Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 640

Cronica Vãii Jiului Joi, 26 Iunie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Drumul spre Parâng, la un pas de licitaþie

Judecãtor sãtul sã aºtepte expertiza în dosarul lui Sucilã >>> PAGINA A 3-A

Geometria a ridicat probleme la Evaluarea Naþionalã >>> PAGINA A 4-A

Pensionarii minieri, amãgiþi cu promisiuni >>> PAGINA A 6-A

Angajãri la Mina Livezeni >>> PAGINA A 7-A

Transalpina ÎNCHISÃ din lipsã de marcaje rutiere >>> PAGINA A 10-A

Vine apa caldã la Petroºani >>> PAGINA A 11-A

”Street Dance Petrila 2014” a devenit un concurs de nivel naþional >>> PAGINA A 12-A

Echipamentele pentru noul telescaun din Parâng sunt pe drum >>> PAGINA A 13-A

Incluse în patrimoniul UNESCO

rumul judeþean care duce spre staþiunea Parâng este la un pas de modernizare. Proiectanþii au fost miercuri în zonã, împreunã cu vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, pentru ultimele detalii. Studiul de fezabilitate pentru reabilitarea drumului spre Parâng este finalizat, iar proiectul va fi gata pânã la jumãtatea lunii august >>> PAGINA A 5-A

Pãdurile virgine de fag ar putea bloca “Drumul lui Bãsescu” >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

Judecãtor sãtul sã aºtepte Aproape 5.000 de amenzi în 2014 pentru expertiza în dosarul lui Sucilã apelare abuzivã la 112. De ce apeleazã

agistratul care judecã dosarul de pornografie infantilã al poliþistului din municipiul Vulcan, Adrian Sucilã, a dat un ultimatum prin care cere concluziile raportului de expertizã efectuat în cauzã de specialiºtii Institutului Naþional de Criminalisticã Bucureºti. Maximilian GÂNJU Preºedintele de ºedinþã de la Judecãtoria Petroºani care are repartizat dosarul de judecatã în care Adrian Sucilã este acuzat de procurori de pornografie infantilã suspecteazã o tergiversare a cauzei. Acest lucru s-ar întâmpla din cauza lipsei concluziilor specialiºtilor criminaliºti cãrora li s-a solicitat o expertizã cu privire la unele probe din dosar, iar concluziile lor întârzie sã aparã. În ciuda numeroaselor solicitãri ale magistraþilor, rezultatul expertizei tot n-a ajuns la Petroºani pentru a se putea continua judecarea cauzei, fapt care l-a determinat pe judecãtorul de caz sã-i avertizeze pe cei care fac expertiza cã vor fi luate mãsurile prevãzute de lege pentru tergiversare dacã nu/ºi vor spune punctul de

vedere. Cert este cã nici la ultimul termen de judecatã rezultatul expertizei n-a fost comunicat, iar preºedintele de ºedinþã a stabilit termen de judecatã pentru 22 iulie a.c., când ar trebui ca raportul de expertizã dispus în cauzã sã ajungã la Judecãtoria Petroºani. Adrian Sucilã este judecat în acest dosar dupã ce procurorii au susþinut cã ”a procurat ºi deþinut un numãr de aproximativ 400 de fiºiere de tip imagine, conþinând fotografii cu minori în ipostaze pornografice”. Acest dosar a fost disjuns dintr-o altã cauzã unde poliþistul a fost acuzat de procurori de infracþiuni de act sexual cu un minor, corupþie sexualã, rãspândire de materiale obscene ºi furt. Sucilã a susþinut în permanenþã cã este nevinovat în ambele cauze, iar dosarele sale au fost rodul unei rãzbunãri.

oamenii fals serviciul de urgenþã

proape 5.000 de amenzi, între 500 ºi 1.000 de lei, au fost aplicate, de la începutul anului, unor persoane care au fãcut apeluri false la 112, pentru a glumi, a înjura operatorii sau a se conversa. Persoanele care apeleazã în mod abuziv Serviciul 112, de regulã, se joacã la telefon, fac glume proaste, þipã, cântã, pun muzicã, aduc injurii operatorilor 112, doresc sã converseze sau sã fie ascultaþi de cãtre cineva ori solicitã diverse informaþii cu caracter nonurgent, potrivit unui rãspuns al Serviciului de Telecomunicaþii Speciale (STS) la solicitarea MEDIAFAX. În situaþia în care persoanele care apeleazã abuziv Serviciul 112 sunt identificate, acestea pot primi amendã între 500 ºi 1.000 lei. Astfel, în primele luni ale acestui an au fost aplicate 4.892 de sancþiuni contravenþionale. Însã, de regulã, acest tip de apel este iniþiat de pe telefoane cu serviciu preplãtit ºi nu sunt identificabile, astfel cã sancþiunile nu relevã numãrul mare de

apeluri false. În primele cinci luni ale acestui an, în Sistemul Naþional Unic pentru Apeluri de Urgenþã, au fost recepþionate, în medie, 45.863 de apeluri pe zi, respectiv 1.911 apeluri pe orã. Numãrul total mediu de operatori cu care se rãspunde la apeluri în 24 ore, la nivel naþional, este de aproximativ 300. Astfel, numãrul mediu de apeluri tratate de cãtre un operator într-o zi, la nivel naþion-

40.000 de români asistaþi social, deºi realizau venituri vânzând asigurãri sau cosmetice

otrivit unui proiect de Ordonanþã de Urgenþã postat pe pagina Ministerului Muncii, prin care se propune recuperarea sumelor cu renunþarea la dobânzi/penalitãþi/majorari de întârziere, la nivelul Agenþiei Naþionale pentru Plãþi ºi Inspecþie Socialã se înregistreazã un numãr de 39.641 beneficiari de drepturi de asistenþã socialã care au primit sume necuvenite ce totalizeazã suma de 30,75 milioane lei, pentru o perioadã cuprinsã între o lunã ºi 12 luni. Cele mai multe plãþi sunt înregistrate la indemnizaþia pentru creºterea copilului, respectiv 16,4 milioane lei ºi 11,4 milioane lei la ajutorul social ºi alocaþia pentru susþinerea familiei, se mai aratã în Nota de Fundamentare a proiectului de OUG. Tot în acelaºi document se mai apreciazã cã nivelul ajutoarelor, alocaþiilor ºi indemnizaþiilor acordate ca

beneficii de asistenþa socialã sunt relativ reduse, iar aplicarea dobânzilor/penalitãþilor/maj orãrilor va duce la dublarea efectivã a sumelor datorate, în condiþiile în care acesta este lipsit de venituri sau are venituri extrem de reduse. Astfel, recuperarea cu dobânzi/penalitãþi/majorãri a alocaþiei de stat pentru copii, a alocaþiei pentru

susþinerea familiei, a drepturilor pentru persoanele cu dizabilitãþi, a ajutorului social ºi chiar a indemnizaþiei pentru creºterea copilului poate crea noi situaþii sociale. Pentru indemnizaþia de creºtere a copilului, principala cauzã a constituirii debitului o constituie realizarea de venituri supuse impozitului, de regulã din diverse forme de colaborare cu firme de asig-

urãri sau de distribuþie a unor produse, cu o medie a venitului impozabil de pânã în 100 lei. În cazul ajutorului social sau al alocaþiei pentru susþinerea familiei, cele mai multe sume de recuperat se înregistreaza

al, este de 425, iar pe orã aproximativ 18 apeluri. Apelurile false întârzie tratarea celor reale, timpul mediu de tratare a unui apel fiind de 50 de secunde. În afara acestei întârzieri care creeazã operatorilor un mare disconfort, se mai poate prejudicia calitatea serviciului prestat, mai spun reprezentanþii STS. Anul trecut, au fost înregistrate aproape 17,5 milioane de apeluri la 112, 70,91 la sutã dintre ele fiind false, a anunþat STS. Urmare a constatãrilor fãcute, pe parcursul anului, 10.892 cetãþeni au fost sancþionaþi conform legii pentru apeluri false ºi abuzive cãtre numãrul 112.

ca urmare a plãþii subvenþiilor pentru agriculturã în perioada în care persoanele/familiile sunt beneficiare ale drepturilor menþionate. Pentru suma de 30,75 milioane lei primitã necuvenit, totalul accesoriilor (dobânzi, penalitãþi sau majorãri de întârziere) pentru anul 2014 se ridicã la 5,8 milioane lei.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

Geometria a ridicat probleme la Evaluarea Naþionalã A

u trecut ºi ultimul hop. Absolvenþii claselor a VIII-a au susþinut, miercuri, ultima probã din cadrul evaluãrii naþionale. Proba la matematicã le-a dat bãtãi de cap multora dintre absolvenþi care ne spun cã subiectele au fost destul de dificile.

“A fost greu. Cel puþin ultimul subiect a fost dificil pentru cã au de aplicat ºi multe formule. Sper sã iau un 6 ca sã trec examenul”, ne spune unul dintre candidaþi. “A fost destul de greu. Am avut probleme la subiectul 1 ºi doi unde nu am ºtiut sã fac”, spune un alt elev. Pentru alþii subiectele au fost destul de uºoare. Cu puþinã atenþie ºi concentrarea, majoritatea punctelor puteau fi rezolvate. “A fost mai uºor ca la românã. Iau nota ºapte din primele douã subiecte. Sper totuºi sã iau o notã mare. Un exerciþiu de la subiectul trei la geometrie a fost mai complicat”, spune un alt elev. Cu gândul la vacanþã, alþi elevi nu

Ziua Porþilor Deschise la situl arheologic de la Rapoltu Mare Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, în colaborare cu Archaeological Techniques and

Research Centre (ArchaeoTek-Canada), organizeazã astãzi „Ziua Porþilor Deschise” la situl arhe-

ologic de la Rapoltu Mare (jud. Hunedoara). Evenimentul, care va avea loc cu începere de la ora 12.00, se desfãºoarã în baza unui protocol

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI „În vederea întocmirii decontului necesar plãþii drepturilor cuvenite pentru semestrul I 2014, rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca în perioada 01.07.2014-31.07.2014, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), facturile ENEL ºi TERMOFICARE aferente consumurilor pânã la data de 30.06.2014. Ne angajãm sã vã informãm în aceeaºi manierã despre intervalul de timp în care se vor efectua plãþile. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

s-au mai putut concentra asupra subiectelor de la

evaluarea naþionalã. “A fost destul de greu cel puþin la al treilea subiect care a fost la geometrie. Sper sã iau un 5-6”, ne-a spus o fatã. “A fost greu, mai ales la geometrie. A fost prisma ºi dreptunghiul. A fost greu pentru cã erau multe date la care trebuiau aplicate multe formule. Am fãcut la clasã, dar am uitat pentru cã era vacanþa ºi nu ne-am de colaborare încheiat la sfârºitul anului 2012 între MCDR ºi ArchaeoTek-Canada. În acest an, pe ºantierul de la Rapoltu Mare, pe lângã specialiºti din cadrul MCDR Deva ºi de la ArchaeoTek-Canada, participã ºi un numãr de 14 studenþi, marea lor majoritate de la universitãþi din Statele Unite ale Americii, însã ºi de la instituþii de învãþãmânt superior din Canada, Marea Britanie, Malta ºi Irlanda.

gândit la examen ºi la învãþat”, a mai spus una dintre candidate. Cu proba la matematicã, absolvenþii claselor a VIII-a au terminat examenele la evaluarea naþionalã.

Aceºtia vor afla primele rezultate în data de 27 iunie. Tot atunci se pot depune ºi eventualele contestaþii. Rezultatele finale vor fi afiºate în data de 1 iulie. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

Drumul spre Parâng, la un pas de licitaþie

Studiul de fezabilitate pentru reabilitarea drumului spre Parâng este finalizat, iar proiectul va fi gata pânã la jumãtatea lunii august, dã asigurãri vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint. Iar mai apoi va fi organizatã licitaþia pentru adjudecarea contractului de execuþie. “Am fost cu echipa de proiectare în zonã pentru

ultimele detalii. Estimãm cã într-o lunã, o lunã ºi jumãtate proiectul va fi finalizat ºi vom putea scoate la licitaþie lucrarea”, a declarat Tiberiu Balint. Iar

acestea vine cu veºti îmbucurãtoare pentru cei care doresc sã ajungã al munte ºi cu maºina, nu doar cu vechiul telescaun. “Noutatea este cã nu mai începem de la

Cabana Rusu, aºa cum era prevãzut iniþial, ci de la kilometrul 0, adicã de la intersecþia cu DN7, pânã sus, la cabana parapantiºtilor”, a mai spus vicepreºedintele CJ Hunedoara. Oricum, cea mai grea proþiune este tocmai cea cuprinsã între Cabana Rusu ºi cabana parapantiºtilor, udne drumul trebuie modernizat. Nu a fost nciiodatã

6 milioane de euro împrumutate de CJH JH se împrumutã de peste 6 milioane de euro. Consiliul Judeþean C Hunedoara a semnat documentele necesare pentru un împrumut în valoare de 6,6 milioane de euro de la Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare. Monika BACIU

Trei copii din comuna Orãºtioara sunt premianþii din aceastã sãptãmânã

n urmã cu ceva timp am aflat cu toþii cã trei copii din comuna Orãºtioara de sus au gãsit o comoarã dacicã. Era vorba despre mai multe monede de tip koson ascunse într-o vizuinã de vulpe. Elevii din satul Ocoliºul Mic au mers acasã cu aurul descoperit, iar pãrinþii au ales sã predea comoara autoritãþilor. Gesturile copiilor ºi cel al pãrinþilor sunt de toatã isprava. Impresionant a fost ºi modul în care cei trei prieteni ai ales sã-ºi împartã comoara. Nu revenea fiecãruia un numãr egal de monede, drept pentru care au aruncat ceea ce nu se dividea la trei. Un gest care aratã inocenþa ºi corectitudinea unor suflete aflate în formare. Prin predarea tezaurului gãsit, prima data pãrinþilor ºi, apoi, autoritãþilor, au

asfaltat, iar acest segment este extrem de greu accesibil chiar ºi vara. Pentru acest drum judeþean, Consiliul Judeþean Hunedoara

contribuit în mod direct la pãstrarea valorilor româneºti, valori din patrimoniul national. Vã propunem ca la a 30-a ediþie a campaniei sã ne întâlnim cu aceºti copii, sã-I cunoaºtem, sã-I felicitãm ºi sã-i încurajãm spunându-le cã de oamenii cinstiþi are nevoie societatea. Ne-am obiºnuit ca în fiecare sâmbãtã sã întâlnim oameni care ne fac cinste nouã, românilor, ne-am obiºnuit sã mulþumim oamenilor valoroºi

pentru eforturile lor prin care contribuie la ceea ce este România astãzi. Acum este rândul lui FLAVIUS IOAN CINPORESC, a lui PAUL ANDREI MUNTEAN ºi a lui ANDREI STELIAN VITAN. Ei vin de la poalele cetãþilor dacice, sâmbãtã, 28 iunie 2014, ora 11, pentru ca sã-i cunoaºtem ºi sã le spunem ce pãrere avem despre ceea ce s-a întâmplat. Aveþi ocazia sã-i cunoaºteþi, sã le spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care le vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Iniþiatorii proiectului „Premianþii fãrã premii”)

Potrivit conducerii instituþiei judeþene banii vor fi folosiþi pentru cofinanþarea unui proiect de modernizare a reþelelor de alimentare cu apã ºi canalizare, derulat de operatorul regional SC Apa

Prod SA Deva. "Am semnat acest contract cu banca, în condiþiile în care împrumutul este garantat doar cu cifra de afaceri a societãþii Apa Prod SA (aflatã în subordinea CJ Hunedoara - n.r.). Este un lucru foarte important pentru cã în acest fel primãriile care vor beneficia de lucrãrile derulate prin acest proiect nu mai trebuie sã-ºi punã gaj bugetul propriu ºi pot derula alte lucrãri de

are disponibilã suma de 3,6 milioane de lei, urmând ca diferenþa pânã la costurile totale de execuþie sã fie zxvasiguratã din fonduri europene. investiþii, chiar prin împrumuturi. Dobânda este minimã, de 2,5%, iar perioada de rambursare este de 15 ani", a declarat marþi preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. De proiectul de modernizare a reþelelor de apã ºi canalizare vor beneficia ºase oraºe din judeþ, respectiv Deva, Hunedoara, Cãlan, Haþeg, Simeria ºi Brad. Proiectul derulat de operatorul regional de apã SC Apa Prod SA este finanþat de Uniunea Europeanã ºi are o valoare totalã de 132,7 milioane euro. Lucrãrile propuse la nivel regional vizeazã extinderea ºi modernizarea serviciilor de furnizare a apei, de acestea urmând sã beneficieze aproape 200.000 de persoane din cele ºase oraºe menþionate.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

Pensionarii minieri, amãgiþi cu promisiuni

celeaºi probleme, aceleaºi promisiuni. Pensionarii minieri din Valea Jiului se confruntã cu mai multe probleme care sunt binecunoscute la nivelul zonei. De douã ori pe lunã, aceºtia au întâlnire cu reprezentanþii Casei Judeþene de Pensii. Cei de la instituþia judeþeanã aflã ºi transmit la ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale toate aceste subiecte dezbãtute de pensionari. Monika BACIU “Se acordã o importanþã deosebitã acestei zone a judeþului Hunedoara, o zonã dezavantajatã de anumite condiþii sociale. Am avut cu doamna ministru o convorbire în care ni s+a trasat sarcinã sã acord o atenþie deosebitã zonei Vãii Jiului. Problemele ridicate de pensionari sunt pertinente. Recunoaºtere ºcolii profesionale ca ºi stagiu de cotizare, transferarea beneficiilor, adicã acele facilitãþi acordate minerilor

în cantitatea de cãrbune ºi cantitatea de energie electricã, de la

cât ºi cu UE, sunt probleme pertinente, sunt probleme la care

Judeþene de Pensii Hunedoara. Recunoaºterea ºcolii profesionale ca stagiu de cotizare ºi nu numai sunt câteva dintre problemele pe care pensionarii minieri le au. Deºi aceste teme sunt dezbãtute de câþi-

va ani de zile încã nu s-a gãsit o rezolvare pentru ele. “Problemele pensionarilor sunt problemele noastre, sunt problemele pãrinþilor noºtri ºi vor fi ºi ale noastre când vom ieºi la pensie, de aceea se încearcã rezolvarea unor lacune legislative care au existat în anii

Mii de pensii de boalã în Hunedoara

ensiile de boalã au fost mereu mãrul discordiei ca ºi cele de invalididate, dar dosarele sunt periodic reevaluate. Diana MITRACHE Responsabilii Casei de Pensii Hunedoara Ministerul Economiei la Ministerul Muncii ca sã poatã sã intre pe cupon, rediscutarea calculului pensiilor minerilor atât în cadrul Guvernului României

din urmã”, a mai spus sursa citatã. Foºtii ortaci au fost chiar ºi la Bucureºti unde s-au întâlnit cu vicepremierul României, Gabriel Oprea. În urma disucþiilor aceºtia au obþinut doar promisiuni, aºa cum se întâmplã de obicei.

Guvernul actual are o aplecare deosebitã ºi se încearcã rezolvarea lor, cel puþin parþial ºi cât mai repede”, a declarat Ilie Toma, directorul Casei

Casa de Pensii, dar cei de aici spun cã nu se pune problema sã existe cazuri neelucidate. Numãrul pensionarilor de aceste fel este mare, dar dosarele sunt mereu luate la verificat. „Pot sã vã spun cã dupã ultima statisticã a

Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care ºi-au pierdut total sau cel puþin jumãtate din capacitatea de muncã, din cauza: accidentelor de muncã ºi bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei ºi SIDA, a bolilor obiºnuite ºi accidentelor care nu au legãturã cu munca. În plus, legea spune cã au dreptul la pensie de invaliditate ºi elevii, ucenicii ºi studenþii care ºi-au pierdut total sau cel

Au gãsit soluþia. Mai trebuie avizul

ratuitãþile ºi bonificaþiile minerilor pensionaþi sunt la mâna legislativului. Asta spune acum ºeful Casei de Pensii Hunedoara, dupã ce a participat la mai multe întâlniri în acest scop. Pensionarii trebuie doar sã aºtepte votul aleºilor. Diana MITRACHE Potrivit datelor de pânã acum, pensionarii mineri îºi pierd gratuitãþile ºi facilitãþile la finele acestui an. Cei de la Casa de pensii spun, însã, cã acum totul depinde de votul aleºilor noºtri, pentru cã s-a ºi gãsit o soluþie, dupã mai multe runde de întâlniri cu responsabilii din Guvernul României. „Se pare cã se încearcã o rezolvare, care poate fi pe calea urmãtoare: acel buget al facilitãþilor este trecit la Ministerul

Economiei, pensiile sunt la Ministerul Muncii ºi, dacã se redirecþioneazã acel

buget de la Ministerul Economiei la Ministerul Muncii, totul este ok ºi rãmâne sã se voteze de cãtre legislativ aceastã problemã”, a

declarat Ilie Toma, ºef la Casa de Pensii Hunedoara. O delegaþie a pensionarilor din minerit a fost recent la Bucureºti ºi a obþinut o astfel de promisiune, care ar putea fi materializatã în curând. Pensionarii primesc acum bani în schimbul unor decon-

turi la energia electricã pe care o consumã ºi bonuri de cãrbune, pentru a-ºi deconta costul termoficãrii.

spun cã sunt mii de oameni care stau acasã pe motiv de invaliditate sau boalã, iar dosarele sunt analizate cu atenþie, chiar ºi atunci când se primesc sesizãri, majoritatea anonime. Este deja binecunoscut faptul cã unii se dau bolnavi ori invalizi ºi îi vedem pe stradã. Astfel de sesizãri curg mereu la

lunii mai 2014, avem un numãr de 18.000 de dosare de pensii, pe toate gradele, gradul 3, 2 ºi 1”, a spus Ilie Toma, ºef la Casa de Pensii Hunedoara.

puþin jumãtate din capacitatea de muncã, ca urmare a accidentelor de muncã sau bolilor profesionale survenite în timpul ºi din cauza practicii profesionale.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

Angajãri la Mina Livezeni P

rimarul Tiberiu Iacob Ridzi a intrat în subteran la mina Livezeni ºi a obþinut acum promisiunea cã acolo vor fi fãcute angajãri. Este vorba despre mai mulþi mineri de care este nevoie la fronturile de lucru, pentru cã peste 100 de oameni vor fi, în curând, pensionaþi de aici.

Nu a fost în zadar vizita în subteranul minei Livezeni a primarului Tiberiu Iacob Ridzi. Pe lângã faptul cã ºi-a vizitat primul loc de muncã, edilul de la

Petroºani a obþinut acum promisiunea cã alþi câteva zeci de mineri vor ajunge sã fie angajaþi în subteran. „În acest an, în urma pensionãrii a 120 de oameni, este neapãrat necesarã angajarea de personal la EM Livezeni. Luni am avut o discuþie cu domnul director Niculescu, directorul Complexului Energetic Hunedoara, pe aceastã temã a angajãrilor la mina

Austeritate în sãnãtate

ugetul Spitalului din Lupeni, cam la fel cu cel de anul trecut. Banii alocaþi de Casa de Asigurãri de Sãnãtate cãtre unitatea medicalã din Lupeni sunt la fel de mici ca ºi anul trecut. Potrivit conducerii, asta înseamnã cã vor fi impuse anumite mãsuri de austeritate care vizeazã personalul medical. “Bugetul existã de la Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, au fost sumele alocate Caselor Judeþene ºi acestea le distribuie la nivelul unitãþilor sanitare din judeþ luna aceasta. Faþã de cel de anul trecut va fi aproximativ egal. Nu ne încurcã, nici nu ne descurcã prea mult, ne-am fi dorit sã fie bugetul din 2010. În condiþiile acestea vom merge pe austeritate. Adicã veniturile personalului medical sunt mai mici. Nu vorbim de economie la medicamente, ci vorbim doar de sporuri care toate sunt la minim în loc sã fie la maxim”, a declarat Dorel Neamþu, managerul Spitalului municipal Lupeni.

În condiþiile actuale, mai multe cadre medicale au decis sã plece peste hotare acolo unde munca le este rãsplãtitã. “Personalul este tentat sã plece ºi pleacã din þarã în vest. În ultimul an a plecat pentru câteva luni o colegã de-a mea în Franþa, pentru cã este bine plãtitã, iar cadrele medii ºi auxiliare lucreazã douã-trei luni sã-ºi rotunjeascã veniturile”, a mai spus sursa citatã. Sute de cadre medicale din judeþul Hunedoara se pregãtesc sã emigreze. Angajaþii din sistemul medical sunt nemulþumiþi de salariile mici pe care le încaseazã în þarã, dar ºi de condiþiile de lucru. Monika BACIU

Livezeni ºi dumnealui a promis cã este deja în atenþia sa aceastã problemã ºi sperãm cã se vor face aceste angajãri la minã ºi acolo unde va fi nevoie la alte mine”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani. În plus, pentru a uºura munca minerilor din subteran, acolo va fi adus un nou complex mecanizat ºi

aceastã promisiune a fost din nou confirmatã de responsabilii de la Complexul Energetic Hunedoara. În acest moment, dacã pleacã din Mina Livezeni 120 de oameni la pensie, ar fi nevoie 50 sau chiar 80 de oameni, dar deocamdatã nu pot fi avansate cifre exacte. Diana MITRACHE

u sunt cei Relaxare pentru pensionari mai fericiþi N oameni, iar cei care îi reprezintã s-au gândit sã îi cheme în acþiuni de socializare. Vorbim despre pensionarii din Petroºani, care sunt chemaþi la petrecere mãcar o datã pe sãptãmânã. ªi acesta este doar începutul. Peste 60 de pensionari au spus deja cã vor fi prezenþi la întâlnirea de la finele acestei sãptãmâni. Cei din Liga Pensionarilor Mineri organizeazã o masã cu dans ºi voie bunã pentru a le descreþi frunþile ºi a-i aduna laolaltã. Mulþi sunt vãduvi ºi la ei s-au gândit cei care au iniþiat aceastã manifestare, sub egida Tãieºte-þi clipa!.

”Dupã atâtea probleme care nu gãsesc rezolvãri, pensionarii au nevoie ºi de o relaxare ºi atunci ne-am gândit, în cadrul Ligii Pensionarilor Mineri sã organizãm în data 28 iunie 2014, începând cu orele 18, seara pensionarilor. Aº dori ca acest eveniment sã fie cu un meniu delicios, muzicã bunã ºi sã rãsfãþ un pic pensionarii care vor sã participe”, a spus Lucica Teleleu, reprezentantã a organizaþiei de femei din

cadrul Ligii Pensionarilor Mineri din Valea Jiului. Pensionarii au fost invitaþi la un restaurant din Petroºani, contra unei sume de 10 lei în care intrã meniul, iar muzica ºi dansul sunt lãsate în grija lor. În plus, pe viitor, astfel de manifestãri vor fi lunare ºi vor fi completate cu alte activitãþi noi. „M-am gândit ca aceste evenimente sã aibã loc la sfârºitul fiecãrei luni ºi chiar ºi la alte obiective, cum

ar fi ca pensionarii ce sunt nãscuþi în luna respectivã, sã fie sãrbãtoriþi sã facem excursii, sã formãm un grup vocal, în perspectivã”, a mai adãugat Lucica Teleleu.. Singurele activitãþi la care pensionarii pot participa sunt cele de la Cluburile pensionarilor, însã, nu sunt suficente, iar cei ieºiþi la pensie, dupã o viaþã de muncã, simt nevoie sã socializeze mai mult. Diana MITRACHE

8 Life&Style

În 2014 vor primi tratament oncologic cu 16.000 de pacienþi mai mult decât în 2013

rogramul naþional de oncologie din 2014 are prevãzut, la capitolul medicamente, un buget de 1,224 miliarde de lei, ceea ce va însemna creºterea cu 16.000 a numãrului de pacienþi care vor fi trataþi faþã de 2013, a declarat ministrul Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, potrivit Mediafax. "În 2014 vom trata 108.000 de pacienþi, cu 16.000 mai mulþi decât anul trecut. De asemenea este prevãzutã suma de 12.000.000 lei pentru analize Pet CT pentru 3.000 de pacienþi, care vor fi realizate de cinci furnizori privaþi", a spus ministrul Sãnãtãþii. Potrivit ministrului, 8.000 de paciente care au fost operate pentru cancer la sân vor putea beneficia gratuit de proteze mamare, printr-un program în premierã al Ministerului Sãnãtãþii, pentru care sunt alocaþi, în 2014, 2.520.000 lei.

Lista de aºteptare pentru medicamente scumpe cuprinde 570 de pacienþi, dar termenul de aºteptare este de una cel mult douã

luni, ºi nu de cinci ºase sau chiar un an, cum a fost în anii precdedenþi, a mai spus Bãnicioiu. Costul mediu pe bolnav de cancer tratat este de 11.330 lei pe an, a mai spus ministrul Sãnãtãþii. 15 centre noi de radioterapie pânã la sfârºitul anului Pe de altã parte, ministrul Sãnãtãþii a precizat cã radioterapia constituie un obiectiv major, întrucât nu sunt

centre suficiente, de aceea pânã la sfârºitul anului vom fi aproape 15 centre noi, mai scrie Mediafax. "Radioterapia este sectorul cel mai vitregit din oncologie, pentru cã avem prea puþine centre. De aceea am semnat un acord cu Banca Mondialã prin care ne-am propus ca pânã la sfârºitul anului sã putem deschide aproape 15 centre de radioterapie. Vorbim cam de 40 de milioane de euro prin programul cu Banca Mondialã ºi alte 20 - 30 de milioane de euro din

otaþiile euro au scãzut marþi dupãamiazã la minime ale ultimelor 12 luni, de 4,3830 – 4,3860 lei, însã cursul de ieri a crescut de la 4,3918 la 4,3944 lei, pe o piaþã cu volume reduse de transfer.

polonezã se întãrea la 4,143 – 4,156 zloþi, iar cea maghiarã scãdea la 306,1 – 306,5 forinþi. Perechea euro/dolar se stabiliza peste pragul de 1,36 dolari, dupã ce în urmã circa trei sãptãmâni testa scãderea sub suportul de la 1,35 dolari. Ieri, pe pieþele internaþionale tranzacþiile se realizau la 1,3601

– 1,3619 dolari, investitorii dând dovadã de o lipsã de apetit pentru plasamente, într-o perioadã lipsitã de publicarea unor date economice fundamentale. Dolarul american a fost slãbit de decizia Rezervei Federale americane de a menþine, pentru circa un an, nivelul dobânzilor aproape de pragul de 0%. Aceasta a fãcut ca îmbunãtãþirea indicatorului privind moralul consumatorilor americani, calculat de Conference Board, la un nivel comparabil cu cel de la începutul crizei, din 2008, sã fie trecut cu vederea. În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pe septembrie la 1,3602 – 1,3612 dolari iar pe decembrie la 1,36 dolari, în timp ce uncia de aur cu scadenþa astãzi cobora la 1.313 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la orã 14:00

semne care aratã cã ai o iubitã pe cinste

economii, sumã care ne-ar ajunge pentru realizarea acestui proiect", a precizat Bãnicioiu. El a mai spus cã, odatã cu uniformizarea

O ceaºcã de cafea neagrã pe zi poate preveni cariile dentare

S-a instalat monotonia în piaþa valutarã

Deschiderea s-a realizat în jurul pragului de 4,39 lei, tranzacþiile realizându-se între 4,3920 ºi 4,3950 lei, iar la ora 14:00 cotaþiile erau de 4,39 – 4,3930 lei. Este de semnalat faptul cã investitorii nu par interesaþi de actuala crizã politicã, declanºatã de acuzaþiile aduse la adresa fratelului preºedintelui Bãsescu. Cursul dolarului american a crescut de la 3,2243 la 3,2302 lei iar cel al francului elveþian de la 3,6117 la 3,6123 lei. Monedele din regiune aveau evoluþii diferite faþã de euro. Cea

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

ceaºcã de cafea neagrã pe zi poate sã previnã apariþia O cariilor dentare, întrucât sub-

stanþa activã dintr-un anumit sortiment de cafea contribuie la distrugerea bacteriilor care provoacã tartrul, potrivit unui studiu realizat de cercetãtorii brazilieni. Cafeaua neagrã, consumatã cu moderaþie, poate sã previnã deteriorarea danturii, afirmã cercetãtorii brazilieni de Universitatea Federalã din Rio de Janeiro, care au descoperit cã boabele dintr-un anumit sortiment de cafea deþin proprietãþi antibacteriene. Savanþii brazilieni au testat un set de dinþi de lapte - extraºi de la diverºi pacienþi minori - cu ajutorul unui extract de Coffea canephora, un sortiment folosit la fabricarea a

costurilor privat-stat, costul unei ºedinte de radioterapie din privat va scãdea la aproape 1.000 de euro, faþã de 5.000 sau chiar 6.000 de euro în unele clinci.

circa 30% din totalul producþiei mondiale de cafea. Ei au remarcat astfel cã substanþa activã din cafeaua neagrã distruge pelicula bacterianã care determinã apariþia tartrului dentar - una dintre cauzele majore de degradare a dinþilor. Cercetãtorii bãnuiesc cã antioxidanþii de tip polifenol care existã în cafea sunt probabil responsabili pentru acest efect, însã este nevoie de o serie de studii suplimentare pentru a confirma aceastã legãturã directã. Substanþa activã ar putea fi extrasã din boabele de cafea ºi ar putea fi utilizatã pentru a produce apã de gurã ºi pastã de dinþi. Cercetãtorii avertizeazã, de asemenea, în legãturã cu faptul cã aceastã bãuturã, atunci când este consumatã în exces, poate avea efecte negative asupra danturii. Studiul a fost coordonat de profesorul Andrea Antonio ºi a fost publicat în revista Letters in Applied Microbiology. Un studiu separat a relevat faptul cã un efect similar a fost generat de substanþa activã din frunzele de hamei folosite la fabricarea berii.

rimele întîlniri în viaþa unui cuplu sunt cele mai interesante ºi importante pentru viitorul relaþiei. Sunt cîteva semne pe care bãrbaþii ar trebui sã le ia în seama încã din aceste momente. Dacã prietena ta se potriveºte descrierii de mai jos, ar fi cazul sã o þii bine, pentru cã este, fãrã îndoialã, perechea potrivitã, subliniazã Lifehack.

1.Vã plac aceleaºi lucruri Vã place sã mergeþi la film, sã înotaþi ºi alte activitãþi similare. Desigur, nu veþi fi în acord la toate, însã cel puþin vã aflaþi pe aceeaºi pistã 90% din timp.

2. Nu interfereazã cu munca ta Yoko Ono (a doua soþie a lui John Lennon) spunea într-un interviu: "Într-un fel, amîndoi, John ºi cu mine ne-am ruinat carierele stînd mereu împreunã". Cu toate acestea, destrãmarea The Beatles a fost o chestiune complexã ºi de lungã duratã. E important sã nu staþi tot timpul împreunã.

3. Îþi spune de ce este într-o stare proastã Nimeni nu poate fi într-o stare bunã de spirit tot timpul. Însã ea îþi va spune dacã e ceva în neregulã, dacã s-a întîmplat ceva la locul de muncã, ce o face sã se simtã rãu. Unii oameni numesc asta o comunicare realã.

4. Te iubeºte pentru cine eºti, nu pentru ceea ce faci O mulþime de oameni celebri atrag prin renumele lor. Tim Tebow mãrturisea cã îºi dorea o prietenã care sã nu fie orbitã de faima lui.

5. Nu încearcã sã te schimbe Existã tipuri de femei care doresc sã-i modeleze pe bãrbaþi în tipul perfect. E posibil ca în anumite lucruri sã fie nevoie de o oarecare schimbare, dar o

e genul care vrea un prieten care o acceptã ºi o iubeºte nu pentru toate calitãþile ei strãlucitoare, ci ºi pentru defectele ei.

10. Este un bun ascultãtor Vrea sã ºtie ce a mers prost cu un proiect la locul de muncã sau de ce te supãrat cu ºeful tãu. Ea nu se teme sã cearã detalii, însã întrebãrile vin atunci cînd te deschizi ºi oferã sfaturi doar atunci cînd ceri acest lucru.

11. Te amuzi împreunã cu ea Vã puteþi bucura de o mulþime de lucruri împreunã, rîdeþi de aceleaºi lucruri: glume ºi cîntece stupide, lucruri haioase ºi nebune.

12. Interacþioneazã uºor cu prietenii ºi familia ta prietenã pe cinste ajusteazã imperfecþiunile ºi acceptã faptul cã stilul pãrului este un pic diferit sau cã greutatea este peste sau sub o anumitã limita.

6. Nu are probleme cu imaginea propriul corp Nu e obsedatã de dietã sau de a merge la sala de sport ºi nu face încercãri de a-ºi schimba aspectul trupului mereu.

7. Nu este proprietara timpului tãu liber Practic, nu se vaitã cã sunt o mulþime de lucruri de fãcut. Îþi permite cu uºurinþã sã ai timp pentru tine, fãrã a fi lipicioasã sau a se plînge de asta.

Nu aveþi o problemã atunci cînd organizaþi o ieºire împreunã cu grupul de prieteni. Se acomodeazã uºor cu familia ta. Nu manifestã gelozie care ar putea deveni toxicã la un moment dat. Probleme în relaþie care fac mai mult bine decît rãu

13. Nu-þi cere sfaturi despre haine Ea nu-þi va cere sã o ajuþi sã-ºi aleagã hainele sau sã-i spui ce culoare i se potriveºte. Nu are nevoie de acest tip de sfaturi, fiind o femeie perfect încrezãtoare.

8. Îþi împãrtãºeºte valorile Aveþi aceeaºi viziune despre cum trebuie trataþi oamenii, dar ºi vederi clare asupra a ceea ce educaþia reprezintã ºi cît de importantã este onestitatea. Mai presus de toate, aveþi idei foarte clare cu privire la bani ºi modul în care aceºtia ar trebui sã fie cheltuiþi.

9. Este deschisã cu tine Îi cunoºti copilãria ºi problemele pe care le are, deoarece aþi vorbit deschis despre aceste lucruri. Chiar ºi grijile ºi micile obsesii îþi sunt cunoscute, fiindcã

14. ªtie cum sã te surprindã ªtie cum sã-þi facã o surprizã, care poate fi orice de la o excursie, la o schimbare bruscã de planuri sau orice altceva care sparge rutinã.

15. Nu e cicãlitoare Te simþi în largul tãu în compania ei, nu pune mare preþ pe micile inadvertenþe, le lãsa sã treacã de la sine. Te simþi uºurat cã nu e deloc cicãlitoare...