CVJ 640, joi, 26 iunie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 640

Cronica Vãii Jiului Joi, 26 Iunie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Drumul spre Parâng, la un pas de licitaþie

Judecãtor sãtul sã aºtepte expertiza în dosarul lui Sucilã >>> PAGINA A 3-A

Geometria a ridicat probleme la Evaluarea Naþionalã >>> PAGINA A 4-A

Pensionarii minieri, amãgiþi cu promisiuni >>> PAGINA A 6-A

Angajãri la Mina Livezeni >>> PAGINA A 7-A

Transalpina ÎNCHISÃ din lipsã de marcaje rutiere >>> PAGINA A 10-A

Vine apa caldã la Petroºani >>> PAGINA A 11-A

”Street Dance Petrila 2014” a devenit un concurs de nivel naþional >>> PAGINA A 12-A

Echipamentele pentru noul telescaun din Parâng sunt pe drum >>> PAGINA A 13-A

Incluse în patrimoniul UNESCO

D

rumul judeþean care duce spre staþiunea Parâng este la un pas de modernizare. Proiectanþii au fost miercuri în zonã, împreunã cu vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, pentru ultimele detalii.

Studiul de fezabilitate pentru reabilitarea drumului spre Parâng este finalizat, iar proiectul va fi gata pânã la jumãtatea lunii august >>> PAGINA A 5-A

Pãdurile virgine de fag ar putea bloca “Drumul lui Bãsescu” >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

Judecãtor sãtul sã aºtepte Aproape 5.000 de amenzi în 2014 pentru expertiza în dosarul lui Sucilã apelare abuzivã la 112. De ce apeleazã

M

agistratul care judecã dosarul de pornografie infantilã al poliþistului din municipiul Vulcan, Adrian Sucilã, a dat un ultimatum prin care cere concluziile raportului de expertizã efectuat în cauzã de specialiºtii Institutului Naþional de Criminalisticã Bucureºti.

Maximilian GÂNJU Preºedintele de ºedinþã de la Judecãtoria Petroºani care are repartizat dosarul de judecatã în care Adrian Sucilã este acuzat de procurori de pornografie infantilã suspecteazã o tergiversare a cauzei. Acest lucru s-ar întâmpla din cauza lipsei concluziilor specialiºtilor criminaliºti cãrora li s-a solicitat o expertizã cu privire la unele probe din dosar, iar concluziile lor întârzie sã aparã. În ciuda numeroaselor solicitãri ale magistraþilor, rezultatul expertizei tot n-a ajuns la Petroºani pentru a se putea continua judecarea cauzei, fapt care l-a determinat pe judecãtorul de caz sã-i avertizeze pe cei care fac expertiza cã vor fi luate mãsurile prevãzute de lege pentru tergiversare dacã nu/ºi vor spune punctul de

vedere. Cert este cã nici la ultimul termen de judecatã rezultatul expertizei n-a fost comunicat, iar preºedintele de ºedinþã a stabilit termen de judecatã pentru 22 iulie a.c., când ar trebui ca raportul de expertizã dispus în cauzã sã ajungã la Judecãtoria Petroºani.

Adrian Sucilã este judecat în acest dosar dupã ce procurorii au susþinut cã ”a procurat ºi deþinut un numãr de aproximativ 400 de fiºiere de tip imagine, conþinând fotografii cu minori în ipostaze pornografice”. Acest dosar a fost disjuns dintr-o altã cauzã unde poliþistul a fost acuzat de procurori de infracþiuni de act sexual cu un minor, corupþie sexualã, rãspândire de materiale obscene ºi furt. Sucilã a susþinut în permanenþã cã este nevinovat în ambele cauze, iar dosarele sale au fost rodul unei rãzbunãri.

oamenii fals serviciul de urgenþã

A

proape 5.000 de amenzi, între 500 ºi 1.000 de lei, au fost aplicate, de la începutul anului, unor persoane care au fãcut apeluri false la 112, pentru a glumi, a înjura operatorii sau a se conversa.

Persoanele care apeleazã în mod abuziv Serviciul 112, de regulã, se joacã la telefon, fac glume proaste, þipã, cântã, pun muzicã, aduc injurii operatorilor 112, doresc sã converseze sau sã fie ascultaþi de cãtre cineva ori solicitã diverse informaþii cu caracter nonurgent, potrivit unui rãspuns al Serviciului de Telecomunicaþii Speciale (STS) la solicitarea MEDIAFAX. În situaþia în care persoanele care apeleazã abuziv Serviciul 112 sunt identificate, acestea pot primi amendã între 500 ºi 1.000 lei. Astfel, în primele luni ale acestui an au fost aplicate 4.892 de sancþiuni contravenþionale. Însã, de regulã, acest tip de apel este iniþiat de pe telefoane cu serviciu preplãtit ºi nu sunt identificabile, astfel cã sancþiunile nu relevã numãrul mare de

apeluri false. În primele cinci luni ale acestui an, în Sistemul Naþional Unic pentru Apeluri de Urgenþã, au fost recepþionate, în medie, 45.863 de apeluri pe zi, respectiv 1.911 apeluri pe orã.

Numãrul total mediu de operatori cu care se rãspunde la apeluri în 24 ore, la nivel naþional, este de aproximativ 300. Astfel, numãrul mediu de apeluri tratate de cãtre un operator într-o zi, la nivel naþion-

40.000 de români asistaþi social, deºi realizau venituri vânzând asigurãri sau cosmetice

P

otrivit unui proiect de Ordonanþã de Urgenþã postat pe pagina Ministerului Muncii, prin care se propune recuperarea sumelor cu renunþarea la dobânzi/penalitãþi/majorari de întârziere, la nivelul Agenþiei Naþionale pentru Plãþi ºi Inspecþie Socialã se înregistreazã un numãr de 39.641 beneficiari de drepturi de asistenþã socialã care au primit sume necuvenite ce totalizeazã suma de 30,75 milioane lei, pentru o perioadã cuprinsã între o lunã ºi 12 luni.

Cele mai multe plãþi sunt înregistrate la indemnizaþia pentru creºterea copilului, respectiv 16,4 milioane lei ºi 11,4 milioane lei la ajutorul social ºi alocaþia pentru susþinerea familiei, se mai aratã în Nota de Fundamentare a proiectului de OUG. Tot în acelaºi document se mai apreciazã cã nivelul ajutoarelor, alocaþiilor ºi indemnizaþiilor acordate ca

beneficii de asistenþa socialã sunt relativ reduse, iar aplicarea dobânzilor/penalitãþilor/maj orãrilor va duce la dublarea efectivã a sumelor datorate, în condiþiile în care acesta este lipsit de venituri sau are venituri extrem de reduse. Astfel, recuperarea cu dobânzi/penalitãþi/majorãri a alocaþiei de stat pentru copii, a alocaþiei pentru

susþinerea familiei, a drepturilor pentru persoanele cu dizabilitãþi, a ajutorului social ºi chiar a indemnizaþiei pentru creºterea copilului poate crea noi situaþii sociale. Pentru indemnizaþia de creºtere a copilului, principala cauzã a constituirii debitului o constituie realizarea de venituri supuse impozitului, de regulã din diverse forme de colaborare cu firme de asig-

urãri sau de distribuþie a unor produse, cu o medie a venitului impozabil de pânã în 100 lei. În cazul ajutorului social sau al alocaþiei pentru susþinerea familiei, cele mai multe sume de recuperat se înregistreaza

al, este de 425, iar pe orã aproximativ 18 apeluri.

Apelurile false întârzie tratarea celor reale, timpul mediu de tratare a unui apel fiind de 50 de secunde. În afara acestei întârzieri care creeazã operatorilor un mare disconfort, se mai poate prejudicia calitatea serviciului prestat, mai spun reprezentanþii STS. Anul trecut, au fost înregistrate aproape 17,5 milioane de apeluri la 112, 70,91 la sutã dintre ele fiind false, a anunþat STS. Urmare a constatãrilor fãcute, pe parcursul anului, 10.892 cetãþeni au fost sancþionaþi conform legii pentru apeluri false ºi abuzive cãtre numãrul 112.

ca urmare a plãþii subvenþiilor pentru agriculturã în perioada în care persoanele/familiile sunt beneficiare ale drepturilor menþionate. Pentru suma de 30,75 milioane lei primitã necuvenit, totalul accesoriilor (dobânzi, penalitãþi sau majorãri de întârziere) pentru anul 2014 se ridicã la 5,8 milioane lei.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

Geometria a ridicat probleme la Evaluarea Naþionalã A

u trecut ºi ultimul hop. Absolvenþii claselor a VIII-a au susþinut, miercuri, ultima probã din cadrul evaluãrii naþionale. Proba la matematicã le-a dat bãtãi de cap multora dintre absolvenþi care ne spun cã subiectele au fost destul de dificile.

“A fost greu. Cel puþin ultimul subiect a fost dificil pentru cã au de aplicat ºi multe formule. Sper sã iau un 6 ca sã trec examenul”, ne spune unul dintre candidaþi.

“A fost destul de greu. Am avut probleme la subiectul 1 ºi doi unde nu am ºtiut sã fac”, spune un alt elev.

Pentru alþii subiectele au fost destul de uºoare.

Cu puþinã atenþie ºi concentrarea, majoritatea punctelor puteau fi rezolvate.

“A fost mai uºor ca la românã. Iau nota ºapte din primele douã subiecte. Sper totuºi sã iau o notã mare. Un exerciþiu de la subiectul trei la geometrie a fost mai complicat”, spune un alt elev.

Cu gândul la vacanþã, alþi elevi nu

Ziua Porþilor Deschise la situl arheologic de la Rapoltu Mare Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, în colaborare cu Archaeological Techniques and

Research Centre (ArchaeoTek-Canada), organizeazã astãzi „Ziua Porþilor Deschise” la situl arhe-

ologic de la Rapoltu Mare (jud.

Hunedoara).

Evenimentul, care va avea loc cu începere de la ora 12.00, se desfãºoarã în baza unui protocol

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI „În vederea întocmirii decontului necesar plãþii drepturilor cuvenite pentru semestrul I 2014, rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca în perioada 01.07.2014-31.07.2014, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), facturile ENEL ºi TERMOFICARE aferente consumurilor pânã la data de 30.06.2014.

Ne angajãm sã vã informãm în aceeaºi manierã despre intervalul de timp în care se vor efectua plãþile.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

s-au mai putut concentra asupra subiectelor de la

evaluarea naþionalã.

“A fost destul de greu cel puþin la al treilea subiect care a fost la geometrie. Sper sã iau un 5-6”, ne-a spus o fatã.

“A fost greu, mai ales la geometrie. A fost prisma ºi dreptunghiul. A fost greu pentru cã erau multe date la care trebuiau aplicate multe formule.

Am fãcut la clasã, dar am uitat pentru cã era vacanþa ºi nu ne-am de colaborare încheiat la sfârºitul anului 2012 între MCDR ºi ArchaeoTek-Canada. În acest an, pe ºantierul de la Rapoltu Mare, pe lângã specialiºti din cadrul MCDR Deva ºi de la ArchaeoTek-Canada, participã ºi un numãr de 14 studenþi, marea lor majoritate de la universitãþi din Statele Unite ale Americii, însã ºi de la instituþii de învãþãmânt superior din Canada, Marea Britanie, Malta ºi Irlanda.

gândit la examen ºi la învãþat”, a mai spus una dintre candidate.

Cu proba la matematicã, absolvenþii claselor a VIII-a au terminat examenele la evaluarea naþionalã.

Aceºtia vor afla primele rezultate în data de 27 iunie. Tot atunci se pot depune ºi eventualele contestaþii. Rezultatele finale vor fi afiºate în data de 1 iulie.

Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

Drumul spre Parâng, la un pas de licitaþie

D

rumul judeþean care duce spre staþiunea Parâng este la un pas de modernizare. Proiectanþii au fost miercuri în zonã, împreunã cu vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, pentru utilmele detalii.

Carmen COSMAN - PREDA

Studiul de fezabilitate pentru reabilitarea drumului spre Parâng este finalizat, iar proiectul va fi gata pânã la jumãtatea lunii august, dã asigurãri vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint. Iar mai apoi va fi organizatã licitaþia pentru adjudecarea contractului de execuþie. “Am fost cu echipa de proiectare în zonã pentru

ultimele detalii.

Estimãm cã într-o lunã, o lunã ºi jumãtate proiectul va fi finalizat ºi vom putea scoate la licitaþie lucrarea”, a declarat Tiberiu Balint. Iar

acestea vine cu veºti îmbucurãtoare pentru cei care doresc sã ajungã al munte ºi cu maºina, nu doar cu vechiul telescaun.

“Noutatea este cã nu mai începem de la

Cabana Rusu, aºa cum era prevãzut iniþial, ci de la kilometrul 0, adicã de la intersecþia cu DN7, pânã sus, la cabana parapantiºtilor”, a mai spus vicepreºedintele CJ Hunedoara.

Oricum, cea mai grea proþiune este tocmai cea cuprinsã între Cabana Rusu ºi cabana parapantiºtilor, udne drumul trebuie modernizat.

Nu a fost nciiodatã

6 milioane de euro împrumutate de CJH JH se împrumutã de peste 6 milioane de euro. Consiliul Judeþean C Hunedoara a semnat documentele necesare pentru un împrumut în valoare de 6,6 milioane de euro de la Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare.

Monika BACIU

Trei copii din comuna Orãºtioara sunt premianþii din aceastã sãptãmânã

Î

n urmã cu ceva timp am aflat cu toþii cã trei copii din comuna Orãºtioara de sus au gãsit o comoarã dacicã. Era vorba despre mai multe monede de tip koson ascunse într-o vizuinã de vulpe. Elevii din satul Ocoliºul Mic au mers acasã cu aurul descoperit, iar pãrinþii au ales sã predea comoara autoritãþilor.

Gesturile copiilor ºi cel al pãrinþilor sunt de toatã isprava.

Impresionant a fost ºi modul în care cei trei prieteni ai ales sã-ºi împartã comoara. Nu revenea fiecãruia un numãr egal de monede, drept pentru care au aruncat ceea ce nu se dividea la trei. Un gest care aratã inocenþa ºi corectitudinea unor suflete aflate în formare.

Prin predarea tezaurului gãsit, prima data pãrinþilor ºi, apoi, autoritãþilor, au

asfaltat, iar acest segment este extrem de greu accesibil chiar ºi vara.

Pentru acest drum judeþean, Consiliul Judeþean Hunedoara

contribuit în mod direct la pãstrarea valorilor româneºti, valori din patrimoniul national.

Vã propunem ca la a 30-a ediþie a campaniei sã ne întâlnim cu aceºti copii, sã-I cunoaºtem, sã-I felicitãm ºi sã-i încurajãm spunându-le cã de oamenii cinstiþi are nevoie societatea.

Ne-am obiºnuit ca în fiecare sâmbãtã sã întâlnim oameni care ne fac cinste nouã, românilor, ne-am obiºnuit sã mulþumim oamenilor valoroºi

pentru eforturile lor prin care contribuie la ceea ce este România astãzi.

Acum este rândul lui FLAVIUS IOAN CINPORESC, a lui PAUL ANDREI MUNTEAN ºi a lui ANDREI STELIAN VITAN. Ei vin de la poalele cetãþilor dacice, sâmbãtã, 28 iunie 2014, ora 11, pentru ca sã-i cunoaºtem ºi sã le spunem ce pãrere avem despre ceea ce s-a întâmplat.

Aveþi ocazia sã-i cunoaºteþi, sã le spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care le vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Iniþiatorii proiectului „Premianþii fãrã premii”)

Potrivit conducerii instituþiei judeþene banii vor fi folosiþi pentru cofinanþarea unui proiect de modernizare a reþelelor de alimentare cu apã ºi canalizare, derulat de operatorul regional SC Apa

Prod SA Deva.

"Am semnat acest contract cu banca, în condiþiile în care împrumutul este garantat doar cu cifra de afaceri a societãþii Apa Prod SA (aflatã în subordinea CJ Hunedoara - n.r.).

Este un lucru foarte important pentru cã în acest fel primãriile care vor beneficia de lucrãrile derulate prin acest proiect nu mai trebuie sã-ºi punã gaj bugetul propriu ºi pot derula alte lucrãri de

are disponibilã suma de 3,6 milioane de lei, urmând ca diferenþa pânã la costurile totale de execuþie sã fie zxvasiguratã din fonduri europene. investiþii, chiar prin împrumuturi.

Dobânda este minimã, de 2,5%, iar perioada de rambursare este de 15 ani", a declarat marþi preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ.

De proiectul de modernizare a reþelelor de apã ºi canalizare vor beneficia ºase oraºe din judeþ, respectiv Deva, Hunedoara, Cãlan, Haþeg, Simeria ºi Brad. Proiectul derulat de operatorul regional de apã SC Apa Prod SA este finanþat de Uniunea Europeanã ºi are o valoare totalã de 132,7 milioane euro.

Lucrãrile propuse la nivel regional vizeazã extinderea ºi modernizarea serviciilor de furnizare a apei, de acestea urmând sã beneficieze aproape 200.000 de persoane din cele ºase oraºe menþionate.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

Pensionarii minieri, amãgiþi cu promisiuni

A

celeaºi probleme, aceleaºi promisiuni. Pensionarii minieri din Valea Jiului se confruntã cu mai multe probleme care sunt binecunoscute la nivelul zonei. De douã ori pe lunã, aceºtia au întâlnire cu reprezentanþii Casei Judeþene de Pensii. Cei de la instituþia judeþeanã aflã ºi transmit la ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale toate aceste subiecte dezbãtute de pensionari.

Monika BACIU “Se acordã o importanþã deosebitã acestei zone a judeþului Hunedoara, o zonã dezavantajatã de anumite condiþii sociale. Am avut cu doamna ministru o convorbire în care ni s+a trasat sarcinã sã acord o atenþie deosebitã zonei Vãii Jiului. Problemele ridicate de pensionari sunt pertinente.

Recunoaºtere ºcolii profesionale ca ºi stagiu de cotizare, transferarea beneficiilor, adicã acele facilitãþi acordate minerilor

în cantitatea de cãrbune ºi cantitatea de energie electricã, de la

cât ºi cu UE, sunt probleme pertinente, sunt probleme la care

Judeþene de Pensii Hunedoara.

Recunoaºterea ºcolii profesionale ca stagiu de cotizare ºi nu numai sunt câteva dintre problemele pe care pensionarii minieri le au.

Deºi aceste teme sunt dezbãtute de câþi-

va ani de zile încã nu s-a gãsit o rezolvare pentru ele.

“Problemele pensionarilor sunt problemele noastre, sunt problemele pãrinþilor noºtri ºi vor fi ºi ale noastre când vom ieºi la pensie, de aceea se încearcã rezolvarea unor lacune legislative care au existat în anii

Mii de pensii de boalã în Hunedoara

P

ensiile de boalã au fost mereu mãrul discordiei ca ºi cele de invalididate, dar dosarele sunt periodic reevaluate.

Diana MITRACHE Responsabilii Casei de Pensii Hunedoara Ministerul Economiei la Ministerul Muncii ca sã poatã sã intre pe cupon, rediscutarea calculului pensiilor minerilor atât în cadrul Guvernului României

din urmã”, a mai spus sursa citatã.

Foºtii ortaci au fost chiar ºi la Bucureºti unde s-au întâlnit cu vicepremierul României, Gabriel Oprea. În urma disucþiilor aceºtia au obþinut doar promisiuni, aºa cum se întâmplã de obicei.

Guvernul actual are o aplecare deosebitã ºi se încearcã rezolvarea lor, cel puþin parþial ºi cât mai repede”, a declarat Ilie Toma, directorul Casei

Casa de Pensii, dar cei de aici spun cã nu se pune problema sã existe cazuri neelucidate. Numãrul pensionarilor de aceste fel este mare, dar dosarele sunt mereu luate la verificat. „Pot sã vã spun cã dupã ultima statisticã a

Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care ºi-au pierdut total sau cel puþin jumãtate din capacitatea de muncã, din cauza: accidentelor de muncã ºi bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei ºi SIDA, a bolilor obiºnuite ºi accidentelor care nu au legãturã cu munca. În plus, legea spune cã au dreptul la pensie de invaliditate ºi elevii, ucenicii ºi studenþii care ºi-au pierdut total sau cel

Au gãsit soluþia. Mai trebuie avizul

G

ratuitãþile ºi bonificaþiile minerilor pensionaþi sunt la mâna legislativului. Asta spune acum ºeful Casei de Pensii Hunedoara, dupã ce a participat la mai multe întâlniri în acest scop. Pensionarii trebuie doar sã aºtepte votul aleºilor.

Diana MITRACHE Potrivit datelor de pânã acum, pensionarii mineri îºi pierd gratuitãþile ºi facilitãþile la finele acestui an. Cei de la Casa de pensii spun, însã, cã acum totul depinde de votul aleºilor noºtri, pentru cã s-a ºi gãsit o soluþie, dupã mai multe runde de întâlniri cu responsabilii din Guvernul României. „Se pare cã se încearcã o rezolvare, care poate fi pe calea urmãtoare: acel buget al facilitãþilor este trecit la Ministerul

Economiei, pensiile sunt la Ministerul Muncii ºi, dacã se redirecþioneazã acel

buget de la Ministerul Economiei la Ministerul Muncii, totul este ok ºi rãmâne sã se voteze de cãtre legislativ aceastã problemã”, a

declarat Ilie Toma, ºef la Casa de Pensii Hunedoara.

O delegaþie a pensionarilor din minerit a fost recent la Bucureºti ºi a obþinut o astfel de promisiune, care ar putea fi materializatã în curând. Pensionarii primesc acum bani în schimbul unor decon-

turi la energia electricã pe care o consumã ºi bonuri de cãrbune, pentru a-ºi deconta costul termoficãrii.

spun cã sunt mii de oameni care stau acasã pe motiv de invaliditate sau boalã, iar dosarele sunt analizate cu atenþie, chiar ºi atunci când se primesc sesizãri, majoritatea anonime.

Este deja binecunoscut faptul cã unii se dau bolnavi ori invalizi ºi îi vedem pe stradã. Astfel de sesizãri curg mereu la

lunii mai 2014, avem un numãr de 18.000 de dosare de pensii, pe toate gradele, gradul 3, 2 ºi 1”, a spus Ilie Toma, ºef la Casa de Pensii Hunedoara.

puþin jumãtate din capacitatea de muncã, ca urmare a accidentelor de muncã sau bolilor profesionale survenite în timpul ºi din cauza practicii profesionale.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

Angajãri la Mina Livezeni P

rimarul Tiberiu Iacob Ridzi a intrat în subteran la mina Livezeni ºi a obþinut acum promisiunea cã acolo vor fi fãcute angajãri. Este vorba despre mai mulþi mineri de care este nevoie la fronturile de lucru, pentru cã peste 100 de oameni vor fi, în curând, pensionaþi de aici.

Nu a fost în zadar vizita în subteranul minei Livezeni a primarului Tiberiu Iacob Ridzi. Pe lângã faptul cã ºi-a vizitat primul loc de muncã, edilul de la

Petroºani a obþinut acum promisiunea cã alþi câteva zeci de mineri vor ajunge sã fie angajaþi în subteran. „În acest an, în urma pensionãrii a 120 de oameni, este neapãrat necesarã angajarea de personal la EM Livezeni. Luni am avut o discuþie cu domnul director Niculescu, directorul Complexului Energetic Hunedoara, pe aceastã temã a angajãrilor la mina

Austeritate în sãnãtate

B

ugetul Spitalului din Lupeni, cam la fel cu cel de anul trecut. Banii alocaþi de Casa de Asigurãri de Sãnãtate cãtre unitatea medicalã din Lupeni sunt la fel de mici ca ºi anul trecut. Potrivit conducerii, asta înseamnã cã vor fi impuse anumite mãsuri de austeritate care vizeazã personalul medical.

“Bugetul existã de la Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, au fost sumele alocate Caselor Judeþene ºi acestea le distribuie la nivelul unitãþilor sanitare din judeþ luna aceasta.

Faþã de cel de anul trecut va fi aproximativ egal. Nu ne încurcã, nici nu ne descurcã prea mult, ne-am fi dorit sã fie bugetul din 2010. În condiþiile acestea vom merge pe austeritate.

Adicã veniturile personalului medical sunt mai mici. Nu vorbim de economie la medicamente, ci vorbim doar de sporuri care toate sunt la minim în loc sã fie la maxim”, a declarat Dorel Neamþu, managerul Spitalului municipal Lupeni.

În condiþiile actuale, mai multe cadre medicale au decis sã plece peste hotare acolo unde munca le este rãsplãtitã.

“Personalul este tentat sã plece ºi pleacã din þarã în vest. În ultimul an a plecat pentru câteva luni o colegã de-a mea în Franþa, pentru cã este bine plãtitã, iar cadrele medii ºi auxiliare lucreazã douã-trei luni sã-ºi rotunjeascã veniturile”, a mai spus sursa citatã.

Sute de cadre medicale din judeþul Hunedoara se pregãtesc sã emigreze. Angajaþii din sistemul medical sunt nemulþumiþi de salariile mici pe care le încaseazã în þarã, dar ºi de condiþiile de lucru.

Monika BACIU

Livezeni ºi dumnealui a promis cã este deja în atenþia sa aceastã problemã ºi sperãm cã se vor face aceste angajãri la minã ºi acolo unde va fi nevoie la alte mine”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani. În plus, pentru a uºura munca minerilor din subteran, acolo va fi adus un nou complex mecanizat ºi

aceastã promisiune a fost din nou confirmatã de responsabilii de la Complexul Energetic Hunedoara. În acest moment, dacã pleacã din Mina Livezeni 120 de oameni la pensie, ar fi nevoie 50 sau chiar 80 de oameni, dar deocamdatã nu pot fi avansate cifre exacte.

Diana MITRACHE

u sunt cei Relaxare pentru pensionari mai fericiþi N oameni, iar cei care îi reprezintã s-au gândit sã îi cheme în acþiuni de socializare. Vorbim despre pensionarii din Petroºani, care sunt chemaþi la petrecere mãcar o datã pe sãptãmânã. ªi acesta este doar începutul.

Peste 60 de pensionari au spus deja cã vor fi prezenþi la întâlnirea de la finele acestei sãptãmâni. Cei din Liga Pensionarilor Mineri organizeazã o masã cu dans ºi voie bunã pentru a le descreþi frunþile ºi a-i aduna laolaltã. Mulþi sunt vãduvi ºi la ei s-au gândit cei care au iniþiat aceastã manifestare, sub egida Tãieºte-þi clipa!.

”Dupã atâtea probleme care nu gãsesc rezolvãri, pensionarii au nevoie ºi de o relaxare ºi atunci ne-am gândit, în cadrul Ligii Pensionarilor Mineri sã organizãm în data 28 iunie 2014, începând cu orele 18, seara pensionarilor. Aº dori ca acest eveniment sã fie cu un meniu delicios, muzicã bunã ºi sã rãsfãþ un pic pensionarii care vor sã participe”, a spus Lucica Teleleu, reprezentantã a organizaþiei de femei din

cadrul Ligii Pensionarilor Mineri din Valea Jiului.

Pensionarii au fost invitaþi la un restaurant din Petroºani, contra unei sume de 10 lei în care intrã meniul, iar muzica ºi dansul sunt lãsate în grija lor. În plus, pe viitor, astfel de manifestãri vor fi lunare ºi vor fi completate cu alte activitãþi noi. „M-am gândit ca aceste evenimente sã aibã loc la sfârºitul fiecãrei luni ºi chiar ºi la alte obiective, cum

ar fi ca pensionarii ce sunt nãscuþi în luna respectivã, sã fie sãrbãtoriþi sã facem excursii, sã formãm un grup vocal, în perspectivã”, a mai adãugat Lucica Teleleu..

Singurele activitãþi la care pensionarii pot participa sunt cele de la Cluburile pensionarilor, însã, nu sunt suficente, iar cei ieºiþi la pensie, dupã o viaþã de muncã, simt nevoie sã socializeze mai mult.

Diana MITRACHE

8 Life&Style

15

În 2014 vor primi tratament oncologic cu 16.000 de pacienþi mai mult decât în 2013

P

rogramul naþional de oncologie din 2014 are prevãzut, la capitolul medicamente, un buget de 1,224 miliarde de lei, ceea ce va însemna creºterea cu 16.000 a numãrului de pacienþi care vor fi trataþi faþã de 2013, a declarat ministrul Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, potrivit Mediafax. "În 2014 vom trata 108.000 de pacienþi, cu 16.000 mai mulþi decât anul trecut. De asemenea este prevãzutã suma de 12.000.000 lei pentru analize Pet CT pentru 3.000 de pacienþi, care vor fi realizate de cinci furnizori privaþi", a spus ministrul Sãnãtãþii.

Potrivit ministrului, 8.000 de paciente care au fost operate pentru cancer la sân vor putea beneficia gratuit de proteze mamare, printr-un program în premierã al Ministerului Sãnãtãþii, pentru care sunt alocaþi, în 2014, 2.520.000 lei.

Lista de aºteptare pentru medicamente scumpe cuprinde 570 de pacienþi, dar termenul de aºteptare este de una cel mult douã

luni, ºi nu de cinci ºase sau chiar un an, cum a fost în anii precdedenþi, a mai spus Bãnicioiu.

Costul mediu pe bolnav de cancer tratat este de 11.330 lei pe an, a mai spus ministrul Sãnãtãþii.

15 centre noi de radioterapie pânã la sfârºitul anului Pe de altã parte, ministrul Sãnãtãþii a precizat cã radioterapia constituie un obiectiv major, întrucât nu sunt

centre suficiente, de aceea pânã la sfârºitul anului vom fi aproape 15 centre noi, mai scrie Mediafax.

"Radioterapia este sectorul cel mai vitregit din oncologie, pentru cã avem prea puþine centre. De aceea am semnat un acord cu Banca Mondialã prin care ne-am propus ca pânã la sfârºitul anului sã putem deschide aproape 15 centre de radioterapie.

Vorbim cam de 40 de milioane de euro prin programul cu Banca Mondialã ºi alte 20 - 30 de milioane de euro din

C

otaþiile euro au scãzut marþi dupãamiazã la minime ale ultimelor 12 luni, de 4,3830 – 4,3860 lei, însã cursul de ieri a crescut de la 4,3918 la 4,3944 lei, pe o piaþã cu volume reduse de transfer.

polonezã se întãrea la 4,143 – 4,156 zloþi, iar cea maghiarã scãdea la 306,1 – 306,5 forinþi.

Perechea euro/dolar se stabiliza peste pragul de 1,36 dolari, dupã ce în urmã circa trei sãptãmâni testa scãderea sub suportul de la 1,35 dolari. Ieri, pe pieþele internaþionale tranzacþiile se realizau la 1,3601

– 1,3619 dolari, investitorii dând dovadã de o lipsã de apetit pentru plasamente, într-o perioadã lipsitã de publicarea unor date economice fundamentale.

Dolarul american a fost slãbit de decizia Rezervei Federale americane de a menþine, pentru circa un an, nivelul dobânzilor aproape de pragul de 0%. Aceasta a fãcut ca îmbunãtãþirea indicatorului privind moralul consumatorilor americani, calculat de Conference Board, la un nivel comparabil cu cel de la începutul crizei, din 2008, sã fie trecut cu vederea. În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pe septembrie la 1,3602 – 1,3612 dolari iar pe decembrie la 1,36 dolari, în timp ce uncia de aur cu scadenþa astãzi cobora la 1.313 dolari.

Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la orã 14:00

semne care aratã cã ai o iubitã pe cinste

P

economii, sumã care ne-ar ajunge pentru realizarea acestui proiect", a precizat Bãnicioiu.

El a mai spus cã, odatã cu uniformizarea

O ceaºcã de cafea neagrã pe zi poate preveni cariile dentare

S-a instalat monotonia în piaþa valutarã

Deschiderea s-a realizat în jurul pragului de 4,39 lei, tranzacþiile realizându-se între 4,3920 ºi 4,3950 lei, iar la ora 14:00 cotaþiile erau de 4,39 – 4,3930 lei.

Este de semnalat faptul cã investitorii nu par interesaþi de actuala crizã politicã, declanºatã de acuzaþiile aduse la adresa fratelului preºedintelui Bãsescu.

Cursul dolarului american a crescut de la 3,2243 la 3,2302 lei iar cel al francului elveþian de la 3,6117 la 3,6123 lei.

Monedele din regiune aveau evoluþii diferite faþã de euro. Cea

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

ceaºcã de cafea neagrã pe zi poate sã previnã apariþia O cariilor dentare, întrucât sub-

stanþa activã dintr-un anumit sortiment de cafea contribuie la distrugerea bacteriilor care provoacã tartrul, potrivit unui studiu realizat de cercetãtorii brazilieni.

Cafeaua neagrã, consumatã cu moderaþie, poate sã previnã deteriorarea danturii, afirmã cercetãtorii brazilieni de Universitatea Federalã din Rio de Janeiro, care au descoperit cã boabele dintr-un anumit sortiment de cafea deþin proprietãþi antibacteriene.

Savanþii brazilieni au testat un set de dinþi de lapte - extraºi de la diverºi pacienþi minori - cu ajutorul unui extract de Coffea canephora, un sortiment folosit la fabricarea a

costurilor privat-stat, costul unei ºedinte de radioterapie din privat va scãdea la aproape 1.000 de euro, faþã de 5.000 sau chiar 6.000 de euro în unele clinci.

circa 30% din totalul producþiei mondiale de cafea.

Ei au remarcat astfel cã substanþa activã din cafeaua neagrã distruge pelicula bacterianã care determinã apariþia tartrului dentar - una dintre cauzele majore de degradare a dinþilor.

Cercetãtorii bãnuiesc cã antioxidanþii de tip polifenol care existã în cafea sunt probabil responsabili pentru acest efect, însã este nevoie de o serie de studii suplimentare pentru a confirma aceastã legãturã directã.

Substanþa activã ar putea fi extrasã din boabele de cafea ºi ar putea fi utilizatã pentru a produce apã de gurã ºi pastã de dinþi.

Cercetãtorii avertizeazã, de asemenea, în legãturã cu faptul cã aceastã bãuturã, atunci când este consumatã în exces, poate avea efecte negative asupra danturii.

Studiul a fost coordonat de profesorul Andrea Antonio ºi a fost publicat în revista Letters in Applied Microbiology.

Un studiu separat a relevat faptul cã un efect similar a fost generat de substanþa activã din frunzele de hamei folosite la fabricarea berii.

rimele întîlniri în viaþa unui cuplu sunt cele mai interesante ºi importante pentru viitorul relaþiei. Sunt cîteva semne pe care bãrbaþii ar trebui sã le ia în seama încã din aceste momente.

Dacã prietena ta se potriveºte descrierii de mai jos, ar fi cazul sã o þii bine, pentru cã este, fãrã îndoialã, perechea potrivitã, subliniazã Lifehack.

1.Vã plac aceleaºi lucruri Vã place sã mergeþi la film, sã înotaþi ºi alte activitãþi similare. Desigur, nu veþi fi în acord la toate, însã cel puþin vã aflaþi pe aceeaºi pistã 90% din timp.

2. Nu interfereazã cu munca ta Yoko Ono (a doua soþie a lui John Lennon) spunea într-un interviu: "Într-un fel, amîndoi, John ºi cu mine ne-am ruinat carierele stînd mereu împreunã".

Cu toate acestea, destrãmarea The Beatles a fost o chestiune complexã ºi de lungã duratã. E important sã nu staþi tot timpul împreunã.

3. Îþi spune de ce este într-o stare proastã Nimeni nu poate fi într-o stare bunã de spirit tot timpul. Însã ea îþi va spune dacã e ceva în neregulã, dacã s-a întîmplat ceva la locul de muncã, ce o face sã se simtã rãu.

Unii oameni numesc asta o comunicare realã.

4. Te iubeºte pentru cine eºti, nu pentru ceea ce faci O mulþime de oameni celebri atrag prin renumele lor.

Tim Tebow mãrturisea cã îºi dorea o prietenã care sã nu fie orbitã de faima lui.

5. Nu încearcã sã te schimbe Existã tipuri de femei care doresc sã-i modeleze pe bãrbaþi în tipul perfect. E posibil ca în anumite lucruri sã fie nevoie de o oarecare schimbare, dar o

e genul care vrea un prieten care o acceptã ºi o iubeºte nu pentru toate calitãþile ei strãlucitoare, ci ºi pentru defectele ei.

10. Este un bun ascultãtor Vrea sã ºtie ce a mers prost cu un proiect la locul de muncã sau de ce te supãrat cu ºeful tãu. Ea nu se teme sã cearã detalii, însã întrebãrile vin atunci cînd te deschizi ºi oferã sfaturi doar atunci cînd ceri acest lucru.

11. Te amuzi împreunã cu ea Vã puteþi bucura de o mulþime de lucruri împreunã, rîdeþi de aceleaºi lucruri: glume ºi cîntece stupide, lucruri haioase ºi nebune.

12. Interacþioneazã uºor cu prietenii ºi familia ta prietenã pe cinste ajusteazã imperfecþiunile ºi acceptã faptul cã stilul pãrului este un pic diferit sau cã greutatea este peste sau sub o anumitã limita.

6. Nu are probleme cu imaginea propriul corp Nu e obsedatã de dietã sau de a merge la sala de sport ºi nu face încercãri de a-ºi schimba aspectul trupului mereu.

7. Nu este proprietara timpului tãu liber Practic, nu se vaitã cã sunt o mulþime de lucruri de fãcut. Îþi permite cu uºurinþã sã ai timp pentru tine, fãrã a fi lipicioasã sau a se plînge de asta.

Nu aveþi o problemã atunci cînd organizaþi o ieºire împreunã cu grupul de prieteni.

Se acomodeazã uºor cu familia ta. Nu manifestã gelozie care ar putea deveni toxicã la un moment dat.

Probleme în relaþie care fac mai mult bine decît rãu

13. Nu-þi cere sfaturi despre haine Ea nu-þi va cere sã o ajuþi sã-ºi aleagã hainele sau sã-i spui ce culoare i se potriveºte.

Nu are nevoie de acest tip de sfaturi, fiind o femeie perfect încrezãtoare.

8. Îþi împãrtãºeºte valorile Aveþi aceeaºi viziune despre cum trebuie trataþi oamenii, dar ºi vederi clare asupra a ceea ce educaþia reprezintã ºi cît de importantã este onestitatea. Mai presus de toate, aveþi idei foarte clare cu privire la bani ºi modul în care aceºtia ar trebui sã fie cheltuiþi.

9. Este deschisã cu tine Îi cunoºti copilãria ºi problemele pe care le are, deoarece aþi vorbit deschis despre aceste lucruri. Chiar ºi grijile ºi micile obsesii îþi sunt cunoscute, fiindcã

14. ªtie cum sã te surprindã ªtie cum sã-þi facã o surprizã, care poate fi orice de la o excursie, la o schimbare bruscã de planuri sau orice altceva care sparge rutinã.

15. Nu e cicãlitoare Te simþi în largul tãu în compania ei, nu pune mare preþ pe micile inadvertenþe, le lãsa sã treacã de la sine. Te simþi uºurat cã nu e deloc cicãlitoare...

8 Life&Style

15

În 2014 vor primi tratament oncologic cu 16.000 de pacienþi mai mult decât în 2013

P

rogramul naþional de oncologie din 2014 are prevãzut, la capitolul medicamente, un buget de 1,224 miliarde de lei, ceea ce va însemna creºterea cu 16.000 a numãrului de pacienþi care vor fi trataþi faþã de 2013, a declarat ministrul Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, potrivit Mediafax. "În 2014 vom trata 108.000 de pacienþi, cu 16.000 mai mulþi decât anul trecut. De asemenea este prevãzutã suma de 12.000.000 lei pentru analize Pet CT pentru 3.000 de pacienþi, care vor fi realizate de cinci furnizori privaþi", a spus ministrul Sãnãtãþii.

Potrivit ministrului, 8.000 de paciente care au fost operate pentru cancer la sân vor putea beneficia gratuit de proteze mamare, printr-un program în premierã al Ministerului Sãnãtãþii, pentru care sunt alocaþi, în 2014, 2.520.000 lei.

Lista de aºteptare pentru medicamente scumpe cuprinde 570 de pacienþi, dar termenul de aºteptare este de una cel mult douã

luni, ºi nu de cinci ºase sau chiar un an, cum a fost în anii precdedenþi, a mai spus Bãnicioiu.

Costul mediu pe bolnav de cancer tratat este de 11.330 lei pe an, a mai spus ministrul Sãnãtãþii.

15 centre noi de radioterapie pânã la sfârºitul anului Pe de altã parte, ministrul Sãnãtãþii a precizat cã radioterapia constituie un obiectiv major, întrucât nu sunt

centre suficiente, de aceea pânã la sfârºitul anului vom fi aproape 15 centre noi, mai scrie Mediafax.

"Radioterapia este sectorul cel mai vitregit din oncologie, pentru cã avem prea puþine centre. De aceea am semnat un acord cu Banca Mondialã prin care ne-am propus ca pânã la sfârºitul anului sã putem deschide aproape 15 centre de radioterapie.

Vorbim cam de 40 de milioane de euro prin programul cu Banca Mondialã ºi alte 20 - 30 de milioane de euro din

C

otaþiile euro au scãzut marþi dupãamiazã la minime ale ultimelor 12 luni, de 4,3830 – 4,3860 lei, însã cursul de ieri a crescut de la 4,3918 la 4,3944 lei, pe o piaþã cu volume reduse de transfer.

polonezã se întãrea la 4,143 – 4,156 zloþi, iar cea maghiarã scãdea la 306,1 – 306,5 forinþi.

Perechea euro/dolar se stabiliza peste pragul de 1,36 dolari, dupã ce în urmã circa trei sãptãmâni testa scãderea sub suportul de la 1,35 dolari. Ieri, pe pieþele internaþionale tranzacþiile se realizau la 1,3601

– 1,3619 dolari, investitorii dând dovadã de o lipsã de apetit pentru plasamente, într-o perioadã lipsitã de publicarea unor date economice fundamentale.

Dolarul american a fost slãbit de decizia Rezervei Federale americane de a menþine, pentru circa un an, nivelul dobânzilor aproape de pragul de 0%. Aceasta a fãcut ca îmbunãtãþirea indicatorului privind moralul consumatorilor americani, calculat de Conference Board, la un nivel comparabil cu cel de la începutul crizei, din 2008, sã fie trecut cu vederea. În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pe septembrie la 1,3602 – 1,3612 dolari iar pe decembrie la 1,36 dolari, în timp ce uncia de aur cu scadenþa astãzi cobora la 1.313 dolari.

Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la orã 14:00

semne care aratã cã ai o iubitã pe cinste

P

economii, sumã care ne-ar ajunge pentru realizarea acestui proiect", a precizat Bãnicioiu.

El a mai spus cã, odatã cu uniformizarea

O ceaºcã de cafea neagrã pe zi poate preveni cariile dentare

S-a instalat monotonia în piaþa valutarã

Deschiderea s-a realizat în jurul pragului de 4,39 lei, tranzacþiile realizându-se între 4,3920 ºi 4,3950 lei, iar la ora 14:00 cotaþiile erau de 4,39 – 4,3930 lei.

Este de semnalat faptul cã investitorii nu par interesaþi de actuala crizã politicã, declanºatã de acuzaþiile aduse la adresa fratelului preºedintelui Bãsescu.

Cursul dolarului american a crescut de la 3,2243 la 3,2302 lei iar cel al francului elveþian de la 3,6117 la 3,6123 lei.

Monedele din regiune aveau evoluþii diferite faþã de euro. Cea

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

ceaºcã de cafea neagrã pe zi poate sã previnã apariþia O cariilor dentare, întrucât sub-

stanþa activã dintr-un anumit sortiment de cafea contribuie la distrugerea bacteriilor care provoacã tartrul, potrivit unui studiu realizat de cercetãtorii brazilieni.

Cafeaua neagrã, consumatã cu moderaþie, poate sã previnã deteriorarea danturii, afirmã cercetãtorii brazilieni de Universitatea Federalã din Rio de Janeiro, care au descoperit cã boabele dintr-un anumit sortiment de cafea deþin proprietãþi antibacteriene.

Savanþii brazilieni au testat un set de dinþi de lapte - extraºi de la diverºi pacienþi minori - cu ajutorul unui extract de Coffea canephora, un sortiment folosit la fabricarea a

costurilor privat-stat, costul unei ºedinte de radioterapie din privat va scãdea la aproape 1.000 de euro, faþã de 5.000 sau chiar 6.000 de euro în unele clinci.

circa 30% din totalul producþiei mondiale de cafea.

Ei au remarcat astfel cã substanþa activã din cafeaua neagrã distruge pelicula bacterianã care determinã apariþia tartrului dentar - una dintre cauzele majore de degradare a dinþilor.

Cercetãtorii bãnuiesc cã antioxidanþii de tip polifenol care existã în cafea sunt probabil responsabili pentru acest efect, însã este nevoie de o serie de studii suplimentare pentru a confirma aceastã legãturã directã.

Substanþa activã ar putea fi extrasã din boabele de cafea ºi ar putea fi utilizatã pentru a produce apã de gurã ºi pastã de dinþi.

Cercetãtorii avertizeazã, de asemenea, în legãturã cu faptul cã aceastã bãuturã, atunci când este consumatã în exces, poate avea efecte negative asupra danturii.

Studiul a fost coordonat de profesorul Andrea Antonio ºi a fost publicat în revista Letters in Applied Microbiology.

Un studiu separat a relevat faptul cã un efect similar a fost generat de substanþa activã din frunzele de hamei folosite la fabricarea berii.

rimele întîlniri în viaþa unui cuplu sunt cele mai interesante ºi importante pentru viitorul relaþiei. Sunt cîteva semne pe care bãrbaþii ar trebui sã le ia în seama încã din aceste momente.

Dacã prietena ta se potriveºte descrierii de mai jos, ar fi cazul sã o þii bine, pentru cã este, fãrã îndoialã, perechea potrivitã, subliniazã Lifehack.

1.Vã plac aceleaºi lucruri Vã place sã mergeþi la film, sã înotaþi ºi alte activitãþi similare. Desigur, nu veþi fi în acord la toate, însã cel puþin vã aflaþi pe aceeaºi pistã 90% din timp.

2. Nu interfereazã cu munca ta Yoko Ono (a doua soþie a lui John Lennon) spunea într-un interviu: "Într-un fel, amîndoi, John ºi cu mine ne-am ruinat carierele stînd mereu împreunã".

Cu toate acestea, destrãmarea The Beatles a fost o chestiune complexã ºi de lungã duratã. E important sã nu staþi tot timpul împreunã.

3. Îþi spune de ce este într-o stare proastã Nimeni nu poate fi într-o stare bunã de spirit tot timpul. Însã ea îþi va spune dacã e ceva în neregulã, dacã s-a întîmplat ceva la locul de muncã, ce o face sã se simtã rãu.

Unii oameni numesc asta o comunicare realã.

4. Te iubeºte pentru cine eºti, nu pentru ceea ce faci O mulþime de oameni celebri atrag prin renumele lor.

Tim Tebow mãrturisea cã îºi dorea o prietenã care sã nu fie orbitã de faima lui.

5. Nu încearcã sã te schimbe Existã tipuri de femei care doresc sã-i modeleze pe bãrbaþi în tipul perfect. E posibil ca în anumite lucruri sã fie nevoie de o oarecare schimbare, dar o

e genul care vrea un prieten care o acceptã ºi o iubeºte nu pentru toate calitãþile ei strãlucitoare, ci ºi pentru defectele ei.

10. Este un bun ascultãtor Vrea sã ºtie ce a mers prost cu un proiect la locul de muncã sau de ce te supãrat cu ºeful tãu. Ea nu se teme sã cearã detalii, însã întrebãrile vin atunci cînd te deschizi ºi oferã sfaturi doar atunci cînd ceri acest lucru.

11. Te amuzi împreunã cu ea Vã puteþi bucura de o mulþime de lucruri împreunã, rîdeþi de aceleaºi lucruri: glume ºi cîntece stupide, lucruri haioase ºi nebune.

12. Interacþioneazã uºor cu prietenii ºi familia ta prietenã pe cinste ajusteazã imperfecþiunile ºi acceptã faptul cã stilul pãrului este un pic diferit sau cã greutatea este peste sau sub o anumitã limita.

6. Nu are probleme cu imaginea propriul corp Nu e obsedatã de dietã sau de a merge la sala de sport ºi nu face încercãri de a-ºi schimba aspectul trupului mereu.

7. Nu este proprietara timpului tãu liber Practic, nu se vaitã cã sunt o mulþime de lucruri de fãcut. Îþi permite cu uºurinþã sã ai timp pentru tine, fãrã a fi lipicioasã sau a se plînge de asta.

Nu aveþi o problemã atunci cînd organizaþi o ieºire împreunã cu grupul de prieteni.

Se acomodeazã uºor cu familia ta. Nu manifestã gelozie care ar putea deveni toxicã la un moment dat.

Probleme în relaþie care fac mai mult bine decît rãu

13. Nu-þi cere sfaturi despre haine Ea nu-þi va cere sã o ajuþi sã-ºi aleagã hainele sau sã-i spui ce culoare i se potriveºte.

Nu are nevoie de acest tip de sfaturi, fiind o femeie perfect încrezãtoare.

8. Îþi împãrtãºeºte valorile Aveþi aceeaºi viziune despre cum trebuie trataþi oamenii, dar ºi vederi clare asupra a ceea ce educaþia reprezintã ºi cît de importantã este onestitatea. Mai presus de toate, aveþi idei foarte clare cu privire la bani ºi modul în care aceºtia ar trebui sã fie cheltuiþi.

9. Este deschisã cu tine Îi cunoºti copilãria ºi problemele pe care le are, deoarece aþi vorbit deschis despre aceste lucruri. Chiar ºi grijile ºi micile obsesii îþi sunt cunoscute, fiindcã

14. ªtie cum sã te surprindã ªtie cum sã-þi facã o surprizã, care poate fi orice de la o excursie, la o schimbare bruscã de planuri sau orice altceva care sparge rutinã.

15. Nu e cicãlitoare Te simþi în largul tãu în compania ei, nu pune mare preþ pe micile inadvertenþe, le lãsa sã treacã de la sine. Te simþi uºurat cã nu e deloc cicãlitoare...

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

Tradiþia burselor pentru ºomeri, suspendatã temporar

Transalpina ÎNCHISÃ din lipsã de marcaje rutiere

T

ransalpina, una dintre cele mai frumoase ºosele din lume, e închisã, pe motiv cã drumul ar fi periculos deoarece nu existã marcaje rutiere.

A

genþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã a renunþat, temporar, la a mai organiza bursele lunare pentru ºomeri.

Pânã acum, lunar, la nivelul agenþiilor locale pentru ocuparea forþei de muncã aveau loc burse pentru ºomeri. În ultima zi de vineri a fiecãrei luni. ªomerii se întâlneau cu angajatorii în vederea obþinerii unui loc de muncã. Începând cu aceastã lunã, bursele nu vor mai avea loc.

“La nivelul conducerii s-a hotarat ca pentru urmatoarele trei luni sa nu mai organizam bursa locurilor de munca, dar acest lucru nu ne impiedica sa revenim daca piata muncii o mai impune sau daca un angajator are mai multe locuri de munca vacante putem sa-i organizam o selectie pentru firma respectiva.

Activitatea de mediere, deplasare nu va fi blocata din cauza burselor pe care nu le vom organiza in perioada urmatoare”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani.

În ultimele luni, la burse se prezentau aceeaºi angajatori ºi aceeaºi ºomeri. Cei din urmã mereu erau nemulþumiþi de gama limitatã a locurilor de muncã, astfel impactul burselor nu mai avea efectul iniþial.

“Organizând burse lunare au început nu mai aibã impactul pe care ar fi trebuit sã îl aibã pentru cã din pãcate piaþa muncii a avut de suferit în ultimii ani, neavând locuri de muncã foarte variate, în general prezentându-ne la aceste burse cam cu aceleaºi locuri de muncã nu a avut impactul pecare trebuia sã îl aibã ºi din acest motiv în momentul de faþã s-a hotãrât sã renunþãm un timp la organizarea acestor burse”, a mai spus sursa citatã.

Cei care sunt în cãutarea unui loc de muncã se pot adresa direct la agenþiile locale, iar acolo pot afla care sunt posturile vacante.

Monika BACIU

Se pregãtesc primele standuri pentru pepeni

P

rimii comercianþi de lubeniþã. Pe centura municipiului Petroºani, în locul binecunoscut, au sosit primii comercianþi de lubeniþã.

Au fost eliberate pânã acum patru autorizaþii de acest gen. Mai existã solicitãri, însã pânã când actele nu sunt depuse responsabilii Pieþelor din Petroºani nu elibereazã documentele pentru comercializarea fructelor.

“Sunt doar patru autorizaþii solicitate ºi eliberate pentru comercializarea pepenilor pe centura municipiului Petroºani ºi din câte ºtiu ar mai fi vreo douã sau trei solicitãri pe care le aºteptãm în scris sã vedem dacã acestea vor fi fondate ºi marfa va fi de calitate sã putem elibera autorizaþii ºi pentru dumnealor”, a declarat Sorin Pristavu, ºef Administraþia Pieþelor

Autoritãþile susþin cã DN 67C, cea mai înaltã ºosea din þara noastrã, este nesigur pentru ºoferi, iar oficial, drumul figureazã ca ”ºantier în lucru”. ”Drumul Regelui” leagã Transilvania ºi Oltenia, la peste 2.000 de metri altitudine, punctul maxim fiind în Pasul Urdele, la 2.145 m. Potrivit legislaþiei, pãtrunderea pe un drum închis se sanþioneazã cu o amendã de pânã la 680 de lei. Modernizarea Transalpina a început în urmã cu cinci ani.

Lucrãrile s-au oprit anul trecut, firma executantã, Romstrade SRL, intrând în insolvenþã. „Avem garanþii pentru lucrare de aproximativ 134 de milioane de lei, din care în vigoare sunt de vreo 39 de milioane de lei ºi expirate de 95 de milioane de lei, dar pe care am pus sechestru asigurator. Din banii obþinuþi din garanþii

vom continua lucrãrile. Noi am declanºat procedura, am fãcut notificare cãtre casa de insolvenþã, dar nu pot sã spun când ne vom apuca de lucrãri.

Instanþa ar trebui sã se pronunþe repede. Lucrarea este realizatã acum în procent de 85%. Banii obþinuþi din garanþii sunt suficienþi sã finalizãm lucrãrile”, afirma, în luna mai, directorul CNADNR, Narcis Neaga. (presaonline.com)

Petroºani.

Comercianþii de pepeni au o serie de obligaþii pe care trebuie sã le respecte, iar reprezentanþii pieþelor ne spun care sunt acestea. “În primul rând sã aducã dupã definitivarea actului comercial spaþiul la starea iniþialã, sã pãstreze curãþenia în locul în care îºi desfãºoarã activitatea, de asemenea sã nu producã perturbãri ale liniºtii ºi ordinii publice, sã nu deranjeze traficul auto”, a mai spus sursa citatã.

Primii comercianþi de pepeni ne spun cã producþia de anul acesta s-ar putea sã fie mai slabã din cauza ploilor de peste an.

Monika BACIU

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

Desfiinþate, dar reînfiinþate

P

este 120 de specializãri au fost desfiinþate din acest an în 33 de universitãþi din România. Nici Universitatea din Petroºani nu a scãpat, însã, cei de aici spun cã acestea au fost regândite dupã o strategie ce a þinut cont de opþiunile studenþilor.

Diana MITRACHE Din aceastã toamnã, 33 de universitãþi din România, de stat ºi private, vor avea cel puþin un program de studii în minus faþã de acest an. În total 120 de specializãri vor fi desfiinþate, iar la Petroºani vorbim despre douã: unul la Facultatea de Mine – respectiv Inginerie economicã în domeniul mecanic, iar altul la

Facultatea de ªtiinþe – respectiv Matematicã.

Despre ele, însã, prorectorul Codruþa Dura spune cã s-au reinventat dupã cum s-au cerut pe piaþa muncii. „Nu este vorba despre defiinþarea celor douã specializãri, pentru cã defapt, le-am înlocuit, având în vedere cã în ultimii 2 ani nu au fost

suficienþi candidaþi la examenul de admitere.

Astfel cã ingineria economicã în domeniul mecanic a fost înlocuitã cu inginerie economicã în domeniul construcþiilor. S-a înaintat un dosar cãtre Agenþia Românã de Asigurare a Calitãþii în învãþãmântul Superior ºi am ºi am ºi obþinut

autorizarea provizoarie, pentru aceastã specializare.

Cea de a doua, este specializarea de matematicã, cea care, de asemenea, a fost înlocuitã cu o specializare hibridã, Matematicã – Informaticã, iar noi sperãm sã aibã mai multã prizã”, a precizat prof. univ.

Codruþa Dura prorector la Universitatea din

Petroºani.

Anul acesta vor fi mai puþini studenþi, dar acesta este un trend general valabil nu doar în þara noastrã.

Cei de la Petroºani spun cã fac eforturi sã se adapteze mereu ºi chiar cautã parteneriate pentru ca pe viitor studenþii sã îºi gãseascã mai uºor un job. „Faþã de anul trecut, numãrul studenþilor a scãzut de la aproximativ 3.890 la circa 3.500, însã, acesta este un fenomen general, care se întregistreazã

Vine apa caldã la Petroºani

A

pa caldã revine la robinetele celor abonaþi la sistemul de termoficare din Petroºani. ªi asta, deºi înregistreazã datorii cãtre furnizorul de agent termic ºi este ºi în insolvenþã, societatea de termoficare din Petroºani a reuºit, totuºi, cã încheie un nou contract cu SE Paroºeni. Au fost finalizate ºi reviziile ºi reparaþiile.

Carmen COSMAN - PREDA Diana MITRACHE Se terminã cu restricþiile la apã caldã, iar abonaþii sistemului centralizat pot avea apã caldã la robinet de sãptãmâna viitoare.

Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani, spune cã a fãcut toate demer-

surile necesare ºi probele sunt pe ultima sutã de metri. „Am avut o discuþie cu conducerea SC Termoficare SA, cu administratorul judiciar al SC Termoficare SA ºi directorul de la Termocentrala Paroºeni, luni, ºi am ajuns la o înþelegere, prin care, din data de 3 iulie se va relua

în toatã þara ºi el este cauzat ºi de fenomenul de abandon ºcolar, care este la fel de mare atât la noi în þarã, cât ºi în alte state din UE”, a mai spus prof. univ.

Codruþa Dura.

Universitatea din Petroºani pregãteºte ºi în acest an admitere pentru 24 de specializãri, pe cele 3 facultãþi ºi 18 specializãri pentru masterate.

furnizarea apei calde la Petroºani.

Furnizarea a fost sistatã din motive tehnice, pentru cã la Paroºeni au fost reparaþii, dar ºi pentru cã acel contract vechi era expirat ºi am ajuns la o înþelegere ºi din data de 3 se va relua furnizarea apei calde

revizii ºi reparaþii, operaþiuni care sunt programate anual în aceastã perioadã.

Firma de termoficare este în insolvenþã, dar edilii locali spun cã soluþia acceptatã a fost aceea de a reînnoi lunar contractul pentru furnizarea acestui serviciu.

Societatea are debite restante ºi al SE

la Petroºani”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Agentul termic a fost sistat în urmã cu mai multe sãptãmâni, din cauzã cã la Termocentrala Paroºeni au avut loc

Paroºeni, însã edilul din Petroºani spune cã angajaþii firmei aflate în subordinea Consiliului Local vor pleca pe teren pentru a încerca sã încaseze datoriile de la consumatori.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

”Street Dance - Petrila 2014” a devenit un concurs de nivel naþional

T

rupe de dans modern ºi dansatori solo, din Valea Jiului, participanþi ºi premiaþi la competiþii naþionale ºi internaþionale, se vor întrece în cadrul concursului de dans modern ”Street Dance”, ediþia a II-a, Petrila 2014. La aceastã a doua ediþie, organizatorii, prin sponsori, au pregãtit surprize concurenþilor, pe lângã premiile care se vor acorda.

Ileana FIRÞULESCU La Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt” Petrila au început înscrierile pentru a doua ediþie a concursului de dans modern ”Street Dance”, concurs care va avea loc în data de 25 iulie 2014.

Prima ediþie a concursului de dans modern, care a avut loc la Petrila, în anul 2013, a fost una de succes.

Trupe de dans din toatã Valea Jiului au avut ocazia sã evolueze în faþa unui

juriu care, în baza unor criterii stricte, plus impactul asupra publicului, au desemnat drept câºtigãtoare trupa Vivace Crew, din Vulcan, dansatori care au cîºtigat multe premii la concursurile din þarã ºi care au putut fi vãzuþi ºi la ”România danseazã”.

Directorul casei de

Culturã ”Ladislau Schmidt”, Cristian Drãghici, a precizat cã în acest an au apãrut ºi sponsori, dovadã cã acest concurs este unul de calitate. În plus, deºi este începutul perioadei de înscriere, existã deja concurenþi cât pentru un întreg spectacol. ”Perioada de înscriere are ca termen limitã 15 iulie 2014. Pânã acum sau înscris vreo opt trupe ºi ºase dansatori solo. Dansatorii din Valea Jiului ºtiau de multã vreme cã va avea loc a doua ediþie a concursului de dans

modern ºi au vãzut, iar alþii au aflat, cã prima ediþie a fost sala plinã, iar competiþia foarte strânsã. Probele de dans sunt jurizate în baza unei fiºe care cuprinde criterii specifice, respectiv calitatea execuþiei, expresivitate – pe partea tehnicã, apoi pe partea artisticã se jurizeazã evoluþia în ansablul sãu – atitudine, melodicitate, colaj muzical, plus reacþia publicului,

într-un cuvânt - spectacol. În finalã vor ajunge trei echipe/dansatori solo.

De precizat cã nu s-a stabilit o limitã de vârstã, dar de regulã dansatorii au vârste cuprinse între 15 ºi peste 20 de ani. Anul trecut premiile au fost acordate din taxa de participare, dar anul acesta am reuºit sã gãsim ºi sponsori. De exemplu, echipa câºtigãtoare va avea

parte ºi de o cinã la un restaurant. Sunt încrezãtor cã totul va fi bine ºi cã aceºti tineri vor putea evolua, iar noi îi vom putea premia” – a spus Cristian Drãghici, directorul Casei de Culturã Petrila.

Valea Jiului are mulþi instructori de dans de valoare ºi tineri talentaþi, dovadã stând multitudinea de premii în þarã ºi invitaþii în strãinãtate.

Luna Iunie Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema de þelinã Pui Shanghai în crusta de susan/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii Salatã & Desert Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema de legume Mozzarella pane în crusta de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Cotlet de porc cu piure de cartofi Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu garniturã de orez sîrbesc/ªniþel pane de pui cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi afumaþi/Ficãþei de pui cu cartofi piure Salatã & Desert Preþ meniul zilei: 15.00 lei (include felul 1+ felul 2 + salata + desert, la alegere din variantele din meniul pentru ziua respectivã).

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã de apã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã!

Telefon comenzi: 0726 669 060

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

Peºtera Bolii va avea douã sãli de spectacol

P

eºtera Bolii va deveni un adevãrat lãcaº de culturã odatã cu construirea unei a doua scene pe un loc care are, conform specialiºtilor, o acusticã mult superioarã. Noua salã de spectacole va lãrgi paleta evenimentelor culturale prin colaborãri cu soliºti de muzicã clasicã, dar mai ales cu Teatrul Dramatic ”Ion D. Sîrbu” din Petroºani.

Ileana FIRÞULESCU Peºtera Bolii, un loc geo-cultural remarcabil a fost redatã publicului datoritã iniþiativelor Petro Aqua Petroºani ºi acum face parte din circuitul turistic naþional. Înca din perioada interbelicã, în cea mai mare salã a peºterii au fost organizate concerte muzicale. Sala a

fost denumitã Sala de concert ºi dans ca urmare a acusticii deosebite.

Aceastã calitate a fost pusã în valoare din nou, iar în Peºtera Bolii au loc concerte, se joacã mini piese de teatru, este locul unde au loc expoziþii. Tot aici s-a turnat filmul documentar

”Codul zeilor”, iar reportaje cu ºi despre Peºtera Bolii sunt mereu rulate de televiziunile ºi în emisiunile de tip Travel.

Din dorinþa de a lãrgi paleta evenimentelor cultural organizate în peºterã, conducerea Petro Aqua a aflat cã, deºi acustica din sala platoului este una bunã, totuºi aceasta nu face faþã unor interpretãri solo sau în cazul reprezentaþiilor

Echipamentele pentru noul telescaun din Parâng sunt pe drum

P

rimãria municipiului Petroºani aºteaptã sã ajungã echipamentele pentru telescaunul TS3 pentru a continua lucrãrile la proiectul de dezvoltare a staþiunii Parâng.

Carmen COSMAN - PREDA Banii vin în principal dintr-un credit contractat de municipalitate special în acest scop, în valoare de 13 milioane de lei, ºi au ajuns deja în conturile administraþiei publice.

telescaunul TS3. În momentul în care toate echipamentele vor fi aici, se va intra în teren ºi se va continua lucrarea, se va monta efectiv telescaunul”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Acum,

“Mergem mai departe cu poiectul de dezvoltare a staþiunii Parâng. Urmeazã sã soseascã echipamentele pentru

din telescaunul TS3 existã doar stâlpii, iar al Petroºani urmeazã sã mai ajungã cablurile necesare, scaunele, staþia de

acþionare, cea intermediarã, adicã absolut tot ce trebuie pentru ca instalaþia de transport pe cablu sã fie funcþionalã.

Proiectul de dezvoltare a staþiunii Parâng continuã deºi alocaþiile bugetare pentru proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Masivul Parâng au venit în ultimul an cu þârâita. Pentru Staþiunea Parâng proiectul este extrem de generos, iar pentru implementarea lui s-a aprobat suma totalã de aproape 70 de milioane de euro. Edilii au precizat încã de la semnarea proiectului cã acest program se întinde pe o perioadã de 4 – 5 ani, în funcþie de alocaþiile de la buget. Investiþia privind domeniul schiabil din Parâng a fost câºtigatã de asocierea de firme formatã din Kranz Eurocenter Piteºti – Acomin Cluj ºi Doppelmayer Austria. Potrivit

proiectului aprobat, domeniul schiabil din Parâng ar urma sã se întindã pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii. De asemenea, pentru acces, între Petroºani ºi staþiunea montanã Parâng va fi amenajatã o telegondolã.

de teatru. ”Domnul profesor Pop, cel care conduce Corala ”Sargeþia”, nea explicat cã este minunat cã platoul din

organizatorice.

Lucrurile se potrivesc foarte bine, pentru cã plaja de pe marginea apei poate deveni o salã mare, în care au

Peºterã are o acusticã foarte bunã, dar nu este ceea ce s-ar dori în cazul anumitor interpretãri solo, din anumite genuri muzicale, pentru cã scade calitatea interpretãrii.

A verificat fiecare colþiºor al peºterii ºi a gãsit ceea ce trebuia.

Ne-a spus cã acustica cea mai bunã este la baza primului pod, iar opinia sa a fost confirmatã ºi de alþi specialiºti. Având în vedere cã în viitor am dori sã colaborãm cu Teatrul Dramatic ”Ion D. Sîrbu”, dacã doamna director Nicoleta Lucreþia Bolcã va fi de acord, ºi cu alþi artiºti de renume ºi din diverse genuri, este nevoie de încã o scenã de spectacol acolo pentru a nu avea parte de îngrãdiri

loc circa 400 de oameni, iar platoul de sus este ca un balcon de teatru”- a declarat Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei Ecologice Petro Aqua Petroºani.

De precizat cã Petro Aqua a adunat în jurul asociaþiei oameni remarcabili care activeazã ca voluntari, iar cei care i-au sprijinit în iniþiativã ºi acþiuni sunt oameni de afaceri, profesori universitari, istorici, ingineri, sportivi cu rezultate de excepþie, artiºti, ecologiºti etc. ºi care sunt membri de onoare. Colaborãrile ºi parteneriatele cu instituþii publice sau pe profilul acþiunilor sunt foarte multe pentru cã Asociaþia Petro Aqua este o asociaþie care ºi-a dovedit calitatea…

14 Program & Horoscop

11:00 Campionatul Mondial Brazilia 2014 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Maºini, teste ºi verdicte 17:30 Lozul cel mare 18:00 Clubul celor care muncesc în România 18:10 Studio FIFA World Cup 2014 18:53 Campionatul Mondial Brazilia 2014 21:00 Telejurnal 22:00 Biziday 22:35 Studio FIFA World Cup 2014

10:30 11:00 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 14:30 15:00 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

Click! Pofta bunã Râzi ºi câºtigi Mondenii Teleshopping Nimeni nu-i perfect Nimeni nu-i perfect Teleshopping Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens Fata din lift Regina cumpãrãturilor ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Mondenii În cãutarea unui erou Click!

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

8:00 Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Burlãciþa 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 10:45 Totul se plãteºte 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Dispãrutã fãrã urmã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:45 Acum ori niciodatã 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi tentat sã amânaþi o vizitã programatã pentru azi, cu riscul sã tensionaþi relaþiile cu partenerul de viaþã. Se pare cã sunteþi indispus din cauza unui eºec în afaceri. Pãstraþi-vã calmul ºi limitaþi-vã la activitãþi de rutinã, care vã solicitã mai putin!

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Teleshopping Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Copii contra pãrinþi Prin flori ºi sabie Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Abisul pasiunii Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D

10:00 10:15 11:00 11:15 11:45 12:00 12:15 13:00 13:30 15:30 17:30 19:30 20:45 22:00

ªtirile Digi Sport Digi Sport Mondial ªtirile Digi Sport Digi Sport Mondial Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Tenis ziua 4 Tenis ziua 4 Tenis ziua 4 Tenis ziua 4 Digi Sport Mondial Digi Sport Special

*** 21 mai Sunteþi foarte preocupat de problemele financiare ºi aveþi tendinþa sã neglijaþi relaþiile sentimental. Nu este exclus ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze acest lucru. Dupãamiazã sunteþi invitat la o petrecere.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Aveþi mari ºanse de reuºitã în toate activitãþile legate de cãmin, cu condiþia sã vã organizaþi bine timpul. Este recomandabil sã amânaþi deciziile importante în afaceri. Petreceþi seara în familie. Încercaþi sã vã relaxaþi!

23 august *** 22 septembrie

Capacitatea creativã atinge o cotã ridicatã ºi ar fi bine sã o folosiþi pentru rezolvarea problemelor profesionale ºi de afaceri. Relaþiile sentimentale pot fi foarte bune, dacã vã stãpâniþi tentaþia de a-i face reproºuri persoanei iubite.

În prima parte a zilei sunteþi cu capul în nori. Pânã reuºiþi sã reveniþi cu picioarele pe pãmânt, fiþi prudent ºi nu vã implicaþi în activitãþi importante. Aveþi grijã ce spuneþi! Existã riscul sã jigniþi o persoanã mai în vârstã din familie.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Se pare cã aveþi probleme pe plan sentimental ºi deveniþi irascibil. Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã grãbiþi sã replicaþi! Sfaturile prietenilor vã pot fi foarte utile, dacã vã temperaþi orgoliul ºi încãpãþânarea.

Survin evenimente neaºteptate care vã dau programul peste cap. Se pare cã sunteþi nevoit sã plecaþi într-o delegaþie anunþatã în ultimul moment. Partenerul de viaþã este nemulþumit de schimbarea de program.

23 noiembrie *** 20 decembrie Din cauza dificultãþilor financiare, sunteþi tentat sã renunþaþi la o cãlãtorie în interesul familiei. Este o decizie delicatã, pentru cã riscaþi sã vã indispuneþi partenerul de viaþã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aþi fãcut mari eforturi pentru a gãsi noi surse de venituri, iar acum vã simþiþi epuizat. Nu forþaþi lucrurile ºi aveþi rãbdare. În curând, un prieten vã va propune o colaborare.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile

22

Astãzi nu sunteþi prea comunicativ ºi ar fi bine sã amânaþi întâlnirile de afaceri. Nu este momentul sã luaþi decizii importante în domeniul profesional, pentru cã riscaþi sã fie greºite.

10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15

21

21 decembrie *** 20 ianuarie În prima parte a zilei sunteþi indispus din cauza unei decizii pripite luate de partenerul de afaceri în privinþa unei investiþii.

Pãstraþi-vã calmul, dacã nu vreþi sã complicaþi situaþia!

21 februarie *** 20 martie În prima parte a zilei sunteþi cam visãtor ºi aveþi tendinþa sã neglijaþi problemele importante pe care le aveþi de rezolvat. Nu este momentul sã începeþi noi activitãþi, pentru cã riscaþi sã luaþi decizii greºite.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

Termen limitã pentru subvenþii la porci ºi pãsãri torialã unde solicitantul are capacitatea de producþie cea mai mare. "Eventualele greºeli care se fac la completare se

A

genþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA) informeazã cã termenul limitã de depunere a Cererilor de ajutor pentru Mãsura 215 - Plãþi privind bunãstarea animalelor, pachet a) - Porcine - anul I sesiunea III ºi pachet b) – Pãsãri - anul I - sesiunea II, este data de 30 iunie 2014.

Potrivit unui comunicat transmis de APIA, cererile de ajutor pot fi depuse de solicitanþii care îndeplinesc condiþiile OMADR nr.

704/09.05.2014.

Cererea de ajutor poate fi completatã pe format de hârtie sau online de cãtre solici-

tant, individual, prin accesarea site-ului www.apia.org.ro.

Dupã completarea online, cererea se tipãreºte ºi, la fel ca ºi cererea completatã pe format de hârtie, se depune la Centrul Judeþean al APIA, respectiv al municipiului Bucureºti, pe raza

cãruia se aflã sediul social sau pe raza teri-

corecteazã de cãtre solicitant prin tãiere

C

reanþele generate de firmele aflate în insolvenþã, la nivel naþional, reprezintã 20% din PIB, aproximativ 25 de miliarde de euro, a spus Florin Dãnescu, preºedinte executiv al Asociaþiei Române a Bãncilor.

Vorbim de 20% din PIB creanþe, aproximativ, pentru cã încã în România acest fenomen este foarte puþin transparent, este foarte greu sã procuri date. 20% din PIB reprezintã aproximativ 25 de miliarde de euro, creanþe aflate în insolvenþã la nivel

naþional, din care bãncile au partea de credit de 5,4 miliarde de euro”, a spus Dãnescu.

Acesta a mai spus cã statul reprezintã cel mai mic creditor, principalii doi creditori fiind stat care „are aproximativ 10 miliarde de euro cre-

anþe ale companiilor aflate în procedurã de insolvenþã, iar 10 miliarde de euro s-ar afla la nivelul celorlalte companii, din cauza blocajelor financiare”, a explicat Dãnescu. presaonline.com

Doar 20% din locuinþele de la bloc luate prin credit sunt în clãdiri noi

M

ajoritatea achiziþiilor fãcute între 2007 si 2014 cu ajutorul creditelor imobiliare au fost în blocuri de apartamente (70%), însã doar 20% dintre acestea sunt în clãdiri noi, potrivit statisticilor BRD. De asemenea, 15 % dintre imobilele achiziþionate prin credit sunt case, 30% dintre acestea fiind nou-construite.

Distribuþia imprumuturilor pe zone geografice scoate în evidenþã zona de vest a þãrii (Transilvania, Banat, Criºana,

Maramureº), cu 41% dintre credite, urmatã de Bucureºti, cu 19% din credite, Muntenia (exclusiv Bucureºti), cu 24% ºi Moldova, cu 16%.

Valoarea medie a creditelor este de 51.000 de euro.

Perioada de creditare aleasã de cei mai

Sursa Gds.ro

Restricþii apã

Datoriile firmelor în insolvenþã: O CINCIME din economia României

„Noua Lege a insolvenþei este cu adevãrat mai bunã decât ceea ce era înainte, dar rãmâne aceastã mare întrebare - felul de aplicare.

Dacã modalitatea de aplicare a acestei legi rãmâne aceeaºi nu facem niciun pas înainte.

cu o linie orizontalã, iar informaþia corectã va fi înscrisã alãturi, confirmând corecþia efectuatã prin semnarea ºi datarea acesteia de cãtre acesta", au precizat reprezentanþii APIA. Dovada depunerii

cererii de ajutor o reprezintã bonul de mânã care conþine urmãtoarele date: centrul judeþean, numãrul cererii din registrul special, data ºi ora înregistrãrii, numele lizibil ºi semnãtura funcþionarului APIA care a primit cererea.

mulþi dintre clienþi depãºeºte 20 de ani, 40% dintre finanþãri fiind acordate pe 30 de ani.

Cei mai mulþi dintre clienþi (aproximativ 31%) au între 25 si 30 de ani, aproape 65% sunt cãsãtoriþi ºi 70% nu au copii. 43% dintre clienþii care au obþinut un credit imobiliar sau ipotecar au venit cu un aport propriu între 15 si 25%, iar peste 30% dintre solicitanþi realizeazã venituri ce depãºesc 5.000 de lei net pe lunã.

Pentru a stimula vânzarea de credite imobiliare, BRD deruleazã pânã pe 19 octombrie o promoþie la împrumuturile pentru achiziþia de locuinþe în lei ºi euro. Clienþii care vor contracta un credit imobiliar în timpul campaniei vor primi garantat un Gift Card în valoare netã de 800 de lei, dacã îºi domiciliazã venitul într-un cont BRD, sau de 400 lei, daca nã opteazã pentru aceastã variantã. presaonline.com

S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile pentru: JOI 26.06.2014 în oraºele: - Petrila - între orele 8.00 - 21.00.

Zona afectatã: Sat Jieþ. Motivul restricþiei: Lucrãri în staþia de staþia de tratare apa Jiet ºi pe aducþiunea Jiet – Petroºani(F1,F2); - Petroºani - între orele 8.00 - 21.00.

Zona afectatã: Str. Constructorul, 1 Mai,Uzinei,Cerbilor,Mãgurii,Cireºilor,Eroilor,M aleia, 1 Decembrie 1918, bl.M1-M4, 95-99, 101-109, 120-124 ºi toþi utilizatorii din zona Primarie-Floarea de Colt, str.Avram Iancu, bl.3,5,7,8,9,10,11,12,1, str.St. O. Iosif, str.22 Decembrie. Motivul restricþiei:Lucrãri în staþia de tratare apa jiet ºi pe aducþiunea Jiet – Petroºani(F1,F2); - Lupeni - între orele 9.00 - 16.00.

Zona afectatã:Cartier Braia,Vîscozã,Centru Vechi. Motivul restricþiei: Anulat conducta veche d 250mm, str.Spiru Haret.

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Iunie 2014

Incluse în patrimoniul UNESCO

Pãdurile virgine de fag ar putea bloca “Drumul lui Bãsescu”

C

onstrucþia DN 66A, cunoscut sub denumirea de “Drumul lui Bãsescu” ar putea fi din nou blocatã, ca urmare a unei iniþiative a activiºtilor de mediu de la Greenpeace. Aceºtia fac demersuri ca pãdurile de fag virgine sã fie incluse în patrimoniul UNESCO. Carmen COSMAN - PREDA Greenpeace România anunþã cã þara noastrã poate propune includerea unor pãduri virgine de fag în patrimoniul

UNESCO pânã la finalul anului 2014.

De trei ani, Greenpeace deruleazã o campanie în România care vizeazã cele mai importante pãduri seculare de fag de pe teritoriul þãrii noastre, iar finalizarea procedurii presupune

realizarea unei documentaþii specifice, investigaþii de teren, mãsurãtori, inventarieri ºi alte activitãþi specifice.

Printre pãdurile identificate de activiºtii de mediu se aflã ºi

cele de fag de pe Valea Cernei, o zonã ce ar urma sã fie traversatã de Drumul lui Bãsescu, în cazul în care s-ar mai gãsi finanþare pentru continuarea lucrãrilor. Pe de o parte, iniþiativa ar bloca defriºãrile haotice care au loc acum

pe tot acest tronson, traversat în parte doar de un vechi drum forestier. Pe de altã parte, includerea pãdurilor în patrimoniul UNESCO ar îngreuna mult, dacã nu cumva ar bloca complet, continuarea proiectului de modernizare a DN66A, care înseamnã deschiderea Vãii Jiului cãtre Herculane, dar ºi o alternativã la Defileul Jiului. Reprezentanþi ai Greenpeace România s-au întâlnit deja cu membrii

Comisiei permanente comune a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru relaþia cu UNESCO în vederea susþinerii proiectului „Pãdurile de fag – patrimoniu natural comun al Europei”. Întâlnirea s-a înscris în cadrul

activitãþii de informare în rândul senatorilor ºi deputaþilor din cadrul comisiilor parlamentare referitor la campania Greenpeace România de includere a pãdurilor valoroase de fag în UNESCO. „Cu toate cã pãdurile se taie într-un ritm de 3 ha/ora, România încã deþine suprafeþe importante de fãgete virgine, ameninþate de managementul defectuos ºi exploatarea industrialã a lemnului.

Din punct de vedere al valorii genetice ºi al biodiversitãþii susþinute de cãtre acestea, pãdurile virgine de fag sunt cele mai importante ºi putem aminti aici pãdurile de la Izvoarele Nerei Coºava Micã, Cheile Nerei, Valea Cernei, Valea Higeg, Strâmbu Bãiuþ-Groºii Þibleºului etc. Protejarea lor, prin includerea în patrimoniul UNESCO, este în interesul comun ºi reprezintã o contribuþie semnificativã la conservarea patrimoniului mondial din partea României,” a declarat Laurenþiu Ciocîrlan, coordonator de campanii Greenpeace România.

Pânã acum, þãri precum Slovacia, Ucraina ºi Germania, au fãcut deja acest pas ºi au reuºit sã includã pãduri în UNESCO. Astfel de pãduri seculare de fag ºi amestec de fag, mai existã ºi în

România, Bulgaria, Austria, Slovenia, Croaþia, Polonia, Albania, Macedonia, Bulgaria, Italia, Grecia, Franþa ºi nordul Spaniei. În România, aceasta este prima iniþiativã de acest fel.

U

n proiect controversat Amenajarea DN66A reprezintã unul dintre cele mai controversate proiecte de infrastructurã din România, pentru care activiºtii de mediu s-au luptat chiar ºi în instanþã ca sã nu fie implementat. Oricum, ºi finanþarea a fost asiguratã în hop-uri, aºa cã investiþia este departe de a fi finalizatã. Construcþia DN66A a început în anul 2002, asta dupã ce în 1999 drumul forestier care traversa rezervaþiile naþionale Retezat ºi Valea Cernei a fost ridicat la rangul de drum naþional. Pânã acum, au fost construiþi circa 20 kilometri din

ºosea, de la ieºirea din localitatea Uricani pânã în zona Câmpuºel, în Parcul Naþional Retezat.

Pânã în 2010, urmau sã fie finalizaþi ºi restul de 18 de kilometri ai DN66A, pânã la Izvoarele Cernei, unde calea de acces se intersecteazã cu un alt drum naþional, DN67D, legând astfel Valea Jiului de Bãile Herculane. Numai cã ultimul tronson nu a fost nici acum modernizat. Iniþial, mai multe organizaþii ecologiste au contestat investiþia, pe motiv cã ºoseaua va afecta ecosistemul din rezervaþiile naturale. Ulterior, proiectul a primit avizele de mediu, însã nu a mai primit finanþare. În plus, nici DN67D nu este într-o situaþie mai bunã, iar între Izvoarele Cernei ºi Herculane drumul forestier este aproape inaccesibil.

Drumul a primit numele Preºedintelui deoarece lucrarea a demarat pe vremea în care ºeful statului era ministru al Transporturilor.