CVJ NR. 638, MARTI 24 IUNIE 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 638

Cronica Vãii Jiului Marti, 24 Iunie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Din Valea Jiului în Europa ºi retur

Exportãm materie primã, importãm produs finit

Muncitorii “la negru” preferaþi de zeci de patroni hunedoreni >>> PAGINA A 3-A

Poliþist ºi tatã pentru copiii abandonaþi >>> PAGINA A 4-A

ITM cerceteazã accidentul în care un tânãr ºofer ºi-a pierdut viaþa >>> PAGINA A 5-A

Minulescu i-a închis pe absolvenþi >>> PAGINA A 6-A

Staþia de epurare de la Cimpa - piatrã de moarã pentru Apa Serv >>> PAGINA A 7-A

În aºteptarea muzeului CFR >>> PAGINA A 12-A

Ion Barbu Ziua ºi Noaptea Muzeelor Petrilene >>> PAGINA A 12-A Senatorii, averile la control

F

ructele de pãdure culese în Valea Jiului ajung peste hotare ºi se reîntorc pe rafturile din magazinele noastre sub formã de dulceaþã sau alte bunãtãþi.

Zmeurã, mure, afine negre ºi roºii sunt doar o micã parte din produsele cu care Dumnezeu sau natura ne-a înzestrat. Din aceste fructe s-ar putea face sute de milioane de euro la export, dacã le-am procesa ºi exporta cu valoare adãugatã, sub formã de sucuri, siropuri ºi tot felul de bunãtãþi... >>> PAGINILE 8-9

Vochiþoiu se declarã sãrac, dar este larg la pungã >>> PAGINA A 13-A

Turiºtii din Vale au rãzbit în Bulgaria >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Iunie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Iunie 2014

O

Simota, pus la platã

mul de afaceri Alin Simota era aºteptat luni la Petroºani, pentru a rãspunde în faþa instanþei. A fost primul termen de când Simota este arestat la domiciliu, iar obiectul dosarului este legat de evaziune fiscalã. Avocaþii au cerut, însã, amânarea cauzei, dar pânã atunci va fi pus la platã.

Alin Simota a fost citat luni dimineaþã într-un dosar la Judecãtoria Petroºani, dar în faþa instanþei s-a prezentat doar avocatul sãu Ioan Unguraº, care a precizat cã prezenþa clientului sãu nu este obligatorie la acest termen. Omul de afaceri are, însã, de achitat suma de 8.400

de lei, drept contravaloarea expertizei în acest dosar, iar judecata a fost amânatã peste o lunã. „Instanþa a acordat termen în data de 7 iulie, pentru cã ANAF a trimis un punct de vedere referitor la raportul de expertizã ºi, pentru cã a fost trimis prin fax direct în salã în ziua

procesului, este necesar sã îl vadã doamna procuror ºi doamna judecãtor ºi pentru ca inculpatul sã achite decontul la expertizã”, a precizat Ioan Unguraº, avocatul omului de afaceri în acest proces.

Alin Simota este judecat la Petroºani într-un dosar de eva-

ziune fiscalã, iar luni, 23 iunie, ar fi fost pentru prima datã când omul de afaceri, care a fost arestat acum un an ºi eliberat recent pentru arest la

domiciliu, ar fi trebuit sã vinã de la Petrila la Petroºani, cu acordul poliþiei.

Pentru cã s-a cerut o expertizã financiar –contabilã în acest

dosar, la termenul de acum o lunã instanþa a dispus acordarea unui nou termen de judecatã luna viitoare.

Simota stã în locuinþa sa din Petrila unde îºi efectueazã arestul la domiciliu.

Alin Simota a fost trimis în judecatã în data de 12 martie 2013 pentru evaziune fiscalã, prejudiciul calculat fiind de 440.972 de lei.

El se aflã în arest la domiciliu, fiind cercetat într-un dosar în care este acuzat de asociere la un grup infracþional extrem de periculos.

Diana MITRACHE

Muncitorii “la negru” preferaþi de zeci de patroni hunedoreni

P

este 40 de firme din judeþul Hunedoara au fost depistate numai în acest an cu forþã de muncã plãtitã „la negru”.

Patronii firmelor respective au încercat sã eludeze legea, pentru a nu plãti contribuþiile la bugetul de stat. În ciuda controalelor numeroase efectuate de inspectorii de muncã, sunt încã destui oameni de afaceri care preferã sã lucreze cu muncitori angajaþi la negru, adicã fãrã nicio formã legalã. Numai în acest an, reprezentanþii

Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara au descoperit de societãþi comerciale care foloseau forþã de muncã “la negru”. În total, vorbim despre mai mult de 100 de persoane

nedeclarate, pentru care angajatorii nu plãteau niciun leu contribuþie la bugetul de stat tocmai pentru cã aceste persoane nu figurau ca fiind angajate. În patru dintre cazurile descoperite,

A încercat sã treacã frontiera cu un permis de conducere fals

Totorean, purtãtor de cuvânt al STPF Satu Mare. Acum hunedoreanul este cercetat pentru sãvârºirea infracþiunilor de uz de fals ºi conducere pe drumurile publice a unui autoturism fãrã a deþine permis de conducere.

Car men COSMAN-PREDA

U

n tânãr din judeþul Hunedoara este cercetat de poliþiºtii de frontierã pentru cã s-a folosit de un permis de conducere fals pentru a pãrãsi þara.

Cei care l-au depistat pe tânãrul de 23 de ani sunt angajaþii Sectorului Poliþiei de Frontierã Carei, care au oprit pentru control, la ieºirea din Carei spre Satu Mare, un autovehicul marca Peugeot, pe care erau aplicate plãcuþe cu numere provizorii de Satu Mare.

Maºina era condusã de

Costel Gabriel V., în vârstã de 23 de ani, din judeþul Hunedoara.

“Poliþiºtii de frontierã i-au solicitat conducãtorului auto sã prezinte la control documentele personale ºi cele ale maºinii.

Tânãrul a prezentat un permis de conducere eliberat de autoritãþile britanice care însã nu era un document autentic”, a declarat Oana

administratorii societãþilor respective s-au ales cu denunþuri penale, în condiþiile în care aveau mai mult de cinci angajaþi fãrã forme legale. Astfel, SC Spar Business Ideas Provider Grup SRL Bucureºti, Punct de lucru Deva a fost prinsã cu 20 de persoane fãrã forme legale, SC Mini Maxi 2005 SRL Dobra avea 8 persoane, SC Teo Company Com SRL Brãniºca –9 persoane, iar SC Pioneer Trade SRL Bucureºti 9 persoane. Pentru celelalte cazuri, unde au fost maximum trei persoane gãsite fãrã forme legale au fost aplicate amenzi contravenþionale.

Potrivit legislaþiei în vigoare, constituie contravenþie primirea la munca a pânã la 5 persoane fãrã încheierea unui contract individual de muncã ºi se sancþioneazã cu amendã de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoanã identificatã. De asemenea,

tot contravenþie este prestarea muncii de cãtre o persoana fãrã încheierea unui contract individual de muncã, faptã sancþionatã cu amendã de la 500 lei la 1.000 lei. În schimb, constituie infracþiune ºi se sanctioneazã cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendã primirea la munca a mai mult de 5 persoane, fãrã încheierea unui contract individual de muncã. ªi anul trecut a plouat cu amenzi, iar reprezentanþii ITM Hunedoara au tãiat în carne vie. Potrivit datelor oficiale ale Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara, din totalul firmelor verificate, 151 foloseau forþã de muncã la negru. Iar în 18 dintre cazuri au fost depuse denunþuri penale la Parchet, deoarece au fost depistate cu mai mult de cinci angajaþi care lucrau fãrã documente legale.

Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Iunie 2014

Poliþist ºi tatã pentru copiii abandonaþi

U

n poliþist hunedorean este tatã pentru copiii pe care pãrinþii lor naturali nu i-au vrut. Alãturi de soþia lui a înfiat doi prunci, imediat dupã ce au venit pe lume ºi pe care mamele i-au abandonat la Maternitate. Poliþistul are ºi un fiu natural, însã pe toþi îi iubeºte la fel de mult ºi spune cã ei „sunt adevãrate comori de la Dumnezeu”.

Comisarul Florin Bolosin în vârstã de 41 de ani lucreazã de circa 20 de ani în cadrul Inspectoratului de Poliþie Hunedoara, iar povestea sa ºi a soþiei sale, mãrinimia celor doi nu ar fi fost ºtiutã decât de apropiaþi. „Secretul” familiei Balosin s-a aflat abia dupã ce poliþistul a vrut sã înfieze un bebeluº aruncat la un container de gunoi de mamã, imediat dupã ce l-a nãscut. Femeia nu vroia sã-ºi piardã iubitul pentru cã avea un copil cu altcineva ºi a vrut cu orice chip sã scape de nou nãscut.

Florin a fãcut toate demersurile pentru ca micuþul sã ajungã la el în familie, iar asistenþii de la Direcþia Pentru Protecþia Copilului Hunedoara i l-ar fi dat

imediat pe bãieþel, dar mama s-a opus din spatele gratiilor. Nici acum, la un an de zile de la incident poliþistul nu ºi-a luat gândul de la copilul a cãrui soartã era sã fie pecetluitã de mama naturalã dacã un gunoier nu-l descoperea la timp.

Aºa s-a aflat cã Florin ºi soþia lui au împreunã trei copii:

Ana Maria (11 ani), Tudor (8 ani) ºi Iosif (4 ani). Ana ºi Tudor au fost înfiaþi, fetiþa dintr-un centru de plasament, când avea

nu pot sã mai concep viaþa fãrã Ana-Maria, Tudor ºi Iosif.

Dumnezeu dã o familie celor pãrãsiþi ºi dragostea de pãrinte þine de sufletul omului ºi nu are nimic cu genetica”, spune Florin Bolosin.

A

un an ºi ºapte luni dupã ce mama naturalã a lãsat-o în maternitate. La fel s-a petrecut ºi cu Tudor.

Cei doi ºtiu cã sunt adoptaþi, însã între ei ºi copilul natural al familiei Bolosin nu este nici o diferenþã, toþi sunt iubiþi la fel de mult. „Trebuie sã treci prin experienþa asta ca sã înþelegi ce înseamnã sã adopþi un copil. Azi

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI „În vederea întocmirii decontului necesar plãþii drepturilor cuvenite pentru semestrul I 2014, rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca în perioada 01.07.2014-31.07.2014, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), facturile ENEL ºi TERMOFICARE aferente consumurilor pânã la data de 30.06.2014.

Ne angajãm sã vã informãm în aceeaºi manierã despre intervalul de timp în care se vor efectua plãþile.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

ajutat sute de orfani

Poliþistul este primul sã ajute când aude de suferinþa copiilor ºi a iniþiat alãturi de colegii lui numeroase campanii de ajutorare a micuþilor aflaþi în case de copii. Tot din donaþiile colegilor, în numele lor, ajutã mai multe familii necãjite cu mulþi copii din Deva. Recent a venit ºi în Petroºani, sã ajute tot împreunã cu colegii lui, un alt copil, un geniu al pianului, rãmas orfan dupã ce mama lui a fost omorâtã pe o trecere de pietoni de un ºofer

prea grãbit. A vrut sã-l cunoascã ºi sã-l încurajeze pe micuþ. „Mergem periodic pe la centrele de plasament, este adevãrat cã în numele Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Hunedoara, dar el este cel mai implicat în asemenea acþiuni. κi pune ºi din salariu bani pentru copiii sãraci.

Avem o familie monoparentalã, o mamã are ºase copii pe care-i întreþine ºi mergem periodic sã-i ajutãm. Ca exemplu ºi-a dat jumãtate din salariu la o fetiþã de nouã ani bolnavã de cancer, este o persoanã deosebitã ºi gata în orice clipã sã-i ajute pe cei care au

nevoie de sprijin”, declarã subcomisarul Bogdan Niþu, colegul lui Florin Bolosin, împreunã cu care deruleazã mai toate campaniile umanitare ale poliþiºtilor hunedoreni.

La finele anului trecut, dupã ce s-a aflat povestea familiei Bolosin, poliþistul împreunã cu soþia lui au primit recunoaºterea hunedorenilor fiind premiaþi simbolic în piaþa publicã din Deva de reprezentanþii societãþii civile.

Maximilian GÂNJU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Iunie 2014

ITM cerceteazã accidentul în care un tânãr ºofer ºi-a pierdut viaþa

U

n tânãr a murit într-un accident rutier, iar inspectorii ITM Petroºani cerceteazã cauzele în care s-a produs accidentul.

Luni, 23 iunie a fost o zi neagrã pentru un conducãtor auto din Petrila. Acesta ºi-a pierdut viaþa într-un accident de circulaþie care a avut loc în zona Haþeg. Acum inspectorii de muncã verificã în ce condiþii a avut loc accidentul. “În jurul orei 06:40, un conducãtor auto în vârstã de 25 de ani, din oraºul Petrila, în timp ce conducea un autotren pe DN 66, pe direcþia de deplasare Haþeg spre Cãlan, la ieºirea din localitatea Haþeg, mai exact la km 185840m., într-o curbã la stânga, a pierdut controlul asupra autovehiculului ºi s-a rãsturnat în afara pãrþii carosabile, pe partea dreaptã a direcþiei de mers. În urma evenimentului rutier a rezultat, din nefericire, decesul conducãtorului auto”, se aratã în comunicatul IPJ Hunedoara.

“Acest domeniu ridicã mari probleme.

Astãzi s-a produs un eveniment în trafic la nivelul judeþului în care

colegii noºtri din alte judeþe pentru a finaliza controlul. S-a impus aceastã campanie datoritã faptului cã pe lângã domeniul construcþiilor ºi domeniul exploatãrilor forestiere pe primele locuri la nivel naþional, în special în ceea ce priveºte accidentele grave mortale se gãseºte acest domeniu al transportatorilor”, a mai spus sursa citatã.

Autovehiculele, dar ºi conducãtorul acestora trebuie sã respecte anumite reguli.

a fost implicatã o maºinã a unei firme din Valea Jiului ºi care din nefericire a sfârºit tragic pentru ºoferul acestei maºini. Se va face cercetarea ºi vedem ce s-a întâmplat acest caz, ce a condus la producerea evenimentului respectiv”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului.

Tocmai pentru a evita producerea unor astfel de evenimente, inspectorii ITM împreunã cu Poliþia verificã dacã autovehiculele respectã normele tehnice.

“Pe lângã campaniile din construcþii, minerit ºi exploatãri forestire, la nivel naþional, începând din acest an existã o campanie de transporturi pe care ºi noi am demarat-o. Campania se desfãºoarã atât la

angajator cât ºi în trafic. În fiecare lunã ieºim în trafic cu Inspectoratul pentru Transporturi de la Deva ºi cu Poliþia ºi pentru unitãþile care au

sediul, noi finalizãm controlul la sediul firmei, iar pentru maºinile gãsite în trafic care au sediul în alte judeþe, trimitem constatãrile din trafic la

“În trafic se urmãreºte ca maºina sã aibã toate dotãrile necesare, în funcþie de marfa transportatã, dacã transportã substanþe periculoase sã fie acreditatã pentru transportul acestei substanþe, semnalizatã,

ºoferul sã aibã toate documentele, sã aibã toate autorizaþiile, avizãrile, atât maºina cât ºi ºoferii, sã aibã reviziile tehnice periodice la zi, de asemenea ºoferul sã fie din punct de vedere medical apt ºi foarte important verificarea timpului de condus ºi timpului de odihnã care din pãcate prin nerespectarea acestui timp, prin oboseala care se instaleazã la nivelul ºoferului se produc cele mai multe accidente grave. Omul aþipeºte în trafic ºi se produc mari tragedii”, a mai spus Ileana Bodea.

Potrivit inspectorilor ITM în utlima perioadã, la maºinile gãsite în trafic nu au fost constatate probleme deosebite.

Monika BACIU

Sute de persoane, autoturisme, obiecte ºi documente, gãsite prin intermediul Sistemului de Informaþii Schengen oliþiºtii români, împreunã cu P partenerii de pe teritoriul

statelor membre Schengen, au depistat, în ultima sãptãmânã, 142 de persoane, 68 de autoturisme ºi opt documente ce fac obiectul unor semnalãri introduse în Sistemul Informatic Schengen (SIS), informeazã un comunicat IGPR. Potrivit sursei citate, în perioada 14-20 iunie, pe teritoriul þãrii noastre, au fost localizate, în urma schimbului suplimentar de informaþii prin intermediul Biroului SIRENE, 92 de persoane ce fac obiectul unor semnalãri în SIS. Astfel, poliþiºtii români au pus în aplicare 15 mandate europene de arestare ºi au depistat trei persoane semnalate ca fiind dispãrute ºi 35 ce erau cãutate în vederea participãrii la o procedurã judiciarã.

Totodatã, pe teritoriul României, au fost identificate 60 de autoturisme cãutate de partenerii din spaþiul Schengen pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cursul procedurilor penale, precum ºi

trei documente pierdute sau furate din statele membre ºi o plãcuþã de înmatriculare.

Pe de altã parte, partenerii strãini au identificat, pe teritoriul lor, în urma schimbului de informaþii prin intermediul Biroului SIRENE din cadrul CCPI-IGPR, 50 de persoane cãutate de autoritãþile române.

Dintre acestea, 24 de persoane erau urmãrite de Poliþia Românã în baza unui mandat european de arestare, ºase

persoane erau semnalate ca dispãrute, iar ºapte erau cãutate pentru participarea la o procedurã judiciarã.

De asemenea, opt autovehicule, semnalate de autoritãþile române în vederea indisponibilizãrii sau pentru a fi folosite ca probe în cursul procedurilor penale, au fost identificate în statele membre.

Partenerii strãini au depistat ºi cinci documente (patru de identitate ºi unul de înmatriculare a vehiculelor) pierdute sau furate din România.

Autoritãþile române sunt conectate la Sistemul de Informaþii Schengen din octombrie 2010, iar din aprilie 2013 la cel de-a doua generaþie (SIS II), sistem ce a devenit funcþional ºi în România la fel ca ºi în cele 26 de state membre Schengen.

6 Actualitate

La UPET, cazare pentru turiºti la preþ modic

P

rofitã de faptul cã este zona turisticã ºi atrag turiºtii cu preþuri de cazare mici. Este vorba de reprezentanþii Universitãþii din Petroºani care închiriazã camerele de cãmin pe timpul verii unor persoane din afara instituþiei de învãþãmînt superior. Preþurile sunt mai mult decît modice, iar condiþiile sunt de nivel înalt.

“Noi speram sã nu rãmînã goale în sensul cã e periada vacantelor atunci cînd studenþii nu sunt în campus cãminele vor fi închiriate la tarif preferenþial, la tarif hotelier care este mult mai mic decît celelalte locaþii de cazare din Petroºani cît ºi din Valea Jiului ºi din judeþ. Noi avem un tarif de 20-25 de lei pe noapte, toate condiþiile

necesare ceea ce nouã ni se pare un preþ mic. În anii precedenþi o parte dintre stutenti au rãmas pentru cã aveau un loc de muncã aici sau alte activitãþi pe care le desfãºoarã în perioada vacanþei de varã, iar anul acesta speem cel puþin unu sau douã cãmine sã fie pline ca în anii precedenþi, iar în celelalte sã fie cazãri ocazionale cît ºi turiºti care vin în zona de munte. Noi speram sã speculãm aceastã piaþã, cum am speculat-o ºi pînã acum ºi în vacanþa de varã ºi de iarna turiºtii care vin în zona sã fie cazaþi la noi iar apoi sã meargã cãtre zonele de

destinaþie”, a declarat Dacian Ciodaru, director Administrativ UPET. Ideea de a închiria camerele de cãmin pe perioada vacantelor a pornit în urmã cu cîþiva ani, iar avînd în vedere succesul acestei iniþiative, cei de la Universitate continua anual cu acest lucru.

“Au existat cereri iar

Minulescu i-a închis pe absolvenþi inulescu ºi M ale sale „Rânduri pentru Anul Nou” le-au dat bãtãi de cap absolvenþilor din clasa a VIII-a. Cei mai mulþi spun cã s-au descurcat mai greu la aceastã parte din examen.

A fost prima probã a Testelor Naþionale ºi primul examen din viaþa de elev a absolvenþilor de gimnaziu.

Aproximativ 3.400 de elevi absolvenþi ai clasei a VIII-a din întreg judeþul Hunedoara au dat luni dimineaþã primul examen din viaþa lor. Cei mai mulþi, însã, s-au plâns de poezia lui Ion Minulescu dedicatã Anului Nou. Acolo a fost punctul slab, pentru cã absolvenþii de gimnaziu au avut sã

prezinte semnificaþia titlului, sã gãseascã sinonime ori mãsura versurilor, dar nici gramatica nu i-a fãcut sã plece siguri pe ei. „Nu a fost foarte greu. A fost ok, subiecte pentru toatã lumea. Mai grele mi s-au pãrut funcþiile sintactice. Compunerile care ni s-au cerut au fost uºoare, o opinie am avut de fãcut ºi cred cã m-am descurcat”, a spus la ieºirea din examen o absolventã, în timp ce un

alt coleg a fost dãrâmat de literaturã. „Foarte greu mi s-a pãrut. Dupã subiecte, a fost mai greu decât la simulare. Prima parte mi s-a pãrut grea, ne-a dat genul liric, poezie ºi acolo ne-a închis”, a spus un tânãr din clasa a VIII-a ºi la fel ne-a mãrturisit ºi colegul cu care a ieºit dupã aproximativ douã ore din examen. „A fost un pic mai dificil ca la simulãri. A fost mai greu la prima compunere. Ceva semnificaþii, la poezie a fost mai dificil”, a spus acesta. „A fost destul de greu. Poezia a fost grea. Puþine figuri de stil”, acolo cred cã nu m-am descurcat bine, a spus un altul.

Testele naþionale au început luni ºi marþi este ziua în care dau examen cei care au

învãþat în limba maternã, în timp ce miercuri este proba la matematicã. Vineri este ziua în care se vor afiºa rezultatele, iar apoi urmeazã distribuirea pe licee a absolvenþilor, în funcþie de medie.

Din 2014, media de la aceste teste naþionale va reprezenta 75% din media de admitere la liceu, iar 25% vor conta mediile din gimnaziu, faþã de 50%, anul trecut, de altfel singura noutate faþã de Capacitatea din 2013, ne-au declarat reprezentanþii Ministerului Educaþiei.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Iunie 2014

noi de asta ne am ºi permis sã þinem cãminele deschise iar în cazul în care nu exista destule cereri o parte din ele vor intra în reparaþii normale care se fac pe perioada vacantelor de varã atunci cînd studenþii vor veni din nou sã se cazeze la începerea anului universitar 2014-2015 atunci nu o sã mai fie probleme în semsul ca ae va zugrãvi sau alte probleme care trebuie rezolvate, iar perioadele tampon în care noi putem sã remediem aceste probleme sumt vacanþele de iarnã, de varã”, a mai spus sursa citatã.

Nu doar studenþilor ºi turiºtilor le sînt închiriate camerele de cãmin ci ºi familiilor.

“Avem în limita locurilor disponibile

chiar ºi în timpul anului universitar cît ºi în vacanþe se pot închiria garsonierele cît ºi camerele din cãmin care nu au statutul de student, dar tariful pe cazare diferã faþã de studenþi. În perioada cînd studenþii sunt aici diferã de la 120 de lei pînã la 250 de lei pe lunã, iar pe perioada vacantelor de vara nu s+au stability încã. În urmãtorul consiliu de administraþie se vor stabili. ªi studenþii pot plãti o sumã mai mare pe perioada de varã cînd nu mai beneficiazã de subvenþie”, a mai spus Ciodaru.

Tot în perioada vacanþei, cînd majoritate studenþilor se întorc acasã, au loc ºi lucrãrile de igienizare ºi reparaþii din cãmine.

Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Iunie 2014

Staþia de epurare de la Cimpa – piatrã de moarã pentru Apa Serv

I

nvestiþia derulatã de Primãria Petrila, pentru care mai mulþi funcþionari împreunã cu primarul Ilie Pãducel s-au ales cu sesizare la Parchetul General, nu va fi niciodatã profitabilã pentru cel care o va prelua.

Maximilian GÂNJU

Un studiu realizat de specialiºtii Apa Serv Valea Jiului, regie cãtre care Primãria Petrila vrea sã dea staþia de epurare de la Cimpa, aratã cã astãzi operatorul de apã doar ar pierde. Calcul a dat cu minus pentru Apa Serv Valea Jiului care ar trebui sã compenseze de undeva cheltuielile de

exploatare a acestei staþii de epurare. Cel mai important aspect este însã cã staþia de epurare nu funcþioneazã în prezent, lucru semnalat de inspectorii de la Corpul de Control al primului ministru ºi chiar ºi de directorul Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. „Nu-l pot învinovãþi pe primarul Pãducel pentru cã a fãcut aceastã investiþie. La momentul la care s-a

apucat de ea era necesarã pentru locuitorii din Cimpa ºi zonele deservite de ea. Atunci nu se vorbea de proiectul european derulat de Apa Serv care a rezolvã problema canalizãrii ºi a apei potabile în acele zone din Petrila.

Totuºi, vreau sã fac precizarea cã aceastã staþie nu funcþioneazã ºi noi nu o putem prelua.

Constructorul, Masa Adrigela trebuie sã-ºi facã treaba ºi sã o punã în funcþionare.

Apoi mai este ºi o altã

problemã: cheltuielile cu exploatarea pentru apa Serv Valea Jiului vor fi ca un exemplu de 10 lei ºi noi vom recupera doar 4 lei.

Diferenþa ar trebui sã se regãseascã în facturile consumatorilor noºtri, lucru care nu este corect”, a explicat directorul general al operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului.

Surse de venit extrabugetare

D

acã tot e perioada nunþilor, instituþiile publice care deþin sãli pentru evenimente pretabile pentru astfel de ocazii îºi rotunjesc bugetul. Cantina Universitãþii din Petroºani este închiriatã celor care au un eveniment important în viaþa lor. În timpul cursurilor, cantina este deschisã studenþilor ºi nu numai, iar pe perioada weekendului sala se transformã.

Monika BACIU “Noi avem o gamã largã de servicii la cantinã, putem asigura trei mese pe zi atât a la carte cât ºi pentru grupuri organizate. Tariful este foarte mic, 25 de lei pentru trei mese pe

diferite evenimente, onomastici, botezuri, nunþi ºi sperãm ca ºi pânã acum sã ne ridicãm la aºteptãrile clienþilor pentru cã de fapt prin aceste surse de venit care sunt surse extrabugetare intrã în bugetul universitãþii ºi banii se

zi, iar în week-end-uri restaurantul studenþesc se poate închiria pentru

întoc tot aici în salarii ºi investiþii”, a declarat Dacian Ciodaru, director Administrativ UPET. Banii obþinuþi din închirierea sãlii sunt utilizaþi pentru diferite lucrãri de investiþii.

Statul cautã constructor pentru 37 de kilometri din Autostrada Transilvania. Costul va fi de 14 milioane de euro pe kilometru

C

NADNR cautã constructor pentru execuþia unui tronson de 37,2 de kilometri, pe traseul Ogra (judeþul Mureº) - Câmpia Turzii (judeþul Cluj), parte din Autostrada Transilvania, proiectul având o valoare estimatã de pânã la 2,33 miliarde lei (531,5 milioane euro), inclusiv TVA.

Contractul de proiectare ºi execuþie pentru realizarea secþiunii 2A: Ogra Câmpia Turzii a autostrãzii Braºov Târgu Mureº - Cluj Oradea va fi atribuit prin licitaþie deschisã,

pentru preþul cel mai scãzut.

La valoarea maximã anunþatã, CNADNR va plãti 14,27 milioane euro pe kilometru de autostradã.

Proiectul este împãrþit în trei loturi,

respectiv Ogra Iernut (3,6 km), Iernut - Cheþani (17,9 km) ºi Cheþani Câmpia Turzii (15,7 km).

Lucrãrile au o valoare estimatã totalã cuprinsã între 1,56 miliarde lei ºi 1,88 miliarde lei (nivel care include ºi posibile suplimentãri), fãrã TVA. Termenul pentru finalizarea contractului este de 64 de luni de la data atribuirii.

Ofertele sau cererile de participare din partea constructorilor interesaþi pot fi depuse pânã la 11 august.

8 Actualitate

Din Valea Jiului în Europa ºi retur

Exportãm materie primã, importãm produs finit F ructele de pãdure culese în Valea Jiului ajung peste hotare ºi se reîntorc pe rafturile din magazinele noastre sub formã de dulceaþã sau alte bunãtãþi. Zmeurã, mure, afine negre ºi roºii sunt doar o micã parte din produsele cu care Dumnezeu sau natura ne-a înzestrat.

Din aceste fructe s-ar putea face sute de milioane de euro la export, dacã le-am procesa ºi exporta cu valoare adãugatã, sub formã de sucuri, siropuri ºi tot felul de bunãtãþi, pe care le gãsim azi în magazinele noastre, dar acestea sunt culese din pãdurile noastre ºi sunt exportate spre procesare iar apoi sînt importate. S-a deschis sezonul fructelor de pãdure, iar culegãtorii au la dispoziþie mai multe centre de achiziþie a acestora. Doar în zona de est a Vãii Jiului sînt patru astfel de centre.

“Centrele de colectare sunt trecute în autorizaþia de mediu publicatã de Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara.

La Petroºani, ce þine de ocolul Silvic Petroºani avem Petroºani 1, Petroºani 2, Iscroni ºi Petrila”, a declarat inginer silvic Cristian Jacotã, responsabil producþie vânãtoare din cadrul Ocolului Silvic Petroºani.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Iunie 2014

Cei care cutreierã pãdurile dupã fructele de pãdure trebuie, teoretic, sã respecte anumite reglementãri europene pentru ca produsele sã fie atestate bio.

“Culegãtorii trebuie sã respecte anumite reguli, avem un ghid, practici de bunã colectare a plantelor medicinale ºi a fructelor din flora spontanã, în

conformitate cu reglementãrile UE. Aici sunt o sumedenie de reguli care trebuie cunoscute ºi respectate.

Colectarea din arealele forestiere se va face pe arealele unde nu s-au aplicat insecticide ºi ier-

bicide în ultimii trei ani.

Colectarea din zonele apropiate terenurilor agricole, plantele spontane nu vor fi colectate de pe marginea ter-

se aduc la cunoºtinþã aceºti factori de risc care se întâlnesc în situaþia colectãrii ºi achiziþiei de fructe cum ar fi întâlnirea cu animale

nurilor agricole unde sau aplicat pesticide. Ca o regulã generalã, se va pãstra o distanþã de cel puþin 20 de metri între arealele de colectare ºi câmpurile cultivate convenþional, 50 de metri în cazul livezilor stropite. De asemenea, dacã se cunosc areale poluate nu se poate face colectarea de acolo întrucât produsele certificate ecologic nu vor fi colectate de pe arealele cu un înalt grad de poluare”, a mai spus sursa citatã.

Pe lângã aceste norme, culegãtorii mai trebuie sã fie vigilenþi ºi la pericolele la care se expun în zonele de unde îºi procurã fructele.

“Orice activitate presupune anumiþi factori de risc ºi prin aceste norme, culegãtorilor li

sãlbatice, teren accidentat, presupune atenþie.

Sunt pericole care pot fi destul de grave, chiar mortale”, mai spune Jacotã.

P

rocesare ºi vânzare

Direcþia Silvicã are trei centre de procesare a fructelor de pãdure ºi anume la Iscroni, Dobra ºi Haþeg. În funcþie de contractele pe care le are Direcþia Silvicã de la Deva, fructele ajung

peste hotare unde sunt preparate sub diferite forme, iar apoi acestea se pot reîntoarce în þarã spre vânzare.

“Ajung fructele peste hotare iar apoi e posibil sã se reîntoarcã pe rafturile magazinelor noastre frumos ambalate ºi etichetate. E posibil ca noi sã mâncãm zmeura noastrã sau afina noastrã. În fiecare an se porneºte cu anumitã valoare, un anumit preþ pe kilogram, în funcþie de preþul pieþei.

Cantitate mare presupune un preþ mai mic, cantitate redusã presupune un preþ mai mare”, a mai spus sursa citatã.

Potrivit statisticilor, România exportã anual mii de tone de fructe de pãdure.

Fructele de pãdure cresc sãlbatice, cu miile de tone, pe versanþii însoriþi ai Carpaþilor.

Ies din þarã pentru un preþ de nimic ºi îi îmbogãþesc pe vesteuropenii care ºtiu cum sã vânda marfã 100% naturalã.

Monika BACIU

Z

imbrul european a revenit în România dupã douã secole de la dispariþie, iar primele 17 animale au ajuns aici în luna mai de la rezervaþii naturale ºi crescãtorii din întreaga Europã.

Zimbrul european revine în România dupã douã secole de la dispariþie

Au fost vremuri în care zimbrul european domnea în pãdurile de pe continent, din Peninsula Ibericã ºi pânã în Rusia, însã vânãtoarea ºi înãlþimea arborilor l-au eliminat.

La fel s-a petrecut ºi în România, unde zimbrul tocmai a revenit dupã douã secole de la dispariþie, în urma unui amplu proiect de repopulare.

Primele 17 animale

supravieþuirea ºi reproducerea celui mai mare mamifer din Europa.

Dupã perioada de adaptare, animalele vor trãi în libertate deplinã

au ajuns aici în luna mai, de la rezervaþii naturale ºi crescãtorii din întreaga Europã, iar pânã în luna octombrie, vor fi supravegheate în mod deosebit ºi se vor afla în semicaptivitate, dupã care zimbrii vor fi lãsaþi în libertate în pãdurile din Þarcu Armeniº. Aceastã regiune din Carpaþi a fost aleasã pentru cã în trecut a constituit unul dintre habitatele principale ale acestui animal uriaº, iar aici abia dacã existã activitate omeneascã, biodiversitatea este extinsã, ºi se gãsesc ºi coridoarele ecologice, care uºureazã

într-o zonã de 59.000 de hectare.

Nu vor mai primi de mâncare de la cei care au organizat repopularea — Rewilding Europe ºi World Wide Fund România (WWF) — decât dacã iarna va fi prea durã ºi va forþa intervenþia omului. "Este o zi foarte importantã, pentru cã în mod normal obiºnuim sã pierdem astfel de specii, însã astãzi am câºtigat una în aceastã zonã", a declarat directorul WWF din România, Magor Csibi, la momentul sosirii zimbrilor. "Dacã vreme de mulþi ani,

soluþia pentru a apãra ecosistemul se baza pe îndepãrtarea oamenilor, acum vedem cum oamenii ºi natura au ºansa de a convieþui", a mai spus el.

Aceastã repopulare este o noutate în Europa, pentru cã este prima care are loc nu într-o rezervaþie naturalã, ci în locuri în care animalele se vor bucura de deplinã libertate de miºcare. "Zimbrul face parte din patrimoniul nostru cultural uman", explicã la rândul sãu ºi Adrian Hãgãtiº, care se ocupã de proiectul Rewilding Europe în Carpaþii Meridionali.

"Este vorba de o specie care a dis-

pãrut în România cu peste douã secole în urmã, însã nu a dispãrut niciodatã din minþile ºi sufletele noastre", asigurã el.

Ultimul zimbru în libertate a fost vânat în România în 1790 în munþii din Transilvania.

Cu proiectul "Zimbrii din Munþii Þarcu" se

urmãreºte mai ales "îmbinarea protejãrii naturii ºi habitatului cu dezvoltarea localã, prin crearea unei reþele de obiective turistice", mai spune Hãgãtiº.

"Locuitorii din zonã ne sprijinã iniþiativa, contribuind cu terenul ºi colaborarea lor apreciabilã, astfel ca aceastã specie sã se adapteze la noul stil de viaþã sãlbaticã", mai spune el. În plus, expertul subliniazã ºi faptul cã au fost deja angajaþi doi pãdurari ºi cã vor apãrea ºi mai multe locuri de muncã, datoritã turismului ecologic.

Zimbrii se vor înmulþi în vara acestui an, pentru cã se vor naºte alþi 10, iar turma se va mãri cu câte 20 în fiecare an, astfel cã va ajunge la cel puþin 200 în 2024. Însã dacã animalele se înmulþesc aºa cum se sperã, numãrul va creºte pânã la 500 de zimbri. "Este vorba de o specie

fragilã, pentru cã diversitatea geneticã a zimbrului este foarte scãzutã; se reproduce numai masculul dominant", explicã Hãgãtiº.

El se declarã însã optimist, în ciuda dificultãþilor cu care se vor confrunta zimbrii pe perioada integrãrii în noul mediu. Animalele aduse în România au, în medie, vârsta de trei ani, iar speranþa de viaþã a speciei nu depãºeºte 20 de ani. În noul lor ecosistem, vor coexista ºi cu alte animale sãlbatice, precum urºi sau lupi.

"Singurul mod prin care se poate evita dispariþia lor din cauza lipsei hranei sau a temperaturilor scãzute þine de creºterea populaþiei cât mai repede posibil", aratã Hãgãtiº, care precizeazã cã specialiºtii vor încerca sã asigure împerecherea tuturor membrilor turmei, astfel încât sã existe mai mulþi indivizi care sã asigure supravieþuirea. Pentru a-i putea urmãri, oamenii de ºtiinþã le vor monta niºte zgãrzi cu transmiþãtor în jurul gâtului, care vor permite localizarea lor prin GPS, ºi mai ales a masculilor dominanþi.

Potrivit Rewilding Europe, în prezent existã în toatã lumea numai 5.046 exemplare ale zimbrului european, dintre care 3.230 trãiesc în libertate sau semicaptivitate.

AGERPRES

8 Actualitate

Din Valea Jiului în Europa ºi retur

Exportãm materie primã, importãm produs finit F ructele de pãdure culese în Valea Jiului ajung peste hotare ºi se reîntorc pe rafturile din magazinele noastre sub formã de dulceaþã sau alte bunãtãþi. Zmeurã, mure, afine negre ºi roºii sunt doar o micã parte din produsele cu care Dumnezeu sau natura ne-a înzestrat.

Din aceste fructe s-ar putea face sute de milioane de euro la export, dacã le-am procesa ºi exporta cu valoare adãugatã, sub formã de sucuri, siropuri ºi tot felul de bunãtãþi, pe care le gãsim azi în magazinele noastre, dar acestea sunt culese din pãdurile noastre ºi sunt exportate spre procesare iar apoi sînt importate. S-a deschis sezonul fructelor de pãdure, iar culegãtorii au la dispoziþie mai multe centre de achiziþie a acestora. Doar în zona de est a Vãii Jiului sînt patru astfel de centre.

“Centrele de colectare sunt trecute în autorizaþia de mediu publicatã de Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara.

La Petroºani, ce þine de ocolul Silvic Petroºani avem Petroºani 1, Petroºani 2, Iscroni ºi Petrila”, a declarat inginer silvic Cristian Jacotã, responsabil producþie vânãtoare din cadrul Ocolului Silvic Petroºani.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Iunie 2014

Cei care cutreierã pãdurile dupã fructele de pãdure trebuie, teoretic, sã respecte anumite reglementãri europene pentru ca produsele sã fie atestate bio.

“Culegãtorii trebuie sã respecte anumite reguli, avem un ghid, practici de bunã colectare a plantelor medicinale ºi a fructelor din flora spontanã, în

conformitate cu reglementãrile UE. Aici sunt o sumedenie de reguli care trebuie cunoscute ºi respectate.

Colectarea din arealele forestiere se va face pe arealele unde nu s-au aplicat insecticide ºi ier-

bicide în ultimii trei ani.

Colectarea din zonele apropiate terenurilor agricole, plantele spontane nu vor fi colectate de pe marginea ter-

se aduc la cunoºtinþã aceºti factori de risc care se întâlnesc în situaþia colectãrii ºi achiziþiei de fructe cum ar fi întâlnirea cu animale

nurilor agricole unde sau aplicat pesticide. Ca o regulã generalã, se va pãstra o distanþã de cel puþin 20 de metri între arealele de colectare ºi câmpurile cultivate convenþional, 50 de metri în cazul livezilor stropite. De asemenea, dacã se cunosc areale poluate nu se poate face colectarea de acolo întrucât produsele certificate ecologic nu vor fi colectate de pe arealele cu un înalt grad de poluare”, a mai spus sursa citatã.

Pe lângã aceste norme, culegãtorii mai trebuie sã fie vigilenþi ºi la pericolele la care se expun în zonele de unde îºi procurã fructele.

“Orice activitate presupune anumiþi factori de risc ºi prin aceste norme, culegãtorilor li

sãlbatice, teren accidentat, presupune atenþie.

Sunt pericole care pot fi destul de grave, chiar mortale”, mai spune Jacotã.

P

rocesare ºi vânzare

Direcþia Silvicã are trei centre de procesare a fructelor de pãdure ºi anume la Iscroni, Dobra ºi Haþeg. În funcþie de contractele pe care le are Direcþia Silvicã de la Deva, fructele ajung

peste hotare unde sunt preparate sub diferite forme, iar apoi acestea se pot reîntoarce în þarã spre vânzare.

“Ajung fructele peste hotare iar apoi e posibil sã se reîntoarcã pe rafturile magazinelor noastre frumos ambalate ºi etichetate. E posibil ca noi sã mâncãm zmeura noastrã sau afina noastrã. În fiecare an se porneºte cu anumitã valoare, un anumit preþ pe kilogram, în funcþie de preþul pieþei.

Cantitate mare presupune un preþ mai mic, cantitate redusã presupune un preþ mai mare”, a mai spus sursa citatã.

Potrivit statisticilor, România exportã anual mii de tone de fructe de pãdure.

Fructele de pãdure cresc sãlbatice, cu miile de tone, pe versanþii însoriþi ai Carpaþilor.

Ies din þarã pentru un preþ de nimic ºi îi îmbogãþesc pe vesteuropenii care ºtiu cum sã vânda marfã 100% naturalã.

Monika BACIU

Z

imbrul european a revenit în România dupã douã secole de la dispariþie, iar primele 17 animale au ajuns aici în luna mai de la rezervaþii naturale ºi crescãtorii din întreaga Europã.

Zimbrul european revine în România dupã douã secole de la dispariþie

Au fost vremuri în care zimbrul european domnea în pãdurile de pe continent, din Peninsula Ibericã ºi pânã în Rusia, însã vânãtoarea ºi înãlþimea arborilor l-au eliminat.

La fel s-a petrecut ºi în România, unde zimbrul tocmai a revenit dupã douã secole de la dispariþie, în urma unui amplu proiect de repopulare.

Primele 17 animale

supravieþuirea ºi reproducerea celui mai mare mamifer din Europa.

Dupã perioada de adaptare, animalele vor trãi în libertate deplinã

au ajuns aici în luna mai, de la rezervaþii naturale ºi crescãtorii din întreaga Europã, iar pânã în luna octombrie, vor fi supravegheate în mod deosebit ºi se vor afla în semicaptivitate, dupã care zimbrii vor fi lãsaþi în libertate în pãdurile din Þarcu Armeniº. Aceastã regiune din Carpaþi a fost aleasã pentru cã în trecut a constituit unul dintre habitatele principale ale acestui animal uriaº, iar aici abia dacã existã activitate omeneascã, biodiversitatea este extinsã, ºi se gãsesc ºi coridoarele ecologice, care uºureazã

într-o zonã de 59.000 de hectare.

Nu vor mai primi de mâncare de la cei care au organizat repopularea — Rewilding Europe ºi World Wide Fund România (WWF) — decât dacã iarna va fi prea durã ºi va forþa intervenþia omului. "Este o zi foarte importantã, pentru cã în mod normal obiºnuim sã pierdem astfel de specii, însã astãzi am câºtigat una în aceastã zonã", a declarat directorul WWF din România, Magor Csibi, la momentul sosirii zimbrilor. "Dacã vreme de mulþi ani,

soluþia pentru a apãra ecosistemul se baza pe îndepãrtarea oamenilor, acum vedem cum oamenii ºi natura au ºansa de a convieþui", a mai spus el.

Aceastã repopulare este o noutate în Europa, pentru cã este prima care are loc nu într-o rezervaþie naturalã, ci în locuri în care animalele se vor bucura de deplinã libertate de miºcare. "Zimbrul face parte din patrimoniul nostru cultural uman", explicã la rândul sãu ºi Adrian Hãgãtiº, care se ocupã de proiectul Rewilding Europe în Carpaþii Meridionali.

"Este vorba de o specie care a dis-

pãrut în România cu peste douã secole în urmã, însã nu a dispãrut niciodatã din minþile ºi sufletele noastre", asigurã el.

Ultimul zimbru în libertate a fost vânat în România în 1790 în munþii din Transilvania.

Cu proiectul "Zimbrii din Munþii Þarcu" se

urmãreºte mai ales "îmbinarea protejãrii naturii ºi habitatului cu dezvoltarea localã, prin crearea unei reþele de obiective turistice", mai spune Hãgãtiº.

"Locuitorii din zonã ne sprijinã iniþiativa, contribuind cu terenul ºi colaborarea lor apreciabilã, astfel ca aceastã specie sã se adapteze la noul stil de viaþã sãlbaticã", mai spune el. În plus, expertul subliniazã ºi faptul cã au fost deja angajaþi doi pãdurari ºi cã vor apãrea ºi mai multe locuri de muncã, datoritã turismului ecologic.

Zimbrii se vor înmulþi în vara acestui an, pentru cã se vor naºte alþi 10, iar turma se va mãri cu câte 20 în fiecare an, astfel cã va ajunge la cel puþin 200 în 2024. Însã dacã animalele se înmulþesc aºa cum se sperã, numãrul va creºte pânã la 500 de zimbri. "Este vorba de o specie

fragilã, pentru cã diversitatea geneticã a zimbrului este foarte scãzutã; se reproduce numai masculul dominant", explicã Hãgãtiº.

El se declarã însã optimist, în ciuda dificultãþilor cu care se vor confrunta zimbrii pe perioada integrãrii în noul mediu. Animalele aduse în România au, în medie, vârsta de trei ani, iar speranþa de viaþã a speciei nu depãºeºte 20 de ani. În noul lor ecosistem, vor coexista ºi cu alte animale sãlbatice, precum urºi sau lupi.

"Singurul mod prin care se poate evita dispariþia lor din cauza lipsei hranei sau a temperaturilor scãzute þine de creºterea populaþiei cât mai repede posibil", aratã Hãgãtiº, care precizeazã cã specialiºtii vor încerca sã asigure împerecherea tuturor membrilor turmei, astfel încât sã existe mai mulþi indivizi care sã asigure supravieþuirea. Pentru a-i putea urmãri, oamenii de ºtiinþã le vor monta niºte zgãrzi cu transmiþãtor în jurul gâtului, care vor permite localizarea lor prin GPS, ºi mai ales a masculilor dominanþi.

Potrivit Rewilding Europe, în prezent existã în toatã lumea numai 5.046 exemplare ale zimbrului european, dintre care 3.230 trãiesc în libertate sau semicaptivitate.

AGERPRES

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Iunie 2014

Ciupercile ºi vremea

A

tenþie la ciuperci. Unele ciuperci care sunt considerate comestibile pot deveni nocive organismului. Datoritã ploilor din ultima perioadã, sporii ciupercilor otrovitoare pot ajunge la cele comestibile, iar cei care le consumã pot ajunge la spital.

Monika BACIU “La centrele de colectare sunt pliate, autocolante cu denumirile ºtiinþifice ºi uzuale ale ciupercilor, sunt fotografii color ºi culegãtorii trebuie sã cunoascã aceste lucruri. S-a întâmplat ca o cipercã comestibilã sã devinã necomestibilã. Chiar ºi anul trecut au fost la Spitalul de Urgenþã din Petroºani persoane care colectau de foarte mulþi ani ºi cunosc sãnãtoase, dar

e posibil”, a declarat inginer silvic, Cristian Jacotã, responsabil producþie vânãtoare în cadrul Ocolului Silvic Petroºani.

Pentru dezvoltare ciupercile au nevoie de umiditate, dar ºi de cãldurã, aºa cã aceste zile au fost propice pentru creºterea acestor plante.

“Ciuperca apare

dupã ploaie, fãrã ploaie nu existã ciupercã, dar pe lângã ploaie mai are nevoie ºi de o climã potrivitã pentru dezvoltare.

Umezealã au. Dacã vor avea ºi un pic de cãldurã o sã izbucneascã probabil un val

de ciuperci”, a mai spus sursa citatã.

Cazurile de intoxi-

caþie cu ciuperci necomestibile sunt din ce în ce mai dese.

Ciupercile otrãvitoare

Creºte numãrul pacienþilor cu cancer

Î

n 2014 vor primi tratament oncologic cu 16.000 de pacienþi mai mult decât în 2013. Ministrul Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, a declarat cã programul naþional de oncologie din 2014 are prevãzut, la capitolul medicamente, un buget de 1,224 miliarde de lei, ceea ce va însemna creºterea cu 16.000 a numãrului de pacienþi care vor fi trataþi faþã de 2013.

"În 2014 vom trata 108.000 de pacienþi, cu 16.000 mai mulþi decât

analize Pet CT pentru 3.000 de pacienþi, care vor fi realizate de cinci furnizori privaþi", a spus ministrul Sãnãtãþii.

Potrivit acestuia, 8.000 de paciente care au fost

pot fi recunoscute în general dupã denumirile lor, ca de exemplu: buretele dracului, buretele viperei, pãlãria ºarpelui sau urechea lui Iuda. Din pãcate însã, acest detaliu nu te ajutã foarte mult atunci când le cumperi din piaþã deoarece vânzãtorii le comercializeazã de obicei sub simpla denumire de „ciuperci

gustoase”.

Totuºi, ca ºi aspect ciupercile otrãvitoare pot fi deosebite de cele comestile prin forma lor neregulatã, prin petele prezente la nivelul pãlãriei, dar ºi prin mirosul lor înþepãtor. Ciupercile bune de consum au un miros ºi gust asemãnãtor cu cel ai fãinii, al castanelor sau alunelor.

în 2014, 2.520.000 lei.

Lista de aºteptare pentru medicamente scumpe cuprinde 570 de pacienþi, dar termenul de aºteptare este de una cel mult douã luni, ºi nu de cinci ºase sau chiar un an, cum a fost în anii precedenþi, a

anul trecut. De asemenea este prevãzutã suma de 12.000.000 lei pentru

operate pentru cancer la sân vor putea beneficia gratuit de proteze mamare, printr-un program în premierã al Ministerului Sãnãtãþii, pentru care sunt alocaþi,

mai spus Bãnicioiu, care a anunþat cã în prezent costul mediu pe bolnav de cancer tratat este de 11.330 de lei pe an.

Sursa: Gds.ro

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Iunie 2014

Proiectele PNL-PDL privind Statutul, proiectul economic ºi cel politic, finalizate pânã pe 30 iunie

L

iderii PNL ºi PDL au stabilit luni ca pânã sãptãmâna viitoare sã fie finalizate proiectele comune privind Statutul noului partid, programul economic ºi cel politic, fiind posibil ca la mijlocul lunii iulie sã aibã loc un congres comun, a anunþat prim-vicepreºedintele PDL, Cãtãlin Predoiu. discuþia colegilor de la PNL. Dupã aceste discuþii, vom avea din nou consultãri împre-

unã ºi vom finaliza proiectul de þarã, care este punctul central al procedurilor pe care le desfãºurãm acum”, a menþionat Predoiu.

El a afirmat, rãspunzând unei întrebãri, cã subiectul denumirii noului partid, al siglei ºi culorilor nu a fost discutat. ”În organizaþii se

lucreazã pentru a duce aceastã fuziune în planul concretului ºi paºii procedurali vor urma dupã congresele celor douã partide”, a mai spus Predoiu, care a menþionat cã un congres comun ar putea avea loc în luna iulie.

La rândul sãu, purtãtorul de cuvânt al

Ziua Internaþionalã de Luptã împotriva Abuzului ºi Traficului Ilicit de Droguri Predoiu a declarat cã pe 30 iunie comisiile de specialitate PNL-PDL vor înainta comisiei mixte de negociere dintre cele douã partide proiectul de Statut al noului

partid ºi proiectul de program economic, precum ºi un proiect de program politic. ”Aceste trei proiecte, redactate de cãtre ºefii de subcomisii, vor intra în

C

onsumul ºi traficul ilicit de droguri reprezintã una din problemele majore ale societãþii ºi continuã sã creeze enorme prejudicii pentru sãnãtatea ºi bunãstarea persoanelor. În data de 26 iunie 2014, în întreaga lume se comemoreazã Ziua Internaþionalã de Luptã împotriva Abuzului ºi Traficului Ilicit de Droguri, care este menitã sã ne reaminteascã faptul cã este nevoie sã combatem problemele societãþii generate de drogurile ilicite Potrivit reprezentanþilor DSP Hunedoara sloganul campaniei în 2014

este: Sãnãtatea este „noua euforie” din viaþa ta, nu drogurile!

“Scopul campaniei este de a informa publicul larg, în special tinerii, cu privire la efectele nocive ale substanþelor noi cu proprietãþi psihoactive (SNPP). Vândute în mod deschis, inclusiv prin intermediul internetului, aceste substanþe, care nu au fost testate pentru siguranþa consumului

uman, pot fi mult mai periculoase decât drogurile tradiþionale”, declarã Mariana Pâncotan, director executiv DSP Hunedoara.

Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara, în parteneriat cu Centrul de Prevenire, Evaluare ºi Consiliere Antidrog, Primãria Hunedoara ºi Crucea Roºie Hunedoara, celebreazã în data de 25.06.2014 “Ziua Mondialã de Luptã împotriva Abuzului ºi Traficului Ilicit de Droguri” ºi organizeazã la ora 11,00 în municipiul Hunedoara “la teatru”

Paºapoartele vin ºi prin curier

D

irecþia Generalã de Paºapoarte anunþã cã, începînd cu data de 23.06.2014, cetãþenii români pot solicita transmiterea paºapoartelor simple electronice la domiciu/resedinþã. Contravaloarea acestui serviciu este de 8,68 lei inclusiv TVA. Direcþia Generalã de Paºapoarte vine astfel în sprijinul cetãþenilor prin includerea facilitãþii de a li se transmite paºapoartele simple electronice la domiciliu/reºedinþã prin curierat rapid. Se doreºte prin aceasta eliminarea necesitãþii persoanelor de a se

prezenta din nou la ghiºeu pentru a ridica documentul de cãlãtorie. Curierul va livra paºaportul sub semnãturã de primire doar titularului, unuia dintre pãrinþi (în cazul minorilor care nu au împlinit vîrsta de 14 ani) sau unei persoane împuternicite (prin procurã specialã aut-

entificatã).

Destinatarul primeºte automat un SMS în care este informat cu privire la ziua în care va fi efectuatã livrarea, adresa la care va sosi curierul ºi numãrul de document de transport (AWB) ce va însoþi plicul cu paºaportul. Dacã în termen de 5 zile lucrãtoare de la primirea notificãrii prin SMS destinatarul paºaportului nu este gãsit la adresã iar curierul nu a putut lua legãtura telefonic cu destinatarul, plicul conþinînd paºaportul

PNL, Cristina Pocora, a precizat cã în aceastã sãptãmânã vor avea loc reuniunile comisiilor comune PNL-PDL în care se va lucra la Statutul noului partid ºi la programul politic.

Ea a menþionat cã pânã în prezent nu a existat o întrunire a comisiei de statut PNL-PDL, fiecare dintre partide conturându-ºi însã câte un punct de vedere. în faþa Casei de Culturã o activitate de informare/conºientizare a comunitãþii cu privire la riscurile consumului de droguri. În judeþul Hunedoara, conform unei situaþia în ce priveºte consumul de substanþe etnobotanice sau similare, în anul 2011 au fost înregistrate în serviciul de urgenþã 41 de cazuri, în anul 2012 numãrul acestora a scãzut la 33, pentru ca în 2013 sã fie înregistrate 4 cazuri. De asemenea, numãrul persoanelor internate a scãzut de la 29, în 2011, la 9 în 2012, pentru ca în anul 2013 sã nu fie nicio persoanã internatã din cauza consumului de substanþe etnobotanice. va fi returnat la sediul serviciului public comunitar pentru eliberarea ºi evidenþa paºapoartelor simple judeþean din raza de domiciliu/reºedinþã.

Paºaportul va putea fi preluat oricînd de la sediul respectivului serviciu public comunitar pentru eliberarea ºi evidenþa paºapoartelor simple.

Menþionãm cã termenul legal de eliberare a paºaportului simplu electronic este de cel mult 30 de zile. În practicã, Direcþia Generalã de Paºapoarte elibereazã aceste documente de cãlãtorie în 14 zile.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Iunie 2014

În aºteptarea muzeului CFR

D

epoul din Petroºani numãra în urmã cu 40 de ani aproape 90 de locomotive. Astãzi au mai rãmas trei astfel de locomotive.

Foºtii angajaþi ai Depoului se uitã cu tristeþe la ce a mai rãmas aici, iar Lucian Criºan, le ºtie povestea tuturor ºi o împãrtãºeºte oricui.

Monika BACIU

“M-am angajat în 1970, când am venit erau trei tipuri de locomotive, de 50 de mii pentru manevrã, de 150 de mii pentru tracþiune pentru

trenurile de marfã ºi 2,30 locomotive pentru trenurile accelerate ºi de cãlãtori.

Locomotivele de 150.000 au fost fãcute în timpul rãzboiului, de Germani, iar mai încolo locomotivele de 150-100 fãcute la Uzinele Reºiþa.

Locomotivele de 150-100 în Depoul Petroºani nu au fost. Au fost maºinile de tracþiune germanã care trãgeau trenuri de mare tonaj, o locomotivã având 1200 de cai. Aici se fãceau repaþii ºi

pentru alte depouri ºi printre altele veneau la reparat, fiind remiza CFR Subcetate aparþinea de Depoul Petroºani. Mai erau locomotive austriece cu cremalierã care fãceau pe calea feratã Subcetate-Bouþari fiind rampa mare lãsau sistemul de cremalierã jos ºi se trãgea locomotiva sus. Când urca vagoanele erau în faþã ºi locomotiva împingea din spate.

Locomotivele austrice au fost fabricate în 1907. Locomotivele de 2,30 au fost tot de construcþie germanã ºi fãceau trenurile personale. În acest depou erau 89 de locomotive ºi au rãmas cele expuse din cauzã cã am scos liniile ºi le-am lãsat pe cupoane ca sã nu le poatã duce nimeni. Sperãm cã aici în depoul Petroºani se va face

un muzeu aducându-se pluguri de zãpadã, macarale, toate acþionate pe aburi. Sã sperãm cã va înflori puþin”, a spus Lucian Criºan, fost angajat al Depoului Petroºani.

De ceva timp se vorbeºte de înfiinþarea unui muzeu CFR în zonã, însã deocamdatã totul a rãmas la stadiul de intenþie.

Oamenii spun cã turiºtii ar veni sã vadã aceste locomotive.

“Eu cred cã locomotivele ar atrage turiºti. Pãcat cã nu se mai pot pune în pre-

siune pentru cã au fost descomplectate.

Nu am avem biele, elemenþii de supraîncãlzire, injectoarele de apã. În alte þãri sunt exploatate ºi

scot bani frumoºi”, ne mai spune Lucian Criºan.

Muzeul CFR ar urma sã fie realizat în parteneriat cu Ministerul Transporturilor, Consiliul Judeþean Hunedoara ºi primãria Petroºani. Urmãtorul pas este acela de a reglementa situaþia juridicã a terenului, un demers nu foarte complicat având în vedere cã este vorba despre un bun proprietate a statului ce urmeazã sã fie transferat cãtre o autoritate de stat.

Ion Barbu Ziua ºi Noaptea Muzeelor Petrilene

M

uzee, reale, virtuale ºi ambulante vor fi celebrate de Ion Barbu ºi Societatea Condiþia Românã, la Petrila City, cum spune iniþiatorul acestei idei originale, la finele acestei sãptãmâni.

Diana MITRACHE Ziua de 28 iunie va fi atât de frumoasã, spune Barbu, „cã meritã, zãu, sã te dai jos din pat ºi sã cobori din pijama”.

Sub egida, „Sãraci dar cinstiþi, ca anul acesta, ca anul trecut ºi ca de când ne ºtim niciodatã n-am fost, dar asta nu ne împiedicã sã perse-

verãm”, caricaturistul petrilean lanseazã invitaþia de a-i fi alãturi în ziua în care se împlinesc 95 de ani de la naºterea lui I.D Sîrbu. În Ziua ºi Noaptea Muzeelor Petrilene suntem invitaþi sã vizitãm Casa Memorialã a lui I. D Sîrbu, Muzeul Mamei, dedicat de Ion Barbu amintirii mamei sale, sau Colonia râsa plânsa – în Colonia

Brãtianu din Lonea, unde va fi o galerie de artã ambulantã. Ion Barbu ne spune cã suntem invitaþi în Foarte micul Paris la Picnic pe marginea drumului, într-un loc în care pe vremea lui I.D Sîrbu „ se citea enorm, se cânta, numai pe ulþia aia erau douã trompete ºi un clarinet”, iar vocea lui I.D Sîrbu se va auzi dupã 50 de ani pe strada pe care acesta a copilãrit.

Noaptea nu va fi liniºte, pentru cã, ne asigurã Ion Barbu, regizorul Andrei Dãscãlescu, cel care lucreazã acum la un film despre Petrila ºi cautã actori voluntari pentru Planeta Petrila, va asigura „dreptul la nemurire a celor participanþi” ºi va proiecta în lumina lunii cadre din film.

Luna Iunie Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema de þelinã Pui Shanghai în crusta de susan/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii Salatã & Desert Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema de legume Mozzarella pane în crusta de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Cotlet de porc cu piure de cartofi Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu garniturã de orez sîrbesc/ªniþel pane de pui cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi afumaþi/Ficãþei de pui cu cartofi piure Salatã & Desert Preþ meniul zilei: 15.00 lei (include felul 1+ felul 2 + salata + desert, la alegere din variantele din meniul pentru ziua respectivã).

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã de apã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã!

Telefon comenzi: 0726 669 060

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Iunie 2014

Senatorii, averile la control

Vochiþoiu se declarã sãrac, dar este larg la pungã

S

pre deosebire de colegii lor din Camera Deputaþilor, senatorii hunedoreni nu au uitat de obligaþia de a-ºi actualiza declaraþiile de avere. Documentele relevã faptul cã aleºii noºtri nu au de ce sã îºi facã griji pentru ziua de mâine.

Carmen COSMAN - PREDA

Paradoxul îl regãsim în declaraþia de avere a lui Haralambie Vochiþoiu, ales prin redistribuire pe listele PP-DD, însã migrat recent la UNPR. Vochiþoiu pare sãrac lipit, nu are bunuri pe numele lui ºi

nici conturi în bãnci.

A gãsit însã bani suficienþi pentru a împrumuta douã firme de care îºi leagã strâns numele cu sume consistente. Astfel, senatorul susþine cã deþine doar un apartament în Petroºani împreunã cu soþia lui, nu are nici un autoturism ºi nici depozite bancare sau

conturi deschise la bãnci. În tot acest timp, a împrumutat cu suma de 727.694 de lei societãþile Euro Jobs ºi Art Forest Company. ªi mai are un credit de 34.740 de euro la o bancã, contractat oare pentru împrumutul acordat

firmelor în cauzã?

Mariana Câmpeanu (PNL), în schimb, nu are motive sã se teamã pentru bunãstarea familiei. Deþine douã terenuri, unul agricol ºi unul intravilan, trei apartamente ºi o casã de vacanþã.

De asemenea, are depozite bancare în valoare de aproape 258.000 lei, 6.432 euro ºi 1.367 dolari.

P

ãran a investit în imobiliare ªi Dorin Pãran este un senator fãrã grija zilei de mâine. Împreunã cu soþia sa deþine 4 terenuri agricole sau în intravilan, dar ºi 7 imobile – apartamente, case ºi un spaþiu de producþie. Mai are, de asemenea, ºi patru autoturisme, trei

Spor de predare simultanã ºi pentru ciclul gimnazial

C

adrele didactice care predau simultan la mai multe clase de elevi beneficiazã de un spor de predare simultanã.

Carmen COSMAN - PREDA Sumele suplimentare care se adaugã la salariul de bazã al cadrelor didactice se acordã atât pentru ciclul primar, cât ºi pentru cel gimnazial, au precizat reprezentanþii Sindicatului Învãþãmânt Preuniversitar Hunedoara. Este vorba despre cei care asigurã predarea simultanã la 2-4 clase

de elevi, iar acest spor salarial este cuprins între 7 ºi 15% aplicat la salariul de bazã. “Sporul pentru activitãþi care solicitã o încordare psihicã foarte ridicatã, este prevãzut în Legea 63/2011 privind încadrarea ºi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic ºi didactic auxiliar din învãþãmânt, Anexa 5, art. 6”, au precizat reprezentanþii SIP.

Practic, personalul didactic care asigurã predarea simultanã la 2-4 clase de elevi beneficiazã de un procent suplimentar de 7 procente pentru douã clase de elevi, pentru 3 clase de elevi 10%; iar pentru 4 clase de elevi sporul este 15%, dupã cum precizeazã legislaþia în vigoare.

Reprezentanþii SIP au fãcut aceste precizãri din cauzã cã au existat interpretãri cum cã acest spor se acordã numai pentru clasele primare, la care legea se referã expres.

De precizat cã

judecãtorii Curþii Constituþionale s-au pronunþat asupra excepþiei de neconstituþionalitate vizând salarizarea cadrelor didactice, considerând cã plata sporului pentru predare simultanã numai în învãþãmântul primar, exceptându-se

învãþãmântul gimnazial este neconstituþionalã. Curtea a reþinut, între altele cã: „textul de lege criticat creeazã o diferenþã de tratament juridic între cadrele didactice din ciclul primar ºi cele din ciclul gimnazial, în sensul cã beneficiul

depozite bancare în valoare 6.000 de euro ºi 10.000 de dolari. În schimb, Cosmin Nicula are datorii, dupã cum declarã pe propria rãspundere.

Deþine trei terenuri, douã case ºi un apartament, dar ºi douã autoturisme.

Mai are 31.500 de lei în cont, dar banii pe care îi are de platã depãºesc cu mult economiile.

Astfel, Cosmin Nicula spune cã are de platã 281.191 de lei cãtre o firma de construcþii ºi credite bancare în valoare de 34.000 de lei ºi 35.105 euro. sporului de predare simultanã este acordat numai primei categorii de personal.

Or, ambele categorii de cadre didactice predau în regim simultan, astfel încât consumul nervos, suprasolicitarea neuropsihicã ºi efortul psihic depus sunt aceleaºi”.

14 Program & Horoscop

11:00 Campionatul Mondial Brazilia 2014 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:45 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:00 Clubul celor care muncesc în România 21:00 Telejurnal 22:00 Biziday 22:35 Studio FIFA World Cup 2014 22:53 Campionatul Mondial Brazilia 2014

10:30 Fete de mãritat 11:00 Râzi ºi câºtigi 11:30 Mondenii 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Nimeni nu-i perfect 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Oraºul distrus: Explozia din Halifax 17:00 Regina cumpãrãturilor 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Mondenii 20:30 Douã surori o singurã nuntã

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Iunie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Nume de cod: Mercury 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 În umbra terorii 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Tornade îngheþate 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:45 Îngerii lui Charlie: În goana mare

21 martie *** 20 aprilie S-ar putea sã suferiþi pierderi financiare ca urmare a eºecului unei afaceri în care v-aþi pus mari speranþe. Relaþiile cu partenerii de afaceri sunt tensionate ºi din cauza dificultãþilor de comunicare.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Abisul pasiunii Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D

10:00 10:15 11:00 11:15 11:45 12:00 12:15 13:00 13:30 15:30 17:30 19:30 20:45 22:00

ªtirile Digi Sport Digi Sport Mondial ªtirile Digi Sport Digi Sport Mondial Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Tenis ziua 2 Tenis ziua 2 Tenis ziua 2 Tenis ziua 2 Digi Sport Mondial Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Deveniþi irascibil din cauza problemelor financiare. Dacã nu vã temperaþi nervozitatea, riscaþi sã jigniþi un prieten. Nu este o zi bunã pentru a susþine examene sau proiecte ºi nici pentru cãlãtorii.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Întâmpinaþi mai multe obstacole ºi aveþi impresia cã vã irosiþi energia, ceea ce vã creeazã o stare de nervozitate. Cei din jur vã înþeleg ºi încearcã sã vã ajute.

Relaþiile cu persoana iubitã au o evoluþie favorabilã.

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii 12:45 Clipuri 13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã 14:30 Teleshopping 14:45 Sã v-amintiþi Duminica...

18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Prin flori ºi sabie

21

23 iulie *** 22 august

Aveþi tendinþa de a reacþiona impulsiv ºi riscaþi sã vã îndepãrtaþi partenerii de afaceri ºi prietenii. Ar fi bine sã daþi dovadã de mai multã diplomaþie.

Acordaþi mai multã atenþie problemelor personale ale membrilor familiei!

23 august *** 22 septembrie

Un prieten nu îºi respectã promisiunea fãcutã cu puþin timp în urmã, ceea ce vã iritã peste mãsurã. Nu are rost sã vã enervaþi, mai ales cã întârzierea s-ar putea sã aibã cauze obiective.

Dacã veþi da dovadã de înþelegere, veþi evita o ceartã.

Astãzi nu este indicat sã vã ocupaþi de probleme care necesitã mult tact. Sunteþi irascibil ºi nu reuºiþi sã fiþi convingãtor. În schimb, relaþiile cu partenerul de viaþã sunt foarte bune, iar cu sãnãtatea nu aveþi probleme.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi de gând sã vã asumaþi prea multe responsabilitãþi ºi s-ar putea sã nu le faceþi faþã singur.

Nu este o zi bunã pentru afaceri.

Riscaþi sã înregistraþi pierderi financiare.

În prima parte a zilei este posibil sã aveþi dificultãþi de comunicare, ce vã pot afecta relaþiile sociale ºi sentimentale. Nu este momentul sã începeþi noi activitãþi sau afaceri, oricât ar fi de tentante.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Vã dedicaþi unor activitãþi intelectuale, cu riscul de a va îndepãrta de prieteni, dar satisfacþia moralã este deosebitã. Reuºiþi sã rezolvaþi toate problemele familiei.

Resimþiþi o stare de inhibiþie care vã împiedicã sã vã exprimaþi clar. Din cauza dificultãþilor de comunicare, este indicat sã amânaþi întâlnirile programate pentru azi.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indispus din cauza unor mici probleme de sãnãtate ºi sã deveniþi mai putin sociabil. Nu refuzaþi comunicarea cu prietenii ºi cu partenerul de viaþã. Seara sunteþi vizitat de o rudã.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Nu este o zi favorabilã cãlãtoriilor în interes de afaceri. ªansele de a obþine câºtiguri financiare sunt mici. Relaþiile sentimentale pot fi excelente, dacã acordaþi mai multã atenþie partenerului de viaþã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Iunie 2014

Peste 750 de tineri români au participat la Caravana LSRS 2014

C

aravana LSRS 2014 s-a încheiat cu succes. În perioada 15 mai – 20 iunie peste 30 de voluntari ºi colaboratori LSRS au cãlãtorit în toatã þara pentru a se întâlni cu elevi ºi studenþi români în cadrul seminariilor gratuite din cadrul proiectului Caravana LSRS, organizat de Liga Studenþilor Români din Strãinãtate.

La seminariile gratuite, studenþii ºi absolvenþii de studii peste hotare le-au oferit celor prezenþi informaþii despre procesul de aplicare la universitãþi din strãinãtate, despre diferitele sisteme de învãþãmânt din diverse þãri, despre costurile ºi posibilitãþile de finanþare existente, ºi nu în

ultimul rând despre programul de Mentorat al LSRS. Cele 23 seminarii sau desfãºurat în 18 oraºe din þarã: Slatina, Târgu-Mureº, Craiova, Braºov, Târgu-Jiu, Slobozia, Sibiu, Constanþa, Timiºoara, Medgidia, Bucureºti, Piteºti, Alba Iulia, ClujNapoca, Petrila,

Petroºani, Baia Mare ºi Ploieºti, în unele locaþii având loc chiar ºi douã seminarii. „Cea de-a ºasea ediþie a Caravanei LSRS a adus în faþa tinerilor studenþi ºi absolvenþi români ai unor universitãþi prestigioase de peste hotare care au împãrtãºit experienþa lor academicã. Astfel,

s-au pus bazele unei legãturi directe între generaþia actualã ºi cea viitoare de studenþi, prin schimbul de experienþã ºi deschiderea unor noi orizonturi”, afirmã Alexandra Tiþã, coordonator al Caravanei LSRS 2014.

Anul acesta, 5 din cele 23 de seminarii

au fost organizate de British Council România, cu sprijinul voluntarilor LSRS. Astfel, în perioada 2-5 iunie, Dl. Conf. univ.

Andy Joule, profesor în cadrul University of the Creative Arts (UCA), una dintre cele mai cunoscute instituþii din Europa în domeniul artei ºi designului, a vizitat cinci licee de

arte din diferite oraºe: Bucureºti, Braºov, Sibiu, Alba-Iulia, precum ºi Cluj-Napoca, prezentând elevilor de liceu posibilitãþile de a studia în Marea Britanie.

Aflatã la cea de-a ºasea ediþie, Caravana LSRS este unul dintre cele mai importante proiecte desfãºurate la

nivel naþional de cãtre o organizaþie neguvernamentalã, oferind seminarii informative ºi interactive gratuite celor interesaþi sã plece la studii peste hotare. Caravana recunoaºte ºi susþine interesul puternic al tinerilor români de a dobândi o educaþie de calitate în strãinãtate ºi vine în întâmpinarea necesitãþii de informare a acestora cu privire la oportunitãþile academice internaþionale.

Printre prezentãrile oportunitãþilor de studiu în diferite þãri ºi împãrtãºirea experienþelor voluntarilor LSRS, participanþii au putut afla mai multe detalii despre programul de Mentorat al LSRS ºi utilitatea acestuia pentru cei care doresc sã plece la studii întro þarã strãinã ºi au nevoie de îndrumare ºi ajutor în

Atenþionare. Se întorc furtunile

M

eteorologii ne avertizeazã cã se întorc furtunile. A fost emis un nou cod galben, inclusiv pentru judeþul Hunedoara.

Carmen COSMAN - PREDA Nu mai puþin de judeþe, printre care ºi Hunedoara sunt din nou sub incidenþa codului galben emis de meteorologi, pânã în noptea de marþi spre miercuri. Potrivit Institutului Naþional de Meteorologie ºi Hidrologie,

instabilitatea atmosfericã va fi accentuatã, la început în vestul þãrii, apoi ºi în celelalte zone. Vor fi averse ce vor avea ºi caracter torenþial, frecvente descãrcãri elec-

trice, intensificãri ale vântului, ce vor lua trecãtor aspect de vijelie ºi cãderi de grindinã. În plus, cantitãþile de apã vor depãºi 25... 30 l/mp ºi izolat 50... 60 l/mp.

pregãtirea aplicaþiei. „Programul Mentorat LSRS, prin intermediul a peste 200 de voluntari, oferã sprijin gratuit tinerilor români interesaþi de studiul în strãinãtate. Acest pro-

gram oferã ºansa de a afla informaþii ºi de a primi consiliere pentru a ajunge la universitatea visatã, direct de la tinerii români de acolo, construind nu numai o aplicaþie de succes, dar ºi o prietenie cu mentorul atribuit.

Fie cã eºti la început de drum sau doreºti o altã pãrere, programul Mentorat LSRS îþi stã la dispoziþie!” afirmã Alexandra Nae, coordonator al programului Mentorat LSRS.

Restricþii apã Petroºani, 24-06-2014, 09:00 - 18:00.

Zonã: Str. Maleia, 1 Decembrie 1918, bl.

M1-M4, 95-99, 101-109, 120-124 ºi toþi utilizatorii din zona Primãrie - Floarea de Colþ, str. Avram Iancu, bl. 3, 5, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 1, str. ªt. O. Iosif, str. 22 Decembrie Detalii: Lucrãri pe aducþiunea Jieþ – Petroºani (F1, F2).

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Iunie 2014

Turiºtii din Vale au rãzbit în Bulgaria

A

u avut puþin disconfort, au mâncat doar hranã rece sau au cerut schimbarea hotelului, dar pânã la urmã vacanþa nu a fost distrusã. Este vorba despre cei câþiva români din Valea Jiului care au avut neºansa sã fie în Bulgaria în timpul inundaþiilor, dar agenþii din turism spun cã totul a fost în regulã pânã la urmã.

Diana MITRACHE Nu le-a convenit foarte mult cã, din cauzã cã nu au avut curent electric, au mâncat hranã rece ºi unii au cerut mutarea în alt hotel, însã, nici un turist plecat din Valea Jiului nu a fost foarte nemulþumit de vacanþa în Bulgaria.

Asta deºi au avut parte de o furtunã pe cinste. „Reproºuri am

primit la telefon, dacã putem sã îi spunem aºa. Într-adevãr, dupã aceastã calamitate, curentul a fost oprit pentru a nu degenera în scurtcircuite ºi atunci, fiind oprit curentul, la restaurante nu se putea servi hrana caldã ºi de aici ºi nemulþumirea dumnealor, pe undeva pe bunã dreptate, dar nu aveau nici cei de acolo ce sã facã, au fost serviþi cu hranã rece,

iar apoi lucrurile au intrat în normal”, a spus Ioan Ceauºu, agent de turism.

Mulþi turiºti ºi-au sunat agenþii de turism care i-au trimis ºi aceºtia din urmã au cãutat sã le dea informaþiile de care aveau nevoie. Asta pentru cã în Albena a ieºit un pârâu ºi a inundat un hotel, dar din Petroºani nu au fost turiºti acolo. „Sâmbãtã am purtat dialog, atât

Castelul Corvinilor, între primele cinci destinaþii turistice din România recomandate de TripAdvisor

C

astelul Corvinilor din Hunedoara a fost inclus de cunoscutul portal turistic TripAdvisor între primele cinci destinaþii de vacanþã din România, poziþia ocupatã fiind datoratã voturilor primite din partea turiºtilor care au vizitat acest monument istoric construit în perioada medievalã.

Ca o recunoaºtere a importanþei sale, castelul a primit din partea TripAdvisor un certificat de excelenþã pe anul 2014, fapt ce îl plaseazã automat pe harta atracþiilor turistice din România ºi din lume.

'Distincþia primitã ne onoreazã ºi ne dã încrederea cã în acest

fel Castelul Corvinilor ºi municipiul Hunedoara se îndreaptã spre titulatura de atracþie turisticã principalã a Transilvaniei', a declarat duminicã, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Castelul Corvinilor Hunedoara, Costin Tinca.

Ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara, castelul este o construcþie impunãtoare, prevãzutã cu turnuri, bastioane ºi un donjon. De-a lungul timpului, castelul a avut mai mulþi proprietari ºi a cãzut pradã unui incendiu devastator în anul 1854.

Prima restaurare a monumentului s-a încheiat în anul 1914, fiind urmatã de o altã etapã, în perioada 1956-1968.

Din anul 1974, castelul a fost transformat în muzeu, în prezent acesta deþinând diverse colecþii de arheologie provenite din sãpãturile sistematice efectuate în zona municipiului Hunedoara, dar ºi expoziþii tematice.

Potrivit datelor oficiale, Castelul Corvinilor din Hunedoara a fost vizitat anul trecut de 300.000 de turiºti, plãtitori de bilete.

AGERPRES

cu turiºtii care erau acolo, cât ºi cu turiºtii care urmau sã plece spre staþiune.

De sâmbãtã dupãamiazã s-a reintrat în normal, turiºtii au putut ieºi la plajã. Apa a fost scoasã cu ajutorul motopompelor, iar de duminicã s-au reîntors la normal”, a mai spus

Ioan Ceauºu, agent de turism.

Situaþia a intrat în normal ºi acum toþi

cei care au plecat la Albena, ori la Nisipurile de Aur din Bulgaria stau la plajã.

Parcuri turistice, dupã modelul celor industriale, cu facilitãþi fiscale

M

inistrul IMM-urilor, turismului ºi mediului de afaceri, Florin Jianu, vrea sã înfiinþeze parcuri turistice, dupã modelul celor industriale, care sã beneficieze de facilitãþi fiscale, pentru a încuraja investiþiile, inclusiv în cazinouri sau terenuri de golf, pentru a atrage mai mulþi turiºti.

"Ne gândim similar ca parcuri industriale sã introducem un concept nou, crearea de parcuri turistice în anumite zone ºi sã oferim o serie de facilitãþi ºi sã încurajãm investiþiile în dezvoltarea infrastructurii de cazare, de agrement. Mã refer la investiþiile în caziouri, în terenuri de golf.

Aceastã abordare mãreºte gradul de ocupare ºi sezonul turistic. Dupã cum vedeþi suntem în 20 iunie ºi vedeþi ce vreme este. Trebuie sã fim proactivi, sã ne gândim ºi la alte tipuri de instrumente pentru

a atrage turiºti", a explicat Jianu.

Pe de altã parte ministrul Florin Jianu a anunþat încã din luna aprilie intenþia de a realiza scheme de ajutor de stat pentru turism, litoralul urmând sã fie unul din proiectele pilot. El preciza la acea vreme cã din '89 ºi pânã în prezent nu au existat asemenea scheme de ajutor de stat în turism, deºi sunt posibile, adãugând cã nu este necesarã aprobarea Comisiei Europene în acest sens, ci doar informarea acesteia.

"Am avut o întâl-

nire pentru creionarea ajutorului de stat pentru turism.

S-au fãcut câteva progrese. Din discuþia cu Ministerul Finanþelor, schema poate fi extinsã la toate investiþiile în turism, care creazã noi locuri de muncã ºi în infrastructura de agrement. Lucrãm cu Ministerul Finanþelor ºi cu Consiliul Concurenþei, iar în foarte scurt timp o vom avea activã. Aº vrea sã se facã foarte repede, dar sunt foarte multe institiþii implicate, de aceea lucrurile merg mai încet”, a spus Jianu.