Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 633

Cronica Vãii Jiului Marti, 17 Iunie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

În primul oraº falimentar pâlpâie o luminiþã

Redresarea Aninoasei stã în buzunarele rãu-platnicilor

Urmãrire pe strãzile Petroºaniului pentru prinderea unor hoþi >>> PAGINA A 3-A

Fãrã TIR-uri prin Defileul Jiului >>> PAGINA A 4-A

Primãria Petroºani vrea sã goneascã speculanþii >>> PAGINA A 4-A

Anvelopãri pe fonduri europene. Firmele constructoare renunþã la contracte >>> PAGINA A 5-A

Absolvenþi, posibil ºomeri >>> PAGINA A 6-A

Pregãtiri pentru concedierile colective >>> PAGINA A 10-A

Consiliul Local Petroºani a respins plângerea lui Stepan >>> PAGINA A 13-A

Lopãtarii dispar vara >>> PAGINA A 13-A

Rãniþi grav dupã ce au cãzut în prãpastie

opriri pe salarii ºi chiar pe pensii pentru a „îngrãºa” bugetul local al primului oraº din România care a cerut falimentul în instanþã. Oraºul Aninoasa are un plan de redresare nou – nouþ, aprobat de Consiliul Local la finele sãptãmânii trecute, dar care a primit ºi avizul Curþii de Conturi. >>> PAGINA A 7-A

>>> PAGINA A 15-A

Agenþiile de turism ale BOR, pe profit >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Iunie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Iunie 2014

Urmãrire pe strãzile Petroºaniului pentru prinderea unor hoþi

u vrut sã-i deruteze pe poliþiºtii din Petroºani care i-au prins la furat ºi au fugit mâncând pãmântul în direcþii diferite. În cele din urmã au fost identificaþi ºi reþinuþi, dar judecãtorii au dispus cercetarea lor în libertate. Carmen COSMAN-PREDA Doi tineri de 20 de ani, ambii din Vulcan, au fost prinºi, l ora 2 noaptea, de

oamenii legii din cadrul Biroului de Ordine Publicã Petroºani chiar în timp ce încercau sã pãtrundã întro societate comercialã din municipiul Petroºani de pe strada Avram Iancu. Cei doi nu ieºiserã al o partidã nocturnã de cumpãrãturi, ci intenþionau sã sustragã unele bunuri. Când

pe urmele lor, care au ºi reuºit sã-l prindã pe unul dintre suspecþi, un tânãr în vârstã de 20 ani, din municipiul Vulcan. „În urma cercetãrilor efectuate,

dosar de cercetare penalã sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de tentativã de furt calificat, iar în urma administrãrii probelor în cauzã s-a stabilit cã unul din cei doi tineri a mai comis pe raza municipiului Petroºani, singur, în noaptea de 24/25 aprilie 2014, patru infracþiuni de furt din societãþi comerciale, prejudiciul cauzat fiind de aproximativ 11.000 lei”, au

poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Petroºani au stabilit cã cel de-al doilea suspect de comiterea faptei este un alt tânãr în vârstã de 20 de ani, tot din municipiul Vulcan. Poliþiºtii au întocmit pe numele celor doi tineri un

precizat reprezentanþii IPJ Hunedoara. În urma analizãrii cauzelor penale cu procurorul de serviciu din cadrul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani s-a dispus cercetarea celor doi suspecþi în stare de libertate.

s-au trezit lângã ei cu echipajul de poliþie, cele douã persoane au fugit în direcþii diferite, cu poliþiºtii

Sucilã vrea schimbarea încadrãrii juridice a faptelor

oliþistul din Vulcan acuzat de corupere sexualã, act sexual cu un minor ºi furt a cerut judecãtorilor schimbarea încadrãrii juridice a faptelor. Maximilian GÂNJU Douã solicitãri au fost depuse la Judecãtoria Petroºani, una de avocatul lui Adrian Sucilã, iar cealaltã de apãrãtorului Mihaelei Stoica, tânãra acuzatã complicitate cu poliþistul din Vulcan. Apãrãtorii celor doi au cerut preºedintelui de ºedinþã care judecã acest dosar sã admitã cererile cu privire la schimbarea încadrãrii juridice a faptelor. Totodatã, în acest dosar în care Dan Adrian Sucilã este judecat, apãrã-

torul sãu a formulat ºi o cerere de ajutor public judiciar. Practic poliþistul cere sprijin pentru a achita contravaloarea expertizelor

care este judecat pentru pornografie infantilã. El a fost reþinut pe 3 iulie 2012, în urma unor interceptãri telefonice fãcute de procurori în ancheta referitoare la un alt caz. Sucilã, spunea cã dosarul este de fapt o rãzbunare a conducerii judeþene a poliþiei hunedorene, împotriva cãreia câºtigase în instanþã o disputã legatã de locul sãu de muncã.

Ciobani recuperaþi de jandarmii montani

oi ciobani care s-au rãtãcit cu oile în masivul Retezat au fost recuperaþi de jandarmii montani, dupã ce proprietarul animalelor a sesizat dispariþia lor. criminalistice efectuate asupra unor probe din dosar la solicitarea sa. Sucilã mai are un dosar în

În fapt, proprietarul oilor, care locuieºte în comuna Sântamãrie Orlea a sesizat prin 112 Inspectoratul de Jandarmi Judeþean Hunedoara faptul cã cei doi ciobani care îi pãzeau turma nu au mai ajuns în zona „Paltina” din masivul Retezat unde trebuiau sã se întâlneascã în seara precedentã. Pentru cãutarea celor douã persoane s-a constit o echipã operativã formatã din jandarmi montani ºi lucrãtori ai serviciului public „Salvamont” Hunedoara, iar dupã câteva ore de cãutãri cei doi ciobani au

fost gãsiþi în masivul Retezat, între locul numit „Crucea Trãsnitului” ºi lacul Slãvei. Ciobanii au

declarat jandarmilor montani cã au greºit drumul ºi au fost nevoiþi sã innopteze în zona lacului Slãvei. Salvatorii montani au constatat cã cei doi ciobani nu necesitã îngrijiri, aceºtia fiind obiºnuiþi cu vicisitudinile mediului montan ºi iau îndrumat spre stâna din zona „Paltina”.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Iunie 2014

Primãria Petroºani vrea sã goneascã speculanþii dministraþia localã din A Petroºani se gândeºte sã intre în afaceri cu produse agroalimentare, iar în acest fel sã elimine mãcar parþial specula din pieþe.

Un proiect al Primãriei Petroºani derulat împreunã cu Serviciul Administraþia Pieþelor Petroºani prevede ca municipalitatea sã-ºi deschidã afaceri cu produse agroalimentare, în special legume ºi fructe

pe care sã le vândã la preþuri mult mai mici decât concurenþa. Legea permite ca pe lângã primãrii sã funcþioneze societãþi comerciale care aduc venituri la bugetul local, iar edilii au deja infrastructura necesarã pentru a intra într-o asemenea afacere. ”Ne-am gândit la acest aspect ºi am avut discuþii cu cei de la piaþã. De altfel piaþa este un serviciu public cu personalitate juridicã, este ca ºi o societate comercialã ºi am vrea sã facem un SRL sau poate o societate pe acþiuni care sã se ocupe de achiziþia de produse pe care sã le vindem noi în piaþã.

Fãrã TIR-uri prin Defileul Jiului

IR-urile nu vor mai lãsate sã circule prin Defileul Jiului pe timpul zilei, iar restricþiile vor fi mai scurte. Mãsura va intra în vigoare peste douã sãptãmâni, iar pânã atunci se va circula tot cu restricþiile deja cunoscute. Asta spune administratorul drumului, care a acceptat deocamdatã încã douã sãptãmâni de restricþii în condiþiile de pânã acum. Nici un TIR nu va mai trece ziua prin Defileul Jiului. Mãsura va intra în vigoare dupã aprobarea planului de management al lucrãrilor efectuate de firma spaniolã Copisa pe artera rutierã din Defileul Jiului. Asta

deºi în 15 iulie trebuia deschis traficul, dar lucrãrile sunt efectuate într-un procent foarte mic, iar sute de transportatori stau cu orele la intrarea în defileu. Maºinile grele, însã, vor primi o nouã loviturã. „Managementul

iniþial a fost pânã pe 15 iulie, cu programul stabilit, prin care se putea circula pe defileu. Dupã expirarea programului, s-a solicitat modificarea vechiului management ºi prelungirea lui. În sensul cã perioada de închidere a defileului va fi mai scurtã ºi deschiderea din jurul prânzului va fi permisã doar transportului de persoane ºi autoturismelor, mai puþin TIR-urilor. Aceasta este o propunere ºi cred cã este foarte bunã. Perioada de închidere este mai micã. S-a þinut cont de solicitãrile transportatorilor ºi a administraþiei locale ºi credem noi cã e mai bine”, a precizat Ion Tudor, ºef CNADR Gorj. Chiar dacã autoritãþile locale s-au

Practic sã colectãm, depozitãm, pentru cã avem spaþiile necesare, ºi sã vindem la un preþ sub ceea ce se vinde astãzi în piaþã”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. O astfel de iniþiativã a mai fost pusã în practicã la nivel naþioopus vehement unui program de lucru pe timpul zilei, lucrãrile nu sunt încã gata, deºi spaniolii ar fi trebuit sã fie la final. Peste douã sãptãmâni, însã, vom avea un alt program de restricþii. „Acum, pentru cã managementul nou încã nu a ieºit de la aprobare, s-a prelungit vechiul management cu încã douã sãptãmâni. În timp util vã vom informa, vom modifica panourile de informare ºi vom încerca sã fim cât mai aproape de solicitãrilor participanþilor la trafic”, a conchis Tudor. Diana MITRACHE

nal la mijlocul anilor 2000 prin celebrele „economate”, adresate în special pensionarilor. Proiectul n-a prins dat fiind faptul cã era derulat de societãþi private care auÿþinut preþurile scãzute doar o perioadã scurtã de timp iar multe produse erau de slabã calitate.

În plus economatele se adresau pensionarilor, însã intenþia edililor din Petroºani este de a-ºi rotunji veniturile la bugetul local ºi în acelaºi timp sã ofere produse la preþuri corecte ºi astfel sã-i elimine pe speculanþi. Maximilian GÂNJU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Iunie 2014

Anvelopãri pe fonduri europene. Firmele constructoare renunþã la contracte

inisterul Dezvoltãrii nu a mai alocat bani pentru anveloparea blocurilor din Petroºani. Astfel, una dintre firmele care a câºtigat licitaþia ºi a executat lucrãrile a renunþat la contract. Administraþia localã de la Petroºani are de primit în jur de 150 de mii de lei pentru ceea ce s-a realizat pânã în prezent. “Cu anvelopãrile aºteptãm rãspunsul ministerului sã vedem dacã ne vor aloca ceva fonduri pentru cã facturile au fost trimise la minister. Au mulþi bani sã ne dea, însã au zis cã ar fi posibil sã ne dea o tranºã de bani, undeva în jur de 1,5 miliarde de lei vechi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului

Grãdiniþa de la Lupeni prinde contur

rãdiniþa de la Lupeni, lucrãri avansate. Dupã o perioadã în care lucrãrile de realizare a grãdiniþei de pe Strada Parângului din Lupeni au stagnat, acestea au fost reluate în forþã.

Noua instituþie de învãþãmânt începe deja sã prindã contur. Constructorii au lucrat ºi la partea de amenajãri interioare, astfel s-a lucrat la introducerea reþelelor de canalizare ºi apã, urmeazã instalaþiile electrice ºi în funcþie de alocãrile bugetare se va trece în curând la lucrãrile de modernizare, amenajãri interioare ºi realizarea reþelelor funcþionale necesare desfãºurãrii activitãþilor didactice în condiþii optime. Structuratã pe parter ºi un nivel, grãdiniþa va deservi peste 100 de copii. Aceasta are în structurã patru clase de studiu cu grupuri sanitare proprii, salã pentru servit masa, salã de festivitãþi ce poate adãposti pânã la 200 de persoane, cancelarie, alte anexe. Grãdiniþa va beneficia de centralã termicã proprie ºi va oferi toate condiþiile de siguranþã ce pot fi oferite celor mici, aºa cum cer actualele cerinþe de avizare ºi funcþionare, ca instituþie de învãþãmânt. Monika BACIU

Petroºani. Programul demarat de ministerul de resort se încheie, iar singura soluþie pentru finalizarea lucrãrilor de anvelopare sunt fondurile europene. “Pe acest program se cam încheie, dar soluþia este pe fonduri europene în momentul în care va apãrea ghidul de finanþare pe acea axã care prevede ºi posibilitatea de finanþare pentru anveloparea blocurilor”, a mai spus sursa citatã. Nici firmele care au câºtigat licitaþiile nu mai vor sã execute lucrãri pentru care nu primesc bani. Astfel,

una dintre societãþi a ºi renunþat. “Firmele sunt afectate, am ºi primit o notificare din partea unei firme care a renunþat la contract pentru cã nu îºi mai pot menþine preþurile. Nu vom relua licitaþia pentru cã sumele acordate de minister nu vin ºi atunci rãmâne sã aºteptãm ghidul de finanþare pe fonduri europene”, a mai spus primarul Acesta nu este singurul caz în care ministerul Dezvoltãrii nu alocã bani. Doar la Petroºani mai multe astfel de proiecte aºteaptã finanþare. Monika BACIU

Teren cu potenþial financiar, neutilizat T eren de tenis invadat de iarbã. Administraþia localã de la Petroºani deþine un teren în centrul localitãþii. Cândva acesta a funcþionat ca teren de tenis, acesta fiind concesionat unei persoane care ulterior a renunþat. Acum, municipalitatea cautã soluþii pentru valorificarea acestei zone.

“Acel teren a fost obiectul unei concesiuni în urmã cu câþiva ani. Cel care a avut concesionat terenul respectiv a renunþat, urmeazã sã se discute cazul în Consiliul Local ºi în funcþie de decizia pe care legislativul o va da, se va decide ce se

va face cu acel teren, cel mai probabil va fi scos la licitaþie pentru o nouã concesiune”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Încã nu se cunosc informaþii despre posibilitatea schimbãrii destinaþiei terenului. “Nu ºtiu amãnunte despre acest teren, dar toatã discuþia va avea loc în Consiliul Local ºi abia dupã ce vor decide consilierii se va ºti ce se va întâmpla cu acel teren”, a mai

spus sursa citatã. Terenul din centrul localitãþii este acum nefolosit, ba mai mult acesta aratã ca un teren viran. Pânã când nu se va

stabili modul de utilizare a locaþiei, administraþia de la Petroºani nu încaseazã niciun leu de pe urma acestui teren. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Iunie 2014

Absolvenþi, posibil ºomeri

parte din absolvenþi de liceu, dar ºi cei de facultate vor ajunge ºomeri. Reprezentanþii Agenþiei Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã vin în sprijinul acestor tineri. Monika BACIU

“Absolvenþii, indiferent de nivelul studiilor, ca sã poatã beneficia de indemnizaþie de ºomaj trebuie sã se înregistreze în evidenþele noastre sau a unui furnizor de servicii de mediere în termen de 60 de zile de la data absolvirii. Se înregistreazã, în primã fazã, pentru a-ºi cãuta un loc de muncã, iar dacã în cele 60 de zile nu le

putem oferi un loc de muncã dupã expirarea lor pot sã cearã ºi indemnizaþie de ºomaj”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM

Petroºani. Cei care au finalizat studiile ºi nu îºi gãsesc un loc de muncã vor beneficia de indemnizaþie de ºomaj timp de 6 luni. “Valoarea indemnizaþiei de ºomaj pentru un absolvent este de 250 de lei ºi se acordã pe o perioadã de ºase luni”, a mai

AJOFM nu mai elibereazã adeverinþe pentru cei care muncesc în UE

genþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani nu mai elibereazã adeverinþe persoanelor care lucreazã peste hotare. În urmã cu o sãptãmânã a fost luatã aceastã decizie la nivelul Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara. Monika BACIU Potrivit celor de la forþele de muncã, aceste adeverinþe nu erau recunoscute la nivelul Uniunii Europene. “Pânã sãptãmâna trecutã, noi eliberam persoanelor care au obþinut un contract de muncã în Germania, adeverinþe prin care

dovedeam cã acele persoane nu sunt înregistrate în evidenþele noastre. S+a luat o hotãrâre la nivelul Agenþiei Judeþene prin care se interzice eliberarea acestor adeverinþe pentru cã acestea nu sunt valabile în Uniunea Europeanã ºi cei care vor sã facã dovada cã nu au loc

de muncã trebuie sã se adreseze Casei Judeþene de Pensii pentru a obþine formularul 101”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. Cei mai dezavantajaþi de aceastã mãsurã sunt persoanele care lucreazã în strãinãtate. “Îi încurcã în sensul cã era mult mai uºor sã vinã la noi ºi sã solicite o adeverinþã cã nu este în evidenþã, decât sã se deplaseze pânã la Casa Judeþeanã de Pensii, e o cheltuialã în plus pentru oameni, dar acele adeverinþe pe care noi le emiteam nu aveau valabilitate în Uniunea Europeanã”, a mai spus sursa citatã. Adeverinþele pentru aceste persoane se elibereazã de la Casa Judeþeanã de Pensii Hunedoara.

spus sursa citatã. Pentru absolvenþii care nu vor sã se adreseze celor de la Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã sunt societãþi private care vin în ajutorul lor, însã în final indemnizaþia de ºomer va fi obþinutã tot de la instituþia statului. “Sunt societãþi private care oferã servicii de mediere. Avem ºi în zona noastrã. Dacã o persoanã nu vrea sã vinã la agenþia noastrã ci vrea sã meargã la un furnizor privat, poate sã meargã sã se înregistreze ºi va veni la noi cu o dovadã cã s-a înregistrat în cele 60 de zile pentru a cãuta un loc de muncã”, a mai spus Iudith Babþan.

Absolvenþii, care primesc indemnizaþie de ºomaj, ºi se angajeazã, în perioada de acordare a indemnizaþiei, pentru o perioadã mai mare de 12 luni, beneficiazã de o sumã egalã cu indemnizaþia de ºomaj la care ar fi avut dreptul, pânã la expirarea perioadei de acordare a acesteia, dacã nu s-ar fi angajat.

Dreptul se acordã absolvenþilor care îºi menþin raporturile de muncã sau de serviciu pentru o perioadã de cel puþin 12 luni, fiind necesar ca persoana respectivã sã îl solicite agenþiei judeþene unde a fost înregistrat în termen de maximum 60 de zile de la expirarea celor 12 luni de la data angajãrii.

I-au returnat smartphone-ul

n bãrbat din Sebeº a avut norocul sã-ºi primeascã smartphone-ul pe care-l pierduse în Geoagiu-Bãi dupã ce o echipã de jandarmi care asigurau ordinea publicã în staþiune i l-au gãsit. Jandarmii au observat pe o bancã din faþa unui local de alimentaþie publicã din localitate smartphoneul abandonat, iar pentru cã în împrejurimi unde a fost gãsit obiectul nu se afla nicio persoanã, l-au ridicat ºi au încercat identificarea proprietarului. Dupã aproximativ

45 de minute acesta a fost identificat în per-

soana unui turist în vârstã de 23 de ani, din loalitatea Sebeº, jud. Alba, care a þinut sã mulþumeascã jandarmilor pentru faptul cã i-au returnat tele-

fonul, a cãrui valoare depãºeºte 1.000 lei.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Iunie 2014

În primul oraº falimentar pâlpâie o luminiþã

Redresarea Aninoasei stã în buzunarele rãu-platnicilor P O opriri pe salarii ºi chiar pe pensii pentru a „îngrãºa” bugetul local al primului oraº din România care a cerut falimentul în instanþã. Oraºul Aninoasa are un plan de redresare nou – nouþ, aprobat de Consiliul Local la finele sãptãmânii trecute, dar care a primit ºi avizul Curþii de Conturi.

raºul îngropat în datorii

Vin vremuri grele pentru cei care nu-ºi plãtesc dãrile la bugetul local al oraºului Aninoasa. Edilii sunt deciºi sã taie în carne vie pentru a creºte gradul de

trecut a dat roade, dupã ce edilii au trimis somaþii ºi s-au îndreptat pe toate cãile împotriva rãu – platnicilor. „În 2013, gradul de încasare a fost de 124%, dar asta pentru cã s-au mai plãtit ºi din restanþe. Anul acesta

palul punct din planul de redresare constã în mãrirea gradului de colectare a sumelor la bugetul local prin orice mijloace. Iar aici sunt incluse executãrile silite sau închirierea ori vânzarea bunurilor disponibile. Planul de

colectare a taxelor ºi impozitelor. Aceasta este, de fapt, punctul forte, de bazã, al planului de redresare, aprobat vineri în ºedinþa Consiliului Local Aninoasa. O mãsurã care anul

vrem sã mergem pe o procedurã ºi mai durã, ce va ajunge pânã la popriri pe salarii ºi chiar pe pensii”, a declarat primarul oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca. Edilul a precizat cã princi-

redresare se întinde pe o perioadã de 3 ani, însã Dunca este optimist ºi sperã sã achite toate datoriile într-un an. „Sper - cu ajutorul Guvernului, mai strângem ºi noi cureaua ºi cu ce mai avem în conturi – sã plãtim datoriile pe care le mai avem într-un an”, spune primarul primului oraº care a cerut în instanþã declararea falimentului.

reditorii au acceptat diminuarea sumelor Nicolae Dunca îºi trage optimismul din faptul cã, dupã doi ani, a reuºit sã reducã datoriile la aproape o treime. Astfel, dacã în momentul în care edilii ºi-au declarat public neputinþa financiarã, Aninoasa avea datorii de 9,2 milioane de lei, acum sumele restante cãtre cei 32 de creditori – printre care ºi BCR – sunt de numai 3,6 miliarde de lei. Nu toatã diferenþa a fost achitatã, recunoaºte edilul din Aninoasa, ci, prin negocieri directe ºi succesive, creditorii au fost de acord sã-ºi diminueze sumele cu 30%. Parcã tot e mai bine 70% din ceva, decât nimic în proporþie de 100%! În plus, Aninoasa a primit un sprijin de 280.000 de lei de la Ministerul Dezvoltãrii pentru plata lucrãrilor nedecontate la podul de peste Jiu.

Oraºul Aninoasa îºi datoreazã existenþa minei de cãrbuni, înfiinþatã în 1885. La început a fost o colonie de mineri, iar mai apoi urbea s-a dezvoltat în jurul exploatãrii miniere. În 1989 a devenit, oficial, oraº, însã în 2006 cerul s-a prãbuºit peste aninoseni, când mina a fost închisã. Fãrã alte perspective, minerii s-au trezit brusc ºomeri, cu vreo 5.000 de dolari în buzunar, drept salarii compensatorii. Banii s-au terminat repede, iar sãrãcia s-a acutizat. Unii au plecat, alþii au rãmas sã spere cã, într-o zi, lucrurile se vor schimba. Acum, în Aninoasa cel mai bine o duc pensionarii din sistemul minier, care au cam 2.000 de lei pe lunã, mult peste media salariilor din zonã, care nu trece de 700 – 800 de lei. Cele câteva magazine sau firma de confecþii metalice nu reuºesc sã absoarbã forþa de muncã, iar altceva în zonã nu mai existã. Proiectul privind dezvoltarea turismului minier, prin înfiinþarea minei – muzeu pe

scheletul fostei unitãþi extractive a cãzut. În Aninoasa nu sunt nici drumuri practicabile, nici hoteluri, nici restaurante sau pârtii de schi, aºa cã interesul pentru zonã este zero. Aninoasa este singurul oraº din România care ºi-a declarat în instanþã insolvenþa. Datoriile extrem de mari, peste puterea financiarã a bugetului local, au împins localitatea în faliment de unde se strãduieºte sã iasã cu ajutorul unui administrator special numit de instanþã. La jumãtatea lunii iunie a anului trecut Tribunalul Hunedoara a admis deschiderea procedurii de insolvenþã. Magistraþii au numit un administrator judiciar, respectiv SCP Tudor & Asociaþii SPRL, care sã administreze localitatea alãturi de primar ºi sã încerce sã aducã administraþia publicã pe linia de plutire. Insolvenþa poate dura cel mult trei ani, perioadã în care autoritãþile locale declarate insolvente ar trebui sã achite creditorilor sumele cuvenite. Car men COSMAN-PREDA

8 Life&Style

inerii care adoptã un comportament precoce ºi se bucurã de popularitate ar putea avea probleme în viitor. Potrivit unui studiu, cei care, la 13 ani, se comportã mai matur decât le cere vârsta ºi interacþioneazã cu persoane atractive, sunt consideraþi un exemplu de cãtre prieteni.

Cum îþi poate face popularitatea probleme Când au ajuns la maturitate, aceºti tineri de succes au avut probleme cu drogurile, dar ºi în relaþiile de cuplu. O cercetare a analizat comportamentul a 184 de tineri pe o perioadã de 10 ani, de la 13 la 23 de ani, participanþilor fiindu-le puse o serie de întrebãri legate de viaþã. Ei au fost întrebaþi cine le erau cei mai apropiaþi prieteni, ce cupluri li se par mai interesante, dacã au

TOP 10 minuni ale lumii unt locuri în lume unde nu exista S nicio distincþie între cer ºi pãmînt. Unde terenurile plutesc parcã în aer. Unde apa strãluceºte ca în Technicolor. Publicaþia Your Travel Insider prezintã un clasament care cuprinde 10 locuri din întreaga lume care ”nu se compara cu nimic din ce aþi vãzut vreodatã înainte”. Grand Prismatic Hot Spring, Wyoming: Yellowstone este un teren care nu aparþine de nimic. Un izvor fierbinte masiv, strãlucind într-o mulþime de culori vibrante. În centru se afla un albastru strãlucitor, înconjurat de inele turcoaz uimitoare ºi o margine roºie ca lavã. Bacteriile pigmentate sunt cele care explica nuanþele, deºi imaginaþia ta va veni cu o teorie mai bogatã. Salar De Uyuni, Bolivia: Faceþi o plimbare în cer. Acest lac preistoric a fost transformat de sarea pe care o

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Iunie 2014

conþine într-o oglindã, în timpul sezonului ploios, estompînd graniþa dintre cer ºi pãmînt. Umbla. Descoperã. Viseazã. Cine ºtie unde ai putea ajunge? Zhangye Danxia Landform, China: Aici te pierzi intre dealurile, vãile ºi vîrfurile stropite cu culori neaºteptate. Dungile de roºu, portocaliu, galben ºi alb condimenteazã peisajul, rezultatul al depozitelor de minerale construite de-a lungul a milioane de ani – un peisaj de vis cu adevãrat.

Rîul Caño Cristales, Columbia: Rîul din cinci culori, un curcubeu lichid, acesta este cel mai frumos rîu din lume. Caleidoscopul de culori fac ca acest rîu sã arate ca ºi cînd curge vopsea luminoasã în loc de apã. Nuanþele de roz, verde, albastru ºi galben sînt create de o plantã ce creºte pe malul rîului. Lacurile Plitvice, Croaþia: Lacuri, peºteri ºi cascade. Care curg dintr-un plan în altul, peste calcar, creta ºi verdeaþã. Lacuri interconectate ºi fluxuri de albastru azuriu uimitoare creazã o minun de plinã de viaþã, care îþi taie respiraþia. Este un loc garantat pentru a te face sã te simþi viu. Peºterile de Marmurã, Chile: Modele ondulate de turcoaz ºi verde pe pereþii netezi de deasupra apelor Lacului Carrera. Doar imagineazã-þi:

consumat droguri sau dacã au avut o relaþie amoroasã cu cineva. La 13 ani copiii care adoptau un comportament mai matur – se implicau în relaþii de dragoste, sau se furiºau în sala de cinematograf fãrã sã plãteascã bilet sau aveau legãturi cu persoane atractive – erau consideraþi interesanþi. Cercetãtorii au aflat cã cei care arãtau bine în mod natural, sau care se machiau pentru a caiacul, peºterile ºi tu. Copacii îngheþaþi din Finlanda: Liniºte. Straniu. Alb. O lume îngheþatã, o anexã în sine a pãmîntului. În acest teren cu ierni uimitoare cu sub zero grade Celsius, vedem copaci giganþi acoperiþi de gheaþã ºi zãpada într-o formã bizarã, creînd vîrfuri ciudate ridicîndu-se dintr-un plan plat de culoare albã. Valul, Arizona ºi Utah: Ai vãzut vreodatã un val de gresie? Linii erodate în roci îl fac sã parã astfel, pãrînd o piatrã care se miºca ºi curge robust. Pe lîngã sentimentul cã vezi ceva nelumesc, cum numai 20 de permise pe zi se dau pentru a vizita The Wave, totul face sã fie o excursie de neuitat. Glowworm Caves, Noua Zeelandã: Ai visat vreodatã sã descoperi o peºterã fermecatã? Sau sã te pierzi într-un cer înstelat? Aceste grote luminiscente sunt o astfel de ocazie. Mii de licurici

mici – care se gãsesc doar în Noua Zeelandã – se agaþa de tavanul peºterilor, radiind o luminã misticã. O plimbare magicã cu barca te transportã într-o altã lume. Munþii Tianzi, China: O mare de nori,

defalcaþi numai de vîrfurile plutitoare de munte. Stîlpii înalþi, subþiri de piatrã se înalþã semeþ în aer, pãrînd sã planeze în cer. Fie înconjurat de nori, soare sau zãpadã, nu se compara cu niciun alt loc de pe pãmînt.

arãta bine, erau percepuþi ca fiind mai maturi. Aceºti tineri „grozavi”, erau mai preocupaþi de celebritate decât ceilalþi de vârsta lor. Dar pe la 22 de ani, exact acest comportament care îi fãcea sã creascã în ochii celorlalþi le-a adus scãderea popularitãþii. Foºtii copii „grozavi” au fost priviþi ca fiind mai puþin capabili sã întreþinã o relaþie sau sã se înþeleagã bine cu ceilalþi. De asemenea, între 21 ºi 23 de ani, ei erau mai predispuºi la activitãþi antisociale sau la consumul de substanþe interzise. În mod surprinzãtor, predispoziþia cãtre consumul de droguri la maturitate a fost mai evidentã în rândul celor care adoptau un comportament mai

matur, decât în cazul celor care consumau efectiv drogurile în tinereþe, potrivit Live Science. Cercetãtorii subliniazã cã relaþiile amoroase sau încãlcarea regulilor sunt normale în rândul tinerilor, la o anumitã vârstã. Dar când aceste lucruri se petrec mai devreme decât ar trebui, ele indicã riscuri mai mari decât s-a recunoscut pânã acum. În timp ce studiul nu a reuºit sã stabileascã motivele care stau la baza acestor constatãri, cercetãtorii au emis ipoteza cã tinerii care încearcã sã-ºi facã prieteni fãcând pe grozavii vor sfârºi prin a fi mai puþin sociabili pentru cã nu au învãþat mai multe metode pozitive prin care sã interacþioneze cu cei din jur. Cu timpul, aceºti tineri vor simþi nevoia

sã apeleze la comportamente tot mai ostentative pentru a-ºi impresiona prietenii, iar asta îi va predispune la probleme cu alcoolul, drogurile sau activitãþile antisociale. Cercetãtorii au fost

Persoanele care nu fac suficientã miºcare au un risc mai mare de a avea probleme cu memoria

ersoanele care nu fac miºcare ºi au probleme de sãnãtate, cum ar fi afecþiuni cardiovasculare ºi pulmonare, se confruntã cu un risc mai mare de a suferi piederi de memorie, au descoperit cercetãtorii americani. Cercetãtorii din Statele Unite au descoperit cã riscul de a dezvolta probleme de învãþare ºi memorie este "semnificativ mai mare" în cazul persoanelor cu afecþiuni cardiovasculare decât în cazul persoanelor cu o sãnãtate a inimii "medie sau idealã". În acest sens, exerciþiile fizice joacã un rol esenþial pentru sãnãtatea creierului, o serie de factori de risc pentru bolile de inimã

fiind, de asemenea, asociaþi cu declinul cognitiv. Studiul a descoperit cã persoanele cu cele mai grave afecþiuni cardiace prezentau un risc mai mare de probleme la testele de învãþare, memorie ºi fluenþã verbalã decât persoanele cu o sãnãtate cardiacã mai bunã. La studiu au participat 17.761 de persoane, cu vârsta minimã de 45 de ani, care, la începerea experimentului, prezentau

funcþii cognitive normale ºi nu aveau un istoric de accident cerebral. Funcþia lor mintalã a fost evaluatã timp de patru ani. Sãnãtatea inimii a fost evaluatã pornind de la o serie de factori, inclusiv fumatul, dieta alimentarã, activitatea fizicã, indicele de masã corporalã, tensiunea

de acord cã este nevoie de mai multe studii pentru a înþelege de ce apare nevoia unui comportament mai matur pentru o anumitã vârstã ºi cum genereazã acesta probleme în viitor.

arterialã, nivelul colesterolului total ºi cel al glucozei. Fiecare dintre factori a fost evaluat ca fiind slab, mediu sau ideal. Dupã ce au luat în calcul diferenþele de vârstã, sex, rasã ºi educaþie, cercetãtorii au identificat o deteriorare cognitivã la 4,6% dintre voluntarii care aveau cele mai slabe punctaje ale sãnãtãþii inimii. În schimb, acest declin cognitiv a fost înregistrat într-o proporþie de 2,7% la persoanele cu profiluri de sãnãtate medii ºi de 2,6% în cazul celor care aveau cea mai bunã sãnãtate a inimii.

8 Life&Style

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Iunie 2014

sã apeleze la comportamente tot mai ostentative pentru a-ºi impresiona prietenii, iar asta îi va predispune la probleme cu alcoolul, drogurile sau activitãþile antisociale. Cercetãtorii au fost

Persoanele care nu fac suficientã miºcare au un risc mai mare de a avea probleme cu memoria

de acord cã este nevoie de mai multe studii pentru a înþelege de ce apare nevoia unui comportament mai matur pentru o anumitã vârstã ºi cum genereazã acesta probleme în viitor.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Iunie 2014

Chinezii, interesaþi de metan ºi steril azul metan din subteranele G minelor ce se închid în anul 2018 ar putea fi extras cu ajutorul chinezilor. În plus, asiaticii au devenit interesaþi ºi de haldele de steril. Toate au fost teme de discuþii în China, unde directorul Societãþii de Închideri de Mine a fost sãptãmâna trecutã. Activitatea minelor aflate pe închidere trebuie sã continue ºi dupã anul 2018, când se preconizeazã închiderea lor. Pânã atunci, însã, cei care reprezintã societatea de închideri a minelor spun cã mai cautã variante ºi, pentru cã

este nevoie ºi de bani, directorii au cãtat soluþii ºi bani în China. Aºa au ajuns la concluzia cã asiaticii ar fi interesaþi de gazul metan de la douã dintre cele 3 mine care se vor închide. „Societatea noastrã are un program bine

stabilit de exploatare a cãrbunelui pânã în 2018, dar îºi poate continua activitatea ºi dupã, dacã pânã atunci se pot gãsi alte activitãþi care sã conducã la continuarea activitãþii. Captarea gazului metan, din subteran ºi de la suprafaþã ar fi un prim proiect, având în vedere cã minele Uricani ºi Paroºeni sunt minele cu cel mai mare debit de gaz metan din Valea Jiului. Aici sunt cele mai mari emisii de gaz metan din Valea Jiului, un proiect de care partea chinezã s-a arãtat interesatã. Am avut întâlniri bilaterale cu compania respec-

tivã, urmând sã purtãm o corespondenþã legatã de partea tehnicã ºi economicã, pentru a realiza aceastã investiþie”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNIMVJ. Al doilea proiect luat în calcul, pentru minele neviabile de cãtre chinezi, este recuperarea cãrbunelui din haldele de steril. Chinezii vor sã facã ºi acest lucru ºi discuþiile din China au fost axate pe metodã ºi eficienþã. „În decursul funcþionãrii minelor s-au acumulat mari cantitãþi de steril, care au fost depozitate ºi cu un conþinut mare de

Pregãtiri pentru concedierile colective

indicatul Huila ºi Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului au demarat negocierile pentru concedierile colective din acest an.

Pânã în anul 2018, toþi angajaþii SNÎMVJ trebuie sã îºi înceteze activitatea, iar în acest an din sistem vor mai pleca peste 250. Acum la masa discuþiilor s-au aºezat sindicatele ºi reprezentanþii societãþii pentru a stabili care vor fi criteriile dupã care se vor

face disponibilizãrile. Cea mai importantã condiþie este vârsta de pensionare. “Am demarat deja negocierile cu sindicatele cu privire la disponibilizãrile din acest an, suntem în

curs de negociere a criteriilor care vor fi stabilite pentru disponibilizãrile din acest an, dar în principiu aceste disponibilizãri vor fi fãcute în rândul personalului care întruneºte condiþiile

cãrbuni în ele, tehnologia a avansat, iar noi am vrea sã achiziþionãm niºte instalaþii, cu care, prin procesarea acestora, sã creãm o sursã de venituri. Aceastã activitate ar putea sã continue ºi dupã 2018, având în vedere cantitãþile mari de steril din haldele din Valea Jiului”, a mai

de pensionare la cele trei sucursale”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Conducerea societãþii spune cã angajaþii vor pãrãsi sistemul în toamnã, însã nu se cunoaºte data exactã.

spus Aurel Anghel, directorul general al SNIMVJ. Partea românã s-a angajat sã facã prospecþiuni ºi sã vadã care este cantitatea de metan, ori cea de cãrbune ce va putea fi recuperatã, iar în urmãtoarele luni, responsabilii de la societatea care se va ocupa de închiderea minelor va purta un dialog cu chinezii. Gazul metan ar putea fi transformat, spune Aurel Anghel, în energie electricã, sau transferat la uzina de la Paroºeni, iar cãrbunele scos din haldele de steril ar putea fi recuperat ºi vândut. Deocamdatã ambele proiecte sunt la faza de discuþii, dar responsabilii din minerit s-au arãtat optimiºti. Asta chiar dacã chinezii au mai avut o tentativã de a investi aici, dar au ales sã stea deoparte, când s-a pus problema sã vinã cu banii. Diana MITRACHE

“Vorbim despre 256 de oameni conform deciziei Uniunii Europene, conform graficului de plecare din sistem pânã în anul 2018. undeva în toamnã, la 1 octombrie, noi previzionasem la 1 noiembrie, dar în funcþie de analizele ºi discuþiile care le-am avut cu sindicatele vom stabili o datã exactã”, a mai spus sursa citatã. Rând pe rând, de la cele trei unitãþi miniere considerate neviabile vor pleca toþi angajaþii. Disponibilizãrile au început în urmã cu doi ani ºi vor continua pânã în anul 2018. Monika BACIU

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Iunie 2014

România nu va fi afectatã de sistarea gazelor cãtre Ucraina

epartamentul pentru Energie a anunþat cã populaþia României nu va fi afectatã de sistarea livrãrilor de gaze ruseºti cãtre Ucraina, întrucât existã o cantitate suficientã de gaze înmagazinate, o capacitate adecvatã de extracþie, iar la ora actualã producþia internã depãºeºte consumul. De menþionat, gazele pe care le importã România din Rusia tranziteazã Ucraina.

“Am avut în aceastã dimineaþã, împreunã cu operatorul de transport gaze naturale, Transgaz Mediaº, o analizã a situaþiei, iar, din datele primite, rezultã cã avem deja stocate peste 1,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Mai mult, în ultima lunã ºi, inclusiv, în prezent, producþia internã a României depãºeºte consumul naþional, ceea ce ne ajutã foarte mult. ªi sã nu uitãm cã vin luni de varã, în care consumul scade natural”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Rãzvan

Nicolescu. Totuºi, Departamentul pentru Energie a elaborat un plan de mãsuri pe care-l va implementa în cazul în care situaþia de conflict dintre Rusia ºi Ucraina se va prelungi. “Guvernul dã asigurãri cã o problemã în alimentarea cu gaze naturale a populaþiei din România este exclusã nu numai acum, dar ºi în lunile de iarnã. Dar, cu toate acestea, sperãm ca aceastã disputã dintre Rusia ºi Ucraina pe tema gazelor sã se soluþioneze cât mai rapid”, a adãugat

Rãzvan Nicolescu. Tocmai de aceea, ministrul delegat pentru Energie a solicitat Comisiei Europene sã se implice în calitate de mediator în soluþionarea rapidã a acestui diferend.

rezervele necesare de gaze pentru a nu se confrunta cu “niciun fel de problemã”. ªeful Executivului a subliniat totodatã la începutul ºedinþei Biroului Permanent al partidului de luni, cã România are nevoie, “mai mult decât orice”, de stabilitate

cã pentru România, pe termen scurt, 6 luni, nu este niciun fel de problemã. Avem rezervele necesare. Cel mai important lucru este, în toatã scena politicã, sã avem stabilitate ºi predictibilitate ºi principala responsabilitate privind stabilitatea se

gaze ucrainean Naftogaz “este obligat sã garanteze tranzitul” spre Europa în virtutea contractului în vigoare ºi în volumul prevãzut. Rusia a oprit livrarea de gaze cãtre Ucraina, ieri, la ora 9:00, dupã ce reprezentanþii celor

pe scena politicã. “Avem obligaþia guvernãrii ºi vedeþi cã situaþia din regiune se deterioreazã, se opresc gaze. Azi de dimineaþã am stat cu ministrul Energiei ºi vreau sã dau semnalul

îndreaptã cãtre noi. Vreau sã vã rog pe toþi, în toate structurile pe care le reprezentaþi, sã daþi acelaºi mesaj, cã este o perioadã în care România are nevoie mai mult decât orice de stabilitate”, a spus Ponta. Gazprom a anunþat luni cã a avertizat Comisia Europeanã în legãturã cu “posibile perturbãri” în aprovizionarea cu gaze a þãrilor europene dacã Ucraina, cãreia a decis sã-i aplice sistemul de platã în avans pentru gazele furnizate, va preleva gaze din volumul destinat tranzitului, relateazã agenþia de presã France Presse. Potrivit concernului rus, operatorul de

douã þãri nu au ajuns la niciun rezultat în urma negocierilor de ieri. Rusia spune cã nu va furniza gaz mai ieftin de 385 de dolari pe mia de metri cubi. De partea cealaltã, Kievul susþine cã preþul este prea mare ºi, în lipsa unui acord, refuzã sã-ºi plãteascã facturile restante, care ajung la 2 miliarde de dolari. Aproximativ 15% din gazele naturale consumate de Uniunea Europeanã tranziteazã Ucraina. ªi precedentele “rãzboaie ale gazelor” între Moscova ºi Kiev în 2006 ºi 2009 au afectat aprovizionarea cu gaze a UE.

onta: Avem rezerve de gaze pe termen scurt La rândul sãu, premierul Victor Ponta a anunþat cã în cursul zilei de luni a avut o discuþie cu ministrul Energiei, Rãzvan Nicolescu, concluzia fiind cã, pe termen scurt, România are

Ziua Mondialã pentru combaterea deºertificãrii ºi secetei

n fiecare an, la 17 iunie, este marcatã în întreaga lume Ziua mondialã pentru combaterea deºertificãrii ºi a secetei (World Day to Combat Desertification), informeazã agerpres.ro.

Scopul acestei zile este de a sublinia necesitatea stopãrii sau încetinirii procesului de deºertificare ºi conºtientizarea efectelor secetei. 17 iunie reprezintã o ocazie pentru a reliefa existenþa soluþiilor care pot fi implementate adecvat, cu participarea comunitãþii ºi prin cooperarea tuturor pãrþilor implicate.Sloganul campaniei din 2014 este "Pãmântul aparþine viitorului: lasã clima sã o dovedeascã!". El evidenþiazã beneficiile politicilor de gestionare a terenurilor durabile, având în vedere cerinþele de adaptare la schimbãrile climatice.Obiectivele campaniei din 2014 sunt: creºterea atenþiei acordate

terenurilor ºi solurilor în adaptarea la schimbãrile climatice, implementarea supor-

tului pentru gestionarea durabilã a terenurilor. În condiþiile actuale caracterizate de schimbãrile climatice este necesar sã înþelegem importanþa pãmântului ºi a solului ºi sã le includem în sistemul politicilor pentru protecþie alimentarã.Campania 2014 a

Zilei mondiale pentru combaterea deºertificãrii ºi a secetei a început pe continentul african odatã cu marcarea — Zilei Wangari Maathai — la 3 martie 2014, în Lesotho. Þara gazdã a acestui eveniment la nivel continental se alege pe baza de rotaþie între cele cinci sub-regiuni. Lesotho este o þarã de 2 milioane de oameni, în care doar 8% din teren este foarte productiv. Restul reprezintã un platou muntos, din care aproape 70% sunt pãºuni cu soluri subþiri ºi fragile a cãror productivitate este ameninþatã de pãºunatul excesiv.La nivel mondial, manifestãrile dedicate acestei zile includ diverse expoziþii, prezentãri video ºi infografice ºi anunþarea câºtigãtorului concursului ''Land for Life Award''. Agerpres.ro

Sursa focus-energetic.ro

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Iunie 2014

VREMEA pânã pe 29 iunie

Ce temperaturi vor fi ºi cât va ploua în urmãtoarele douã sãptãmâni în þarã

dministraþia Naþionalã de Meteorologie a realizat o estimare a evoluþiei valorilor termice ºi a precipitaþiilor în intervalul 16 - 29 iunie, pentru toate regiunile din þarã ºi la munte. Estimarea este realizatã folosind produsele numerice ale Centrului european pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime ºi minime, mediate pentru fiecare regiune a þãrii ºi adaptate local cu modele statistice ºi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicatã de apariþie a precipitaþiilor.

TRANSILVANIA Temperaturile maxime se vor situa, pânã în data de 21 iunie, la valori medii cuprinse între 20 ºi 22 de grade, apoi vor creºte uºor ºi se vor încadra, pânã la sfârºitul intervalului, între 23 ºi 26 de grade Celsius. Valorii termice nocturne nu vor avea variaþii semnificative de-a lungul întregului interval ºi vor fi cuprinse, în medie, între 10 ºi 12 grade.

iunie va ploua temporar, iar în zilele de 18 ºi 19 iunie se vor cumula cantitãþi de apã mai însemnate. Dupã data de 21 iunie probabilitatea de ploi se va reduce.

LA MUNTE Regimul termic, atât cel diurn cât ºi cel nocturn, va fi constant în prima sãptãmânã ºi se va situa sub cel normal pentru aceastã perioadã, cu maxime Probabilitatea de ploaie va fi redusã în perioada 21 – 23 iunie, dar în restul intervalului va ploua, chiar moderat cantitativ în zilele de 18, 19 ºi 24 iunie.

MOLDOVA Pâna în data de 20 iunie, temperaturile maxime se vor situa uºor sub cele normale pentru aceastã perioadã, în medie la 21...22 de grade, apoi vor creºte pânã la medii cuprinse între 24 ºi 26 de grade Celsius, cu cele mai ridicate valori între 23 ºi 25 iunie. Minimele nocturne nu vor avea variaþii semnificative de-a lungul întregului interval ºi vor fi cuprinse, în medie, între 12 ºi 14 grade. Probabilitatea de apariþie a ploilor va fi ridicatã îndeosebi în perioada 16-20 iunie când, local, se vor putea acumula cantitãþi mai importante de apã.

DOBROGEA Temperaturile maxime se vor situa, pânã în data de 21 iunie, la valori medii cuprinse între 22 ºi 24 de grade, apoi vor creºte ºi se vor menþine la valori normale pentru aceastã perioadã a anului, în medie 26 de grade, pânã la sfârºitul intervalului. Valorile termice nocturne vor avea variaþii mici de-a lungul întregului interval ºi vor fi cuprinse, în medie, între 15 ºi 17 grade. În primele 5 zile ale perioadei de prognozã se vor semnala averse, în general moderate cantitativ, iar probabilitatea de apariþie a ploilor se menþine ridicatã ºi în jurul datei de 24 iunie.

OLTENIA În primele 5 zile ale intervalului, temperaturile maxime vor avea oscilaþii de la o zi la alta ºi se vor situa, în medie, între 20 ºi 24

medii între 13 ºi 15 grade ºi minime în medie în jurul valorii de 6 grade Celsius. În a doua sãptãmânã valorile termice vor fi în creºtere ºi se vor înregistra temperaturi medii diurne între 16 ºi 18 grade ºi minime în medie de 8...9 grade. Probabilitate de ploi va fi ridicatã în cea mai mare parte a intervalului, cu menþiunea cã, în perioada 16 – 20 iunie, aversele vor fi în general moderate cantitativ.

de grade, valori sub cele normale pentru aceastã perioadã. Din data de 21 iunie, valorile diurne vor creºte ºi vor ajunge la medii între 25 ºi 28 de grade. Temperaturile minime se vor încadra, pe tot parcursul intervalului, între 13 ºi 15 grade. În perioada 16 – 20

Luna Iunie Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema de þelinã Pui Shanghai în crusta de susan/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii Salatã & Desert Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema de legume Mozzarella pane în crusta de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Cotlet de porc cu piure de cartofi Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu garniturã de orez sîrbesc/ªniþel pane de pui cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi afumaþi/Ficãþei de pui cu cartofi piure Salatã & Desert Preþ meniul zilei: 15.00 lei (include felul 1+ felul 2 + salata + desert, la alegere din variantele din meniul pentru ziua respectivã).

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã de apã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã! Telefon comenzi: 0726 669 060

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Iunie 2014

Consiliul Local Petroºani a respins plângerea lui Stepan

onsilierii locali de la Petroºani au votat pentru respingerea plângerii prealabile formulate de fostul consilier Stepan.

Daniel Stepan, fostul consilier PP-DD de la Petroºani se judecã atât cu partidul care l-a propulsat în aceastã funcþie cât ºi cu legislativul local care a votat pentru excluderea sa. Luni, consiliul local s-a reunit pentru a vota respingerea plângerii formulate de Stepan. “E vorba de o plângere prealabilã pe care dumnealui a fãcut-o la Hotãrârea de vacantare a locului de consilier în urma adresei pe care am primit-o de la Partidul Poporului Dan Diaconescu, e un proiect de respingere a hotãrârii prealabile”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Aleºii locali au fost nevoiþi sã acorde acest vot pentru a putea astfel sã îi ofere lui Stepan un rãspuns vizavi de plângerea sa. “Are 30 de zile la dispoziþie

omisiile de specialitate reunite au aprobat luni numirea senatorului hunedorean Cosmin Nicula în funcþia de vicepreºedinte al Curþii de Conturi.

acã iarna toate trenurile cu huilã sunt D atacate de hoþii de cãrbune,

iar garniturile de tren sunt pãzite mai ceva ca în vestul sãlbatic, vara e liniºte. De sãptãmâni bune, nimeni nu a mai furat nimic din vagoane, dar asta pentru cã nimeni nu mai face acum focul ca sã cumpere sacii de la lopãtari.

pentru a primi un rãspuns de la noi în urma plângerii prealabile pe care a depus-o”, a mai spus sursa citatã. În luna mai consilierii locali de la Petroºani au votat pentru vacantarea locului lui Stepan în cadrul legislativului asta dupã ce reprezentanþii PP-DD au decis excluderea acestuia din formaþiunea politicã. Stepan a contestat ambele decizii, astfel pe rolul Tribunalului Hunedoara fiind douã dosare în curs de judecare. Monika BACIU

Cosmin Nicula, avizat de comisii pentru postul de vicepreºedinte al Curþii de Conturi

Lopãtarii dispar vara

Lopãtarii ºi-au luat vacanþã ºi, pentru cã nimeni nu ar mai cumpãra acum cãrbuni, iar spaþiile lor de depozitare sunt ca ºi inexistente. Aºa se face cã nimeni nu se mai plânge acum de asta, iar prejudiciul de peste iarnã urmeazã sã fie recuperat de la firmele de pazã, care au permis accesul lopãtarilor în garniturile de tren. „Sunt vreo douã luni de când nu au mai fost semnalate furturi la sucursale. Noi am întreprins toate demersurile legale pentru a recupera prejudiciile de la firmele de pazã, dar, în principiu, s-au liniºtit. ªtim cã vara nu sunt Senatorul PSD Cosmin Nicula a primit aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului pentru a fi numit în funcþia de vicepreºedinte al Curþii de Conturi. Pentru Nicula au votat 26 de senatori ºi deputaþi, iar alþi 11 s-au abþinut. În vârstã

aºa frecvente furturile, dar va veni iarna. Cert este cã de douã luni nu mai avem probleme”, a menþionat Aurel Anghel, directorul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului, care avea mari probleme la Iscroni ºi Vulcan, cu garniturile care erau asaltate de hoþii de cãrbuni. Cei care furã cãrbunii din garniturile de tren cu preþul vieþii, îl vând imediat ce îl ambaleazã în saci. Iarna afacerea pare prosperã, dacã oamenii, prea sãraci sã supravieþuiascã din ajutorul social, au cui sã vândã prada. Vara, însã, afacerea nu mai merge, iar primii care au de câºtigat sunt minerii ºi firmele de pazã, iar poliþia nu mai are atât de mult de lucru în acest sector. Diana MITRACHE

de 41 de ani, Cosmin Nicula este senator ºi preºedinte al Comisiei pentru buget ºi finanþe din Camera Superioarã a Parlamentului. În Parlament, Cosmin Nicula a ajuns în nul 2004, ca deputat din partea PSD. În 2008, a candidat pentru un post de senator

ºi a ºi câºtigat, iar în decembrie 2011 a fost ales Secretar al Biroului Permanent al Senatului. ªi-a pãstrat fotoliul de senator ºi în actuala legislaturã, când a fost numit preºedinte al Comisiei pentru buget ºi finanþe. Car men COSMAN-PREDA

14 Program & Horoscop

11:00 Ediþie specialã 11:35 Cupa Mondialã FIFA Brazilia 2014 13:30 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Pe scurt, despre orice 17:00 Interes general 18:00 Clubul celor care muncesc în România 18:10 Mondial 2014 18:55 Cupa Mondialã FIFA Brazilia 2014 21:00 Telejurnal 21:40 Mondial 2014 21:55 Cupa Mondialã FIFA Brazilia 2014 0:00 Biziday

10:30 ªtirile Times New Roman 11:00 Râzi ºi câºtigi 11:30 Mondenii 12:00 Teleshopping 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Nimeni nu-i perfect 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Vise pe gheaþã 17:00 Regina cumpãrãturilor 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Mondenii 20:30 Pactul “Cenuºãreasa”

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Iunie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Fiica preºedintelui 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Rãzbunarea femeii de vârstã mijlocie 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Amintiri ºterse 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Arma secretã

21 martie *** 20 aprilie Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã sentimentalã, cu ajutorul unei rude mai în vârstã. Pentru aceasta, trebuie sã aveþi încredere ºi sã vã temperaþi orgoliul. Dupã-amiazã s-ar putea sã aflaþi cã o cunoºtinþã s-a îmbolnãvit.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Aktualitatea B1 Butonul de panicã Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului Abisul pasiunii Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 10:15 11:00 11:15 12:00 12:15 13:30 15:30 17:30 18:00 19:30 20:00 20:45 21:30

ªtirile Digi Sport Digi Sport Mondial ªtirile Digi Sport Retrospectivã ªtirile Digi Sport Tenis: ziua 3 Tenis: ziua 3 Tenis: ziua 3 ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Retrospectivã Digi Sport Mondial ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Vã indispune un eºec în afaceri sau o colaborare care se încheie prost. În ultima vreme, aveþi impresia cã nu vã reuºeºte nimic ºi cã toate vã sunt potrivnice. Nu mai fiþi atât de pesimist! Ar fi bine sã vã relaxaþi mai mult.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

S-ar putea sã rataþi un obiectiv important ºi sã deveniþi irascibil. Nu vã descãrcaþi nervii pe familie. Mai bine cãutaþi cauzele eºecului! Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile partenerului de viaþã.

23 august *** 22 septembrie

Este posibil sã aveþi mici divergenþe cu partenerul de viaþã, care vã reproºeazã lipsa de afectivitate ºi cã acordaþi afacerilor prea multã importanþã. Nu încercaþi sã obþineþi bani prin orice mijloace!

Aveþi sentimentul cã un partener de afaceri încearcã sã vã tragã pe sfoarã ºi sunteþi pus pe cearta. Discutaþi calm, pânã lãmuriþi situaþia. Spre searã vã viziteazã un prieten apropiat, care reuºeºte sã vã redea buna dispoziþie.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Vã confruntaþi cu dificultãþi pe plan sentimental ºi sunteþi nevoit sã luaþi o decizie importantã. Este o zi favorabilã planurilor de viitor. Munca din ultima vreme îºi aratã rezultatele. Încep sã aparã satisfacþiile materiale. 10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

Nici nu aþi terminat bine o lucrare importantã ºi deja vã gândiþi sã începeþi alta, spre nemulþumirea întregii familii. Nu exageraþi cu munca. Acordaþi-le mai multã atenþie celor apropiaþi!

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii 12:45 Clipuri 13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã 13:45 Mica mireasã 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Prin flori ºi sabie

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi ocazia sã intraþi într-o afacere, dar nu vã grãbiþi. S-ar putea sã fiþi confuz ºi sã nu luaþi decizii inspirate. Aveþi ºanse de reuºitã dacã vã stãpâniþi impulsivitatea ºi daþi dovadã de rãbdare.

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea sã vã certaþi cu partenerul de viaþã, pentru cã refuzaþi sã mergeþi în vizitã la rude. Se pare cã nu aveþi succes nici în afaceri. În aceastã conjuncturã nefavorabilã, pãstraþi-vã calmul ºi încercaþi sã vã relaxaþi.

S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie. Puteþi fi optimist, totul va decurge conform planurilor. Relaþiile cu prietenii sunt foarte bune. Este posibil ca partenerul de viaþã sã se supere dacã refuzaþi ajutorul unei rude.

21 decembrie *** 20 ianuarie Din cauza dificultãþilor financiare, nu vã simþiþi în largul dumneavoastrã. Evitaþi discuþiile în contradictoriu, pentru cã se poate ajunge la certuri! Vã puteþi baza pe intuiþie.

21 februarie *** 20 martie Schimbãrile de la locul de muncã vã nemulþumesc. Stãpâniþi-vã nervozitatea, pentru cã riscaþi sã complicaþi situaþia ºi mai mult. O rudã mai în vârstã încearcã sã-ºi impunã punctul de vedere. Vã stã în putere sã evitaþi un conflict.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Iunie 2014

Rãniþi grav dupã ce au cãzut în prãpastie U n bãrbat de 44 de ani din Petrila care cobora împreunã cu fiica sa de 10 ani, de la o stânã dintr-o zonã muntoasã, a cãzut cu autovehiculul într-o prãpastie adâncã de circa 80 de metri. Cei doi au scãpat miraculos cu viaþã, însã au fost rãniþi grav. Accidentul a avut loc duminicã seara, iar ºoferul în vârstã de 44 de ani, din oraºul Petrila, conducea o maºinã de teren pe un drum forestier foarte îngust din zona Cimpa spre Muncelul Birãonilor. Drumul este mãrginit o mare parte de o prãpastie, iar ºoferul pierdut controlul asupra volanului ºi a alunecat cu roþile de pe o parte cãtre marginea prãpastie. Autovehiculul greu s-a rãsturnat pe o parte ºi ca o sanie a cãzut circa 80 de metri în râpa abruptã care poate fi urcatã extrem greu chiar ºi pe

picioare. În cãdere autoturismul a lovit mai mulþi copaci ºi s-a oprit la marginea pãdurii de la baza prãpastiei, iar norocul celor doi, tatã ºi fiicã, a fost cã în cãdere au fost aruncaþi

afarã din maºinã ºi chiar dacã au suferit fracturi ºi rãni grave au rãmas conºtienþi ºi au putut suna dupã ajutor. Cei doi erau conºtienþi când au fost gãsit de echipajele SMURD ºi ale Ambulanþei care le-au acordat primul ajutor. Echipele de salvare au chemat în ajutor Salvamont Petroºani, dar ºi jandarmii montani din Parâng. „Dacã ºoferul nu rãmânea conºtient sã poatã suna la 112 pentru ajutor, ºi sã explice exact zona unde a cãzut în prãpastie, nu cred cã mai aveau ºanse sã scape cu viaþã. Practic, pe drum treceai pe lângã ei fãrã sã-i poþi vedea. Au avut noroc”, a spus unul dintre salvatori. ”În urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea gravã atât a conducãtorului auto, cât ºi a unei pasagere din autoturism în vârstã de 10 ani, din oraºul Petrila, ambii fiind transportaþi cu o ambulanþã la Spitalul de Urgenþã Petroºani pentru acordarea de

îngrijiri medicale. Pentru extragerea victimelor din autovehiculul avariat au fost solicitat sprijinul jandarmilor montani ºi al reprezentanþilor Salvamont”, a declarat subcomisar Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Starea celor doi rãniþi este gravã, însã în ceea ce o priveºte pe fata de 10 ani are ºanse mari de a se recupera. Tatãl ei este într-o stare mai gravã, dar medicii sunt optimiºti ºi în privinþa lui.

INFORMARE Aceastã informare este efectuatã de: CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA Adresa: Str. 1 Decembrie 1918, nr.28, Jud. Hunedoara Telefon: 0254 211350, 0254 211351; Fax: 0254 230030 ce intenþioneazã sã solicite de la ADMINISTRAÞIA NAÞIONALÃ „APELE ROMÂNE” Administraþia Bazinalã de Apã Jiu, aviz modificator de gospodãrire a apelor pentru: Sistem de Management Integrat al Deºeurilor în Judeþul Hunedoara Faza DTAC aferent: - Închiderea depozitului neconform Lupeni; - Închiderea depozitului neconform Aninoasa; Aceste investiþii sunt noii – (urmeazã a se realiza dupã obþinerea avizelor necesare în baza cãrora se va elibera autorizaþia de construire) . Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privire la solicitarea avizului modificator de gospodãrire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºi recomandãri se pot adresa solicitantului sau la adresa: Administaþia Bazinalã de Apã Jiu, Str. N. Romanescu nr.54, Craiova, Tel. 0251 426654 Documentaþiile pot fi consultate incepând cu data de 10.06.2014

Maximilian GÂNJU

Actualitate 15

Testvérek, gyermekek, unokák és családjaik, közeli és távolabbi rokonok, baratõk és ismerõsök köszöntik az 50. házassági évfordulót (ARANYLAKODAMUKAT)

2014.06.22. - én ûnneplõ

OLÁH GYÖNGYIT és OLÁH SÁNDORT A jelenlevõk sok-sok egészéget, örömet, boldogságot és hosszú eletet kivánnak az örökifjú párnak. Szeretettel Liszka János és Marii!

- VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Iunie 2014

Agenþiile de turism ale BOR, pe profit

facerea din turism a Bisericii Ortodoxe Române creºte de la an la an. Douã firme care oferã pachete turistice cu pelerinaje înregistreazã creºteri ale cifrelor de afaceri, dar ºi a profiturilor. Cifra de afaceri înregistratã în 2013 de Basilica Travel, agenþia prin care Patriarhia Românã oferã pelerinaje credincioºilor, a

fost de 240.000 de euro, în creºtere cu 130% faþã de 2011 ºi cu 70% mai mult decât în 2012, potrivit datelor de la Ministerul

Finanþelor, citate de Economica.net. Profitul a crescut ºi el, de la 8.700 euro în 2011, la 32.500 euro în 2013, în creºtere cu 273%. Faþã de 2012, creºterea profitului a fost de 18%. Datoriile în 2013 s-au ridicat la 865.000 de euro, în creºtere faþã de 2012 când acestea se situau la 380.000 de euro. Agenþia a fost înfiinþatã în 2007, iar profitul este directionat susþinerii activitãþii pastoral misionare a Bisericii precum radio Trinitas, Tv Trinitas, Ziarul Lumina, potrivit datelor disponibile pe site. Basilica Travel oferã pelerinaje în Israel, Grecia, Italia sau Ungaria. ªi agenþia de turism a Mitropoliei Olteniei creºte. Cifra de afaceri a firmei

Praxis a crescut de la 20.500 euro în 2011, la 29.000 euro în 2012, iar anul trecut aceasta s-a situat la 43.000 de euro, în creºtere cu 48% faþã de anul precedent. De asemenea, de la pierderea de 24.000 de euro înregistratã în 2011, agenþia a trecut

Voucherele de vacanþã vor creºte numãrul turiºtilor

eprezentanþii Asociaþiei Naþionale a Agenþiilor de Turism (ANAT) considerã cã decizia parlamentarilor de a aproba proiectul de lege privind voucherele de vacanþã va genera creºterea turismului intern ca prim efect al aplicãrii legii în cazul societãþilor de stat ºi al regiilor autonome, într-un mod transparent ºi fãrã intermediari.

Acordarea de tichete de vacanþã (vouchere, dupã modificarea actului normativ din 2009) este una dintre mãsurile prevãzute ºi în “Programul de guvernare pentru turism” înaintat de ANAT autoritãþilor, în primãvarã. ANAT estimeazã cã turismul intern va câºtiga un plus de 250.000 de turiºti, însã creºterea ar fi putut fi de patru-cinci ori mai mare dacã voucherele nu erau impozitate. Statul nu s-a mulþumit

însã numai cu încasãrile din TVA aferentã acestora. Proiectul, aºa cum a fost votat, eliminã intermediarii ºi costurile suplimentare, întrucât voucherele se vor emite numai online, dar limiteazã la 10% comisionul agenþiilor de turism, o mãsurã pe care nu o susþinem. “Limitarea comisionului ne deranjeazã, este un act neconcurenþial. Agenþiile nu vor vrea sã vândã cu un comision limitat în lunile iulie ºi august, care sunt

scurtele perioade când pot vinde cu comision de peste 10%. De asemenea, ar fi ajutat mai mult dacã voucherele ar fi fost scutite în totalitate de impozit, aºa cum ANAT a susþinut. Neimpozitarea lor ar fi marcat o creºtere de aproximativ 20% a numãrului de turiºti români. Mai exact, ar fi atras anual pe lângã cei 6 milioane de români care îºi fac vacanþele în þarã încã 1,2 milioane”, spune Alin Burcea, prim-vicepreºedinte al Asociaþiei Naþionale a Agenþiilor de Turism. ANAT estimeazã cã în primul an de acordare a voucherelor valoarea lor va creºte de la 200.000-300.000 de euro pe an, în prezent, la 4,5 milioane de euro ºi exponenþial, în urmãtorii 3-4 ani.

pe un profit de 4.200 euro în 2012, iar în 2013 profitul a fost de 7.000 euro. Datoriile s-au redus ºi ele, de la 9.000 de euro în 2011, la 2.500 euro în 2012 ºi 2013.