Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 636

Cronica Vãii Jiului Vineri, 20 Iunie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Micul pianist rãmas orfan înainte de Paºti a strãlucit la Milano

Exploatãrile miniere ºi alunecãrile de teren >>> PAGINA A 3-A

Nu toate primãriile se implicã în problema maidanezilor >>> PAGINA A 5-A

ªapte zone inundabile >>> PAGINA A 6-A

Valea Jiului, “ciumã” pentru investitori >>> PAGINA A 7-A

”Trebuie sã ºtergem aroganþa ºi ideile preconcepute cã Valea Jiului este locul de unde au pornit doar mineriade” >>> PAGINILE 8-9

Au tãiat un monument natural >>> PAGINA A 11-A

Emoþii, premii ºi bucurii la sfârºit de an ºcolar >>> PAGINA A 12-A

icul geniu pianist, rãmas orfan chiar înainte de Paºte, dupã ce un ºofer teribilist a spulberat-o pe mama sa pe o trecere de pietoni, s-a întors încununat de lauri de la Milano. Fabiani Prscina a participat la primul sãu mare concurs internaþional, la Milano, unde talentul sãu imens a fost reconfirmat. Concurenþa a fost acerbã, însã micul Fabiani, în vârstã de nici 11 ani, ºi-a stãpânit emoþiile ºi a câºtigat locul al doilea la concursul Piano Talents de la Casa Verdi. >>> PAGINA A 4-A

Nu vor fi alegeri pentru înlocuirea lui Nicula. Vochiþoiu rãmâne senatorul Vãii Jiului >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Iunie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Iunie 2014

Exploatãrile miniere ºi alunecãrile de teren

ctivitatea minierã din subteran poate afecta ºi suprafaþa. La nivelul municipiului Petroºani au existat în decursul anilor mai multe alunecãri de teren. Potrivit celor de la Protecþia Civilã, nu este exclus ca aceste alunecãri sã se datoreze exploatãrilor miniere, cutremurelor de mici intensitate, dar ºi ploilor. Monika BACIU “Fiind o zonã cu perimetru minier ar fi posibilã ºi aceastã chestiune sã fie scufundare. În Slãtionioara practic e o scufundare de teren. Alt fenomen

poate fie un cutremur care sã nu fie neaparat de o magnitudine mare, poate sã afecteze structura pãmântului ºi poate sã crape, sã alunece”, a declarat Ioan Bunea, ºef Protecþia Civilã Petroºani. Cea mai recentã alunecare de teren

dateazã chiar din acest an. Pe Slãtionioara au avut loc astfel de fenomene în care pãmântul a luat-o la vale. “Amintesc cã în 2010 a fost o alunecare de teren te strada Brazilor ºi alunecarea a fost instantanee din cauza unei ruperi de noi care a fost chiar pe Dealul Institutului ºi a alunecat chiar din faþa rectoratului dealul. Nu a afectat casele oamenilor, au fost cinci case care erau cu suspiciune sã fie afectate, dar a ajuns malul de pãmânt pânã la dependinþe doar. Alunecare de teren a fost anul aceesta, de 1 mai, pe stada Slãtinoara undeva sus la vreo 500 de metri de strada. Acolo 5 case au fost monitorizate în perioada aceasta, alunecarea s-

Pensionarii ar mai putea avea gratuitãþi

ensionarii au primit o undã de speranþã de la vicepremierul Gabriel Oprea. O delegaþie a Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului s-a întors cu veºti bune de la Bucureºti, iar foºtii mineri ar putea sã beneficieze de gratuitãþi ºi dupã 2014. Diana MITRACHE Au tot fãcut demersuri ºi au cãutat soluþii, dar acum se pare cã vãd ºi lumina de la capãtul tunelului.

Pensionarii mineri din Valea Jiului au reuºit sã obþinã promisiunea unui sprijin pe viitor aºa încât sã beneficieze de bonificaþiile pentru care au muncit zeci de ani în subteran, chiar ºi

dupã decembrie 2014. Ce a promis Gabriel Oprea, ne spun chiar cei care au vorbit cu el. „Ne-a promis în primul rând cã ne va susþine în Guvern ºi îl va informa ºi pe premierul Victor Ponta, ºi ne va susþine ºi în Guvern, pentru rezolvarea acestor gratuitãþi, aºa cum le primesc toþi pensionarii mineri din Germania sau din alte þãri ale Europei, direct pe cuponul de pensie. Aºa dorim sã le primim ºi noi ºi ne-a promis cã ne rezolvã în mod clar acest punct”, a precizat Ioan Hortopan, preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri VJ. Mai mult, pensionari mineri mai au obþinut ºi promisiunea de a se întâlni cu ministrul muncii Rovana Plumb cu care sperã sã discute despre punctul de pensie, ori despre decontarea cãlãtoriilor cu trenul.

a stabilizat ºi se monitorizeazã în continuare. Avem acolo o echipã de la Serviciul Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã ºi în caz de ceva ne anunþã imediat. Câmpul de alunecare este mult mai mare, iar alunecarea în sine e de aproximativ 05,0,6 hectare. S-au fãcut rapoarte operative, pânã la nivel de prefecturã, consiliu judeþean ºi mai departe ajung la minister, la Guvern”, mai spune sursa citatã. Reprezentanþii Protecþiei Civile mai au în monitorizare o zonã unde s-ar putea

„Noi dorim sã se modifice codul fiscal astfel încât sã fie ridicat plafonul de impozitare al pensiilor de la 1.500 în sus. Doamna ne-a promis clar cã începând cu 1 ianuarie 2015, în mod concret ºi clar, vor fi impozitate pensiile începând cu 1.200 de lei în sus ºi, dacã economia va merge, aºa cum sperã sã meargã pânã la sfârºitul anului, vor ridica plafonul din mijlocul anului viitor, la 1.500 de lei în sus”, a mai spus Hortopan.

produce alunecãri de teren, însã aceºtia spun cã aici deocamdatã nu au fost înregistrate astfel de fenomene. “Noi mai avem în monitorizare o zonã la Livezeni strada Coasta, dar acele alunecãri de teren nu au fost activate în ultimii ani”, a mai precizat Bunea. Pe lângã exploatãrile miniere la alunecãrile de teren mai pot contribui ºi exploatãrile forestiere masive care în ultimii ani au devenit un fenomen rãspândit la nivel naþional.

Pensionarii urmeazã sã mai aibã astfel de întâlniri la Guvern ºi sperã cã problemele lor vor fi discutate în Guvern, aºa încât, aceºtia sã primeascã gratuitãþile pe cuponul de pensie. Este vorba despre decontarea unei pãrþi din energia electricã pe aceºtia o consumã sau bonuri de cãrbune pentru energia termicã. Asta pentru cã, potrivit actualelor reglementãri, pensionarii mai primesc aceste bonificaþii pânã în decembrie 2014.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Iunie 2014

Micul pianist rãmas orfan înainte de Paºti a strãlucit la Milano

icul geniu M pianist, rãmas orfan chiar

înainte de Paºte, dupã ce un ºofer teribilist a spulberat-o pe mama sa pe o trecere de pietoni, s-a întors încununat de lauri de la Milano.

câºtigat locul al doilea la concursul Piano Talents de la Casa Verdi. De precizat cã în concurs au fost

înscriºi 109 copii din 31 de þãri, dar de acolo de sus, din lumea îngerilor, mama sa i-a dat puterea de a

Fabiani Prscina a participat la primul sãu mare concurs internaþional, la Milano, unde talentul sãu imens a fost reconfirmat. Concurenþa a fost acerbã, însã micul Fabiani, în vârstã de nici 11 ani, ºi-a stãpânit emoþiile ºi a merge mai departe ºi de a trece peste tragedia care l-a lovit chiar în ajunul Paºtelui. De fapt, datoritã mamei lui Fabiani s-a îndrãgostit de pian. În urmãcu patru ani, mama sa l-a înscris în clasa I la o ºcoala de muzicã ºi a dovedit cã nu s-a înºelat când a crezut în talentul fiului ei. Copilul este atât de talentat încât a reuºit sã-i întreacã în concursurile naþionale ºi internaþionale chiar ºi pe cei care au început sã facã pian de la vârsta de 5 ani, aºa cum de fapt se obiºnuieºte. Mama sa – care l-a crescut singurã - a stat tot timpul lângã el, l-a încurajat ºi i-a spus tot timpul “Poþi!”,

iar micul pianist ºi-a tras puterea chiar de la cea care i-a dat viaþã. În plus, profesoara de pian a micului geniu a crezut în el ºi a exersat ore în ºir împreunã cu Fabiani Prscina, chiar ºi în afara programei ºcolare. Iar rezultatele nu s-au lãsat aºteptate. Fabiani a participat la primul concurs de interpretare la un an dupã ce atins pentru prima datã clapele unui pian ºi tot atunci a câºtigat ºi primul trofeu internaþional. De atunci s-a obiºnuit cu premiile. A urmat În acelaºi an un concurs internaþional de pian la Craiova, pe care l-a câºtigat, iar mai apoi alte ºi alte concursuri. Ulterior a participat la faza zonalã a olimpiadei de interpretare ºi s-a calificat pentru faza naþionalã. În clasa a IV-a a reuºit sã câºtige locul întâi la Olimpiada naþionalã. A fost ultimul concurs la care a mers însoþit de mama sa.

la fel ca ºi pe bãrbatul care se afla tot pe trecere. Victimele au fost transportate la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dar medicii nu au mai putut face nimic pentru cei doi. Fabiani a rãmas fãrã singurul sãu sprijin. Nu a ºtiut niciodatã cine

celei care i-a dat viaþã. Dupã moartea mamei sale, Fabiani a fost luat în grijã de uneia dintre surorile femeii, care locuieºte la Iscroni, tocmai pentru a putea continua sã înveþe la aceeaºi ºcoalã ºi sã continue lecþiile de pian. Fabiani ºi-a fere-

este tatãl sãu, pentru cã femeia a pãstrat secretul ani în ºir, iar numele tatãlui nu figureazã nici în certificatul de naºtere. Alãturi de el mai era doar sora sa, studentã la Timniºoara ºi rudele

cat durerea în suflet, ºi-a ºters lacrimile ºi, la numai o sãptãmânã dupã moartea mamei sale, a participat la Concursul Internaþional de Interpretare Pianisticã "Clara Peia" pentru elevi ai claselor 0-IV din ºcolile ºi liceele vocaþionale, unde a câºtigat locul întâi ºi premiul Uniunii Compozitorilor. Iar acum, La Milano a mai adus acasã un premiu importat, care demonstreazã cã talentul nu are graniþe ºi strãluceºte parcã mai tare printre cristalele lacrimilor.

rãmas orfan

Tragedia s-a abãtut asupra micului geniu în data de 17 aprilie, când mama sa a fost ucisã de o maºinã chiar pe trecerea de pietoni. Un ºofer în vârstã de 21 de ani, care conducea cu vitezã un autoturism BMW, a lovit-o în plin,

Car men COSMAN-PREDA

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Iunie 2014

Falsificatorii de carduri au creat un prejudiciu de aproape 150 de mii de dolari

iderul reþelei specializate în fraude bancare în SUA este încarcerat în Germania pentru înºelãciuni prin sisteme informatice, iar procurorii DIICOT ºi poliþiºtii specializaþi în combaterea criminalitãþii organizate din Timiºoara au estimat cã reþeaua a creat un prejudiciu de 147.546 de dolari. Maximilian GÂNJU Miercuri mai multe percheziþii au fost derulate în mai multe judeþe ale þãrii inclusiv în Hunedoara, pentru destructurarea unei reþele de falsificatori de carduri bancare. "În urma solicitãrilor fãcute de autoritãþile americane cãtre cele 160 de bãnci emitente ale cardurilor compromise, s-a stabilit cã valoarea totalã a prejudiciului este de

147.546,92 dolari, în urma raportãrilor a 109 bãnci, pânã la 11 februarie 2009", se

aratã într-un comunicat al IGPR. Începând cu luna noiembrie 2008, membrii

grupãrii ar fi interceptat plãþi efectuate online cu ajutorul unor programe informatice

special concepute pentru a captura datele cardului utilizat la platã ºi a le trans-

mite la o adresã de email gestionatã în comun de cãtre aceºtia. Odatã obþinut accesul de la distanþã la sistemele informatice, cei în cauzã ar fi instalat un program informatic numit "keylogger", cu ajutorul cãruia ar fi obþinut numele contului ºi parola. Ulterior, toate aceste date erau vândute altor persoane din SUA, Rusia, Pakistan, Serbia ºi alte þãri. Membrii grupãrii ar fi compromis astfel aproximativ 6.600 de carduri bancare ale clienþilor care au efectuat plãþi la POS-urile anumitor companii. În urma plângerilor depuse de cãtre companii americane, a fost deschis un

Nu toate primãriile se implicã în problema maidanezilor

icepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara aratã cu degetul spre unele administraþii locale din Valea Jiului, pentru cã nu pun umãrul la rezolvarea problemei câinilor fãrã stãpân. În unele cazuri, hingherii au fost luaþi la bãtaie în timp ce încercau sã prindã maidanezii, iar poliþiºtii locali care ar fi trebuit sã intervinã s-au întors cu spatele. Maximilian GÂNJU Cazul de la Petrila, unde haitele de maidanezi atacã gospodãriile ºi fac pagube în cãutarea hranei, a fãcut ca autoritatea care patroneazã serviciul judeþean ce se ocupã de câinii vagabonzi sã reacþioneze. Potrivit vicepreºedintelui CJ Hunedoara, Tiberiu Balint, pânã în ziua în care oamenii au reclamat public situaþia, serviciul de ecarisaj nu a primit mãcar o sesizare. Asta deºi

oameni spun cã nu este primul atac în urma cãruia se duc cu petiþii la Primãria Petrila, iar drept dovadã au numerele de înregistrare ale plângerilor depuse. Lanþul sesizãrilor s-a întrerupt la Primãria Petrila a explicat Balint, pentru cã o

singurã sesizare a fost fãcutã marþi seara iar miercuri au ºi fost trimise echipe de hingheri de la Petroºani ºi Uricani pentru a prinde câinii. Acesta spune însã cã primãriile trebuie sã/ºi asume rolul de asociat în structura judeþeanã pentru ocrotirea ani-

malelor fãrã stãpân, iar dacã este un vinovat atunci ar trebui sãºi asume partea de vinã ºi nu doar sã arate cu degetul spre CJ Hunedoara. În plus, vicepreºedintele CJH spune cã implicarea unor administraþii locale este doar la nivel declarativ, pentru cã echipele de ecarisaj nu sunt susþinute în teren de angajaþii primãriilor, deºi ar trebui sã facã acest lucru. Balint a dat exemplu unor hingheri bãtuþi de cei care se opuneau prinderii maidanezilor ºi deºi erau ºi echipe de poliþiºti locali, care ar fi trebuit sã le asigure protecþie, angajaþii primãriilor nu doar cã n-au intervenit dar sau fãcut cã nu vãd agresiunea.

caz ºi de cãtre FBI, care a transmis apoi autoritãþilor române solicitãri de cooperare. Membrii grupãrii sunt cercetaþi pentru constituire a unui grup infracþional organizat, accesul ilegal la un sistem informatic, interceptarea ilegalã a unei transmisii de date informatice, transferul

neautorizat de date informatice, operaþiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Un numãr de 21 de percheziþii au avut loc, miercuri dimineaþã, în judeþele Mehedinþi, Timiº, Arad ºi Hunedoara, la locuinþele membrilor grupãrii.

Prins cu pistolul bulgãresc asupra lui

n bãrbat în vârstã de ani din Vulcan este cercetat penal de poliþiºtii care l-au prins cu un pistol cu gaze ºi 12 cartuºe, deºi nu avea permis de port armã. Carmen COSMAN - PREDA Poliþiºtii Serviciului Arme, Explozivi, Substanþe Periculoase au stabilit cã bãrbatul a achiziþionat pistolul ºi muniþia în cursul lunii februarie 2014, din Bulgaria ºi l-a adus în þarã fãrã nicio problemã. Bãrbatul este cercetat penal sub aspectul

comiterii infracþiunilor de nerespectare a regimului armelor ºi muniþiilor ºi contrabandã calificatã ºi au luat mãsura ridicãrii pistolului ºi a muniþiei aferente în vederea expertizãrii.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Iunie 2014

ªapte zone inundabile

apte zone cu risc de inundaþii. La nivelul municipiului Petroºani au fost identificate ºi în acest an ºapte zone inundabile. Anual, Comitetul pentru Situaþii de Urgenþã inventariazã ºi monitorizeazã aceste zone unde nivelul apei poate creºte foarte mult atunci când precipitaþiile sunt abundente. Ba mai mult, în unele zone existã riscul sã fie inundate ºi imobile. Monika BACIU

“La nivelul municipiului Petroºani, comitetul local pentru Stuaþii de Ugenþã a identificat ºi în acest an ºapte puncte vul-

nerabile care afecteazã circulaþia pietonilor ºi a autovehiculelor din zonã precum ºi pericolul de a inunda anumite imobile. Acestea sunt localitazate în zona Petroºani Sud, în

zona unde este staþia de benzinãrie Lukoil, acolo la nivelul pârâului Staicului, în diverse puncte mai în amonte ºi în aval, în zona Colegiului Hermes ºi în Colonie pe strada Cuza Vodã. În perioada în care nu existã risc foarte mare, adicã nu plouã foarte mult, aceste zone sunt monitorizate, iar în contextul în care se primeºte cod de diverse culori se constituie ºi acele comitete la nivel de primãrie ºi se poate interveni în orice moment în cazul în care se depãºesc

Lucrãri de douã milioane

ucrãrile de modernizare a cãminului cultural din Cimpa au fost evaluate la suma de peste douã milioane de lei. Zilele trecute, reprezentanþii administraþiei locale de la Petrila au mai primit un aviz favorabil vizavi de modernizarea cãminului cultural de la Cimpa. Monika BACIU “Am obþinut un proiect pentru reabilitarea cãminului Cultural de la Cimpa prin Compania Naþionalã de Investiþii, anul trecut am câºtigat ºi acum avem finalizat proiectul. Proiectantul l-a estimat undeva la 24 de miliarde din care vreo 3 sau 4 miliarde va fi contribuþia consiliului local. Diferenþa fiind

finanþatã de cãtre Compania Naþionalã de Investiþii. Urmeazã ca sãptãmâna viitoare sã depunem proiectul, sã fie avizat, sã se stabileascã dacã toate lucrãrile care noi le-am propus sunt eligibile, dupã care noi îl vom scoate la licitaþie ºi vom începe lucrãrile”,

a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. În cadrul proiectului va fi schimbat acoperiºul edificiului, se va realiza reabilitarea termicã, iar în interior se doreºte dotarea cãminiului cu mobilier nou. Edilii de la Petrila sperã sã demareze lucrãrile chiar în acest an.

cotele de atenþie sau cotele de inundaþie”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Pentru a preveni inundaþiile în aceste zone, cei din administraþia localã au ºi un plan de mãsuri. “Cum este cazul Pârâului Staicului, acesta face permanent obiectul unor lucrãri de decolmatare, pentru a evita situaþiile în care vin debite mai mari de apã, acestea sã fie blocate de diverse obiecte care se aruncã. De asemenea

chiar ºi de creºterea de vegetaþie sau depuneri de pãmânt se înlãturã”, a mai spus sursa citatã. În urmã cu mai mulþi ani, cartierul Aeroport al municpiu-

Circulaþia banilor

proximativ 150 de lei pe zi. Aceasta este suma pe care o încaseazã cei din Administraþia Pieþelor din municipiul Petroºani de pe urma parcãrii cu platã de la piaþa centralã. Monika BACIU În urmã cu patru ani, la piaþa centralã din localitate au fost montate bariere care prevãd accesul autoturismelor pe bazã de

cartelã. Doar într-o singurã zi, cei de aici încaseazã în jur de 150 de lei. “Parcarea aferente pieþii centrale din Petroºani aduce încasãri de aproxima-

lui Petroºani a fost inundat în urma ploilor torenþiale. Atunci a fost nevoie de mobilizare generalã pentru a evacua oamenii din casele afectate. tiv 150 de lei pe zi bugetului Administraþiei Pieþelor din municipiul Petroºani, aceºti bani sunt folosiþi pentru lucrãri de întreþinere la pieþele din municipiul Petroºani”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Dupã-amiaza, parcarea autoturismelor la piaþã se face gratuit. “În jurul serii parcarea devine gratuitã pentru cã atunci ºi afluenþa oamenilor care vin la piaþã scade foarte mult ºi nici nu ar fi oportun ca sã se mai încaseze sume de bani”, a mai spus sursa citatã. Banii rezultaþi de pe urma acestor parcãri sunt utilizaþi pentru lucrãri de întreþinere a pieþelor din localitate.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Iunie 2014

Valea Jiului, “ciumã” pentru investitori

alea Jiului, “ciumã” pentru investitori. Autoritãþile locale din Valea Jiului cautã investitori care sã vinã ºi sã dezvolte afaceri pentru a creea locuri de muncã. Puþini sunt însã cei care vãd aceastã zonã una prielnicã pentru diferite activitãþi.

siune montanã, noi trebuie sã gãsim firme care creazã 50-100 de locuri de muncã, care pot fi create pe spaþii mici. Tocmai pentru cã am analizat aceastã situaþie ºi am înþeles

Monika BACIU Reprezentanþii administraþiilor locale spun cã investitorii cautã sã se dezvolte pe orizontalã, iar aici terenul nu permite acest lucru din cauza geografiei zonei. “Valea Jiului este o zonã închisã, e o zonã în care nu ai posibilitatea sã te desfãºori. Sunt firme care solicitã pentru instalarea unei afaceri 20-30 de

hectare pentru un singur ceea ce noi nu ne permitem pentru cã suntem vitregiþi, noi suntem într-o depre-

cã nu putem sã dezvoltãm la nivel macro avem în vedere sã realizãm un proiect pe

care sã realizãm o zonã industrialã pe o suprafaþã de 10 hectare, unde vom construi câteva hale de producþie pe diferite dimensiuni, începând de la 1000 de metri pãtraþi pânã la 5000 de metri pãtraþi, în zonã vom asigura utilitãþile ºi acolo vrem sã aducem un investitor care sã aibã toatã logistica pusã la dispoziþie, acesta sã vinã doar sã îºi instaleze liniile de producþie pentru afacere”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Edilii sunt dispuºi sã ofere ºi anumite facilitãþi potenþialilor investitori. Ba mai

Ploaia ne opreºte apa în Valea Jiului

loile torenþiale din ultimele ore au fãcut ca staþiile de tratare sã lucreze la cote maxime. Doar aºa s-a putut livra apã de calitate, dar asta doar ziua, pentru cã noaptea furnizarea apei a fost opritã ºi la fel s-ar putea întâmpla ºi în zilele urmãtoare. Diana MITRACHE Turbiditatea apei a crescut mult din cauza ploilor, iar miercuri

noaptea staþiile au oprit furnizarea apei cãtre populaþiei. A fost nevoie de aditivi ºi s-a lucrat la foc continuu, aºa încât joi dimineaþã apa avea parametrii normali. „Se lucreazã foarte mult. Noi, în permanenþã supraveghem apa brutã pe care o avem afarã, facem

analize ºi, în momentul în care creºte turbiditatea, trebuie sã lucrãm cu reactivi. Apa este bunã în acest moment (n.r joi dimineaþã). Am verificat-o la ora 10,00. Avem turbiditatea apei brute 8,16 ºi la reþea 2,93, deci nu este nevoie sã oprim staþia sau sã lucrãm cu reactivi”, a declarat Ileana Boca, laborant Staþia Taia. Staþiile, însã, vor fi oprite ori de câte ori va fi necesar ºi asta spun cei de la Apa Serv, care asigurã calitatea pe toate reþelele. „Începând de asearã ºi noaptea de

mult, aceºtia oferã ºi consultanþã pentru obþinerea actelor necesare demarãrii invetsiþiei. “Toþi cei care doresc sã creeze locuri de muncã, noi suntem dispuºi sã le oferim scutiri pe taxe, pe impozite, le venim în ajutor le oferim chiar ºi asistenþã în

obþinerea avizelor ºi a autorizaþilor”, a mai spus sursa citatã. ªi de parcurile industriale s-a vorbit în ultimii ani, însã totul a rãmas la stadiul de proiect. Cei care ºi-ar fi derulat afacerile în incinta parcurilor industriale ar fi fost scutiþi de la plata anumitor taxe.

426 locuinþe pentru tineri construite prin programe de investiþii pot fi vândute chiriaºilor uvernul a aprobat o hotãrâre prin care creeazã cadrul legal G pentru vânzarea a 426 de locuinþe

pentru tineri, destinate închirierii, construite prin programe de investiþii la nivel naþional, aflate în administrarea consiliilor locale, care vor putea fi astfel cumpãrate de chiriaºi.

miercuri pre joi au fost restricþii în mai toate oraºele, în condiþiile în care staþiile au fost oprite, fiindcã turbiditatea a fost foarte foarte mare. Chiar dacã încercãm sã aducem apa la calitatea care trebuie, dar ploaia ºi mai ales ceea ce va urma în zilele urmãtoare, vor duce la restricþii. Sper sã nu fie ziua, dar noaptea sigur vor fi restricþii. Le cerem scuze bene-

ficiarilor pentru cã sunt momente când apa va fi restricþionatã”, a spus ºi Costel Avram, director general SC Apa Serv VJ. Ploile antreneazã cantitãþi importante de aluviuni care ajung sã creascã turbiditatea apei. Codul galben de precipitaþii va mai continua, aºa încât este posibilã întreruperea furnizãrii apei potabile în zilele care urmeazã.

Hotãrârea de guvern stabileºte totodatã ºi mãsurile necesare în vederea

Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, referitoare la administrarea ºi vânzarea

aplicãrii prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinþarea

respectivelor locuinþe, informeazã Biroul de presã al Executivului.

8 Actualitate

a Petroºani se doreºte a se realiza o replicã în ”miniaturã” a celui mai mare Muzeu al mineritului din lume – Bochum, Germania, þarã în care existã ºi Muzeul Transilvãnean, la Gundelsheim ºi unde minerii-artiºti ai Vãii Jiului existã. Ideea de a avea un colþ al mineritului în artã a fost lansatã de Petro Aqua, care are ca membru de onoare chiar pe directorul Muzeului Transivãnean din Germania, prof.univ.dr. Volker Wollmann. Primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, ºi-a dat acordul… În urmã cu circa 10 ani, se spunea despre oamenii Vãii Jiului cã au o problemã de culturã, cã deºi au un teatru cu o istorie impresionantã – pe scena sa au jucat mari actori în piese vestite -, sala de spectacol a fost mereu goalã, semn cã instituþia este pe moarte. ªi a venit momentul numirii unui

manager, Nicoleta Lucreþia Bolca, femeia care a fãcut, gradual, ca actorii sã joace cu casa închisã ºi sã se ºi implice, cu întregul colectiv, în viaþa comunitãþii... Un alt lãcaº de culturã, unic în þarã cu profil de tehnicã minierã, Muzeul Mineritului din Petroºani, nu a avut parte de ”boom”-ul Teatrului Dramatic ”I.D.Sîrbu” sau al Muzeului Civilizaþiei Dacice din Deva, muzeu care de câþiva ani este mereu în atenþia publicului prin acþiuni de promovare specifice, prin vizibilitate ºi prin talentul de a expune altfel o piesã numitã ”exponatul lunii”, deºi nu este vorba

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Iunie 2014

”Trebuie sã ºtergem aroganþa ºi ideile preconcepute cã Valea Jiului este locul de unde au pornit doar mineriade”

de achiziþii noi, etc., etc. Deºi în Valea Jiului mineritul moare încet, noi, ce-i rãmaºi nu ºtim sã transformãm un mare dejavantaj într-un avantaj, asemãnãtor – pãstrând proporþiile – cu cel mai mare muzeu al mineritului din lume, Bochum, Germania. Tot acolo existã ºi Muzeul

Transilvãnean, la Gundelsheim, al cãrui director este prof.univ.dr. Volker Wollmann, care este membru de onoare al Asociaþiei de Ecologie ºi Intervenþii Petro Aqua Petroºani. Profesorul neamþ are mulþi prieteni în Valea Jiului, foºti ºi actuali profesioniºti din minerit, iar într-una din cãrþile

sale, de arheologie industrialã, Vãii Jiului i-a rezervat 28 de pagini. Preºedintele Germaniei l-a investit Cavaler

pentru relaþiile culturale germano-române. Muzeul Mineritului din Petroºani pare un edificiu prãfuit, iar cine îl priveºte din exterior are impresia unei clãdiri pãrãsite. Muzeul a fost înfiinþat, în acte, în 1961, iar din 64 funcþioneazã în acluala clãdire. Primii directori, profesori cu drag ºi

dragoste pentru istorie, s-au zbãtut pentru exponate, iar pânã în 1998 conducerea a avut o activitate administrativã. Ulterior s-au iniþiat acþiuni culturale, expoziþii, dar insuficient pentru a ridica edificiul de culturã la un nivel înalt care sã pãtrundã în conºtiinþa publicului larg, deºi este înfrãþit cu alte muzee din strãinãtate. Ce-i lipseºte Muzeului Mineritului? Diversitatea tematicilor, ”sclipirea” prezentãrii ºi promovarea la nivelul secolilui XXI. O razã de luminã, la propriu, a fost înfiinþarea unui colþ dedicat lui Constatin Brâncuºi, cel care ºi-a realizat mãrgelele Coloanei Infinitului la Petroºani, prin munca oamenilor de aici. Dar mineriiartiºti ai Vãii Jiului, gãzduiþi de mari muzee din Europa, lipsesc cu desãvârºire din Muzeul Mineritului de la Petroºani. Aºa a revenit ideea ca muzeul sã gãzduiascã o secþiune, Mineritul în Artã, cu aceºti mineriartiºti – Ion D. Sîrbu, Ladislau Schmidt, Iosif Tellmann, Ludovic Bacs ºi mulþi alþii, care au înnobilat aceastã zonã, þara ºi pe care i-a admirat strãinãtatea prin articolele de presã ºi expoziþiile organizate.

În Valea Jiului, cei care îi preþuiesc, care i-au cunoscut, au infiinþat fundaþii, asociaþii, galerii de artã etc., dar toate sunt insule de culturã disparate, de omagiu ºi flacãrã aprinsã prin cãrþi ºi albume apãrute despre activitatea ºi operele lor, prin expoziþii omagiale ºi acþiuni culturale de pentru a nu uita… Ideea unei asemenea secþiuni a minerilor artiºti aparþine Asociaþiei Petro Aqua Petroºani, respectiv preºedintelui acesteia Imre Szuhanek ºi vicepreºedintelui Ovidiu Rizopol, cei care au strâns în jurul lor oameni care simt la fel, care au dorinþa ºi putinþa… ”Avem bogãþii aici în Vale ºi trebuie puse în valoare. Aici s-au nãscut ºi au activat oameni extraordinari, din familii de mineri. Puþini ºtiu cã aici a existat o orchestrã

mânã siguranþa complexã a talentului”. Apoi Ludovic Bacs, care este tot petrilean, ºi-a fãcut ºcoala la Petrila ºi Petroºani, iar când era licean a fost admis ca instrumentist în formaþia simfonicã a oraºului, condusã de profesorul Julius Horáèek ºi mai târziu a fost dirijor ºi director artistic al Orchestrei Radio Bucureºti. Iosif Tellmann, la Lupeni, a fost printre fondatorii primei filiale a UAP, la Petroºani, ºi a înfiinþat multe cercuri ºi cluburi artistice, un grafician de excepþie, un artist complex. Toþi sunt

mâna ºi inima de aur”. Se poate face acest colþ, la Muzeul Mineritului, numit minerii artiºti. Trebuie sã ºtergem aroganþa ºi ideile preconce-

pute cã Valea Jiului este locul de unde au pornit doar mineriade. Aceastã zonã are o încãrcãturã istoricã ºi culturalã extraordinarã, iar dato-

domnul Szuhanek despre un colþ al artiºtilor mineri, cu opere de-ale lor. O sã vedem, pentru cã avem un proiect pe fonduri europene pentru Muzeul Mineritului. La momentul respectiv vom face acest lucru” – a declarat primarul petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, cu precizarea cã acºtia au fost întâi artiºti ºi apoi mineri… Edilul ºef al Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, nu doar cã sprijinã acest demers al Petro Aqua, ci este bucuros cã societatea civilã vine cu idei. Doar cã pentru a face ca Muzeul Minieritului din Petroºani sã devinã cu adevãrat o atracþie, îi trebuie ºi bani ºi oameni ºi un management îndrãzneþ. ªi cum primarul a demostrat cã are o mare putere de mobilizare a cetãþenilor pe diverse acþiuni, una ar fi ºi sprijinirea de genul ”daþi un leu pentru Muzeu”, cu implicarea profesioniºtilor din minerit care abia aºteaptã sã intre în voluntariat organizat pentru pãstrarea a ceea ce a fost odatã – istorie, artã, culturã, dezvoltare, declin, viaþã… Ileana FIRÞULESCU

simfonicã, aici a concertat George Enescu, cã este locul unde s-au nãscut marele Ion D. Sîrbu, muzicianul Luvovic Bacs ºi cã a trãit ºi a împânzit Valea ºi judeþul cu lucrãrile sale Ladislau Scmidt, despre care scriitorul petrilean spunea cã îl considerã "un prieten de destin ºi de vocaþie" ºi afirma cã” Nu mã intereseazã cã nu a studiat în academii; ºi uliþa ºi mina, ºi mediul pot fi convertite în studiu. ªtie sã deseneze ca un virtuoz, are în

Cetãþeni de Onoare. ªi mai sunt mulþi alþii, care ar trebui sã aibã locul lor la Muzeul Mineritului. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a agreat ideea ºi a fost de acord” – a spus Imre Szuhanek. ”Sub semnãtura scriitorului Dumitru Velea au apãrut cãrþi de valoare despre acesti artiºti-mineri ai noºtri, ultima fiind despre Ladislau Schmidt, în ediþie de lux, cu un titlu pe mãsurã ”…Cel cu

ria noastrã a tuturor este sã facem cunoscut acest lucru, sã trimitem vizitatorul, turistul în locul unde se poate informa – Muzeul Mineritului. Un popor înþelept, care se cunoaºte pe sine ºi ºtie ce vrea de la viitor, ºtie ce înseamnã pentru el ºi trecutul. Fireºte cã trecutul nu este un muzeu, dar îl putem pãstra ºi într-un astfel de loc” – a precizat Ovidiu Rizopol. ”Am vorbit cu

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Iunie 2014

”Trebuie sã ºtergem aroganþa ºi ideile preconcepute cã Valea Jiului este locul de unde au pornit doar mineriade”

sale, de arheologie industrialã, Vãii Jiului i-a rezervat 28 de pagini. Preºedintele Germaniei l-a investit Cavaler

mâna ºi inima de aur”. Se poate face acest colþ, la Muzeul Mineritului, numit minerii artiºti. Trebuie sã ºtergem aroganþa ºi ideile preconce-

pute cã Valea Jiului este locul de unde au pornit doar mineriade. Aceastã zonã are o încãrcãturã istoricã ºi culturalã extraordinarã, iar dato-

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Iunie 2014

Nici vremea nu þine cu CEH

„C

u Complexul Energetic Hunedoara nu mai þine nimeni”. Nici condiþiile meteorologice nu sunt favorabile entitãþii energetice din judeþul Hunedoara, care pierde atunci când afarã plouã. Ploile sunt manã cereascã pentru producãtorii de energie pe bazã de apã.

au numit în funcþii, unii lideri de sindicat se ocupã de diversiuni. Au rãmas puþini factorii factorii care susþin Complexul Energetic”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului

Monika BACIU “Cu Complexul nu mai þine nimeni. Mai suntem o mânã de lideri de sindicat, am rãmas noi cei de la Muntele care încã cred eu cã mai stãm pe baricade, administraþia îºi face jocurile ºi cântã pe melodia pe care o pun cei care i-

Muntele. Nu de puþine ori, sindicaliºtii au solicitat acordarea unor ajutoare pentru Complexul Energetic Hunedoara care reprezintã un pion important în sistemul energetic naþional. “Nu se mai poate subvenþiona un producãtor de energie, dar în schimb prin servicii de sistem pe care le asigurã Complexul Energetic Hunedoara trebuie sã existe un sprijin în sensul de a creºte oferit pe aceste servicii de sistem pentru cã toatã lumea care lucreazã în domeniu cunoaºte faptul cã termocentralele sunt

cele care în perioada criticã, de secetã, când nu bate vântul sunt cele care asigurã funcþionarea sau menþinerea sistemului energetic naþional, iar costurile pe care noi le avem pentru producerea energiei electrice sunt unele mari, dar suntem esenþiali pen-

Parlamentul va ancheta activitatea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în domeniul Energiei

omisiile parlamentare care se ocupã de coordonarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) vor analiza, în perioada 1-8 iulie, activitatea ANRE, având în vedere recentele dezvãluiri privind dubla facturare a certificatelor verzi, a declarat, miercuri, Iulian Iancu, preºedintele Comisiei de Industrii ºi Servicii din Camera Deputaþilor. 'Comisia de Industrii din Camera Deputaþilor, precum ºi celelalte comisii care se ocupã de coordonarea activitãþii ANRE vor analiza, în perioada 1-8 iulie, raportul de activitate pe anul 2013 al ANRE, urmãrind toate implicaþiile activitãþii din ultimii ani a Autoritãþii', a spus Iancu. El a explicat ce anume vor investiga parlamentarii: 'Vom avea în analizã aspecte legate de modul de constituire a costurilor în producþia de energie, transportul, distribuþia ºi furnizarea, modul de

redactare ºi de formulare în facturã a cantitãþilor ºi

preþurilor de energie, reclamaþiile primite pânã acum la adresa operatorilor din sistemul energetic, precum ºi stadiul la zi al investiþiilor ºi modul de reflectare a lor în costuri. De asemenea, facem o analizã a modului de constituire a preþului la consumatorul final, încercând sã identificãm numãrul de taxe, impozite, accize, în comparaþie cu preþul real al

energiei'. Toate aceste lucruri vor fi incluse într-un raport al Comisiei, care va fi supus analizei publice, a completat Iancu.

Preþul reglementat al energiei electrice va scãdea din iulie 2014, dupã ce, în perioada septembrie 2012 — iulie 2013 componenta de certificate verzi a fost plãtitã de douã ori de consumatorii finali, a declarat, miercuri,

tru acest echilibru”, mai spune Nica. În momentul de faþã, energia produsã de centralele eoliene acoperã 21% din producþia naþionalã, fiind a doua cea mai importantã sursã de electricitate, dupã cãrbune, care are o pondere de peste 27%.

vicepreºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Emil Calotã, prezent la aceeaºi conferinþã. "Pe zona pe care o coordonez, va veni o economie în facturã', a spus Calotã, care gestioneazã sectorul

energiei regenerabile. Întrebat dacã va fi o ieftinire semnificativã, el a precizat cã o decizie finalã privind procentul de reducere va fi luatã în ºedinþa Comitetului de Reglementare din perioada urmãtoare. AGERPRES

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Iunie 2014

Au tãiat un monument natural Creºte

preþul apei reci în Valea Jiului

magnolie ce creºtea în Parcul de la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu a ajuns lemn de foc. Mãsura a nemulþumit pe toþi cei care ºtiau de existenþa acestui copac ocrotit de naturã, dar cei din primãrie se scuzã. În fapt, oamenii care locuiesc în acest cartier din centrul oraºului au observat cã magnolia a fost tãiatã ºi au reacþionat imediat. „Pentru noi nu era doar un copac protejat, ci chiar locul în care ne jucam când eram copii. Aici au fost mulþi copaci care au fost tãiaþi pentru a amenaja centrul cu pavele, dar acum cã au tãiat ºi magnolia, parcã ne doare ºi mai rãu. Era îngrãditã ºi protejatã, nu înþelegem de unde ura faþã de naturã”, spun revoltaþi oamenii. În replicã, cei de de

reþul apei în Valea Jiului va creºte. Asta ne spune acum directorul SC Apa Serv, dar majorarea va fi doar cu indicele inflaþiei, dacã nu vom mai plãti vreo jumãtate de an datoriile istorice. la primãrie spun cã acel copac, chiar dacã era protejat, s-a uscat ºi era mai mult un pericol. Acesta ar fi fost ºi motivul în urma cãruia s-a obþinut avizul de tãiere al magnoliei. „Magnolia la care faceþi referire din parcul Comunitatea Europeanã am tãiat-o pentru cã era uscatã. Am trimis oamenii care se

ocupã de cosmetizarea copacilor ºi au constatat ºi cei de la compartimentul Mediu cã nu mai era esteticã ºi a tunci am tãiat-o”, a explicat Daniel Viºan, director SPADPP. Parcul a mai rãmas acum cu câþiva brazi înconjuraþi de pavele din granit. Diana MITRACHE

Mai trebuie muncitori la Primãria Petroºani

SPADPP un numãr de 4 muncitori, care sunt bineveniþi la noi ºi chiar ne descurcãm un pic mai bine cu problemele gospodãreºti ale oraºului. Ar mai fi nevoie de încã cel puþin 15 – 20 de muncitori, ca sã putem întreþine tot ceea ce avem noi în administrare”, a declarat Daniel Viºan, director SPADPP. Mai mult, ºi cei care nu-ºi plãtesc amenzile ajung tot la acest serviciu ºi, de obicei, curãþã cimitirul. Nu sunt puþini, dar îºi fac treaba în contul unor amenzi la circulaþie, printre morminte. „Sunt nenumãrate persoane care au amenzi, în urma sentinþelor care îi obligã sã presteze munca în folosul comunitãþii. Avem un responsabil care îi ponteazã ºi îi supravegheazã ºi, în special fac lucrãri în cimitirul central ºi 80% vin si le presteazã. Sunt chiar zeci ºi sute ºi, în permanenþã vin sentinþe pentru astfel de cazuri”, a mai spus Daniel Viºan,. Aºadar, dacã nu sunt bani pentru a-i plãti pe angajaþi ºi salariile lor chiar au crescut în ultima lunã, atunci primãria se descurcã cu cei care încalcã regulile de circulaþie în special. Diana MITRACHE

u fost angajaþi 4 oameni pentru munci comunitare, dar ar mai trebui alþi 20. Nu sunt bani pentru plata lor, însã, cei care lucreazã pentru amenajarea domeniului public al municipiului Petroºani sunt ajutaþi ºi de cei care nu ºi-au achitat amenzile ºi aceºtia din urmã nu sunt puþini. Serviciul de Administrare al Domeniului Public ºi Privat (SPADPP) duce mare lipsã de angajaþi. Doar 4 au fost angajaþi luna trecutã, dar pentru cã este mult de lucru ar mai fi nevoie sã fie angajaþi de 5 ori mai mulþi. Din pãcate, însã, nu sunt bani. „Avem nevoie de muncitori. Vreau sã vã spun cã luna trecutã s-au angajat în cadrul Serviciului

Actualitate 11

Nu mai pot þine preþul apei potabile la nivelul de acum, iar pentru cã nu s-au mai fãcut de mult timp indexãri, acum a sosit momentul. Responsabilii de la ape ne explicã de ce este necesarã majorarea preþului ºi în Valea Jiului. „Vã pot spune cã oamenii plãtesc din ce în ce mai puþini facturile pe care le-am emis. Nu cerem decât sã plãteascã ceea ce au consumat. Avem un mare semn de întrebare. Chiar dacã nu suntem pentru a mãri preþul apei, inflaþia trebuie sã o indexãm ºi este vorba despre cuantumul pe ultimii 3 ani”, a declarat Costel Avram, directorul SC Apa Serv Valea Jiului. Preþul apei ar putea fi

majorat cu o sumã egalã cu inflaþia, însã, doar cu condiþia ca responsabilii de la ape sã plãteascã la Apele Române doar factura curentã. Asta din cauzã cã penalitãþile la facturile vechi, neplãtite încã de la înfiinþarea societãþii RAAVJ trag Apa Serv în urmã. „Luni merg la Ministerul Mediului sã avem o discuþie cu cei de la Apele Române. Am preluat societatea cu o datorie de peste 126 de miliarde de lei vechi. Am fãcu o reeºalonare ºi am plãtit. Azi mai avem 25 de miliarde, dar suntem în situaþia în care nu ne mai putem þine de ea, pentru cã nu mai încasãm. Poate obþin o pãsuire de 5 sau 6 luni sã nu mai plãtim decât factura curentã, fãrã penalitãþile la sumele pe care nu le-au achitat cei de dinaintea mea. Dacã reuºesc asta, voi þine din nou pe linie de plutire societatea”, a mai spus Avram. Diana MITRACHE

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Iunie 2014

Emoþii, premii ºi bucurii la sfârºit de an ºcolar

venit vacanþa. Oficial, toþi elevii sunt în vacanþã. Astfel, festivitãþile de premiere deja au început. Cu mic, cu mare, elevii au participat astãzi la festivitãþile de premiere organizate la ºcoli. Georgiana a terminat astãzi clasa I ºi ne spune cu ce impresii a rãmas dupã primul an de ºcoala. Monika BACIU “A fost foarte bine. Am învãþat sã scriu, sã citesc ºi sã socotesc. Cel mi-a plãcut sã

Marinela, o fetiþã care tocmai a terminat clasa I. Toþi elevii au fost bucuroºi cã au intrat în vacanþã. Aceºtia ne

“Termin clasa a IIIa. A fost un an foarte plãcut. Mi-a plãcut cã am stat cu colegii ºi cu doamna învãþãtoare. Anul viitor ne va fi

scriu. Mi-a mai plãcut de doamna ºi de colegi”, ne spune Georgiana Chelaru

spun ce au fãcut ei pe parcursul acestui an de studiu ºi ce le-a plãcut cel mai mult.

cam greu sã ne luãm la revedere. Astãzi iau premiul de cel mai bun ºcolar. Am învãþat

mult”, ne spune un bãieþel. “Mi-a plãcut foarte mult. Am avut o învãþãtoare de nota 10, mi-a plãcut ºi de colegi. Am învãþat tot feluri de lucruri în clasa a III-a. Voi lua premiul I”, ne spune o fetiþã. Dascãlii au fost alãturi de cei mici. Aceºtia le transmit elevilor gândurile lor bune ºi îi îndeamnã ca anul viitor sã revinã cu forþe proaspete. “Ceea ce le transmit se bazeazã pe ceea ce au învãþat aici.

În primul rând le transmit sã aibã parte de mult succes în viitor celor care terminã ºcoala, iar celor care rãmân alãturi de noi sã munceascã mai mult pentru cã munca îi va scoate la liman ºi prin muncã înþeleg învãþare. Munca îi va conduce în viaþã, îi va scoate spre realizãri pe aceºti copilaºi. Spiritul pe care îl inducem noi în ºcoalã este sã îi învãþãm ºi educãm pentru viaþã”, a declarat Robert Hummel, directorul ªcolii Generale Avram Stanca din Petroºani.

Cu emoþii i-au privit profesorii pe elevi. În fiecare an, câte o generaþie îºi deschide aripile spre noi etape ale vieþii. “Întotdeauna am emoþii, cu atât mai mult cu cât sunt ºi eu tatãl unei eleve de aici. Împãrtãºesc emoþia copiilor, nu se poate altfel ºi tocmai în asta constã farmecul fiecãrui sfârºit de an ºcolar”, a mai spus sursa citatã. Elevii se vor reîntoarce în bãnci în data de 14 septembrie atunci când va începe anul ºcolar 2014-2015.

Luna Iunie Avram Iancu este premiant fãrã premiu

”V

ã propunem sã venim în numãr cât mai mare în centrul municipiului Deva pentru a-l întâlni, a-i mulþumi ºi, de ce nu, pentru a-l ajuta pe unul dintre românii valoroºi ai þãrii. Maximilian GÂNJU

Atitudinea noastrã, sufletele noastre pot reprezenta cu prisosinþã un ajutor greu cuantificabil pentru cineva care porneºte într-un proiect temerar. Sâmbãtã, 21 iunie 2014, ora 11, Avram Iancu vine sã-l

cunoaºtem, sã ne spunã despre proiectul lui, despre ambiþiile lui. Noi vom merge sã-l susþinem, fie ºi numai moral. Nu este vorba despre eroul neamului, cel din istorie, dar poate marca o premierã româneascã. Avram Iancu vrea sã fie primul român care a

traversat înot Canalul Mânecii. În prezent se antreneazã temeinic ºi are un program de viaþã menit sã-l pregãteascã pentru îndrãzneaþa încercare. Haideþi sã-l cunoaºtem pe acest om. Aveþi ocazia sã-l cunoaºteþi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care-i vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei”, aratã organizatorii manifestãrii Premianþii fãrã Premii.

Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema de þelinã Pui Shanghai în crusta de susan/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii Salatã & Desert Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema de legume Mozzarella pane în crusta de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Cotlet de porc cu piure de cartofi Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu garniturã de orez sîrbesc/ªniþel pane de pui cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi afumaþi/Ficãþei de pui cu cartofi piure Salatã & Desert Preþ meniul zilei: 15.00 lei (include felul 1+ felul 2 + salata + desert, la alegere din variantele din meniul pentru ziua respectivã).

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã de apã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã! Telefon comenzi: 0726 669 060

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Iunie 2014

Nu vor fi alegeri pentru înlocuirea lui Nicula. Vochiþoiu rãmâne senatorul Vãii Jiului

”Î

n cazurile în care în zone existã dublurã, cum este ºi în Valea Jiului, nu se mai fac alegeri. Valea Jiului avea doi senatori – Cosmin Nicula ºi Haralambie Vochiþoiu. Prin plecarea lui Cosmin, rãmâne ca singur senator Vochiþoiu” – a declarat Cristian Resmeriþã, deputat, preºedinte executiv PSD Hunedoara.

Toatã lumea... interesatã politic întreabã când sunt alegeri pentru fotoliul de senator al Vãii Jiului, care va fi eliberat de Cosmin Nicula, prin numirea sa în funcþia de vicepreºedinte al Curþii de Conturi, ca singu-

rul candidat pentru aceastã funcþie ºi care s-a supus votului comisiilor de Buget Finanþe din Senat ºi Camera Deputaþilor. Conform spuselor deputatului ºi preºedintelui executiv al PSD Hunedoara,

Cristian Resmeriþã, nu vor avea loc alegeri pentru ocuparea postului vacant, pentru cã avem prea mulþi aleºi. ”În cazurile în care în zone existã dublurã, cum este ºi în Valea Jiului, nu se mai fac alegeri. Valea Jiului avea doi senatori – Cosmin Nicula ºi Haralambie Vochiþoiu. Prin plecarea lui Cosmin, rãmâne ca singur senator Vochiþoiu” – a declarat Cristian Resmeriþã. PSD-iºtii care nu ºtiau cum vor sta lucrurile, au

rãsuflat uºuraþi cã nu vor mai avea parte de încã o campanile electoralã ºi alte alegeri. Printre cetãþeni existã ºi dezinteres ºi supãrare, dar ºi mulþumiþi. Supãraþii au fost cei care l-au votat pe Nicula ºi spun cã Haralambie Vochiþoiu nu-i reprezintã, iar mulþumiþii sunt cei care l-au agreat pe senatorul în funcþie, dar ºi cei care considerau cã sunt ºi au fost prea mulþi parlamentari de Valea Jiului. Ileana FIRÞULESCU

43 de profesori hunedoreni în Corpul Naþional de Experþi

de dascãli din judeþul Hunedoara fac parte din Corpul Naþional de Experþi în management educaþional. Dintre aceºtia, zece profesori provin de la ºcolile din Valea Jiului. Funcþia de director se ocupã prin concurs public de cãtre cadre didactice titulare, membre ale corpului naþional de experþi în management educaþional. În perioada actualã, profesorul nu mai reprezintã doar un transmiþãtor de cunoºtinþe, ci ºi un organizator, îndrumãtor ºi evaluator al resurselor implicate în procesul instructiv educativ (resurse mate-

riale, umane, procedurale), al condiþiilor psihologice, pedagogice necesare realizãrii obiectivelor instructiv - educative. În paralel, profesorul coordoneazã activitatea extraºcolarã, realizeazã activitãþi de cercetare ºi informare continuã, rezolvã probleme de conducere la nivelul

clasei sau al ºcolii, ceea ce face ca procesul instructiv - educativ sã reprezinte în

sine un proces managerial, iar principalele activitãþi ale profesorului ºi anume: proiectarea, organizarea, dirijarea învãþãrii, luarea de decizii, rezolvarea de situaþii, evaluarea, optimizearea procesului instructiv – pot fi vãzute prin ºi prin prisma managerialã. În procesul educaþiei, un rol important îi revine profesorului, care coordoneazã,

formeazã, modeleazã personalitatea elevilor. În acest sens, profesorul trebuie sã-ºi adapteze, sã-ºi îmbunãtãþeascã rolul sãu tradiþional printr-o nouã viziune asupra planificãrii, organizãrii muncii, asupra relaþiilor cu elevii. Profesorul manager va trebui sã-ºi însuºeascã ºi sã aplice noile atribute ale managementului, în afirmarea noilor sale atribuþii. Rolurile profesorului manager se referã la acele sarcini, atribuþii ce vizeazã atingerea obiectivelor ce privesc formarea ºi dezvoltarea elevilor. Distribuirea rolurilor profesorului se bazeazã pe capacitãþile dovedite ºi pe competenþele câºtigate, iar îndeplinirea lor depinde de afirmarea ºi perfecþionarea com-

petenþelor, evidenþiindu-se o strânsã relaþie între obiective - capacitãþi ºi competenþe realizãri - evaluare pe criterii de reuºitã, succes, eficienþã, calitate. Raportat la aceste criterii, elevii au o serie de aºteptãri faþã de care profesorul proiecteazã ºi îndeplineºte comportamentul efectiv de rol. Dacã elevii primesc sarcini, atribuþii, atunci sunt necesare ºi alte roluri ale profesorului, precum: stimularea, încurajarea, consilierea, ajutorarea. Rolurile generale, deþinute în îndeplinirea activitãþii de cãtre profesor sunt: receptor al diferitelor mesaje; emiþãtor de mesaje; participant în activitãþile specifice instructiv - educative; Monika BACIU

14 Program & Horoscop

9:00 Cupa Mondialã FIFA Brazilia 2014 11:00 Cupa Mondialã FIFA Brazilia 2014 13:00 Beneficiar România 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:45 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:00 Clubul celor care muncesc în România 18:10 Studio FIFA World Cup 2014 18:53 Cupa Mondialã FIFA Brazilia 2014

10:30 T3ch in 3 11:00 Râzi ºi câºtigi 11:30 Mondenii 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Nimeni nu-i perfect 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Rugãciuni pentru Bobby 17:00 Regina cumpãrãturilor 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Mondenii 20:30 Operaþiunea de salvare 22:30 Haos

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Actualitatea româneascã 23:00 Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Iunie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Prinþul Persiei 22:45 Dragoste ºi alte dependenþe

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Autostrada destinelor 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Flirt la 40 de ani 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pasãrea Phoenix 22:45 Acuzaþia

21 martie *** 20 aprilie Energia ºi perseverenþa vã ajutã sã finalizaþi un proiect început cu mai mult timp în urmã. În prima parte a zilei, un prieten vã propune o colaborare avantajoasã, care vã va aduce satisfacþii materiale nesperate.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Teleshopping Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Pastila Vouã Mica mireasã Pastila Vouã Baronii Copii contra pãrinþi Specialiºti în sãnãtate Am ales sã fiu român ªtiri Naþional TV

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Abisul pasiunii Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere 22:15 Deschide Camera Comorilor

10:00 10:15 11:00 11:15 12:00 12:15 13:30 15:30 17:30 18:00 19:30 20:00 20:45 21:40

ªtirile Digi Sport Digi Sport Mondial ªtirile Digi Sport Campionii Digi Sport ªtirile Digi Sport Tenis ziua 6 semifinale Tenis ziua 6 semifinale Tenis ziua 6 semifinale ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Retrospectiva Digi Sport Mondial ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Vã simþiþi în formã ºi faceþi planuri îndrãzneþe de viitor. Este un moment prielnic pentru investiþii pe termen lung, pentru a începe noi afaceri ºi pentru cãlãtorii în interes personal. Profitaþi de moralul ridicat pe care îl aveþi astãzi!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Sunteþi plin de elan ºi aveþi iniþiative inspirate. Puteþi avea mari satisfacþii pe plan profesional ºi intelectual, dacã daþi dovadã de perseverenþã. Pe plan sentimental, nu aveþi de ce sã vã plângeþi.

10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 15:00 16:00 17:30 18:00 18:30

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa faceþi o scurtã cãlãtorie în care îmbinaþi interesele profesionale cu cele personale. Sunteþi foarte încrezãtor în capacitãþile dumneavoastrã ºi aveþi tendinþa sã vã asumaþi prea multe riscuri.

23 august *** 22 septembrie

Datoritã dificultãþilor financiare, s-ar putea sã se declanºeze o ceartã în familie. Sunteþi plin de energie ºi puteþi sã finalizaþi o lucrare începutã cu mai mult timp în urmã. Nu pierdeþi ocazia!

Începeþi ziua cu elan ºi încredere, care vã sporesc randamentul. Nu aveþi nici un fel de probleme de comunicare. S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie de afaceri. Acordaþi mai mult timp odihnei, altfel riscaþi sã aveþi probleme de sãnãtate.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi tensionat datoritã programului încãrcat de la locul de muncã. Nu vã manifestaþi nemulþumirea în faþa ºefului. Aveþi încredere ºi nu vã lãsaþi copleºit! Veþi rezolva cu bine toate sarcinile.

Aveþi mari ºanse de reuºitã în tot ce faceþi la locul de muncã ºi în interes personal. Voinþa ºi încrederea în sine vã ajutã sã depãºiþi toate dificultãþile. Este un moment foarte bun pentru a susþine examene.

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa sunteþi cam visãtor ºi este posibil sã neglijaþi probleme importante. Nu începeþi activitãþi noi, pentru cã existã riscul sã luaþi decizii neinspirate.

21 ianuarie *** 20 februarie

Un bãrbat mai în vârstã vã propune o afacere din care puteþi câºtiga în scurt timp o sumã importantã de bani. În cursul dupã-amiezii sunteþi nevoit sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de serviciu.

21 decembrie *** 20 ianuarie Situaþia financiarã nu este satisfãcãtoare, dar nu reuºeºte sã vã descurajeze sau sã vã determine sã vã pierdeþi încrederea în forþele proprii.

21 februarie *** 20 martie Începeþi ziua cu o bucurie. Primiþi o sumã mare de bani dintr-o afacere demaratã cu mai multe zile în urmã împreunã cu un prieten. Acum puteþi sã vã faceþi planuri îndrãzneþe de viitor ºi sã cumpãraþi un obiect de valoare.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Iunie 2014

Peste 50.000 de copii ºi tineri sunt aºteptaþi în tabere

inisterul Tineretului ºi Sportului, prin Direcþia Tabere ºi Agrement, a dat startul tuturor programelor de tabãrã odatã cu începutul vacanþei de varã, peste 50.000 de copii ºi tineri fiind aºteptaþi în cele 60 de locaþii proprii. "Pe lângã taberele de odihnã, accesibile oricui, se vor desfãºura ºi programe cu caracter gratuit. Taberele sociale pentru copiii instituþionalizaþi se vor dedica unui numãr de 4.600 de doritori, iar în taberele pentru copiii cu dizabilitãþi vor participa pânã la 1.600 de persoane. Totodatã, vor fi organizate peste 50 de tabere

Actualitate 15

Sancþionat pentru pescuit ilegal J andarmii hunedoreni l-au depistat în data de 18 iunie pe un bãrbat care pescuia ilegal pe Lacul Pãcliºa. Pescarul, care domiciliazã în municipiul Lupeni a fost depistat pe malul Lacului în timp ce pescuiau folosind 5 undiþe, contrar legislaþiei în vigoare, care i-ar fi permis sã foloseascã doar una. Acesta a fost sancþionat cu amendã contravenþionale în valoare de 300 lei.

Restricþii apã naþionale ºi tematice pe domenii ca jurnalism, antreprenoriat, speologie, picturã, tehnici de supravieþuire. Celor peste 5.500 de beneficiari li se va asigura o mare din parte din cheltuielile privind cazarea, masa ºi tematica din tabãrã", precizeazã MTS într-un comunicat de presã. Potrivit sursei citate, la ''Tabãra Olimpicilor'' vor participa 400 de

olimpici naþionali ºi internaþionali care vor avea parte de un sejur gratuit la mare, timp de o sãptãmânã. "Ca un aspect inedit, þinând cont cã 2014 este Anul Brâncoveanu, în luna august vom derula Tabãra Brâncoveanu", adaugã MTS. De buna desfãºurare a programelor, dar ºi de siguranþa copiilor se vor ocupa personalul din tabere ºi însoþitorii de

Peste 100 de jandarmi sunt cu ochii pe turiºti ºi petrecãreþi Peste 100 de jandarmi vor asigura un climat de liniºte ºi siguranþã cetãþenilor, în perioada 20 - 22 mai 2014, atât în staþiunile ºi pe traseele montane, cât ºi la manifestaþiile culturalartistice, religioase sau sportive, ce se vor desfãºura în spaþiul public în judeþul Hunedoara. Potrivit reprezentanþilor IJJ Hunedoara, jandarmii montani vor fi prezenþi în staþiunile montane Straja ºi Parâng, pe traseele turistice din munþii Retezat, Vâlcan, ªureanu ºi Parâng, precum ºi în staþiunea Geoagiu Bãi, unde sunt aºteptaþi sã soseascã numeroºi turiºti. Pe de altã parte, în aceastã perioadã, jandarmii vor asigura ordinea la manifestãrile sportive ºi cultural-artistice, dintre cele mai importante manifestãri publice fiind manifestaþiile cultural-artistice prilejuite de Nedeea Vulcãneanã; Caravana TIFF ce se va desfãºura în municipiul Deva; Festivalul de zbor cu parapanta de la Mãgura Uroiului; Competiþia Retezat Trail Race Intersport; respectiv Meciul de baraj pentru promovarea în Liga a III-a dintre echipele Industria Galda de Jos ºi ACS ASU

Politehnica Timiºoara. Jandarmii recomandã tuturor participanþilor la aceste adunãri publice sã respecte recomandãrile fãcute de organizatori sau de forþele de ordine.

chipaþi-vã corespunzãtor dacã mergeþi la munte

Fiþi cu mare atenþie dacã alegeþi sã petreceþi week-end-ul la munte. Jandarmii montani vã sfãtuiesc sã nu vã aventuraþi pe traseele turistice fãrã echipament adecvat. Dupã câteva zile cãlduroase, vremea s-a rãcit brusc, iar temperaturile au scãzut cu câteva grade bune. În zonele montane este ºi mai frig, iar ploile ºi-au

grup. "În ceea ce priveºte respectarea normelor igienico-sanitare, atât pentru spaþiile de cazare, cât ºi pentru cele de servire a mesei, (...) în lunile aprilie - mai, Direcþia Tabere ºi Agrement a efectuat un control amplu în toate taberele din subordine, iar în acest moment totul este pregãtit pentru a începe vacanþa", precizeazã MTS.

fãcut simþitã din plin prezenþa. Aºa cã, turiºtii care aleg sã-ºi petreacã sfârºitul de sãptãmânã la munte trebuie sã fie foarte atenþi. Jandarmii montani le recomandã sã nu se aventureze pe traseele turistice fãrã echipament adecvat ºi sã se informeze temeinic asupra traseului pe care doresc sã îl parcurgã. De asemenea, mai spun reprezentanþii IJJ Hunedoara, turiºtii trebuie sã adopte un comportament decent, sã nu sãvârºeascã fapte de naturã sã tulbure ordinea publicã ºi sã deterioreze amenajãri turistice, marcajele sau indicatoarele. Iar dacã se rãtãcesc ori se accidenteazã, sã apeleze jandarmii montani ºi salvamontiºtii la numãrul de urgenþã 112. Jandarmii montani vor fi prezenþi în staþiunile montane Straja ºi Parâng, pe traseele turistice din munþii Retezat, Vâlcan, ªureanu ºi Parâng, precum ºi în staþiunea Geoagiu Bãi, unde sunt aºteptaþi sã soseascã numeroºi turiºti. Car men COSMAN-PREDA

S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Vineri 20.06.2014 în oraºele: - Petrila - între orele 8.00 - 13.00. Zona afectatã: Str. Taia. Motivul restricþiei: Remediere pierdere la branºamentul imobilului cu nr.86; - Uricani - între orele 8.00 - 20.00. Zona afectatã:.Cartier Bucura. Motivul restricþiei:Remediere pierdere sc.2,bl. 19, str. Muncii;

ANUNÞ UMANITAR Familia Neag face un apel cãtre toþi oamenii care ar putea sã o susþinã financiar. Capul familiei, Viorel Neag, în vârstã de 60 de ani, tatã a 9 copii este operat de 3 ori de cancer ºi se confruntã cu greutãþi financiare. Cei care doresc sã ia legãtura cu familia o pot face la numãrul de telefon 0766485293.

- VÂNZÃRI -

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264. Preþ negociabil.

16 Life&Style

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Iunie 2014

Solstiþiul de varã: Cea mai lungã zi, sãrbãtoarea amorului carnal

n fiecare an, în datã de 21 iunie, are loc solstiþiul de varã, care marcheazã atît cea mai lungã zi din an cît ºi începutul verii astronomice. Acest lucru are loc în emisfera nordicã, în timp ce în emisfera sudicã se desfãºoarã solstiþiul de iarnã. Denumirea de Solstiþiu provine de la solstitium = sol (soare) ºi stitium (de la verbul sistere: a se opri, a sista), "soarele sta" ºi are legãturã cu schimbarea variaþiei miºcãrii Soarelui în legãturã cu declinaþiile lui. În datã de 21 iunie soarele sta pe cer mai mult decît în orice zi a anului. Ziua are 15 ore ºi 32 minute, iar noaptea numai 8 ore ºi 28 de minute. Dupã acest moment, al solstiþiului de varã, începe sã scadã durata zilei ºi sã creascã durata nopþii, pînã la solstiþiul de iarnã, din 21 decembrie. Solstiþiile, atît cel de varã, cît ºi cel de iarnã, anunþa venirea verii, respectiv a iernii, însã se observã de foarte mult timp o schimbare a climei ºi a mediului în care trãim, iar anotimpurile nu mai rãmîn decît niºte mituri. În multe culturi, cea mai lungã zi din an, 21 iunie, ziua cînd are loc solstiþiul de varã, este marcatã de sãrbãtori ce au legãturã cu dragostea ºi sexul. În emisfera nordicã, solstiþiul de varã are cu siguranþã legãturã cu amorul carnal. Cea mai lungã zi din an e strîns legatã de fertilitate, atît în lumea plantelor, cît ºi în ceea ce priveºte oamenii. E ºi cea mai bunã zi de îmbãiat în lacuri ºi rîuri, pentru cã se considerã cã apa din aceastã zi are darul de a ne face sã renaºtem.

uedia - numãr record de bebeluºi în 9 luni

Imagini strãvechi trãdeazã faptul cã la astfel de sãrbãtori localnicii consumau alcool pînã la refuz. Cu sau fãrã acest aju-

tor, nouã luni mai tîrziu se nãºtea un numãr record de copii. Mai existã ºi o tradiþie printre fetele nemãritate, tot în Suedia, conform cãreia dacã mîncau ceva sãrat sau adunau diferite tipuri de flori ºi le puneau sub pernã îºi visau ursitul, mai explica expertul.

recia - ritual pentru virgine ºi rime fãrã perdea

Tradiþii similare cum ar fi visarea ursitului - sunt ºi în diferite pãrþi ale Greciei, dar ºi în multe alte þãri europene. Unul dintre cele mai vechi ritualuri din Grecia cere cã tinerele virgine sã aducã apa din mare într-un vas unde femeile nemãritate sã scufunde cîte un obiect care le aparþine. Vasul va rãmîne aºa peste noapte, sub un smochin, îmbibîndu-se de magie, iar cele care au pus cîte un obiect îºi vor vedea în somn viitorul soþ. A doua zi, toate femeile din sat se adunã ºi scot, pe rînd, cîte un obiect din vas, fãcînd rime, uneori rãutãcioase, legate de perechi, incluzînd ºi proprietara obiectului respectiv în versuri, încercînd sã-i prezicã viitorul în dragoste. În ziua de azi, festivalul este mai mult o scuzã pentru comunitatea de femei de a face schimb de glume "fãrã perdea". Dupã cum povesteºte o grecoaicã

familiarizatã cu obiceiul, Eleni Fanariotou, "în satul meu femeile vîrstnice fac cele mai 'indraznete' rime". Ulterior, la sãrbãtoare iau loc ºi bãrbaþii. Se sare peste un foc în aer liber, iar cine reuºeºte performanþa de trei ori va avea o dorinþã îndeplinitã. Deloc întîmplãtor, seratã sfîrºeºte formîndu-se nenumãrate perechi.

olonia perechile sar de mânã peste foc

În estul Europei, sãrbãtorile ce þin de solstiþiu au prin excelenþã conotaþii romantice. Slavii o numesc Ziua Kupala, termenul derivînd de la Cupidon. Dupã cum povesteºte Agnieszka Bigaj, din Polonia, sãrbãtoarea este menitã sã te îndrãgosteºti. Iar dacã te supui, vei avea un an fericit ºi prosper. Un obicei din Polonia, întîlnit însã ºi în Ucraina, pentru aceastã zi, este cã fetele nemãritate sã aºeze pe rîu coroniþe de flori, iar flãcãii de pe partea cealaltã a apei sã încerce sã le culeagã. Se spune cã împletiturã de flori leagã doi omeni - pe cea care o aruncã pe apã ºi pe cel care o culege -, aceºtia devenind cuplu.ªi aici se sare peste foc, însã numai în pereche. Dacã cei doi nu-ºi dau drumul la mîini, dragostea lor va dura.

tonehenge sãrbãtoarea uniunii zeitãþilor, bãrbat ºi femeie, Soare ºi Pãmînt

ªi la Stonehenge lucrurile se animã, aºa cum era de aºteptat, cu prilejul solstiþiului de varã. Dacã pentru unii prilejul e unul de a petrece, existã ºi cei sobri, pãgîni ºi neodruizi, care trateazã evenimentul cu cea mai mare seriozitate. "Toate ritualurile druide au un element al fertilitãþii, iar solstiþiul nu face excepþie", explica un expert în materie. "Sãrbãtorim uniunea bãrbatului cu femeia, ambii zeitãþi a Soarelui ºi a Pãmîntului - în cea mai lungã zi din an", explica acesta.

omânia - rouã de pe coroniþe = nuntã la varã

Pentru cã este un fenomen, iar oamenii nu se pot abþine din

interpretãri ºi tradiþii, solstiþiul de varã este sãrbãtorit la romani prin focurile de Sînziene (sãrbãtoarea Sînzienelor fiind apropiatã, pe 24 iunie), aprinse pe cele mai ridicate locuri. Oamenii se învîrt în jurul acestor focuri ºi aruncã în flãcãri pelin, crezînd cã vor alunga posibilele necazuri. Tradiþia cu focurile uriaºe existã ºi în þãrile Europei Centrale ºi de Nord ºi dateazã de secole bune. Totodatã, solstiþiul de varã este foarte legat de momentul strîngerii recoltei, fapt

ce face aceastã zi sã aducã multã bucurie în sufletele oamenilor care îºi strîng roadele pentru toamna. Pentru cã este cea mai lungã zi a anului, aceastã zi reprezintã atît echilibru, cît ºi rãscruce, fiind o zi în care stihiile stau în cumpãnã, anul se schimbã, iar ziua este înscrisã sub semnul focului, drept simbol al soarelui. Tinerele îºi fac coroniþe din flori, pe care le lasa afarã. Dacã dimineaþa le gãsesc pline de rouã, vor face nunta în varã.