Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 641

Cronica Vãii Jiului Vineri, 27 Iunie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Poluare în drumul mare, cu acte legale

Drapelul - un simbol aproape perimat >>> PAGINA A 4-A

Drumul spre Straja “asfaltat” cu nemulþumiri >>> PAGINA A 5-A

Schimbãri de consilieri în CL Petroºani >>> PAGINA A 6-A

Legea senatorului dublurã – ”am dat o palmã la un kk, aia am fãcut” >>> PAGINA A 7-A

Liberalii hunedoreni merg pe mâna lui Iohannis >>> PAGINA A 10-A Sancþionaþi cu avertisment

ªomajul tehnic de la CEH încalcã prevederile legale >>> PAGINA A 11-A Duminicã, NEDEIA din SLATINIOARA

Sat frumos ºi liniºtit… >>> PAGINILE 12-13

Bani de la judeþ pentru nedeia din Parâng >>> PAGINA A 13-A

Negocieri avansate pentru noul CCM al minerilor ºi energeticienilor >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Iunie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Iunie 2014

Poluare în drumul mare, cu acte legale

eci de buºteni, câþiva cai ºi o mânã de muncitori au reuºit sã creeze un adevãrat dezastru natural, în doar câteva ore, dupã ce au decis sã tragã buºtenii proaspãt tãiaþi din pãdure, prin albia apei. ªi, ca sã fie ºi mai strigãtor la cer, au fãcut totul la drumul mare, pe traseul ce duce din Petroºani la staþiunea turisticã Parâng. Spun cã au autorizaþie de tãiere, copacii sunt marcaþi, iar activitatea va mai dura cel puþin o lunã, dar joi dimineaþã i-am gãsit într-un adevãrat dezastru. Câþiva muncitori de la un canton forestier aflat pe marginea drumului judeþean ce duce spre Parâng, trãgeau de caii puºi la o caznã imensã, sã scoatã prin albia apei, mai mulþi buºteni. Totul la drumul mare, fãrã sã se sinchiseascã de nimic ºi doar aparatul foto i-a fãcut sã-ºi lase caii, sã îi trimitã în pãdure ºi sã cureþe drumul. Proprietarul pãdurii spune cã are autorizaþie, dar recunoaºte cã a creat dezastrul sesizat ºi de responsabilii Ocolului Silvic ºi, cel puþin de ochii noºtri, susþine cã va lua mãsuri. „Acum vom face un pod peste apã, ca lemnele sã nu mai atingã apa ºi o sã le tragem mai în spate,

ca sã nu mai fie probleme cu apa, pe care o tulburãm. De al lor”, a declarat Viorel Durbacã, ºeful Ocolului Silvic Petroºani. Toatã mizeria s-a

azi lucrez aici ºi pot spune cã este autorizaþie de exploatare ºi tot

ce trebuie la Ocolul Silvic Petroºani”, a explicat Alin Florea, proprietar al pãdurii. Cã au autorizaþie o recunosc ºi cei de la Ocolul Silvic, dar Viroel Durbaca, ºeful acestei instituþii s-a autosesizat imediat ce a aflat ce se petrece acolo. ªeful Ocolului din Petroºani a trimis echipe care i-a înºtiinþat pe þapinari sã remedieze dezastrul. „ Au autorizaþie ºi tãierile se fac într-un fond privat, dar am trimis o echipã în acel loc, pentru cã se pare cã lucrurile nu se desfãºoarã cum ar trebui. O sã le atragem atenþia sã respecte niºte reguli valabile chiar dacã terenul este

Actualitate 3 revãrsat în albia pârâului ºi, ploaia din ultimele zile a fãcut ca apa sã fie extrem de poluatã. Mai mult, noroiul scos de animalele de povarã pe carosabil, rãºina ºi bucãþile de lemn au stat pe drum, pânã ce munictorii au vãzut presa ºi s-au apucat de curãþenie. Nici primarul Tiberiu Iacob Ridzi nu ºtia de ceea ce s-a întâmplat pe acel drum, dar a trimis, la rândul sãu, o echipã sã verifice situaþia. „Nu ºtim nimic, dar vom verifica ce se petrece acolo”, a precizat

Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cel mai grav este, însã, cã totul se petrece în vãzul tuturor ºi nu mai mirã pe nimeni cã zeci de maºini coboarã zilnic încãrcate de lemn din munþi. Acolo nu-i vede nimeni ºi nici nu îi trage la rãspundere. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Iunie 2014

Drapelul - un simbol aproape perimat

proape cã nu mai suntem marcaþi de nimic, iar Ziua Drapelului trece an de an ca neobservatã. Asta în timp ce oamenii de rând recunosc cã nu mai simt nimic pentru cele trei culori ale Drapelului Naþional. De Ziua Drapelului, la Petroºani au fost arborate câteva steaguri pe stâlpii arterei principale, iar Primãria a fost încadratã de douã fâºii lungi tricolore. Tiberiu Iacob Ridzi a recunoscut cã nu face mai mult, iar majoritatea oamenilor habar nu aveau cã avem o zi dedicatã simbolului naþional, care se celebreazã în 26 iunie. Roºu, galben ºi albastru nu ne mai saltã inima, nu ne inspirã patrotism ºi unii chiar spun cã mai bun era Tricolorul cu stemã, ori chiar cel roºu cu secerã ºi ciocan. „Drapelul? Nu mai este un simbol. Mai bine îl lãsau pe cel comunist cu secera. Parcã aveam emoþii când îl arboram la 23 august. Acum nu mai simþim româneºte”, spune o doamnã din Petroºani, trecutã de prima tinereþe. „ Nu mai este ce a fost, dar e frumos, ori poate cã mai bine era dacã rãmâneam la cel cu stema, cã tot fac unii glume cã nu mai sunt

atât de mulþi brazi dupã defriºarea pãdurilor? Cine ºtie? Ne amãgim, cã nu mai ne pasã de þarã ºi de Tricolor aºa de mult. Nu mai avem cultul Drapelului Naþional”, a spus un alt domn, care a mãrturisit cã înainte de pensionare a fost militar de carierã ºi cã salutul însemnului naþional îi dãdea mereu fiori. Alþii, mai tineri, nu ºtiu cum ar trebui sã reacþioneze ºi e bine cã mãcar ºtiu care sunt cele trei culori ale însemnului naþional. „ Roºu, galben ºi albastru este drapelul. Nu ºtiu, nu sunt aºa patriot. E bine cã avem Ziua Drapelului”, a mãrturisit un tânãr licean. Istoria Tricolorului, un simbol mai vechi decât Marea Unire, începe în 1848. În forma pe care o are ºi astãzi, drapelul a fost adoptat în 1867, în timpul domniei lui

Carol I: albastrul apare lângã hampã, galbenul în mijloc, roºu în partea exterioarã.

ulorile drapelului, tabu pentru unii Roºu, albastru ºi verde. Cam asta ºtiu unii dintre petroºãneni despre drapelul României. În data de 26 iunie, s-a sãrbãtorit Ziua Drapelului. Pentru mulþi, aceastã noþiune este una tabu. “Nu am ce sã spun. Nu cunosc nimic de drapel. Culorile sunt roºu, albastru ºi verde”, ne spune un petroºãnean. Alþi cetãþeni au cunoºtinþe despre drapel, ºtiu ºi pentru ce a fost instituitã aceastã zi. “ªtiu cã dupã anii 90 Parlamentul României a stabilit aceastã datã ca sãrbãtorirea

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI „În vederea întocmirii decontului necesar plãþii drepturilor cuvenite pentru semestrul I 2014, rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca în perioada 01.07.2014-31.07.2014, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), facturile ENEL ºi TERMOFICARE aferente consumurilor pânã la data de 30.06.2014. Ne angajãm sã vã informãm în aceeaºi manierã despre intervalul de timp în care se vor efectua plãþile. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

drapelului României þinând cont ºi de s-a întâmplat dupã 98, stema nu mai e la fel ºi atunci a fost instituitã. Culorile sunt roºu, care reprezintã sângele eroilor noºtri care a fost vãrsat pentru dezrobirea pãmântului românesc, albastrul este cerul ºi galbenul bogãþia þãrii. Bogãþia este, dar nu o mai întreþinem noi”, ne spune un alt cetãþean. Ziua de 26 iunie a fost proclamatã Ziua Drapelului Naþional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, aceastã zi va fi marcatã de cãtre autoritãþile publice ºi de celelalte instituþii ale statului prin organizarea unor programe ºi manifestãri cultural-educative, cu caracter evocator sau ºtiinþific, consacrate istoriei patriei, precum ºi prin ceremonii mili-

tare specifice, organizate în cadrul unitãþilor Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi ale Ministerului de Interne. Ziua Drapelului Naþional a fost instituitã pentru a marca ziua de 26 iunie 1948, când Guvernul revoluþionar a decretat ca Tricolorul - roºu, galben ºi albastru - sã reprezinte steagul naþional al tuturor românilor; cele trei culori împãrþite în mod egal reprezintã principiul egalitãþii, orientarea culorilor în sus semnificã verticalitatea, cifra trei este numãrul perfect, pe lângã þara noastrã mai existând alte trei þãri europene tradiþionale cu steagul tripartit în mod egal ºi vertical

Tricolorul românesc e simbol de libertate la 1848 ºi de unitate la 1859. Îi însoþeºte pe ostaºii care aduc independenþa României în 1877. Spre el vor privi cu speranþã românii în lupta pentru unitate, încununatã la 1918. Astãzi, îl vedem zi de zi pe instituþiile publice, dar tricolorul nu este doar un decor oficial. Steagul capãtã suflet când e purtat de un sportiv victorios sau când onoreazã un militar cãzut la datorie. Drapelul ne umple de bucurie ºi ne sprijinã în suferinþã, fiind un simbol care se transformã în sentiment atunci când se întâlneºte cu momente cheie din vieþile noastre ºi din destinul þãrii. Diana MITRACHE Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Iunie 2014

Drumul spre Straja “asfaltat” cu nemulþumiri

rumul spre Straja “pavat” cu nemulþumiri. Drumul care face legãtura între municipiul Lupeni ºi staþiunea montanã Straja a fost aslatat, iar craterele au dispãrut în totalitate. Reabilitarea carosabilului se deruleazã sub administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara. Edilul lupenean Cornel Resmeriþã nu este mulþumit în totalitate de calitatea lucrãrilor. Monika BACIU

“Acum s-a fãcut drumul de la Straja, este un proiect fãcut de primãria Lupeni care a fost fãcut în parteneriat cu Consiliul Judeþean, care a trebuit sã vinã în parteneriat cu CL Lupeni, a dat drumul la proiectului respectiv, dar în ciuda faptului cã drumul este perfect nu s-a lucrat perfect în Straja nici acum. Trebuia sã se facã malurile drumului ºi rigola. Dau eu vreo 300 de milioane pen-

tru întreþinerea drumul pe perioada iernii care e absolut nimic. Ce poate omul sã facã de banii ãia?. Lucrarea respectivã era cotatã la vreo 250 de milioane de lei vechi, dumul trebuia fãcut în totalitate perfect. Eu sunt mulþumit de drum, dar s+ar putea rupe malurile, s+ar putea sã ne vinã pãmânt pe drum”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Replica nu întârzie din partea responsabililor Consiliului

Judeþean Hunedoara care afirmã cã lucrarea încã nu este finalizatã. Ba mai mult, aceºtia au declarat cã au sistat, temporar, lucrãrile pentru a permite desfãºurarea în condiþii optime a Nedeii Sânzienelor. “Nu sunt acum rigolele. A urmat o nedeie ºi am dat dispoziþie sã se tragã stratul de asflat pentru ca evenimentul sã se desfãºoare în bune condiþii. S-a turnat stratul de asfalt iar acum urmeazã sã se

Soluþii existã, dar nu sunt aplicate

rimãria din Lupeni are probleme financiare, aºa cum majoritatea localitãþilor din þarã au. Conturile administraþiei sunt blocate, iar edilul Cornel Resmeriþã spune cã sunt soluþii pentru rezolvarea problemei însã nu sunt aplicate. Monika BACIU

“În momentul de faþã din cauza plãþilor care nu le-am fãcut spre constructorii care au lucrat în Straja suntem blocaþi cu absolut tot ºi nu putem sã facem abso-

lut nimic. Primarul municipiului Lupeni în momentul de faþã nu poate sã îºi astupe gropile din localitate. Fac lucrurile acestea cu prieteni, cu oameni pe care îi cunosc mai bine, cu angajaþii primãriei

care mai cunosc ºi dumnealor oameni ºi mai lasã câte o cupã de asfalt ºi reuºim sã acoperim gropile”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Soluþia ar trebui sã vinã din partea celor de la Finanþele Publice, însã cei de la primãrie spun cã încã nu au primit niciun leu. “Cei de la finanþe ar trebui sã dea drumul cotelor pe care primãria municipiului Lupeni trebuie sã le primeascã. Noi trebuie sã primim niºte cote lunar, luna aceasta cotele respective nu sunt primite pe motiv cã trebuie sã plãteºti din surse proprii atât salariile cât ºi celelalte lucruri. Trebuie sã se þinã cont cã primãria municipiului Lupeni a avut corecþii financiare pe proiecte”, a mai spus sursa citatã. Ba mai mult, edilii spun cã nu au primit niciun ajutor din partea niciunei instituþii a statului.

facã rigolele ºi zidurile de sprijin. Repet, lucrarea nu e gata”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Potrivit ofilialilor instituþiei judeþene, lucrãrile sunt preconizate a fi terminate în luna septembrie. Lucrãrile de reabilitare a drumului din Straja au avut loc prin Consiliul Judeþean care a accesat la începutul anului o linie de credit.

Controale de noapte executate de ITM Hunedoara

nspectorii de muncã hunedoreni au efectuat mai multe controale, sãptãmâna trecutã, pentru a-i descoperi pe angajatorii care au muncitori ”la negru”. Maximilian GÂNJU

Acþiunile de control s-au derulat în perioada 16-20 iunie a.c., ºi au fost diferite faþã de cele obiºnuite, pentru cã au fost efectuate pe timp de noapte, când patronii firmelor care au angajaþi fãrã forme legale nu se aºteptau. În toatã aceastã perioadã au fost efectuate 13 acþiuni de control la firmele de pe raza judeþului Hunedoara, însã asemenea razii au fost fãcute ºi în restul þãrii.

În total, aratã o statisticã a Inspecþiei Muncii, au fost descoperite 245 de persoane fãrã contracte individuale de muncã ºi s-au dat amenzi de aproape 2,7 milioane de lei,

controalele fiind efectuate la 628 de angajatori. Totodatã 31 de persoane fizice au fost sancþionate contravenþional deoarece au acceptat sã munceascã fãrã forme legale de angajare. Pentru primirea la muncã a mai mult de 5 persoane fãrã contracte individuale au fost înaintate 8 propuneri de cercetare penalã.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Iunie 2014

Schimbãri de consilieri în CL Petroºani

oi noi consilieri locali la Petroºani. Noi schimbãri au avut loc în rândul consilierilor locali de la Petroºani. Aleºii au trebuit sã vacanteze douã posturi. Unul este cel al lui Daniel Stepan, iar un alt post a fost ocupat de Tiberiu Pop care actualmente va ocupa funcþia de ºef serviciu în cadrul SVSU. Monika BACIU

“În ºedinþa ordinarã, consiliul local al municipiului Petroºani va adopta o hotãrâre prin care va declara vacant un mandat de consilier, este vorba de mandatul fostului consilier Tiberiu Pop, având în vedere cã în urma concursului organizat de instituþia noastrã a câºtigat postul de ºef serviciu pentru Serviciul Voluntar

pentru Situaþii de Urgenþã, iar în aceastã situaþie a demisionat din calitatea de consilier local având în vedere cã nu poþi cumula funcþia de consilier local cu cel de angajat în aparatul de specialitate al primarului. Consiliul local va valida mandatele de consilieri ale domnilor Ciuicã Petriºor care va intra în Consiliu Local în locul domnului Stepan Daniel ºi man-

datul domnului Daniel Blag care va intra în consiliu în locul domnului Pop Tiberiu”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani.

atru consilieri au fost schimbaþi Din anul 2012, de când au avut loc alegerile locale ºi pânã în prezent,

Mineritul rãmâne în programa UP

nginerii rãmân în programa de studii a Universitãþii din Petroºani. Ca sã se adapteze, profesorii de aici fac modificãri de programe, dar nu lasã deoparte specializãrile care au adus prestigiu aceste ºcoli superioare din România. Diana MITRACHE

Facultatea de Mine din Petroºani, cea care specializa ingineri pentru munca în subteran cautã sã se adapteze pieþei muncii. Asta dupã ce profilul minier îºi restrânge activitatea ºi cei de la Universitatea din Petroºani susþin cã au câteva specializãri pe care se bazeazã pe viitor, chiar dacã mineritul pur este mai puþin cãutat. „Este domeniul nostru tradiþional. Suntem totuºi singura

universitate de la nivel naþional, sigur mai sunt câteva specializãri ale fostei Universitãþi de Nord din Baia Mare, care deocamdatã au fost asimilate de cãtre Universitatea Tehnicã din Cluj, dar ºi la facultatea de Mine sunt câteva specializãri mai puþin atractive, dar cea de topografie, sau masterat de topografie minierã informatizatã ºi cadastru sunt specializãri care atrag mulþi studenþi încã”, a declarat prof.dr. univ. Codruþa Dura, prorector al

Universitãþii din Petroºani. . Inginerii mineri aveau chiar burse sponzorizate de cei de la Compania Naþionalã a Huilei, dar dupã crearea Complexului Energetic nu s-a mai putut face acest lucru. „În ultimii 2 ani nu am mai primit astfel de burse. Nu aº putea sã spun un procent legat de cei care îºi gãsesc loc de muncã în domeniul absolvit, dar lucrãm ºi la acest aspect,pentru cã statistica nu este încã gata. Cei de la topografie ºi cadastru îºi pot gãsi de lucru chiar ºi la primãrii sau în administraþia localã”, a mai adãugat prorectorul Codruþa Dura. Pentru a veni în sprijinul strãinilor, Universitatea din Petroºani a lansat oferte în þãri care, în urmã cu mai mulþi ani, trimiteau aici studenþi pentru calificare. Asta pentru cã doar la Petroºani, în România, pot gãsi specializãri în domeniul minier.

patru aleºi locali au fost înlocuiþi. “De la începutul mandatului, respectiv de la alegerile locale din anul 2012 au plecat un numãr de patru consilieri”, a mai spus sursa citatã. Este vorba de fostul consilier Alin Simota care ºi-a pierdut funcþia dupã ce a fost arestat. A urmat apoi Alexandru Lãutaru

care de la PDL a trecut la PMP, astfel pierzânduºi funcþia. Ultimele schimbãri au avut loc chiar în aceastã lunã când

Daniel Stepan a fost exclus din PP-DD, iar Tiberiu Pop a obþinut o funcþie de conducere în cadrul municipalitãþii.

Zeci de mii de hunedoreni beneficiazã de pensia minimã

20%

dintre pensionarii hunedoreni beneficiazã de pensia minim garantatã. La nivelul judeþului se înregistreazã o situaþie îngrijorãtoare având în vedere faptul cã 20 de procente dintre pensionari primesc de la stat indemnizaþia socialã minim garantatã, în valoare de 350 de lei. Monika BACIU “Indemnizaþia socialã minim garantatã o au în jur de 20% din totalul numãrului de pensionari ai judeþului Hunedoara. Este vorba o cifrã de 240700 pensionari pe judeþul Hunedoara pentru luna mai anul 2014”, a declarat Ilie Toma, directorul Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara. Cei care încaseazã

aceastã sumã garantatã de statul român fie au pensii foarte mici, de câþiva lei, fie nu au lucrat nicio zi. “Sunt diverse probleme, sunt diverse persoane care au lucrat un an, doi, trei sunt pensii ºi de un leu, doi-trei lei ºi de aceea statul român

a luat aceastã hotãrâre ca sã fie o indemnizaþie socialã minim garantatã din care problemele zilnice ºi curente sã poatã fi rezolvate”, a mai spus sursa citatã. La nivelul judeþului mii de persoane beneficiazã de pensia minim garantatã. Guvernul are în vedere majorarea acestei pensii.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Iunie 2014

Legea senatorului dublurã - ”am dat o palmã la un kk, aia am fãcut”

”D

e ce am mai votat? De ce se renunþã la unul cu 61% din preferinþele alegãtorilor? ªi-au bãtut joc de noi când ºtiau cã se poate ºi fãrã un senator?” ”Pãi dacã ãla, senatorul Nicula, a plecat, bine, cã ºi aºa nu a fãcut nimic. Dar lasã-mã sã aleg altul în locul lui, nu-mi lãsa pe cap unul cu 15 voturi pe care toþi îl cunoaºtem cã e un vânãtor de partide care sã-l ridice în funcþii”. Ileana FIRÞULESCU

Marea þiganiadã ce a cuprins lumea politicã a þãrii, la vârf, s-a propagat uºor ºi

spre teritoriu de nimeni nu mai ºtie cine cu cine e ºi ce se vrea, dacã se vrea... Cert este cã cei mulþi, cei cu votul, sunt cuprinºi de un sentiment de deznãdejde, de frustrare ºi ruºine, de indignare ºi de nesiguranþã chiar pe strada lor, din oraºul lor, din þara lor. În teritoriu, spiritele politice sunt mai potolite în manifestare vizavi de nebunia de la centru ºi, chiar dacã n-o spun, liderii locali sunt nezorientaþi încercând sã-ºi þinã în frâu libertatea de opinie fiindcã existã riscul sã fie aruncaþi la pãmânt ºi sã se ducã pe apa sâmbetei toatã munca lor de ani de zile. O situaþie aiurea, care va face pe mulþi locuitori dintre cele douã Jiuri sã trimitã la

dracu pe cei care îi vor mai chema la vot, este aceea a neînlocuirii, tot prin vot, a senatorului de Valea Jiului, Cosmin Nicula, care a fost numit

vicepreºedinte al Curþii de Conturi, funcþie care nu permite sã faci nici mãcar politicã, drept pentru care Nicula va demisiona în octombrie ºi din PSD. Motivul invocat este acela cã Valea are senator ”dublurã”, care s-a angajat sã preia problemele din acest colegiu. * ”De ce am mai votat? De ce se renunþã la unul cu 61% din preferinþele alegãtorilor? ªi-au bãtut joc de noi când ºtiau cã se poate ºi fãrã un senator?” * ”Ãºtia se joacã de-a politica, de-a Parlamentul? Eu am votat oamenii din USL pentru cã am considerat cã un guvern de uniune naþionalã, cu câteva excepþii, ne v-a scoate din rahat, ºi acum mã trezesc cã au aruncat la coº votul

meu. Sã-i ia dracu pe toþi”. * ”Ce dublurã? Eu nu am votat pe Vochiþoiu ºi partidul lui DD ºi ca mine au fost mulþi. Ce bãtaie de joc e asta?” * ”Pãi dacã ãla, Nicula, a plecat, bine, cã ºi aºa nu a fãcut nimic. Dar lasã-mã sã aleg altul în locul lui, nu-mi lãsa pe cap unul cu 15 voturi pe care toþi îl cunoaºtem cã e un vânãtor de partide care sã-l ridice în funcþii”. * ”Pe mine nu mã mai prindeþi la vot. ªi dv. aþi spus cã numai mergând la vot pot schimba situaþia. Data viitoare sã mã ascultaþi dv. pe mine: schimbãm pe dracu, ãºtia îºi bat joc de noi toþi, noi nu contãm. Dar vom conta odatã ºi-odatã când ne-om sãtura” etc., etc. - au spus ”pensionari tineri” din minerit, angajate ale Tesma, funcþionari din primãrii, mineri de la Petrila ºi Livezeni. Ce spun politicieni ai Vãii Jiului despre aceastã situaþie? Cã sistemul construit pentru aleºi ºi alegãtori este prost, nefuncþional raportat la obþiunile populaþiei ºi cã nu mai poate fi vorba de reprezentare. Costel Avram, vicepreºedinte PNL Hunedoara, coordonator PNL Valea Jiului: ”Ceea ce se întâmplã

acum, când Valea Jiului a pierdut un senator, aratã cã acest sistem uninominal nu este deloc corect. Se pare cã din punctul de vedere al alegãtorului tot clãlat

sistem, pe bazã de liste este mai bun. Dacã primul ”cade”, intrã urmãtorul de pe listã. ªi acela avea scãpãri, dar din acest punct de vedere era rezonabil, respecta

alegerea populaþiei”. Radu Sorin, vicepreºedinte PSD Petroºani: ”Pãrerea mea este cã ar fi trebuit sã se facã alegeri din nou, pentru ca valea Jiului sã aibã parte de un senator ales cu majoritate de voturi, ca sã fie legitim ºi reprezentativ. Din pãcate legea este aºa cum este ºi nu ne dã posibilitatea sã îndreptãm lucrurile. Adicã sã fie un exponent al Vãii Jiului, din Valea Jiului, care sã reprezinte zona ar fi fost de dorit”. ªi restul politicienilor vãd lucrurile la fel. Unii n-o spun pentru a nu se interpreta cã sunt împotriva a ceea ce au susþinut ºi propus ca fiind bun, alþii neau spus minereºte ”am dat o palmã la un kk, aia am fãcut”.

8 Life&Style

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Iunie 2014

Cele 12 LEGI ALE KARMEI care îþi pot schimba viaþa la 180 de grade dacã le ºtii onºtientizînd C modul cum funcþioneazã Universul, nu facem decît sã ne uºurãm existenþa. Cele 12 legi ale Karmei ne ajutã sã Înþelegem cum trebuie sã acþionãm, ce trebuie sã acceptãm, pentru a trãi în fapt, mai fericiþi. Ce este Karma? Karma în limba sanscritã înseamnã „acþiune” ºi este echivalentul a ceea ce Newton a numit „fiecare acþiune trebuie sã aibã o reacþie”. Atunci cînd gîndim, vorbim sau acþionãm, iniþiem o forþã care va acþiona ca atare. Aceastã lege a cauzei ºi efectului nu acþioneazã asupra noastrã ca o formã de pedeapsã, dar ne ajutã în parcursul nostru pentru a evolua ºi a învãþa. Conºtientizînd modul cum funcþioneazã Universul, nu facem decît sã ne uºurãm existenþa. Cele 12 legi ale Karmei ne ajutã sã Înþelegem cum trebuie sã acþionãm, ce trebuie sã acceptãm, pentru a trãi în fapt, mai fericiþi.

ele 12 LEGI ALE KARMEI 1. Cea mai importantã lege karmicã: „Culegi ceea ce

semeni”. Aceastã lege mai este cunoscutã ºi cã „Legea cauzei ºi a efectului”. Ceea ce dãm Universului, primim înapoi. Dacã ceea ce ne dorim este Fericire, Iubire, Pace, Prietenie… Atunci ar trebui sã fim fericiþi, iubitori, ºi adevãraþi prieteni. 2. Legea creaþiei Viaþa nu se întîmplã pur ºi simplu, sîntem coparticipanþi Suntem unul cu Universul, înãuntru ºi în afarã. Tot ceea ce ne înconjoarã ne da indicii cu privire la interiorul nostru – Fii tu însuþi ºi înconjoarã-te de acele lucruri pe care le vei prezente în viaþa ta! 3. Legea umilinþei – Dacã vedem într-o persoanã o trãsãturã pe care o gãsim negativã, atunci nu sîntem noi înºine concentraþi la un nivel mai înalt al existenþei.

4. Legea evoluþiei – „Oriunde ajungi, acolo trebuie sã fii” – Pentru noi, a creºte, a evolua în Spirit înseamnã schimbarea. Nu trebuie sã îi schimbãm pe cei din jurul nostru, sau locurile, ci pe noi

înºine. Cel mai mare dar care ne este dat este chiar lumea noastrã interioarã ºi singurul factor pe care îl putem cu adevãrat controla. Dacã ne schimbãm pe noi înºine în adîncul sufletului, viaþa va urma cursul pe care noi îl imprimam ºi se schimbã de asemenea. 5. Legea responsabilitãþii – Ori de cîte ori se întîmplã ceva negativ în viaþa mea, înseamnã cã e ceva rãu ºi în mine – Noi oglindim ceea ce ne înconjoarã ºi ceea ce ne înconjoarã ne oglindeºte pe noi. Acesta este Adevãrul Universal – trebuie sã ne asumama responsabilitatea pentru ceea ce se întîmplã în viaþa noastrã. 6. Legea conexiunii – Chiar dacã ceva ce facem

pare irelevant ºi pare fãrã sens, de fapt chiar are un sens fiindcã în Univers, totul este conectat. Fiecare pas duce cãtre un alt pas ºi aºa mai departe. Nici primul ºi nici urmãtorul pas nu sunt de importanþã mai scãzutã, pentru cã de fiecare am avut nevoie ca sã

îndeplinim un scop. Trecut-prezent-viitor, toate sunt conectate.

7. Legea concentrãrii – Nu te poþi gîndi la douã lucruri în acelaºi timp. Atunci cînd ne focusam asupra valorilor noastre spirituale, este imposibil sã avem gînduri de joasã

factura cum ar fi mînia, suferinþa sau invidia.

punem în practicã ceea ce am învãþat.

8. Legea generozitãþii ºi a ospitalitãþii – Dacã tu crezi cã ceva este adevãrat, atunci la un moment dat în viaþa ta vei fi chemat sã demonstrezi acel adevãr particular. Este un moment cînd trebuie sã

9. Legea lui aici ºi acum – Dacã ne întoarcem mereu în trecut nu reuºim sã fim în totalitate în prezentAICI ºi ACUM. Gînduri vechi, patternuri vechi de a gîndi ºi de a acþiona, visuri vechi… Ne împiedicã sã avem visuri noi ºi sã descoperim lumi ºi oameni noi. 10. Legea schimbãrii – Istoria se repetã pînã cînd ne învãþãm lecþia ºi pînã cînd ne dãm seama ce trebuie sã schimbãm în drumul nostru. 11. Legea rãbdãrii ºi a recompensei – Adevãrata bucurie vine dupã ce facem ceea ce trebuie sã facem ºi avem rãbdare, conºtienþi cã ceea ce se

Astrologia celor 4 elemente sacre: Pãmînt, Foc, Apã ºi Aer – semnificaþie ºi compatibilitate misticã

in punct de vedere astrologic, cele patru elemente reprezintã modurile posibile prin care realitatea se exprima la nivel de conºtiinþã colectivã. În ceea ce priveºte cele 12 semne, fiecare are propria sa esenþa particularã. Cele 12 semne ale zodiacului sînt grupate în patru tipuri de experienþã care ne este accesibilã pe aceastã planetã. Focul se manifestã la nivel spiritual, Pãmîntul la nivel fizic, Aerul este mental iar Apa este emoþionalã. În toatã istoria oamenilor, fie cã ne gîndim la mitologie sau misticã, gãsim aceastã împãrþire a realitãþii în cele patru elemente, purtãtoare de semnificaþii adînci. Cele patru elemente pot fi vãzute cã douã perechi care polarizeazã: Spirit ºi Trup, Minte ºi Emoþii. În noi se ascund fiecare dintre aceste 4 elemente, unele îºi fac simþitã prezenþa mai mult decît celelalte, uneori unul dintre semne fiind cel dominant, alte ori douã dintre acestea... Atunci cînd unul dintre elemente este în abundenþã, se manifestã însuºirile specifice ale acelui element, lãsînd parcã un gol ºi un teritoriu neexplorat în noi înºine.

FOC Masculin (spontaniozitate electricã, expresivitate)

Influenþat de Spirit ºi Entuziasm SEMNE DE FOC: BERBEC, LEU, SÃGETÃTOR Persoanele în care se manifestã cu precãdere elementul Foc sînt spontane ºi impulsive. Rãspunsul lor emoþional este mereu rapid ºi temperamental. Aceste persoane au o imaginaþie vie.

PÃMÂNT Feminin (magnetism, sensibilitate ºi receptivitate) Influenþat de senzaþii fizice ºi nevoia de practic SEMNE DE PAMÂNT: TAUR, FECIOARÃ, CAPRICORN Persoanele dominate de energia Pãmînt reacþioneazã tãcut ºi fãrã repeziciune.

Sunt persoane rezistente la ºocul emoþional. Nu iubesc schimbãrile ºi le aceepta cu greu. Din punct de vedere astrologic, cele patru elemente reprezintã modurile posibile prin care realitatea se exprima la nivel de conºtiinþã colectivã. În ceea ce priveºte cele 12 semne, fiecare are propria sa esenþa particularã. Cele 12 semne ale zodiacului sînt grupate în patru tipuri de

experienþã care ne este accesibilã pe aceastã planetã. Focul se manifestã la nivel spiritual, Pãmîntul la nivel fizic, Aerul este mental iar Apa este emoþionalã.

AER Masculin (schimbãtor din punct de vedere energetic ºi expresiv) Influenþat de intelect ºi impulusri sociale

ne dorim se va materializa la momentul oportun. 12. Legea semnificãrii ºi inspiraþiei - Primeºti ceea ce oferi. Adevãratã valoare a ceea ce trãieºti este rezultatul energiei pe care tu o investeºti în acel ceva ºi ce semnifi-

SEMNE DE AER: GEMENI, BALANÞÃ, VÃRSÃTOR Persoanele dominate de semnul Aer sînt vivace ºi trãiesc intens. Energia lor ºi-o manifest în toate modurile posibile. Au tendinþa de a-ºi intelectualiza trãirile ºi aºteptãrile.

APÃ Feminin (intuitiv din punct de vedere magnetic ºi receptiv) SEMNE DE APÃ: PEªTI, SCORPION, RAC Persoanele dominate de semnul primordial apa sînt genul emoþional, foarte sensibile ºi empatice. Viaþa lor emoþionalã ºi imaginativa este foarte intensã ºi bogatã. Poþi sã afli care în ce mãsurã te domina un semn primordial sau un altul, cercetînd harta ta astralã astrograma este o adevãratã hartã a personalitãþii tale. În funcþie de ziuã, orã ºi locul naºterii, poþi afla trãsãturile tale, dar ºi ale celor dragi, poþi înþelege mai bine de ce unii oameni tind sã acþioneze într-un fel sau altul. Cînd manifestarea unui element dintre cele 4 lipseºte cu desãvîrºire sau se manifestã într-o proporþie redusã, exista nevoia acutã de a ne înconjura de oameni

caþie dai chiar tu acelei trãiri. Orice contribuþie personalã la viaþa ta este de asemenea o contribuþie personalã la întreg. Ceea ce aduci în viaþa ta din iubire, inspirã de asemenea Întreg Universul. Sursa: www.garbo.r o

în care este prezentã acea energie ce la noi lipseºte. De exemplu, o persoanã care s-a nãscut sub influenþa predominantã a semnului primordial Apã, poate resimþi o anume lipsa de direcþie în viaþã ºi cã nu are capacitatea de a se autoorganiza sau de a gîndi logic în anumite momente, în consecinþã va avea nevoie de luciditatea pe care o imprima semnul primordial Aer. Dacã o persoanã are ca semn predominant Pãmîntul, atunci acea persoanã este domniata de pragmatism ºi nevoia de senzaþii fizice. Poate fi o persoanã profund realistã, cãreia îi lipsesc capacitãþile intuitive ale semnului Foc. De secole, în ºtiinþa astrologicã existã credinþa cã oamenii ce au în natura lor combinaþii asemãnãtoare de energii primordiale, conecteazã uºor ºi vãd viaþa în moduri similare. De asemenea, tot din punct de vedere astrologic existã compatibilitate foarte mare între semnele de Aer ºi de Foc ºi între semnele de Pãmînt ºi Apã. Atunci cînd ne gîndim la atracþia eroticã, semnele opuse sînt cea mai bunã combinaþie, se creeazã legãturi irezistibile, fiindcã de fiecare datã sîntem atraºi de ceea ce nu suntem ºi vrem sã ne completãm unii pe ceilalþi.

8 Life&Style

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Iunie 2014

ele 12 LEGI ALE KARMEI 1. Cea mai importantã lege karmicã: „Culegi ceea ce

îndeplinim un scop. Trecut-prezent-viitor, toate sunt conectate.

7. Legea concentrãrii – Nu te poþi gîndi la douã lucruri în acelaºi timp. Atunci cînd ne focusam asupra valorilor noastre spirituale, este imposibil sã avem gînduri de joasã

factura cum ar fi mînia, suferinþa sau invidia.

punem în practicã ceea ce am învãþat.

Astrologia celor 4 elemente sacre: Pãmînt, Foc, Apã ºi Aer – semnificaþie ºi compatibilitate misticã

FOC Masculin (spontaniozitate electricã, expresivitate)

experienþã care ne este accesibilã pe aceastã planetã. Focul se manifestã la nivel spiritual, Pãmîntul la nivel fizic, Aerul este mental iar Apa este emoþionalã.

AER Masculin (schimbãtor din punct de vedere energetic ºi expresiv) Influenþat de intelect ºi impulusri sociale

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Iunie 2014

Liberalii hunedoreni merg pe mâna lui Iohannis

ajoritatea organizaþiilor judeþene liberale îl susþin pe actualul ºef al partidului care asigurã interimatul pânã la congresul din acest week-end. Iohannis trebuie sã fie ºi candidatul la Preºedinþie al liberalilor cred susþinãtorii sãi. Maximilian GÂNJU Cea mai mare parte a organizaþiilor judeþene ale Partidului Naþional Liberal au anunþat în ultimele zile cã delegaþii pe care îi vor trimite la congresul extraordinar al formaþiunii, din 27-28 iunie, vor adopta preponderent poziþii de susþinere pentru alegerea lui Klaus Iohannis la ºefia partidului, precum ºi pentru candidatura acestuia la

Preºedinþia României. Filiala judeþeanã PNL Hunedoara ºi-a anunþat susþinerea pentru Klaus Iohannis, liderii hunedoreni fiind convinºi cã acesta va reuºi sã coaguleze cât mai mulþi liberali în cadrul formaþiunii politice. Astfel, potrivit preºedintelui PNL Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, statutul PNL nu va suferi modificãri importante la congresul extraordinar, singura notabilã

fiind cã secretarul general va fi numit de preºedinte ºi votat de Biroul Naþional, nu de congres,

De la 1 iulie, românii vor plãti mai mult pentru gazele consumate

opulaþia ºi micii consumatori vor plãti de la 1 iulie cu 2,5% mai mult pentru gazele consumate, iar factura companiilor va urca cu 1,5%, pentru cã au crescut importurile de gaze din Rusia, a declarat miercuri preºedintele Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Energie (ANRE), Nicule Havrileþ. El a arãtat cã importul mai mare pentru luna iulie creºte ponderea gazelor aduse din Rusia în coºul de consum, astfel cã preþul final va fi majorat cu 1,5% la firme ºi cu 2,5% la populaþie. Creºterea preþului pentru populaþie este sub nivelul de 3% prevãzut în programul de liberalizare a pieþei, a menþionat ºeful ANRE. Guvernul s-a angajat faþã de Fondul Monetar Internaþional sã renunþe treptat la preþurile reglementate la electricitate ºi

gaze. Populaþia beneficiazã de o perioadã mai lungã de aplicare a liberalizãrii preþurilor gazelor naturale, respectiv pânã în 2018, termen care ar

putea fi însã prelungit cu un an. Pentru consumatorii noncasnici de gaze, dereglementarea ar urma sã se încheie în 1 octombrie 2014. În opinia ministrului delegat pentru Energie, Rãzvan Nicolescu, exprimatã în luna mai, pentru

companii creºterea suplimentarã a preþului gazelor nu mai este necesarã, deoarece tarifele au fost aliniate deja cu cele din

cum era pânã acum. În ceea ce priveºte trecerea PNL la Partidul Popular European, preºedintele PNL Hunedoara este de pãrere cã s-a produs un pas "normal". Chiar ºi tinerii liberali hunedoreni merg pe mâna lui Iohannis. „Eu am fost convins, dintotdeauna, cã Iohannis va fi candidatul PNL pentru alegerile din iarnã. þãrile din regiune. Luna iulie va aduce ºi scumpirea energiei electrice, întrucât ANRE va recunoaºte în facturi costurile Hidroelectrica ºi Nuclearelectrica cu impozitul pe construcþiile speciale. Hidroelectrica ºi Nuclearelectrica sunt singurii producãtori de energie pe care ANRE îi obligã sã livreze electricitate la preþuri reglementate pentru populaþie ºi firme mici. Impozitul pe proprietate pentru construcþiile speciale, de 1,5% din valoarea construcþiei, a fost introdus la începutul acestui an. Prima tranºã din taxã a fost plãtitã pânã la 26 mai, iar a doua are ca termen data de 25 septembrie. Hidroelectrica trebuie sã plãteascã în acest an 163 milioane de lei impozit pe construcþiile speciale, în timp ce costurile pentru Nuclearelectrica sun evaluate la 89,4 de milioane de lei.

Cum a condus Sibiul ºi tot ceea ce a realizat acolo în mandatele lui, dacã reuºeºte mãcar 50 la sutã sã facã ºi în România din ceea ce a fãcut în Sibiu, totul ar fi perfect. Aceasta este pãrerea mea personalã, el este cel mai potrivit candidat”, a declarat Daniel Preda, vicepreºedinte TNL Hunedoara, unul dintre tinerii liberali care va face parte din delegaþia hunedoreanã care va merge la congresul din acest weekend. Referitor la „coaliþia” cu PDL, în structurile de decizie ale organizaþiile judeþene PNL s-a votat, în general, ºi favorabil pentru fuziunea prin absorbþie cu PDL, dar unele dintre vocile importante din teritoriu ale partidului anunþã cã vor cere la congres ca identitatea PNL ºi denumirea istoricã a partidului sã fie pãstrate.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Iunie 2014

Soluþii de eficientizare a CEH, premiate la SGEM 2014, neglijate de decidenþi

in 50 de lucrãri acadmice din întreaga lume prezentate la Conferinþa Internaþionalã SGEM (Science Geotechnical Energetical Mining), ce a avut loc timp de o sãptãmânã la Albena, la secþiunea energie ºi mediu, singura premiatã a fost cea prezentatã de prf.univ.dr.ing. Radu Sorin, de la UP. Ileana FIRÞULESCU

Lucrarea - rezultat al muncii unui colectiv de specialiºti cuprinde scenarii energetice posibile pentru eficientizarea Complexului Energetic Hunedoara. În aceste zile, aceeaºi lucrare este prezentatã la Bucureºti, Forumul Regional al Energiei pentru Europa Centralã ºi de Est-FOREN 2014. În perioada 17 iunie-26 iunie 2014, a avut loc la complexul Flamingo Grand din Albena, Bulgaria, reuniunea specialiºtilor din toatã lumea, la Conferinþa Internaþionalã SGEM (Science Geotechnical Energetical Mining) pe probleme de actualitate din geologie, geoinformaticã, ecologie, energie ºi tehnologie de ultimã orã pentru un viitor energetic sustenabil. La geoConferinþã s-au prezentat lucrãri de cercetare academicã, viabile, structurate pe ºase secþiuni. O lucrare de o importanþã vitalã pentru Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara a

rul premiu. Aceeaºi lucrare, dar cu actualizãrile fireºti, este prezentatã de colegii mei - autori ai lucrãrii, chiar un director din

Consiliul de Administraþie al Societãþii Naþionale de Închideri Mine, se zbate pentru viabilitate….

þarã ºi din strãinãtate, reprezentaþi ai mediului academic ºi universitar, dezvoltatori ºi investitori au încercat sã gãseascã soluþii pentru problemele din domeniu, dar ºi viziuni de viitor. Rãu este cã deºi respectiva lucrare de

cadrul CEH, Mija Eduard - în acest moment la Forumul Regional al Energiei pentru Europa Centralã ºi de EstFOREN 2014, care are loc la Palatul Parlamentului” – a declarat prof.univ. dr. ing. Radu Sorin, care, deºi este membru în

De precizat cã Forumul Regional al Energiei, a început în 22 iunie ºi astãzi, 27 iunie este ultima zi în care cei peste 600 specialiºti din 15 þãri, lideri în domeniul energiei, reprezentanþi ai autoritãþilor guvernamentale ºi locale, factori de decizie din

variante ale eficientizãrii CEH ia premii, este apreciatã de mari energeticieni ai lumii, CEH moare pentru cã nu are cine pune în practicã, dar mai ales nu existã decizie, care este în primul rând politicã, dupã care pot ”vorbi” specialiºtii.

fost prezentatã de cãtre prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, de la Universitatea Petroºani, la secþiunea de inginerie energeticã ºi de mediu. Este vorba de lucrarea care prezintã scenarii ener-

getice posibile pentru eficientizarea Complexului Energetic Hunedoara. Respectiva lucrare a fost singura premiatã din cele 50 din întreaga lume, cu un punctaj maxim. Dincolo de viziunea autorilor lucrãrii, pentru premiere au fost necesare ºi criterii precum interesul pentru acest proiect energetic, modul de prezentare, atractivitatea ºi multe, multe întrebãri suplimentare care sã clarifice ºi viabilitatea. ”Lucrarea a fost înscrisã pentru aceastã conferinþã în urmã cu circa o jumãtate de an, iar

preºedinþii secþiunii au fãcut punctajul care ne-a adus premiul special, de fapt singu-

Sancþionaþi cu avertisment

ªomajul tehnic de la CEH încalcã prevederile legale

eprezentanþii Inspectoratului teritorial de Muncã Hunedoara au stabilit cã mãsura trimiterii în ºomaj tehnic a angajaþilor TESA ºi a celor indirect productivi din cadrul CEH este ilegalã. Carmen COSMAN - PREDA Reprezentanþii Sindicatului ”Muntele ” au sesizat ITM dupã ce în cadrul Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara s-a decis ca personalul TESA sã stea acasã, prin rotaþie, timp de 5 zile pe lunã. Liderii de sindicat au spus la vremea respectivã cã decizia este ilegalã ºi au notificat ITM. „Decizia de trimitere în ºomaj tehnic a 25%

din personal nu a respectat etapele pe care le prevede Codul Muncii. Noi trebuia sã fim consultaþi ºi notificaþi cu privire la acest demers”, a declarat liderul Sindicatului „Muntele”, Petre Nica. Consiliul de Administraþie al CEH a revenit, dupã doar o sãptãmânã asupra acestei decizii, dar între timp ºi ITM s-a pronunþat. Inspectorii de muncã au analizat situaþia ºi au decis aplicarea unui avertisment angajatorului din

cauzã cã nu a fost respectat Codul Muncii. Practic, în urma anchetei s-a stabilit cã nu a fost respectatã perioada de repaos a angajaþilor, în condiþiile în care legislaþia spune cã, dacã se acordã mai mult de douã libere într-o sãptãmânã, atunci trebuie notificat ITM-ul. „Nu am primit încã o adresã oficialã, dar, pe surse, ca sã spun aºa, am înþeles cã ni sa dat dreptate”, a

declarat joi Petre Nica, liderul Sindicatului “Muntele”. Pe de altã parte, sindicaliºtii au nemulþumiri ºi în ceae ce priveºte decizia semnatã de directorul general al CEH privind drepturile pe care ºi le pãstreazã salariaþii pânã la adoptarea unui nou CCM, decizie care þine la ora actualã loc de contract colectiv de muncã. Nica spune cã s-ar putea reveni ºi asupra acestui ac, însã doar vineri se va lua sau nu o deczie în acest sens, în cadrul ºedinþei Consiliului de Administraþie.

12 Traditii

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Iunie 2014

Duminicã, Nedeia din Slãtinioara

Sat frumos ºi liniºtit…

n discursul sau de recepþie la Academia Românã din 5 iunie 1937, intitulat Elogiul satului românesc, poetul ºi filosoful român Lucian Blaga dezvolta de fapt metafora sã poeticã “veºnicia s-a nãscut la sat“ ºi argumenta cã satul românesc este „singura prezentã vie încã, deºi nemuritoare, nemuritoare deºi aºa de terestrã, este unanimul nostru înaintaº fãrã nume”. Ionuþ DRAGOTESC

Ne întrebam astãzi dacã satul românesc mai trãieºte, dacã mai respire, dacã mai este lumea de odinioarã…Este limpede cã satul românesc nu mai este astãzi tot ceea ce Lucian Blaga sau Liviu Rebreanu considerau cã este cu mai bine de 70 de ani în urmã, dar nici nu se poate spune cã nimic din ce a fost în trecut nu mai poate fi

lîngã Colegiul “Carmen Sylva” pe un drum anevoios, pietruit, strãjuit în stînga de apa pîrîului cu acelas nume, Slatinioara. Cu fiecare pas intri într-o lume fascinantã, ruptã parcã din poveºtile de altãdatã. Gospodarii îngrijite împrejmuite de garduri de “palmaci”, cruci care strãjuiesc drumul din vreme în vreme, dar ºi case din bîrne vechi, pãrãsite. Bãtrînii, mulþi dintre

locului… Rãdãcinile cãtunului aparþinãtor Municipiului Petroºani se pierd în negura vremii. Dintotdeauna momîrlanii din Slatinioara au avut cã principala îndeletnicire creºterea animalelor. Oi ºi vaci…Munþi precum Coasta lu’ Rus, Gura

lanii din Slatinioara ºi-au respectat cu sfinþenie zeci de ani, generaþii întregi tradiþia ºi portul. Începînd cu “Nedeia din Scãuniº” ºi terminînd cu Pitarii care

în dimineaþa de Ajun plecau din Cioaca spre sat, obiceiurile de aici au fost pãstrate cu drag… A fost însã ºi un moment, cîþiva ani în care aceste frumoase

obiceiuri pãreau pierdute pentru totdeauna. Dupã ce Nedeia de Paºte s-a mutat din Scãuniº în Dîlma lu’ Mînici, aceasta a încetat sã mai aibe loc…

Luna Iunie Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema de þelinã Pui Shanghai în crusta de susan/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii Salatã & Desert recuperat sau cultivat astãzi, ca urmare a unor rupturi profunde existente între istoria sau tradiþia bogatã a satului românesc ºi situaþia lui actualã. Slatinioara ca ºi Dalja ca ºi Maleia, Coastã, Jiet ori Rãscoalã este un sat liniºtit de sub munte, cu oameni drepþi, credincioºi, care îºi preþuiesc originile, momîrlani din þîþã-n fiu . Ajungi uºor, pe

ei s-au dus, tinerii au preferat oraºul, nu sau mai îngrijit de ale casei, de ale locului…În Slatinioara de cîþiva ani funcþioneazã ºi Muzeul Momîrlanului, singurul din þarã. Locaþia este din ce în ce mai vizitata, eforturile familiei Galatan fiind încununate de sutele de turiºti care anual pãtrund în lumea satului de altãdatã, cãutînd tradiþia

Plaiului, Slima ori Scãrita deveneau a doua casã pentru slatinoreni din primãvara pînã tîrziu în toamnã. Stanile acestora erau vestite în toatã Valea Jiului. Valorile satului românesc au fost ºi aici înrãdãcinate. Clãcile din Slatinioara erau vestite, sãtenii se ajutau întrei ei, împreunã atît la bucurie cît ºi la necaz. Oameni harnici cu fricã de Dumnezeu, momîr-

Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema de legume Mozzarella pane în crusta de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Cotlet de porc cu piure de cartofi Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu garniturã de orez sîrbesc/ªniþel pane de pui cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi afumaþi/Ficãþei de pui cu cartofi piure Salatã & Desert Preþ meniul zilei: 15.00 lei (include felul 1+ felul 2 + salata + desert, la alegere din variantele din meniul pentru ziua respectivã).

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã de apã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã! Telefon comenzi: 0726 669 060

Traditii 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Iunie 2014

Bani de la judeþ pentru nedeia din Parâng

În Slatinioara nu au mai fost nedei. Pînã în urmã cu trei ani. Atunci cînd un grup de momîrlani inimoºi printre care Vreja Filimon, Pavel Dorel, Mucenic Petru, Fulga Ioan, Galatan Petre, Dragotesc Ionuþ sau Calina Ioan ºi-au propus sã reia ºirul acestor frumoase obiceiuri. Satul tot, momîrlanii li s-au alãturat ºi astfel cu binecuvîntarea pãrinþilor de la Bisericã cu hramul "Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena" s-au apucat de lucru. S-a stabilit ziua, ( Sf Apostoli Petru ºi

aceºtia fiind printre alþii Tiberiu Iacob Ridzi – Primarul Municipiului Petroºani împreunã cu deputatul Monica Iacob Ridzi dar ºi

Pavel ), locaþia ( ograda fostei ºcoli IIV din Slatinioara ), s-au strîns cele trebuincioase mesei ( pomenii ) ºi astfel în ziua de 29 iunie a anului 2012 s-a reluat un frumos obicei al locului, nedeia. Sute de oameni au rãspuns chemãrii momîrlanilor din Slatinioara, alãturi de

prestigiosul grup instrumental Taraful de la Vata condus de Pera Bulz. A fost o reuºitã, bucuria sãrbãtorii fiind împãrtãºita deopotrivã de toþi cei prezenþi în Slatinioara. Anul trecut, numãrul celor prezenþi a fost ºi mai mare. Duminicã, în zi de

ani pentru nedeia din Parâng. Consiliul Judeþean Hunedoara susþine activitãþile turistice ºi de promovare a valorilor tradiþionale. Astfel, în cadrul ºedinþei din aceastã lunii, consilierii au aprobat alocarea sumei de 2500 de lei pentru organizarea Nedeii din Parâng. Monika BACIU

pomenire a Sf Petru ºi Pavel, momîrlanii din Slatinioara aºteaptã din nou pe toþi cei care binevoiesc sã împãrtãºeascã acest moment de bucurie cu ei dupã prînz în acelas loc, ograda fostei scoli din sat. Pentru acest an s-a cumpãrat vesela nouã, s-au confecþionat mese, a fost amenajata locaþia, toate pe cheltuiala oamenilor de aici . Duminicã dimineaþa, la primele ore, oalele vor fi puse la foc, tradiþionalele bucate, precum pasatul, zama de oaie dar ºi curechiul ( varza acrã ) vor fi din belºug pentru toþi cei care aleg sã facã un popas în lumea tradiþionalã a satului din Valea Jiului…Vã aºteptam cu drag !

“În ºedinþa de marþi în urma asocierii cu Asociaþia Mândra, am alocat 2500 de lei pentru nedeia din Parâng care va avea loc în luna august”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH Asociaþia Mîndra Petroºani este o organizaþie non-guvernamentalã ºi fãrã scop patrimonial care îºi desfãºoarã activitatea din anul 2010 ºi al cãrei obiect de activitate se înscrie în ideea de susþinere ºi promovare a culturii ºi tradiþiilor din judeþul Hunedoara. Aceastã asociere presupune realizarea în comun a acþiunii cultural- tradiþionale „Nedeia Troiþei Parâng” desfãºuratã în data de 15 august 2014, precum ºi contribuþia financiarã a Consiliului Judeþean Hunedoara cu suma de 2.500 lei, urmând ca decontarea

cheltuielilor ocaziþionate de derularea acþiunii sã se facã în condiþiile legii, pe baza documentelor justificative de la bugetul propriu al judeþului pe anul – ,, Capitolul 67.02,Subcapitolul 67.02.50, Titlul II Bunuri ºi servicii, Art. 20.19 ”Contribuþii ale administraþiei publice locale la realizarea unor lucrãri ºi servicii de interes public local, în baza unor convenþii sau contracte de asociere”, sumã destinatã realizãrii în bune condiþii a acþiunii menþionatã la art.1 din prezenta hotãrâre. Prin aceastã acþiune, aflatã la cea de-a opta ediþie, s-a reînviat una din sãrbãtorile tradiþionale ale

bãºtinaºilor din Valea Jiului numiþi momârlani, care se desfãºura în Poiana Nedeilor, înainte de perioada comunistã. Acþiunea are ca scop promovarea tradiþiilor din zonã ºi constã în prepararea bucatelor specifice zonei, slujbã de pomenire, muzicã ºi dansuri populare, concursuri de costume populare, ºi sportive.

14 Program & Horoscop

11:00 Campionatul Mondial Brazilia 2014 13:00 Beneficiar România 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:45 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:00 Clubul celor care muncesc în România 18:10 Studio FIFA World Cup 2014 18:53 Campionatul Mondial Brazilia 2014 21:00 Telejurnal

10:30 T3ch in 3 11:00 Râzi ºi câºtigi 11:30 Mondenii 12:00 Teleshopping 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Nimeni nu-i perfect 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Conflictul dintre generaþii 17:00 Regina cumpãrãturilor 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Mondenii 20:30 Pact cu diavolul

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Iunie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Capcana 23:00 Rãzbunare ºi adrenalinã

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Dispãrutã fãrã urmã 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Viaþã de liceu 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Speed 2: Croazierã infernalã

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi plin de idei ºi daþi dovadã de ingeniozitate. Aþi putea sã demaraþi o afacere, dar se pare cã vã lipsesc banii. Cereþi un împrumut de la o rudã înstãritã, pentru cã aveþi ºanse reale de reuºitã.

Teleshopping Dragoste dulce-amarã Teleshopping Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Pastila Vouã Baronii Copii contra pãrinþi Specialiºti în sãnãtate Am ales sã fiu român ªtiri Naþional TV Mica mireasã

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere 22:15 Deschide Camera Comorilor

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Abisul pasiunii Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Mondial 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Mondial 11:45 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:30 Tenis ziua 5 15:30 Tenis ziua 5 17:30 Tenis ziua 5 19:30 Tenis ziua 5 22:00 Fotbal European Enrique Cerezo

Dacã vã cãutaþi un alt loc de muncã, puteþi fi optimist. Astãzi s-ar putea sã fiþi ajutat de o persoanã mai în vârstã. Oricum, în curând veþi fi foarte mulþumit de noul serviciu. Seara mergeþi în vizitã la un prieten, unde reuºiþi sã vã detaºaþi de problemele.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

O persoanã cu experienþã este dispusã sã vã destãinuie câteva din secretele sale din domeniul afacerilor. Aceasta întâlnire vã stimuleazã sã vã faceþi planuri pentru o mica afacere. Trataþi cu seriozitate responsabilitãþile pe care trebuie sã vi le asumaþi.

23 august *** 22 septembrie

Aveþi un program foarte încãrcat, cu multã alergãturã. Vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie importantã, care vã poate ajuta mult pe plan profesional. Nu neglijaþi problemele partenerului de viaþã.

Se anunþã o zi foarte importantã, mai ales pe plan sentimental. Nu este exclus ca nativii necãsãtoriþi sã ia o decizie în privinþa logodnei sau a cãsãtoriei. Din punct de vedere financiar, nu staþi prea bine, dar nu este cazul sã vã îngrijoraþi.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

23 noiembrie *** 20 decembrie Dacã intenþionaþi sã vã cumpãraþi o casã, azi aveþi ºanse reale. Sunteþi foarte hotãrât, dar vã recomandãm sã nu vã grãbiþi, pentru cã puteþi sã greºiþi.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aflaþi o veste care s-ar putea sã vã schimbe concepþia despre acumulãrile materiale. Este posibil ca ºocul acestei veºti sã vã facã mai sensibil. Nu este cazul sã vã lãsaþi prada pesimismului. Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai

Nimic nu vã poate schimba hotãrârea de a începe o viaþã nouã. Vã preocupã ideea de a porni o afacere ºi aþi ºi început sã puneþi detaliile la punct. Aveþi ºanse sã vã descurcaþi cu cheltuieli minime. Nu neglijaþi odihna. 10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Actualitatea româneascã 23:00 Lumea lui Banciu

aprile

O rudã vã oferã un ajutor financiar neaºteptat, ca sã puteþi intra în afaceri. Dacã nu vã ajung banii, nu ezitaþi sã vã asociaþi cu un prieten! Nu alergaþi dupã profituri imediate. Cu rãbdare ºi perseverenþã, veþi reuºi.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 15:00 16:00 17:30 18:00 18:30 19:15

Dimineaþa nu aveþi chef de nimic ºi vã omoarã rutina. În a doua parte a zilei aflaþi cã urmeazã sã primiþi o sumã importantã. Este posibil sã fie vorba despre o moºtenire sau vânzarea unei case.

21 decembrie *** 20 ianuarie Aveþi mari ºanse de reuºitã într-o afacere. Partenerii vã apreciazã capacitãþile intelectuale ºi vã cer ajutorul în probleme delicate. Evitaþi speculaþiile, pentru cã riscaþi.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi preocupat de relaþiile sentimentale ºi doriþi sã faceþi schimbãri pe acest plan. Aveþi ocazia sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã deosebitã, cu care s-ar putea sã legaþi o prietenie durabilã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Iunie 2014

În acest week-end,

Jandarmii hunedoreni la datorie Aproximativ 100 de jandarmi vor asigura un climat de liniºte ºi siguranþã cetãþenilor, în perioada 27 - 29 iunie 2014, atât în staþiunile ºi pe traseele montane, cât ºi la manifestaþiile culturalartistice, religioase sau sportive, ce se vor desfãºura în spaþiul public în judeþul Hunedoara.

andarmii, în staþiuni ºi pe trasee turistice Jandarmii montani vor fi prezenþi în staþiunile montane Straja ºi Parâng, pe traseele turistice din munþii Retezat, Vâlcan, ªureanu ºi Parâng, precum ºi în staþiunea Geoagiu Bãi, unde sunt aºteptaþi sã soseascã numeroºi turiºti.

Jandarmii montani sfãtuiesc turiºtii, care aleg sã petreacã acest sfârºit de sãptãmânã la munte, sã nu se aventureze pe traseele turistice fãrã echipament adecvat ºi sã se informeze temeinic asupra traseului pe care doresc sã îl parcurgã, precum ºi asupra condiþiilor meteo-climaterice. De asemenea, trebuie sã adopte un comporta-

Hoþii de cãrbune nu au intrat în vacanþã

oi tineri sunt cercetaþi în libertate, dupã ce au pãtruns fãrã drept între liniile de cale feratã din staþia Iscroni, de unde intenþionau sã sustragã cãrbuni.

„În data de 25.06.2014, în jurul orei 18:30, poliþiºtii Postului de Poliþie Transporturi Feroviare Livezeni au depistat doi tineri în vârstã de 18 ani ºi 21 de ani, care au pãtruns fãrã drept între liniile de cale ferata din staþia RC CF Iscroni, de unde intenþionau sa sustragã cãrbuni”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Poliþiºtii au întocmit pe numele celor doi tineri dosare de cercetare penalã, iar în momentul de faþã sunt cercetaþi în stare de libertate pentru sãvârºirea infracþiunii de tentativã de furt.

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

ment decent, sã nu sãvârºeascã fapte de naturã sã tulbure ordinea publicã ºi sã nu recurgã la deteriorarea amenajãrilor turistice, marcajelor sau indicatoarelor. Persoanele care se aflã în dificultate, trebuie sã apeleze jandarmii montani ºi salvamontiºtii la numãrul de urgenþã 112. Jandarmii vor asigura

ordinea publicã la manifestaþiile cu public numeros În aceastã perioadã, jandarmii vor asigura ordinea la manifestãrile culturalartistice ºi religioase, dintre cele mai importante manifestãri publice fiind: - manifestãri culturalartistice prilejuite de festivalul PRO ISTORIA FEST ce se va desfãºura în piaþa Cetãþii din municipiul Deva; - Manifestãri religioase organizate de cãtre Biserica Evanghelicã în municipiul Petroºani; - Nedei tradiþionale organizate ºi desfãºurate în mai multe localitãþi din judeþul Hunedoara (Topliþa, Boºorod, Peºtiþul Mic, Hãrãu, etc); - Ziua Aviaþiei organizatã la muzeul “Aurel Vlaicu” ; - Manifestãri religioase organizate de cãtre Biserica Ortodoxã Românã la

Branºat ilegal la reþeaua de distribuþie a energiei electrice La solicitarea reprezentanþilor SC Enel Distribuþie Banat SA, în cursul zilei de 26 iunie a.c, jandarmii hunedoreni au desfãºurat o acþiune în comun pentru prevenirea ºi combaterea faptelor ilegale, constând în

branºarea ilegalã la reþeaua de distribuþie a energiei electrice, în municipiul Lupeni. În urma controalelor efectuate au fost depistate douã persoane, domiciliate în municipiul

Mãnãstirea Prislop. Jandarmii recomandã tuturor participanþilor la aceste adunãri publice sã respecte recomandãrile fãcute de organizatori sau de forþele de ordine. De asemenea, jandarmii recomandã credincioºilor care sosesc în numãr mare la manifestaþiile cu caracter religios sã nu încurajeze cerºetoria, oferind sume de bani sau alte bunuri persoanelor care apeleazã la mila publicului.

Lupeni, care sunt suspectate de sãvârºirea unor faptelor de naturã penalã constând în furt de energie electricã, branºare ilegalã la reþeaua de distribuþie a energiei precum ºi modificarea fãrã drept a echipamentului de mãsurare a energiei electrice livrate. Jandarmii au întocmit acte de constatare cu privire la sãvârºirea faptelor ilegale mai sus enunþate, ce vor fi înaintate pentru continuarea cercetãrilor Poliþiei municipiului Lupeni.

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Iunie 2014

Negocieri avansate pentru noul CCM al minerilor ºi energeticienilor

egocierile la noul contract colectiv de muncã al minerilor ºi energeticienilor din cadrul Complexului Energetic Hunedoara sunt pe ultima sutã de metri. Discuþiile dintre administraþie ºi sindicatul reprezentantiv la nivelul CEH, respectiv Sindicatul “Muntele” sunt avansate, iar liderii minerilor ºi energetciienilor sperã cã în prima parte a lunii iulie va putea fi adoptat noul CCM. “Discuþiile privind noul CCM sunt destul de

data de 10 iunie, la fel ca ºi acordul încheiat de sindicate cu administraþia Complexului Energetic Hunedoara pentru energeticieni. Negocierile au fost îngreunate de faptul cã CEH nu a avut pânã de curând un

avansate. Cu multã seriozitate ºi, spun eu, cu prezenþã mai serioasã la negocieri, cred cã în prima parte a lunii iulie va putea fi adoptat ºi va putea intra în

Primãria Petroºani se “aboneazã” la bursã pentru iluminatul public

rimãria municipiului Petroºani va continua sã achiziþioneze energie electricã de pe bursã, dupã ce economia realizatã este considerabilã.

Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Ioacob – Ridzi, spune cã nu a fãcut un calcul în ceea ce priveºte economia realizatã dupã achiziþionarea de energie de pe Bursa Românã de

vigoare”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului “Muntele”. Contractul Colectiv de Muncã al minerilor din Valea Jiului a expirat în

Mãrfuri, dar decizia s-a dovedit a fi mai mult decât avantajoasã. „Vom mai achiziþiona enjergie la bursã. Anul trecut, am luat la un preþ foarte bun ºi am fãut economie”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi. În luna noiembrie a anului trecut, Primãria Municipiului Petroºani s-a înscris la Bursa Românã de Mãrfuri, dupã parcurgerea tuturor etapelor legale, ºi a reuºit sã

cumpere, prin licitaþie, energie electricã mult mai ieftinã. Câºtigãtorul licitaþiei, la care au participat 8 firme, a oferit un preþ de 172 de lei/ MWh, în condiþiile în care, pânã acum, municipalitatea din Petroºani plãtea

buget de venituri ºi cheltuieli, care sã constituie baza financiarã de discuþie. Pentru prima oarã în istoria recentã a mineritului, prevederile vechiului CCM nu au mai fost prelungite printr-un act adiþional, aºa cum se întâmpla în anii trecuþi, ci o decizie semnatã de directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, þine loc de contract colectiv de muncã. Decizia în cauzã stipuleazã drepturile pe care angajaþii ºi le pãstreazã pânã la adoptarea unui nou contract. Car men COSMAN-PREDA

250 de lei/ MWh cãtre ENEL. Asta a însemnat o reducere de 31,2% la preþul MW-uli, iar per total pe un an edilii au calculate cã vor face o economie de minimum douã miliarde de lei vechi.

Contractul a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2014 ºi se va derula pe tot parcursul anului, iar la finalizarea acestuia municipalitatea va cãuta din nou energie la bursã. Car men COSMAN–PREDA

Hidroelectrica vinde 4 microhidrocentrale din judeþ

u mai puþin de 4 centrale hidroelectrice de micã putere din judeþul Hunedoara vor fi scoase la licitaþie de cãtre Hidroelectrica, în cadrul unor licitaþii deschise cu strigare. Cele 4 CHEMP-uri vizate sunt Valea Cracului 1, Valea Cracului 2, Valea Cracului 3 ºi Zeicani, toate amenajate pe râul Valea Cracului de lângã Haþeg. Toate cele patru au fost incluse pe lista investiþiilor privind retehnologizarea, însã acum Hidroelectrica a decis sã renunþe la ele, alãturi de alte obiective similare din þarã. În total, societatea va vinde în cadrul licitaþiilor ce vor avea loc în perioada 15-18 septembrie 2014 nu mai puþin de 27 de CHEMP-uri, cu o putere totala instalatã de 20,3 MW ºi o energie de proiect de 60,6 GWh. “Dosarele de prezentare întocmite de Hidroelectrica SA

pentru vânzarea fiecãrui pachet de active pot fi procurate de luni pânã vineri, începand cu data de 26 iunie, pânã pe 18 august 2014 de la sediul Hidroelectrica SA, au anunþat reprezentanþii societãþii. Din luna iulie a anului trecut, au fost deja vândute 21 de Centrale Hidroelectrice de Micã Putere, la preþul total de 69.283.135 lei, adicã aproximativ 15.746.167 euro. Microhidrocentralele sunt capacitãþi de producþie din surse regenerabile care, pânã la o putere instalatã de 10 MW sunt beneficiare ale schemei de sprijin prin certificate verzi. Car men COSMAN-PREDA