CVJ NR. 639, MIERCURI 25 IUNIE 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 639

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 25 Iunie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Haralambie Vochiþoiu - candidaturã sub semnul ºobolanului

Lovit mortal de un ºofer >>> PAGINA A 3-A

Spritism dacic cu un irlandez printre ruine >>> PAGINA A 3-A

Tradiþie întreruptã >>> PAGINA A 4-A ªi sãraci, ºi cu pretenþii

Rãzboiul pe Livezeni creºte datoriile Aninoasei

>>> PAGINA A 5-A

Cabinete moderne ºi lipsã de medici >>> PAGINA A 6-A

Luptã deschisã pentru încã un an de viaþã – Aurel Anghel vs. mineri&Pãducel >>> PAGINILE 8-9

Constestaþie în anulare în dosarul reprezentativitãþii la nivelul CEH >>> PAGINA A 10-A Cu obiectivitate despre

Sãrbãtoarea ºahului la Nedeia Vulcãneanã >>> PAGINA A 12-A

A

zburat din floare în floare ºi ºi-a pierdut încrederea alegãtorilor. Haralambie Vochiþoiu este sfãtuit ca, la urmãtoarele alegeri sã candideze sub semnul ºobolanului care pãrãseºte corabia în flãcãri. >>> PAGINA A 11-A

Problemele din Straja, dezbãtute cu Ponta ºi Dragnea >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Iunie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Iunie 2014

Lovit mortal de un ºofer

U

n bãrbat de 42 ani ºi-a pierdut viaþa luni noapte dupã ce a încercat sã traverseze strada în apropierea trecerii de pietoni ºi a fost izbit în plin de o dubiþã de marfã.

Accidentul a avut loc pe DN 66, în zona cartierului Aeroport din Petroºani, iar bãrbatul se îndrepta spre casã dupã ce a bãut câteva pahare la un local din apropierea minei Livezeni.

Angajaþii barului spun cã victima, Ivan Dumitru, a bãut bine ºi pentru cã abia se mai þinea pe

picioare nu i-au mai dat bãuturã ºi l-au trimis acasã. În zona Dacia, omul a vrut sã treacã drumul ºi din cauza beþiei a crezut cã este pe trecerea de pietoni, cred martorii accidentului, însã se afla la circa zece metri de locul semnalizat. ªoferul unei dubiþe de marfã l-a izbit în plin pe bãrbat, iar în urma loviturii omul a murit pe loc. Trei echipaje medicale de la Ambulanþa Petroºani ºi SMURD au ajuns la faþa locului ºi au încercat în zadar sã-l resusciteze pe bãrbat, însã, cel

Spritism dacic cu un irlandez printre ruine ª oc pentru cei care rãspund de paza cetãþii dacice de la Samizegetusa Regia în momentul în care au descoperit în sanctuarul sacru al dacilor un bãrbat în plinã ºedinþã de spiritism.

Paznicii fostei capitale a Daciei au chemat imediat în ajutor jandarmii montani din cadrul Postul de Jandarmi Ordine Publicã Montan Grãdiºtea de Munte – Sarmizegetusa Regia dupã ce au descoperit cã un bãrbat a pãtruns în incinta Sanctuarului mare circular, unde desfãºura ritualuri de spiritism.

A bãtut mii de kilometri ca sã ajungã în Hunedoara la ruinele dacice, dar a fost amendat de jandarmi.

Este pãþania unui român,

rezident în Irlanda, care a fost prins în interiorul unei zone interzise, printre ruinele dacice, unde, spune el, fãcea spiritism. Totul s-a petrecut luni, când jandarmii care patruleazã zona l-au gãsit pe bãrbat într-o zonã interzisã.

Oamenii legii au aflat de la acesta cã fãcea spiritism, dar nu s-au lãsat influenþaþi de vrãjeala lui ºi l-au amendat. „Jandarmii montani din cadrul Postul de Jandarmi Ordine Publicã Montan Grãdiºtea de Munte – Sarmizegetusa Regia au fost informaþi de cãtre personalul unei firme de pazã despre faptul cã, în incinta monumentului, o persoanã de sex masculin, a pãtruns în interiorul Sanctuarului mare circular, unde desfãºura ritualuri de spiritism.

Ion C., în vârstã de 47 ani, cu domiciliul în Irlanda, a ignorat marcajele ce

interzic accesul în acea zonã, respectiv normele de vizitare a sitului arheologic, ce obligã vizitatorii sã nu organizeze manifestaþii publice, cultural - artistice, ceremonii religioase sau ezoterice, ºedinþe de yoga, spiritism sau de vindecare ºi purificare în incinta sitului arheologic fãrã aprobarea prealabilã a Administraþiei monumentului, precum ºi sã nu participe la astfel de adunãri”, spune maiorul Guran Zamfir, reprezentant al IJJ Hunedoara, într-un comunicat remis presei.

Bãrbatul s-a ales cu o amendã de 500 de lei ºi a fost obligat sã pãrãseascã locaþia.

Efectivele Postului de Jandarmi Ordine Publicã Montan Grãdiºtea de Munte – Sarmizegetusa Regia executã permanent misiuni de ordine publicã în zona sitului arheologic Sarmizegetusa Regia – Grãdiºtea de Munte, din data de 16 mai 2013.

Jandarmii le reamintesc turiºtilor cã nerespectarea regulilor de vizitare a sitului arheologic Sarmizegetusa Regia – Grãdiºtea Munte constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã cuprinsã între 50 ºi 2000 lei.

Diana MITRACHE Car men COSMAN-PREDA

mai probabil lovitura puternicã la cap i-a fost fatalã. Medicii legiºti urmeazã sã stabileascã cu exactitate cauza morþii, iar poliþiºtii din Petroºani i-au fãcut dosar penal ºoferului. „O persoanã s-a angajat în traversarea arterei rutiere prin loc nemarcat ºi a fost accidentatã mortal. A venit dinspre calea feratã ºi a fost lovitã de un autovehicul cu partea dreaptã faþã. În cauzã se efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de ucidere din culpã.

Conducãtorul auto a fost testat cu etilotestul iar rezultatul a fost negativ, însã i-au fost prelevate ºi

probe de sânge”, a declarat comisarul Petre Mârza, ºeful Serviciului Rutier din cadrul Poliþiei Municipiului Petroºani.

Bãrbatul care a murit luni noapte a mai fost victima unui accident rutier asemãnãtor în urmã cu mai mulþi ani. Tot din cauza bãuturii a sãrit în faþa unei maºini, însã atunci a avut noroc ºi a scãpat cu viaþã.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Iunie 2014

Tradiþie întreruptã

N

edeia din Straja, amânatã. În fiecare an, în data de 24 iunie, în staþiunea montanã Straja avea loc nedeia Sânzienelor. În acest an tradiþia a fost întreruptã, iar nedeia nu a mai avut loc. Edilii locali de la Lupeni au ºi o explicaþie pentru acest lucru.

Monika BACIU “Astãzi ar fi trebuit sã fie nedeia Sânzienelor, este timpul acesta. Noi am mai pãþit ºi în alþi ani când a plouat, artiºtii au venit în Straja, noi a trebuit sã îi plãtim, efect la populaþie a fost, dar nu suficient de mare pe cât

ne+am fi dorit noi, sperãm ca în anii urmãtori sã avem timp bun, prielnic pentru a putea sã þinem astfel de evenimente”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Primarul de la Lupeni spune cã în acest an nu au fost alocaþi nici bani din

bugetul local pentru acest eveniment care ar fi trebuit sã aibã loc în staþiune.

“Banii reuºim sã îi alocãm tot timpul pentru proiectele respec-

tive, în schimb nu putem sã ducem hotãrârea consiliului local la bun sfârºit pentru cã acum

datoritã plãþilor care nu le+am fãcut suntem blocaþi ºi nu putem sã facem absolut nimic”, a mai spus edilul.

Atracþia nedeii din

fiecare an era un concurs de la care gospodarii momârlani ies sã se „fãleascã cu animalele de povarã”,

VREMEA în vara acestui an. Ce temperaturi vor fi pânã în luna septembrie

A

dministraþia Naþionalã de Meteorologie a realizat o estimare sezonierã a temperaturilor ºi a cantitãþilor de precipitaþii pe teritoriul României, pânã în luna septembrie.

Estimãrile sezoniere sunt realizate de cãtre Centrul European pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) de la Reading, Anglia ºi au un grad de realizare

de aproximativ 60%.

Este estimatã distribuþia temperaturilor medii lunare, precum ºi distributia cantitãþilor lunare de precipitaþii, iar fenomenele extreme

cu o duratã scurtã de manifestare nu pot fi prognozate cu ajutorul acestui produs.

IULIE Temperatura aerului va avea valori peste normele climatologice în sud-estul ºi vestul þãrii, iar în restul regiunilor valorile termice se vor încadra, în general, în normalul perioadei.

Cantitãþile lunare de precipitaþii vor prezenta o tendinþã de deficit în cea mai mare parte a teritoriului.

AUGUST Regimul termic se va situa în limite apropiate de mediile multianuale în centrul ºi nor-

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI „În vederea întocmirii decontului necesar plãþii drepturilor cuvenite pentru semestrul I 2014, rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca în perioada 01.07.2014-31.07.2014, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), facturile ENEL ºi TERMOFICARE aferente consumurilor pânã la data de 30.06.2014.

Ne angajãm sã vã informãm în aceeaºi manierã despre intervalul de timp în care se vor efectua plãþile.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

dul þãrii ºi peste normalul perioadei în restul teritoriului.

Cantitãþile lunare de precipitaþii vor înregistra valori sub mediile climatologice în aproape toata þara.

SEPTEMBRIE Valorile termice se vor situa peste normele climatologice în sud-estul, sudul ºi local vestul þãrii, iar în restul regiunilor se vor încadra în normalul perioadei.

Cantitãþile lunare de precipitaþii vor fi în general apropiate de normele climatologice, cu o tendinþã de deficit, local, în est ºi sud.

dar ºi sã le arate celor care urmãresc întrecerea, ce calitãþi au animalele. Fiecare momârlan care se respectã are în gospodãrie cel puþin un cal, iar bunãstarea lui este reflectatã de animal. Cu cât este mai arãtos ºi mai puternic, cu atât proprietarul lui este mai avut. Tradiþia respectatã cu sfinþenie de momârlani cere ca

animalele de tracþiune sã fie supuse unor probe extrem de dificile, iar la final, flãcãul care reuºeºte sã câºtige competiþia este declarat „omul nedeii”. Dupã festivalul cailor, petrecerea continuã în staþiune cu muzicã popularã, mititei ºi bere, ca în fiecare an, astfel ca toþi oaspeþii sã se simtã ca într-o zi de sãrbãtoare.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Iunie 2014

ªi sãraci, ºi cu pretenþii

Rãzboiul pe Livezeni creºte datoriile Aninoasei

Î

nglodaþi în datorii, reprezentanþii Primãriei Aninoasa mai au cheltuialã suplimentarã, ºi asta din cauzã cã þin cu dinþii de zona industrialã Livezeni, care aparþine acum de municipiul Petroºani.

Carmen COSMAN - PREDA

Sunt aproape falimentari, dar zona industrialã de la Livezeni tot le face cu ochiul. Edilii din Aninoasa nu renunþã la pretenþiile teritoriale asupra “fâºiei tampon” dintre Aninoasa ºi Petroºani, pe care o considerã aproape “gãina cu ouãle de aur”, numai bunã de îngrãºat bugetul local.

Procesul dintre cele douã unitãþi teritoriale se aflã pe rolul Trbunalului Hunedoara, dar la ultimul termen, de zilele trecute, magistraþii au fost nevoiþi sã amâne cauza pentru ca Primãria Aninoasa sã depunã la dosar ordinul de platã privind achitarea ono-

rariului de expert, respectiv partea care le revenea lor.

Lupta la barã se

poartã pentru o suprafaþã de aproximativ 20 de hectare de teren, pe care ambele administraþii publice ºi le revendicã ºi pentru care nu s-au înþeles pe cale amiabilã. Procesul a fost decshis în noiembrie 2012 de Prefectura Hunedoara, tocmai pentru cã la masa

verde nu s-a ajuns la nici un rezultat. ªi în faþa instanþei de judecatã, fiecare parte ºi-a susþinut punctul de vedere. În plus, nici raportul de expertizã depus la dosar ºi nici martorii chemaþi la barã nu au clarificat lucrurile, aºa cã reprezentanþii celor

douã localitãþi se vor mai întâlni câteva termene în instanþa de judecatã.

B

anii care le fac cu ochiul

administraþiei publice spunea chiar, la un moment dat, cã, dacã ar reuºi sã preia

Totul a început dupã ce administraþia publicã din Aninoasa a pus ochii pe zona Livezeni, o zonã tampon dintre cele douã localitãþi, unde sunt concentrate cele mai multe activitãþi economice. Acest lucru

le-a fãcut cu ochiul edililor din Aninoasa, iar fosta conducere a

Livezeniul, ar scãpa de problemele financiare. Edilii calculau cã, prin taxele

Planul de redresare a Aninoasei, la mâna judecãtorilor

M

agistraþii Tribunalului Hunedoara se vor pronunþa, joi, cu privire la planul de redresare propus de administraþia publicã a oraºului Aninoasa.

Carmen COSMAN - PREDA Dacã totul este în regulã, iar instanþa îºi va da acceptul, administraþia publicã localã din primul oraº care ºi-a declarat insolvenþa în instanþã, împreunã cu administratorul judiciar numit de judecãtorul de caz vor putea trece la redresarea economicã a urbei.

Datoriile extrem de mari, de peste 9,2 milioane de lei, care depãºeau puterea financiarã a bugetului local, au împins localitatea în pragul falimentului. În consecinþã, edilii din Aninoasa au cerut în

instanþã insolvenþa, iar la jumãtatea lunii iunie a anului trecut Tribunalul Hunedoara a admis cererea. Magistraþii au numit un administrator judiciar, respectiv SCP Tudor & Asociaþii SPRL, care sã

impozitele ce ar reveni de pe urma agenþilor economici din Livezeni, bugetul localitãþii s-ar dubla Numai cã nici Petroºaniul nu este

administreze localitatea alãturi de primar ºi sã încerce sã aducã administraþia publicã pe linia de plutire. Insolvenþa poate dura cel mult trei ani, perioadã în care autoritãþile locale declarate insolvente ar trebui sã achite creditorilor sumele cuvenite. Cei care conduc acum oraºul au conceput un plan de redresare, care a primit girul Consiliului Local

dispus sã renunþe la bucata de teren pe care sunt dezvoltate mai multe activitãþi industriale, drept pentru care litigiul s-a mutat în instanþã.

Prefectura Hunedoara este cea care a chemat la barã cele douã primãrii, conform modificãrilor aduse la Legea Cadastrului, care spun cã, acolo unde administraþiile publice nu se înþeleg între ele, Instituþia Prefectului introduce acþiune în instanþã pentru rezolvarea situaþiei conflictuale.

Aninoasa, dar ºi pe cel al Curþii de Conturi. Edilii sunt deciºi sã taie în carne

somaþii ºi s-au îndreptat pe toate cãile împotriva rãu – platnicilor. Iar anul acesta reprezentanþii Primãriei Aninoasa au anunþat cã vor

vie pentru a creºte gradul de colectare a taxelor ºi impozitelor, cu accent direct pe rãu – platnici, iar aceasta este chiar punctul forte al planului de redresare. O mãsurã care anul trecut a dat roade, dupã ce edilii au trimis

merge pe o procedurã ºi mai durã, ce va ajunge pânã la popriri pe salarii ºi chiar pe pensii. Planul de redresare ce va fi supus aprobãrii de cãtre instanþa de judecatã a Tribunalului Hunedoara se întinde pe o perioadã de 3 ani.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Iunie 2014

Cabinete moderne ºi lipsã de medici

A

mbulatoriul integrat al spitalului municipal Lupeni îºi schimbã înfãþiºarea pe zi ce trece. Lucrãrile aici sunt destul de avansate, iar managerul unitãþii medicale preconizeazã cã în toamna acestui an totul va fi la cheie. Nu doar clãdirea va fi modernizatã, ci cabinetele vor fi dotate cu aparaturã medicalã de ultimã generaþie.

“Proiectul de reabilitare a ambulatoriului de specialitate este un proiect pe fonduri europene, prin

ADRVest ºi are termen de finalizare în acest an.

Vom primi echipamente moderne ºi necesare pentru

medicina anului 2014, printre cele mai performante aºteptãm un computer tomograf, de asemenea douã ecografe 4D ºi echipamente pentru celelalte cabinete din ambulatoriu”, a declarat Dorel Neamþu, managerul Spitalui municipal Lupeni.

Existã însã riscul ca lucrãrile sã fie puþin întârziate din cauza licitaþiei pentru dotarea cabinelor medicale.

“S-ar putea sã fie ceva întârziere din cauza licitaþiilor de echipamente.

Constructorul s-ar încadra, dar depinde ºi de banii pe care îi primeºte, cam douã

luni-trei ar mai dura”, mai spune sursa citatã. În timp ce clãdirea este modernizatã ºi cabinetele medicale vor fi dotare sunt specializãri unde se resimte lipsa medicilor.

“Cadre medicale nu avem suficiente pentru cã existã specialitãþi deficitare

la nivel naþional, printre care aº aminti radiologia imagisticã. În toatã þara este un deficit pentru cã specialiºtii ºi medicii rezidenþi opteazã pentru þãrile dezvoltate”, a mai spus managerul unitãþii medicale din Lupeni.

Contractul de reabilitare, modernizare ºi dotare a cabinetelor medicale din ambulatoriul de specialitate al Spitalului municipal Lupeni se ridicã la suma de 20 de milioane de lei, dintre care cea mai mare contribuþie o are Uniunea Europeanã cu peste 13 milioane de lei. La lucrãri mai contribuie ºi Guvernul, dar ºi Consiliul Local Lupeni.

Monika BACIU

Proiectul Guvernului de reducere a CAS cu 5% din octombrie 2014, aprobat de Senat

P

roiectul de lege prin care Guvernul propune reducerea cu 5% a cotelor plãtite de angajatori pentru contribuþia de asigurãri sociale datoratã bugetului asigurãrilor sociale de stat a fost adoptat, marþi, de Senat, în forma propusã de Executiv.

Prin proiect se prevede cã aceastã cotã va scãdea de la 20,8 la 15,8% pentru condiþii normale de muncã, de la 25,8 la 20,8% pentru condiþii deosebite de muncã ºi de la 30,8 la 25,8% pentru condiþii speciale de muncã.

Prevederile se aplicã începând cu veniturile aferente lunii octombrie 2014, se mai aratã în proiect.

Guvernul a argumentat, în expunerea de motive, cã promovarea acestui proiect a fost determinatã de existenþa pe piaþa muncii a unei mari presiuni fiscale asociatã nivelului ridicat al contribuþiilor de asigurãri sociale care alimenteazã bugetul asigurãrilor sociale de stat ºi care determinã necesitatea diminuãrii sarcinii fiscale suportate de angajator, dat fiind cã douã treimi din contribuþia datoratã la bugetul asigurãrilor sociale de stat repre-

zintã contribuþia angajatorului. În documentul citat se mai menþioneazã cã România se confruntã cu o ratã scãzutã a participãrii pe piaþa muncii cu forme legale, iar costul ridicat al muncii pentru angajator determinã o cerere redusã de forþã de muncã. ”În plus faþã de apariþia unei poveri fiscale crescute asupra forþei de muncã, sistemul asigurãrilor sociale suferã distorsiuni care reduc baza impozabilã pentru contribuþiile de asigurãri sociale, dar ºi pentru asigurãrile sociale de sãnãtate”, mai susþine Guvernul.

Potrivit Executivului,

creºterea fondurilor rãmase la dispoziþia angajatorului poate fi folositã pentru crearea de noi locuri de muncã, contribuind astfel la creºterea bazei de calcul a contribuþi-

ilor de asigurãri sociale.

Impactul negativ generat de aceastã mãsurã, mai precizeazã Executivul, ca fi compensat pe anul 2014 din veniturile încasate suplimentar din impozitul pe construcþii, faþã de sumele proiectate în Legea bugetului de stat. În anul 2015, impactul negativ va fi compensat prin creºterea veniturilor bugetare ca urmare a implementãrii de cãtre ANAF a mãsurilor de eficientizare a sistemu-

lui de colectare a veniturilor bugetare ºi de creºtere a gradului de conformare voluntarã, atât la declarare, cât ºi la platã, susþine Guvernul.

Proiectul pentru modificarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal a primit luni raport favorabil, fãrã amendamente, din partea Comisiei pentru buget, finanþe.

Senatul a adoptat acest proiect, cu 109 voturi ”pentru” ºi o abþinere, în calitate de primã Camerã sesizatã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Iunie 2014

Noul contract din sãnãtate, nefavorabil spitalelor

N

oul contrac-cadru din sãnãtate, o struþo-cãmilã a sistemului medical. Reprezentanþii spitalelor din þarã sunt nemulþumiþi de noul contract-cadru din sistem. Furnizorii de servicii medicale atrag atenþia autoritãþilor cã noul contract-cadru impune prevederi neconstituþionale, abuzive, ce adâncesc discrepanþa dintre spitalele publice ºi cele private, în privinþa acoperirii costurilor efective ale serviciilor medicale.

Monika BACIU Nici managerii unitãþilor medicale din Valea Jiului nu sunt mulþumiþi de noile reglementãri.

“Noul contract

cadru gândit ºi elaborat de ministrul Nicolaescu care nu mai este ºi actualuol ministru l-a preluat prevede servicii medicale ºi accentul este pus pe medicina pri-

marã ºi din ambulatorii, probabil copiat din þãrile vestice care au o bazã materialã ºi o supraveghere mult mai bunã, iar la noi nu se asorteazã. S-a vrut ca tratamentul pacienþilor sã fie transferat din spitale pe ambulatorii ºi medicina primarã”, a declarat managerul Spitalului municipal Lupeni, Dorel Neamþu.

Prin noul contract din sãnãtate, banii alocaþi spi-

talelor vor fi diminuaþi.

“Scad sumele de bani pe internãrile din spitale, pe internãrile continue în ideea creºterii sumelor alocate pe ambulatorii.

Medicii din ambulatoriu care este integrat ºi medicii care profeseazã în ambulatorii lucreazã ºi în secþii. Pe vremuri era o diferenþiere, medicii care lucrau doar în ambulatoriu ºi medicii din spitale lucrau doar în spitale. Acum este o struþo-cãmilã la care îi zice ambulatoriu inte-

Lupeni: Peste 700.000 datoria la Salvital

P

rimãria Lupeni a ajuns datoare-vândutã la Salvital. Asociaþia din care fac poarte mai multe module SMURD din judeþul Hunedoara a obþinut o sentinþã prin care administraþia municipiului este obligatã sã achite peste 700.000 de lei, iar Cornel Resmeriþã, primarul oraºului Lupeni spune cã va ataca sentinþa.

Diana MITRACHE Tribunalul Hunedoara a admis acþiunea civilã formulatã de Asociaþia Salvital Hunedoara, împotriva debitorilor Municipiul Lupeni, Consiliul Local al Municipiului Lupeni ºi Primarul Municipiului Lupeni, pe care i-a obligat la plata sumei de 706.198 lei. Suma reprezintã debite restante la plata salariilor paramedicilor, a cotizaþiei anuale ºi a ratelor de leasing pentru o ambulanþã SMURD.

Cornel Resmeriþã spune cã unde e lege, nu e tocmealã, dar nu exclude posibilitatea de a ataca decizia Tribunalului. „Nu pot sã comentez o sentinþã judecãtoreascã aºa cum este ºi normal.

Este o sentinþã pe care trebuie sã o

ducem la bun sfârºit”, a precizat Cornel Resmeriþã, primarul

municipiului Lupeni.

Primãria Lupeni nu a achitat de ani de zile sumele cãtre SMURD, iar datoriile s-au acumulat.

La un moment dat, cei din administraþia localã chiar au reziliat contractul cu Salvital, dar anul trecut în 13 septembrie a fost inaugurat în acest oraº din Valea Jiului un nou modul.

Lupeniul este cel mai mare datornic din judeþul Hunedoara, iar Salvital are peste 70 de paramedici care îºi desfãºoarã activitatea în mai multe oraºe.

grat”, a mai spus sursa citatã.

Stabilirea costurilor efective ale serviciilor medicale (paraclinic, ambulatoriu de specialitate, spitalizare de zi ºi continuã), precum ºi o nouã clasificare a spitalelor, care sã þinã cont de calitatea serviciilor medicale, de dotare ºi adresabilitate sunt câteva din solicitãrile reprezentanþilor spitalelor.

Un nou proiect la Lupeni

G

az metan pentru toþi locuitorii municipiului Lupeni.

Edilul lupenean, Cornel Resmeriþã vrea cu orice preþ sã introducã gazul metan în toate zonele urbei. dupã obþinerea tuturor avizelor de la furnizorul de gaze naturale, cei de la Lupeni se vor apuca de lucru.

Monika BACIU “Dorinþa mea cea mai mare este terminarea introducerii gazului metan în municipiul Lupeni.

Suntem destul de avansaþi cu introducerea gazului metan, ne trebuie un aviz tehnic pe care dupã toate discuþiile pe care le-am avut cu cei de la Târgu Mureº, de la E-ON Gaz, avizul tehnic este pe drum ºi zilele urmãtoare sper sã reuºim ca sã putem introducem gazul ºi în partea de jos a oraºului, parte care nu am introdus încã gazul metan”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Odatã începutã ºi

finalizatã aceastã lucrare, toþi lupenenii vor avea acces la acest serviciu.

“Dacã se va introduce ºi în aceastã parte a oraºului vor avea toþi locuitorii municipiului Lupeni gaz metan, o realizare foarte mare”, a mai spus edilul.

Ani de zile au aºteptat locuitorii din Lupeni introducerea gazului metan. Chiar ºi aºa, dupã ce racordurile au fost realizate, nu toþi locatarii imobilelor au decis sã se branºeze la acest sistem.

8 Minerit

Minerit 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Iunie 2014

Luptã deschisã pentru încã un an de viaþã – Aurel Anghel vs. mineri&Pãducel L

upta aproape supraomeneascã a minerilor, în frunte cu liderii lor, pentru prelungirea vieþii minei Petrila cu încã un an, pare a fi zadarnicã, atâta timp cât directorul general al SNÎM, Aurel Anghel, spune nu, nu. Din punct de vedere a secutitãþii – NU! Din punct de vedere economic – NU! Cei de la mina Petrila spun contrariul. Primarul Ilie Pãducel a preluat problema ºi a prezentat-o miniºtrilor Constantin Niþã ºi Rãzvan Nicolescu, fãrã a-i sta alãturi vreun reprezentant din minerit.

Cei doi guvernanþi au promis studierea argumentelor pentru angajarea a 250 de mineri la Lonea ºi funcþionarea minei Petrila încã un an. Surse guvenamentale spun cã ministrul delegat pe energie va sosi în Valea Jiului pentru a rezolva situaþia.

Zbaterii liderilor de sindicat, Orizonturi Noi, de la mina Petrila, pentru prelungirea cu încã mãcar un an a vieþii acesteia, i s-a alãturat ºi administraþia localã a oraºului. Fiecare se uitã cãtre directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine, Aurel Anghel, ca la un salvator, cerând, sugerând sã li se alãture în susþinerea acestui proiect. Minerii de la Petrila i-au transmis direct spunându-i cã nu sunt doar niºte cifre în statistici, ci oameni cu familii ºi, mai mult, sunt mineri care nu cer decât sã munceascã pentru cã stau pe cãrbune.

irectorul general SNÎM D nu are nimic cu cel ce l-a fãcut inginer ºef Constantin Jujan

Date tehnice despre cum ar putea mina Petrila sã mai funcþioneze mãcar încã un an, dacã nu pânã la termenul 2018, cât a fost stabilit pentru suratele din SNÎM, nu am putut afla de la directorul minei, Constantin Jujan, pentru cã nu are voie sã dea relaþii.

Regula este pentru toþi directorii. Dar, în cazul celui de la Petrila, care a urcat scãrile ierarhiei pânã la director general al fostei CNH, am aflat de la foºti colegi-subalterni de pe la Uricani ºi Paroºeni cã nu este

deloc agreat de actualul sãu director general, Aurel Anghel, care l-ar suspecta cã ar sta la baza cererilor minerilor de la Petrila – prelungirea activitãþii minei cu un an. ”Nu este adevãrat!

Constatin Jujan este un om educat, cu vechime în minerit, un om care a condus destinele a 7000 de oameni ca director general ºi a avut încredere în mine ºi m-a numit inginer ºef. ªi acum colaborãm foarte bine. ” – a spus directorul general al SNÎM cu privire la aceste afirmaþii.

”A

vem cãrbunele pe tavã, ca un tort, noi doar trebuie sã-l luãm ºi nu ne lasã”

Dupã aprinderea care a avut loc în luna aprilie a acestui an, mina Petrila s-a repliat, a suportat ironiile cu privire la dor-

inþa liderilor ºi a minerilor de a mai þine în viaþã mina ºi dupã ce a demonstrat cã dintr-un abataj poate scoate cãrbune mai mult decât era planificat, liderii de sindicat au reînceput lupta.

Este vorba de preºedintele Sindicatului Orizonturi Noi, Cãtãlin Cenuºe, ce pare a fi singurul lider post decembrist care foloseºte metoda ”puterea exemplului” pentru a-ºi mobiliza oamenii la muncã fiind ºef de brigadã.

Acesta crede cu tãrie cã mina poate sã mai trãiascã un an în plus ºi probabil cã ºtie ce spune pentru cã o cunoaºte ca pe buzunarele sale.

Cronica Vãii Jiului a gãzduit de nenumãrate ori argumentele credinþei sale ºi a minerilor de la Petrila, dar cea mai proaspãtã a fost redatã amplu în emisiunea lui Cãtãlin Docea, de la KTV. ”Avem norocul ºi ºansa de a avea un direc-

tor care se pricepe la minerit faþã de alþii care au fost la conducerea minei Petrila ºi au retrâns zonele de activitate.

Domnul director Jujan, le-a lãrgit din 2012 pânã acum. De aceea, astãzi,

le avem ca pe tavã, noi numai sã le servim. Sã vã spun cum. S-a scos un flux de benzi de pe orizontul -200, care necesita pe fiecare schimb 8 oameni, 24 pe zi, apoi s-a eliminat un suitor ºi a rãmas un singur flux de benzi, pe care l-am înjumãtãþit cu numãrul de oameni, altfel nu fãceam faþã.

Deci oamenii de pe fluxul de la 200 au coborât la 250. Asta a însemnat economie de transportoare, economie de benzi, de oameni, economie de curent, economie de bani. Toate sunt economii care au dus la preþul de astãzi.

Mânarea unor galerii, mânarea unor suitori etc., ne-au ajutat sã avem astãzi felia de bazã

ca bazã ca pe un tort, numai sã punem tava sub el sã-l luãm. Atât ne trebuie... Tot ce vine de sus, din spate, recuperãm. Se recupereazã fier, se recupereazã absolut tot. Noi, atât trebuie,

galeriile alea care sunt acolo sã le mutãm mai jos, cu cât ne permite legea, fãcându-se un nou nivel pe care sã-l exploatãm, ceea ce înseamnã încã un an de zile de viaþã la mina Petrila. Nu am cerut absolut nimic... pentru cã în comparaþie cu celelate unitãþi minire, avem cu ce lucra. Vom avea douã capacitãþi de lucru, deci noi putem sã ne continuãm activitatea nu numai pânã anul viitor în luna mai, ci o putem continua, fãrã cheltuieli, fãrã sã cearã cineva de la UE bani în plus. Sunt bani alocaþi pentru închiderea minelor pânã în 2018. Cã cineva a fãcut programul aºa, atunci, a fost fãcut de oameni ºi tot ce poate

face omul, poate schimba tot omul. Nu vreau sã se punã carul înaintea boilor, adicã nu fac, cã nu mi-l aprobã. Eu vreau ca cei care sunt puºi acolo, ºi trebuie sã se ocupe de asta, s-o facã.

Atunci când va veni cu el nesemnat de la UE, de la Ministerul Economiei, de la prim- ministrul Ponta etc., ºi se spune cã avem toate avizele negative ºi nu mai puteþi face nimic, aici vã este finalul. Atunci am înþeles. Sã vinã în faþa oamenilor, sã spunã cã a fãcut toate demersurile ºi nu se poate”, a spus Cãtãlin Cenuºe, liderul Sindicatului ”Orizonturi Noi”.

P

romisiuni guvernamentale: 250 angajaþi la Lonea, prelugirea activitãþii la Petrila

Primarul Petrilei, Ilie Pãducel, susþine ºi el ideea celor de la mina Petrila, drept pentru care sãptãmâna trecutã, în 18 iunie, a fost la Guvern ºi a susþinut proiectul prelungirii activitãþii, pe lângã cererile pentru mina Lonea. De ce nu i-a stat alãturi un reprezentat din minerit, poate chiar directorul general SNÎM, Aurel Anghel, nu ne-a spus cunoscutã fiind abilitatea primarului de a evita declaraþii ce ar declanºa un cât de mic conflict, mai ales cu cei de care are nevoie. Dar ne-a explicat ce a fãcut el, personal, în acest sens. ”Eu am fost la Cabinetul primului ministru cu probleme de rezolvat pentru amândouã minele, Lonea ºi Petrila. Despre Petrila le-am relatat exact ºi am dus ºi scris. Nu m-am dus cu nimeni din minerit, dar m-am documentat, am vorbit cu specialiºti. La Bucureºti, mi s-a promis cã se încearcã sã se gãseascã soluþii pentru a se continua activitatea încã un an.

Apoi pentru mina Lonea, am solicitat sã se

permitã angajarea a 250 de oameni pentru cã mina este pe dezvoltare, dar în 2013 au plecat 100, în 2014 pleacã 120, iar anul viitor -115.

La Lonea mai sunt 900 de oameni. Voi insista în continuare pentru a rezolva aceste probleme pentru ambele mine ºi le mulþumesc ministrului Constatin Niþã, ministrului pentru energie Nicolescu ºi domnului ministru Bãnicioiu, care a fost de faþã” – a declarat Ilie Pãducel, primarul Petrilei.

lei/Gcal, iar în 2013 – cu 180 lei/Gcal ºi asta datoritã politicii de personal, pentru cã am luat oameni de acolo ºi i-am dus la alte unitãþi. Ca urmare, ºi din punct de vedere economic – NU! La dorinþa lor, de a munci, spun da cu D mare! Le voi asigura, dupã închiderea minei, condiþii de muncã la fel

nu vor veni pentru cã nu te recreezi cu tristeþe ºi sãrãcie. A spus-o în numele lor, tot la KTV, rãspicat vicepreºedintele Sindicatului ”Orizonuri Noi”, Cãtãlin ªerban, cel care lucreazã umãr la umãr cu liderul moldovean cãruia îi pasã, iar celor nãscuþi aici – nu.

de bune, transport civilizat, dar nu le risc viaþa.

Când s-a rupt societatea, a existat posibilitatea sã aleagã între minele viabile ºi neviabile. Aici, se ºtia cã ies la pensie ºi iau ordonanþa. În concluzie, nu!” – a declarat Aurel Anghel, director general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine.

”Bucureºtiul spune cã e mai uºor sã importãm cãrbune, cã e mai ieftin. ªtiþi cât va fi mai lesne ºi mai ieftin? Pânã nu mai producem noi ºi ne va spune UE la ce preþ vom importa. Eu cred cã oamenii vor pleca în Germania, Italia Franþa ºi Spania. Dacã vor fi nevoiþi sã-ºi întreþinã familia, vor pleca din aceastã þarã pentru cã þara asta nu se gândeºte la ei. Þara asta le spune cã mina voastrã se va închide chiar dacã aveþi cãrbune. Nu ne intereseazã cãrbunele vostru. Închideþi-o domnule, ca sã vedeþi cu cât îl importaþi. Pãi de ce sã mai producem, cã ºi aºa nu

Anghel – A urel NU! NU!

ªi totuºi de ce Aurel Anghel, directorul general al SNÎM, nu susþine minerii de la Petrila?

L-am întrebat, iar rãspunsul a fost pe linie – nu, nu, nu! ”Apreciez mult munca celor de la Petrila, dar nu poþi sã riºti un loc de muncã, viaþa oamenilor.

Ei vor sã deschidã al doilea front de lucru care va ajunge sub zona periculoasã, la o distanþã de 7,5 metri sub ea. Pãi dacã fac demersurile ºi mã duc la Uniunea Europeanã, apoi se întâmplã ce s-a întâmplat ºi în 2008 ºi în aprilie anul ãsta, dumeavoastrã aþi da avizul? Pentru cã de fiecare datã când s-a ajuns la zona aia, au fost probleme. Eu m-am îngrijit sã-i scot în viaþã ultima datã, nu am riscat nici un post, nici un om, ci am inundat zona.

Deci, din punct de vedere al protecþiei – NU! Economic vorbind, nu poþi sã-i trimiti pe cartelã (flux continuu – n.n.) la infinit - apoi, dau un exemplu de cheltuieli – oamenii de la puþ tot atât îi plãteºti fie cã la minã sunt 50 de oameni, fie cã sunt 300. Sau în 2011, au luat 10 milioane euro, în 2013 – 10,524 miliarde lei vechi. Pe cifrele astea nu poþi merge. În anul 2012, au scos cu 322

acã þara asta ”D n-o sã se trezeascã la timp, va fi bai, cum spune minerul”

Cã directorul general Anghel nu riscã, având în vedere ce au pãþit conducãtorii din vremea accidentului din 2008, de la mina Petrila, nici nu este o aºa mare supãrare, ci doar un gust amar, dezamãgitor vizavi de atitudine. Dar guvernele care au promis minerilor alternative viabile ºi nu au fãcut nimic este marea supãrare.

Minerii de la Petrila sunt convinºi cã Valea Jiului, de la Est la Vest, va deveni, cu timpul, un mare cimitir, iar turiºtii

mai producem grâu, nu mai producem porumb, nu mai producem roºii, castraveþi. Nimic! Totul importãm, chiar ºi hârtia igienicã o importãm.

Hai sã plecãm toþi din aceastã þarã, ultimul stinge becul. Asta ne invitã þara asta sã facem.

Nu ne pune sã gãsim o soluþie ca sã muncim sau altceva.

Vreau sã vã spun cã iubesc enorm þara asta, dar dacã þara asta n-o sã se trezeascã la timp, va fi bai, cum spune minerul.

Am sprijinit toate guvernele care au promis cã o sã aibã grijã de societatea româneascã ºi toþi, dupã ce au câºtigat, ne-au spus ’am primit o grea moºtenire, ce sã facem’... Mereu ni se va servi placa asta. Oamenii pleacã din þarã ºi la un moment dat n-o sã mai aibã cui sã spunã. Omul ãsta (Cãtãlin Cenuºã – n.n.) este nãscut în Moldova, nu are rãdãcinile aici, ºi totuºi îi pasã. útia care sunt nãscuþi aici vãd cã nu le pasã de oraºul lor, de judeþul lor, ºi nu au nici o alternativã decât sã le închidã...”- a spus viceliderul de la Petrila, Cãtãlin ªerban.

Din surse guvernamentale am aflat cã pânã joi, în aceastã sãptãmânã, se va studia problema minei Petrila, dupã care ministrul delegat pentru energie, Rãzvan Nicolescu, va sosi în Valea Jiului.

Ileana FIRÞULESCU

8 Minerit

Minerit 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Iunie 2014

Luptã deschisã pentru încã un an de viaþã – Aurel Anghel vs. mineri&Pãducel L

upta aproape supraomeneascã a minerilor, în frunte cu liderii lor, pentru prelungirea vieþii minei Petrila cu încã un an, pare a fi zadarnicã, atâta timp cât directorul general al SNÎM, Aurel Anghel, spune nu, nu. Din punct de vedere a secutitãþii – NU! Din punct de vedere economic – NU! Cei de la mina Petrila spun contrariul. Primarul Ilie Pãducel a preluat problema ºi a prezentat-o miniºtrilor Constantin Niþã ºi Rãzvan Nicolescu, fãrã a-i sta alãturi vreun reprezentant din minerit.

Cei doi guvernanþi au promis studierea argumentelor pentru angajarea a 250 de mineri la Lonea ºi funcþionarea minei Petrila încã un an. Surse guvenamentale spun cã ministrul delegat pe energie va sosi în Valea Jiului pentru a rezolva situaþia.

Zbaterii liderilor de sindicat, Orizonturi Noi, de la mina Petrila, pentru prelungirea cu încã mãcar un an a vieþii acesteia, i s-a alãturat ºi administraþia localã a oraºului. Fiecare se uitã cãtre directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine, Aurel Anghel, ca la un salvator, cerând, sugerând sã li se alãture în susþinerea acestui proiect. Minerii de la Petrila i-au transmis direct spunându-i cã nu sunt doar niºte cifre în statistici, ci oameni cu familii ºi, mai mult, sunt mineri care nu cer decât sã munceascã pentru cã stau pe cãrbune.

irectorul general SNÎM D nu are nimic cu cel ce l-a fãcut inginer ºef Constantin Jujan

Date tehnice despre cum ar putea mina Petrila sã mai funcþioneze mãcar încã un an, dacã nu pânã la termenul 2018, cât a fost stabilit pentru suratele din SNÎM, nu am putut afla de la directorul minei, Constantin Jujan, pentru cã nu are voie sã dea relaþii.

Regula este pentru toþi directorii. Dar, în cazul celui de la Petrila, care a urcat scãrile ierarhiei pânã la director general al fostei CNH, am aflat de la foºti colegi-subalterni de pe la Uricani ºi Paroºeni cã nu este

deloc agreat de actualul sãu director general, Aurel Anghel, care l-ar suspecta cã ar sta la baza cererilor minerilor de la Petrila – prelungirea activitãþii minei cu un an. ”Nu este adevãrat!

Constatin Jujan este un om educat, cu vechime în minerit, un om care a condus destinele a 7000 de oameni ca director general ºi a avut încredere în mine ºi m-a numit inginer ºef. ªi acum colaborãm foarte bine. ” – a spus directorul general al SNÎM cu privire la aceste afirmaþii.

”A

vem cãrbunele pe tavã, ca un tort, noi doar trebuie sã-l luãm ºi nu ne lasã”

Dupã aprinderea care a avut loc în luna aprilie a acestui an, mina Petrila s-a repliat, a suportat ironiile cu privire la dor-

inþa liderilor ºi a minerilor de a mai þine în viaþã mina ºi dupã ce a demonstrat cã dintr-un abataj poate scoate cãrbune mai mult decât era planificat, liderii de sindicat au reînceput lupta.

Este vorba de preºedintele Sindicatului Orizonturi Noi, Cãtãlin Cenuºe, ce pare a fi singurul lider post decembrist care foloseºte metoda ”puterea exemplului” pentru a-ºi mobiliza oamenii la muncã fiind ºef de brigadã.

Acesta crede cu tãrie cã mina poate sã mai trãiascã un an în plus ºi probabil cã ºtie ce spune pentru cã o cunoaºte ca pe buzunarele sale.

Cronica Vãii Jiului a gãzduit de nenumãrate ori argumentele credinþei sale ºi a minerilor de la Petrila, dar cea mai proaspãtã a fost redatã amplu în emisiunea lui Cãtãlin Docea, de la KTV. ”Avem norocul ºi ºansa de a avea un direc-

tor care se pricepe la minerit faþã de alþii care au fost la conducerea minei Petrila ºi au retrâns zonele de activitate.

Domnul director Jujan, le-a lãrgit din 2012 pânã acum. De aceea, astãzi,

le avem ca pe tavã, noi numai sã le servim. Sã vã spun cum. S-a scos un flux de benzi de pe orizontul -200, care necesita pe fiecare schimb 8 oameni, 24 pe zi, apoi s-a eliminat un suitor ºi a rãmas un singur flux de benzi, pe care l-am înjumãtãþit cu numãrul de oameni, altfel nu fãceam faþã.

Deci oamenii de pe fluxul de la 200 au coborât la 250. Asta a însemnat economie de transportoare, economie de benzi, de oameni, economie de curent, economie de bani. Toate sunt economii care au dus la preþul de astãzi.

Mânarea unor galerii, mânarea unor suitori etc., ne-au ajutat sã avem astãzi felia de bazã

ca bazã ca pe un tort, numai sã punem tava sub el sã-l luãm. Atât ne trebuie... Tot ce vine de sus, din spate, recuperãm. Se recupereazã fier, se recupereazã absolut tot. Noi, atât trebuie,

galeriile alea care sunt acolo sã le mutãm mai jos, cu cât ne permite legea, fãcându-se un nou nivel pe care sã-l exploatãm, ceea ce înseamnã încã un an de zile de viaþã la mina Petrila. Nu am cerut absolut nimic... pentru cã în comparaþie cu celelate unitãþi minire, avem cu ce lucra. Vom avea douã capacitãþi de lucru, deci noi putem sã ne continuãm activitatea nu numai pânã anul viitor în luna mai, ci o putem continua, fãrã cheltuieli, fãrã sã cearã cineva de la UE bani în plus. Sunt bani alocaþi pentru închiderea minelor pânã în 2018. Cã cineva a fãcut programul aºa, atunci, a fost fãcut de oameni ºi tot ce poate

face omul, poate schimba tot omul. Nu vreau sã se punã carul înaintea boilor, adicã nu fac, cã nu mi-l aprobã. Eu vreau ca cei care sunt puºi acolo, ºi trebuie sã se ocupe de asta, s-o facã.

Atunci când va veni cu el nesemnat de la UE, de la Ministerul Economiei, de la prim- ministrul Ponta etc., ºi se spune cã avem toate avizele negative ºi nu mai puteþi face nimic, aici vã este finalul. Atunci am înþeles. Sã vinã în faþa oamenilor, sã spunã cã a fãcut toate demersurile ºi nu se poate”, a spus Cãtãlin Cenuºe, liderul Sindicatului ”Orizonturi Noi”.

P

romisiuni guvernamentale: 250 angajaþi la Lonea, prelugirea activitãþii la Petrila

Primarul Petrilei, Ilie Pãducel, susþine ºi el ideea celor de la mina Petrila, drept pentru care sãptãmâna trecutã, în 18 iunie, a fost la Guvern ºi a susþinut proiectul prelungirii activitãþii, pe lângã cererile pentru mina Lonea. De ce nu i-a stat alãturi un reprezentat din minerit, poate chiar directorul general SNÎM, Aurel Anghel, nu ne-a spus cunoscutã fiind abilitatea primarului de a evita declaraþii ce ar declanºa un cât de mic conflict, mai ales cu cei de care are nevoie. Dar ne-a explicat ce a fãcut el, personal, în acest sens. ”Eu am fost la Cabinetul primului ministru cu probleme de rezolvat pentru amândouã minele, Lonea ºi Petrila. Despre Petrila le-am relatat exact ºi am dus ºi scris. Nu m-am dus cu nimeni din minerit, dar m-am documentat, am vorbit cu specialiºti. La Bucureºti, mi s-a promis cã se încearcã sã se gãseascã soluþii pentru a se continua activitatea încã un an.

Apoi pentru mina Lonea, am solicitat sã se

permitã angajarea a 250 de oameni pentru cã mina este pe dezvoltare, dar în 2013 au plecat 100, în 2014 pleacã 120, iar anul viitor -115.

La Lonea mai sunt 900 de oameni. Voi insista în continuare pentru a rezolva aceste probleme pentru ambele mine ºi le mulþumesc ministrului Constatin Niþã, ministrului pentru energie Nicolescu ºi domnului ministru Bãnicioiu, care a fost de faþã” – a declarat Ilie Pãducel, primarul Petrilei.

lei/Gcal, iar în 2013 – cu 180 lei/Gcal ºi asta datoritã politicii de personal, pentru cã am luat oameni de acolo ºi i-am dus la alte unitãþi. Ca urmare, ºi din punct de vedere economic – NU! La dorinþa lor, de a munci, spun da cu D mare! Le voi asigura, dupã închiderea minei, condiþii de muncã la fel

nu vor veni pentru cã nu te recreezi cu tristeþe ºi sãrãcie. A spus-o în numele lor, tot la KTV, rãspicat vicepreºedintele Sindicatului ”Orizonuri Noi”, Cãtãlin ªerban, cel care lucreazã umãr la umãr cu liderul moldovean cãruia îi pasã, iar celor nãscuþi aici – nu.

de bune, transport civilizat, dar nu le risc viaþa.

Când s-a rupt societatea, a existat posibilitatea sã aleagã între minele viabile ºi neviabile. Aici, se ºtia cã ies la pensie ºi iau ordonanþa. În concluzie, nu!” – a declarat Aurel Anghel, director general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine.

”Bucureºtiul spune cã e mai uºor sã importãm cãrbune, cã e mai ieftin. ªtiþi cât va fi mai lesne ºi mai ieftin? Pânã nu mai producem noi ºi ne va spune UE la ce preþ vom importa. Eu cred cã oamenii vor pleca în Germania, Italia Franþa ºi Spania. Dacã vor fi nevoiþi sã-ºi întreþinã familia, vor pleca din aceastã þarã pentru cã þara asta nu se gândeºte la ei. Þara asta le spune cã mina voastrã se va închide chiar dacã aveþi cãrbune. Nu ne intereseazã cãrbunele vostru. Închideþi-o domnule, ca sã vedeþi cu cât îl importaþi. Pãi de ce sã mai producem, cã ºi aºa nu

Anghel – A urel NU! NU!

ªi totuºi de ce Aurel Anghel, directorul general al SNÎM, nu susþine minerii de la Petrila?

L-am întrebat, iar rãspunsul a fost pe linie – nu, nu, nu! ”Apreciez mult munca celor de la Petrila, dar nu poþi sã riºti un loc de muncã, viaþa oamenilor.

Ei vor sã deschidã al doilea front de lucru care va ajunge sub zona periculoasã, la o distanþã de 7,5 metri sub ea. Pãi dacã fac demersurile ºi mã duc la Uniunea Europeanã, apoi se întâmplã ce s-a întâmplat ºi în 2008 ºi în aprilie anul ãsta, dumeavoastrã aþi da avizul? Pentru cã de fiecare datã când s-a ajuns la zona aia, au fost probleme. Eu m-am îngrijit sã-i scot în viaþã ultima datã, nu am riscat nici un post, nici un om, ci am inundat zona.

Deci, din punct de vedere al protecþiei – NU! Economic vorbind, nu poþi sã-i trimiti pe cartelã (flux continuu – n.n.) la infinit - apoi, dau un exemplu de cheltuieli – oamenii de la puþ tot atât îi plãteºti fie cã la minã sunt 50 de oameni, fie cã sunt 300. Sau în 2011, au luat 10 milioane euro, în 2013 – 10,524 miliarde lei vechi. Pe cifrele astea nu poþi merge. În anul 2012, au scos cu 322

acã þara asta ”D n-o sã se trezeascã la timp, va fi bai, cum spune minerul”

Cã directorul general Anghel nu riscã, având în vedere ce au pãþit conducãtorii din vremea accidentului din 2008, de la mina Petrila, nici nu este o aºa mare supãrare, ci doar un gust amar, dezamãgitor vizavi de atitudine. Dar guvernele care au promis minerilor alternative viabile ºi nu au fãcut nimic este marea supãrare.

Minerii de la Petrila sunt convinºi cã Valea Jiului, de la Est la Vest, va deveni, cu timpul, un mare cimitir, iar turiºtii

mai producem grâu, nu mai producem porumb, nu mai producem roºii, castraveþi. Nimic! Totul importãm, chiar ºi hârtia igienicã o importãm.

Hai sã plecãm toþi din aceastã þarã, ultimul stinge becul. Asta ne invitã þara asta sã facem.

Nu ne pune sã gãsim o soluþie ca sã muncim sau altceva.

Vreau sã vã spun cã iubesc enorm þara asta, dar dacã þara asta n-o sã se trezeascã la timp, va fi bai, cum spune minerul.

Am sprijinit toate guvernele care au promis cã o sã aibã grijã de societatea româneascã ºi toþi, dupã ce au câºtigat, ne-au spus ’am primit o grea moºtenire, ce sã facem’... Mereu ni se va servi placa asta. Oamenii pleacã din þarã ºi la un moment dat n-o sã mai aibã cui sã spunã. Omul ãsta (Cãtãlin Cenuºã – n.n.) este nãscut în Moldova, nu are rãdãcinile aici, ºi totuºi îi pasã. útia care sunt nãscuþi aici vãd cã nu le pasã de oraºul lor, de judeþul lor, ºi nu au nici o alternativã decât sã le închidã...”- a spus viceliderul de la Petrila, Cãtãlin ªerban.

Din surse guvernamentale am aflat cã pânã joi, în aceastã sãptãmânã, se va studia problema minei Petrila, dupã care ministrul delegat pentru energie, Rãzvan Nicolescu, va sosi în Valea Jiului.

Ileana FIRÞULESCU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Iunie 2014

Constestaþie în anulare în dosarul reprezentativitãþii la nivelul CEH

R

eprezentanþii Sindicatului “Muntele” nu pot deocamdatã sã rãsufle uºuraþi în privinþa reprezentantivitãþii sindicale la nivelul CEH chiar dacã au câºtigat rundele “meciurilor” disputate în instanþã pânã acum.

Carmen COSMAN - PREDA Tribunalul Hunedoara are pe rol o contestaþie în anulare care vizeazã tocmai reprezentativitatea sindicalã clamatã de cei de la “Muntele”.

Contestaþia a fost depusã de liderii Sindicatului Liber Independent Electrocentrale Deva Mintia, care nu vãd în

liderul Sindicatului “Muntele”, petre Nica, omul care sã îi reprezinte la negocierile cu administraþia.

De asemenea, au chemat în judecatã ºi oficialii Complexului Energetic Hunedoara, însã în proces mai sunt încã 6 intervenienþi în nume propriu. În luna aprilie, Tribunalul Hunedoara s tabilit prin sentinþã cã sindicaliºtii de la

„Muntele” sunt unici reprezentativi la nivelul CEH, ceea ce le-a dat dreptul sã negocieze în numele minerilor de la unitãþile extractive viabile ºi al energeticienilor.

Tribunalul Hunedoara a decis la momentul respectiv respingerea, ca nefondate, a apelurilor civile declarate de cãtre pãrþile interveniente în proces, respectiv Sindicatul Liber Electrocentrale DevaMintia, Sindicatul "Libertatea 2008 Livezeni, Sindicatul Liber ºi Independent E.M. Lupeni, Sindicatul EPCVJ Vulcan,

Soluþie de redresare pentru Apa Serv

N

u vom mai plãti datoriile restante timp de 4 luni la Apele Române.

Aceasta a fost soluþia gãsitã de directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, care a avut o întrevedere la Apele Române.

Diana MITRACHE Firma care gestioneazã sistemul de aducþiune al apei potabile ºi canalizarea din Valea Jiului a ajuns întrun punct mort. Încasãrile sunt slabe, iar singura soluþie a fost pãsuirea pe o perioadã de timp limitatã a plãþii datoriilor restante cãtre Apele Române.

Costel Avram, directorul

general al SC Apa Serv, cu sprijinul senatorului Cosmin Nicula, a obþinut soluþia salvatoare cu care sperã sã scoatã firma din impas. „Sunt în Parlamentul României la Comisia de buget finanþe (n.r marþi la ora prânzului) ºi vreau sã îi mulþumesc senatorului Cosmin Nicula pentru faptul cã mi-a mijlocit o întâlnire cu directorul de la Apele Române, având în vedere

cã e senator de Valea Jiului.

Am reuºit o reeºalonare a datoriilor ºi un termen de graþie de 4 luni sã nu mai plãtim acele datorii istorice, dar dupã 4 luni, sã facem o reeºalonare. Directorul de la Apele Române, domnul Pintilie a înþeles ºi îi mulþumesc încã o datã”, a

precizat Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului.

Apa Serv Valea Jiului se aflã de ceva timp în impas din cauzã cã încasãrile facturilor merg slab, iar datoriile neplãtite niciodatã cãtre Apele Române sugrumã bugetul. În acest moment, din cele peste 12 milioane ºi jumãtate de lei mai sunt de achitat cam 2.600 de lei. Suma va fi, însã reeºalonatã dupã luna

Sindicatul SCSM Petroºani, Sindicatul Liber SE octombrie a acestui an.

De la înfiinþarea RAAVJ nu a fost achitat nici un leu cãtre Apele Române pentru apa brutã, iar de un an de zile a început plata datoriilor considerate deja istorice. În 2013, societatea Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani a asigurat apã potabilã unui numãr mediu de 91.085 de

Paroºeni, Sindicatul Independent Termoserv Paroºeni ªi Sindicatul Liber Independent "Electrocentrale" Mintia.

Practic, aceleaºi pãrþi care se regãsesc ºi în dosarul aflat acum pe rolul Tribunalului Hunedoara, care are ca obiect “contestaþia în anulare”.

persoane, înregistrânduse un consum specific de 2,79 mc/ pers./ lunã.

Apa Serv înregistreazã datorii restante faþã de principalul furnizor, Administraþia Naþionalã Apele Române Administraþia Bazinalã de Apã Jiu Craiova, pentru care a încheiat angajamentul de platã nr. 662/ 19.01.2010, angajament de platã respectat pânã în prezent.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Politicã 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Iunie 2014

Haralambie Vochiþoiu – candidaturã sub semnul ºobolanului

A

zburat din floare în floare ºi ºi-a pierdut încrederea alegãtorilor.

Haralambie Vochiþoiu este sfãtuit ca, la urmãtoarele alegeri sã candideze sub semnul ºobolanului care pãrãseºte corabia în flãcãri.

Dupã ce a schimbat partidele mai ceva decât ciorapii din picioare, Haralambie Vochiþoiu a pierdut ºi dramul de încredere pe care îl avea în faþa alegãtorilor, ºi asta fãrã sã generalizãm. Nu puþini sunt cei care îl condamnã pentru cã a sãrit în barca puterii pe uºa din dos, dupã ce conducerea PP-DD i-a acordat credit atunci când PSD l-a aruncat ca pe o mãsea stricatã.

Pe listele acestui partid a acces în

Senat, chiar dacã la resistribuire, dar în momentul în care corabia lui Dan Diaconescu s-a înclinat ºi a început sã ia apã, Haralambie Vochiþoiu a fugit la UNPR, care nu cu mult timp înainte îºi anunþase logodna politicã cu PSD. Acest lucru nu a rãmas netaxat de electorat, iar un cititor al „Ziarului Hunedoreanul” a descris în câteva rânduri pline de substanþã modul în

care îl priveºte acum pe parlamentarul de Valea Jiului. Iatã ce spune acesta despre Vochiþoiu:

“R

adiografia unui caracter inexistent – Senatorul Resturilor Vochiþoiu Haralambie De-a lungul timpului Vochiþoiu s-a dovedit un asiduu colecþionar de carnete de partid.

A debutat sub soarele Partidului Socialist.

Când a simþit cã soarele PS este la apus

a trãdat ºi a ajuns în PSD, sub zodia celor trei trandafiri. Din cauza lãcomiei ºi a caracterului intrigant Vochiþoiu a trãdat încrederea celor din PSD colaborînd amplu ºi detaliat cu PDL-ul local ºi judeþean (imediat dupã alegerile pierdute a declarat în România Liberã ca el vrea sã intre la guvernare alãturi de PDL – singurul lider local ºi judeþean!).

Averea i-a crescut sub ochii cuprinºi de mirare ai colegilor din PSD pe care îi pãcãlea cã este cinstit ºi luptã

împotriva portocaliilor.

Pînã la urmã a fost exclus ºi s-a refugiat sub pulpana infractorului Dan Diaconescu care în spatele degetului mare arãta de fapt degetul mijlociu electoratului. PPDD s-a dovedit partidul puºcãriabililor ºi al celor fãrã de caracter, partidul trãdãtorilor.

Ajuns senator prin redistribuire, prin intrigi ºi minciuni a reuºit sã îndepãrteze colegii senatori din PPDD. κi dorea funcþiile numai pentru el. Dupã ce a pus pe butuci ºi PPDD-ul se

Dorin Gligor, noul vicepreºedinte al CJ Hunedoara

V

icepreºedintele Consiliului Judeþean (CJ) Hunedoara, Ioan Rus, membru al PSD, a fost schimbat marþi din funcþie, locul sãu fiind ocupat prin vot de consilierul judeþean Dorin Gligor, preºedintele filialei judeþene a PDL Hunedoara.

refugiazã la UNPR, partid care nu are mai mult de 1% în sondajele naþionale ºi care a colaborat perfect cu PDL-ul, fiind la guvernare ani buni.

Sub semnul vulturului, pe care îl va transforma în curînd într-o cioarã ponositã, Vochiþoiu va încerca sã punã în aplicare visul sãu de aur: secretar în ministerul muncii sau, de ce nu, ministrul muncii. Iluzii. Vochiþoiu a pierdut ºansa de a demonstra cã are caracter rãmînînd în barca celor care i-au oferit o ºansã atunci cînd nu mai avea niciuna. La putere sunt prea mulþi (86%), în opoziþie putea sã se remarce.

Cîþi profitori ca Vochiþoiu nu se regãsesc printre cei 86%?

Propunem ca la urmãtoarele alegeri Vochitoiu sã candideze sub semnul ºobolanului care fuge de pe corabia în flãcãri! Un caracter ca ºi caºcavalul, doar cã ºi la caºcaval materia este mai consistentã decît gãurile. La Senatorul Resturilor e invers, tocmai de aceea ºi radiografia unui caracter inexistent”.

Car men COSMAN-PREDA

Dorin Gligor a fost singurul propus pentru acest post, iar pentru el au votat 26 de consilieri judeþean, în timp ce unul dintre aleºi a votat împotrivã. „Vã spun de pe acum sã vã cumpãraþi creioane ºi ascuþitori pentru cã veþi rãspunde de biroul care se ocupã cu atragerea de fonduri europene ºi veþi avea mult de scris”, a þinut sã-i spunã preºedintele CJ Hunedoara noului vicepreºedinte.

De precizat cã înaintea votãrii proiectului de hotãrâre privind eliberarea din funcþie a lui Ioan Rus, consilierii PSD au pãrãsit sala de ºedinþe.

Car men COSMAN-PREDA

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Iunie 2014

Cu obiectivitate despre

Sãrbãtoarea ºahului la Nedeia Vulcãneanã

D

espre reuºita concursului de ºah organizat de Consiliul Local ºi Clubul Sportiv Vulcan cu ocazia Nedeii Vulcãnene s-a mai scris. S-au ocupat de aceasta dnii Alin Apostu ºi Gheorghe Scurhan. Totuºi, distinºii antrenori de la CSM Petroºani - grãbiþi sã promoveze rezultatele obþinute de elevii pe care îi îndrumã – au fãcut câteva omisiuni importante ºi, mai ales, câteva inexactitãþi.

Astfel, cei care au urmãrit informaþiile referitoare la acest subiect ar putea fi tentaþi sã înþeleagã cã sportivii de la CS Vulcan nu prea au câºtigat nimic, iar dacã au câºtigat, s-au transferat între timp la... Deva (aºa cum eronat au fost prezentate Andreea Albescu ºi Dariana Iosib).

Din punctul meu de vedere, mai importantã decât ordinea în clasament a copiilor este participarea acestora într-un numãr atât de mare la un concurs de ºah. Cred cã ºahul din Valea Jiului se aflã pe un drum bun ºi mai cred cã subsemnatul, Alin Apostu ºi Gheorghe Scurhan suntem aliaþi ºi nu adversari în responsabilitatea de a continua eficient pe acest drum, de a atrage cât mai mulþi copii spre practicarea sportului minþii, de a-i selecta ºi sprijini pe cei mai talentaþi dintre ei. Consider cã adevãratele confruntãri se dau la nivel naþional, acolo unde ºahul din Valea Jiului trebuie reprezentat cât mai bine.

Revenind la Nedeia Vulcãneanã, ediþia din acest an a concursului de ºah - organizat la ªcoala Generalã Teodora Lucaciu - a fost una specialã, pentru prima datã luând parte la acest concurs ºi sportivi din afara Vãii Jiului.

Pe lângã cei 48 de sportivi de la CS Vulcan ºi cei 17 de la CSM Petroºani însoþiþi de antrenorii

Gheorghe Scurhan ºi Elvis-Alin Apostu, la confruntãrile de pe eºichier au participat ºi 8 ºahiºti de la Clubul de ªah Deva însoþiþi de antrenorul Cosmin Tãtãruº. În total, la Nedeia Vulcãneanã, în jurul tablei de ºah au sãrbãtorit 73 de sportivi: 54 bãieþi ºi 19 fete. ” Ostilitãþile” s-au desfãºurat pe 3 categorii de vârstã: pânã la 8 ani; 9 -10 ani; 11-15 ani.

La fiecare categorie, fetele ºi bãieþii au jucat împreunã, însã, premierea s-a fãcut separat, ocupanþii primelor 4 locuri fiind premiaþi în bani conform condiþiilor stabilite de Consiliul Local al mun. Vulcan. A fost o competiþie foarte disputatã cu multe partide de bunã calitate ºi toþi copiii meritã aprecierea ºi felicitãrile noastre.

Rezultate turneu copii: Bãieþi sub 8 ani: Locul I: Ancuþa Aris Mario (CS Vulcan) Locul II: Melicuþ David (Clubul de ªah Deva) Locul III: Viºãnescu Dragoº (CSM Petroºani) Locul IV: Avram Rãzvan (CSM

Petroºani) Fete sub 8 ani: Locul I: Albescu Andreea (CS Vulcan) Locul II: Vãtãºelu Aida (CSM Petroºani) Bãieþi 8-10 ani: Locul I: Ignat Flavius (CSM Petroºani) Locul II: Maidik Alexandru (CS Vulcan) Locul III: Gircsis Raul (CS Vulcan) Locul IV: Moldovan Horaþiu (CS Vulcan) Fete 8-10 ani: Locul I: Maniul Francesca (Clubul de ªah Deva) Locul II: Cioloca Andreea (CSM Petroºani) Locul III: Iosib Dariana (CS Vulcan) Locul IV: Tomescu Alexandra (CS Vulcan) Bãieþi 11-15 ani: Locul I: Crãciun Cristian Costin (CSM Petroºani) Locul II: Petruºan Cristian (Clubul de ªah Deva) Locul III: Maschio Mihai (CSM Petroºani) Locul IV: Indrei David (Clubul de ªah Deva) Fete 11-15 ani: Locul I: ªchiopu Oana Magdalena – 8 ani (CS Vulcan) Locul II: Florea Mãdãlina (CS Vulcan)

Locul III: Lupºa Teodora (CS Vulcan) Locul IV: Fieraru Andreea (CS Vulcan) Rezultatele aratã cã a fost o competiþie echilibratã la nivelul cluburilor, premiile fiind distribuite astfel: 11 – CS Vulcan, 7 CSM Petroºani ºi 4 Clubul de ªah Deva.

Din cele 6 locuri I, 3 au revenit CS Vulcan, 2 – CSM Petroºani ºi unul Clubului de ªah Deva. Dar, cel mai important câºtig a fost plusul de experienþã cu care fiecare copil sa întors de la concurs.

Pe lângã cele trei categorii s-a mai disputat una de “boboci”. ªi la aceastã categorie s-au jucat partide dãtãtoare de speranþe pentru viitorul ºahului din

Valea Jiului.

Rezultate “boboci”: Bãieþi: Locul I: Rai Narcis (CS Vulcan) Locul II: Pãºcãlãu Luca (Clubul de ªah Deva) Locul III: Avram Denis (CS Vulcan) Locul IV: Enache Raul (CS Vulcan) Fete: Locul I: Tinca Diana (CSM Petroºani) Locul II: Matac Delia (CS Vulcan) Locul III: Pãtru Maria Denisa (CS Vulcan) Locul IV: Sabadac

Miruna (Clubul de ªah Deva) Efortul tuturor sportivilor a fost rãsplãtit cu diplome ºi medalii. Au fost acordate ºi douã menþiuni speciale pentru cei mai “tineri” participanþi. Este vorba despre doi copii de 5 ani: Tedy Stãnescu (Clubul de ªah Deva) ºi Matei Cristian ªchiopu (CS Vulcan).

Despre care, în mod sigur, veþi mai auzi.

Dorel ªCHIOPU, Preºedinte Secþia de ªah a CS Vulcan

Luna Iunie Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema de þelinã Pui Shanghai în crusta de susan/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii Salatã & Desert Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema de legume Mozzarella pane în crusta de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Cotlet de porc cu piure de cartofi Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu garniturã de orez sîrbesc/ªniþel pane de pui cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi afumaþi/Ficãþei de pui cu cartofi piure Salatã & Desert Preþ meniul zilei: 15.00 lei (include felul 1+ felul 2 + salata + desert, la alegere din variantele din meniul pentru ziua respectivã).

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã de apã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã!

Telefon comenzi: 0726 669 060

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Iunie 2014

Anvelopãri în campus

P

roiect pilot la UPET. Reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului au demarat un proiect pilot pentru care aºteaptã avizul Ministerului Educaþiei Naþionale. Este vorba de anveloparea unui cãmin studenþesc în vederea diminuãrii pierderilor la încãlzire.

Monika BACIU

“Încercãm în perioada urmãtoare, am ºi depus actele la Ministerul Educaþiei Naþionale, încercãm un proiect pilot pentru investiþii la un cãmin

unde dorim sã facem reabilitare termicã.

Dorim sã anvelopãm acest cãmin. Þinând seama cã noi avem alernativa la termoficare cât ºi pe gaz. Încercãm sã diminuãm aceste

pierderi prin termoizolarea clãdirilor, încercãm cu un cãmin de garsoniere pentru cã este un cãmin complet la sol, cât ºi suprafaþa de acoperire cea mai micã. Vrem sã vedem în cât timp vom amortiza investiþia.

Noi am fãcut un calcul ºi investiþia se va amortiza în 5+6 ani ºi înseamnã cã investiþia merge, dar sã vedem ce înseamnã acest lucru. În cazul în care ni se aprobã fondurile de la minister, investiþia se va finaliza,

dupã un an de zile vom face randamentul. În cazul în care dupã un an de zile se atestã cã aceastã investiþie se amortizeazã cu siguranþã vom continua investiþiile la cãmine pentru cã studentul nostru are nevoie de cel mai bun confort, urmând apoi sã luãm toate clãdirile universitãþii sã le anvelopãm”, a declarat Dacian Ciodaru, director administrativ UPET. În funcþie de rãspunsul oferit de ministerul de resort

vor demara ºi lucrãrile. Dacã dupã realizarea investiþiei ºi constatarea viabilitãþii

Pãrinþii vor o vacanþã mai scurtã pentru copiii lor. Vezi ce schimbãri majore se pregãtesc în noul an ºcolar

F

undaþia “PARINTI PENTRU COPII” ºi Alianta T.A.T.A. solicita ministrului educaþiei organizarea unei dezbateri publice autentice ºi transparente cu privire la stabilirea structurii anului ºcolar 2014-2015.

Potrivit unui comunicat de presã, fundaþia "Pãrinþi pentru copii" ºi Alianþa T.A.T.A solicitã modificarea proiectului de ordin al ministrului ºi implicit redimensionarea structurii anului ºcolar 2014-2014.

Cele doua organizatii parentale solicita modificarea proiectului de ordin al ministrului si implicit redimensionarea structurii anului scolar 2014-2014,

dupa cum urmeaza: Anul scolar sa inceapa mai devreme cu cca o saptamana, adica vineri, 5 septembrie 2014, pentru a da posibilitatea unitatilor de invatamant sa parcurga mai usor activitatile de ordin administrativ aferente deschiderii anului de invatamant si parintilor sa participe la ceremoniile aferente, in conditiile in care exista un cadru legal

de ultima ora, care le permite sa solicite la locul de munca o zi libera in acest sens; Vacanta de iarna sa fie majorata de la doua la trei saptamani, in perioada sambata, 20 decembrie 2014 – duminica, 11 ianuarie 2015, tinand cont de sarbatorile religioase si de conditiile meteo, care sunt caracterizate de regula de caderi masive de zapada; Vacanta din perioada 1-9 noiembrie 2014, dedicata invatamantului primar si prescolar sa se desfiinteze, in conditiile in care nu are un efect benefic asupra sistemului de invatamant;

Vacanta intersemestriala programata in perioada 31 ianuarie – 8 februarie 2015 sa se desfiinteze, in conditiile in care semestrul I se va incheia vineri, 19 decembrie 2014, iar saptamana respectiva sa se adauge vacantei de primvara propuse de ministerul de resort; Vacanta de primavara sa creasca de la o saptamana la doua saptamani, in perioada sambata, 4 aprilie – duminica, 19 aprilie 2014, pentru a tine cont astfel si de Pastele catolic si a le da posibilitatea elevilor sa se bucure in cadrul familial de sarbatoarea religioasa;

Saptamana "SCOALA ALTFEL" sa se organizeze in perioada 4-9 mai 2015, in conditiile in care proiectele si activitatile selectate trebuie sa presupuna implicarea parintilor, fiind asadar un program care se bazeaza pe parteneriatul SCOALA – FAMILIE. In aceeasi perioada este sarbatorita si ZIUA EUROPEI, fiind asadar un motiv in plus pentru ca “SCOALA ALTFEL” sa nu se desfasoare in perioada propusa de minister (6-10 aprilie), ci intre ZIUA MAMEI (3 mai 2015) si ZIUA TATALUI (10 mai 2015), in preajma

acestuia se va decide dacã vor fi anvelopate toate cãminele ºi corpurile Universitãþii.

ZILEI INTERNATIONALE A FAMILIEI (15 mai), in conditiile in care programele saptamanii cu pricina sunt dedicate si relatiei SCOALA-FAMILIE. Ministerul Educatiei Nationale solicita de altfel tuturor unitatilor de invatamant sa incurajeze participarea parintilor la activitatile care se preteaza la acest tip de deschidere spre comunitate.

Elevii ºi preºcolarii au intrat de vineri, 20 iunie, în vacanþa de varã, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaþiei.

Vestea proastã pentru elevi este cã aceºtia ar putea sã meargã la ºcoalã sau copiii la grãdiniþã ºi în timpul vacanþei de varã. romaniatv.net

14 Program & Horoscop

11:00 Campionatul Mondial Brazilia 2014 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:30 Convieþuiri 16:45 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:00 Clubul celor care muncesc în România 18:10 Studio FIFA World Cup 2014 18:53 Campionatul Mondial Brazilia 2014 21:00 Telejurnal 22:00 Biziday 22:35 Studio FIFA World Cup 2014

10:30 Secrete de Stil 11:00 Râzi ºi câºtigi 11:30 Mondenii 12:00 Teleshopping 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Nimeni nu-i perfect 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Oraºul distrus: Explozia din Halifax 17:00 Regina cumpãrãturilor 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Mondenii 20:30 Cronica cârcotaºilor

Cronica Vãii Jiului | Mieruri, 25 Iunie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?

23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Tornade îngheþate 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 14:45 Totul se plãteºte 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Ameninþarea nopþii 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Planurile dumneavoastrã în legãturã cu o afacere s-ar putea sã eºueze din cauza ambiþiilor nerealiste. Dacã analizaþi totul cu obiectivitate, veþi vedea cã proiectele se pot concretiza numai cu rãbdare ºi cu susþinere din partea unei persoane.

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Teleshopping Am ales sã fiu român Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Copii contra pãrinþi Prin flori ºi sabie Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Bal cu scandal

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere 22:15 WOWbiz

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Abisul pasiunii Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 10:15 11:00 11:15 11:45 12:00 12:15 13:00 13:30 15:30 17:30 19:30 20:45 22:00

ªtirile Digi Sport Digi Sport Mondial ªtirile Digi Sport Digi Sport Mondial Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Tenis ziua 3 Tenis ziua 3 Tenis ziua 3 Tenis ziua 3 Digi Sport Mondial Digi Sport Special

Starea de confuzie ºi lipsa simþului practic vã afecteazã randamentul la locul de muncã, dar ºi relaþiile cu prietenii. Evitaþi discuþiile în contradictoriu ºi concentraþi-vã asupra problemelor urgente!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Se pare cã nu aveþi spor pe plan profesional ºi în afaceri. Nu forþaþi lucrurile! În caz contrar, vã veþi irosi energia ºi riscaþi sã aveþi probleme cu sãnãtatea.

Astãzi intuiþia nu prea vã ajutã, dar vã puteþi baza pe sfaturile prietenilor.

23 august *** 22 septembrie

Nu sunteþi într-o dispoziþie prea bunã, deºi aveþi multe de fãcut la serviciu ºi acasã. Ideile ºi proiectele dumneavoastrã nu sunt bine primite. Nu este momentul sã insistaþi. Astãzi ocupaþi-vã de activitãþi de rutinã.

ªeful ºi colegii de serviciu vã reproºeazã cã nu reuºiþi sã vã încadraþi în programul de lucru.

Nici acasã nu sunteþi tocmai entuziast, spre nemulþumirea familiei. Încercaþi sã fiþi mai atent la problemele celor din jur!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

23 noiembrie *** 20 decembrie Vã gãsiþi în faþa unei dileme: ori finalizaþi o lucrare importantã la locul de muncã, ori vã ocupaþi de o afacere personalã, care se anunþã foarte profitabilã.

21 ianuarie *** 20 februarie

În prima parte a zilei s-ar putea sã fiþi indispus din cauza unei probleme sentimentale. La locul de muncã, reuºiþi sã faceþi faþã tuturor sarcinilor, cu ajutorul unui coleg mai în vârstã.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai

22

Dimineaþa s-ar putea sã aveþi un randament scãzut la locul de muncã. Amânaþi deciziile importante ºi tranzacþiile financiare.

N-ar strica sã acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale.

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

22

Sunteþi indispus din cauza unor probleme sentimentale ºi vã refugiaþi în muncã. Propuneþi-vã obiective mai realiste ºi acceptaþi ajutorul prietenilor. O persoanã mai în vârstã vã sfãtuieºte cum sã rezolvaþi divergenþele cu partenerul de viaþã.

10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15

21

Vã cam lipseºte simþul practic ºi nu este indicat sã începeþi noi activitãþi. Dacã aveþi de luat decizii sau de semnat contracte, amânaþi pe mâine! Aveþi o controversã cu partenerul de viaþã, într-o problemã financiarã.

21 decembrie *** 20 ianuarie În prima parte a zilei, intenþionaþi sã solicitaþi o mãrire de salariu. Nu aþi ales momentul cel mai potrivit! Tocmai acum, colegii de serviciu se plâng cã nu sunteþi suficient de cooperant.

21 februarie *** 20 martie Astãzi aveþi idei confuze ºi nerealiste, iar cei din jur nu reuºesc sã vã înþeleagã. Nu începeþi mai multe activitãþi în acelaºi timp.

Riscaþi sã nu duceþi nici una la bun sfârºit. Nu este o zi bunã pentru afaceri sau investiþii.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Iunie 2014

Repetenþii de la Romtelecom

S

-au mutat înapoi în vechea locaþie, dar au fãcut-o spre râsul tuturor, scriind „sa mutat la Poºta veche”, fãrã sã menþioneze cine ºi de ce.

Cei de la Romtelecom, sediul din Petroºani, nu au prea dat pe la ºcoalã ºi asta se vede din afiºul scris în fugã ºi plasat în faþa locaþiei.

Cu un scris neîngrijit ºi cu o greºealã flagrantã, angajaþii de aici ºi-au dat zilele astea „doctoratul” în limba românã, iar nouã nu ne rãmâne decât sã le arãtãm cartea de gramaticã.

Observaþia a fost fãcutã de un grup de tineri ce abia se întorceau de la evaluarea naþionalã ºi care nu înþelegeau de ce sunt nevoiþi sã gãseascã mãsura corectã a unor versuri de Minulescu într-un astfel de

oraº.

Romtelecom, filiala din Petroºani se mutã în vechea locaþie, de unde abia plecase cu ceva vreme în urmã, semn cã responsabilii de aici se rãzgândesc des.

Asta dupã ce vechea locaþie, dotatã cu o bulinã roºie, cu risc maxim la sesism, a ajuns din nou sigurã, printr-o excepþie de nimeni înþeleasã pânã acum.

Diana MITRACHE

Rata ºomajului a scãzut uºor în mai, ajungând la 4,91 la sutã, adicã 444.693 de ºomeri

R

ata ºomajului a scãzut, în luna mai faþã de aprilie, cu 0,22 puncte procentuale, ajungând la 4,91 la sutã, fiind înregistraþi 444.693 de ºomeri, informeazã Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM), precizând cã aceste valori sunt mai mici ºi decât perioada similarã a anului trecut.

ANOFM precizeazã cã rata ºomajului înregistrat la sfârºitul lunii mai 2014, la nivel naþional, a fost de 4,91 la sutã, mai micã cu 0,22 puncte procentuale decât cea din luna aprilie ºi mai micã cu 0,12 puncte procentuale decât cea din luna mai a anului trecut.

Numãrul total al ºomerilor înregistraþi

în evidenþele agenþiilor judeþene pentru ocuparea forþei de muncã la finele lunii mai a fost de 444.693 persoane, cu 20.121 persoane mai puþine faþã de cele de la finele lunii anterioare. În ceea ce priveºte rata ºomajului înregistrat pe sexe, în luna mai 2014, comparativ cu luna precedentã, rata ºomajului

masculin a scãzut de la 5,68 la sutã în luna aprilie la 5,43 la sutã, iar rata ºomajului feminin a scãzut de la 4,51 la sutã în luna aprilie la 4,32 la sutã.

Referitor la structura ºomajului dupã nivelul de instruire, ºomerii fãrã studii ºi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial ºi profesional au ponderea cea mai mare în

Taxa pe stâlp, pe facturã

A

utoritatea Naþionalã de Reglementare în Energie (ANRE) va recunoaºte în facturile emise pentru electricitate costurile Hidroelectrica ºi Nuclearelectrica aferente taxei pe construcþiile speciale, a declarat Marian Cernat, director în ANRE, citat de Mediafax.ro.

Aceastã mãsurã va fi pusã în aplicare începând cu data de 1 iulie. Potrivit lui Cernat, vor fi luate în calcul costurile suportate de cei doi producãtori de energie cu prima tranºã din taxa pe stâlp.

"Ajustarea nu are legaturã cu dubla facturare, ci cu taxa pe stâlp. Încã nu se ºtie impactul în factura finalã", a afirmat Cernat într-o conferinþã pe teme energetice.

Impozitul pe proprietate pentru construcþiile speciale,

de 1,5% din valoarea construcþiei, a fost introdus la începutul acestui an. Prima tranºã din taxã a fost plãtitã

totalul ºomerilor înregistraþi în evidenþele agenþiilor judeþene pentru ocuparea forþei de muncã, respectiv 78,54 la sutã. ªomerii cu nivel de instruire liceal ºi post-liceal reprezintã 15,63 la sutã din totalul ºomerilor înregistraþi, iar cei cu studii universitare 5,83 la sutã.

Judeþele cu cele mai mari rate ale ºomajului sunt: Vaslui (10,64 la sutã), Teleorman (9,73 la sutã), Mehedinþi (9,62 la sutã), Dolj (8,84 la sutã), Galaþi (8,44 la sutã), Buzãu (8,42

pânã la 26 mai, iar a doua are ca termen data de 25 septembrie. Potrivit estimãrilor administratorului judiciar al Hidroelectrica, compania trebuie sã plãteascã în acest an 163 milioane de lei impozit pe construcþiile speciale, în timp ce costurile pentru Nuclearelectrica sun evaluate la aproximativ 100 de milioane de lei. Guvernul estimeazã cã încasãrile din taxa pe stâlp vor totaliza 1,5 miliarde de lei.

la sutã), Olt (7,19 la sutã), Ialomiþa (6,79 la sutã), Gorj (6,75 la sutã) ºi Cãlãraºi (6,66 la sutã).

Din totalul ºomerilor înregistraþi, 125.104 au fost indemnizaþi ºi 319.589

neindemnizaþi.

Numãrul ºomerilor indemnizaþi a scãzut cu 14.755 persoane, iar numãrul ºomerilor neindemnizaþi a scãzut cu 5.366 persoane faþã de luna precedentã.

Restricþii apã Lupeni, miercuri, 25-06-2014, 09:00 - 16:00.

Zona afectatã: Cartier Braia, Vâscoza, Centru Vechi. Motivul restricþiei: Anulat conductã veche FØ 250 mm, str.Spiru Haret;

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Iunie 2014

Problemele din Straja, dezbãtute cu Ponta ºi Dragnea

D

ragnea ºi Ponta au ascultat problemele primarului Resmeriþã. Edilul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, a fost sãptãmâna trecutã la Bucureºti unde s-a întâlnit cu cei doi demnitari. Resmeriþã le-a adus la cunoºtinþa celor doi problemele cu care se confruntã municipalitatea din cauza nealocãrii fondurilor necesare pentru continuarea lucrãrilor de modernizare a domeniului schiabil din Straja.

Monika BACIU

“Sãptãmâna trecutã am fost la Bucureºti, am discutat de proiec-

rezultatele corpului de control al primuluiministru cu privire la verificãrile efectuate la domeniile schiabile din

Atunci vom putea cu toþii sã rãspundem pertinent la întrebãrile dumnealor”, a mai spus sursa citatã. pârtii bune, sã fie condiþii normale pentru turismul din Valea Jiului. Chiar astãzi se face inaugurarea unui parc de aventurã în Straja”, a mai spus Resmeriþã.

Aproape 50 de milioane are de achitat administraþia localã de la Lupeni pentru constructorii care au executat lucrãri în staþi-

tul staþiunii Straja cu domnul prim-ministru Victor Ponta cu domnul ministru al Dezvoltãrii, Liviu Dragnea. Am certitudinea cã lucrãrile respective vor fi plãtite, în schimb eu am început sã fiu mai pesimist ºi sã aºtept sã vãd banii în cont, sã fie dat drumul la plata facturilor din partea primãriei. Abia atunci vor fi mulþumit total”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Edilul de la Lupeni se declarã indignat de

þarã. “În Straja avem de lucru. La Vulcan ºi Petroºani a venit corpul de control al premierului, pe bunã dreptate, dar una din întrebãrile corpului de control a fost unde sunt ratracurile, de unde sã ºtie primarii unde sunt ratracurile când noi nu am terminat lucrãrile în staþiuni. Ratracurile ar trebui sã fie în garajele ratracurilor, dar proiectele s-u oprit.

Lucrãrile trebuie terminate pentru a ºti exact ce s-a fãcut.

Conform proiectului, staþiunea montanã Straja ar trebui sã fie unitã cu cea din Pasul Vâlcan. Chiar ºi în condiþiile de faþã, în care nu au fost alocaþi bani pentru aceste proiecte, edilul lupenean nu îºi pierde speranþa.

“Eu am speranþe, trebuie sã am pentru cã altfel nu puteam sã fac acest proiect împreunã cu domnul Ile. Sperãm ca pânã la urmã sã îl ducem la bun sfârºit, sã existe o colaborare între Straja ºi Vulcan, sã avem

unea montanã Straja.

Mai exact, 47.277.091,37 de lei are de achitat municipalitatea cãtre Acomin, Termogaz ºi Aviaþia Utilitarã.

Pentru a reduce impactul negativ al restrângerii activitãþii din minerit, începând cu anul 2011, administraþia localã a municipiului Lupeni a

început derularea unui proiect de investiþii în straþiunea montanã traja. Proiectul a fost aprobat de ministerul existent la vremea respectivã, adicã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi are o valoare de 189.607.421,00 lei cu TVA inclus.Potrivit datelor oficiale, în urma unei centralizã ce dateazã de la finele anului trecut, la Lupeni, acolo unde funcþioneazã Staþiunea Straja, Executivul a alocat 1,5 milioane de lei. Aici lucrãrile au demarat mai târziu decât în Parâng, dar constructorul s-a miºcat mai repede ºi fãrã prea multe piedici, aºa cã acum putem vorbi despre o modernã telegondolã deja funcþionalã.

Marele pericol la care e expusã pielea ta: Cum poate fi evitat cancerul

N

umãrul cazurilor de cancer de piele este în creºtere, specialiºtii în domeniu fiind îngrijoraþi cu privire la acest aspect. Ei oferã însã cîteva explicaþii ºi sfaturi pentru cã o asemenea maladie sã poatã fi evitatã.

Expertã în dermatologie Anne Chapas, de la centrul medical Mount Sinai, din SUA, spune cã explicaþia creºterii numãrului de cazuri e mai complexã. Oamenii încep sã meargã tot mai mult în vacanþe exotice pe insule, avînd mai multe activitãþi în aer liber faþã de trecut, scrie Fox News.

Din aceastã cauzã, mulþi se bronzeazã chiar ºi în timpul iernii, cei cu pãrul ºi pielea deschise la culoare fiind mai expuse riscului de a face aceastã boalã.

Alþi factori care contribuie la apariþia melanomului sînt antecedentele din

familie, aluniþele de pe piele, expunerea la soare ºi arsurile solare.

Conform unui studiu recent publicat

în revistã "Cancer Epidemiology, Biomarkers & Prevention", cei care suferã cel puþin cinci astfel de arsuri atunci cînd au vîrstã cuprinsã între 15 ºi 20 de ani prezintã un risc cu 80% mai mare de a

face melanom.

Cremele de protecþie nu previn în totalitate astfel de probleme.

Hainele pe care le purtam sunt, de asemenea, importante, la fel ca ºi limitarea activitãþilor din timpul zilei, între orele 11:00 ºi 15:00, în timpul cãrora putem fi expuºi razelor solare puter-

nice. Dermatologii ne mai sfãtuiesc cã, atunci cînd observãm modificarea culorii unor aluniþe sau a pielii sã mergem imediat la un control, cãci detectarea timpurie a cancerului de acest tip oferã mari ºanse de vindecare.