aprobat un ordin pentru aprobarea tarifelor reglementate de energie electricã aplicate de furnizorii de ultimã instanþã clienþilor casnici ºi asimilaþi clienþilor casnici care nu ºi-au exercitat dreptul de eligibilitate ºi Avizele pentru tarifele CPC (componentã de piaþã concurenþialã) pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie 2014.

"Prin aplicarea prevederilor actelor de mai sus, deºi preþurile din grila tarifarã aprobata prin Ordinul ANRE nr. 57/2014 au fost majorate cu 1,89%, ca urmare a recunoaºterii în preþul de achiziþie reglementat a impozitului pe construcþii, la consumatorii casnici se va înregistra

o reducere a preþului energiei electrice (fãrã taxe) în medie cu 0,9%", arata ANRE. Acest lucru se datoreazã în principal reducerii cu circa 3,5 % a valorii medii a tarifului CPC aferenta consumului casnic, combinatã cu creºterea cu 10% a gradului de dereglementare, cît ºi scãderii preþului mediu de revenire la energia electricã facturatã la tarife reglementate de 1,1%, ca urmare a scãderii valorii componentei de rezervare din factura corespunzãtor gradului de dereglementare, potrivit sursei citate.

"Suplimentar faþã de reducerea preþului energiei electrice

Pericole la volan

B

ãuþi ori fãrã permis la volan. Aºa i-au gãsit poliþiºtii pe câþiva tineri din judeþul nostru, iar unul se plimba chiar prin Petroºani, deºi nu avea permis.

Astfel de pericole publice cred cã pot scãpa dacã urcã la volan în week-end, însã, poliþiºtii le-au întocmit dosare penale pentru infracþiuni.

A urcat la prânz la volan, bãut ºi fãrã sã îi pese de nimic. Este vorba despre un bãrbat de 38 de ani

fãrã taxe, prin Ordinul ANRE nr.

50/2014 pentru modificarea Ordinului ANRE nr. 119/2013 privind aprobarea contribuþiei pentru cogenerarea de înaltã eficienþã ºi a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat reducerea, începînd cu data de 1 iulie 2014, a valorii contribuþiei pentru cogenerarea de înaltã eficienþã, de la 0,01838 lei/kWh (în vigoare începînd cu data de 1 ianuarie 2014), la valoarea de 0,00996 lei/kWh. Reducerea acestei taxe cu 45,8% conduce, în medie, la o diminuare a valorii facturii de energie electricã la consumatorii casnici (cu consum de circa 100kWh) cu circa 1,7%", se spune în comunicat.

Reducerea aprobatã survine aplicãrii prevederilor din HG 1.215/ 2009 privind stabilirea criteriilor ºi a condiþiilor necesare implementãrii schemei de sprijin pentru promovarea cogenerarii de înaltã eficienþa pe baza cererii de energie termicã utilã la calculul valorii supracompensarii, care prevãd intervalul 2011 - 2013 ca prima perioadã de evaluare a supracompensarii.

"Luînd în considerare toþi factorii menþionaþi mai sus, se estimeazã o reducere în medie a valorii facturilor consumatorilor casnici de 2,6%. Pentru consumatorii noncasnici care nu au uzat de dreptul de eligibilitate, reducerea tarifelor CPC ºi a contribuþiei pentru cogenerare conduce la o scãdere a preþului mediu de revenire de circa 4%", se mai arãta în comunicat.

Judecãtorii intrã în vacanþã

J

udecãtorii intrã în vacanþã ºi, timp de douã luni programul Tribunalului Hunedoara, dar ºi al judecãtoriilor va fi modificat. Totuºi, cazurile speciale vor fi judecate, dar ºi munca la anumite birouri se va desfãºura dupã cum este necesar.

Vacanþa judecãtorilor începe marþi ºi pânã la finele lunii august magistraþii vor mai veni la judecãtorii doar pentru cazuri excepþionale. Preºedintele Tribunalului Hunedoara, Mihaela Timiºan spune cã programul cu publicul va fi ºi el modificat în aceste sãptãmâni. Având în vedere faptul cã, potrivit art.159 din Regulamentul de ordine interioarã al instanþelor judecãtoreºti în fiecare an calendaristic în intervalul 1 iulie-31 august este vacanþã judecãtoreascã, programul de relaþii cu publicul la birourile Arhivã, Registraturã, Arhivã Falimente ale TRIBUNALULUI HUNEDOARA, în perioada 1 iulie-29 august 2014, se va desfãºura zilnic între orele 10-13 (cu excepþia zilelor nelucrãtoare) iar la biroul Apostile în zilele de luni ºi joi între orele 10-12.

Doar cazurile excepþionale vor fi judecate în aceastã perioadã, restul proceseleor fiind reprogramate pentru luna septembrie.

Diana MITRACHE

dintr-o comunã hunedoreanã, care a fost depistat la Haþeg de poliþiºti, în week-endul trecut. Potrivit oamenilor legii, conducãtorul auto în vârstã de 38 de ani, din comuna Sântãmãrie-Orlea, care conducea un autoturism pe strada Horea din oraºul Haþeg, deºi consumase bãuturi alcoolice, a fost oprit în trafic, iar în urma testãrii cu aparatul alcooltest a rezultat o concentraþie de 0,50 mg./l. alcool pur în aerul expirat. Lui i-au fost recoltate probe biologice de sânge, în vederea stabilirii

alcoolemiei, iar poliþiºtii au întocmit pe numele acestuia un dosar de cercetare penalã.

Alþi trei tineri de 19, 21 ºi 22 de ani au fost prinºi la volan sau pe moped, deºi nu au încã permise de conducere. Cel de 19 ani este din municipiul Petroºani ºi a fost surprins în trafic de cãtre poliþiºtii Biroului Rutier din localitate, în timp ce conducea un moped pe strada Aviatorilor din localitate, deºi nu deþinea permis de conducere. Toþi au acum dosare de cercetare penalã.

Diana MITRACHE

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Iunie 2014

Planuri alternative pentru minerit nesusþinute de Guvern

Î

nchiderea unitãþilor miniere ºi planurile alternative. Consiliul Concurenþei a publicat rezultatele controalelor efectuate la companiile de stat care au beneficiat de ajutor de stat. La nivelul judeþului, ajutoarele de stat au fost ºi sunt acordate pentru închiderea celor trei unitãþi miniere neviabile.

Monika BACIU

P

lanuri de viitor

Reprezentanþii Consiliului Concurenþei subliniazã faptul cã în Valea Jiului ar trebui sã aibã loc mai multr investiþii pânã în anul 2017, anul terminus pentru cele trei unitãþi miniere neviabile.

Noile investiþii ar urma sã înlocuiascã ºi sã fie o alternativã economicã pentru aceastã zonã. “În cadrul Programului naþional pentru turismul montan sunt prevãzute investiþii în Valea Jiului, inclusiv în perimetrul celor trei unitãþi de poducþie ce se vor închide pânã la sfârºitul anului 2017, respectiv crearea unui parc industrial la Petrila, redarea în circuitul agricol a unui teren ce aparþine minei Paroºeni ºi crearea unei baze de agrement pe o suprafaþã de teren ce aparþine minei Uricani”, se aratã în documentele celor de la Consiliul Concurenþei.

Investiþiile de dezvoltare a domeniilor schiabile au fost stopate în cele trei

localitãþi din Valea Jiului. Niciuna dintre primãriile Petroºani, Vulcan sau Lupeni nu

acordate ajutoare numai pentru închiderea minelor de cãrbune necompeti-

a mai primit bani de doi ani de la Guvern pentru dezvoltarea domeniilor schiabile.

Nici parc industrial nu s-a realizat la Petrila.

tive, respectiv pentru trei dintre unitãþile de producþie din cadrul Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, pentru extracþia huilei.

“Compania Naþionalã a Huilei Petroºani este singura întreprindere din România care exploateazã huilã, pro-

F

ãrã ajutoare de stat pentru cãrbune Ajutoarele de stat acordate industriei extractive din România, în perioada 2010 - 2012, au continuat sã scadã (de la o pondere de 30,44% în anul 2010, la 6,38% în anul 2012) în total ajutor de stat naþional13 ºi au fost acordate exclusiv pentru sectorul extracþiei de cãrbune (huilã). În anul 2011, industria extractivã nu a mai primit subvenþii din partea furnizorilor de ajutor de stat, iar în anul 2012 au fost

dusele obþinute fiind adresate pieþei interne în scopul producerii energiei electrice ºi cãldurii.

Ajutoarele de stat acordate în perioada 2010-2012 pentru industria extractivã, au fost exclusiv mãsuri de sprijin acordate pentru obiective sectoriale, pentru restructurarea minelor de extracþie a huilei în anul 2010 ºi pentru închidere minelor care nu aveau perspective economice viabile în anul 2012”, se mai aratã în documentele de la Consiliul Concurenþei.

Pentru perioada 2014 - 2020, politica Uniunii Europene este de a încuraja dezvoltarea resurselor regenerabile de energie, de realizare a unei economii europene sigure ºi durabile, cu emisii scãzute de dioxid de carbon ºi cu un sprijin pe duratã determinatã, degresiv, pentru

minele de cãrbune necompetitive. În data de 22 februarie 2012 prin Decizia nr. C (2012) 1.020/2, Comisia Europeanã a autorizat România sã acorde din fondurile publice un ajutor de 1.169 milioane RON, aproximativ 270 de milioane de euro, în vederea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din trei unitãþi deþinute de Compania Naþionalã a Huilei SA Petroºani, denumita în continuare CNH S.A., pe perioada 2011-2018.

Având în vedere obligaþiile asumate de Guvernul României cu instituþiile internaþionale, privind reducerea arieratelor CNH SA Petroºani, începând cu 01.11.2012 s-a înfiinþat Societatea Naþionalã Închideri Mine Valea Jiului S.A. Petroºani.

Societatea nou

constituitã va gestiona ajutorul de stat acordat închiderii minelor de cãrbune necompetitive conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.119/2011, aprobatã prin Legea nr.143/2012.

Având în vedere competentele Departamentului pentru Energie exercitate in baza Hotãrârii Guvernului nr.429/2013 privind organizarea ºi functionarea Departamentului pentru Energie cu modificãrile ºi completãrile ulterioare , punerea in aplicarea a Deciziei CE nr.787/2010 revine Departamentului pentru Energie. Ajutorul de stat în sumã totalã de 173.977 mii lei pentru anul 2014, este suportat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei Departamentul pentru Energie.

Reducerea cheltuielilor prefigureazã concedieri colective la minele viabile

A

proximativ 1000 de angajaþi de la minele viabile incluse în Complexul Energetic Hunedoara ar putea fi disponibilizaþi în perioada urmãtoare.

Carmen COSMAN - PREDA În timp ce sindicaliºtii cer angajãri în minerit ºi vorbesc despre forþa de muncã tot mai îmbãtrânitã din sistemul extractiv, administraþia Complexului Energetic Hunedoara pregãteºte noi disponibilizãri de personal. Potrivit unor informaþii, din sistem ar putea pleca aproximativ 1000 de persoane, care vot beneficia de prevederile OUG 36/2013 privind mãsurile de protecþie socialã acor-

data persoanelor disponibilizate prin concedieri colective.

Liderii Sindicatului “Muntele”, reprezentantiv la nivelul CEH, spun cã deocamdatã nu existã niciun document oficial în acest sens, însã intenþii existã. “Existã intenþia din partea administraþiei privind aplicarea unui program de concedieri colective pentru reducerea cheltuielilor. Deocamdatã, însã, acest program este doar la faza de discuþie”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului

“Muntele”.

Complexul Energetic Hunedoara traverseazã o perioadã fiannciarã extrem de dificilã, iar bugetul aprobat de Executiv este unul negativ. În plus, indicatorii economico – financiari ai CEH nu sunt deloc liniºtitori. Conform raportului administratorilor companiei, CEH a avut pierderi de peste 147 milioane de lei în anul 2013, iar datoriile depãºeau 752 milioane de lei, dar trebuie menþionat ºi cã, la înfiinþare, CE Hunedoara a preluat ºi o datorie de 70 milioane lei ale CNH.

Apãrut în anul 2013, prin fuziunea termocentralelor MintiaDeva ºi Paroºeni, cu minele viabile din Compania Naþionalã a Huilei (CNH) Petroºani (Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni), Complexul Energetic Hunedoara aprþine în proporþie de sutã la sutã statului român, acþionar unic fiind Ministerul Economiei.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Iunie 2014

Gorjenii îi fac muzeu naþional lui Brâncuºi u am reuºit la Petroºani sã facem un muzeu N pentru marele Constantin Brâncuºi, dar dupã Defileul Jiului, gorjenii fac asta cu sprijinul Consiliului judeþean Gorj. În Valea Jiului, existã un colþ al creatorului Coloanei fãrã sfârºit la Muzeul Mineritului, ca martor al turnãrii modulelor la Petroºani.

C

FR Cãlãtori informeazã cã, pentru efectuarea unor lucrãri la infrastructura feroviarã între staþiile Târgu Jiu ºi Livezeni în perioada 1 iulie - 30 noiembrie, cu excepþia zilelor de sâmbãtã, duminicã, 6 august ºi sãrbãtori legale Astfel, trenurile InterRegio 1827 ºi 1828 Caracal – Târgu Jiu – Petroºani ºi retur

se anuleazã pe ruta Târgu Jiu –Petroºani ºi retur ºi va circula numai pe distanþa Caracal – Craiova –

Consiliul Judeþean Gorj a aprobat o hotãrâre prin care ºi-a dat acordul pentru înfiinþarea unui Muzeu Naþional „Constantin Brâncuºi“ la Târgu Jiu. Instituþia va fi administratã de consiliul judeþean ºi va funcþiona ca secþie a Muzeului Naþional de Artã, fãrã a beneficia însã de personalitate juridicã.

Forma de funcþionare va fi de instituþie publicã fãrã personalitate juridicã, în subordinea Muzeului Naþional de Artã al României ºi în administrarea Consiliului Judeþean Gorj, în locaþia actualei

Secþii de Artã a Muzeului Judeþean «Alexandru ªtefulescu» din Târgu Jiu. La Petroºani, membrii Asociaþiei Petro Aqua, coordonaþi de Ovidiu Rizopol au creat un colþ al lui Constantin Brâncuºi cu

acte ºi fotografii, mãrturii ale faptului cã aici, la Atelierele Centrale, unde acum este Gerom, au fost turnate toate modulele ce constituie azi Coloana Fãrã Sfârºit.

Diana MITRACHE

Modificãri în circulaþia unor trenuri Târgu Jiu ºi retur.

Pentru efectuarea unor lucrãri la infrastructura feroviarã între staþiile ªibot ºi Orãºtie, începând din data de 30 iunie - 1 iulie: - IR 1765/1765- 2 Iaºi – Timiºoara Nord va circula cu orar

modificat pe distanþa Alba Iulia – Simeria.

- IR 1766-1/1766 Timiºoara Nord – Iaºi va circula cu orar modificat pe distanþa Orãºtie – Coºlariu.

- IR 1837/1837-2

Iaºi – Timiºoara Nord va circula cu orar modificat pe distanþa Vinþu de Jos – Ilia.

- IR 1621/1621-2 Bucureºti Nord – Timiºoara Nord va circula cu orar modificat

pe distanþa ªibot – Simeria.

- IR 1819/1819-2 Târgu Mureº – Timiºoara Nord va circula cu orar modificat pe distanþa Vinþu de Jos – Fãget.

Luna Iunie Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema de þelinã Pui Shanghai în crusta de susan/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii Salatã & Desert Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema de legume Mozzarella pane în crusta de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Cotlet de porc cu piure de cartofi Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu garniturã de orez sîrbesc/ªniþel pane de pui cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi afumaþi/Ficãþei de pui cu cartofi piure Salatã & Desert Preþ meniul zilei: 15.00 lei (include felul 1+ felul 2 + salata + desert, la alegere din variantele din meniul pentru ziua respectivã).

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã de apã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã!

Telefon comenzi: 0726 669 060

Politic 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Iunie 2014

Congresul PNL: Du-te - stai, pleacã-vino, ba eu – ba tu!

L

a spectaculosul Congres PNL, care a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute, doar trei delegaþi din Valea Jiului au fost desemnaþi, din totalul de 44 ai judeþului – Constantin Zaharie, Alina Cîrstoiu ºi Daniel Preda. Dupã Congres, în Valea Jiului e liniºte… impusã. Liberalii sunt rezervaþi pentru cã la centru lucrurile se schimbã de la o orã la alta, iar în timp de furtunã, se ºtie, dacã spui o vorbã ºi direcþia vântului se schimbã, eºti terminat! Oricum, judeþul este asigurat – Mircea Ioan Moloþ a fost ales vicepreºedinte PNL ºi face parte din echipa celor 31, care vor sta alãturi de noul preºedinte Klaus Iohannis.

Ca sã faci politicã, în general ºi în România în special, trebuie sã ai ficat, nu glumã, vorba porcuºorului din reclama cu pate. Congresul PNL, care a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute, a arãtat din plin acest fapt ºi a fost o lecþie, ce poate intra în istorie, pentru tinerii politicieni care vin din urmã. Unii au spus cã este dovadã a democraþiei, alþii cã este un adevãrat tãmbãlãu de care pe care ºi cine cu cine.

Adicã o furtunã în urma cãreia nu ºtii ce rãmâne în picioare, doar cã dupã ce trece, pe lângã mulþi pãgubiþi, va fi cer senin ºi reconstrucþie…

Din Valea Jiului locul unde liberalii au cucerit greu fiecare om, fiecare poziþie pentru a ajunge la nivelul de la momentul USL, pentru ca apoi deciziile de la centru sã le spulbere o parte din rezultate – au participat la congresul, care a schimbat placa ºi conducãtorul, doar trei liberali. Câte unul din extremitãþile zonei ºi unul din central ei – Constatin Zaharie, preºedinte PNL Uricani, Daniel Preda , preºedintele TNL Petrila ºi Alina Cîrstoiu, preºedinte PNL Vulcan. Trei din 44 de delegaþi ai

Hunedoarei sunt puþini, chiar foarte puþini având în vedere cã Valea Jiului reprezintã o treime din judeþ, dar ºi din voturile liberalilor conform statisticii… Liderul de la Petrila ºi coordonatorul

liberalilor din Valea Jiului a lipsit pentru cã s-a aflat hãt departe, pe paliurile lui ªtefan cel Sfânt, cu probleme personale…

Sala Congresului cu 1100 locuri, în care s-au înghesuit circa 1500 delegaþi, lucru ce a produs o oarecare iritare printre cei din teritoriu - a oferit un adevãrat spectacol prin luãri de cuvânt despre care nu ºtiai cât ºi ce sã crezi.

Mai precis toate motivaþiile invocate pentru fuziunea cu PDL, partidul care a adus suferinþã românilor pentru a salva þara, dar þara nu o fi vrut, au fost acelea cã dreapta trebuie unificatã pentru a face

faþã partidului mamut ce riscã sã devinã unic – PSD. De la microfon s-a articulat clar ceea ce-i doare ºi pe mulþi din teritoriu: cum sã stau în aceeaºi familie cu cei cu care am dus lupte grele ºi am câºtigat electorat

tocmai pentru aceaste lupte? Uite cã vor sta!

Noul preºedinte al PNL, Klaus Iohannis, cel ce a supus la vot deschis fuziunea pentru care a majoritatea ºi-a dat acordul, s-a dovedit un foarte abil conducãtor care îºi duce oamenii acolo unde vrea. Înainte de votul pentru fuziune, Iohannis i-a asigurat pe cei din sala Congresului cã noua formaþiune se va numi PNL. Din afarã, au sãrit imediat PDL-iºtii, vicepreºedintele PDL Ioan Oltean a declarat cã PDL nu a acceptat ca noul partid care va rezulta din fuziunea cu PNL sã poarte numele PNL, iar în opinia sa

afirmaþiile fãcute de Klaus Iohannis sunt “un pas uriaº spre eºecul fuziunii”.

Acest lucru dovedeºte cã doi se înþeleg – Iohannis ºi Blaga – sã asigure liberalii aflaþi în salã cã partidul lor istoric nu-ºi va pierde identitatea ºi asta pentru a le obþine acordul pentru fuziune, deºi denumirea nu va rãmâne aºa. Tertipul a þinut!

Un moment care nu va fi uitat a fost acela în care Iohannis, în calitate de nou preºedinte, a procedat ca un conducãtor care vrea sã-ºi recâºtige ostaºii ºi a fãcut un apel cãtre cei ce au plecat din PNL, din cauza supãrãrilor fostului preºedinte Crin Antonescu, sã se reîntoarcã ”acasã”. Acest lucru l-a enervate foarte tare pe Crin Antonescu, lucru spus public în faþa presei, ºi care a precizat cã nici nu poate fi vorba despre reprimirea

liberalilor cãrora nu le-a plãcut schimbarea cu 180 de grade faþã de promisiunile fãcute românilor în proiectul USL, promisiuni pe baza cãrora au obþinut primãrii ºi mandate cât nu au avut niciodatã din 1990 încoace.

Despre acest lucru au fost destule discuþii printre participanþii la congres care au punctat cã ºi în PDL sunt mulþi foºti liberali care i-au atacat, jignit, iar acum sunt luaþi de buni… Adicã, de ce unii da ºi alþii ba?

Cum era de aºteptat, s-au anunþat ºi demisii din PNL, ale celor care îºi puseserã mari speranþe în deciziile congresului ºi au fost decepþionaþi.

Liderul grupului parlamentar PNL din Camera Deputaþilor, Andrei Gerea – ”eu cu oamenii care au cãlcat în picioare aceastã þarã nu mai rãmân”; deputatul Graþiela Davidescu - ”noua formaþiune nu va mai

fii aceeºi ºi nu va mai avea acelaeºi principia.

Amândoi au anunþat cã demisioneazã ºi se alãturã grupului Tãriceanu. La fel s-a întâmplat cu senatorul Daniel Barbu – ”dincolo de loialitate nu vãd de ce aº mai rãmâne în acest partid”. Se pare cã ar fi vorba de vreo 10 parlamentari care s-au gândit sã demisioneze…

Europarlamentarul Norica Nicolai, cea care a arãtat unde greºeºte PNL în opinia sa ºi a luptat pe toate planurile, mai ales pentru ca PNL sã nu treacã la PPE, a decis sã nu demisioneze. De acum încolo nu mai poate face opoziþie ”din interior”, aºa cum a afirmat. Alegând sã fie în PNL, care PNL a luat hotãrârile de fuziune cu PDL ºi de trecere de la ALDE la PPE, înseamnã cã a ales sã li se alãture, iar opoziþia ar fi gratuitã. În Valea Jiului e liniºte… impusã.

Liberalii nu vorbesc pentru cã la centru lucrurile se schimbã de la o orã la alta, iar în timp de furtunã, se ºtie, dacã spui o vorbã ºi direcþia vântului se schimbã, eºti terminat!

Oricum, judeþul este asigurat – Mircea Ioan Moloþ a fost ales vicepreºedinte PNL ºi face parte din grupul celor 31.

Ileana FIRÞULESCU

14 Program & Horoscop

11:00 Campionatul Mondial Brazilia 2014 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:45 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:00 Clubul celor care muncesc în România 18:10 Studio FIFA World Cup 2014 18:53 Campionatul Mondial Brazilia 2014 21:00 Telejurnal 22:00 Studio FIFA World Cup 2014

10:30 11:00 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 14:30 15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:00 21:00

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

Levintza prezintã Râzi ºi câºtigi Mondenii Teleshopping Nimeni nu-i perfect Nimeni nu-i perfect Teleshopping Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens Sarah Russell Regina cumpãrãturilor ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cireaºa de pe tort Epic Show

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Iunie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Johnny English 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Maeºtrii iluzionismului 11:00 Hawthorne 12:00 Hawthorne 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Mirajul dansului 2 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Tatãl vitreg

21 martie *** 20 aprilie Se pare cã la serviciu nu prea aveþi spor la treabã ºi nu reuºiþi sã vã mulþumiþi ºefii. Nu vã ambiþionaþi sã terminaþi o lucrare pretenþioasã. Dacã vedeþi cã nu vã iese cu nici un chip, lãsaþi-o pe mâine! Altfel, riscaþi sã faceþi o greºealã costisitoare.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Teleshopping Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Specialiºti în sãnãtate Accesul interzis ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Prin flori ºi sabie

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Bucãtãria iadului Abisul pasiunii Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

10:00 10:15 11:00 11:15 12:00 12:15 13:00 13:30 15:30 17:30 19:00 20:45 22:00 23:00

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Plaja lui Teo ªtirea zilei ªtirile Kanal D Feriha WOWbiz

ªtirile Digi Sport Digi Sport Mondial ªtirile Digi Sport Retrospectiva ªtirile Digi Sport Retrospectiva ªtirile Digi Sport Tenis ziua 7 Tenis ziua 7 Tenis ziua 7 Tenis ziua 7 Digi Sport Mondial Digi Sport Special ªtirile Digi Sport

*** 21 mai Nu prea reuºiþi sã vã stabiliþi o listã de prioritãþi. Pe de o parte, ar trebui sã terminaþi o lucrare importantã, iar pe de altã parte, sunteþi presat de o problemã financiarã. Acordaþi mai multã atenþie activitãþilor profesionale.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

O problemã de naturã sentimentalã vã stricã buna dispoziþie ºi este posibil sã deveniþi morocãnos. Puteþi avea succes pe plan profesional, însã numai dacã depuneþi un efort deosebit.

23 august *** 22 septembrie

S-ar putea sã rãmâneþi fãrã bani din cauza unor reparaþii urgente în casã. Cel mai mult vã supãrã faptul cã nu mai puteþi pleca întro cãlãtorie. Nu încercaþi sã meºteriþi nimic prin casã!

Vã bate gândul sã porniþi o micã afacere. Puneþi la punct toate detaliile, înainte de a trece la acþiune! Nu vã pripiþi, pentru cã riscaþi sã luaþi decizii greºite.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Nu reuºiþi sã faceþi ce v-aþi propus, din cauza obstacolelor care vã apar în cale. Nu daþi vina pe membrii familiei pentru nereuºitele de azi! Pur ºi simplu, simþul practic vã lipseºte aproape total.

S-ar putea sã nu vã iasã toate planurile aºa cum doriþi. Un prieten vã propune sã colaboraþi într-o afacere de pe urma cãreia puteþi câºtiga bine. Evitaþi orice fel de speculaþii.

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunteþi pus în situaþia de a lua o hotãrâre importantã pe plan sentimental. Un bãrbat mai în vârstã vã ajuta cu sfaturi preþioase. Nu staþi prea bine cu simþul practic.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi destul de confuz ºi aveþi puþine ºanse sã porniþi afacerea pe care o planificaþi. Nu insistaþi.

Ar fi bine sã vã limitaþi la activitãþi de rutinã.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile

22

Dimineaþa sunteþi exagerat de optimist ºi intenþionaþi sã cereþi o mãrire de salariu. Este puþin probabil sã aveþi câºtig de cauzã, ba s-ar putea chiar sã vã alegeþi cu sarcini suplimentare. Nu insistaþi.

10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 15:15 18:30 19:15 20:15 21:15

21

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa s-ar putea sã aveþi o micã problemã sentimentalã. Cu o vorbã bunã, puteþi dezamorsa uºor o situaþie tensionatã. Pe plan financiar, nu staþi prea bine.

S-ar putea sã primiþi bani de.

21 februarie *** 20 martie S-ar putea sã îi reproºaþi partenerului de viaþã cã a cheltuit prea mult. Pãstraþi-vã calmul ºi fiþi mai flexibil. Este bine sã vedeþi întotdeauna jumãtatea plinã a paharului ºi sã nu vã supãraþi din motive mãrunte!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Iunie 2014

„Alcoolul - Falsul prieten al familiei tale”

mediul ambiant; scãderea coordonãrii; scãderea capacitaþii de a gândi limpede; alterarea memoriei ºi atenþiei; vomã; tul-

creierului; pierderea memoriei; autocontrolului; demenþã alcoolicã; accidente vasculare cerebrale; convulsii; hepatitã alcoolicã; steatoza („ficat gras”); hepatitã alcoolicã; cirozã hepaticã; polinevritã; malnutriþie; scurtarea duratei de viaþã.

Datele OMS dezvãluie cã excesul de alcool omoarã mai mulþi oameni decât SIDA ºi tuberculoza la un loc. În România

burãri de vedere; risc crescut de accidente; dificultatea de a merge sau a sta în picioare; pierderea cunoºtinþei; comã; deces.

Efectele de lungã duratã ale consumului de alcool: gastritã cronicã; deteriorarea

peste 2 milioane de persoane consumã alcool în exces, 70% din cazurile de violenþã în familie ºi aproape 1/2 din crime sunt cauzate de bãuturã excesivã ºi cca. 100 de români mor anual din cauza

O

rganizaþia Mondialã a Sãnãtãþii atenþioneazã asupra tendinþei de creºtere a consumului de alcool la adolescenþii ºi tinerii din întreaga lume.

Alcoolul interfereazã cu percepþia realitãþii ºi cu abilitatea de a lua decizii bune ºi poate fi periculos în special pentru copii ºi adolescenþii care posedã o mai micã experienþã în rezolvarea problemelor ºi în luarea de decizii. Consumul de alcool în adolescenþã ºi tinereþe are efecte negative pentru tot restul vieþii. În anul 2014 tema campaniei este Informarea populatiei cu privire la riscurile debutului timpuriu al consumului de alcool ºi are ca scop promovarea implicãrii pãrinþilor în prevenirea consumului de alcool la copii ºi adolescenþi. Acþiunile de informare-educarecomunicare se concentreazã asupra creºterii nivelului de informare ºi conºtientizare a populaþiei þintã, cu privire la riscurile ºi efectele consumului de alcool asupra sãnãtãþii. Prin derularea acestei campanii se urmãresc urmãtoarele obiective: informarea, educarea si constientizarea parintilor cu privire la efectele alcoolului asupra dezvoltarii fizice si psihice a copilului si adolescentului; informarea, educarea si constientizarea parintilor asupra rolului pe care il au in prevenirea debutului

consumului de alcool la copil si adolescent; constientizarea parintilor asupra rolului modelului parental in promovarea consumului responsabil de alcool.

Alcoolul este un drog, o substanþã chimicã care schimbã modul de funcþionare a organismului, afecteazã modul de a gândi, a simþi, a vorbi ºi a se miºca, iar în timp poate crea dependenþã.

Alcoolismul este consumul cronic continuu sau periodic de alcool, caracterizat prin afectarea controlului asupra consumului de alcool, episoade frecvente de intoxicaþie, preocupare privind consumul de alcool ºi consumul în ciuda consecinþelor negative.

Efecte de scurtã duratã ale consumului de alcool: rãspunsuri încetinite faþã de

Restricþii apã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: LUNI 30.06.2014 în: - LUPENI - între orele 10,00 15,00. Zona afectatã: Cartier Bãrbãteni. Motivul restricþiei: Remediere pierderi la branºamentele bl.26, sc.2, str. Bãrbãteni ºi bl.9, sc.1, str. Trandafirilor.

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

alcoolului.

De asemenea, peste 200 de boli sunt legate într-un mod sau altul de consumul de alcool sau sunt agravate din cauza consumului excesiv. Lista victimelor alcoolului este completatã de persoanele decedate în accidente rutiere sau uciºi în conflicte, apãrute din cauza consumului de alcool.

Circa 6% din decese, la nivel mondial, sunt legate de alcool, în rândurile bãrbaþilor acest procent este mai mare (7,6%) decât la femei (4%).

Consumul total de alcool pur la populaþia peste 15 ani este de 15,3 litri de alcool pur/locuitor/an, din care un consum neînregistrat cca. 4 litri de alcool, în intervalul de studiu 2003 – 2005.

Cantitatea de alcool efectiv consumatã de cãtre persoanele de pste 15 ani care se autodeclarã consumatoare este 24,48% litri alcool pur/an; existã un numãr redus de persoane care nu au consumat alcool în cursul vieþii (6,5% bãrbaþi, 19,1% femei).

Potrivit datelor statistice privind tulburãrile mentale ºi de comportament legate de consumul de alcool în judeþul Hunedoara, în anul 2012 s-au înregistrat397 de internãri, în 2013 numãrul internãrilor a crescut la 443, iar în 2014, în prezent au fost înregistrate 108 internãri. În ceea ce priveºte boala alcoolicã a ficatului, în 2012 am avut înregistrate în judeþul Hunedoara un numãr de 185 de cazuri, iar în 2013, 59 de cazuri. În data de 1 iulie, se va desfãºura o acþiune organizatã cu ocazia începerii campaniei „Luna naþionalã a informãrii despre efectele consumului de alcool, în cortul amplasat la Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara (zona pietonalã) unde vor fi distribuite materiale informative (pliante) populatiei generale si populatiei specifice (parinti), iar în 28 iulie se va încheia campania prin organizarea unei „mese rotunde” la Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara – Sala de festivitãþi.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Iunie 2014

Primul pui de zimbru nãscut în libertate este mascul

upã o lungã perioadã de D supraveghere de

cãtre rangerii care au în grijã turma de zimbrii din Armeniº, aceºtia au putut stabili cu certitudine cã primul pui de zimbru nãscut în libertate de Romaniþa, o femelã provenitã de la rezervaþia din Haþeg, este mascul.

Acum s-a lansat un concurs naþional on line pentru a se gãsi un nume puiului.

Aproape douã sãptãmâni de zile au încercat rangerii sã stabileascã cu certitudine dacã puiului de zimbru nãscut în sãlbãticie, în zona Armeniº, este mascul sau femelã. De fiecare datã când rangerii se apropiau de turma

socializare”, a declarat Alexandru Bulacu, managerul proiectului privind repopularea pãdurilor româneºti cu zimbri.

S

e cautã naºi pentru micuþul zimbru

formatã din 18 exemplare, Romaniþa, femela eliberatã la Armeniº pentru repopularea pãdurilor carpatine, devenea agitatã ºi-ºi proteja puiul. În cele din urmã, cei doi rangeri care supravegheazã turma pe tot parcursul procesului de sãlbãticire al zimbrilor, au reuºit sã vadã cã turma are un bãieþel. ”Cei doi

rangeri de la Armeniº, Daniel Hurduzeu ºi Matei Miculescu, au confirmat cã noul venit pe lume în turma cea nou formatã este bãiat! Se zice cã dacã primul din an este bãiat, va aduce noroc!

Ei bine, sunteþi pregãtiþi sã-i deveniþi naº? În câteva zile, o sã înceapã concursul pentru numele viþelului! Primul pui de zim-

bru care s-a nãscut în România în stare de sãlbãticie va avea un nume ce va fi ales de iubitori de animale din þarã în cadrul unui concurs care va fi organizat în acest scop pe o reþea de

Concursul debuteazã din aceastã sãptãmânã ºi dacã s-ar respecta tradiþia, numele viþeluºului ar trebui sã înceapã cu RO, indicativul þãrii noastre.

Cei care doresc sã-i fie naº puiului de zimbru, primul nãscut dupã 200 de ani în sãlbãticie în þara noastrã, pot participa la concursul lansat pe pagina de facebook ale Rewilding România ºi WWF România. În prezent, în zona de resãlbãticire Mãgura Zimbrilor Armeniº trãiesc 18 zimbri care au fost

aduºi la Armeniº din mai multe rezervaþii europene, în cadrul unui proiect mai amplu de repopulare cu acest animal a Carpaþilor Meridionali. Proiectul este derulat de WWF-Romania ºi Rewilding Europe.

Conform datelor organizaþiilor de mediu, în lume trãiesc aproximativ 5.000 de zimbri, dar numai 3.400 de exemplare sunt în cirezi libere sau în regim de semi-libertate. Zimbrul este cel mai mare animal sãlbatic din Europa, greutatea unui mascul putând sã ajungã pânã la 920 de kilograme, iar a unei femele pânã la 600 de kilograme.

Un zimbru poate atinge o înãlþime de doi metri ºi trãieºte circa 28 de ani.

Maximilian GÂNJU

Voucherele de vacanþã vor genera încasãri suplimentare de peste 170 milioane de euro pe an

rin utilizarea voucherelor de vacanþã se vor P introduce în circuitul financiar încasãri de aproximativ 170 de milioane de euro anual, în cel mai pesimist scenariu, potrivit FPTR, iar dupã adaptarea pieþei la acest sistem se preconizeazã venituri din tichete de vacanþã de 400 de milioane de euro.

Federaþia Patronatelor din Turismul Românesc considerã cã sistemul voucherelor de vacanþã va fi operaþional, cel mai devreme, la sfârºitul sezonului estival. Legea voucherelor de vacanþã a fost adoptatã marþi în Parlamentul României.

Potrivit proiectului, instituþiile publice, regiile autonome, societãþile reglementate la care statul este acþionar unic sau majoritar, societãþile ºi companiile naþionale care încadreazã personal prin încheierea unui contract individual de muncã pot acorda vouchere de vacanþã.

Aceste vouchere vor fi acceptate numai de structurile de primire turistice sau agenþiile de turism autorizate de Ministerul Turismului ºi utilizate doar

pentru achiziþionarea de servicii turistice pe teritoriul României.

Aceste vouchere de vacanþã se vor emite numai online ºi vor fi suportate integral de angajatori.

Prestarea serviciilor achiziþionate prin intermediul voucherelor se va face în unitãþile turistice autorizate de Autoritatea Naþionalã pentru Turism, iar comisionul maxim perceput de aceste agenþii nu va putea depãºi 10% din valoarea pachetului de servicii oferit. Angajatul care va beneficia de vouchere de vacanþã nu va mai primi prime de vacanþã sau bilete de odihnã.

Ministrul pentru IMM ºi Turism, Florin Jianu, a declarat cã au fost înlocuite tichetele de vacanþã cu vouchere de vacanþã care sunt moderne ºi se emit numai în regim electronic, fãrã costuri suplimentare ºi fãrã intermediari.