Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 637

Cronica Vãii Jiului Luni, 23 Iunie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Bogaþi sau sãraci

Deputaþii hunedoreni au uitat de declaraþiile de avere

Primul termen dupã arestul la domiciliu

Simota dã ochii cu judecãtorii de la Petroºani >>> PAGINA A 3-A

Asigurarea obligatorie a locuinþelor este opþionalã

>>> PAGINA A 4-A

La 10 ani, priveºte spre Marele Urs ºi vrea în ”colivia de aur” – Teatrul Balºoi >>> PAGINA A 5-A

Suntem izolaþi de lucrãrile la drumuri >>> PAGINA A 6-A

Cu ºtreangul insolvenþei în jurul gâtului >>> PAGINA A 7-A

Vacanþa îi lasã singuri pe copiii din cãmin >>> PAGINA A 7-A

Tradiþia poate fi ucisã, dar nu ºi uitatã >>> PAGINILE 8-9

Ikebana din canal, pericol public >>> PAGINA A 11-A

Valea Jiului, inexistentã pe harta turisticã a þãrii >>> PAGINILE 12-13

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 2014

Primul termen dupã arestul la domiciliu

Simota dã ochii cu judecãtorii de la Petroºani

lin Simota va da ochii luni cu judecãtorii de la Petroºani, acolo unde este judecat pentru evaziune fiscalã. Este primul termen al acestui dosar de când omul de afaceri a fost eliberat din penitenciar ºi trimis în arest la domiciliu. Carmen COSMAN - PREDA La termenul de luni, Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã Bucureºti ar trebui sã comunice cât din

suma cu care s-a constituit parte civilã reprezintã impozite ºi contribuþii cu reþinere la sursã. De asemenea, va comunica ºi dacã are obiecþiuni la raportul de expertizã efectuat

trimis în judecatã pentru evaziune fiscalã în calitate de reprezentant legal al SC SIMAR SRL, iar în apãrarea sa, Simota a

în cauzã la cererea inculpatului. La rândul sãu, apãrãtorul lui Alin Simota trebuie sã facã divada achitãrii onorariului expertului contabil, în valoare de 8.400 lei. Alin Simota a fost

Anchete sociale în caz de divorþ

n cazul familiilor care divorþeazã iar un copil minor face parte din componenþa acestora atunci cei de la Direcþia Localã de Asistenþã Socialã demareazã achete sociale pentru a stabili cãruia dintre pãrinþi îi va fi încredinþat minorul. Monika BACIU

În cazul copiilor care au depãºit vârsta de 10 ani, cei de la Direcþie þin cont ºi de pãrerea minorului. “Efectuam anchetele sociale atunci cand in familile respective exista copii minori care trebuiesc incredintati unuia dintre parinti. Codul civil prevede ca

Autoritatea Parinteasca sa fie citata de catre ambii parinti si domiciliul stabilitit la unul dintre parinti. Noi practic facem aceste anchete sociale, mergem la domiciliul diferitelor persoane, audiem minorii care au implinit zece ani, stam de vorba cu ei. Vedem care sunt conditile de crestere si de educare si la finalul anchetei propunem ca exercitarea autoritatii parintesti sa se faca de catre ambi parinti iar

domiciliul copilului la unul dintre parinti”, a declarat Cristina Mraz, director Direcþia Localã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Petroºani. De regulã, minorii rãmân în grija mamei, însã au existat de-a lungul timpului cazuri în care copiii au fost încredinþaþi tatãlui. “Au existat si cazuri in care copilul sa ramana la tata. Au existat cazuri in care mama era plecata in strainatate sin u se stiau foarte multe lucruri din ceea ce face si atunci copilul a fost incredintat la

Tentativã de viol pe malul Streiului

femeie de 54 de ani, din Deva, a trecut prin momente cumplite, dupã ce un tânãr ce putea sã-i fie fiu a încercat sã o violeze. Carmen COSMAN PREDA Femeia se afla pe malul Râului Strei, în locul numit „la moara veche”, când

bãrbatul de 31 de ani s-a nãpustit asupra ei ºi a încercat, prin violenþã, sã întreþinã un raport sexual cu ea. Victima s-a opus din rãsputeri ºi în

cerut aceastã expertizã financiar – cotabilã ce trebuie sã reliefeze dacã a existat sau nu prejudiciu, precum ºi situaþia financiarã a firmei ºi plãþile fãcute de reprezentanþii legali ai acesteia.

cele din urmã a scãpat de violator, însã acesta nu a vrut sã plece cu mâna goalã. „Din cercetãri a rezultat faptul cã în cursul comiterii tentativei de viol, suspectul i-a sustras persoanei vãtãmate, dintr-un coº de nuiele, un telefon mobil”, spun poliþiºtii hunedoreni.

tata sau daca ambi parinti rau in tara, de comun acord copilul a ramas la tata”, a mai spus sursa citatã. Reprezentanþii Direcþiei Locale de Asistenþã Socialã din Petroºani se confruntã lunar cu un numãr de aproximativ 15-20 de cazuri de divorþ unde existã ºi copii minori “Avem in general pe luna undeva la 10-15 cazuri, poate sunt luni in care sunt mai putine, acum vine si vacanta si atunci nu avem decat daca merg la notar si divorteaza”, a mai precizat Cristina Mraz. Chiar ºi cei care divorþeazã la notar ºi au copii minori sunt supuºi unor anchete sociale pentru a stabili domiciliul copilului. În cele din urmã, bãrbatul a fost gãsit. Are de 31 de ani ºi este din comuna Sãsciori, judeþul Alba. Acum este cercetat pentru tentativã de viol ºi tâlhãrie. Poliþiºtii continuã cercetãrile cu suspectul în stare de reþinere, în vederea documentãrii întregii sale activitãþi infracþionale.

Alin Simota a fost trimis în judecatã în data de 12 martie 2013 pentru evaziune fiscalã în calitate de reprezentant legal al SC Simar SRL Petroºani, prejudiciul calculat fiind de 440.972 de lei. Simota se aflã în arest la domiciliu, mãsurã dispusã în cauza ce vizeazã coordonarea unei grupãri specializate în infracþiuni comise cu violenþã, care se judecã la Tribunalul Hunedoara.

Tractorul i-a purtat ghinion

a 57 de ani, un bãrbat din Bãiþa nu a þinut cont de nicio lege când s-a suit la volanul unui tractor ºi a fost la un pas sã-ºi piardã viaþa. Carmen COSMAN - PREDA Bãrbatul conducea tractor cu remorcã pe DC 21B, pe raza localitãþii

Hãrþãgani, când a pierdut controlul direcþiei, a pãrãsit partea carosabilã ºi s-a rãsturnat în Valea Carpenului. „În urma verificãrilor

efectuate, poliþiºtii au stabilit cã bãrbatul nu posedã permis de conducere, iar tractorul ºi remorca nu sunt înmatriculate sau înregistrate”, au precizat

reprezentanþii IPJ Hunedoara. ªoferul de ocazie a scãpat cu rãni uºoare, dar este cercetat penal de poliþiºti.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 2014

Ajutoare pentru medicamente

oar anul acesta, peste 100 de persoane din municipiul Petroºani au beneficiat de ajutoare de urgenþã. Sumele plãtite de Direcþia Localã de Asistenþã Socialã Petroºani sunt de aproximativ 50 de mii de lei. Monika BACIU

“Pînã în present am avut 162 de persoane care au beneficiat de ajutoare de urgenþã în suma de 48 de mii de lei în total. Este la fel ca ºi anul trecut. Suntem la jumãtatea anului ºi jumãtate din fondurile allocate pentru ajutoarele de urgenþã s-au consumat. În general pen-

tru probleme de sãnãtate, pentru probleme medicale. Faþã de anul trecut criterile pentru acordarea ajutoarelor de urgenþã din bugetul local au fost modificate printr-o hotãrîre de consiliu local în luna februarie. Am ridicat plafonul venitului pe persoana la 700 de lei lunar ºi cã o modificare a intervenit ºi faptul cã se acordã

pe bazã de acte justificative, chitanþe, bonuri fiscale, costul deplasãrilor la clinici în þara sau în strãinãtate. Pînã anul acesta în baza adeverinþelor medicale ºi ale reþetelor, însã am avut surpriza san u vinã cu decontãrile, o parte

Asigurarea obligatorie a locuinþelor este opþionalã

ocuitorii Vãii Jiului nu par prea interesaþi de asigurarea locuinþelor, în ciuda faptului cã de ani de zile se tot vorbeºte despre acest lucru. Maximilian GÂNJU Drept mãrturie stã procentul de puþin peste 10 la sutã al celor care s-au asigurat pânã acum împotriva cutremurelor, inundaþiilor, incendiilor sau alunecãrilor de teren. “De la începutul anului am fãcut sub 100 de asigurãri. Lumea nu se

înghesuie sã încheie aceste asigurãri care sunt obligatorii”, a precizat reprezentanta

uneia dintre firmele care fac astfel de asigurãri. Pânã în prezent, dintre cele aproximativ 20.000 de locuinþe din Petroºani, circa 10 la sutã au fost asigurate. În schimb, sancþiunile contravenþionale pe care ar urma sã le achite cei

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI „În vederea întocmirii decontului necesar plãþii drepturilor cuvenite pentru semestrul I 2014, rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca în perioada 01.07.2014-31.07.2014, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), facturile ENEL ºi TERMOFICARE aferente consumurilor pânã la data de 30.06.2014. Ne angajãm sã vã informãm în aceeaºi manierã despre intervalul de timp în care se vor efectua plãþile. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

dintre ei”, a declarat Cristina Mraz, director DLAS Petroºani. Ajutoarele au fost acordate în special pensionarilor care au avut nevoie de îngrijiri medicale. “Nu au fost ajutoare foarte mari pentru cã vin pensionari

care nu/ºi fac asigurare sunt cuprinse între 100 ºi 500 de lei, acestea fiind stabilite de fiecare primãrie în parte . Potrivit legii, toþi proprietarii de locuinþe au obligaþia de a încheia PAD – poliþa de asigurare obligatorie emisã de PAID, care oferã acoperire împotriva riscurilor catastrofice, respectiv cutremurelor, alunecãrilor de teren ºi inundaþiilor. Limita sumei asigurate de 20.000 sau 10.000 euro, în funcþie de structura constructiva a locuinþei asigurate, iar valoarea primei este de 10 ºi 20 de euro, în funcþie de suma asiguratã.

care îºi cumpãrã medicamente pe reþete ºi vin odatã la trei luni cu bonurile fiscale ºi încercam sã acoperim suma respective în funcþie ºi de veniturile pe care le au. Ei au ºi reþete compensate iar atunci nici suma nu este foarte mare”, a mai spus sursa citatã. În mare parte, aju-

toarele acordate de primãrie acoperã o mare parte din cheltuielile persoanelor solicitante. Consiliul local al municipiului Petroºani a aprobat în acest an o hotãrîre prin care sunt stabilite situaþiile deosebite pentru care se pot acorda ajutoare de urgenþã din bugetul local.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 2014

La 10 ani, priveºte spre Marele Urs ºi vrea în ”colivia de aur” – Teatrul Balºoi

m ceva cu ruºii... Nu ºtiu ce, dar sunt atras de ei”, spune instictiv ”A micul geniu al pianiului, din Petroºani,

lat microbul muzicii de rang înalt. ”Eram mic... mai mic decât roata de la maºinã, iar mama mã bãga cu capul între perne ca sã nu surzesc ºi îmi punea foarte tare Rapsodia Ungarã de Franz Liszt...” – povesteºte Fabiani.

care a vizionat destule concerte înregistrate în marile sãli ale lumii. Vrea sã se perfecþioneze în vestita ºcoalã din Moscova, ºi sã evolueze pe scena Teatrului Balºoi, cunoscut ca fiind ”colivia de aur” cea menitã sã protejeze ºi sã punã în valoare cele mai preþuite voci ale operei, instrumentiºtii de excepþie ºi dansatorii cei mai valoroºi ai lumii, antrenaþi sã devinã din oameni pãsãri mãiestre. Firea umanã este cea mai complexã ºi neînþeleasã în reacþii în faþa diverselor situaþii apãrute în viaþã. Ne-am dorit cu tãrie sã stãm de vorbã, sã zãrim mintea ºi sufletul copilului de excepþie, Fabiani Gabriel Prcsina, micul-mare pianist al Petroºaniului ºi al unei pãrþi a lumii... Mama abia a murit înainte de Paºte, tatãl - necunoscut, iar Fabiani câºtigã premii dupã premii. Vorba unui psiholog: ”poate fi o forþã nebãnuitã ºi ale cãrei umbre vor apãrea cândva, dar poate fi ºi modul de manifestare a unei dureri uriaºe încã neconºtientizate”. În aceste condiþii, cum sã te duci, ca jurnalist, sã-i rãscoleºti durerea sau, mai rãu, sã-l tragi în strãfundul tragediei sale doar în dorinþa de a-þi face meseria???? Tocmai de aceea nu l-am putut aborda direct pe micul pianist, deºi drumurile jurnalistice ne-au aruncat în

multe trãiri... Aceastã neputinþã ne-a dus cu gândul la inginerul ºi salvatorul minier, ziarist al fostului cotidian ”Steagul Roºu”, regretatul Dorin Gheþa, cel care a scos din minele Vãii Jiului mineri sfârtecaþi ºi arºi de explozii, a scos rãmãºiþe ale oracilor din surupãri ºi focuri, dur ºi rece, fãrã nici o problemã emiþionalã, decât aceea de a-ºi face datoria ºi de a salva vieþi. Aceluiaºi om, ”dur ºi rece” în momente extreme, i se fãcea rãu pânã la leºin atunci când i se curãþa o ranã sau când i se recolta sânge... Vãzând toate materialele media ºi punându-le cap la cap am constatat cã Fabiani Gabriel Prcsina - cel care sãptãmâna trecutã a ieºit pentru prima datã din þarã, la cei 10 ani ai sãi, la Concursul Internaþional ”Piano Talents” de la Milano, unde a obþinut locul II, dintre 109 concurenþi

– trãieºte emoþii la intensitate maximã, ºtie ce vrea ºi vrea sã ºtie... ”Am avut foarte mari emoþii, simþeam cã leºin din cinci în cinci secunde ºi în timp ce cântam, mã forþam sã reuºesc sã termin partitura ºi sã nu dau cu bâta în baltã” – a spus Fabiani, mascând presiunea concursului prin haz de necaz. ªi pentru Antena 1, micul artist a repetat acelaºi lucru privitor la mersul sãu artistic din postura de orfan: ”Gândul la mama mi-a dat o forþã de numa.... Pianul mã face sã mã eliberez,

mã face sã uit de problemele mele”. Tot despre mama sa povesteºte, privind în zare cu ochii sãi de azur ca ºi când ar revedea momentul, amuzat, cum i-a inocu-

Ce îºi doreºte sã facã în viitor cu talentul ºi munca sa, pânã unde vrea sã ajungã, Fabiani Gabriel a surprins prin faptul cã a ales Marele Urs al estului. Vrea sã se formeze la vestita ºcoalã – conservatorul din Moscova, ºi sã evolueze pe scena Teatrului Balºoi, cunoscut ca fiind ”colivia de aur” cea menitã sã protejeze ºi sã punã în valoare cele

nInterpretare Instrumentalã- faza naþio I. iul Prem oca -Nap Cluj – alã - Concursul Naþional de interpretare iul „Clara Peia” Lugoj - Trofeul, Prem Radio Timiºoarã, Premiul pentru inter e. oran emp cont e pies pretarea unei - Concurs-Festival Internaþional de ANUL ªCOLAR 2011-2012 Interpretare Pianisticã ºi Compoziþie - Concursul Internaþional „Craiova „Carl Filtsch” Sibiu – Categoria A Piano”- Premiul I. III. iul nal Prem naþio - Concursul Inter III. ANUL ªCOLAR 2013-2014 „Sigismund Toduþã” Deva – Premiul ” heus - Festivalul –Concurs „ Klavier Art” „Orp - Concursul Internaþional Petroºani - Premiul I. Tg-Jiu – Premiul I. - Olimpiada Naþionalã de inter ANUL ªCOLAR 2012-2013 – lã zona pretare Instrumentalã - faza - Festivalul – Concurs „Klavier Art” ul Timiºoara- Premiul I. curs Con lut. Abso I Petroºani: -Premiul - Olimpiada Naþionalã de Naþional de interpretare „Margareta pretare instrumentalã – faza Inter Sterian” Buzãu - Premiul I. naþional - Giurgiu - Premiul I. - Olimpiada Naþionalã de - Concursul Internaþional de lã Interpretare Instrumentalã – faza zona ”– Interpretare Pianisticã ”Clara Peia – Reºita – - Premiu de excelenta ºi nii Uniu iul prem ºi I l locu Premiul I. Compozitorilor. iova „Cra nal naþio Inter ul - Concurs - Concursul Internaþional ”Piano Piano” - Premiul I. nts” Milano – locul II. Tale - Olimpiada Naþionalã de

PRCSINA FABIANI GABRIEL ANDREI PREMII OBÞINUTE:

Actualitate 5 mai preþuite voci ale operei, instrumentiºti de excepþie ºi dansatorii cei mai valoroºi ai lumii, antrenaþi sã devinã din oameni pãsãri mãiestre. ”Am ceva cu ruºii... Nu ºtiu ce, dar sunt atras de ei” – a spus Fabiani privind direct în faþã interlocutorul, bãnuind cã puþini copii ºi tineri vor ºi o ºi recunosc. Vãzându-l cum sare într-un picior pe mozaicul piaþetei din Molano, un copil ca toþi copiii ºi totuºi nu, te copleºeºte un fel de duioºie care provoacã o puternicã durere în piept ºi un mare nod în gât. Fabiani nu-ºi cunoaºte tatãl, tatã care nu este trecut în certificatul sãu de naºtere. Apropiaþi ºi foºti colegi ai mamei sale spuneau cã ar fi un om important al Vãii Jiului ºi sperau ca

Fabiani sã fie bucuria lui pe care n-o va putea împãrtãºi niciodatã, iar acest lucru sã fie marea sa durere... Copilul minune spune cã va munci din greu pentru cã vrea sã-ºi câºtige banii prin munca ºi talentul sãu. ”Orice premiu aº lua, îl dedic mamei, iar toate recitalurile pe care le voi da, tot mamei le voi dedica...”- a decretat Fabiani Gabriel Prcsina, mica ”pasãre mãiastrã” a Petroºaniului. Ileana FIRÞULESCU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 2014

Suntem izolaþi de lucrãrile la drumuri

proape jumãtate dintre drumurile pe care se executã acum lucrãri de reparaþii ºi care sunt închise temporar sau permanent ºi în aceastã sãptãmînã, sunt în zona Petroºaniului. Valea Jiului este aproape izolatã ºi, potrivit CNADR situaþia este valabilã încã multe sãptãmîni de acum încolo. Lucrãri se executã în acest moment pe: * DN 66 (Tg. Jiu(GJ) Petroºani(HD) ) 93+500-126+00 BUMBEªTI-JIU (GJ)PETROSANI (HD) lucrãri modernizare drum În perioada 17.03.2014 30.06.2014 circulaþia va fi închisã pentru toate autovehiculele de luni pînã sîmbãtã , în intervalele orare 6:00 - 12:00 ºi 14:30 - 20:30 . În perioada menþionatã traficul rutier se va desfãºura deviat pe urmãtoarele variante ocolitoare : Pentru relaþia Tîrgu

Jiu - Petroºani ºi retur : 1. DN 67 km 83+100 (Tg. Jiu Rm. Vîlcea) - DN 7 km 170+750 (Rm. Vîlcea - Sibiu - Sebeº - Simeria) - DN 66 km 210+555 (Simeria - Haþeg Petroºani) 2. DN 67 km 83+100 (Tg. Jiu - Dr. Tr. Severin) - DN 6 km 337+825 (Dr. Tr. Severin - Orºova Caransebeº) - DN 68 km 5+300 (Caransebeº - Haþeg) - DN 66 km 70+336 (Haþeg - Petroºani) 3. DN 66 km 83+100 (Tg. Jiu Filiaºi) - DN 6 km 264+995 (Filiaºi -

Strehaia - Dr. Tr. Severin - Orºova Caransebeº) - DN 68 km 0+000

(Caransebeº - Haþeg) - DN 66 km 70+336 (Haþeg - Petroºani) .

Oraº cu drumuri de þarã

ai multe strãzi din Cimpa vor fi asfaltate de administraþia localã din Petrila. Abia acum aceºti cetãþeni din zonã vor beneficia de asflat ºi oficial vor intra în secolul XXI.

toare, e vorba de Colonia Cimpa, strada Birãoni ºi Valea Cimpii. În Colonia Cimpa avem aprobat în Consiliul Local ºi o documentaþie tehnico-

Mai mult, cei de la Primãrie au în vedere implementarea unui proiect împreunã cu ApaServ Valea Jiului prin care în zonã sã fie introdusã ºi apa potabilã. “În Cimpa mai avem proiectate câteva strãzi pentru care dorim sã le asfaltãm în perioada urmãeconomicã pentru extiderea reþelei de apã cu ApaServ, deci apã potabilã pentru cã în zona respectivã existã apã, dar e apã industrialã de la captarea Voievodu”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Strãzile amintite de

* DN 66 (Tg. Jiu(GJ) Petroºani(HD)) 83+030-92+150 IEZURENI (GJ)BUMBESTI-JIU (GJ) lucrãri modernizare drum În perioada 17.03.2014 30.09.2014 circulaþia va fi închisã pentru autovehiculele cu masa totalã maximã

autorizatã mai micã de 3,5 to de luni pînã edilii de la Petrila sunt încã drumuri de þarã unde asfalt nu a existat niciodatã. “Nu este asfalt, tocmai de aceea vrem sã le asfaltãm pentru cã sunt cetãþeni ai oraºului Petrila, plãtesc impozite ºi ei au acest drept”, a mai spus sursa citatã. Aceste asfaltãri nu sunt singulare în Petrila. Mai multe strãzi din localitate sunt în plin proces de asflatare.

sîmbãtã , în intervalul orar 8:00 - 18:00 . În perioada menþionatã traficul se va desfãºura deviat pe urmãtoarea varianta ocolitoare : DN 66 km 83+030 - DJ 665 (Curtiºoara - Tetila) DC 3 (Tetila Bumbesti Jiu) - DN 66 km 92+150 . DN 7A (Voineasa(VL) Petroºani(HD))

103+600-105+120 JIET (HD)* PETROªANI (HD) Alunecare terasamente cu afectare corp drum Circulaþia se desfãºoarã deviat , în ambele sensuri , pe urmãtorul traseu DN 7A km 103+600 DJ 709H - DN 66 km 133+650 . Zona este semnalizata corespunzãtor . Lucrãri de refacere . Se va relua circulaþia în data de 01.11.2014 * DN 66 (Bumbesti Jiu Petroºani ) 93+500-

126+000 BUMBEªTI-JIU (GJ)PETROSANI (HD) Circulaþia rutierã va fi închisã , în fiecare zi, de Luni pînã Sîmbãtã, în intervalele orare 06:00 12:00 ºi 14:30 20:30, ºi se va desfãºura restricþionat pe urmãtoarele variante de ocolire : - DN 67, km 83+100 (Tîrgu Jiu Rîmnicu Vîlcea) - DN 7,KM 170+752 (Rîmnicu Vîlcea Sibiu - Sebeº Simeria) - DN 66,km 210+555 (Simeria Haþeg - Petroºani); - DN 67 ,km 83+100 (Tîrgu Jiu Drobeta Turnu Severin) - DN 6,km 337+825 (Drobeta Turnu Severin Orºova - Caransebeº) - DN 68,km 5+300 (Caransebeº - Haþeg) - DN 66,km 70+336 (Haþeg - Petroºani); - DN 66,km 83+100 (Tîrgu Jiu Filiaºi) -DN 6,km 264+995 (Filiaºi Strehaia - Drobeta Turnu Severin Orºova - Caransebeº) - DN 68,km 0+000 (Caransebeº - Haþeg) - DN 66,km 70+336 (Haþeg - Petroºani). În aceste zile , va fi permisã doar circulaþia autovehiculelor cu regim de circulaþie prioritarã atunci cînd se deplaseazã în acþiuni de intervenþie sau în misiuni care au caracter de urgenþã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 2014

Cu ºtreangul insolvenþei în jurul gâtului

Industria extractivã aºteaptã cu nerãbdare programul de salvare a mineritului anunþat de Ministerul Economiei

omplexul Energetic Hunedoara, care cuprinde minele viabile din Valea Jiului, are nevoie de un balon de oxigen ca sã revinã pe linia de plutire. Carmen COSMAN - PREDA Entitatea energeticã este înglodatã în datorii, iar pierderile sunt colosale. Îbn aceste condiþii, despre investiþii nici nu se mai poate pune problema, iar speranþele minerilor stau în creditul furnizor p care CEH vrea sã-l contracteze cu polonezii pentru retehnologizarea unitãþilor extractive. Indicatorii economico – financiari ai CEH nu sunt deloc liniºtitori. Conform raportului administratorilor companiei, CEH a avut pierderi de peste 147 milioane de lei în anul

2013, iar datoriile depãºeau 752 milioane de lei, dar trebuie menþionat ºi cã, la înfiinþare, CE Hunedoara a preluat ºi o datorie de 70 milioane lei ale CNH. Complexul Energetic Hunedoara ar fi trebuit vândut încã din anul 2013 unui investitor strategic, conform înþelegerilor cu Fondul Monetar Internaþional, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Acum, angajaþii CEH sunt speriaþi de spectrul insolvenþei, mai ales cã România se angaja ca, dacã nu se gãseºte niciun investitor interesat, CE Hunedoara sã intre în insolvenþã.

strategie de salvare a mineritului. În proiect… Apãrut în anul 2013, prin fuziunea termocentralelor Mintia-Deva ºi Paroºeni, cu minele viabile din Compania Naþionalã a Huilei (CNH) Petroºani (Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni), Complexul Energetic Hunedoara aprþine în proporþie de sutã la sutã statului român, acþionar unic fiind Ministerul Economiei. ªi tot de la minister ar trebui sã vinã salvarea, mai ales cã în urmã cu o lunã ministrul Economiei, Constantin Niþã, anunþa cã în scurt timp va prezenta programul naþional privind revigorarea mineritului. Niþã era extrem de tarnºant ºi

spunea chiar cã unele mine s-ar putea edeschide, asta în timp ce în Valea Jiului nici mãcar minele viabile nu se ºtie cât mai rezistã în condiþiile dare. ”Lucrez la un program naþional de revigorare a mineritului, a industriei extractive româneºti, un program care este conceput pe fiecare produs sau mineral pe care-l are þara aceasta. Pentru cã ne-am bãtut joc de aceastã industrie. Avem

Vacanþa îi lasã singuri pe copiii din cãmin

venit vacanþa cea mare, iar dacã micuþii de la grãdiniþã sunt foarte fericiþi pentru asta, nu la fel sunt ºi o parte dintre pãrinþii lor, care nu vor avea unde sã îi ducã. Grãdiniþele de varã sunt soluþia, dar nu sunt bani, iar pãrinþii copiilor nu sunt capabili sã susþinã cheltuielile. Totuºi, dacã vor fi solicitãri, educatorii ne dau asigurãri cã acestea vor fi luate în calcul la Petroºani. Diana MITRACHE Vacanþa vine ca o povarã pentru pãrinþii care îºi dau copiii la grãdiniþele cu program prelungit ºi care acum nu vor mai avea unde sã îi lase timp de mai multe luni. Nu sunt încã solicitãri, iar în cei doi ani în care educatoarele au fãcut muncã voluntarã pentru grãdiniþa de varã, s-au constatat o serie de deficienþe. Nici acum nu sunt la Petroºani prea multe

cereri, iar dacã vor fi suficient de multe, educatoarele spun cã vor cãuta ºi soluþii. „Noi am avut în vedere acest aspect al vieþii de familie din comunitatea noastrã, drept pentru care am solicitat pãrinþilor sã ne spunã care sunt cei care doresc peste varã sã îºi þinã copiii la grãdiniþã, având în vedere cã nu poate fi acoperitã toatã vacanþa de varã, ci doar acea perioadã în care nu au loc igienizãrile. Pânã la aceastã orã (n.r

vineri, la ultima zi din anul ºcolar 2013 2014), sub 10 pãrinþi au solicitat program de varã. Astãzi fiind ultima zi de ºcoalã, aºtept sã culeg informaþiile din toate structurile noastre, sã vedem câþi pãrinþi ar fi

dorit pentru varã sã-ºi aducã aici copiii ºi, în funcþie de aceasta, în înþelegere cu primãria ºi consiliul local sã gãsim soluþia sã le oferim spijin”, a expli-

resurse suficiente în aceastã þarã ºi, dupã opinia mea, orice resursã trebuie pusã în slujba cetãþeanului român. Adicã sã câºtige þara pânã la urmã ºi noi sã avem un trai mai bun ”, declara Niþã în urmã cu aproximativ o lunã. Un program, însã, care încã nu a apãrut ºi în care angajaþii CEH îºi pun sper-

cat Lucia Muntean, director la Grãdiniþele cu Program Prelungit din Petroºani. Educatoarele au venit doi ani ºi au fãcut voluntariat pentru copiii din cãmin ai cãror pãrinþi nu aveau

anþa. Iar dificultãþile financiare pe care le înregistreazã îi afecteazã ºi pe partenerii direcþi. Asfel, Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului – care cuprinde minele neviabile - are mario dificultãþi în a-ºi încasa banii pe producþia vândutã chiar termocentralelor CEH. Iar dacã oficialii CEH nu plãtesc suma ce se cifreazã la aproape 45 de milioane de lei ºi nici nu încheie un grafic de reeºalonae a datoriei, nu este exclus sã fie acþionaþi în judecatã. unde sã îi lase vara, în timp ce, de la bugetul local al primãriei, erau decontate cheltuielile curente. Din pãcate, însã, educatoarele nu pot fi plãtite, pentru asta, iar concediul lor va fi diminuat cu munca de voluntariat. Cu toate acestea, dacã vor fi solicitãri din partea pãrinþilor, iar numãrul cererilor va justifica înfiinþarea unei clase de varã, atunci se va þine cont de acest aspect ºi la Petroºani. În caz contrar, fiecare pãrinte îi vor lãsa pe micuþi pe la rude sau vecini.

8 Actualitate

radiþia poate fi uitatã, dar ucisã nu! Zicala îi aparþine lui Nicolae Iorga, unul dintre scriitorii români. Valea Jiului este cunoscutã pentru tradiþiile momârlãneºti. În zilele noastre puþini mai sunt cei care pãstreazã tradiþiile, iar aceºtia sunt în special bãtrânii. Spre exemplu tanti Mãrioara Hurez de pe Jieþ încã mai poartã cu mândrie portul tradiþional momârlãnesc. Femeiea ne ºi explicã din ce constau aceste veºminte. “Constã în portul românesc ºi tradiþia strãbunicilor noºtri pe care i-am urmat. Consta la femei din batic, ie, ciupeag cum spunem noi, laibãr, poale, catrinþa, ciorapi ºi pantofi negri. La bãrbaþi pãlãrie de Sibiu momârlaneascã, cãmaºa, vesta din catifea neagrã, brîu, chimir cum mai spuneau pe timpuri bãtrînii, cioareci ºi cizme negre”, ne spune tanti Mãrioara Hurez. Odinioarã aceste costume momârlãneºþi se purtau ºi la nunþi, însã cu regret tanti Mãrioara ne spune cã tinerii din ziua de astãzi se îmbracã în pas cu moda. “Aceste haine momârlãneºti se îmbrãcau la nunþi, la nedei ºi de sãrbãtori, de Paºte, de Rusali, de Ispas se fãceau nedei, de Crãciun mergeau oamenii la petrecere. Nu se mai pãstreazã pentru ca tineretul din ziua de azi nu mai vrea

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 2014

Tradiþia poate fi ucisã, dar nu ºi uitatã iar în partea de jos era plisatã, cu poalele cusute cu ajur. Modelele cusute pe camaºã erau geometrice sau florale, aranjate sub formã de rîuri (benzi) în formã de cruce. Costumul femeilor este completat de poale ºi catrinþe, poalele fiind Peste poale, în fata ºi în spate se pun catrinþele negre cu dantelã pe marginea de jos.

sã-l poarte. Poarta tradiþia de acum ºi bãtrîni sunt mai puþini care mai pot sã se îmbrace sã meargã la nedei ºi la nunþi. Bãtrînii de acum sunt mai pe de-o parte”, ne mai spune tanti Mãrioara.

ouã luni de muncã

Costumul popular de pe Jiu are cîteva note proprii, printre care þesurã deosebitã a pînzei albe învîrstatã din distanþã în distanþã cu dungi. În componenþa portului femeiesc intrã ciupeagul, poalele, catrinþele, ºtrinfii ºi broboada. Ciupeagul sãu modern, camaºa, – este croit din foi de pînzã care se unesc în jurul gîtului, deschizãtura fiind aºezatã lateral. Are, de asemenea cheutori, fiind lipsit de guler. Mînecile sînt uºor bufante,

strînse la încheieturi ºi apoi terminate cu cipte. Rîurile de cusãturi mãiestre curg pe mîneci în jos, brodate cu panglica de culoare neagrã. Piepþii cãmeºii femeieºþi sînt împodobiþi cu mai multe rînduri de pui de aceeaºi dimensiune cu cei de pe mîneci. Peste ciupeag se îmbraca un pieptar din piele nevopsitã de miel sau din catifea neagrã. Piesele componente ale

un astfel de costum. Un ciopeag pentru femei dureazã în jur de douã luni ca sã stai sã îl lucrezi. Trebuie lucrat pe fir ºi crucile trebuie fãcute în toiag în aceeaºi parte, nu una într-o parte ºi una în alta, ca sã iasã cuiul bine. La poale se face danteluþa neagrã se mai lucreazã acum pe pînzã care se coase ºi se pune la mijloc. La catrinþe se foloseºte sîrmã cu dantelã. Este foarte frumos un costum dar este foarte greu de fãcut”, ne mai spune tanti Mãrioara.

ici industria textilã nu mai þine cu tradiþiile portului bãrbãtesc sînt camaºa, cãmeºuia, vesta, cioarecii, brîul ºi pãlãria sau clopul cum îi spun momîrlanii. Tanti Mãrioara care a lucrat pentru sute de momîrlani costume populare ne spune cã realizarea unui astfel de veºmint poate dura chiar ºi douã luni. “Foarte greu, este frumos dar foarte greu. Trebuie bine sã fi pregãtit ca sã poþi lucra

Momîrlanii ne spun cã dacã odinioarã în comerþ se gãseau materiale speciale pentru confecþionarea costumelor populare, acum aceste textile au dispãrut din magazine. Astfel, nici costumele croite în ziua de astãzi nu mai respecta tradiþia de acum cîþiva zeci de ani. Camaºa lungã pînã deasupra genunchilor era confecþionatã din pînzã þesutã manual învãrgatã cu dungi de culoare roºie învrîstate cu negru, nu avea guler ºi era prevãzutã în

partea anterioarã cu o despicãturã pentru cap. Camaºa avea o croialã specialã cu clini intercalaþi în fata ºi în spate,

ntrãm în sãptãmâna dedicatã credinþei ºi culturii. La Deva au loc o serie de manifestãri, timp de 6 zile, manifestãri care sã aducã în primplan viaþa spiritualã, credinþa ºi obiceiurile de pe vremea dacilor. În fiecare zi a acestei sãptãmâni vor fi evenimente la care vin sã ia parte oameni ai culturii, muzicieni ºi istorici din întrega þarã. Deva va fi, timp de o sãptãmânã, capitala istoriei, credinþei ºi a identitãþii naþionale. Marþi, 24 iunie 2014, orele 17:00, la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane – Sala ªemineului va avea loc Conferinþa cu tema: „Identitatea româneascã între tradiþie ºi modernitate” susþinutã de domnul Vintilã Mihãilescu, directorul Muzeului Þãranului Rãmân, urmatã de lansarea volumului propriu “Povestea maidanezului

la Sibiu, ºi la Novaci ºi de la Cimpa pînã la Livezeni am lucrat peste tot. multã lume am îmbrãcat cu aceste haine momarlanesti”, ne mai istoriseºte tanti

Mãrioara Hurez.

ntre 1000 ºi 15 mii de lei

Un costum popular momârlãnesc poate

costa între 1000 ºi 15 mii de lei. Strãinii care poposesc prin Valea Jiului sînt interesaþi de aceste costume.

“S-ar mai face ºi în ziua de astãzi dar nu prea mai exista materiale pentru aºa ceva. Mai încercãm pe unde putem ºi facem tot posibilul sã mai facem cîte ceva. Aceastã tradiþie mi-a plãcut foarte mult, mi-a plãcut sã ºi lucrez mult, am lucrat mult ºi

“Sînt interesaþi pentru cã sunt frumoase dar pînã acum nu am avut nicio ofertã din partea strãinilor. Un ciupeag de femei poate costa între 1000 ºi

Zilele credinþei ºi culturii la Deva – ediþia I 24-29 iunie 2014 Leuþu. Despre noua ordine domesticã ºi criza omului”. Miercuri, 25 iunie 2014, orele 17:00, la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane –

Joi, 26 iunie 2014, ora 17:00, la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane – Sala ªemineului va avea loc un Concert extraordinar de lieduri ºi pian,

Naturii, “Obiecte de tezaur”, “Arme albe ºi de foc – secolele XVIII – XX”, “Din pãmânt în vitrine”, “Cetatea Devei, redatã oraºului” (imagini 3D), “Trepte

Sala ªemineului va avea loc Masa rotunda – dezbatere cu public cu tema: Identitatea românilor prin culturã ºi Bisericã într-o lume globalizatã La dezbateri vor lua parte: prof.dr. Elena Claudia ANCA, dr. Alexandru GRUIAN, prof.dr. Liviu LAZÃR, dr. Dorin PETRESC, prof.dr. Vasile IONAª, pr.conf. dr. Florin DOBREI, pr. Radu TRIFON MODERATOR: pr.conf.dr. Vasile VLAD

susþinut de soprana Ramona EREMIA si pianist Renata Burca din Cluj-Napoca, urmat de festivitatea de premiere a elevilor care au obþinut rezultate deosebite la Olimpiada de Religie În data de 26 iunie 2014, între orele 1720, sunt deschise spre vizitare expoziþiile Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva: Expoziþia Permanentã de ªtiinþele

spre cer – între sacru ºi profan” (expoziþie de picturã a artistului Mircea Popiþiu), Lapidarium-ul Vineri, 27 iunie 2014, orele 17:00, la sala “Spiru Haret” a Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, va avea loc Simpozionul teologic internaþional “Comunicare ºi Cuminecare” cu participarea mai multor ierarhi ortodocºi ºi

profesori de teologie din þarã ºi strãinãtate Lucrãrile simpozionului vor continua sâmbãtã, 28 iunie orele 9:00, pe douã secþiuni: “Spovedanie ºi duhovnicie” ºi “Euharistia – izvorul de vieþii duhovnicesti” Sâmbãtã, 28 iunie 2014, ora 19:00, la Sala Teatrului de Artã Deva va avea loc Spectacolul de teatru cu piesa “Plecare fãrã întoarcere” dedicat Sfântului Voievod Martir

15000 de lei”, ne mai spune femeia. Mãrioara Hurez este cunoscutã ºi în rîndul artiºtilor de muzicã popularã. Aceasta a realizat mai multe ii pentru cunoscutul interpret de muzicã popularã, Robert Târnãveanu. Monika BACIU Constantin Brâncoveanu, susþinut de trupa de teatru CIVIC ART CvM din Bucureºti Duminicã, 29 iunie 2014, ora 9:30, la Catedrala Episcopalã “Sfântul Nicolae” din Deva în ziua de prãznuire a Sfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel manifestãrile vor fi încununate prin sãvârºirea Sfântei Liturghii Arhiereºti, de cãtre un ales sobor de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 2014

ouã luni de muncã

partea anterioarã cu o despicãturã pentru cap. Camaºa avea o croialã specialã cu clini intercalaþi în fata ºi în spate,

la Sibiu, ºi la Novaci ºi de la Cimpa pînã la Livezeni am lucrat peste tot. multã lume am îmbrãcat cu aceste haine momarlanesti”, ne mai istoriseºte tanti

Mãrioara Hurez.

ntre 1000 ºi 15 mii de lei

Un costum popular momârlãnesc poate

costa între 1000 ºi 15 mii de lei. Strãinii care poposesc prin Valea Jiului sînt interesaþi de aceste costume.

“Sînt interesaþi pentru cã sunt frumoase dar pînã acum nu am avut nicio ofertã din partea strãinilor. Un ciupeag de femei poate costa între 1000 ºi

Joi, 26 iunie 2014, ora 17:00, la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane – Sala ªemineului va avea loc un Concert extraordinar de lieduri ºi pian,

Naturii, “Obiecte de tezaur”, “Arme albe ºi de foc – secolele XVIII – XX”, “Din pãmânt în vitrine”, “Cetatea Devei, redatã oraºului” (imagini 3D), “Trepte

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 2014

Analizã dupã alegerile europarlamentare

uroparlamentarul hunedorean Iuliu Winkler, care a fost primul pe lista de candidaþi ai UDMR pentru Parlamentul European susþine cã UDMR trebuie sã-ºi diferenþieze mesajul politic, în funcþie de ponderea populaþiei maghiare din diferite zone. Maximilian GÂNJU

itãþile de a diferenþia mesajul politic pe care

UDMR îl formuleazã în campania electoralã, este vorba de aceleaºi obiective pe care comunitatea maghiarã le are în întreaga Transilvanie ºi în întreaga Românie, însã e nevoie de accente specifice, în funcþie de prioritãþile pe care comunitatea le are în plan local. Este una din concluziile campaniei electorale. În condiþiile în care în cele 10 judeþe în care suntem prezenþi cu populaþie sub 10%, douã dintre aceste judeþe au obþinut rezultate mai bune decât media naþionalã a UDMR — Bistriþa-Nãsãud ºi Hunedoara — opt au obþinut rezultate mai slabe, din Banat ºi Maramureº ºi

Iuliu Winkler s-a arãtat nemulþumit de procentul obþinut în judeþul Hunedoara la alegerile de luna trecutã ºi crede cã partidul trebuie sã-ºi modifice mesajul cãtre alegãtori. ”Din punct de vedere al judeþelor în care comunitatea maghiarã este sub 10% ca pondere demograficã, e foarte important sã gãsim posibil-

A venit vacanþa, dar ºi perioada examenelor

ineri a fost ultima zi din acest an ºcolar. Mii de elevi ºi preºcolari din întreg judeþul Hunedoara au intrat în vacanþa de varã, iar timp de 3 luni vor uita de teme, extemporale ºi teze. ªcoala începe abia în 15 septembrie. Diana MITRACHE De azi toþi copiii sunt oficial în vacanþa de varã, care se va termina pe 14 septembrie. Noul an ºcolar va începe pe 15

logic. Aceºtia intrã, din aceastã sãptãmânã, în activitãþile practice, care, în funcþie de programa fiecãrei specializãri, se vor desfãºura pânã pe 12 iulie.

septembrie. Excepþie fac doar elevii de la învãþãmântul liceal tehno-

Pentru absolvenþii de gimnaziu ºi liceu, lunile iunie ºi iulie vor fi deci-

sive. Bacalaureatul a început în urmã cu douã sãptãmâni ºi se va termina pe 11 iulie. De sãptãmâna aceasta, începe ºi evaluarea naþionalã, care va fi urmatã de depunerea dosarelor ºi repartizarea computerizatã a candidaþilor la liceele pentru care opteazã. Petse 3.000 de copiii de clasa a VIII-a dau luni (23 iunie) primul examen din viaþa lor, testul naþional la Limba ºi Literatura Românã, în timp ce marþi intrã în examen cei ce susþin acest examen la

Sudul Transilvaniei. Acestea trebuie analizate ºi gãsite toate cãile pentru a ne pregãti, nu atât pentru alegerile prezidenþiale, cât pentru alegerile locale ºi parlamentare din 2016”, a afirmat Iuliu Winkler. Europarlamentarul crede cã UDMR trebuie sã dea acelaºi mesaj ºi aceleaºi soluþii, însã va trebui sã nuanþeze, în funcþie de ponderea demograficã a populaþiei maghiare dintrun judeþ sau altul, un exemplu fiind prevederile cuprinse în proiectul Legii Minoritãþilor Naþionale.

limba maternã. Miercuri va fi proba la matematicã. Bacalaureatul începe în 30 iunie. Nici pentru cadrele didactice nu se anunþã o perioadã prea liniºtitã. Pe 14 iulie, va avea loc examenul naþional de definitivare în învãþãmânt pentru suplinitorii care au minimum un an vechime la catedrã. Pe 21 iulie, va avea loc ºi examenul de titularizare în învãþãmântul preuniversitar, la care se anunþã o concurenþã ºi de 100 de candidaþi pe loc la unele discipline.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 2014

hiar dacã legea prevede obligaþia depunerii sau actualizãrii declaraþiilor de avere ºi de interese anual, cel mai târziu la data de 15 iunie, deputaþii hunedoreni par sã fi uitat de acest aspect. Ori, poate, responsabilii IT din Camera Deputaþilor au fost atât de ocupaþi încât nu au reuºit sã le proceseze pe toate, aºa cã doar o parte au fost actualizate pânã acum. Doar trei deputaþi hunedoreni ºi-au actualizat pânã acum declaraþiile de avere postate pe site-ul oficial al Camerei Deputaþilor. Ceilalþi cinci aleºi sunt restanþieri, chiar dacã termenul prevãzut de lege a expirat. Laurenþiu Nistor (PSD), Cristian Resmeriþã (PSD) ºi Monica Iacob – Ridzi

Bogaþi sau sãraci

Deputaþii hunedoreni au uitat de declaraþiile de avere

mai deþine douã autoturisme, dar ºi patru conturi sau depozite bancare, în care a strâns peste 430.000 de lei. Pare sã-i fi cãzut foarte bine nunta ºi botezul, la care a strâns în total 355.000 de lei ºi 40.000 de euro.

onica Iacob – Ridzi, aproape fãrã bunuri

(PPDD) ºi-au înnoit documentele oficiale privind averea strânsã în ultimul an de mandat. În schimb, Natalia Intotero (PSD), Bogdan Þîmpãu (PNL), Sorin Marica (PSD) – proaspãt validat în funcþie, Mircia Muntean (PSD) ºi Carmen Hãrãu (PNL) au încã pe paginile lor oficiale tot vechile declaraþii de

avere, completate ºi semnate anul trecut. Dar, dacã tot vorbim despre averi, sã vedem cu ce bunuri se laudã aleºii noºtri.

ute de mii de lei în conturi

Laurenþiu Nistor – deputat PSD ales în Colegiul 1, nu se poate plânge de sãrãcie. Deþine împreunã cu familia nu mai puþin de 7 terenuri agricole

ºi forestiere, are o casã cu anexe gospodãreºti, trei autoturisme, dar ºi 8 conturi ºi depozite bancare de peste 350.000 de lei, dar ºi câteva mii de euro ºi dolari.

ristian Resmeriþã, tânãr ºi bogat Nici Cristian Resmeriþã, deputat PSD în Colegiul uninominal nr. 4, nu are

Ikebana din canal, pericol public

oþii de fier vechi pun în pericol siguranþa H traficului, iar cei care locu-

iesc în apropierea unui canal de pe care se furã capacul creazã adevãrate opere de artã. Asta pentru cã vor sã semnalizeze cumva lipsa capacului ºi fac adevãrate creaþii tip ikebana din lemne, pungi ºi crengi. O bucatã de lemn, o creangã ºi ceva cârpe murdare aruncate într-o gurã de canal fãrã capac semnalizeazã ºoferii cã acolo este un pericol. Locul este prost amplasat ºi vine imediat dupã o curbã cu vizibilitate redusã ºi, nu o datã, aici au fost maºini care au intrat în capcana deschisã în stradã. Imediat înainte de intrarea în oraºul Petrila, puþin dupã podul de la Dãrãneºti, stã întinsã aceastã capcanã de mai bine de o lunã, iar autoritãþile locale de la Petroºani, care au în administrare drumul, abia mai fac faþã, pentru cã nu este singurul loc de acest fel. „Noi avem cunoºtinþã despre existenþa acelei guri de canal care a rãmas descoperitã, dar,

din pãcate, nu este singura pe care o avem la nivelul drumurilor publice de pe raza municipiului Petroºani. Am fãcut adrese cãtre poliþie ºi agenþi economici care gestioneazã aceste guri de canal, pentru cã noi, deocamdatã, nu dispunem pe stoc de capace ca sã le înlocuim. Sperãm ca printr-o colaborare cu agentul economic (n.r Apa Serv), sã reuºim sã înlocuim capacul lipsã, nu doar acolo, ci peste tot unde am fost sesizaþi cã ele lipsesc din cauza furturilor”, a spus Dorina Niþã, viceprimar Petroºani. Gurile de canal intrã în

administrarea celor de la Apa Serv, dar ºi responsabilii de aici se plâng cã abia fac faþã din cauza numãrului mare de furturi. O parte din capace au fost înlocuite cu unele din fibrã de sticlã, care sã nu mai poatã fi duse la centrele de fier vechi. Asta pentru cã singura ºansã sã nu mai fie furate este înlocuirea lor cu unele din materiale nereciclabile. Acestea, însã, sunt mai scumpe ºi pânã le vine rândul tuturor gurilor de canal rãmase cãscate, localnicii gãsesc soluþii chinezeºti ºi fac din asta adevãrate creaþii de tip ikebana. Diana MITRACHE

motive sã se plângã, chiar dacã este mai tânãr ºi mai nou intrat în politica hunedoreanã decât colegul sãu de partid. Deþine în proprietate un teren intravilan de 300 mp, douã apartamente – dintre care unul primit ca donaþie - ºi o casã. Cristian Resmeriþã

Cel mai sãrac ales hunedorean, cel puþin în privinþa declaraþiei de avere este Monica Iacob – Ridzi. Are un teren ºi o casã în Scãriºoara - judeþul Olt ºi un apartament în Petroºani. Nu are conturi bancare, însã a menþionat cã la botezul fiicei sale a primit 12.300 de euro ºi 81.500 de lei.

Car men COSMAN-PREDA

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 2014

Valea Jiului, inexistentã pe harta turisticã a þãrii N

edeia Sînzienelor din Strajã, necunoscutã la nivel naþional. În fiecare an, în data de 24 iunie, în Straja are loc nedeia Sînzienelor, un eveniment de marca pentru Valea Jiului. Pentru Autoritatea Naþionalã pentru Turism Valea Jiului nici nu exista pe harta turisticã, asta dacã e sã ne ghidãm dupã evenimentele pe care le promoveazã lunar instituþia.

înzienele prin þarã

Autoritatea Naþionalã pentru Turism promoveazã în calendarul evenimentelor din aceastã lunã mai multe acþiuni dedicate sãrbãtorii Sînzienelor. “Se organizeazã cu prilejul sãrbãtorii religioase "Naºterea Sf. Ioan Botezãtorul" (Sînziene), cînd la Tupilaþi este ºi hramul satului. Manifestare cu caracter folcloric, cu participarea grupurilor folclorice din zonã. Tot atunci au loc Tîrgul ºi Bîlciul”, se aratã în promovarea evenimentului de la Tupilaþi, judeþul Neamþ. Un alt eveniment dedicat Sînzienelor va avea loc într-un alt judeþ. Este vorba de nedeia Sînzienelor de la Maramureº care are loc în douã zone. “Serbare cîmpeneascã desfãºurîtã în locul numit Huta Bãiþei, care promoveazã portul popular ºi tradiþii specifice zonei. Datã la care creºtinii sãrbãtoresc Naºterea Sfîntului Ioan Botezãtorul este ºi ziua unei sãrbãtori pãgîne, bogatã în obiceiuri, care încã se mai pãstreazã în satele MaramureºuluiSînzienele. Ediþia a XX-a”, se aratã în descrierea de la Maramureº. “De peste 20 de ani în ziua de 24 iunie în oraºul Borºa din judeþul Maramureº se desfãºoarã Festivalul Interjudeþean "NOPÞI DE SÂNZÂIENE". Festivalul debuteazã cu un alai, o prezentare a portului popular, dupã

care pe o scenã deschisã formaþii folclorice din Maramureº ºi judeþele

cu mic, cu mare, îmbrãcatã în straie de sãrbãtoare. Nu e puþin lucru sã participi la

învecinate prezintã spectacole. În seara zilei de 24 iunie a fiecãrui an, feciorii ºi copiii dar ºi fetele învîrt deasupra capului fãclii. Fãclia este fãcutã cu cîteva zile înainte, dintr-un par uscat care se crãpa în 4 ºi în mijlocul pãrului se pune rãºina culeasã de pe molizi ºi brazi într-un coº fãcut tot din coajã de molid. ªi tot acum fetele strîng flori de sânzâiene. Seara, flãcãi cãlare purtînd torþe aprinse ºi tinere cu buchete de sînziene se îndreaptã în alai spre un lac de la ieºirea din oraº, unde vor avea loc ritualuri interesante dedicate Sînzienelor”, spun organizatorii.

"mãsuriºul laptelui". Bãrbaþii merg la stîna, unde pãcurarul, un bãtrîn care a tras toatã viaþa de ugerele vacilor ºi oilor, mulge fiecare animal în parte. Laptele este mãsurat ºi trecut cu mare atenþie pe rãboj, dupã care trece la urmãtoarea vaca. La sfîrºit, pãcurarul ºi ajutoarele lui au "împreunat" laptele ºi i-au dat cheag. Cu "mãsuriºul" nu este de glumã: în funcþie de cît a trecut pãcurarul pe rãboj, atît vor primi sãtenii brînza fãcutã de ciobani peste vara. Înaintea Mãsuriºului, la ªirnea, în noaptea de 23/24 iunie, are loc ºi Sãrbãtoarea Sînzienelor, tradiþie reînviatã în acest sat. Sãrbãtoarea cu cîntece ºi dansuri tradiþionale începe dupã Vecernia Naºþerii Sfîntului Ioan Botezãtorul, ºi dureazã pînã tîrziu în noapte. Petrecerea este reluatã a doua zi, dupã Sfînta Liturghie a Naºþerii Sfîntului Ioan Botezãtorul, hramul bisericii din ªirnea. Sunt culese tãmãduitoarele flori de sînziene ºi se împletesc cununi care sunt aruncate peste case”, spun

Tradiþiile de Sînziene sînt pãstrate ºi la Braºov, iar aici au loc adevãrate ritualuri cu aceastã ocazie. Nedeia Sânzinelor este celebrata odatã cu mãsuratul oilor în aceastã zonã. “Acest obicei strãvechi în satele de oieri din zona Branului aduna toatã suflarea,

organizatorii.

edeia Sînzienelor din Straja

Nedeia Sînzienelor a avut loc duminica la Strajã, în ziua naºterii Sfîntului Ioan Botezãtorul. Acest obicei este unul ce se

pãstreazã în Valea Jiului de sute de ani. Feciori cãlare urca muntele Straja în goana calului, pentru a

veºti nedeia. Totul este un amestec de creºtinism, pãgînism, tradiþie ºi voie bunã. Se serbeazã astfel cultul recoltelor bogate, pentru ca tradiþia locului spune cã Sînzienele sunt niºte fete foarte frumoase, care trãiesc prin pãduri sau pe cîmpii, se prind în horã ºi dau puteri deosebite florilor ºi buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. Floarea numitã ca ºi sãrbãtoarea – Sînziana sau Drãgaica – este galbenã sau albã ºi se spune cã înfloreºte chiar în noaptea de Sînziene, noapte în care toate plantele au puteri miraculoase. Iar dacã mai sunt ºi descîntate, puterile plantelor sporesc.

Toatã lumea creºtinã urca în muntele Strajã cu cununi de sînziene împletite, pentru a sãrbãtori aºa cum se cuvine ziua. Cu ani în urmã, cei din Valea Jiului îºi dãdeau întîlnire cu cei din Gorj, fix de ziua Sînzienelor, pe creasta muntelui Straja. Acolo ajungeau cu caii, aºa cum fac ºi acum, iar în mîini au flori galbene. Bãrbaþii, care se îmbraca în straie populare, ºi cãlãresc armãsari puternici, se iau la întrecere pe drumul ce urca în staþiune. Cel care ajunge primul, dupã un traseu greoi ºi lung, e rãsplãtit la nedeie. Practic aici se încinge o petrecere momarlaneasca de unde nu lipseºte taraful cu muzica popularã.

Luna Iunie Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema de þelinã Pui Shanghai în crusta de susan/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii Salatã & Desert Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema de legume Mozzarella pane în crusta de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Cotlet de porc cu piure de cartofi Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu garniturã de orez sîrbesc/ªniþel pane de pui cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi afumaþi/Ficãþei de pui cu cartofi piure Salatã & Desert Preþ meniul zilei: 15.00 lei (include felul 1+ felul 2 + salata + desert, la alegere din variantele din meniul pentru ziua respectivã).

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã de apã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã! Telefon comenzi: 0726 669 060

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 2014

eficienþie legislative

Existã o companie de turism care este în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara, însã lacunele legislative îi pun probleme de funcþionare. Din acest motiv, niciun eveniment al judeþului nu este promovat.

“Mai existã, dar nu mai funcþioneazã din motive care sunt independente de voinþa Consiliului Judeþean, dar sunt dependente de legile din România care pun frâne entitãþilor economice create de entitãþile publice. Compania de turism era o societate pe acþiuni a cãrei acþionar unic ºi integral era Consiliul Judeþean. Din pãcate noi nu putem acorda finanþare acestei companii de turism pentru cã e consideratã agent economic ºi ea trebuia sã se prezinte la licitaþii pentru a promova turismul din judeþul Hunedoara împreunã cu operatori economici de turism din Suceava

sau Bacãu. Dacã ei veneau cu preþuri de dumpping puteau sã câºtige licitaþiile dupã care serviciile pe care le ofereau poate cã erau unele care nu erau cele mai bune ºi din aceastã cauzã am restrâns activitatea companiei de turism, limitând-o doar la o sprijini la Târgul de

Turism de la Bucureºti”, a declarat în urmã cu câteva luni, Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH.

emnificaþia Sânzienelor

În ziua de 24 iunie, la câteva zile dupã solstiþiul de varã, moment ce marcheazã apogeul drumului solar, când astrul se aflã la zenit, punctul cel mai înalt al boltei cereºti, vin Sânzienele, cu noaptea cea mai albã a dragostei ºi ziua cea mai cãlduroasã a anului. Sãrbãtoare solarã ºi lunarã totodatã, Sânzienele sunt tributare focului, prin fãcliile aprinse de feciori ºi rotite dupã

cum merge soarele pe cer, dar ºi a apei, prin ritualul scãldãrii în rouã, practicat de tinerele fete. Aceastã sãrbãtoare îºi are originea într-un strãvechi cult solar. ,,Sãrbãtorile solare” care sunt praguri peste an, precum pragurile din viaþa omului, ºi presupun ritualuri asemãnãtoare. Solstiþiile ºi echinocþiile nasc scenarii ºi fãpturi mitice, acte de divinitate, taine ºi poveºti ancestrale, deschizând porþile cerului. Denumirea este preluata probabil, de la Sancta Diana, zeiþa silvestrã (zeiþa romanã a vânãtorii ºi a pãdurilor) sau dupã micile flori de câmp galben-aurii cu miros dulce (sânziene). În credinþa popularã, Sânzienele erau considerate a fi niºte femei frumoase, adevãrate preotese ale soarelui, divinitãþi nocturne ascunse prin pãdurile întunecate, neumblate de om care se prind în horã ºi dau puteri magice plantelor. Aceste zâne bune, dacã sunt sãrbãtorite cum se cuvine, fac culturile sã rodeascã, dau prunci sãnãtoºi femeilor mãritate, cresc bobul grâului, intensificã mirosul florilor, sporesc puterea tãmãduitoare a plantelor de leac, alungã grindina ºi vijelia înmulþesc pãsãrile ºi animalele pãmântului ºi tãmãduiesc bolnavii. În schimb, dacã oamenii nu le sãrbãtoresc cum

se cuvine, ele se supãrã ºi devin asemenea zânelor rele cunoscute în popor drept iele sau rusalii. În noaptea de Sânziene, oamenii aºteaptã, sperã, iubesc, iar cerul se deschide pentru cei care ºtiu sã-l priveascã. La fel ºi cei care se iubesc cu adevãrat. Este noaptea în care plantele magice au cel mai mare leac ºi face o floare albã, strãlucitoare ca o stea, iar cine o va gãsi va avea noroc toatã viaþa, le va putea citi gândurile oamenilor ºi va afla comori, de mii de ani ascunse. Existã mai multe tradiþii în aceastã zi de aprindere a focurilor de-a lungul anului, dar nici una ca noaptea de Sânziene cum se practicã în Maramureº. In satele din Maramures cu precãdere, se aprind cele mai spectaculoase, focuri la miezul nopþii. Se pãstreazã ºi astãzi obiceiul ca fiecare membru al unei gospodarii sã arunce peste casã propria

cununã. In funcþie de locul în care aceste cununi rãmân, sunt desluºite diferite simboluri. "Astfel, dacã cununa rãmane pe acoperiº este semn bun, de belºug în casa respecttivã. Dacã, însã, cununa cade înapoi este semn rãu, chiar de moarte, care prevestºte cã persoana respectivã va muri, cel mai probabil în acel an. Dacã cununa cade peste casã este un semn bun pentru fete, înseamnã cã acestea

urmeazã sã se cãsãtorescã. Dacã cununa cãzutã dupã casã este al unui fecior, este semn rãu. Fie are sã pãrãseascã gospodaria în care a crescut pentru a merge ca ginere fie are sã se înstrãineze. Un alt

ritual dedicat sânzienelor este cel al fãcliilor, la care participã doar bãrbaþii. Acestea sunt confecþionate de feciorii sau bãrbaþii însuraþi cu o zi înainte de sânziene. Fãclia este fãcutã dintr-un par uscat care se crapã în 4 ºi în mijlocul parului se pune rãºinã culeasã de pe molizi ºi brazi într-un coº fãcut tot din coajã de molid. Pentru a se aprinde repede se pun surcele uscate ºi câlþi. Obiceiul de a culege sânziene este respectat cu sfinþenie. Florile se prind în buchetele pe care le pun la grinda casei, la usa sau chiar la icoane. Dupã ce se usucã, florile de sânziene sunt folosite fie pentru ceaiuri, ca ºi leac, pentru oameni sau pentru animale. ªi tot acum fetele strâng flori de sânzâiene iar noaptea în locuri neºtiute de nimeni se îmbãiazã în apa Viºeului, goale precum s-au nãscut. Monika BACIU

14 Program & Horoscop

11:00 Campionatul Mondial Brazilia 2014 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:30 Maghiara de pe unu 16:45 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:00 Clubul celor care muncesc în România 18:10 Studio FIFA World Cup 2014 18:53 Campionatul Mondial Brazilia 2014 21:00 Telejurnal 22:00 Biziday 22:35 Studio FIFA World Cup 2014

10:30 11:00 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 14:30 15:00 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:00

Levintza prezintã Râzi ºi câºtigi Mondenii Teleshopping Nimeni nu-i perfect Nimeni nu-i perfect Teleshopping Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens Tatãl absent Regina cumpãrãturilor ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Mondenii Epic Show Californication

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Puicuþa cu cocoºel 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Maeºtrii iluzionismului 11:00 Hawthorne 12:00 Hawthorne 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Scandal în cartierul chinezesc 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi nemulþumit de tot ce se petrece ºi aveþi tendinþa sã-i criticaþi pe toþi. Temperaþi-vã spiritul critic, pentru cã riscaþi sã fiþi considerat arogant. Nu este exclus sã aveþi probleme ºi în relaþiile sentimentale.

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Teleshopping Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Specialiºti în sãnãtate Ultima victimã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Prin flori ºi sabie

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Feriha WOWbiz

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Aktualitatea B1 Butonul de panicã Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Abisul pasiunii Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 10:15 11:00 11:15 12:00 12:15 13:00 13:30 15:30 17:30 19:30 20:45 22:00 23:00

ªtirile Digi Sport Retrospectiva ªtirile Digi Sport Retrospectiva ªtirile Digi Sport Retrospectiva ªtirile Digi Sport Tenis ziua 1 Tenis ziua 1 Tenis ziua 1 Tenis ziua 1 Digi Sport Mondial Digi Sport Special ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dimineaþa s-ar putea sã vã simþiþi fãrã vlagã la serviciu ºi sã nu puteþi termina o lucrare începutã mai demult. Riscaþi sã primiþi reproºuri din partea colegilor ºi chiar sã aparã tensiuni. Nu provocaþi discuþii în contradictoriu.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Se pare cã nu sunteþi mulþumit de nimic ºi vã enervaþi din orice. Nu suportaþi glumele ºi vã aprindeþi uºor, fie pentru cã partenerul de viaþã a cheltuit prea mult, fie pentru cã nu gãsiþi ceva etc. Încercaþi sã nu exageraþi ºi sã vã pãstraþi calmul!

23 august *** 22 septembrie

S-ar putea ca dimineaþa ºeful sã vã dea o veste care sã vã schimbe complet planurile pentru azi. Starea de confuzie pe care o resimþiþi este trecãtoare, aºa cã nu are rost sã vã faceþi griji. Dacã nu aveþi încotro, fiþi atent la bagaje ºi la acte.

S-ar putea sã aveþi divergenþe cu partenerul de viaþã, pentru cã nu sunteþi de acord cu schimbãrile pe care doreºte sã le facã în casã. Pentru a evita o ceartã, este suficient sã þineþi seama ºi de dorinþele celorlalþi. Nu vã suprasolicitaþi ºi odihniþi-vã mai mult.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Întâmpinaþi dificultãþi pe plan sentimental ºi financiar. Pãstraþivã calmul ºi înarmaþi-vã cu rãbdare! Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile prietenilor apropiaþi ºi ale rudelor.

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

Problemele sentimentale vã indispun. ªi relaþiile cu prietenii pot avea de suferit, dacã îi evitaþi. În schimb, aveþi un spor deosebit în activitãþi casnice, precum reparaþii, mutat mobila, zugrãvit etc. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie. 10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 15:15 18:30 19:15 20:15 21:15

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa sunteþi dezamãgit profund, pentru cã un coleg pe care îl consideraþi prieten încearcã sã vã discrediteze. Concentraþi-vã asupra problemelor importante pe le aveþi de rezolvat astãzi.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indispus dupã ce aflaþi cã o rudã este foarte bolnavã. Nu vã puteþi concentra prea bine, aºa cã nu este recomandabil sã luaþi decizii importante. Evitaþi discuþiile în contradictoriu.

Dimineaþa sunteþi agitat din cauza amânãrii unei întâlniri de afaceri în care v-atþ pus mari speranþe. Temperaþi-vã nervozitatea, altfel puteþi ajunge în situaþii neplãcute. Ar fi bine sã discutaþi calm cu persoana iubitã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Vã afecteazã mult lipsa de corectitudine a unui partener de afaceri ºi vã pierdeþi încrederea în el. Fiþi prudent în tot ce faceþi. Ar fi bine sã evitaþi investiþiile.

21 februarie *** 20 martie Ar fi bine sã amânaþi afacerile ºi întâlnirile cu persoane importante. Dimineaþa s-ar putea ca o rudã mai tânãrã sã vã cearã un împrumut. Se pare cã are nevoie de bani pentru cursuri, cãrþi sau altceva legat de studii.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 2014

Proiect pentru reducerea TVA la 9% pentru lapte, fructe ºi legume proaspete

n numeros grup de parlamentari PSD, PC, UNPR ºi PPDD propun reducerea TVA pentru lapte de consum, legume ºi fructe proaspete la 9%, potrivit unei iniþiative legislative aflate în consultare publicã. În prezent, cota standard de TVA de 24% se aplicã tuturor operaþiunilor impozabile care nu sunt scutite de taxã sau care nu sunt supuse cotelor reduse. În domeniul alimentelor, excepþia se aplicã pentru

livrarea sortimentelor de pâine ºi a altor specialitãþi de panificaþie, a anumitor tipuri de fãinã de grâu, cota de impozitare fiind de 9%. Potrivit proiectului, în cazul acestor produse, cota redusã

de 9% se va aplica de cãtre agenþii economici producãtori, importatori ºi de cãtre cei care le comerercializeazã. Semnatarii proiec-

tului menþioneazã, în expunerea de motive, cã o astfel de mãsurã va determina “ascensi-

uni calitative ºi cantitative în ceea ce priveºte consumul alimentelor autohtone incluse în aceste categorii”. Aceºtia susþin cã scãderea veniturilor bugetare determinate de diminuarea cotei standard de TVA ar putea fi compensatã de creºterea con-

Firmele din România vor putea în scurt timp sã obþinã online certificatele privind datoriile la stat

irmele din România vor putea obþine online certificatele care atestã eventualele datorii la bugetul de stat sau la bugetul local, necesare în relaþia cu ANAF, cu finanþatorii ºi cu alþi parteneri de afaceri, în baza unei ordonanþe de urgenþã adoptatã, joi, de Guvern.

Astfel, firmele vor fi scutite de "drumuri nesfârºite" pentru a obþine aceste certificate de datorii de la bugetul de stat sau de la cel local, necesare atât în relaþia cu ANAF, cât ºi în relaþia cu finanþatorii ºi partenerii de

afaceri. “La cererea ministerului pentru IMM, certificatele de datorii la bugetul de stat sau bugetul local, precum ºi alte înscrisuri pentru IMM-uri, vor fi eliberate online în foarte scurt timp. Acest proces de

digitalizare îl consider extrem de important pentru cã debirocratizarea ºi eficienþa mãsurilor sunt foarte importante. Prin digitalizare se poate face acest lucru", a a declarat, ministrul delegat pentru Întreprinderile Mici ºi

Restricþii apã - Petroºani - între orele 9.00 - 15.00. Zona afectatã: Str. Constructorul, 1 Mai, Uzinei, Voievodului, Cerbilor, Mãgurii, Cireºilor, Eroilor. Motivul restricþiei: Cuplare reþea nouã de distribuþie la sistemul de alimentare cu apã, zona str. Constructorul intersecþie cu str. Eroilor.

Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism, Florin Jianu. Pe de altã pare, ministrul delegat pentru IMM-uri ºi Mediul de Afaceri s-a arãtat îngrijorat de numãrul ridicat de firme care continuã sã se desfiinþeze. "În primele douã trimestre, numãrul de agenþi economici a crescut cu 12.152, adicã numãrul firmelor care s-au înfiinþat a fost mai mare decât

- VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264. Preþ negociabil.

RELUARE ACORDARE SUBVENÞII PERSOANELOR PARTICIPANTE ELIGIBILE LA PROIECTELE IMPLEMENTATE DE FIRMELE: z SMART TRAINING SOLUTIONS proiect ID 75784 z EUROPEAN PROFESSIONAL SYSTEM proiect ID 75742 z ASOCIAÞIA SPRIJIN ªI EGALITATE proiecte ID 78998 ºi ID 75781 În baza Instrucþiunii nr. 97 (emisã de AMPOSDRU) privind aplicarea prevederilor OUG 29/2014, VIRAREA SUBVENÞIILOR SE VA FACE DIRECT ÎN CONTUL TITULARILOR BENEFICIARI DE SUMÃ. În acest sens beneficiarii de subvenþii trebuie sã transmitã urmãtoarele documente: extras de cont cu IBAN valabil ºi copie act identitate pe adresa: DEVA, OFICIUL POªTAL DEVA 1, CÃSUÞA POªTALÃ NR. 66,

TERMEN LIMITÃ DE TRANSMITERE: 4 IULIE 2014

numãrul radierilor. Sau înscris un numãr de 48.200 de firme ºi s-au radiat 36.000 de firme. Este bine cã avem un spor pozitiv în rândul IMM-urilor. Mã îngrijoreazã însã ºi numãrul mare de radieri ºi de închideri de firme, care a rãmas constant în ultima perioadã. Am cerut colegilor mei sã facem o cercetare în rândul celor care au închis firmele, sã vedem care sunt

sumului de produse alimentare pentru care a fost operatã modificarea. Iniþiatorii mai aratã, citând un raport INS, cã în anul 2012 consumul mediu annual pe cap de locuitor a fost de 66,9 kg. pentru fructe proaspete, 142,5 kg. pentru legume proaspete ºi 226,9. pentru lapte ºi produse din lapte. Acest proiect urmeazã sã fie dezbãtut de Senat în calitate de primã Camerã sesizatã. problemele, sã încercãm sã rãspundem prin politici acestor probleme", a precizat Jianu. Existã programe guvernamentale care sprijinã înfiinþarea de noi firme, cel mai de succes fiind programul SRL-D, prin care, în ultimii trei ani, au fost înfiinþate 14.000 de noi firme ºi 26.000 de noi locuri de muncã. Programul a avut un buget de 15 milioane de euro, pe care ministrul de resort sperã sã îl suplimenteze cu fonduri europene.

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 2014

Concedii în Dubai

e litoral cu bani puþini. Au mai rãmas câteva zile în care persoanele care nu au un buget ridicat pentru un concediu la malul mãrii, pot opta pentru programul litoralul pentru toþi. În cadrul acestui program preþurile sunt accesibile, însã condiþiile sunt decente, nu de lux. Monika BACIU “In cadrul programului litoralul pentru toti turistii pot alege intre sase si zece nopti de cazare. Pretulpentru acestea pleaca de la 230 de lei de persoana pe sejur cu micul dejun inclus si cadrul sudului litoralului romanesc pretul este mai micut, acesta pleaca de la 179 de lei pe persoana pe sejur. In prin-

cipiu deja un numar de 30 de turisti deja s-au inscris pentru Litoralul pentru toti. Acesta se desfasoara pana la sfarsitul luni iunie. Inca ii mai asteptam sa se inscrie”, a declarat Gabriela ªipos, reprezentant Agenþie de Turism. Zeci de petreoºãneni au optat pentru acest program, însã au fost cazuri în care mulþi au ales sã plece peste hotare.

“Pentru ofertele externe, toata lumea in aceasta perioada se axeaza pe Bulgaria. Inca mai sunt oferte de inscriere timpurie de 12% sau 17% pentru unele dintre hotelurile din Albena si Nisipurile de Aur. Si la Sunny Beach mai gasim oferte de 22% reducere”, mai spune sursa citatã. Zeci de petreoºãneni au optat pentru acest program, însã au fost cazuri în care mulþi au ales sã plece peste hotare. “Oamenii

aleg Bulgaria in detrimentul litoralului romanesc. In Bulgaria pentru sapte nopti, opt zile cu all inclusive pretul pentru doua persoane pleaca de la 480 de euro la un hotel de IV stele. Pentru all inclusiveul oferit de bulgari care

este mult mai complex fata de cel oferit de romani”, a mai spus Gabriela ªipoº. Sunt ºi cazuri în care câþiva petroºãneni au ales sã îºi petreacã concediile în Emiratele Arabe Unite, adicã în Dubai.

Peste 69% din strãinii cazaþi în România nu au venit pentru turism, ci pentru afaceri ºi conferinþe

proape 70% dintre strãinii care s-au cazat în primul trimestru în hotelurile ºi pensiunile din România au venit pentru afaceri, congrese, conferinþe, cursuri, târguri ºi expoziþii, ºi doar 30% au ajuns pentru vacanþe, cumpãrãturi, evenimente, vizite la prieteni sau tratament medical, potrivit INS. Numãrul de "turiºti" nerezidenþi cazaþi în hoteluri ºi pensiuni turistice a fost de 309.000 în primul trimestru, iar totalul cheltuielilor acestora au depãºit 876 de milioane de lei. De câte ori au ocazia, cei care conduc turismul în România anunþã aceste cifre ca pe niºte realizãri, deºi cea mai mare parte a "turiºtilor" sunt oameni de afaceri, care nu au nicio legãturã cu turismul. Datele transmise luni de INS aratã cã principalul motiv al sejurului petrecut de turiºtii nerezidenþi în România l-au reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinþe, cursuri, târguri ºi expoziþii (69,5% din numãrul total de turiºti nerezidenþi), cheltuielile acestora reprezentând

77,1% din total. Cel de al doilea motiv pentru care au venit strãinii în România au fost cãlãtoriile în scop particu-

cumpãrãturi, evenimente culturale ºi sportive, vizitarea prietenilor ºi rudelor, tratament medical, religie, tranzit ºi alte

lar (30,5% din numãrul total de turiºti nerezidenþi), cheltuielile acestora reprezentând 22,9% din total. Dar nici mãcar acestea nu înseamnã turism 100%, pentru cã, potrivit INS, includ, alãturi de cãlatoriile pentru vacanþe, ºi deplasãri pentru

activitãþi. Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintã cheltuielile pentru cazare (48,9%), fiind preferatã în special cazarea cu mic dejun inclus (91,3%). Cheltuielile turiºtilor nerezidenþi în restaurante ºi baruri au fost

de 15,9%, iar cele pentru cumpãrãturi au reprezentat 11,4%. Din totalul cheltuielilor pentru cumpãrãturi, 39,2% au reprezentat cheltuielile pentru cumpãrarea de cadouri ºi suveniruri, urmate de cheltuielile de cumpãrarea alimentelor ºi bãuturilor (34,4%). Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 62,6% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru accesul în parcuri de distracþii, târguri, cazinouri, sãli de jocuri

mecanice au reprezentat 43,8% din totalul cheltuielilor pentru recreere. Ca ºi în cazul cãlãtoriilor pentru afaceri, cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor efectuate de turiºtii nerezidenþi sosiþi în România în scop particular o reprezintã cheltuielile pentru cazare (45,8%), din care cazarea cu mic dejun inclus deþine ponderea principalã (85%). Cheltuielile fãcute în baruri ºi restaurante au avut o pondere de 14,2%, iar cheltuielile pentru cumpãrãturi au

reprezentat 14,5% din totalul cheltuielilor turiºtilor nerezidenþi sosiþi în România în interes personal. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 62,9% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru accesul în parcuri de distracþii, târguri, cazinouri, sãli de jocuri mecanice au reprezentat 73,4 % din totalul cheltuielilor pentru recreere. Turiºtii strãini au petrecut anul trecut în România 3,5 milioane de nopþi, printre cele mai scãzute niveluri din UE, de peste patru ori sub rezultatele Ungariei sau Bulgariei.