CVJ nr 634, miercuri, 18 iunie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 634

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 18 Iunie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Povestea unei cãni care a nãscut o pasiune

Probleme cu explozivii în subteran ºi afarã >>> PAGINA A 3-A

Auschwitz ºi Moº Crãciun, proiecte pentru copii >>> PAGINA A 4-A Au început negocierile pentru CCM la CEH

Sindicatele cer uniformizarea drepturilor salariaþilor >>> PAGINA A 6-A Dupã vinul la pastilã, a apãrut telemeaua contrafãcutã

Asigurãri: Brânza din pieþele Petroºaniului, sigurã pentru cumpãrãtori >>> PAGINA A 7-A

Petrila a pierdut peste 1000 de hectare >>> PAGINA A 11-A

Jumãtate dintre maidanezii din Petroºani au fost capturaþi >>> PAGINA A 11-A Blocul social nu are încã finanþare

D

e la o canã s-a ajuns la o colecþie întreagã. Cu toþii avem câte un set de cãni sau pahare, însã sunt persoane care au fãcut o pasiune pentru acestea. Puþinã lume cunoaºte faptul cã medicul de la Direcþia Sanitar Veterinarã din Petroºani, Octavian Popescu, are o pasiune. Biroul acestuia a devenit un loc de expoziþie. Printre documente ºi cãrþi de specialitate, la loc de cinste stau sute de cãni ºi pahare de diferite modele ºi culori. Colecþionarul ne spune cum a pornit totul. Prima canã dãruitã copiilor, dar uitatã la serviciu, a declanºat aceastã pasiune. >>> PAGINILE 8-9

Colonia sãrmanilor din Iscroni rãmâne la locul ei

>>> PAGINA A 13-A

Copaci vandalizaþi în Cartierul Aeroport >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Iunie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Iunie 2014

Probleme cu explozivii în subteran ºi afarã

I

nspectorii de muncã sunt în plinã campanie de verificare a modului de lucru cu explozivii. Asta dupã ce douã evenimente au avut loc numai în Valea Jiului, iar la nivel naþional au mai fost incidente care au generat aceastã campanie.

Un eveniment la Mina Lupeni ºi unul pe Taia sunt acum în atenþia inspectorilor de muncã, dupã ce s-a constatat cã sunt probleme cu cei care manipuleazã explozivii. La nivel naþional existã o campanie în acest sens, dar în Valea Jiului se fac cercetãri concret, pentru a stabili a cui este vina, dupã ce au avut loc evenimente nedorite. Cercetarea

mai dureazã cel puþin o sãptãmânã la Lupeni, unde s-a petrecut un astfel de eveniment, iar inspectorii ITM ne spun cum stau lucrurile. „Aºa cum spuneam, în ultimul timp ºi în subteranele Vãii Jiului am avut un incident, din fericire cu incapacitate temporarã de lucru, dar care se putea solda cu urmãri mult mai grave. Tot la executarea unei operaþii de împuºcare.

P

este un milion de tone de huilã mai are Societatea Naþionalã de Închideri Mine.

Societatea care se ocupã de închiderea minelor neviabile mai are pânã în anul 2018, peste un milion de tone de huilã în rezervele deschise, adicã cele exploatabile.

“La acest capitol vorbim doar de rezervele deschise, acele rezerve care în planul de închidere a celor trei sucursale au fost stabilite la întocmirea planului de închidere ºi sunt urmãtoarele. Mina cu cea mai

Abaterile sunt destul de grave, dar fiind cu incapacitate temporarã de muncã, evenimentul este cercetat de la minã, dar, cu certitudine trebuie luate mãsuri exemplare, având în vedere cã este un eveniment destul de grav. Când se va finaliza cercetarea vom prezenta concluziile”, a precizat Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM, care nu a putut da mai multe detalii cu privire la

incident, deoarece ancheta este încã în lucru.

Nici la suprafaþã lucrurile nu stau foarte bine. Inspectorii de muncã au observat cum angajaþii unei firme care efectuau operaþii de împuºcare pe Taia nu þineau cont de nicio regulã de protecþie, iar neregulile au fost observate chiar la controlul din cadrul campaniei. „În cadrul campaniilor noastre, o firmã, care executa operaþii de împuºcare undeva în munte, a

fost gãsitã încãrcând gãurile fãrã sã retragã oamenii ºi utilajele din apropierea frontului.

Este clar cã a generat o stare de pericol, ca atare, unitatea a fost sancþionatã ºi s-au luat mãsuri. Sper sã nu se mai întâmple. Sunt inconºtienþi, pentru cã expuneau oamenii, fãrã sã realizeze gravitatea faptelor”, a adãugat Ileana Bodea.

Cele mai grave evenimente din subteranele Vãii Jiului au avut ca motiv de iniþiere aceºti explozivi, iar inspectorii de muncã verificã

Diana MITRACHE

Pânã în 2018, SNÎMVJ ar mai avea peste un milion de tone de huilã

mare rezervã este Mina Paroºeni cu 680 de mii de tone de huilã extrasã pânã la finele anului 2017, Mina

Uricani cu 280 de mii de tone ºi mina Petrila cu 160 de mii de tone. ªtim foarte bine cã mina Petrila îºi va înceta activitatea dupã primul trimestru al anului 2015. Noi vorbim de rezerve deschise, cantitatea extrasã poate sã sufere modificãri în funcþie de condiþiile geotehtonice ale pãmântului, de exploatare, poate sã fie ºi pozitivã, adicã sã fie mai mare, dar poate sã fie ºi negativã în funcþie de problemele apãrute în cursul exploatãrii acestor rezerve”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ.

periodic modul de manipulare ºi utilizare a explozivilor. „Aºa cum se ºtie, de-a lungul anilor, manipularea explozivilor a condus la foarte multe evenimente. ªi în anii 2001, 2002, principalele evenimente au fost din cauza utilizãrii necorespunzãtoare a explozivilor. Din fericire, în ultimul timp, nu am avut evenimente majore, fiind ani de zile campanii de verificãri a artificierilor”, a conchis Ileana Bodea.

Campania de verificare a firmelor care utilizeazã explozivi este în plinã desfãºurare, iar cercetarea evenimentului de la Lupeni va fi gata în câteva zile.

Apoi vor fi trase concluziile ºi inspectorii ITM îi vor trage la rãspundere pe vinovaþi.

Mai existã cãrbune în subsolurile celor trei unitãþi miniere însã acestea aparþin statului român, iar cantitatea lor este secretã.

“Rezervele deschise au cel mai mare grad de recuperare în totalitate, este un capitol ºi cu alte rezerve,

dar nefiind deschise nu le putem lua în calcul pentru exploatarea la cele trei sucursale”, a mai spus sursa citatã.

Reprezentanþii Societãþii nu au sume referitoare la valoarea zãcãmântului pentru care deþin licenþele de exploatare pânã în anul 2018.

“Noi sperãm ca pânã la sfârºitul anului 2018 sã exploatãm tot ce am previzionat, adicã asta este în primul rând ca sã ne facem veniturile avem nevoie de întreaga cantitate, în cazul în care nu reuºim sã facem aceste venituri va trebui sã reducem costurile sub o formã sau alta. Întodeauna am avut un program de reducere a costurilor, toate activitãþile de servicii, materiale, energie electricã, am încercat la fiecare sucursalã sã facem o economie ca funcþionarea societãþii sã nu fie pusã în pericol”, a mai precizat Anghel.

Potrivit specialiºtilor, zãcãmântul de huilã din Valea Jiului, atât de la CEH cât ºi de la SNÎMVJ se ridicã undeva la 10 miliarde de euro.

Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Iunie 2014

Auschwitz ºi Moº Crãciun, proiecte pentru copii

Î

nvaþã în ºcoli sãrace cu colegi de etnie rromã, dar l-au întâlnit personal pe Moº Crãciun în þara lui, sau au vãzut ce a însemnat Auschwitz-ul. Vorbim despre câþiva copii de la ªcoala nr 2 din Colonia municipiului Petroºani, care au fãcut parte din proiectul denumit Europa în ªcoala Mea. Diana MITRACHE

Câþiva tineri de o ºchioapã au avut ocazia sã afle ce a însemnat Auschwitzul, iar ei vin dintr-o ºcoalã unde învaþã mulþi rromi, în timp ce o altã parte dintre ei l-au întâlnit pe Moº Crãciun, sau au fost la pescuit în Italia. Totul a fãcut parte dintr-un proiect Comenius, în care au fost prinse mai multe ºcoli mãrginaºe din România, dar ºi din alte þãri din Europa.

Robi este fericitul câºtigãtor al unei vacanþe despre care el spune cã a fost prea scurtã, dar în care l-a întâlnit personal pe Moº Crãciun la Cercul Polar. „Am ajuns în Finlanda, unde a fost foarte interesant, deoarece am ajuns la Cercul Polar, unde l-am întâlnit pe Moº Crãciun Nu pot sã zic cã a fost frig, pentru cã în perioada în care am fost plecaþi nu a fost aºa frig, cum mã aºteptam eu. Am locuit acolo la o familie care avea 4 copii, dar care s-au purtat foarte frumos ºi ne-au acordat toatã atenþia. Am vorbit cu ei în englezã ºi a fost cea mai frumoasã

vacanþã a mea”, a povestit Robi Marin Militaru, elev participant la proiect. ªi Gheorghe învaþã tot la aceastã ºcoalã, dar a ajuns sã viziteze un loc care l-a marcat, pentru cã aºa a înþeles cât este el de norocos. „Am fost în Polonia la lagãrele de concentrare Auschwitz ºi Birkenau, unde acolo am aflat cã nemþii luau oamenii de rasã

mult de 3 luni, apoi îl omorau. Acolo îi sortau, pe copii ºi femei, le împuºcau, ºi pe cei care puteau munci îi duceau în altã parte”, spune ºi Gheorghe Dumitru Nemeth, elev la ªcoala nr 2 din Colonia municipiului Petroºani. ªi Italia a fost þarã partenerã, iar tinerii de aici au ajuns sã facã un schimb de experienþe ºi cu

inferioarã, cum ar veni evreii ºi þiganii ºi acolo ei munceau toatã ziua ºi primeau mâncare mai puþin. Dupã ce îi munceau, îi gazau ºi apoi îi incinerau. Cel mai mult m-a impresionat povestea despre lagãrele de concentrare unde mi-a plãcut. În special Auschwitz-ul, pentru cã acolo am aflat cã un om nu trãia mai

aceastã þarã. „În urma acestor experienþe eu am învãþat multe lucruri interesante cum ar fi cã, sã comunici cu alþi oameni, este foarte bine. În Italia ºi Polonia am mers în schimbul de experienþe. În Polonia, la Auschwitz, unde am aflat cât de mulþi oameni au murit. În Italia am vizitat lacurile, unde am aflat ºi acolo istoria locurilor”, ne-a povestit ºi Irina Scarlat, elevã a aceleiaºi ºcoli.

Proiectul Comenius a avut partenere mai multe ºcoli din toatã Eropa, iar marþi la prânz a fost finalul, la care au luat parte toþi cei care au participat de-a lungul timpului la acesta. „Acum are loc

o activitate de diseminare a proiectului Comenius cu ºcoala noastrã, proiect în care au fost implicate 8 ºcoli. Douã din România, ºcoala noastrã ºi una din Vlãdeni, Brãila, dar ºi ºcoli din Turcia, Finlanda, Estonia, Polonia, Italia ºi Sãania. Toate ºcolile implicate au fost ºcoli mici, cu un numãr mic de elevi ºi a cãror familii au avut, sau au în continuare probleme sociale”, ne-a explicat Gabriela Rus, director Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida, din care face parte ca structurã ºcolarã ºi ºcoala din Colonia Petroºaniului.

Copiii care au participat la proiect, pe lângã experienþa de a pleca pentru prima datã într-o þarã strãinã, au putut sã vorbeascã doar în englezã, iar aceasta a fost încã o experienþã pentru ei. „În primul rând elevii noºtri au avut posibilitatea sã meargã în Italia, Polonia ºi Finlanda, sã viziteze ºcolile de

acolo, sã lege prietenii ºi pe viu, nu numai virtual, pentru cã au comunicat ºi pe pagina de proiect de pe Facebook, dar au vizitat ºi foarte multe obiective istorice ºi culturale ºi marele câºtig este faptul cã elevii care au plecat acolo, au învãþat limba englezã ºi înainte, dar ºi dupã, mult mai

bine, pentru cã au fost motivaþi ºi limba oficialã în proiect a fost engleza”, a mai spus Gabriela Rus. Experienþa acumulatã în vacanþa petrecutã în strãinãtate nu o vor uita poate toatã viaþa, dar nici lecþiile de istorie sau geografie pe care le-au învãþat mult mai bine, pe viu.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Iunie 2014

Aproape 4000 de elevi vor susþine evaluarea naþionalã în judeþ

N

u toþi absolvenþii claselor a VIII-a din municipiul Petroºani s-au înscris pentru a susþine probele din cadrul evaluãrii naþionale. O singurã elevã nu va susþine aceste examene pentru cã nu i-a fost încheiatã situaþia ºcolarã.

Monika BACIU “La clasa a VIII-a sunt absolut toþi elevii înscriºi. Avem o singurã elevã cu situaþia neîncheiatã . aceasta va veni în sesiunea din toamnã pregãtitã

pentru a-ºi susþine acele examene de evaluare vizavi de închiere a situaþiei.

Sunt patru materii la care nu ºi-a încheiat situaþia”, a declarat Nicoleta Demeter, directorul ªcolii Gimnaziale IG

Duca.

Nu doar pãrinþii ºi absolvenþii au emoþii pentru acest examen ci ºi cadrele didactice care i-au îndrumat pe elevi.

“Sunt emoþii foarte mari, pe de altã parte acum pe ultima sutã de metri se strãduiesc foarte tare, au intrat în ritmul de pregãtire.

Nu va fi uºor deoarece media de admitere e 75% nota de la examen ºi 25% media din clasele V-VIII ºi atunci vom vorbi de nota competentã pe care copilul o ia acum la românã ºi matematicã din clasele V-VIII”, mai spune sursa citatã.

La nivelul judeþului Hunedoara 3880 de elevi de clasa a VIII-a vor susþine acest prim examen important din viaþa lor. De precizat este faptul cã la Petroºani vor susþine aceste evaluãri ºi elevii de la Bãniþa ºi Aninoasa. Prima probã începe luni, 23 iunie, la limba ºi literatura românã.

Vânzare slabã la flori

S

fârºitul anului ºcolar se apropie, iar doamnele învãþãtoare vor pleca acasã bu braþele pline de buchete de flori. Tradiþia este ca la finele anului elevii sã le ofere cadrelor didactice câte un buchet de flori în semn de recunoºtinþã.

Monika BACIU Chiar ºi aºa florarii se plâng de vânzãrile extrem de reduse, asta deºi în locul destinat florilor este forfotã încã de pe acum.

Florarii pun totul pe seama sãrãciei, dar ºi a þãranilor care vin cu flori din propria ogradã ºi le vând mai ieftin.

sau 7 fire de flori.

Preþurile sunt ºi mai ieftine ºi mai scumpe, de la 10 lei pleacã.

Nu prea avem vânzare. Nu mai este ca înainte. Vin ºi þãranii ºi dau ieftin”, spune un florar din piaþa centralã din Petroºani.

Florarii sperã ca începând de joi pãrinþii ºi bunicii sã

“Vin ºi cautã bucheþelele deosebite, mai ieftine sau mai scumpe, depinde de preferinþe. Buchetele deosebite sunt cu sclipici ºi plasã cu 5

vinã sã cumpere mai multe flori pentru ca în ultima zi de ºcoalã acestea sã fie proaspete atunci când le oferã cadrelor didactice.

Atelierul naturii aºteaptã 50 de ucenici speciali doritori sã deprindã tainele biodiversitaþii

U

n grup format din 50 de elevi cu nevoi speciale din cadrul Asociaþiei de voluntariat Casa Pollicino Petroºani ºi de la Centrul ªcolar pentru Educaþie Incluzivã ”Rudolf Steiner” Hunedoara vor deveni ucenici, în aceastã varã, în Atelierul Naturii. Prima “lecþie” va avea loc joi, 19 iunie, începând cu ora 11.00, la Fâneþele cu Narcise din comuna Sãlaºul de Sus, în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului.

Potrivit organizatorilor, participanþii vor descoperi informaþii interesante despre naturã ºi zonã, vor putea face observaþii în aer liber ºi vor învãþa mai multe despre biodiversitate cu ajutorul personajelor din sceneta ”Povestea animatã a naturii”. De asemenea, elevii vor fi ajutaþi sã îºi structureze mai bine informaþiile acumulate prin intermediul jocurilor ºi activitãþilor de educaþie nonformalã. ”Ne-am propus sã realizãm un proiect destinat exclusiv elevilor cu nevoi speciale pentru cã suntem siguri cã, la fel ca toþi copiii, ºi ei iubesc natura ºi sunt dornici sã afle informaþii ºi sã facã observaþii la poalele

Retezatului. Împreunã cu partenerii noºtri de proiect am conceput un program structurat astfel încât informaþiile sã le fie accesibile tuturor, iar micii ucenici sã înþeleagã natu-

ra, sã se distreze ºi sã revinã cu plãcere în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, ori de câte ori vor avea

ocazia”, afirmã Dan Horaþiu Popa, coordonatorul proiectului.

Dupã ucenicia în naturã din aceastã sãptãmânã, participanþii vor fi implicaþi pe parcursul verii în realizarea unui ”Colþ al Naturii” în fiecare din cele douã centre partenere, iar în luna septembrie vor avea ocazia sã arate comunitãþii locale din comuna Sãlaºu de Sus cum înþeleg ei biodiversitatea prin intermediul evenimentului ”Carnavalul Naturii”.

Activitãþile din cadrul proiectului vor fi reflectate ºi în documentarul educaþional ”Relaþia specialã cu natura a copilului cu nevoi speciale”. Proiectul este finanþat de Fundaþia pentru Parteneriat ºi MOL România ºi este derulat de Asociaþia Centrul de Resurse pentru Acþiune Localã, în parteneriat cu Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, Primãria comunei Sãlaºu de Sus, Asociaþia de voluntariat Casa Pollicino Petroºani ºi Centrul ªcolar pentru Educaþie Incluzivã ”Rudolf Steiner” Hunedoara.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Iunie 2014

Au început negocierile pentru CCM la CEH

Sindicatele cer uniformizarea drepturilor salariaþilor indicatul Muntele ºi conducerea Complexului Energetic Hunedoara S au demarat negocierile pentru un nou salariaþii din minerit, dar ºi din termocentrale printr-o decizie pe care noi am declaratã abuzivã ºi ilegalã au rãmas cu o brumã de drepturi care nu le asigurã nici mãcar securitatea în muncã”, a mai spus Nica.

Reprezentanþii sindicatului Muntele spun cã noul contract colectiv de muncã de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara va trebui sã fie unul unitar atât pentru mineri cât ºi pentru energeticieni.

contract colectiv de muncã. Acesta va fi unul unitar atât pentru mineri cât ºi pentru energeticieni. Cele mai importante discuþii au fost legate de menþinerea drepturilor ºi facilitãþilor angajaþilor.

“Am început negocierea contractului colectiv de muncã. Am solicitat sã începem negocierea pe anexa 10 care reprezintã partea care se leagã strict de drepturile ºi facilitãþile salariaþilor pentru cã nimeni nu are voie sã negocieze în afarã de directorul general. Am început negocierea pe aceastã anexã, scopul nostru este acela ca pe ansamblu din drepturile ºi facilitãþile salariaþilor sã nu pierdem nimic”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. În contextul unui buget de venituri ºi cheltuieli structurat pe pierdere, liderii de sindicat nu exclus varianta clasificãrii unor drepturi. Spre exemplu, cei de la Sindicat spun de egalizarea kilowaþilor de care beneficiazã angajaþii astfel încât aceºtia sã nu fie dezavantajaþi în condiþiile în care unul consumã mai mult iar altul mai puþin.

“Vom vedea dupã ce vom parcurge toatã partea de negociere, partea financiarã,

negocierea ne provoacã ºi la a cere ºi la a ceda, este ceea ce noi facem, dar dorinþa noastrã este ca salariaþii sã ajungã pe un contract colectiv de muncã care sã se aplice unitar pentru toatã lumea, pentru a nu mai exista discriimnare, dar în acelaºi timp trebuie sã reuºim sã pãstrãm

drepturile ºi facilitãþile în ansamblul lor. Asta înseamnã cã în totalul drepturilor ºi facilitãþilor trebuie sã se regãseascã aceeaºi sumã. În mod sigur, dintr-o parte vom mai

ceda ºi vom adãuga în alta ºi asta este ceea ce ne dorim.

Nu vrem sã cedãm nimic, ci vrem doar sã le reaºezãm într-un mod în care de drepturile prevãzute într-un

contract colectiv de muncã se pot bucura toþi salariaþii pentru cã dacã discutãm de bilete de ordihnã iau doar o parte, dacã discutãm de bonuri de termoficare sau cãrbune iau doar o parte, dacã discutãm de energie electricã, unii consumã 12 mii, alþii 3000, alþii 7000 adicã trebuie sã îi plãtim pe toþi cu aceeaºi mãsurã pentru cã nu este normal. Apare o direfenþã de platã. Un exemplu foarte clar este faptul cã cineva care consumã 12 mii de kilowaþi, contravaloarea acestora este consideratã venit salarial, iar consumul a 12 mii de Kwh înseamnã cã el a generat venituri mult mai mari decât cel care consumã 2000 de Kwh ºi automat pensia acestuia va fi mai mare decât a celui care este econom ºi consumã doar 2000 de Kwh”, a mai spus sursa citatã.

Negocierile pentru un nou contract colectiv de muncã încep dupã o sãptãmânã de la expirarea contractului minerilor.

Liderii de sindicat sunt de pãrere cã negocierile ar trebui finalizate cât mai repede.

“Contractul trebuie sã se încheie cât de repede posibil pentru cã în momentul de faþã

ce drepturi mai au minerii Idin atã Valea Jiului

Pânã când administraþia minierã ºi sindicatele vor ajunge la un consens în ceea ce priveºte prevederile noului Contract Colectiv de Muncã, decizia semnatã de directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, þine loc de CCM. O parte dintre drepturile ortacilor sunt preluate în aceastã decizie, fãcutã publicã de liderul minerilor de la Livezeni, Adrian Jurca.

Reprezentanþii CEH au precizat, la articolul 1 al hotãrârii, cã pânã la data înregistrãrii unui nou CCM unic la nivelul entitãþii energetice, se pãstreazã drepturile negociate în contractele individuale de muncã ºi actele adiþionale la acestea. În plus, la articolul 2, directorul general al CEH a decis ca pentru salvare minierã, baza de calcul a veniturilor sã fie reprezentatã de salariul de bazã pe post de miner subteran front, la care se adaugã anumiþi coeficienþi, cuprinºi între 1,10 ºi 3,50, în funcþie de activitatea prestatã. În plus, pentru ºeful de echipã ºi personalul de conducere, coordonare ºi control se mai aplicã

o majorare a acestor salarii calculate dupã formula menþionatã, cu 1,20. De asemenea, tot în baza acestei decizii, angajaþii CEH beneficiazã de zile libere plãtite pentru evenimentele din familie, dacã salariatul depune o cerere în acest sens. ªi prima de vacanþã se pãstreazã, cuantumul acesteia fiind cel mult egal cu cel prevãzut în vechiul CCM expirat în data de 11 iunie. La fel, salariaþii care se pensioneazã primesc o indemnizaþie în valoare de 7.500 de lei brut. Angajaþii din subteran primesc masã caldã la intrarea în schimb, în timp ce restul personalului beneficiazã de tichete de masã. ªi transportul la ºi de la locul de muncã a fost pãstrat în decizia directorului general al Complexului Energetic Hunedoara, la fel ca ºi sporurile acordate pentru orele lucrate sâmbãta ºi duminica sau în zilele de sãrbãtori legale.

CCM a V echiul expirat

Aceastã decizie este valabilã atât pentru Divizia Minierã, cât ºi pentru angajaþii celor douã termocentrale, Mintia ºi Paroºeni.

Reamintim cã pentru mineri, vechiul CCM a expirat în data de 11 iunie, odatã cu actul adiþional al energeticienilor, care au rãmas fãrã contract colectiv încã de la începutul lunii. În mod normal, în asemenea situaþii, vechiul CCM se prelungea, printr-un act adiþional, pânã la încheierea unui nou contract colectiv. Anul acesta, lucrurile s-au schimbat, iar la notificãrile trimise de sindicate, conducerea CEH a semnat o decizie internã, ce þine loc, cel puþin deocamdatã, ºi de CCM ºi de act adiþional.

Monika BACIU Carmen COSMAN - PREDA

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Iunie 2014

Dupã vinul la pastilã, a apãrut telemeaua contrafãcutã

Asigurãri: Brânza din pieþele Petroºaniului, sigurã pentru cumpãrãtori

P

ieþele au fost invadate de brânzeturile contrafãcute, aduse de regulã din Bulgaria la preþuri de nimic ºi vândute sub denumirea de telemea de oaie, de vacã, ori de bivoliþã. Din fericire, oficialii Circumscripþiei Sanitar – Veterinare din Petroºani ne dau asigurãri cã brânza din Piaþa Agroalimentarã este sigurã pentru consumul uman ºi, cel puþin deocamdatã, nu este contrafãcutã.

Reprezentanþii Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor trag un semnal de alarmã: piaþa româneascã este invadatã de brânzã contrafãcutã, ce este toxicã pentru organism. Oficialii ANPC au descoperit, în urma analizelor, cã mai bine de jumãtate dintre brânzeturile comercializate conþin doar 4% lapte sau nu au deloc lapte în compoziþie.

Produsele continuã sã fie prezente în pieþele româneºti ºi chiar ºi în magazine deoarece pentru

depistarea neregulilor costul unei analize costã între 150 de lei ºi 4.500 de lei.

Specialiºtii în alimentaþie spun cã, teoretic, oricine poate fabrica brânza fãrã lapte, iar procedeul este destul

telemea sau caº.

Produsul finit nu aratã chiar identic cu unul natural, dar pentru un cumpãrãtor e greu de deosebit.

B

rânzã sigurã în pieþele din Petroºani

Criminalul din Lupeni a atacat sentinþa

B

ãrbatul de 34 de ani care ºi-a omorât cu bestialitate concubina, a atacat sentinþa magistraþilor de la Tribunalul Hunedoara, prin care era condamnat la 22 de ani ºi jumãtate de închisoare pentru omor calificat.

Criminalul care a ºocat Valea Jiului, la începutul acestui an, dupã ce ºi-a omorât iubita cu 14 lovituri de cuþit, este nemulþumit de decizia judecãtorilor care l-au condamnat la ani grei de temniþã. Marcu Lucian (34 de ani) a fãcut apel la sentinþa

de cunoscut specialiºtilor.

Conceperea dureazã maximum o orã, timp în care se amestecã apã cu substanþe ºi aditivi chimici. Dupã câteva zeci de minute, amestecul ia aspect de

Tribunalului Hunedoara, iar luni, magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au fixat la finele lui iulie ºi primul termen de judecatã al apelului. Judecãtorii au considerat cã individului îi poate fi judecatã solicitarea abia dupã vacanþa judecã-

toreascã, iar apelul sãu va ajunge în faþa completului doar în 29 iulie a.c. Luna trecutã, criminalul din Lupeni a fost condamnat la 22 de ani ºi jumãtate de închisoare ºi cinci ani interzicerea unor drepturi pentru cã ºi-a omorât iubita, Nicoleta Farcaº (22 de ani) cu care avea doi copii. Marcu va sta în închisoare 24 de ani ºi jumãtate pentru cã mai era judecat într-un dosar penal ºi condamnat de judecãtorii de la Petroºani la doi ani de închisoare, iar magistraþii de la Tribunalul Hunedoara i-au adãugat ºi aceºti ani la pedeapsa pentru crimã.

Maximilian GÂNJU

Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani a dat asigurãri cã brânza comercializatã este chiar brânzã. "A fost verificat tot ce a fost

Deocamdatã, în Petroºani nu a pãtruns brânza contrafãcutã, cel puþin în pieþele agroalimentare. Dr. Octavian Popescu, ºeful Circumscripþiei

Cadouri de la jandarmi pentru copiii sãrmani

opiii sãrmani de la centrul de zi din Certeju de Sus, C pentru care viaþa nu a fost

lipsitã de griji, i-au avut alãturi, la sfârºit de an ºcolar, pe jandarmii hunedoreni.

S-a creat o tradiþie ca, în diverse situaþii, jandarmii hune-

brânzã pe piaþã, s-a fãcut analiza produsului, iar rezultatele sunt bune, adicã se înadreazã în parametri fizico – chimici ceruþi", a declarat dr. Octavian Popescu.

Oricum, pentru a fi siguri cã nu cumpãraþi brânzã contrafãcutã, sfatul specialiºtilor în domeniu este sã gustaþi ce cumpãraþi.

Brânzeturile false au un gust care aduce oarecum cu plasticul ºi, mai ales, sunt mult mai ieftine.

Grav este cã produsul contrafãcut nu este deloc sãnãtos.

Consecinþele consumului acestor produse pot merge de la tulburãri digestive pânã la afectarea sistemului nervos.

Car men COSMAN-PREDA

doreni sã meargã la copiii cu nevoi pentru a le aduce o micã bucurie.

La Centrul de Prevenire ºi Intervenþie împotriva abuzului din municipiul Orãºtie jandarmii merg încã din anul 1996, iar la copiii din comuna Certeju de Sus jandarmii hunedoreni sunt pentru al patrulea an consecutiv. ªi de aceastã datã, micuþii cu nevoi speciale au primit produse alimentare ºi jucãrii.

Car men COSMAN-PREDA

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Iunie 2014

Povestea unei cãni care a nãscut o pasiune familiei medicului.

D

e la o canã s-a ajuns la o colecþie întreagã. Cu toþii avem câte un set de cãni sau pahare, însã sunt persoane care au fãcut o pasiune pentru acestea. Puþinã lume cunoaºte faptul cã medicul de la Direcþia Sanitar Veterinarã din Petroºani, Octavian Popescu, are o pasiune. Biroul acestuia a devenit un loc de expoziþie.

Printre documente ºi cãrþi de specialitate, la loc de cinste stau sute de cãni ºi pahare de diferite modele ºi culori. Colecþionarul ne spune cum a pornit totul. Prima canã dãruitã copiilor, dar uitatã la serviciu, a declanºat aceastã pasiune.

“Istoria nu e foarte veche, dar e foarte interesantã deoarece, copiii fiind foarte mici au apãrut acum 17-18 ani ºi am primit în dar pentru aceºti copii mici douã pahare care au fãcut la vremea lor senzaþie. Am uitat sã le duc acasã atunci, între timp au venit niºte prieteni de-ai mei care au vãzut aceste cãni ºi au zis cã fac colecþie ºi atunci au început, pe rând sã îmi aducã fiecare câte o canã.

Tot pe rând, tot pentru copii pânã când

la un moment dat s-au adunat în jur de 20-30 de cãni care nu le-am mai putut duce acasã.

Atunci, în continuare, pe ideea cã orice lucru frumos poate la un moment dat sã devinã atractiv, ideea acestei colecþii de cãni va fi într-un final un act de donaþie cãtre o instituþie care va dori sã aibã în grija sa o asemenea colecþie, pentru cã ea reprezintã câte o amintire. Þin minte persoanele care au fost foarte darnice ºi venind din câte o cãlãtorie sau

Cum de la prima canã a pornit totul, aceasta are ºi valoare sentimentalã. Colecþia de cãni a doctorului Popescu numãrã 300 de exemplare.

“De prima canã sunt foarte legat pentru cã de la ea a pornit toatã istoria, e o canã care reprezintã un dinozaur, e imaginea unei amintiri. Nu am cãutat tematicã sau marii colecþionari merg pe tematicã, dar sunt interesante, frumoase, atractive. Eu mã bucur de ele ºi toatã lumea care vine aici rãmâne puþin uimitã de varietatea mare de modele”, ne mai povesteºte colecþionarul.

din strãnãtate toþi ºtiau cã îmi aduc un pahar, o amintire pentru colecþia mea ºi aºa am ajuns sã am diferite modele, forme, cãni, halbe, pahare de bere, cãni de diferite forme, animate în general. Sunt frumoase, mã bucur de ele când îmi aduc aminte ºi eu de copilãria mea, pãcat cã atunci am avut ocazia sã dispun de asemenea lucruri, sper cã odatã ºi odatã se gãseºte cineva dornic sã le ia ºi sã se bucure ºi alþii de lucrurile acestea frumoase”, ne spune Octavian Popescu.

Una dintre cele mai vechi cãni din colecþie dateazã din anii 1920 ºi aceasta a aparþinut chiar

“Am o canã care e din 1920 ºi aparþine familiei mele, de la socri mei, am gãsit-o întâmplãtor ºi face parte din colecþie”, mai istoriseºte medicul Octavian Popescu.

Modelele cãnilor nu sunt rare ºi nici nu aparþin vreunei feþe regale, însã diversitatea lor datã de formã ºi culoare le dã o notã aparte.

“Am doar anumite cãni care au tematicã de vânãtoare, sunt foarte interesante ºi valoroase pentru cã aceste cãni ºi halbe au o serie micã, deci nu sunt expuse bunului de consum ºi sunt valoroase prin modelul lor ºi prin tematica lor.

Nu sunt foarte vechi, nu aparþin unor familii

nobiliare, probabil cu timpul dacã vom trece la regalitate vor avea tentã regalã”, mai spune zâmbind colecþionarul.

Orice pasiune poate fi costisitoare pentru colecþionari, însã în cazul de faþã, majoritatea dintre acestea fiind cadouri au o valoare sentimentalã decât financiarã.

“Dacã aº fi fãcut o investiþie personalã atunci era costisitoare, dar aºa mergând pe simpatii, pe amiciþii ºi pe efectul de domino, adicã totul a pornit de la ceva ºi s-a dus mai departe, m-am bazat foarte mult ºi prietenii s-au bazat foarte mult pe faptul cã am o sãmânþã de colecþionar, dar nu în mod deosebit ºi atunci fiecare a contribuit cu aceastã organizare. Probabil în momentul în care le voi dona unei instituþii fiecare din prietenii mei se va regãsi în aceastã colecþie”, ne mai

Topul statelor în care românii aleg sã îºi trateze sãnãtatea

A

ustria, Marea Britanie ºi Germania sunt primele opþiuni ale românilor pentru consultaþii ºi tratamente medicale în strãinãtate, spitalele ºi clinicile din România fiind alese, de obicei, pentru tratarea unor probleme minore de sãnãtate, rezultã dintr-un studiu realizat de MediHelp Internaþional.

Peste 60 la sutã dintre persoanele participante la aceastã cercetare au ales Austria, Marea Britanie sau Germania pentru îngrijirea lor medicalã în afara României.

"Pe urmãtoarele locuri se situeazã Grecia, Israel, Turcia, Elveþia ºi Ungaria", se mai aratã în studiul citat, precizându-se cã printre beneficiile pe care pacienþii le cautã sunt spitalizarea, o a doua opinie medicalã,

precum ºi servicii medicale ambulatorii, cum ar fi consultaþii cu specialiºti.

Spitalele ºi clinicile medicale din România sunt alese, de obicei, doar pentru tratarea unor probleme minore de sãnãtate, susþin iniþiatorii studiului.

Din documentul citat mai rezultã cã pacientul tinde sã cumpere asigurãri private de sãnãtate atât pentru el, cât ºi pentru familie, principalele

motive fiind lipsa de încredere în sistemul naþional de sãnãtate, cãlãtoriile în interes de serviciu în strãinãtate, experienþa anterioarã cu produse similare ºi înþelegerea produselor ºi a beneficiilor lor. Studiul a fost realizat pe un eºantion reprezentativ de clienþi care au achiziþionat asigurãri private de sãnãtate internaþionale în ultimii trei ani.

spune Octavian Popescu.

Octavian Popescu se gândeºte ca pe viitor sã doneze colecþia de cãni unor alte persoane care îi împãrtãºesc pasiunea.

Singura canã care va fi pãstratã este cea care a fost dãruitã copiilor “Mã voi despãrþi greu pentru cã precum orice lucru care þine în timp m-am ataºat puþin de ele. Oricum prima canã nu o voi da, dar ca orice colecþie e bine sã fie un bun al întregii societãþii pentru cã unii îºi pot redescoperi amintirile, copilãriile, nebuniile în asemenea colecþii ºi e bine sã ºtie lumea cã existã ºi astfel de lucruri frumoase”, încheie medicul.

Exponatele sunt diversificate. Cine calcã pragul biroului doctorului Popescu poate admira cãni ºi pahare care au tematicã diferitã ºi modele diferite.

Monika BACIU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Iunie 2014

Povestea unei cãni care a nãscut o pasiune familiei medicului.

D

e la o canã s-a ajuns la o colecþie întreagã. Cu toþii avem câte un set de cãni sau pahare, însã sunt persoane care au fãcut o pasiune pentru acestea. Puþinã lume cunoaºte faptul cã medicul de la Direcþia Sanitar Veterinarã din Petroºani, Octavian Popescu, are o pasiune. Biroul acestuia a devenit un loc de expoziþie.

Printre documente ºi cãrþi de specialitate, la loc de cinste stau sute de cãni ºi pahare de diferite modele ºi culori. Colecþionarul ne spune cum a pornit totul. Prima canã dãruitã copiilor, dar uitatã la serviciu, a declanºat aceastã pasiune.

“Istoria nu e foarte veche, dar e foarte interesantã deoarece, copiii fiind foarte mici au apãrut acum 17-18 ani ºi am primit în dar pentru aceºti copii mici douã pahare care au fãcut la vremea lor senzaþie. Am uitat sã le duc acasã atunci, între timp au venit niºte prieteni de-ai mei care au vãzut aceste cãni ºi au zis cã fac colecþie ºi atunci au început, pe rând sã îmi aducã fiecare câte o canã.

Tot pe rând, tot pentru copii pânã când

la un moment dat s-au adunat în jur de 20-30 de cãni care nu le-am mai putut duce acasã.

Atunci, în continuare, pe ideea cã orice lucru frumos poate la un moment dat sã devinã atractiv, ideea acestei colecþii de cãni va fi într-un final un act de donaþie cãtre o instituþie care va dori sã aibã în grija sa o asemenea colecþie, pentru cã ea reprezintã câte o amintire. Þin minte persoanele care au fost foarte darnice ºi venind din câte o cãlãtorie sau

Cum de la prima canã a pornit totul, aceasta are ºi valoare sentimentalã. Colecþia de cãni a doctorului Popescu numãrã 300 de exemplare.

“De prima canã sunt foarte legat pentru cã de la ea a pornit toatã istoria, e o canã care reprezintã un dinozaur, e imaginea unei amintiri. Nu am cãutat tematicã sau marii colecþionari merg pe tematicã, dar sunt interesante, frumoase, atractive. Eu mã bucur de ele ºi toatã lumea care vine aici rãmâne puþin uimitã de varietatea mare de modele”, ne mai povesteºte colecþionarul.

din strãnãtate toþi ºtiau cã îmi aduc un pahar, o amintire pentru colecþia mea ºi aºa am ajuns sã am diferite modele, forme, cãni, halbe, pahare de bere, cãni de diferite forme, animate în general. Sunt frumoase, mã bucur de ele când îmi aduc aminte ºi eu de copilãria mea, pãcat cã atunci am avut ocazia sã dispun de asemenea lucruri, sper cã odatã ºi odatã se gãseºte cineva dornic sã le ia ºi sã se bucure ºi alþii de lucrurile acestea frumoase”, ne spune Octavian Popescu.

Una dintre cele mai vechi cãni din colecþie dateazã din anii 1920 ºi aceasta a aparþinut chiar

“Am o canã care e din 1920 ºi aparþine familiei mele, de la socri mei, am gãsit-o întâmplãtor ºi face parte din colecþie”, mai istoriseºte medicul Octavian Popescu.

Modelele cãnilor nu sunt rare ºi nici nu aparþin vreunei feþe regale, însã diversitatea lor datã de formã ºi culoare le dã o notã aparte.

“Am doar anumite cãni care au tematicã de vânãtoare, sunt foarte interesante ºi valoroase pentru cã aceste cãni ºi halbe au o serie micã, deci nu sunt expuse bunului de consum ºi sunt valoroase prin modelul lor ºi prin tematica lor.

Nu sunt foarte vechi, nu aparþin unor familii

nobiliare, probabil cu timpul dacã vom trece la regalitate vor avea tentã regalã”, mai spune zâmbind colecþionarul.

Orice pasiune poate fi costisitoare pentru colecþionari, însã în cazul de faþã, majoritatea dintre acestea fiind cadouri au o valoare sentimentalã decât financiarã.

“Dacã aº fi fãcut o investiþie personalã atunci era costisitoare, dar aºa mergând pe simpatii, pe amiciþii ºi pe efectul de domino, adicã totul a pornit de la ceva ºi s-a dus mai departe, m-am bazat foarte mult ºi prietenii s-au bazat foarte mult pe faptul cã am o sãmânþã de colecþionar, dar nu în mod deosebit ºi atunci fiecare a contribuit cu aceastã organizare. Probabil în momentul în care le voi dona unei instituþii fiecare din prietenii mei se va regãsi în aceastã colecþie”, ne mai

Topul statelor în care românii aleg sã îºi trateze sãnãtatea

A

ustria, Marea Britanie ºi Germania sunt primele opþiuni ale românilor pentru consultaþii ºi tratamente medicale în strãinãtate, spitalele ºi clinicile din România fiind alese, de obicei, pentru tratarea unor probleme minore de sãnãtate, rezultã dintr-un studiu realizat de MediHelp Internaþional.

Peste 60 la sutã dintre persoanele participante la aceastã cercetare au ales Austria, Marea Britanie sau Germania pentru îngrijirea lor medicalã în afara României.

"Pe urmãtoarele locuri se situeazã Grecia, Israel, Turcia, Elveþia ºi Ungaria", se mai aratã în studiul citat, precizându-se cã printre beneficiile pe care pacienþii le cautã sunt spitalizarea, o a doua opinie medicalã,

precum ºi servicii medicale ambulatorii, cum ar fi consultaþii cu specialiºti.

Spitalele ºi clinicile medicale din România sunt alese, de obicei, doar pentru tratarea unor probleme minore de sãnãtate, susþin iniþiatorii studiului.

Din documentul citat mai rezultã cã pacientul tinde sã cumpere asigurãri private de sãnãtate atât pentru el, cât ºi pentru familie, principalele

motive fiind lipsa de încredere în sistemul naþional de sãnãtate, cãlãtoriile în interes de serviciu în strãinãtate, experienþa anterioarã cu produse similare ºi înþelegerea produselor ºi a beneficiilor lor. Studiul a fost realizat pe un eºantion reprezentativ de clienþi care au achiziþionat asigurãri private de sãnãtate internaþionale în ultimii trei ani.

spune Octavian Popescu.

Octavian Popescu se gândeºte ca pe viitor sã doneze colecþia de cãni unor alte persoane care îi împãrtãºesc pasiunea.

Singura canã care va fi pãstratã este cea care a fost dãruitã copiilor “Mã voi despãrþi greu pentru cã precum orice lucru care þine în timp m-am ataºat puþin de ele. Oricum prima canã nu o voi da, dar ca orice colecþie e bine sã fie un bun al întregii societãþii pentru cã unii îºi pot redescoperi amintirile, copilãriile, nebuniile în asemenea colecþii ºi e bine sã ºtie lumea cã existã ºi astfel de lucruri frumoase”, încheie medicul.

Exponatele sunt diversificate. Cine calcã pragul biroului doctorului Popescu poate admira cãni ºi pahare care au tematicã diferitã ºi modele diferite.

Monika BACIU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Iunie 2014

Cu ochii pe angajaþii noi de la minã

C

ei 75 de angajaþi care au ajuns recent la minele din Valea Jiului sunt în atenþia inspectorilor de muncã. Asta pentru cã acum li se face instructajul ºi inspectorii ITM sunt sceptici cu privire la modul în care sunt ei instruiþi, mai ales cã vor intra în minã sã lucreze la front.

Diana MITRACHE Nu mai sunt formatori ºi specialiºti în instructaj la mai toate minele. Cei mai buni au plecat din sistem dupã ce s-au disponibilizat, iar cei care fac acum instruirea tinerilor nou angajaþi la minã, nu au chiar toate

calificãrile necesare.

Tocmai de aceea, inspectorii ITM spun cã monitorizeazã atent modul cum sunt instruiþi cei care vor intra, în curând, pentru prima datã în viaþa lor, într-o galerie de minã, dupã ce au luat examenul. „La centrele de instruire nu întotdeauna regãsim personalul cu

experienþã care exista odinioarã. Prescripþiile tehnice vechi, impuneau ca, cei care participã la instruirea personalului sã fie oameni cu experienþã în subteran, sã poatã face instruirea pe meserii, pe locuri de muncã, pe activitãþi, cu personal care are experienþã. Acum, din pãcate, sunt cabinete unde existã un singur formator”, a precizat Ilieana Bodea, ºefa SSM din ITM Petroºani.

O altã problemã este legatã ºi de Salvamin, iar inspectorii ITM vãd în desfiinþarea acestei staþii un

dezastru pentru instruirea viitorilor angajaþi. „Categorii de personal, de care depinde siguranþa în subteran, cum

Salvamin, unde erau mulþi salvatori ºi aveai certitudinea cã, prin trimiterea oamenilor de la unitãþi la staþia de

ar fi artificierii, electricieni, inginerii conducãtori formaþii de lucru, minerii ºefi de schimb, ori ºefii de brigadã erau instruiþi la

salvare minierã nu fac decât instruire, deci nu pot sã descarce material, sau sã facã curãþenie în depozit. Se doreºte, însã, ca staþia

Salvamin sã se reorganizeze, poate sã se desfiinþeze, iar dacã se desfiinþeazã ºi acest centru, unde se pregãteau oamenii cu cel mai important rol în subteran, nu e bine.

Eu consider cã la ora actualã unitãþile miniere nu sunt pregãtite din punct de vedere al calitãþii instruirii pentru toate categoriile profesionale”, a mai declarat Ileana Bodea..

Mulþi dintre cei nou angajaþi habar nu au ce îi aºteaptã ãîn subteran, dar inspectorii ITM spun cã îi vor urmãri ºi vor vefrifica ºi modul în care au fost pregãtiþi pentru munca pe care o vor face.

Simpozion internaþional pe tema traficului cu bunuri culturale mobile

C

entrul de Conferinþe Brazi Rîu de Mori gãzduieºte în perioada 17-20 iunie 2014 cea de-a treia ediþie a simpozionului internaþional cu tema „Cooperare internaþionalã ºi strategii de investigare a furturilor ºi a traficului cu bunuri culturale mobile”.

Potrivit organizatorilor, simpozionul îºi propune sã dezbatã cele mai noi metode investigative în domeniul prevenirii ºi combaterii furtului ºi al traficului cu bunuri culturale provenite din patrimoniul muzeal ºi din situri arheologice ºi sã identifice noi modalitãþi de cooperare poliþieneascã internaþionalã între structurile Poliþiei Române ºi cele ale alor state.

La lucrãrile simpozionului participã poliþiºti cu atribuþii în domeniul protejãrii patrimoniului cultural naþional din Olanda, Bulgaria, Franþa,

Republica Moldova, Ungaria, Slovenia, Germania, Belgia, Macedonia, reprezentanþi ai Ministerului Public, dar ºi experþi din cadrul unor Agenþii ,,Art Recovery Group” (Anglia). “Ne onoreazã faptul cã suntem, pentru al treilea an consecutiv, gazda unui eveniment de o asemenea amploare. Valoarea inestimabilã a patrimoniului cultural aflat pe teritoriul judeþului Hunedoara ºi experienþa profesionalã doveditã în timp de poliþiºtii Serviciului de Investigaþii Criminale din cadrul

Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara au fost criteriile care au stat la baza organizãrii acestui simpozion internaþional în judeþul nostru. Cu titlu exempli-

Investigaþii Criminale Hunedoara.

Participarea poliþiºtilor români la aceastã activitate prezintã o importanþã deosebitã din perspectiva actualizãrii cunoºtinþelor

ficativ, aproximativ 90% din bunurile aparþinând patrimoniului cultural naþional recuperate în cursul anului trecut de statul român provin din judeþul Hunedoara ºi au fost recuperate cu sprijinul poliþiºtilor Serviciului de

privind practicile europene în acest domeniu ºi a asigurãrii continuitãþii activitãþilor de combatere a traficului cu bunuri mobile ce aparþin patrimoniului naþional ºi internaþional prin identificarea celor mai bune cãi de reducere a

fenomenului infracþional ºi de recuperare a valorilor de patrimoniu pe care traficanþii le deþin în urma comiterii unor infracþiuni. Personal, apreciez cã unul dintre elementele ce contribuie la reuºita activitãþilor poliþiei în domeniul prevenirii ºi a combaterii infracþiunilor de furt ºi trafic cu bunuri ce aparþin patrimoniului cultural mobil îl constituie parteneriatul instituþiilor abilitate ale statului cu organizaþii ale societãþii civile interesate în protejarea patrimoniului cultural naþional, iar un exemplu cât se poate de relevant în acest sens este reprezentat de

parteneriatul de succes dintre instituþia noastrã ºi Fundaþia Collegium XXI, împreunã cu care am reuºit sã organizãm acest simpozion internaþional.” - a precizat ºeful IPJ HUNEDOARA, comisar ºef de poliþie dr. Dumitru Liviu Gabriel, gazda evenimentului.

Prin aceastã manifestare se intenþioneazã ca, analizând problematica specificã procedurilor naþionale de combatere a fenomenului infracþional în domeniu ºi rezultatele relevante ale cooperãrii internaþionale, sã fie identificaþi factorii ce contribuie la perfecþionarea colaborãrii cu reprezentanþii Ministerului Public, cu poliþiile altor state ºi cu instituþiile supranaþionale de profil, dar ºi cu reprezentanþii societãþii civile.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Iunie 2014

Petrila a pierdut peste 1000 de hectare

A

dministraþia publicã localã din Petrila a pierdut o bucatã însemnatã din suprafaþa localitãþii dupã ce s-a judecat cu Primãria Sãsciori din judeþul Alba care a revendicat, iniþial, 300 de hectare din suprafaþa de pãºune alpinã deþinutã de localitatea din estul Vãii Jiului.

Maximilian GÂNJU Edilii din Sãsciori au revendicat teritoriul în baza unui document din 1926.

Procesul dintre cele douã primãrii a fost înregistrat la Petroºani, apoi strãmutat la altã instanþã ºi în cele din urmã a ajuns la Curtea de Apel Alba care a dat sentinþa în urmã cu aproape o lunã de zile, susþine fostul administrator public al localitãþii Petrila, Dorin Curtean. Cert este cã de la 300 de hectare pentru care exista o disputã, revendicarea celor din Sãsciori fiind bazatã pe titlul din 1926, s-a ajuns ca localitatea de pe Jiul de Est

sã piardã 1700 de hectare din teritoriu. ”Este dureros ºi grav, foarte grav. Pentru interesul Dobraia (n.r. zonã disputatã ºi ea cu judeþul Alba), primarul Pãducel a pierdut peste 1700 de hectare de teren în defavoarea oraºului Petrila.

Acest lucru ar trebui sã-l ancheteze organele competente, cum de a lãsat oraºul vãduvit de peste 1700 de hectare, pentru cã avea interes sã câºtige Dobraia.

Se pierd teritorii din Petrila, din cauza unor interese personale.

Primãria Petrila a pierdut zona Auºelul ºi zona Clãbucet, de luna trecutã, când s-a dat sentinþa definitivã ºi irevocabilã. Primãria

Licitaþia pentru reabilitarea liniei ferate de la Simeria la Curtici a fost reluatã icitaþie reluatã pentru reabilitarea cãii ferate de la Simeria la Curtici. CFR a reluat L licitaþiile pentru reabilitarea a aproximativ 140 de kilometri de cale feratã pe secþiunea CF Frontierã – Curtici – Simeria, cu o valoare totalã estimatã la 2,3 miliarde euro, cu TVA, procedurile fiind anulate anterior pentru erori în documentaþia proiectelor.

Petrila pierde din teritorii, a pierdut cu Petroºaniul, cu primãria Alba, cu judeþul Gorj ºi nu se poate ca un primar sã nu-ºi dea interesul când lunã de lunã pierde teren ºi teritoriul localitãþii. O sã pierdem cu toþi de ajungem sã se strângã toþi în jurul nostru ca un laþ”, susþine Dorin Curtean. Primãria Petrila a fost sau este în mai multe litigii cu alte administraþii dupã ce nu s-a ajuns la un consens privind graniþele teritoriilor pe care le administreazã.

Monika BACIU Potrivit CFR, licitaþiile în vederea atribuirii celor patru contracte de reabilitare a 141,3 km de cale feratã sunt programate la 29 iulie. Licitaþiile au fost lansate iniþial în februarie, dar au fost anulate în aprilie, compania anunþând la acel moment cã decizia a fost luatã pentru a evita încãlcarea legislaþiei,

undeva în luna septembrie asta dacã nu vor exista contestaþii. Valoarea totalã estimatã a lucrãrilor este de 8,2 miliarde lei, fãrã TVA. Contractele vor fi atribuite prin licitaþie deschisã, pentru preþul cel mai scãzut, ºi vor avea o duratã de 5 ani (3 ani execuþia lucrãrilor plus 2 ani perioada de garanþie).

Proiectul este finanþat cu bani europeni, în cadrul

Jumãtate dintre maidanezii din Petroºani au fost capturaþi

140

de câini eutanasiaþi, peste 600 capturaþi ºi încã aproximativ 600 liberi. De câteva luni a intrat în vigoare legea eutanasierii maidanezilor. La Petroºani, cei de la adãpost au pus deja în aplicare aceastã mãsurã.

Monika BACIU

“Eutanasierea se face în funcþie de perioada de 14 zile, dacã câinii nu sunt revendicaþi sau adoptaþi în decurs de 14 zile, cei bolnavi, agresivi se eutanasiazã. Am eutanasiat 140 de câini”, a declarat Cosmina Pãdure, medic veterinar Asociaþia Judeþeanã Pentru

Octrotirea Animalelor fãrã Stãpân.

Adopþiile în rândul patrupedelor sunt puþine.

Ba mai mult existã ºi cazuri în care iubitorii de animale vin dupã maidanezi pentru a+i adopta, iar apoi aceºtia sfârºesc tot pe strãzi.

“Existã ºi adopþii, dar din pãcate sunt cam puþine. Noi ne-am dori sã

fie mai multe, dar sunt cam puþine. Am avut destul de multe cazuri în care un câine plecat cu acte din adãpost a revenit din nou în stradã. Poate fi sancþionatã de Poliþie sau Poliþia Localã cu amenzile care sunt stipulate în lege”, mai spune sursa citatã.

Mai bine de jumãtate dintre câinii din Petroºani au fost capturaþi în intervalul unui an de zile.

“De anul trecut ºi pânã în prezent au fost capturaþi de pe raza municipiului Petroºani 607 câini. Este un numãr potrivit, populaþia caninã a mai scãzut, dar sunt în continuare exemplare libere ºi pe strãzi”, ne mai spune medicul veterinar Conform planului de acþiune al celor de la adãpost, la începutul anului 2014 s-a estimat un numãr de aproximativ 1200 de câini dintre care 300 capete steritizaþi în Adãpostul Petrosani în anul 2013.

întrucât în urma contestaþiilor depuse s-au descoperit erori sau omisiuni în fiºa de date ºi în anunþul de participare.

L

ucrãri începute în septembrie

Potrivit reprezentanþilor CFR, lucrãrile de reabilitare a celor 140 d kiloemtri de cale feratã vor începe

Programului Operaþional Sectorial pentru Transport 2007-2013 ºi 2014-2020, ºi fonduri de la bugetul de stat.

Reabilitarea liniei de cale feratã Frontierã – Curtici – Simeria este inclusã de Guvern în lista proiectelor care vor fi finanþate cu prioritate în acest din fonduri europene nerambursabile, fonduri rambursabile ºi de la bugetul de stat.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Iunie 2014

Elevii olimpici hunedoreni, premiaþi de Natalia Intotero

Anul acesta vom avea subiecte de acelaºi tip la examenele naþionale

M

inistrul Educaþiei, Remus Pricopie, susþine cã subiectele de la examenele de evaluare naþionalã ºi bacalaureat sunt de acelaºi tip ca ºi anul trecut.

"Am avut ani în care examenele, fie de evaluare naþionalã, fie de bacalaureat, au fost concepute ca ºi cum ar fi olimpiade

naþionale. Un profesor învaþã din primul an de facultate cã evaluarea se face la nivelul clasei, ºi nu în funcþie de cei mai buni cinci elevi din clasã.

Asta se întâmplã. Subiectele de

anul trecut au fost corect calibrate, anul acesta vom avea subiecte de acelaºi tip, nu cred cã vor fi mai uºoare, nu cred cã vor fi mai grele", a declarat Pricopie.

El a precizat cã le-a cerut inspectorilor ºcolari sã interzicã orice practicã de colectare de bani ca "protocol".

"Am cerut inspectorilor sã verifice respectarea legalitãþii, sã interzicã orice practicã de colectare de bani, indiferent de

motiv. Nu existã subiectul 'protocol'. Organizarea acestor examene se poate face din fondurile alocate de la bugetul statului", a arãtat ministrul Educaþiei.

D

eputatul hunedorean Natalia Intotero îi va recompensa, la finalul anului ºcolar, pe toþi elevii din Orãºtie - Geoagiu - Simeria care au obþinut de-a lungul anului ºcolar rezultate deosebite la concursurile ºcolare ºi Olimpiade.

Potrivit deputatului intenþia sa este ca recunoaºterea meritelor sã devinã o tradiþie ºi un semn de normalitate. Astfel, joi vor fi recompensaþi elevii de la Simeria, de la ªcoala Gimnazialã Romos, iar vineri elevii de la ªcolile Gimnaziale “Dominic Stanca”; “Dr. Aurel Vlad” Colegiul Naþional “Aurel Vlaicu” ºi Liceul Tehnologic “Nicoalus Olahus”, toate din Orãºtie, respectiv elevii de la ªcoala Gimnazialã “Constantin Daicoviciu” din Beriu.

“Felicit pe cei care au obþinut rezultate deosebite la Olimpiade, îi felicit de asemenea pe profesorii

lor, care s-au dedicat din pasiune pentru ºcoalã pregãtirii lor dincolo de programa ºcolarã ºi, nu în ultimul rând, felicit familiile care le-au oferit copiilor ºi adolescenþilor toatã grijã ºi dragostea fãrã de care performanþa nu ar fi posibilã ”, a declarat Natalia Elena Intotero, deputat PSD.

Din 2015,

Sesiune specialã de bac pentru cei care nu promoveazã

S

esiune specialã pentru absolvenþii de liceu care nu promoveazã bacul în prima sesiune. Absolvenþii de liceu din judeþul Hunedoara care nu vor reuºi sã promoveze examenul de bacalaureat vor avea posibilitatea de a participa la cursuri de pregãtire instituþionalizate în perioada octombrieianuarie, pentru a putea susþine examenul în lunile februarie-martie, anul viitor. Ministrul Educaþiei, Remus Pricopie a fãcut anunþul.

Monika BACIU „Este bine sã introducem o serie de cursuri la nivelul liceelor sau al unor instituþii de învãþãmânt superior, finanþate de la bugetul statului sau din proiecte pe fonduri structurale.

Acestea vor fi introduse pentru cei care au nevoie de un sprijin ºi nu au bani sã plãteascã meditaþiile, pentru a putea veni la liceu sau universitate ºi sã urmeze cursuri de pregãtire.

Cel mai probabil va exista o sesiune de Bacalaureat în februarie-martie destinatã

acestor elevi”, a precizat Remus Pricopie.

La prima sesiune a examenului de bacalaureat din acest an s-au înscris doar jumãtate dintre absolvenþii claselor de liceu.

Luna Iunie Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema de þelinã Pui Shanghai în crusta de susan/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii Salatã & Desert Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema de legume Mozzarella pane în crusta de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Cotlet de porc cu piure de cartofi Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu garniturã de orez sîrbesc/ªniþel pane de pui cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi afumaþi/Ficãþei de pui cu cartofi piure Salatã & Desert Preþ meniul zilei: 15.00 lei (include felul 1+ felul 2 + salata + desert, la alegere din variantele din meniul pentru ziua respectivã).

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã de apã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã!

Telefon comenzi: 0726 669 060

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Iunie 2014

Blocul social nu are încã finanþare

E

Colonia sãrmanilor din Iscroni rãmâne la locul ei

dilii din Aninoasa nu pot deocamdatã sã-i mute pe romii ce locuiesc în vechile barãci din colonia din Iscroni, ce strãjuieºte DN 66.

Blocul de locuinþe sociale este considerat prioritar pentru Executiv, dar deocamdatã nu s-a gãsit ºi finanþarea.

Carmen COSMAN - PREDA Proiectul privind construirea unui bloc de locuinþe sociale în Aninoasa, unde sã fie mutaþi romii din Colonia Iscroni, a fost aprobat, iar poblema este consideratã prioritarã de Executiv, dar deocamdatã banii nu au ajuns în conturile administraþiei, aºa

eratã prioritarã. Avem proiectul aprobat ºi sper ca anul acesta sã se dea drumul al finanþare, a declarat primarul oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca. Blocul va avea 6 de apartamente ºi av fi situat în zona Vulculeºti, un cartier locuit de oameni extrem de sãraci, ce trãiesc din ajutoarele primite de la primãrie.

de apartamente, exact câþi romi ar trebui mutaþi din Colonia Iscroni. Edilul din Aninoasa recunoaºte cã, prin mutarea celro ce locuiesc în colonia Iscroni, zona ar arãta cu totul altfel ºi ar avea de câºtigat nu doar oraºul pe care îl

exact zona aceasta nenorocitã”, spuen Nicolae Dunca.

C

olonia sãracilor, poarta neagrã de intrare în vestul Vãii Jiului Dar, dacã primarul este optimist în urma întrevederii cu Liviu Dsragnea, viceprimarul Adrian Albescu nu mai pare sã creadã în promisiuni pânã nu va vedea ºi sumele necesare alocate.

încât lucrãrile sã poatã demara. M-am întâlnit cu domnul vice - primministru Liviu Dragnea, cãruia i-am explicat situaþia, iar acesta a spus cã investiþia este consid-

Dunca spune cã investiþiua se cifreazã la aproximativ 14 milioane de lei ºi a fost rezolvtã deocamdatã problema racordãrii la canalizare a viitorului imobil ce va avea 60

pãstoreºte, ci întreaga Vale a Jiului. “Am igieniza locul, care este chiar poarta de intrare înspre partea de Vest a Vãii Jiului. Turiºtii care vin în pasul Vâlcan sau Straja vãd

“Acel proiect de conrtuire a blocului social cu 60 de apartamente este tot la faza de proiect. L-am depus peste tot de unde s-ar putea obºine finanþare, dar deocam-

datã nu avem niciun rãspuins pozitiv”, a precizat Albescu.

Colonia Iscroni, situatã pe marginea drumului naþional 66 ce leagã municipiul Petroºani de Vulcan, constituie o pata neagrã pentru micuþul oraº hunedorean.

Rromii ocupã aceste barãci, mai vechi de 100 de ani, încã de pe vremea comuniºtilor, iar localnicii iºi amintesc cã, iniþial, zona era împrejmuitã cu un gard de patru metri.

Gardul a fost însã demolat între timp, iar priveliºtea este dezolantã. Casele de colonie au fost construite pentru angajaþii de la Exploatarea Minierã Aninoasa, odatã cu deschiderea acesteia, dar din 1985 majoritatea a pãrãsit zona.

Unii s-au mutat la blocurile din Iscroni, iar alþii în alte localitãþi ale Vãii Jiului. Locul lor a fost luat de rromi, animale ºi tone de gunoaie.

14 Program & Horoscop

9:00 Cupa Mondialã FIFA Brazilia 2014 11:00 Cupa Mondialã FIFA Brazilia 2014 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:45 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:00 Clubul celor care muncesc în România 18:10 Mondial 2014 18:53 Cupa Mondialã FIFA Brazilia 2014 21:00 Telejurnal 21:40 Mondial 2014

10:30 11:00 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 14:30 15:00 nopþii 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30

Secrete de Stil Râzi ºi câºtigi Mondenii Teleshopping Nimeni nu-i perfect Nimeni nu-i perfect Teleshopping Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens Sãrutul de la miezul Regina cumpãrãturilor ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Mondenii Cronica cârcotaºilor

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Iunie 2014

8:00 Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?

23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Amintiri ºterse 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Colierul de turcoaze 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Refugiu pentru viaþã 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Capacitatea creativã deosebitã vã îndeamnã sã începeþi o activitate nouã. Puteþi avea succes pe plan intelectual ºi sentimental.

Parcurgeþi o perioadã favorabilã exprimãrii artistice.

Teleshopping Dragoste dulce-amarã Teleshopping Am ales sã fiu român Clipuri Pastila Vouã Pastila Vouã Mica mireasã Copii contra pãrinþi Prin flori ºi sabie Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Pe urmele unui asasin Toatã lumea mã vrea

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere 22:15 WOWbiz

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Abisul pasiunii Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 10:15 11:00 11:15 12:00 12:15 13:30 15:30 17:30 18:00 19:30 20:00 20:45 21:30

ªtirile Digi Sport Digi Sport Mondial ªtirile Digi Sport Retrospectivã ªtirile Digi Sport Tenis: ziua 4 Tenis: ziua 4 Tenis: ziua 4 ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Retrospectivã Digi Sport Mondial ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dimineaþa sunteþi mai sensibil decât de obicei ºi s-ar putea sã aveþi probleme în relaþiile cu anturajul. Fiþi prudent în tot ce faceþi. Ar fi bine sã nu promiteþi nimic, dacã nu sunteþi sigur cã puteþi sã vã þineþi de cuvânt.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa sunteþi plin de optimism ºi aveþi o imaginaþie debordantã. Înclinaþiile artistice vã ajutã sã vã afirmaþi în societate. Nu este exclus sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã importantã, dispusã sã vã sprijine.

23 august *** 22 septembrie

Se pare cã nu aveþi nici un moment de rãgaz. Sunteþi foarte ocupat, dar graþie imaginaþiei ºi ingeniozitãþii de care daþi dovadã, reuºiþi sã realizaþi tot ce v-aþi propus. Seara s-ar putea sã fiþi foarte obosit.

Aveþi noroc ºi sunt ºanse sã depãºiþi cu uºurinþã orice dificultate. Este o zi foarte bunã pentru examene, lucrãri artistice ºi proiecte. Relaþiile sentimentale sunt foarte bune.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi hotãrât sã porniþi o afacere, dar nu vã ajung banii.

Dacã vã puneþi la lucru imaginaþia ºi creativatea, aveþi ºanse sã obþineþi suma necesarã. Dupãamiazã s-ar putea sã suferiþi o dezamãgire pe plan sentimental.

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

22

Pot interveni schimbãri importante, care vã oferã o mulþime de satisfacþii. Activitatea intelectualã intensã ºi creativitatea ieºitã din comun vã ajutã sã aveþi succes pe plan social. Dupã-amiazã sunteþi nevoit sã luaþi o hotãrâre serioasã.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:30 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 22:15 mor

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa sunteþi cam visãtor ºi este posibil sã neglijaþi probleme importante. Nu începeþi activitãþi noi, pentru cã existã riscul sã luaþi decizii neinspirate.

21 ianuarie *** 20 februarie

Nu prea sunteþi comunicativ ºi ar f bine sã amânaþi întâlnirile de afaceri. Evitaþi riscurile, pentru cã s-ar putea sã nu mizaþi corect.

Aveþi nevoie de relaxare. Dacã vi se oferã ocazia sã mergeþi într-o vizitã, nu staþi mult pe gânduri!

Puteþi sã vã faceþi planuri de viitor ºi sã vã afirmaþi pe plan social. Daþi dovadã de sensibilitate ºi vã simþiþi foarte bine în compania prietenilor ºi a persoanei iubite. Nu luaþi decizii importante în grabã!

21 decembrie *** 20 ianuarie Cei din jur vã apreciazã creativitatea. Ar fi bine sã o folosiþi pentru a vã rezolva problemele de serviciu ºi de afaceri. Þineþi seama de sfaturile unei rude, mai ales în chestiuni financiare.

21 februarie *** 20 martie Aveþi succes în activitãþi casnice, dar ºi în societate. Partenerul de viaþã ºi colegii vã apreciazã ideile.

Aveþi o deosebitã capacitate de comunicare ºi rezolvaþi cu uºurinþã toate problemele. Puteþi sã faceþi planuri de viitor.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Iunie 2014

Ministerul Finanþelor a postat În primul trimestru din 2014 în dezbatere proiectul reducerii CAS România, locul trei în piaþa muncii prin promovarea mãsurii de inisterul Finanþelor a postat reducere a cotei de contribuþie de asigurãri UE la creºterea costurilor în dezbatere proiectul M sociale datoratã de angajator cu cinci reducerii CAS, arãtând cã mãsura puncte procentuale. Implementarea acestei cu forþa de muncã va majora fondurile rãmase la dispoziþia angajatorului, care pot fi folosite pentru noi posturi, numãrul contribuabililor ºi veniturile pe care sunt aplicate contribuþiile. În documentul prezentat pe site-ul ministerului se aratã cã promovarea proiectului de lege privind reducerea contribuþiilor de asigurãri sociale este determinatã de regresia sistemului românesc de impozitare a muncii, generatã de nivelul cotelor contribuþiilor sociale care acþioneazã ca un factor descurajator pentru ocuparea forþei de muncã ºi pentru stimularea mediului de afaceri ºi a investiþiilor, ºi de faptul cã sistemul asigurãrilor sociale suferã distorsiuni care reduc baza impozabilã pentru contribuþiile la pensii, dar ºi pentru asigurãrile de sãnãtate.

Ministerul face referire ºi la existenþa pe piaþa muncii a unei mari presiuni fiscale asociatã nivelului ridicat al contribuþiilor de asigurãri sociale care alimenteazã sistemul de pensii ºi care determinã necesitatea diminuãrii sarcinii fiscale suportate de angajator, luând în considerare faptul cã douã treimi din contribuþia datoratã la sistemul de pensii reprezintã contribuþia angajatorului. Astfel, aratã Finanþele, România se confruntã cu o ratã scãzutã a participãrii pe piaþa muncii cu forme legale, iar costul ridicat al muncii pentru angajator, determinã o cerere redusã de forþã de muncã.

"Iniþiatorii prezentului proiect de lege urmãresc diminuarea poverii fiscale pe

mãsuri este deosebit de necesarã mediului de afaceri din România, iar amânarea implementãrii acesteia nu ar face altceva decât sã frâneze bunul mers al economiei ºi chiar sã þinã la distanþã potenþialii mari investori, care, sunt întotdeauna atraºi de un mediu fiscal avantajos ºi predictibil", se aratã în proiect.

Autoritãþile se aºteaptã ca reducerea

CAS sã creascã fondurile rãmase la dispoziþia angajatorului, surse care pot fi folosite pentru crearea de noi locuri de muncã, contribuind astfel la creºterea bazei de calcul a contribuþiilor sociale, sã creascã ºi numãrul de contribuabili, implicit eficientizarea raportului contribuþii/beneficiari ºi a masei de impunere, respectiv sã majoreze venitul asupra cãruia se aplicã contribuþia, ºi sã stimuleze mediul de afaceri ºi sã reducã rata efectivã de taxare a muncii.

Pentru a obþine mai mulþi bani la buget, Guvernul va relansa campania de notificare prin transmiterea de scrisori cãtre contribuabilii ce prezentau riscul de nedepunere a declaraþiei de venit din strãinãtate.

- VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet.

Contact 0727150264. Preþ negociabil.

RELUARE ACORDARE SUBVENÞII PERSOANELOR PARTICIPANTE ELIGIBILE LA PROIECTELE IMPLEMENTATE DE FIRMELE: z SMART TRAINING SOLUTIONS proiect ID 75784 z EUROPEAN PROFESSIONAL SYSTEM proiect ID 75742 z ASOCIAÞIA SPRIJIN ªI EGALITATE proiecte ID 78998 ºi ID 75781 În baza Instrucþiunii nr. 97 (emisã de AMPOSDRU) privind aplicarea prevederilor OUG 29/2014, VIRAREA SUBVENÞIILOR SE VA FACE DIRECT ÎN CONTUL TITULARILOR BENEFICIARI DE SUMÃ. În acest sens beneficiarii de subvenþii trebuie sã transmitã urmãtoarele documente: extras de cont cu IBAN valabil ºi copie act identitate pe adresa: DEVA, OFICIUL POªTAL DEVA 1, CÃSUÞA POªTALÃ NR. 66,

TERMEN LIMITÃ DE TRANSMITERE: 4 IULIE 2014

C

ostul total al forþei de muncã în România a înregistrat a treia mare creºtere în rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), în primul trimestru din 2014, comparativ cu perioada similarã a anului trecut, conform datelor publicate marþi de Oficiul European pentru Statisticã (Eurostat). În România, costul orar al forþei de muncã a înregistrat în perioada ianuarie-martie 2014 un avans de 5,3%, mult peste creºterea de 1,2% înregistratã în Uniunea Europeanã ºi de 0,9% în zona euro. Creºteri mai mari decât România au înregistrat doar Letonia (7%) ºi Estonia (6,8%).

Singurele state UE în care costul orar al forþei de muncã a scãzut în primele trei luni din acest an au fost Cipru (minus 6,9%), Croaþia (minus 1,7%), Irlanda (minus 0,2%) ºi Italia (minus 0,1%). În primul trimestru din

2014, comparativ cu perioada similarã a anului trecut, costul orar al forþei de muncã în zona euro a crescut cu 0,7% în industrie, cu 1,9% în construcþii, cu 1,3% în servicii.

România a înregistrat un avans al costului orar al forþei de muncã de 6,8% în industrie ºi de 7,1% în servicii, dar un declin de 1,7% în construcþii.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Iunie 2014

Copaci vandalizaþi în Cartierul Aeroport

S-

au trezit cu copacii, sãdiþi acum trei decenii, vandalizaþi.

Mai mulþi oameni care locuiesc în Cartierul Aeroport pe strada Viitorului, au gãsit copacii din faþa blocului cojiþi, peste nnoapte, de indivizi pe care nu i-au vãzut.

Diana MITRACHE Doi dintre locatarii blocului din apropiere cred cã vina le aparþine unor tineri care petrec serile în apropierea locului cu pricina, dar nu ºi-au putut imagina o astfel de grozãvie. Doi copaci de peste 30 de ani nu mai au pic de coajã, dupã ce aceasta a fost îndepãrtatã întrun exces de nebunie, cel mai probabil, de oameni rãmaºi deocamdatã neidentificaþi. „Aceºti copaci puºi de noi de ani de zile,

uitaþi cum aratã. Nu cred cã au fãcut asta oamenii de aici! Sunt din altã parte ºi nu înþeleg pentru ce au

fãcut ei asta? Aceºti copaci au 30 de ani ºi noi i-am sãdit, iar acum nu mai au coajã ºi o sã se usuce, iar nouã ne pare rãu. Nu am vãzut cine sã fi fost”, spune Ioan Simion, unul dintre cei care au observat grozãvia marþi dimineaþã, în timp ce un alt vecin, care a

mai sesizat poliþia pentru diferite acte de vadalism vine ºi îl completeazã: „Cred cã sunt tineri care habar nu au în cât timp creºte un astfel de copac ºi noi ne aºteptãm ca ei sã protejeze nataura. Un copac creºte în 30 de ani ca sã stai la umbra lui. Nu pot bãnui pe cineva, deºi aici mai vin copii în gaºcã ºi nu o datã am sesizat poliþia pentru cã au mai fost acte de vandalism, dar acesta le întrece pe toate”, spune uimit ºi Leonte Roman, un alt locatar.

Oamenii

Harta poluãrii aerului: Care e situaþia în România

O

pãtrime din populaþia Pãmîntului respira aer extrem de poluat, aratã statisticile

Adunate de Organizaþia Mondialã de Sãnãtate (OMS), iar cele mai mari probleme sunt în Orient.

De fapt, 13 dintre cele mai poluate oraºe din lume se afla în India, iar un nivel extrem de mare de poluare se afla ºi în China.

I

atã concluziile OMS:

- Poluarea cauzeazã cancer; - 200.000 de americani au murit prematur din cauza poluãrii aerului, din care 53.000 de decese au avut legãtura cu poluarea provocatã de transportul urban; - Populaþia Globului pierde 79,6 milioane de ani de viaþã din cauza poluãrii rezultate din sistemul de transport; - Un raport recent a arãtat ca poluarea omoarã anual 3,5 milioane de persoane din toatã lumea. În 2012, România a înregistrat un nivel al particulelor fine (PM 2,5) de 14,85 micrograme pe metru cub. Aceastã valoare este

similarã cu cele regãsite în þãrile din regiune.

Totuºi, existã state europene care stau mult mai bine la acest capitol cã noi, cum ar fi Spania (7,86 micrograme pe metru cub), Norvegia (4,51 micrograme pe metru cub) sau Irlanda (4,99 micrograme pe metru cub).

OMS aratã cã expunerea pe termen lung la particulele fine poate declanºa ateroscleroza, probleme pentru femeile însãrcinate, precum ºi boli respiratorii încã din copilãrie.

De asemenea, existã o posibilã legãturã cu dezvoltarea neurologicã defectuoasã ºi a funcþiei cognitive, cît ºi cu apariþia diabetului.

s-au gândit sã reclame din nou incidentul la poliþie, dar, din pãcate, copacii nu vor mai trãi dupã aceastã joacã inconºtientã a unor tineri care nu au ºtiut ce fac.