Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 632

Cronica Vãii Jiului Luni, 16 Iunie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

A trãdat Petre Nica interesele ortacilor?!

Liderul minerilor din Valea Jiului, acuzat cã a pactizat cu administraþia

Bizonii din trafic aduc bani la bugetul local >>> PAGINA A 3-A

Cãldura face victime la Petroºani >>> PAGINA A 3-A

Primarii, mânã liberã la amenajarea teritoriului >>> PAGINA A 4-A

Expertizã în domeniul electromecanic în Dosarul Uricani >>> PAGINA A 5-A

Termoficarea aºteaptã verdictul >>> PAGINA A 6-A

Moloþ: Tãriceanu este terminat ca om politic >>> PAGINA A 7-A Sãnãtate prin alimentaþie

Preparate culinare de top, realizate din produse bio >>> PAGINILE 8-9

Dupã mineri reacþioneazã ºi angajaþii TESA de la CEH >>> PAGINA A 10-A

Expoziþie ineditã

>>> PAGINA A 12-A

Pregãtiri pentru nedeia Sânzienelor din Straja >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Iunie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Iunie 2014

Cãldura face victime la Petroºani C ãldura face victime. La Petroºani, la sfârºitul sãptãmânii trecute, un bãrbat a murit dupã ce a intrat într-o alimentarã sã cumpere pâine. Paramedicii ºi echipajul de la salvare l-au resuscitat în zadar. A plecat sã cumpere pâine, dar a fost ultimul sãu drum. Un bãrbat de 55 de ani din Petroºani a sfârºit în braþele

medicilor de la ambulanþã, cel mai probabil din cauza unor afecþiuni cardiace. Omul plecase vineri dimineaþã,

izonii din trafic contribuie la bugetul local. Nu þin cont de regulile de circulaþie sau de regulile impuse de consiliul local, iar asta îi costã. Bugetul administraþiei locale este mai bogat cu aproape 14 mii de lei, dupã ce doar în primele cinci luni ale acestui an au fost aplicate mai multe sacþiuni de cãtre

în jurul orei 8,30 sã îºi cumpere o pâine ºi acesta a fost ultimul sãu drum. Martorii povestesc cã s-a prãbuºit în alimentarã, dupã ce îºi cumpãrase pâinea ºi unul dintre cei din magazin a ºi încercat sã îi dea primul ajutor. „Am intrat în magazin ºi omul era deja cãzut cu faþa în jos ºi vânãt. L-am întors în poziþia de siguranþã, dar mai

mult nu am avut ce sã îi facem. Omul era la cumpãrãturi, sã îºi cumpere o pâine ºi nu s-a mai întors. Deja era cu pulsul foarte, foarte slab ºi….”, povesteºte tânãrul, care a încercat sã îl ajute pânã ce a sosit echipajul SMURD. Paramedicii SMURD au fost primii care au ajuns, dupã ce angajatele din alimentarã au sunat la 112. Zeci de minute aceºtia s-au chinuit, ajutaþi ºi de un echipaj de la salvare, cu medic, sã îl ajute pe bãrbat, dar totul a fost în zadar.

„Echipajul SMURD, împreunã cu echipajul de pe ambulanþã, a participat la resuscitarea unei persoane în vârstã, de aproximativ 50 – 60 de ani, în stop cardio-respirator. Am efectuat protocolul de bazã, însã persoana nu a rãspuns”, a declarat Cornel Magadan, paramedic SMURD. Criminaliºtii au fost cei care au constatat decesul ºi trupul neînsufleþit al omului a fost transportat la morga spitalului din Petroºani. Medicii legiºti sunt cei care se vor pronunþa cu privire la cauza morþii, dupã ce îi vor face necropsia.

pentru S faturi caniculã

Planificaþi-vã ziua în aºa fel încât sã vã petreceþi cât mai puþin timp afarã în timpul orelor de vârf (11:0015:00). Dacã trebuie sã mergeþi afarã, cãutaþi umbra. Purtaþi o pãlãrie ºi haine deschise la culoare, care resping

cãldura, fiind preferate materialele naturale cum este bumbacul sau inul. Când trebuie sã petreceþi afarã mai mult timp, asiguraþi-vã cã nu sunteþi deshidrat/ã ºi cã aþi bãut foarte multã apã înainte de a pleca. Alimentaþia trebuie sã fie bogatã în legume ºi fructe care hidrateazã. Mâncarea rece este mai recomandatã. Beþi ceai de mentã ºi faceþi duºuri cu apã rece! Ca sã faceþi faþã caniculei, consumaþi cel puþin doi litri de lichide la temperatura camerei ºi alegeþi ceaiul de mentã ºi bãuturile puternic mineralizate, vã sfãtuiesc medicii. Pentru cã prin transpiraþie se eliminã sãruri minerale din organism, protejaþi-vã ºi cu suplimente din farmacie, pe care le amestecaþi cu aproximativ o jumãtate de litru de apã. Diana MITRACHE

Bizonii din trafic aduc bani la bugetul local reprezentanþii Poliþiei Locale. Cei care au parcat pe trotuare sau au intrat cu mopedele în locurile destinate pietonilor au fost sancþionaþi. “În primele cinci luni ale acestui an, colegii mei de la Poliþia Localã au acordat 188 de sancþiuni în valoare de peste 13 mii de lei, acestea au fost acordate pe prevederile codului rutier, precum ºi douã hotãrâri ale

Consiliului Local privind pãtrunderea cu maºini sau mopede în zona pietonalã sau parcarea pe trotuare sau zone verzi”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. În baza codului rutier, la Petroºani, în primele cinci luni ale acestui an au fost aplicate pe codul rutier 162 de sancþiuni, dintre care 58 de amenzi ºi 64 de avertismente. Amenzile în baza acestui cod au fost în sumã de 9860 de lei, aceasta fiind ºi cea mai mare pondere. În baza hotãrârii de consiliu local privind pãtrunderea autoturismelor sau a mopedelor pe zona pietonalã au fost aplicate 5 avertismente, 8 sancþiuni ºi trei amenzi în valoare de 1200 de lei, iar în baza unei alte hotãrâri de consiliu local care prevede oprirea ºi staþionarea autoturismelor pe trotuare ºi pe zonele verzi au fost

aplicate 46 de avertismente, 58 de sancþiuni ºi 12 amenzi în valoare de 2700 de lei. Astfel, în baza hotãrârilor de consiliu local au fost aplicate 64 de sancþiuni, 15 amenzi ºi 51 de avertismente pentru pãtrunderea cu mopedele în locurile destinate pietonilor ºi pentru oprirea ºi staþionarea autovehiculelor pe trotuare. Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Iunie 2014

Primarii, mânã liberã la amenajarea teritoriului

inistrul Dezvoltãrii Liviu Dragnea, a emis un ordin, publicat marþi în Monitorul Oficial, prin care a desfiinþat obligaþia primarilor ºi a ºefilor de consilii judeþene, de a face consultãri publice când e vorba despre planuri de urbanism ºi amenajare a teritoriului.

fel cetãþenii afectaþi de aceste proiecte, nu mai pot pune presiuni pe edili pentru a le anula în cazul în care acestea sunt controversate sau nu. La Petroºani, aceste consultãri au fost finalizate de mult timp.

“PUG-ul, la Petroºani este într-o etapã foarte avansatã, am fãcut toate consultãrile publice, am luat toate avizele necesare, suntem cu el în fazã finalã, urmeazã sã intrãm cu el în Consiliu ºi sã îl

Monika BACIU Practic, prin desfiinþarea acestei obligaþii, primarii, consiliile locale ºi ºefii consiliilor judeþene sunt exoneraþi de rãspunderea de a organiza dezbateri publice în vederea stabilirii unor proiecte imobiliare sau de infrastructurã. În acest

Reguli noi pentru asociaþiile de proprietari

egea nr. 230/2007, a asociaþiilor de proprietari, ar putea fi modificatã. Senatul a aprobat, joia trecutã, obligaþii noi pentru asociaþiile de proprietari. Potrivit proiectului de lege, asociaþiile de proprietari vor fi obligate sã afiºeze lunar modul de calcul al cheltuielilor, iar principalul responsabil va fi preºedintele asociaþiei. Diana MITRACHE Conform modificãrilor, asociaþia va fi obligatã sã justifice calculul cheltuielilor ºi ce venituri încaseazã membrii. Neîndeplinirea acestei obligaþii ar putea fi sancþionatã cu amendã de pânã la 3.000 de lei. Cel care are aceastã responsabilitate va fi chiar preºedintele asociaþiei de proprietari, care are grijã ca lângã lista de platã a cheltuielilor asociaþiei de proprietari sã fie afiºatã ºi modalitatea de calcul în urma cãreia au rezultat sumele lunare de platã a proprietarilor. Pe lista de platã reprezentanþii asociaþiilor de proprietari vor indica explicit toate costurile ºi sumele care formeazã totalul de platã al pro-

prietarilor, modul de calcul ºi repartizarea acestor cheltuieli cãtre proprietari. Dacã proiectul de act normativ va trece ºi de votul final al Camerei Deputaþilor, atunci neîndeplinirea

asociaþia le face, precum ºi a veniturilor pe care le încaseazã ºi sã îºi asume rãspunderea pe acest lucru. Proprietarii ar putea primi aceste informaþii la trei luni, în scris sau prin e-

acestei atribuþii va constitui contravenþie ºi se va sancþiona cu amendã de la 500 la 3.000 de lei. Proiectul de lege aduce responsabilitãþi noi ºi în sarcina administratorilor. Aceºtia ar trebui sã informeze periodic proprietarii în privinþa cheltuielilor pe care

mail, cu semnãtura administratorului, preºedintelui ºi cenzorului Proprietarii au mânã liberã sã solicite, sã li se punã la dispoziþie toate documentele asociaþiei pe care ei intenþioneazã sã le verifice. Procedural,

urmeazã ca proiectul de lege sã fie trimis la vot cãtre Camera Deputaþilor, aceasta fiind camera decizionalã în acest caz. Numai în Petroºani sunt cel puþin douã asociaþii de proprietari, care în acest moment au mari probleme din cauza modului cum au fost gestionate. Edilii locali au cerut un audit financiar ºi se aºteaptã o decizie în acest sens, însã, pânã acum, toþi membrii asociaþiei au fost debranºaþi în repetate rândul de la alimentarea cu apã potabilã, din cauza datoriilor pe care le-au acumulat unii dintre proprietari.

aprobãm . noi am depãºit faza de consultare a populaþiei”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Noul plan urbanistic nu va schimba nimic la Petroºani, cel puþin asta ne spun edilii. “Nu se schimbã nimic în acest plan, rãmâne aºa cum a fost propus la dezbaterile publice ºi mergem în continuare, acest PUG este pe 10 de ani zile”, a mai spus sursa citatã.

Practica ultimilor ani a aratat ca la aceste dezbateri publice societatea civila sau cetatenii potential afectati de astfel de proiecte pot exercita presiuni publice asupra edililor pentru a respinge planurile de urbanism care incalca legislatia. Chiar ºi acum în dezbatere publicã pe site-ul primãriei Petroºani se aflã un proiect privind amenajarea unei spãlãtorii auto.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Iunie 2014

Expertizã în domeniul electromecanic în Dosarul Uricani

xpertul numit de instanþã în „Dosarul Uricani” ar putea sã-ºi extindã sfera de activitate ºi, pe lângã expertiza în domeniul protecþiei muncii, sã o realizeze ºi pe cea în domeniul electromecanic. Carmen COSMAN - PREDA Magistraþii de la Petroºani i-au cerut expertului numit în „Dosarul Uricani” sã le comunice dacã poate rãspunde ºi obiectivelor stabilite pentru efectuarea expertizei în domeniul electromecanic maºini ºi echipamente miniere. Asta dupã ce, pe parcursul derulãrii procesului s-a stabilit necesitatea unei cercetãri în acest din urmã domeniu. De asemenea, magistraþii au decis sã calculeze ºi ce venituri ar fi realizat cele cinci victime ale tragicului accident

la ora actualã. Astfel, instanþa a decis trimiterea unei adrese cãtre Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului SA, de care aparþine Mina Uricani, pentru a comunica veniturile pe care le-ar fi realizat în prezent victimele accidentului colectiv de muncã produs la data de 5 februarie 2011, respectiv Nãdrag Ion, Borc Hici Cornel, Stoi Iulian, Calotã Cosmin ºi Cucu Marian - dacã aceºtia ar fi prestat muncã. Inculpaþii din acest dosar, respectiv foºtii ºefi ai EM Uricani, vor da din nou ochii cu magistraþii de la

Petroºani marþi, când va continua ºi audierea martorilor din acest complex dosar. Ca urmare a solicitãrii venite din partea apãrãtorilor a doi dintre inculpaþi, Judecãtoria Petroºani a dispus trimiterea cererii de recuzare a procurorului din faza de urmãrire penalã, procurorului ierarhic superior, în vederea soluþionãrii acesteia. Morþi în timpul unei acþiuni de rutinã Reamintim cã, în februarie 2011, o echipã alcãtuitã din cinci lucrãtori efectua o revizie la un transformator de la Orizontul 300. În jurul

orei 14.30, ºeful de lucrare a anunþat cã a finalizat operaþiunea ºi cã a cuplat tensiunea electricã în zonã, însã acestea au fost ultimele cuvinte care

la EM Uricani ºi ai Staþiei Centrale de Salvare Minierã. În jurul orei 19.00, o echipã formatã de 15 salvatori minieri a intrat în subteran ºi a

s-au mai auzit la suprafaþã. Dupã aproximativ 10 minute, deserventul uneia dintre staþiile principale de ventilatoare a vãzut o dârã de fum la una din evacuãrile aerului viciat din subteran ºi a dat alarma. Imediat au fost convocate echipe de salvatori minieri de

încercat sã afle care este starea minerilor rãmaºi în mãruntaiele pãmântului, dar verdictul a fost cutremurãtor: toþi cei cinci au decedat. Salvatorii au fost, însã, la un pas sã se transforme în victime, dupã ce, la ora 22.50 a avut loc o replicã a primei explozii, dar,

din fericire, echipele de intervenþie erau deja în rampã puþului ºi nu au fost surprinse de suflul exploziei. Tragedia de la Uricani a fost urmatã de o anchetã complexã efectuatã de Inspecþia Muncii, care a stabilit cu ocazia cercetãrii 26 de abateri de la normele de protecþie a muncii. În 21 de cazuri s-au aplicat sancþiuni contravenþionale, în valoare de 182.000 de lei, în timp ce în cinci cazuri s-au dat avertismente. Pe partea infracþionalã, gradul de responsabilitate a fost determinat pentru fiecare persoanã în parte, în conformitate cu fiºa postului, iar ancheta au derulat-o procurorii de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, care au decis trimiterea dosarului în instanþã.

doua zi de Paºti, 1 mai, prima ºi a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie- Sfântul apostol Andrei, 1 decembrie, douã zile pentru fiecare dintre cele 3 sãrbãtori religioase anuale, declarate astfel

de cultele religioase legale, altele decât cele creºtine, pentru persoanele aparþinând acestora. Proiectul, care a fost depus în 10 iunie, urmeazã sã intre mai întâi în dezbaterea Senatului, Camera Deputaþilor fiind for decizional.

Ziua dintre sãrbãtorile legale din sãptãmânã ºi week-end, liberã pentru bugetari

ai mulþi deputaþi PSD au depus la Parlament o iniþiativã legislativã potrivit cãreia dacã intervalul dintre zilele de sãrbãtoare legalã din timpul unei sãptãmâni ºi zilele de repaos sãptãmânal este de 24 de ore, acesta va fi considerat drept zi nelucrãtoare. Cei 13 deputaþi PSD au propus modificarea Codului Muncii astfel încât dacã intervalul dintre zilele de sãrbãtoare legalã din timpul unei sãptãmâni ºi zilele de repaos sãptãmânal este de 24 de ore, acesta va fi considerat drept zi nelu-

crãtoare. Pentru intervale mai mari de 24 de ore, acordarea de timp liber se stabileºte prin hotãrâre a Guvernului. Iniþiatorii precizeazã cã acordarea de zile libere ca punte între zilele de sãrbãtoare legalã prevãzute în Codul

Muncii ºi zilele de sâmbãtã ºi duminicã au fost reglementate, pânã acum, prin emiterea de hotãrâri de Guvern, existând un vid legislativ. Stabilirea minivacanþelor prin lege va crea un calendar previzibil, necesar opera-

torilor din turism, având ca efect stimularea acestui sector important pentru economia româneascã. Totodatã, în urma creºterii volumului de vânzãri a pachetelor de turism, se va înregistra automat ºi o creºtere a sumelor atrase la bugetul de stat, au apreciat iniþiatorii. Sãrbãtorile legale stabilite prin Codul Muncii sunt: 1 ºi 2 ianuarie, prima ºi a

“Popice” cu alcool pe strãzile din Petroºani

n ºofer în vârstã de 22 de ani, din Vulcan, care s-a urcat bãut la volan, a reuºit sã tamponeze douã autoturisme parcate regulamentar, dupã ce a intrat în alt autoturism aflat chiar în faþa lui. Carmen COSMAN - PREDA Accidentul s-a produs în noaptea de sâmbãtã spre duminicã pe strada 1 Decembrie

1918 din municipiul Petroºani. Poliþiºtii spun cã tânãrul nu a pãstrat o distanþã corespunzãtoare în mers faþã de autoturismul care rula

în faþa sa, pe care l-a tamponat. Dupã impact, autoturismul condus de tânãrul vulcãnean a fost proiectat în alte douã autoturisme,

parcate regulamentar, dar, din fericire, nimeni nu a fost rãnit, ci au rezultat doar pagube materiale. Conducãtorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat valoarea de 0,64 mg/l, alcool pur în aerul expirat, au mai precizat oamenii legii.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Iunie 2014

Termoficarea aºteaptã verdictul

ermoficarea în Petroºani va fi firmã de sine stãtãtoare, sau va deveni sucursalã a Termocentralei Paroºeni? Vom avea apã caldã în curând, sau mai aºteptãm? Acestea sunt câteva aspecte ce sãptãmâna viitoare vor fi lãmurite. Primãria cautã soluþii pentru societatea de termoficare, dupã ce situaþia financiarã a SC Termoficare SA a ajuns în colaps. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã decizia finalã va fi luatã în câteva zile, dupã o analizã a posibilitãþilor

existente în acest moment. „Societatea de termoficare este în insolvenþã. existã acolo un administrator judiciar. În plus, existã un ordin al ANRE care spune cã nu se pot face contracte cu firmele care au fost în insolvenþã, dar avem soluþii”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani. Primul serviciu de

care vor beneficia abonaþii este apa caldã, care acum este opritã, iar din varã, administraþia localã va merge pe una dintre variantele ce acum sunt în discuþie. „Deocamdatã sunt în revizii ºi reparaþii, aºa cum se întâmplã în fiecare an, cu cei de la Paroºeni. Din luna iulie încolo nu mai existã contract cu

CE Hunedoara în insolvenþã, Oltchim în faliment

ltimele zvonuri pe piaþã sunt cã, dupã alegerile prezidenþiale din toamnã, Complexul Energetic (CE) Hunedoara (CEH) va intra în insolvenþã, iar combinatul Oltchim în faliment. La CE Hunedoara lucrurile stau rãu de ceva mai multã vreme. Complexul energetic a apãrut în anul 2013, prin fuziunea termocentralelor Mintia-Deva ºi Paroºeni, cu minele viabile din Compania Naþionalã a Huilei (CNH) Petroºani (Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni). Conform raportului administratorilor companiei, CEH a avut pierderi de peste 147 milioane de lei în anul 2013, iar datoriile depãºeau 752 milioane de lei. De menþionat ºi cã, la înfiinþare, CE Hunedoara a preluat ºi o datorie de 70 milioane lei ale

CNH. Iniþial, potrivit calendarului de privatizãri agreat de Guvernul României cu FMI, Complexul Energetic Hunedoara ar fi trebuit vândut încã din anul 2013 unui investitor strategic. De altfel, în urma unei misiuni a FMI, în ianuarie anul trecut, în scrisoarea de intenþie cãtre FMI, se arãta cã decizia de privatizare a CE Hunedoara urma sã fie adoptatã pânã la finele lunii februarie. Dacã nu exista, însã, niciun investitor interesat, CE Hunedoara urma sã

termoficarea Paroºeni. Soluþia ar fi ori sã trecem pe noua societate pe care o avem ºi contractul sã se facã cu noua societate, sau, în perspectiva în care pânã în toamnã vrem ca acest serviciu de termoficare sã fie integrat pe toatã Valea Jiului, atunci Termoficare Paroºeni va fi furnizorul ºi producãtorul de agent termic ºi nu mai este nevoie de contract, pentru cã ei sunt ºi cei care produc ºi care vând”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi. Totuºi, primarul din Petroºani dã asigurãri cã angajaþii acestei societãþi nu îºi vor pierde locul de muncã, în nicio situaþie. „Asta înseamnã cã tot personalul care existã acum la

intre în insolvenþã, releva scrisoarea FMI. În prezent, se pare cã nu mai existã nicio variantã pentru salvarea CEH, în afarã de insolvenþã. De asemenea, în privinþa combinatului petrochimic Oltchim, ºi aici lucrurile stau cât se poate de prost. Aflat în insolvenþã, nu s-a gãsit niciun “doritor“ care sã preia compania. Chinezii ba au zis ca vin, ba au zis cã mai vor sã se intereseze asupra situaþiei companiei, aºa cã mai au nevoie de timp. Cert e cã ºi ultima amânare pentru depunerea ofertelor de preluare a combinatului, 6 iunie 2014, a trecut fãrã niciun rezultat. În aceste condiþii, se zvoneºte cã Oltchim va intra în faliment. Totuºi, nici CE Hunedoara, nici Oltchim “nu vor pãþi nimic“ în urmãtoarele 5-6 luni. Abia dupã ce vor trece alegerile din toamnã, dupã ce se vor aºeza apele, cele douã companii vor intra una în insolvenþã, iar cealalatã în faliment! Sursa: focus-energetic.ro

termoficare va fi transferat la noua societate”, a conchis Iacob Ridzi. Termocentrala Paroºeni este în revizii ºi reparaþii ºi nici un abonat din Valea Jiului nu beneficiazã de

serviciile acestei firme. Totul va fi luat discutat sãptãmâna viitoare, când administraþia va decide pe care variantã va merge pentru iarna ce vine. Diana MITRACHE

Politic 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Iunie 2014

UDMR va avea candidat propriu la prezidenþiale

Consiliul consultativ al UDMR ºi-a desemnat reprezentanþii

eprezentanþii UDMR ºi-au ales conducerea consultativã. La sfârºitul sãptãmânii trecute la Petroºani a avut loc o conferinþã UDMR. În cadrul întâlnirii a fost desemnatã conducerea consultativã a partidului ºi nu numai. La întâlnirea de lucru a participat ºi europarlamentarul Iuliu Winkler. Monika BACIU “Consiliul reprezentanþilor judeþeni ai UDMR a ales astãzi câteva dintre funcþiile pentru organizaþia judeþeanã, vicepreºedinþii care sunt aleºi pe criterii regionale, Deva, Hunedoara ºi Valea Jiului, preºedintele executiv al organizaþiei, vicepreºedintele politic ºi vicepreºedintele pentru tineret. Acestea au fost funcþiile pentru care am fãcut alegeri, dar înainte de alegeri am fãcut ºi o analizã a rezultatelor pentru

alegerile pentru Parlamentul European care în judeþul Hunedoara au fost exact conforme cu ceea ce UDMR a obþinut la nivel naþional, adicã am adus voturi proporþional cu comunitatea etnicã din judeþ, am analizat faptul cã am avut voturi ºi din partea comunitãþii române care mã onoreazã pe mine eprsonal pentru cã sunt nu numai preºedinte al organizaþiei judeþene, dar sunt ºi parlamentar în Parlamentul European. A fost o campanie foarte grea,

o campanie care a a fost umbritã de lupta politicã internã din România, s-a vãzut ºi aici în judeþul Hunedoara, a fost o prezenþã mare ºi aici în judeþul Hunedoara datoritã alegerilor parþiale, au fost condiþii foarte grele în care eu nu pot decât sã mulþumesc ºi preºedinþilor de organizaþii, dar sã mulþumesc ºi bisericilor noastre, preoþilor ºi intelectualilor ºi organizaþiilor civile maghiare care au fost alãturi de noi, dar sã mulþumesc în general pentru hunedoreni

pentru cã dacã am avut ºi aici în Valea Jiului voturi din partea comunitãþii româneºti, eu cred cã este un vot de încredere pentru UDMR pentru cã ºtim sã pãstrãm echilibrul, pentru cã faptul cã deºi suntem o organizaþie micã, nu avem primari ºi viceprimari în judeþ, dar încercãm ºi noi sã punem umãrul la rezolvarea problemelor”, a declarat Iuliu Winkler, preºedintele UDMR Hunedoara. Tot în cadrul întâlnirii au fost stabilite ºi câteva obiective. Pe termen scurt, vizate sunt alegerile prezidenþiale, la care UDMR va avea un candidat propriu. “Noi suntem deja cu gândul la provocãrile care urmeazã, va fi o perioadã foarte grea

din punct de vedere a campaniei pentru prezidenþiale, eu voi propune ca UDMR sã aibã candidat propriu în acest prim tur de scrutin pentru cã trebuie sã avem candidatul care va expune ºi opinia comunitãþii maghiare din România, despre cum ar trebui sã fie preºedintele României care sã lucreze pentru propãºirea acestei þãri, pentru propãºirea regiunilor în mod egal. Ne pregãtim ºi de o aniversare importantã în UDMR pentru cã vom aniversa 25 de ani de la înfiinþare, suntem cea mai veche formaþiune politicã care suntem în Parlamentul României, cu aceeaºi denumire, cu aceeaºi siglã ºi cu aceleaºi obiective pe care vremsã le îndeplinim. Vom face

Moloþ: Tãriceanu este terminat ca om politic

icepreºedinte al PNL ºi preºedinte al liberalilor hunedoreni, Mircea Ioan Moloþ, considerã cã demersul preºedintelui Senatului, Cãlin Popescu-Tãriceanu, de creare a Grupului de iniþiativã pentru pãstrarea identitãþii liberale, nu va avea sorþi de izbândã. Maximilian GÂNJU Fostul preºedinte al liberalilor încearcã sã atragã parlamentarii liberali de partea sa, la îndemnul PSD, pentru a-ºi asigura o oarecare siguranþã la guvernare crede preºedintele PNL Hunedoara. Mircea Moloþ considerã cã fostul premier liberal prin crearea Grupului de iniþiativã pentru pãstrarea identitãþii liberale, a fãcut o greºealã care i-ar putea încheia cariera politicã. "Gestul domnului Tãriceanu reprezintã terminarea sa ca om politic. Nu are nicio ºansã cu acest demers. Nu reuºesc sã gãsesc un rãspuns la între-

barea de ce face acest lucru domnul Tãriceanu. Nu exclud, însã, ca aici sã fie implicat ºi PSD pentru a mai atrage niºte parlamentari ºi a-ºi asigura o relativã siguranþã la guvernare, pânã la începutul anului viitor", a declarat preºedintele PNL Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. În opinia sa, Cãlin Popescu-Tãriceanu ar mai avea timp sã facã paºii prevãzuþi de statutul PNL pentru a se înscrie, din nou, în partid ºi chiar sã-ºi depunã candidatura pentru o funcþie de conducere, la congres. "În acest fel, ar putea sã vadã susþinerea realã de care s-ar mai bucura în cadrul PNL", a

apreciat Moloþ. Acesta a comentat ºi iniþiativa senatorului PNL Ioan Ghiºe, care propune ca liberalii sã nu facã nicio alianþã politicã sau fuziune

cu partidele care au guvernat în perioada 2009-2012 sau care au fost conduse de Traian Bãsescu. "Rezoluþia propusã nu are un fundament concret. Domnul senator Ioan Ghiºe este un lup singuratic, care stã pe o muchie de cuþit din punct de vedere al statutului PNL ºi al ideilor liberale. Domnia sa are un spirit de contradicþie de care este ani-

o asemenea sãrbãtoare, dupã alegerile prezidenþiale ºi eu cred cã avem ce realiza pentru cã avem multe realizãri în urma noastrã”, a mai spus sursa citatã. Preºedintele Consiliului Reprezentanþilor al UDMR la nivelul judeþului Hunedoara a fost desemnat Szell Lorincz, iar preºedintele politic este Grigorie Burjan. Totodatã, în cadrul întâlnirii s-au stabilit ºi vicepreºedinþii zonali. Valea Jiului va fi reprezentatã de Amalia Antal, iar Deva de Balogh Botar Csaba, în timp ce comunitatea maghiarã din Hunedoara îl are în frunte pe Horvath Zoltan. Vicepreºedintele de la tineret este Nagy Attila Zoltan.

mat în permanenþã", a spus liderul liberalilor hunedoreni. Grupul de iniþiativã pentru pãstrarea identitãþii liberale iniþiat de preºedintele Senatului, Cãlin Popescu-Tãriceanu, a fost lansat joi în Capitalã în prezenþa mai multor parlamentari liberali. "Platforma este o iniþiativã politicã care poate sã ducã inclusiv la formarea unui partid", a spus fostul premier Tãriceanu. El a afirmat cã mai mulþi colegi i-au cerut ca hotãrârea privind constituirea unui partid liberal autentic sã fie luatã cât mai repede. Tãriceanu a explicat cã nu a lansat direct un partid, deoarece lucrurile trebuie fãcute într-o anumitã succesiune ºi trebuie dat un semnal.

8 Actualitate

Sãnãtate prin alimentaþie

Preparate culinare de top, realizate din produse bio reparate culinare ridicate la rang de P artã. La sfârºitul sãptãmânii trecute, la Colegiul Economic Hermes din Petroºani a avut loc cea de-a ºaptea ediþie a Simpozionului Internaþional “Sãnãtate prin alimentaþie”. Dascãlii, dar ºi elevii au dezbãtut acest subiect care este unul de impotanþã pentru fiecare om. “S-au desfãºurat lucrãrile celei de-a ºaptea ediþii a Simpozionului Internaþional “Sãnãtate prin alimentaþie”. Cât de important este sã ne alimentãm corect pentru a ne bucura de sãnãtate este esenþial ºi de asemenea este foarte adevãrat cã în permanenþã trebuie sã învãþãm care sunt principile alimentaþiei corecte, cum trebuie sã ne alimentãm, ce, cât, cum sã mâncãm. Toate acestea sunt absolute necesare pentru a fi învãþate pentru cã în ziua de astãzi este peste tot abundenþã alimenta-

rã, peste tot oferte peste oferte, culori apetisante, modul cum aratã preparatele, bãuturile te îmbie la a le consuma. Tocmai aceste lucruri nu este pica în aceastã plasã. Trebuie sã fim foarte atenþi ºi asta numai prin cunoaºtere se poate dobândi, citind etichetele cu atenþie, citind ceea ce este pe ambalaj, cunoscând compoziþia a ceea ce mâncãm ºi cunoscând de asemenea efectele pe care ingredintele le au asupra organismului nostru. Trebuie sã învãþãm noi cei mature, atât educatorii cât ºi pãrinþii pen-

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Iunie 2014

tru a putea apoi educa ºi pe copii. Anul acesta am introdus ºi o secþiune pentru elevi, unde aceºtia ºi-au prezentat abordarea lor originalã, felul cum vãd ei o alimentaþie sãnãtoasã, dar ºi mulþi dintre ei au abordat efectele pe care le au alimentele nesãnãtoase, bãuturile nesãnãtoase. Am avut trei secþiuni ale simpozionului ºi nu în ultimul rand mare accent am pus pe corelaþia care trebuie sã existe între alimentaþie ºi miºcare. Chiar dacã am reuºi sã ne alimentãm sãnãtos, dacã suntem

sedentari, tot ne îmbolnãvim ºi suntem groaznic de sedentari, din pãcate pentru cã omul a fost creat ca fiind o maºinãrie în miºcare, ori acum lucrãm, stãm ore în ºir în spaþii închise, mai grav pe scaun în faþa calculatorului, în special copiii ºi consecinþele sunt dezastruoase. Noi, echipa care a îniþiat acest simpozion pornind de la necesitatea cunoaºterii a principiilor alimentaþiei corecte ºi mai ales a efectelor negative pentru cã ne lãsãm pradã produselor ori aceastã stare de bine este falsã, care

de fapt ne este datã de aceste substanþe chimice pe care noi le numic E-uri ºi care ne dau dependenþã”, a declarat Rodica Pascal, directorul Colegiului Economic Hermes din Petroºani. Elevii au înþeles ce înseamnã alimentaþia sãnãtoasã ºi totodatã ei atrag atenþia asupra riscurilor la care ne expunem dacã nu mâncãm hranã sãnãtoasã. “Am participat cu un proiect care descrie obezitatea, nutriþia ºi educaþia fizicã. Am vãzut foarte mulþi copii ºi adolescenþi obezi, sunt foarte multe cazuri ºi trebuie sã le evitãm. Nu trebuie sã mâncãm alimente necorespunzãtoare, cipsuri, sã bem bãuturi carbogazoase. Ar trebui sã facem foarte mult sport”, spune o elevã care a participat la acest simpozion. “Prezentarea mea a constat în exemplificarea alimentelor care ajutã organismul uman ºi cele

care nu ajutã. Ne ajutã legumele, fructele ºi mâncãruri care sunt compuse din acestea. Alimentele bogate în zahãr, fast-food-ul ºi prãjitã sunt contraindicate. Este recomandat sportul, miºcãrile ºi plimbarea pentru o viaþã sãnãtoasã”, spune un alt elev. În cadrul simpozionului a fost ºi o expoziþie ºi nu una oarecare ci o expoziþie culinarã. Produse care mai de care mai apetisante preparate pe bazã de alimente bio au îmbiat participanþii la simpozion.

“În fiecare an, pentru a demonstra cele ce dezbatem în cadrul lucrãrilor simpozionului elevii noºtri coordoanaþi de colegii mei realizeazã o expoziþie culinarã cu preparate care sunt din materii prime curate, sunt preparate aici, proaspete ºi care aratã ºi foarte bine ºi astfel elevii au posibilitatea de a-ºi pune în practicã cunoºtinþele, dar ºi propria lor fantezie, originalitate ºi creativitate. Aceastã expoziþie culinarã pe lângã faptul cã este din punct de vedere estetic foarte atrãgã-

toare, preparatele sunt ºi gustoase. Noi credem cã dacã folosim materii prime curate, bio, nu mai sunt atât de gustoase, dar acest lucru este fals pentru cã ne-am pervertit gusturile consumând aceste preparate foarte procesate ºi cu foarte multe substanþe chimice. ªi bãuturile care însoþesc aceste preparate sunt tot bãuturi naturale, acea socatã, acea limonadã

este din apã de izvor cu flori de soc, fermentaþia având loc cu miere”, a mai spus Rodica Pascal. “În general sunt produse pe bazã vegetalã ºi produse bio. Am exagerat cã am fãcut prãjiturile, dar fãrã prãjituri nu are rost. Noi în fiecare an avem o expoziþie culinarã”, ne spune Leonica Popescu, professor biologie ºi iniþiatorul proiectului. Ideea acestui simpozion a pornit în urmã cu ºapte ani atunci când cadrele didactice au observat cã în rândul elevilor se instaleazã starea de obezitate. “Idea a pleca de la copii. Vedeam în fiecare zi cã pe timp ce trec genegaþiile copiii sunt mai graºi, adicã tindem spre obezitate ºi atunci m-am gândit sã facem ceva. De anul acesta am introdus ca o secþiune a simpozionului ºi elevii, sã vadã ºi sã transmitã la ceilalþi. Lucrurile au evoluat frumos. La început eram ca un copil care nu ºtiam foarte multe ºi aºa copilul acesta l-am crescut frumos ºi sãnãtos ºi sunt ºapte generaþii de când mergem cu acest simpozion care la început a fost simpozion judeþean, apoi naþional, iar de douã serii suntem internaþionali. Au participat ºi indirect din Turcia, Italia, am avut multe din Slovenia, unde am avut ºi parteneriate ºi ei au fost interesaþi sã vadã, mai ales lucrãrile astea care o parte sunt ºi traduse, dar ºi reþetele româneºti. Venind la noi ºi gustând din produse au vrut sã le facã”, a mai spus Leonica Popescu. Simpozionul a fost unul internaþional, la acesta participând indirect, ºcoli din mai multe þãri europene cu care Colegiul Economic Hermes din Petroºani colaboreazã. Monika BACIU

Mici ºefi bucãtari E

misiunile culinare contribuie la sporirea numãrului de elevi în cadrul ºcolilor profesionale. Colegiul Economic Hermes din Petroºani oferã tinerilor posibilitatea de a învãþa meseria de bucãtar sau ospãtar. Potrivit conducerii unitãþii de învãþãmânt, în ultimii ani s-a înregistrat o creºtere a numãrului celor care vor sã urmeze aceste specializãri. “Eu sunt optimistã ºi zic cã sunt atraºi pentru cã aici ne ajutã ºi emisiunile gen Masterchef pentru cã indiferent ce s-ar spune, gastronomia, bucãtãria, pe lângã ºtiinþã este ºi o artã ºi atunci ai posibilitatea de a-þi demonstra acest simþ al esteticului, al frumosului ºi prin gãtit ºi atunci eu zic cã încã sunt atraºi tinerii ºi din ce în ce

mai mult”, a declarat Rodica Pascal, directorul Colegiului Economic Hermes din Petroºani. Singura problemã cu care se confruntã unitatea ºcolarã este materia primã. Elevii care urmeazã aceste calificãri sunt nevoiþi sã facã practica la unitãþile de alimentaþie pentru cã Ministerul Educaþiei nu asigurã buget pentru

achiziþionarea materiei prime. “Aici avem probleme pentru cã încercãm o autogospodãrire, dar majoritatea fac practicã la agenþii economici ºi atunci ei îºi formeazã aceste competenþe la restaurant, la unitãþile de alimentaþie de pe raza municipiului Petroºani”, a mai spus

Atenþie la alimente! C

umpãrãtorii sunt sfãtuiþi de reprezentanþii Direcþiei Sanitar Veterinare sã fie prudenþi atunci când merg la piaþã. Din cauza temperaturilor ridicate alimentele pot fi alterate, iar acest lucru îi poate trimite pe condumatori direct la spital. „Ca de fiecare datã când începe sezonul estival , cãdlurile care pot sã pericliteze calitatea ºi bunul mers al activitãþilor comerciale care se referã la un program de comerþ alimentar cu produse perisabile ºi aici ne referim la carne, ouã, lapte, brânzã ºi toate celelalte unitãþi care au alimentaþie publicã, direcþia noastrã desfãºoarã un control monitorizat în permanenþã, avem programe prelungite de douã schimburi urmãrim în primul rând ca în condiþiile în care sunt comercializate produsele alimentare sã fie în concordanþã cu normele ºi standardele produsului, cu depozitarea ºi comercializarea acestor produse sã nu punã în pericol sãnãtatea publicã. De la începutul lunii iunie, piaþa de alimente, mãcelãriile ºi unitãþile care comercializeazã produse de cofetãrie, îngheþatã

ºi orice produs care poate sã pericliteze sãnãtatea publicã este în vigorul nostru”, a declarat Octavian Popescu, medic coordonator CSVSA Petroºani. Piaþa este cel mai aglomerat loc, dar aici intervine ºi o problemã. Comercianþii nu sunt întotdeauna aceeaºi, iar astfel inspectorii DSV intensificã controalele în aceste zone. “Nicio activitate nu este supusã riscului. Noi cunoaºtem aceste puncte de risc, mergem pe prevenþie, foarte multã prevenþie ºi deocamdatã considerãm cã unul dintre cele mai expuse puncte este piaþa pentru cã aici avem un sector mixt, carne lactate, ouã ºi fluxul de agenþi economici ºi persoane fizice care îºi comercializeazã produsele alimentare se schimbã permanent de aceea instituþia noastrã merge din orã în orã ºi verificã aceste noutãþi”, a mai spus sursa citatã. Inspectorii Direcþiei Sanitar

sursa citatã. În urmã cu câþiva ani ºcolile profesionale au fost desfiinþate, însã ministerul de resort a revenit asupra deciziei. Astfel, tinerii încã mai pot învãþa din timpul ºcolii meserii care pe viitor sã le aducã ºi bucurii financiare. Monika BACIU

Veterinare sunt în aceste zile cu ochii pe marfa din piaþã, în special pe produsele din carne, lapte ºi ouã, iar aceºtia le recomandã clienþilor sã fie prudenþi atunci când îºi cumpãrã alimente. “Ca teorie, clientul este primul agent constatator. El este singurul care poate decide în momentul când vrea sã cumpere ceva dacã produsul pe care vrea sã îl cumpere este bun sau nu. Recomandarea noastrã este ca orice suspiciune care apare în acest act voit de a cumpãra un produs sã se gândeascã de douã ori înainte de a-l cumpãra pentru cã suspiciunea dânsului se poate transforma în suspiciune generalã. E de preferat sã nu cumpere decât sã aibã o idee preconceputã cã a luat un produs care nu îi convine când ajunge acasã. Instituþia noastrã este pregãtitã sã facã faþã la toate sesizãrile care vin din partea cetãþenilor ºi chiar îi rugãm sã fie vigilenþi cu ceea ce cumpãrã ºi sã ne sesizeze orice neregulã pe care ei o considerã cã ar fi un pericol pentru ceilalþi”, a mai spus medicul. În primul rând, cumpãrãtorii sunt cei care trebuie sã fie vigilenþi atunci când îºi achizioneazã diferite produse alimentare. Cei care sesizeazã faptul cã un produs nu întruneºte condiþiile de calitate, cumpãrãtorii sunt îndemnaþi sã se adreseze celor de la DSV. Monika BACIU

8 Actualitate

Sãnãtate prin alimentaþie

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Iunie 2014

Mici ºefi bucãtari E

Atenþie la alimente! C

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Iunie 2014

Dupã mineri reacþioneazã ºi angajaþii TESA de la CEH L

i s-a spus cã vor lua doar 75% din salariu, fãrã sporuri ºi vosr sta acasã cam 5 zile pe lunã, iar asta i-a determinat sã reacþioneze. Dupã mineri, care au prostestat în sãlile de apel, pentru situaþia Complexului Energetic Hunedoara, a venit ºi rândul angajaþilor din birourile exploatãrilor miniere sã protesteze. Pe o cãldurã insuportabilã, vineri dupã amiazã, la finele a 8 ore de lucru, zeci de angajaþi din birourile exploatãrilor miniere Vulcan ºi Lonea au protestat în curtea Complexului Energetic Hunedoara. Oamenii au cerut demisia conducerii CEH, pe motiv cã în ultima vreme s-au luat decizii haotice, care, însã, îi afecteazã mult. Îmbarcaþi într-un autobuz, angajaþii din birourile minei Vulcan au venit la ora prânzului în curtea Complexului Energetic Hunedoara. Oamenii au îndurat temperaturile extrem de crescute, pentru a cere cuiva socotealã. Asta pentru cã ultimele decizii prin care sunt trimiºi în ºomaj tehnic îi afecteazã mai mult, decât mãsura reducerii

cheltuielilor. Oamenii spun cã, deºi au înþeles cã mãsura de trimitere a lor în ºomaj ar ajuta economic Complexul Energetic, ei sunt conºtienþi cã sunt simple mãsuri haotice. O angajatã a minei Vulcan ne explicã. „Se face o reducere de 24.000 de lei pe lunã. E mai mult o mãsurã de imagine, nu neapãrat o mãsurã economicã. 24.000 de lei nu spune prea mult pentru o companie, dar pentru fiecare dintre noi în parte, un sfert din salariul nostru spune mult”, a spus o protestatarã din curtea minei. Liderul sindicatului Muntele a venit în faþa oamenilor ºi le-a promis cã va dialoga cu ministrul de resort, pentru a elimina aceste mãsuri luate abuziv

de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara a venit la doar douã zile, dupã ce contractul colectiv de muncã al minerilor a expirat ºi i-a nemulþumit profund pe sindicaliºti.

împotriva lor. „Deciziile care se pare cã se tot succed sunt unele care reprezintã abuzuri ºi în anumite cazuri chiar îmbracã o formã ilegalã. Discutãm de utimele douã decizii pe care le-a dat directorul general, sub oblãduirea directã a domnului subsecretar de stat, prin care contractele colective de muncã ale minerilor nu au mai putut sã fie prelungite, mai bine spus prevederile lor, ceea ce a creat o stare de nemulþumire în rândul tuturor membrilor de sindicat, ºi, mai apoi, au dat o altã decizie prin care 25% din personalul CEH, mai puþin cel din subteran ºi cel direct productiv din termocentrale vor intra în ºomaj tehnic 25%”, a precizat Petre Nica, lider al Sindicatului Muntele. Nica a mai spus cã aceste decizii date haotic ar putea fi anulate printr-o altã decizie a Consiliului de Administraþie, pe care o va cere ministrului la Bucureºti în prima întâlnire de sãptãmâna

viitoare. Pentru ca sã nu participe la acest protest, mai mulþi angajaþi au fost, spun liderii de sindicat, somaþi ºi

Potrivit unei dispoziþii emise de conducerea Complexului, personalul TESA, mai puþin angajaþii care lucreazã

ºantajaþi de conducerile unitãþilor miniere, iar liderul de sindicat al angajaþilor TESA de la Lonea ºi-a dat demisia. Potrivit unei dexcizii a Consiliului de Administraþie, o parte dintre angajaþii Complexului Energetic Hunedoara îºi vor reduce activitatea pânã la sfârºitul anului, pentru ca administraþia sã se poatã încadra în bugetul de venituri ºi cheltuieli.

în subteranul exploatãrilor miniere viabile, va intra în ºomaj tehnic timp de cinci zile pe lunã, ceea ce va duce la diminuarea veniturilor acestora cu aproximativ 25 la sutã. În total, pânã în luna decembrie, activitatea redusã va însemna aproape 36 de zile de ºomaj tehnic pentru fiecare salariat. Decizia Consiliului

Deºi nu sunt vizaþi direct de aceastã mãsurã, liderii sindicatului Muntele au declarat cã nu vor fi de acord cu ºomajul tehnic ºi acuzã lipsa de dialog cu administraþia, plecatã acum în China, deºi nimeni din CEH nu are acum contract de muncã, iar angajaþii sunt din ce în ce mai nemulþumiþi. Este pentru prima

datã când contractul colectiv nu a fost prelungit ºi nici nu a fost semnat un act adiþional, iar sindicaliºtii din minerit, care au deschis deja conflictul de muncã ºi au declanºat o grevã de avertisment acum douã sãptãmâni, spun cã sunt dispuºi sã protesteze din nou pentru a-ºi pãstra locurile de muncã. Diana MITRACHE

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Politic 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Iunie 2014

Declaraþie politicã

“Redaþi minerilor Vãii Jiului demnitatea pe care o meritã !” Stimaþi colegi, Constat zi de zi cu tristeþe, acasã la mine, în Valea Jiului, cã problemele economice ºi sociale din comunitãþile oraºelor ºi municipiilor din aceastã zonã s-au acutizat cu fiecare an care a trecut de la nefericitul moment al mineriadei din 13-15 iunie 1990. În urmã cu 14 ani, dorinþa minerilor de a salva democraþia româneascã s-a transformat, din cauza intrigilor politicienilor ºi a manipulãrilor la care aceºti oameni simpli au fost supuºi, în tragedia unei întregi generaþii de locuitori ai Vãii Jiului. ªtiu cã acele triste evenimente din 1315 iunie 1990, precum ºi celelalte mineriade care i-au urmat, au marcat întrun mod negativ imaginea României, aflatã în primii ani ai redescoperirii libertãþilor cetãþeneºti, dupã o jumãtate de secol de beznã comunistã. Însã, în acelaºi timp, sunt convinsã cã nimic din ceea ce au fãcut minerii – sau mai degrabã cei care au manipulat imaginea acestora – nu justificã felul în care o parte din clasa politicã româneascã a înþeles sã se rãzbune pe aceºti oameni. Am constatat, la fel ca majoritatea oamenilor din Valea Jiului, cã indiferenþa la problemele oamenilor ºi lipsa de soluþii la problemele economice ºi sociale ale regiunii au devenit, în mod constant, modul de abordare a acestor chestiuni din partea clasei politice româneºti din ultimii 24 de ani. Ceea ce este ºi mai trist însã, e faptul cã, la aproape un sfert de secol care a trecut de la momentul “13-15 iunie”, lucrurile

nu par sã fi cunoscut o schimbare în aceastã direcþie. Cu o industrie minierã decimatã, cu probleme sociale extrem de grave ºi cu un nivel al ºomajului în permanentã creºtere, Valea Jiului nu a beneficiat nici mãcar de atenþia cuvenitã a guvernelor în vederea identificãrii unor soluþii pentru revitalizarea zonei, ca sã nu mai vorbim de faptul cã pânã ºi soluþiile propuse din partea factorilor de rãspundere de la nivel local au fost, în mod sistematic, boicotate. Mai mult, zona a fost prezentatã incorect drept o gaurã neagrã a economiei româneºti ºi un þinut periculos pentru cei care ar dori sã vinã sã

investeascã ori pur ºi simplu sã viziteze aceastã zonã. Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Cred cã la aproape un sfert de secol de la evenimentele din 13-15 iunie 1990, cu argumentele adevãrurilor istorice ale momentului, este timpul ca fiecare dintre dumneavoastrã, reprezentanþi ai clasei politice româneºti, sã vã reconsideraþi poziþia faþã de Valea Jiului ºi faþã de cei mai minunaþi oameni ai acesteia care sunt minerii. Vã invit sã veniþi cu încredere în Valea Jiului, sã-i cunoaºteþi pe puþinii mineri care mai scormonesc astãzi în adâncurile pãmântului, contribuind la

statutul României de þarã independentã din punct de vedere energetic. Vã invit sã veniþi în Valea Jiului ºi sã vedeþi cu ochii dumneavoastrã acest loc minunat în care Dumnezeu a aºezat un colþ de Rai pe un munte de cãrbune. Poate aºa veþi înþelege cã noi toþi, oamenii politici ai prezentului, avem obligaþia nu doar de a reabilita imaginea minerilor ºi a Vãii Jiului, ci

datoria de a sprijini dezvoltarea acestei regiuni pe nedrept uitate de unii politicieni în ultimii 20 de ani. În toþi aceºti ani, mulþi au venit în Valea Jiului, în campanie electoralã, pentru a le cere minerilor ºi familiilor acestora votul lor de încredere. De fiecare datã, liderii politici le-au promis, sub cuvânt de onoare, cã vor avea grijã ca mineritul din aceastã zonã a þãrii nu doar sã continue, dar sã cunoascã ºi o dezvoltare pe baze economice susþinute de stat. Cu fiecare an care trece, constat însã cu stupoare cã intenþiile guvernanþilor noºtri nu mai seamãnã deloc cu promisiunile fãcute, sub cuvânt de onoare, minerilor din Valea Jiului.

Personal, ca om care cunosc realitãþile Vãii Jiului, cu bune ºi cu rele, sunt convinsã cã oamenii din aceastã zonã meritã mai mult. ªtiþi la fel de bine ca ºi mine cã existã multe soluþii pentru revitalizarea sectorului minier ºi energetic, care încã este ºi trebuie sã fie o importantã resursã economicã ºi socialã nu doar a Vãii Jiului, ci a României. De aceea cred cã Guvernul trebuie sã abordeze problema industriei miniere ºi energetice cu responsabilitate, cu interes pentru oamenii din Valea Jiului, urmând modelul unor state europene care au gãsit soluþii în aceastã direcþie. Cred de asemenea cã proiectele de construire a unei alternative viabile în domeniul dezvoltãrii turismului trebuie susþinute de fiecare guvern al acestei þãri. Nu simpatiile sau antipatiile politice, nu adversitatea de pe scena politicã ºi cu atât mai puþin ignoranþa faþã de problemele unei regiuni care a suferit deja prea mult de pe

urma unor greºeli istorice trebuie sã fie abordarea oamenilor politici faþã de problemele ºi faþã de cetãþenii acestei regiuni. Iatã de ce, vã invit stimaþi colegi ca, fie din cabinetele Puterii, fie de pe bãncile Parlamentului, fie din orice poziþie publicã v-aþi afla, sã înþelegeþi cã aºa-zisele mineriade au intrat în istorie ºi sã întindeþi o mânã salvatoare minerilor de astãzi ºi tuturor oamenilor din Valea Jiului care, de altfel, nici nu doresc altceva decât onorarea promisiunilor pe care întreaga clasã politicã româneascã – pe care dumneavoastrã o reprezentaþi în acest moment - le-a fãcut în toþi aceºti ani, dar care încã nu au fost rezolvate. Nutresc speranþa cã veþi reflecta la toate acestea ºi veþi acþiona în aºa fel încât “Noroc bun !” sã nu rãmânã doar un simplu salut mineresc, ci o binemeritatã stare de fapt pentru oamenii Vãii Jiului. Momica IACOB- RIDZI Deputat de Valea Jiului

12 Actualitate

e unde sunt ºi cum au ajuns în Valea Jiului. La aceste întrebãri trebuie sã dea rãspuns copiii de la Clubul Copiilor ºi al Elevilor din Petrila care trebuie sã realizeze mai multe desene pe aceastã temã.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Iunie 2014

Expoziþie ineditã mativ o lunã la un nou experiment. E vorba de o poveste pe care fiecare copiii mei de la cercul de artã popularã au fost puºi sã o scrie prin cuvinte ºi prin desene. Este vorba despre povestea urmei venirii pãrinþilor sau bunicilor lor aici în Valea Jiului. Practic ºtim cã localnicii sunt într+un numãr destul de redus, majoritatea

celor care locuim aici suntem veniþi din diverse locuri ºi lucrul acesta creazã o diversitate la care eu m-am gândit cã o putem valorifica artistic. Am

invitat fiecare copil sã realizeze acest dialog cu pãrinþii, cu bunicii pentru cã sunt mulþi care nu ºtiu exact datele acestea, sã îºi cunoascã originile, locul din care ei provin ºi sã aºtearnã

un aport ºi pentru mediu, suntem ecologiºti”, spune Radu Chinþa, directorul Clubului Copiilor Petrila, dar ºi iniþiatorul expoziþiei. Expoziþia este realizatã în cadrul cercului de picturã, iar noutatea este faptul cã toate desenele vor fi integrate într-o carte. Surpriza organizatorilor a fost când au vãzut cã sunt copii ai cãror pãrinþi sunt toc-

Monika BACIU Cei mici sunt invitaþi sã spunã cum au ajuns pãrinþii sau bunicii lor în Valea Jiului, zonã consideratã odinioarã un Eldorado al mineritului, pentru cã majoritatea celor care au ajuns aici au lucrat în minerit. “Lucrãm de aproxi-

Membrii ANDGAUP cer Ministerului Educaþiei fonduri mai mari pentru învãþãmântul superior

embrii Asociaþiei Naþionale a Directorilor Generali Administrativi din Universitãþile Publice (ANDGAUP) solicitã Ministerului Educaþiei majorarea bugetului învãþãmântului superior, în condiþiile în care acest buget a rãmas acelaºi de ani de zile. Marius MITRACHE Directorii generali ºi contabilii ºefi de la toate universitãþile din România, membrii ai ANDGAUP, s-au întâlnit la sfârºitul sîptãmânii trecute la Târgu Mureº pentru a discuta despre problemele legate de finanþarea învãþãmântului superior cât ºi problemele la nivel local pe care, din punct de vedere administrativ, le întâmpinã instituþiile de învãþãmânt superior. “ Una dintre problemele discutate a fost finanþarea per student în regim de subvenþie-

cãmin/cantinã, care este foarte micã. Subvenþia a rãmas tot la o valoare cuprinsã între 50 ºi 100 de lei, în funcþie de lunile de iarnã, respectiv varã. De asemenea, o altã problemã discutatã a fost legatã de investiþiile statului pentru universitãþi, investiþii care în ultima vreme au fost tot mai puþine. Totodatã, pe lângã alte aspecte tehnice s-a luat în discuþie ºi fondul de salarii, care este

acelaºi de ani de zile”, ne-a declarat Dacian Ciodaru, director general al Universitãþii Petroºani. Membrii Asociaþiei Naþionale a Directorilor Generali Administrativi din Universitãþile Publice prezenþi la întâlnire au propus ca, împreunã cu Asociaþia Rectorilor, sã susþinã un demers pe lângã Ministerul Educaþiei privind majorarea bugetului pentru învãþãmântul superior.

pe pânzã. Aici mai intervine un lucru inedit. Ei nu au realizat desenele pe foaie de hârtie, au realizat desenul pe pânzã, pe materiale reciclate, aducem în felul acesta

mai din Rusia. “Surprizele au fost neaºteptate, am o fetiþã care provine din Rusia, am o fetiþã care provine din Basarabia, practic din toate zonele þãrii. Am câþiva care sunt mândri cã locuiesc aici din moºistrãmoºi”, mai spune sursa citatã. Expoziþia va avea loc miercuri, 18 iunie, începând cu ora 18 la Clubul Copiilor din Petrila.

Luna Iunie Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema de þelinã Pui Shanghai în crusta de susan/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii Salatã & Desert Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema de legume Mozzarella pane în crusta de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Cotlet de porc cu piure de cartofi Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu garniturã de orez sîrbesc/ªniþel pane de pui cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi afumaþi/Ficãþei de pui cu cartofi piure Salatã & Desert Preþ meniul zilei: 15.00 lei (include felul 1+ felul 2 + salata + desert, la alegere din variantele din meniul pentru ziua respectivã).

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã de apã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã! Telefon comenzi: 0726 669 060

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Iunie 2014

A trãdat Petre Nica interesele ortacilor?!

ºi plângere penalã pe numele acestuia.

Liderul minerilor din Valea Jiului, L acuzat cã a pactizat cu administraþia

acataº „ºtampila electronicã”

iderul Sindicatului „Muntele”, Petre Nica, este acuzat cã a bãtut palma, pe la spatele oamenilor pe care îi reprezintã, cu administraþia din minerit ºi energie. Liderul minerilor de la Livezeni, Adrian Jurca, îl acuzã pe preºedintele Sindicatului „Muntele”, Petre Nica, cã a trãdat interesele ortacilor pe care îi reprezintã ºi a bãtut palma cu administraþia Complexului Energetic Hunedoara. Jurca îi adreseazã lui Nica, public, o întrebare directã referitoare la drepturile pierdute de angajaþii CEH cu acordul direct al liderului de sindicat: „La ce înþelegere aþi ajuns cu administraþia CEH-SA în ºedinþa CA din data de 6 iunie 2014,dar ºi dupã ce împreunã cu dl Andronache Daniel (ex-directorul CEH) aþi fost la dl Ministru al Energiei - dl Nicolescu Rãzvan?

a denigra în continuare, mânat de interese personale sau de altã naturã. Discuþiile au fost strict cu domnul ministru ºi doar am participat la Consiliul de Administraþie. Oricum, nu ºtiu ce mai reprezintã dl. Jurca”, a spus preºedintele Sindicatului „Muntele”.

ãzboi deschis între sindicaliºti

Urmãrile se vor vedea zilele urmãtoare. Din nefericire am fost puþini cei care am încercat tot posibilul sã nu se aprobe un BVC al CEH-SA (de ex la

CEO la Gorj,nu s-a aprobat) ºi sã încercãm sã trecem anul ãsta într-un fel sau altul ºi sã vedem ce trebuie sã facem anul viitor”, spune liderul ortacilor de la Livezeni. Acesta spune cã are ºi documentul incriminator, pe care îl va face public în perioada urmãtoare. În replicã, Petre Nica spune cã a auzit despre acuzele aduse, însã acestea nu au suport real. „Domnul Jurca nu are ce sã facã public, pentru cã nu existã un astfel de acord. Este încã o încercare a acestuia de

De precizat, însã, cã între Nica ºi Jurca a izbucnit un rãzboi deschis chiar dupã ce liderul minerilor de la Livezeni s-a retras în toamna anului trecut, împreunã cu oamenii pe care îi conduce, din Sindicatul „Muntele”. Atunci, Nica l-a acuzat cã a deturnat aproximativ 150.000 de lei din cotizaþiile minerilor strânse în anul 2013, bani pentru care nu a depus, în ciuda numeroaselor somaþii, documente justificative. De precizat cã aceste cotizaþii au fost colectate în perioada în care sindicatul de la Livezeni era afiliat la Sindicatul „Muntele”, cu reprezentativitate la nivelul Complexului Eneregtic Hunedoara, însã banii nu au mai

ajuns niciodatã în conturile acestei formaþiuni sindicale. „În data de 8 septembrie, în Conferinþa Sindicatului „Muntele” acesta ºi-a depus mandatul din funcþia de vicepreºedinte. La acel moment a fost somat sã desemneze o altã persoanã care sã se ocupe de gestionarea fondurilor depuse în subcontul deschis pentru Livezeni, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, sprijinit ºi de conducerea societãþii, a virat în alt subcont cotizaþiile respective. Ulterior, a fost somat sã depunã documentele contabile care sã ateste modul în care a cheltuit banii, dar a fãcut un pas înapoi, pãrãsind organizaþia sindicalã. Nu a depus documentele justificative pentru cotizaþiile strânse pe tot parcursul anului 2013”,a explicat la vremea respectivã preºedintele Sindicatului „Muntele”, Petre Nica, anunþând totodatã cã a formulat

Petre Nica nu este primul lider de sindicat acuzat cã a trãdat interesele ortacilor pe care îi reprezintã. ªi Zoltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului a fost numit – pe vremea când organizaþia deþinea reprezentativitatea – ºtampila electronicã a ex-directorului general al CNH, Daniel Surulescu. Acesta era acuzat cã semneazã ºi acceptã orice propunere a

administraþiei ºi cã a negociat cel mai dezavantajos Contract Colectiv de Muncã al minerilor din Valea Jiului numai ca sã nu îi supere pe cei din conducerea Companiei Naþionale a Huilei. Car men COSMAN-PREDA

14 Program & Horoscop

9:00 Cupa Mondialã FIFA Brazilia 2014 11:00 Cupa Mondialã FIFA Brazilia 2014 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:45 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:00 Clubul celor care muncesc în România 18:10 Mondial 2014 18:55 Cupa Mondialã FIFA Brazilia 2014 21:00 Telejurnal 21:40 Mondial 2014

10:30 ªtirile Times New Roman 11:00 Râzi ºi câºtigi 11:30 Mondenii 12:00 Teleshopping 12:30 Iubiri secrete 13:00 Nimeni nu-i perfect 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Concurând cu un vis 17:00 Regina cumpãrãturilor 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Mondenii 20:30 Epic Show

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Iunie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Eu ºi Marley 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 România, te iubesc! 11:00 Hawthorne 12:00 Hawthorne 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Un negru la Casa Albã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Lista clienþilor 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Nervozitatea din cursul dimineþii vã poate afecta relaþiile cu colegii ºi cu partenerul de viaþã. Este posibil sã aveþi o ieºire nervoasã, din cauza unui eºec în afaceri. Evitaþi o ceartã cu partenerul de viaþã. Pãstraþi-vã calmul, ca sã nu agravaþi situaþia!

Teleshopping Dragoste dulce-amarã Teleshopping Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Pastila Vouã Mica mireasã Specialiºti în sãnãtate Baronii Douã suflete pereche ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Prin flori ºi sabie

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Feriha WOWbiz

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Aktualitatea B1 Butonul de panicã Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului Abisul pasiunii Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului Casa de alãturi

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Partenerul de viaþã ar putea sã vã interpreteze greºit dorinþa de libertate. Fiþi atent la ce spuneþi ºi acordaþi atenþia cuvenitã relaþiilor parteneriale. S-ar putea ca nici prietenii sã nu fie de acord cu ideile dumneavoastrã. Exprimaþi-vã clar!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Relaþiile cu prietenii s-ar putea sã nu fie tocmai bune, pentru cã þineþi sã vã impuneþi punctul de vedere. S-ar putea ca partenerul de viaþã sã nu fie de acord cu felul în care vreþi sã rezolvaþi o problemã de familie.

23 septembrie *** 22 octombrie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Mondial 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Mondial 11:30 Retrospectivã 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Tenis: ziua 2 13:30 Tenis: ziua 2 15:30 Tenis: ziua 2 17:30 ªtirile Digi Sport 17:45 Futsal: CS City’us Târgu Mureº - Spicom Sfântu Gheorghe

*** 21 mai

Relaþiile sentimentale au de suferit. Nu vã descurajaþi din cauza micilor neînþelegeri cu persoana iubitã, dupã-amiazã puteþi sã le depãºiþi. Fiþi atent ce spuneþi, pentru a nu genera discuþii inutile care sã agraveze. 10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

Dimineaþa este posibil sã vã certaþi cu partenerul de viaþã, din cauza banilor. Un prieten vã cere sã îi înapoiaþi un împrumut scadent azi, însã nu aveþi cum sã vã respectaþi promisiunea. Rezolvaþi, totuºi, problema dupãamiazã, cu ajutorul unei rude. 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 15:15 15:45 18:30 19:15 20:15 21:15

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa este posibil sã vã lãsaþi dominat de sentimente ºi existã riscul sã deveniþi melancolic. De aceea, puteþi avea probleme de comunicare. Aveþi impresia cã sunteþi neglijat.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi nemulþumit ºi aveþi tendinþa de a critica pe toatã lumea. În cursul dimineþii, este posibil sã fiþi subiectiv. Nu vã ocupaþi de afaceri, pentru cã riscaþi sã încãlcaþi legile. Nu neglijaþi relaþiile cu prietenii.

S-ar putea sã fiþi indispus din cauza unei stãri depresive. De aceea, relaþiile cu partenerii de afaceri pot avea de suferit. Dupã-amiazã, este posibil sã-i reproºaþi partenerului de viaþã cã a cheltuit prea mult. Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã enervaþi.

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa sunteþi irascibil, din cauza întârzierilor. Ieºirile nervoase vã pot pune într-o situaþie delicatã, atât la serviciu, cât ºi în familie. Evitaþi o ceartã cu partenerul de viaþã, pentru cã ar putea sã lase urme adânci!

23 octombrie *** 22 noiembrie Rezolvaþi-vã problemele importante de dimineaþã, când aveþi mai multã energie fizicã ºi intelectualã. Reproºurile grave pe care s-ar putea sã le faceþi persoanei iubite pot înrãutãþi mult relaþiile sentimentale.

21 decembrie *** 20 ianuarie Aveþi o zi foarte încãrcatã ºi se pare cã vã rezolvaþi mai greu sarcinile de serviciu. Se pare cã sunteþi inhibat, din cauza unor dificultãþi de comunicare.

21 februarie *** 20 martie Începeþi ziua energic ºi plin de idei. Sunteþi hotãrât sã duceþi la bun sfârºit o activitate începutã mai demult. În cursul dimineþii, un prieten vã propune sã vã asociaþi într-o afacere rentabilã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Iunie 2014

Peste 1 milion de cereri de finanþare depuse la APIA

Anunþ 1. Informaþii generale privind concedentul, în special denumirea, codul fiscal, adresa, numãrul de telefon, telefax ºi/sau adresa de e-mail ale persoanei de contact: Municipiul Lupeni, strada Revoluþiei, numãrul 2, Lupeni, judeþul Hunedoara, telefon 0254560725, fax 0254560515, email Primaria.Mun.Lupeni@gma il.com, cod fiscal 4375046, cod postal 335600, adresa internet (URL) www.lupeni.ro, 2. Informaþii generale privind obiectul concesiunii, în special descrierea ºi identificarea bunului care urmeazã sã fie concesionat: a) Obiectul concesiunii: Concesionarea unui teren în suprafaþã de 15 mp din domeniul privat al Municipiului Lupeni. b)Descrierea succintã a contractului de concesiune: Se va concesiona un teren în suprafaþã de 15 mp, din domeniul privat al municipiului Lupeni, Bulevardul Pãcii, F.N., jud. Hunedoara, înscris în C.F. nr. 979 Bãrbãteni, nr. topo 28/ 3a/ 39/ 2/ 5/ 8; c) Durata contractului: 49 ani. d) redevenþa minimã stabilitã de Consiliul local Lupeni de la care va porni licitaþia: 15 lei / mp/ an e) obiectivul concedentului: amplasarea unui chioºc alimentar 3. Informaþii privind documentaþia de atribuire: 3.1. Modalitatea sau modalitãþile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentaþiei de atribuire: Concedentul va asigura obþinerea unui exemplar din documentaþia de atribuire de cãtre persoanele interesate în cel

mult 4 zile de la înaintarea unei solicitãri în acest sens, pe suport hârtie. 3.2. Denumirea ºi adresa serviciului/compartimentului din cadrul concedentului, de la care se poate obþine un exemplar din documentaþia de atribuire: Serviciul achiziþii, investiþii, lucrãri, patrimoniu al Primãriei Municipiului Lupeni cu sediul în strada Revoluþiei nr. 2, judeþul Hunedoara, telefon/fax 0254/560725 interior 213 3.3. Costul ºi condiþiile de platã pentru obþinerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 54/2006: Costul documentaþiei de atribuire este de 75 lei, plãtibil prin ordin de platã în contul nr. RO20TREZ3685004XXX 002493 deschis la Trezoreria Petroºani sau direct la casieria Primãriei municipiului Lupeni. 3.4. Data limitã pentru solicitarea clarificãrilor: 14/07/2014, ora 9,00. 4. Informaþii privind ofertele: Ofertele trebuie redactate în limba românã. Condiþiile personale, tehnice ºi financiare pe care trebuie sã le îndeplineascã ofertanþii :certificat constatator emis de ORC, CUI, CIF, actul constitutiv al societãþii, împuternicire in original acordata persoanei care reprezintã ofertantul, formularele a-e din documentaþie, ultimul bilanþ contabil vizat si înregistrat la organele competente, certificate constatatoare privind plata taxelor la bugetul de stat si local, garanþia de participare – 200 lei, taxa documentaþie - 75 lei 4.1. Data limitã de depunere a ofertelor: 17/07/2014, ora 9,00 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Primãria municipiului

Lupeni, strada Revoluþiei nr. 2, judeþul Hunedoara, Serviciul achiziþii, investiþii, lucrãri, patrimoniu 4.3. Numãrul de exemplare în care trebuie depusã fiecare ofertã: 2 exemplare (un exemplar original ºi o copie) 5. Data ºi locul la care se va desfãºura ºedinþa publicã de deschidere a ofertelor: 17/07/2014, ora 10,00, la Primãria municipiului Lupeni, str. Revoluþiei, nr. 2, jud. Hunedoara, sala de ºedinþe 6. Denumirea, adresa, numãrul de telefon, telefax ºi/sau adresa de e-mail ale instanþei competente în soluþionarea litigiilor apãrute ºi termenele pentru sesizarea instanþei: Soluþionarea litigiilor apãrute în legãturã cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea ºi încetarea contractului de concesiune, precum ºi a celor privind acordarea de despãgubiri se realizeazã potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificãrile ulterioare. Acþiunea în justiþie se introduce la secþia de contencios administrativ a Tribunalului Hunedoara, cu sediul în Deva, str. 1 Decembrie 1918, nr.35, telefon 0254/211574, fax 0254/216333, e-mail tribunalul.hunedoara@just.ro . Împotriva hotãrârii tribunalului se poate declara recurs la secþia de contencios administrativ a Curþii de Apel Alba Iulia, conform prevederilor legale. 7. Data transmiterii anunþului de licitaþie cãtre instituþiile abilitate, în vederea publicãrii: 10/06/2014 8. Publicat în Monitorul Oficial cu numãrul 106 din data de 11 iunie 2014. Primar, Cornel RESMERIÞÃ

genþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA) a finalizat marþi,10 iunie, Campania de primire a cererilor de platã pentru schemele/mãsurile de sprijin pe suprafaþã, pentru anul 2014. Astfel, în intervalul 3 martie - 10 iunie, au fost depuse 1.025.772 cereri, pentru o suprafaþã de 9.926.240,72 hectare. Cele mai mari suprafeþe solicitate la platã se regãsesc în judeþele Timiº (542.317,87ha), Constanþa (489.779,39 ha), Dolj (444.314,61 ha) ºi Teleorman (437.759,68 ha). Reamintim cã perioada de depunere a cererilor a fost 3 martie15 mai, pentru intervalul 16 mai- 10 iunie fiind percepute penalizãri de 1 % pentru fiecare zi de întârziere. Nicio cerere de sprijin depusã dupã data de 11 iunie 2014 nu mai este admisã. Sprijinul financiar pe suprafaþã este finanþat din

Fondul European de Garantare Agricolã (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralã (FEADR) ºi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale (MADR).

- VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Iunie 2014

Primul zimbru nãscut în sãlbãticie

zimbroaicã din stabilimentul de la Haþeg, recent eliberatã alãturi de alþi 16 zimbri în sãlbãticie, a adus pe lume un viþel perfect sãnãtos. Romaniþa este un exemplar matur, care a avut pânã acum douã fãtãri în Rezervaþia de Zimbri Haþeg, iar în luna mai a fost eliberatã la Armeniº în încercare de a fi repopulate pãdurile din România.

21 de exemplare de zimbru, peste un an de zile, sã fie eliberate în Munþii Þarcului. În prima etapã, animalele au fost eliberate în luna mai a.c., într-un þarc de 150 de hectare din comuna Armeniº, judeþul Caraº-Severin. Zimbrii au

Maximilian GÂNJU ”Daniel Hurduzeu, rangerul din Armeniº ne dã o veste minunatã: ieri dupã masã (n.r.vineri) Romaniþa a adus pe lume un viþel sãnãtos! Desigur încã nu am elucidat sexul. Asta înseamnã cã la Armeniº sunt deja 18 zimbri”, a declarat Alexandru Bulacu, de la WWF-România, managerul proiectului care prevede repopularea zonelor sãlbatice cu zimbri. Totodatã, acesta a anunþat ºi lansarea unui concurs pentru botezarea primului

pui de zimbru fãtat în sãlbãticie, în þara noastrã, dupã aproximativ 200 de ani. Proiectul prevede ca

venit la Armeniº din mai multe rezervaþii din þãri europene cum sunt

Germania, Italia, Suedia, iar Romaniþa s-a preconizat sã fie liderul turmei dat fiind faptul cã este perfect adaptatã la condiþiile din zonã. Proiectul derulat de WWF-Romania ºi Rewilding Europe este unul important, dat fiind faptul cã în lume trãiesc aproximativ 5.000 de zimbri, dar numai 3.400 de exemplare sunt în cirezi libere sau în regim de semi-libertate. Zimbrul este cel

Pregãtiri pentru nedeia Sânzienelor din Straja

ute de localnici ori turiºti participã în fiecare varã, de Sânziene, în Straja, la o nedeie þinutã în vârf de munte ºi care culmineazã cu o petrecere la iarbã verde. Maximilian GÂNJU

Încet, încet, manifestarea momârlanilor a prins ºi la turiºti ºi aºa se face cã, în fiecare an pe 24 iunie, de Sânziene, munþii care strãjuiesc Straja se umplu de turiºti, localnici ºi momârlani, la una din cele mai mari petreceri câmpeneºti organizate în Vale. Atracþia nedeii din Straja este

încã un concurs de cai, obicei la fel de vechi ca nedeia în sine, ºi la care gospodarii momârlani ies sã se „fãleascã cu animalele de povarã” dar ºi sã le arate celor care urmãresc întrecerea, ce calitãþi au animalele. Fiecare momârlan care se respectã are în gospodãrie cel puþin un cal, ar bunãstarea lui este reflectatã de animal, cu cât este mai arãtos ºi mai puternic cu atât proprietarul lui este mai avut. Tradiþia cere ca animalele de tracþiune sã fie suspuse unor probe

dificile, iar la final flãcãul care reuºeºte sã câºtige competiþia este declarat „omul nedeii”.

mai mare animal sãlbatic din Europa, greutatea unui mascul putând sã ajungã pânã la 920 de kilograme, iar a unei femele pânã la 600 de kilograme. Un zimbru poate atinge o înãlþime de doi metri ºi trãieºte circa 28 de ani.