CVJ NR. 630, JOI 12 IUNIE 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 630

Cronica Vãii Jiului Joi, 12 Iunie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Primar în subteran

CEH plãteºte un milion de euro, taxa pe stâlp >>> PAGINA A 3-A

Au reuºit din „a doua” >>> PAGINA A 4-A

Violatorii din Petrila rãmân dupã gratii >>> PAGINA A 5-A

Pregãtiþi de caniculã >>> PAGINA A 7-A

„Suntem nevoiþi sã minþim ca sã prescriem analize” >>> PAGINILE 8-9

Grevã japonezã la Termocentralele Mintia ºi Paroºeni >>> PAGINA A 10-A

Ridzi cere angajãri la Mina Livezeni >>> PAGINA A 10-A Fãrã contract colectiv de muncã

Decizia directorului CEH þine loc de act adiþional >>> PAGINA A 11-A

Vizita delegaþiei din Macedonia la Petroºani

P

entru prima datã dupã ani de zile, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a intrat în mina Livezeni, minã în care, cândva, a lucrat. Vizita a fost una informativã, pentru cã primarul a vrut sã ºtie cum stau treburile în cel mai important agent economic al oraºului, dar nu lipsitã de evenimente ce l-au þinut mai mult decât plãnuia sub pãmânt. >>> PAGINA A 3-A

>>> PAGINA A 12-A

Baza de agrement de la Lupeni se deschide astãzi >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 2014

P

entru prima datã dupã ani de zile, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a intrat în mina Livezeni, minã în care cândva a lucrat. Vizita a fost una informativã, pentru cã primarul a vrut sã ºtie cum stau treburile în cel mai important agent economic al oraºului, dar nu lipsitã de evenimente ce l-au þinut mai mult decât plãnuia sub pãmânt.

Primar în subteran

Murdar de praf ºi obosit, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a ieºit dupã mai bine de 6 ore din subteranul minei Livezeni la ora prânzului.

CEH plãteºte un milion de euro, taxa pe stâlp

U

n milion de euro. Atâta plãteºte Complexul Energetic Hunedoara pentru taxa pe stâlp. La finele anului trecut, Guvernul a aprobat introducerea unei noi taxe, ºi anume tax ape stâlp. Societãþile mari sunt cele mai afectate de aceastã taxã, iar Complexul Energetic Hunedoara se numãrã printer acestea.

“Ne afecteazã, fiindcã nu este micã. La nivelul Diviziei Miniere este undeva la 4.300.000 de lei,

respectiv un milion de euro, iar redevenþa ne-a crescut de undeva de la 26 de miliarde trimestrial la 40 de miliarde, deci ne-au crescut taxele ºi asta ne afecteazã”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct al CEH. În tot acest timp când birurile sunt mari, nimeni nu ajutã în vreun fel entitatea energeticã.

“Se încearcã un fel de resuscitare a Complexului Energetic Hunedoara, directorul general lucreazã la un program pentru a revitaliza activitatea ºi de a o încerca sã o resuscitãm”, a mai spus sursa citatã.

Impozitul pe proprietate pentru construcþiile speciale, cunoscut ca taxa pe stâlp, este de 1,5% din valoarea construcþiei ºi a fost introdus la inceputul acestui an, iar normele metodologice care clarificã modul de achitare a taxei au fost aprobate la 20 mai, prima platã fiind programatã pentru 26 mai, iar a doua pânã la 25 septembrie.

Ministerul Finanþelor a înregistrat, la sfârºitul lunii mai, din declaraþiile companilor care trebuie sã plãteascã impozitul pe construcþii speciale suma de un miliard de lei, mai mult decât dublu faþã de estimãrile înscrise în bugetul pe acest an. De precizat este faptul cã CEH încã nu a achitat aceastã taxã.

Monika BACIU

A vizitat mai multe locuri de muncã, a inspectat stratul de cãrbune ºi locul în care va ajunge un utilaj ce le va uºura munca minerilor, dar a aflat cum stã acum cel mai important agent economic al municipiului Petroºani. „Am dorit sã merg în stratul 13, ºi acolo am fost însoþit de cei de la minã.

Stratul 13 este practic cel mai bun strat de cãrbune de la mina Livezeni. Se pregãteºte un nou panou ºi chiar am vrut sã vãd ce se întâmplã acolo, pentru cã ºi eu ºi specialiºtii de la Livezeni, considerãm cã de el depinde viitorul acestei mine”, a spus la ieºirea din subteran, Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani.

Primarul a aflat cã totul este în regulã sub pãmânt ºi cã pânã la finele acestui an urmeazã sã fie exploatat ºi stratul 13, dar a avut parte ºi de neplãceri, dupã ce chiar la locul de muncã unde cândva a activat

ca inginer, la transport, a avut loc o defecþiune tehnicã, motiv pentru care a fãcut traseul pe jos timp de mai multe ore. „A fost o micã avarie, normalã în astfel de instalaþii ºi am mers mai mult pe jos, dar cu ocazia asta am ºi putut sã vãd mai mult, pe de o parte. Mina Livezeni este cel mai important agent economic, are cei mai mulþi angajaþi ºi o pondere importantã în economia comunitãþii, pe de o parte, iar în mod indirect, foarte mulþi oameni depind de existenþa acestei mine”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi.

Care a fost traseul primarului în subteran, ne spun chiar cei care l-au însoþit sub pãmânt. „Am coborât cu puþul pânã la orizonutul 300, de acolo ne-am deplasat pe celãlalt puþ orb, pânã la orizontul 100, unde am avut un mic defect electric, care nu a permis funcþionarea puþului ºi am fost obligaþi de împrejurãri sã alegem un alt traseu, sã ocolim pe o

rutã ocolitoare, pe un plan înclinat, pe traseul benzilor ºi am ajuns la orizontul 100.

De acolo, dacã vã puteþi imagina, câmpul minier este peste Jiu, iar acolo este stratul 13”, ne-a explicat Giani Baleia, inginer ºef producþie la Mina Livezeni.

Pentru pregãtirea stratului 13, la suprafaþã a fost construitã deja staþia de inertizare, atât de importantã pentru subteran. „Vã pot prezenta o investiþie fãcutã pe fonduri proprii, care va deservi parte de securitate în minã. Aici avem staþia de înnãmolire în vederea asigurãrii siguranþei zãcãmântului ºi, bineînþeles, a oamenilor care vor lucra în acest strat. Având aceastã staþie, în spaþiul exploatat putem instrumenta cenuºa de termocentralã în vederea acoperirii gãurilor create în urma exploatãrii ºi, implicit, sã nu avem probleme cu ceea ce înseamnã posibile emanaþii de metan”, a declarat Gheorghe Giubalcã, inspector SSM. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã în minã a recunoscut locurile de care îl leagã sentimantal primele intrãri în subteran ca inginer miner, dar a spus cã oamenii de acolo fac acum minuni cu tehnologia pe care o au.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Au reuºit din „a doua”

N

u le-a plãcut ºcoala, nu au putut sã meargã la timp din motive medicale sau cã pãrinþii erau prea sãraci, dar au acum a doua ºansã. O ºansã sã înveþe chiar alãturi de copiii lor, iar pentru asta sunt acum foarte fericiþi. Sunt elevi de ºcoalã generalã, chiar dacã au chiar ºi 45 de ani.

Mai au puþin ºi terminã anul IV de studiu.

Un soi de 8 clase, dar sunt toþi trecuþi de prima tinereþe. Doar câþiva sunt mai tineri ºi la 12 ani au terminat 4 ani de ºcoalã.

Recupereazã cum poate fiecare ºi, abia acum au constatat cã ºcoala nu e o glumã.

Pentru Iºtvan, boala a fost cea care nu l-a lãsat la ºcoalã, iar acum recunoaºte cã e un fericit. „Eu tot timpul mi-am dorit sã ajung la ºcoalã, dar nu am avut posibilitatea.

Pãrinþii mei au încercat foarte mult sã meragã pe la minister sã ne vinã cineva acasã. Eu am stat foarte mult la pat ºi de asta nu am fãcut ºcoalã, dar nu a venit nimeni la mine la pat. Vârsta deja înainta ºi nu am putut sã mai fac ºcoalã, însã, într-una

din din zile a venit domnul profesor Claudiu Todeciu la mine ºi a auzit de problemele mele ºi mi-a zis de ªansa a doua, adicã sã merg la ºcoalã din clasa I. Fireºte am început sã plâng de bucurie, îmi doream,

dar mi-era ruºine ºi el mi-a zis doar sã ajung aici. Am fost foarte ruºinat la început, dar aici suntem în mediul nostru”, spune Karol

Iºtvan Nagy, elev la a doua ºansã.

Fiecare are povestea lui, mai tristã sau mai altfel, dar toþi vin aici sã înveþe carte.

Petru are 12 ani, dar a aflat recent cã ºcoala nu e ceea ce ºtia el. „De ce nu am mers înainte la ºcoalã? Nu mi-a plãcut ºi acum m-a convins cineva sã vin cã ºcoala mã ajutã foarte mult în viaþã.

Aici m-am convins, la a doua ºansã ºi sã o sã vin pânã termin”, ne promite Petru Laurenþiu Fecioru, elev ºi el, absolvent a 4 ani de studiu intens, care, pentru a ne demonstra, a rezolvat ºi un exerciþiu complex la matematicã. Petru merge cu caii pe munte, are vaci ºi gospodãrie, dar vine ºi la ºcoalã, cã a înþeles unde a greºit mai demult. Recupereazã repede ºi este mai mereu lãudat de profesori. La fel ºi Ciprian,

care ne explicã cum a ajuns el aici, unde vine atunci când nu este la serviciu. „Nu am mers la ºcoalã o perioadã, când am avut un accident ºi apoi nu am mai putut sã merg ºi

apoi, când a mai trecut timpul, pãrinþii nu m-au mai putut ajuta. Am zis cã poate reuºesc sã merg. Am lucrat pe unde am putut, am fost în probe ºi apoi m-am rugat de cineva sã mã îndrume sã merg ºi eu

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 2014 la o ºcoalã. Aºa am venit la ºansa a II-a.

Dar e mai greu cã lucrez”, ne mãrturiseºte ºi Ciprian Mihai Popescu, elev ºi el.

Cea care îi învaþã cum e în viaþã dacã ai ºcoalã este Lucica Teleleu, profesoara pe care toþi o ascultã ºi o respectã, pentru cã ea i-a învãþat sã scrie, sã citeascã ºi chiar tabla înmulþirii. Asta ca sã fie ºi ei în ton cu copiii lor care învaþã la aceeaºi ºcoalã. „Au intervenit copiii ºi majoritatea cursanþilor mei au copii aici. Deci au nevoie de ajutor.

Cã voiau sau nu, trebuiau sã înveþe sã scrie sau sã citeascã.

A intervenit INTERNETUL ºi vor ºi ei sã-l foloseascã. Vor car-

povesteºte Lucica Teleleu, cea care îi învaþã sã-ºi facã prieteni, sã scrie ºi sã citeascã. În Valea Jiului sunt doar 3 ºcoli de acest gen la Petroºani, la Lupeni ºi Uricani, iar ºansa a doua este un mod de a-i încuraja pe cei care au ratat-o pe prima. „Ei au posibilitatea sã înceapã de la clasa I ºi sã termine inclusiv clasa a X-a de învãþãmânt obligatoriu.

Cred cã avem aici elevi de toate vârstele, iar la 34 de ani este cel mai în vârstã elev al nostru”, a spus Gabriela Rus, director ªcoala nr 2.

Cu poveºti nu tocmai fericite, fiecare vine la ºcoalã sã se alfabetizeze. Sunt exemple vii cã în viaþã

nete de ºoferi, deci trebuie sã înveþe. Deci, aceasta este chiar a doua ºansã a lor ºi sunt foarte mândrã cã aceºti copii mã iubesc, þin seama de ceea ce spun eu ºi vin la cursuri cu problemele cu care le au”, ne

poþi lua ºi al doilea tren ºi fericirea lor este sã obþinã o diplomîã.

Asta chiar dacã au copii care deja i-au întrecut, dar nu sunt singurii în situaþia asta.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 2014

Violatorii din Petrila rãmân dupã gratii Firmele de asigurare

C

ei doi tineri din localitatea Petrila care au violat la o minorã la o petrecere rãmân dupã gratii.

Aceºtia au încercat ºi la termenul de marþi sã-i convingã pe judecãtori cã pot fi judecaþi în libertate.

Nicuºor Pãduraru ºi Andrei Samuil Pepelean sunt acuzaþi

de procurori cã la începutul anului au violat o minorã în vârstã de 13 ani dupã ce au mers la o petrecere.

Alãturi de cei doi mai este judecat în stare de libertate ºi un alt tânãr care nu a abuzat de minorã, însã ar fi încercat ºi el sã întreþinã raporturi sexuale cu ea. Practic, cei doi s-au îmbãtat la petrecere, la fel ºi fata de 13 ani care a adormit într-una din

camerele apartamentului.

Atunci cei doi au violat-o, profitând de faptul cã minora nu mai ºtia ce se întâmplã cu ea. Tinerii au fost arestaþi ºi sunt acum judecaþi la Petroºani, iar la termenul de marþi, aceºtia au cerut încã o datã sã fie eliberaþi din Penitenciarul Aiud ºi Tg. Mureº unde sunt reþinuþi ºi judecaþi în libertate, sub control judiciar sau

Ajung la spital din cauza cãldurii sufocante

C

hiar dacã nu sunt temperaturi extrem de ridicate care sã întruneascã toate condiþiile de a se declara caniculã, multe persoane, mai ales vârstnici, ajung la Unitatea Primire Urgenþe din Petroºani dupã ce sunt doborâþi de cãldurã.

O femeie de 65 de ani din Petroºani (foto) a cãzut ca seceratã, ieri în jurul prânzului, în Piaþa Centralã din localitate dupã ce i s-a fãcut rãu din cauza cãldurii.

Trecãtorii au crezut cã a suferit un infarct dupã ce au spãlat-o pe faþã cu apã rece ºi au vãzut cã nu-ºi revine ºi au chemat ambulanþa.

Un echipaj SMURD a ajuns imediat la faþa locului, iar paramedicii au adus-o pe femeie în simþiri ºi apoi au mers cu ea la urgenþa Spitalului de

Urgenþã Petroºani (SUP). ”Ne-a spus cã a ieºit sã-ºi facã piaþa ºi a stat doar câteva minute în soare, dar i s-a fãcut negru în faþa ochilor ºi a cãzut din picioare. A leºinat din cauza cãldurii, mai are ºi alte afecþiuni”, a spus unul dintre angajaþii din piaþã care a sãrit în ajutorul femeii.

Tot ieri, au mai ajuns la spital ºi alþi vârstnici cãrora li s-a fãcut rãu dupã ce au stat în soarele amiezii. În Petroºani, la orele prânzului se înregistrau

mãcar sã fie arestaþi la domiciliu.

Magistraþii au considerat încã o datã drept nejustificatã solicitarea celor doi ºi pânã pe 24 iunie a.c., cel puþin, vor rãmâne dupã gratii. La termenul stabilit la finele acestei luni este foarte probabil ca magistraþii sã dea ºi sentinþa în cazul celor trei tineri.

Maximilian GÂNJU

29 de grade Celsius la umbrã ºi chiar dacã nu este temperaturã canicularã, mai ales vârstnicii au de suferit.

Totuºi, potrivit directorului Spitalului de Urgenþã Petroºani, dr. Alin Vasilescu, numãrul persoanelor care ajung în urgenþã nu s-a modificat faþã de restul perioadei. ”Nu s-a schimbat nimic în profilul pacienþilor, nu în ultima perioadã. Cam aceeaºi proporþie este ºi acum, însã în vreme de caniculã numãrul de pacienþi este mai mare, de acord. Acum însã nu a fost caniculã”, a declarat managerul SUP. Maximilian GÂNJU

pregãtesc lista neagrã a ºoferilor cu probleme

C

inci dintre cele mai mari firme de asigurare din România au iniþiat un proiect prin care vor sã creeze o bazã de date comune cu daunele înregistrate de ºoferii care au poliþe CASCO. Programul, care va deveni operaþional pînã la sfîrºitul acestui an, va ajuta firmele de asigurare sã analizeze mult mai bine profilul de risc al clienþilor. În acelaºi timp, scopul acestui program este ºi descurajarea tentativelor de fraudã. În urma acestei analize, dacã se constatã cã unii ºoferi au fost implicaþi în mai multe accidente cu daune sau ºi-au reparat maºina în condiþii dubioase, aceºtia vor plãti asigurãri mult mai mari. Existã ºi posibilitatea ca aceºti ºoferi sã fie refuzaþi de asiguratori dacã vor sã îºi facã o poliþã tip CASCO. Specialiºtii în asigurãri spun cã acest sistem se inspirã din cele existente în þãrile cu sisteme de asigurãri avansate.

Firmele de asigurãri estimeazã cã fraudele reprezintã aproximativ 10-15% din totalul daunelor plãtite pentru poliþe CASCO. Acest nivel a crescut semnificativ în ultimii ani.

La sfîrºitul lui 2013, în România erau existau în jur de 900.000 de poliþe de asigurare tip CASCO, cu prime brute subscrise de circa 1,5 miliarde de lei. (ziare.com)

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 2014

Atenþie la ciuperci!

R

eprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara atrag atenþia asupra consumului de ciuperci în aceastã perioadã ºi a intoxicaþiile cu ciuperci, ce reprezintã o problemã medicalã importantã din cauza frecvenþei crescute a acestora în acest sezon.

„Intoxicaþiile cu ciuperci constituie una dintre marile urgenþe medicale, deoarece reprezintã o treime din intoxicaþiile care se soldeazã cu deces atît la adulþi, cît ºi la copii.

Deci atragem atenþia populaþiei asupra riscului la care se expun persoanele care consumã ciuperci culese din mediul natural sau cumpãrate de la persoane particulare. Avînd în vedere cã este posibilã o evoluþie gravã, uneori letalã a bolii, intoxicaþia cu ciuperci trebuie consideratã o urgenþã medicalã majorã, fiind obligatorie apelarea numãrului de urgenþã 112 ºi prezentarea imediatã într-un serviciu medical de urgenþã”, spune Mariana Pâncotan, director executiv al DSP Hunedoara.

Ciupercile cu pãlãrie, prin forma, culoarea, varietatea ºi frumuseþea lor, au exercitat dintotdeauna o atracþie asupra omului, care le-a apreciat ºi datoritã gustului sãu aromei lor. Însã, pe lîngã ciupercile comestibile, în natura cresc ºi specii de temut, cunoscute sub titulatura consacratã de ciuperci otrãvitoare, care dacã sînt consumate, provoacã intoxicaþii uneori grave sau

chiar mortale. În România existã aproximativ 50 de specii de ciuperci otrãvitoare (din cele peste 4000 de specii de ciuperci cunoscute) .

Cazurile de otrãviri involuntare cu ciuperci sînt cauzate de ignoranþa persoanelor care le culeg sau al celor care le procura de la persoane necunoscute.

Simplã experienþã, fie ea ºi îndelungatã, nu scuteºte de accidente.

Toþi culegãtori cu adevãrat cunoscãtori, confirma faptul cã în ciuda atenþiei, cunoºþintei ºi a experienþei, au cules de-a lungul anilor ºi specii otrãvitoare, pe care le-au putut elimina doar la o a doua verificare atentã. De aceea este obligatoriu sã se mai execute cel puþin încã o selecþie dupã recoltare. Este foarte important, înainte de toate, ºi de asemenea absolut necesar, sã se renunþe la o serie de superstiþii ºi prejudecãþi cu privire la ciupercile

mari, deoarece credinþa în "testele populare" este una dintre cauzele majore ale mortalitãþii cauzate de ciupercile otrãvitoare din România.

Credinþele false, fie cã pot ucide, fie cã justifica sau încurajeazã atitudinea iresponsabilã al unor autonumiþi "culegãtori de ciuperci”: • Ciupercile atacate de cãtre limacºi sau de cãtre insecte nu sunt toxice – fals,chiar ºi unele mamifere reacþioneazã altfel decît omul la ingerarea de ciuperci. De exemplu, cea mai toxicã ciuperca pentru om, buretele viperei (amanita faloides), este inofensivã pentru cobai.

• Schimbarea culorii unei secþiunea ciupercii poate indica toxicitatea ei - fals este o reacþie de oxidare ce nu se produce datoritã toxinei.

• Toate ciupercile cu miros ºi gust plãcut sînt comestibile - fals, exista specii de temut cu gust ºi miros plãcut.

• La contactul dintre o ciupercã otrãvitoare ºi un obiect din argint acesta din urmã se înnegreºte –fals înnegrirea argintului este determinatã de degajarea hidrogenului sulfurat ºi nicidecum de compuºii toxici din ciupercã.

• Dacã se gãtesc sau se þin ciupercile în oþet, acestea îºi pierd toxicitatea - fals acidul acetic nu neutralizeazã nicio toxinã izolatã pînã acum din vreo ciupercã toxicã), • Prin aruncarea apei în care s-au þinut sau gãtit ciupercile, se micºoreazã toxicitatea acestora – fals toxinele de temut sînt insolubile în apã • Formarea de hibrizi între speciile toxice ºi cele comestibile, ar explica toxicitatea unor ciuperci culese de cãtre persoane cu experienþa - fals în naturã nu au loc hibridãri interspecifice, acele persoane "experimentate" culegînd de fapt ciuperci toxice.

Marius MITRACHE

Ciºmele contorizate de ApaServ

P

atru ciºemele sunt pe raza municipiului Petroºani. Toate acestea sunt funcþionale, însã apa de la ele nu este gratuitã.

Cei care suportã aceste cheltuieli sunt administraþiile locale pe raza cãrora existã ciºemele funcþionale.

“Pe raza municipiului Petroºani sunt patru ciºmele care sunt în administrarea primãriei municipiului Petroºani, ele sunt contorizate, iar primãria plãteºte. Mai existã încã una la Uricani care la un moment dat a fost opritã, s-a contorizat, iar acum funcþioneazã.

Având în vedere faptul cã suntem societate comercialã noi nu suntem datori sã dãm gratuit, ci primãriile au obligaþia sã facã aceste lucruri mai ales acum vara când apar aceste cãlduri. Ele trebuie sã funcþioneze, funcþioneazã din punctul nostru de vedere, iar în acelaºi timp ºi noi le contorizãm”, a declarat Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului.

Una dintre ciºmelele din municipiul Petroºani este cea din parcul central Carol Schretter.

Aceasta este de altfel ºi cea mai utilizatã pe timpul verii când temperaturile exterioare sunt ridicate.

Monika BACIU

Concurs naþional de îndemânare pe bicicletã ºi educaþie rutierã Poliþiºtii Serviciului Rutier din cadrul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara, împreunã cu reprezentanþii SC Eurosport DHS SA Sântuhalm au organizat ieri o serie de activitãþi de preventive, dar ºi educative, destinate elevilor din clasele IV-VIII. Astfel, între Casa de Culturã Drãgan Muntean ºi AJOFM Hunedoara, în intervalul orar 12:00-18:00, s-a amenajat un poligon tehnic aplicativ, unde cei mici au susþinut douã probe de

concurs, una teoreticã ºi una practicã, prin care s-a urmãrit însuºirea corectã a regulilor de circulaþie, respectarea acestora ºi prevenirea accidentelor de circulaþie în rândul elevilor.

Potrivit organizatorilor, aceste activitãþi s-au derulat în cadrul „Concursului naþional de îndemânare pe bicicletã ºi educaþie rutierã”, ajuns la cea de-a cincea ediþie, denumit CUPA DHS, fiind o campanie de conºtientizare ºi promovare a unui mod de viaþã sãnãtos prin miºcare.

Marius MITRACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 2014

Pregãtiþi de canicula

M

ai multe puncte de distribuþie a apei vor fi amenajate pe raza municipiului Petroºani. În zilele cînd temperaturile externe vor atinge pragul de 35 de grade, administraþiile locale vor fio obligate, conform legii, sã amenajeze puncte de distribuire a apei. La Petroºani acest lucru deja a fost discutat.

Monika BACIU “În unele zone s-au înregistrat ºi temperaturi considerate a fi caniculare, la Petroºani încã temper-

de prevederile legii ºi vom instala acele puncte prin care doritorii pot sã serveascã apa în aceleaºi locaþii ca ºi în anii precedenþi, adicã la

primãrie, la piaþã, la spital”, a declarat Dorina Nitã, viceprimarul municipiului Petroºani.

Ca în fiecare an, punctele de distribuire a apei vor fi amplasate în aceleaºi

aturi de peste 35 de grade nu au fost înregistrate, dar în momentul în care ne vom confrunta ºi noi cu situaþii de canicula evident cã vom þine cont

locuri, iar dacã situaþia o impune numãrul acestora vã fi suplimentat. În tot acest timp, medii recomanda atenþie în special

Continuã Programul Naþional gratuit de depistare precoce a cancerului de col uterin

M

inisterul Sãnãtãþii continuã ºi în acest an ºi în acest an Programul Naþional gratuit de depistare activã precoce a cancerului de col uterin.

Carmen COSMAN - PREDA “Am luat decizia de a continua acest program în scopul prevenirii si combaterii cancerului de col uterin si pentru reducerea incidenþei formelor invazive de boalã si a mortalitãþii datorate acestora. Foarte important pentru noi este ºi creºterea gradului de informare a populaþiei pentru adoptarea unui stil de viaþã sãnãtos ºi utilizarea programelor de prevenþie”, a declarat ministrul Sãnãtãþii, Nicolae BÃNICIOIU. Prin implementarea unui astfel de program Ministerul Sãnãtãþii urmãreºte în primul rând, depistarea bolii în stadii cat mai precoce, vindecabile si îndrumarea pacientelor cu leziuni precursoare sau incipiente pentru investigaþii suplimentare ºi tratament de specialitate.

De precizat cã programul gratuit al MS se adreseazã tuturor femeilor cu vârste cuprinse între 2564 de ani, indiferent de statutul de asigurat al femeii, care nu au un diagnostic confirmat de cancer de col uterin, iar în cadrul programului existã un

numãr 97 de reþele unde se recolteazã probe pentru testarea BabeºPapanicolau. Programul de testare gratuita a femeilor

este coordonat de nouã unitãþi regionale de management organizate la nivelul Institutelor Oncologice ‘Prof. dr.

Alexandru Trestioreanu’ din Bucuresti si ‘Prof. dr. I. Chiricuta’ din Cluj Napoca, Institutul Regional Oncologic Iasi, Spitalul Clinic de Urgenta ”Sf. Pantelimon”, Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului ‘prof. dr. Alfred Rusescu’, Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Timisoara, Spitalul Clinic

Judetean de Urgenta Tg. Mures.

Pentru efectuarea testului, o femeie care este eligibilã trebuie sã se prezinte la medicul de familie unde cere eliberarea formularului pentru recoltare ºi pentru a obþine date despre centrul de recoltare.

Dupa recoltarea într-un

centru specializat, femeileprimesc rezultatul dupa 30 de zile, la medicul de familie. Daca acesta este pozitiv, vor fi indrumate pentru investigaþii suplimentare, daca rezultatul este negativ, vor fi reprogramate la o noua testare dupã 5 ani.

Programul, care a debutat în iunie 2012, benefiaciazã anul acesta de un buget de peste 13.000.000 de lei.

Potrivit raportãrilor transmise de Unitatea de asistenþã tehnicã ºi management (UATM) a Institutului Naþional de Sãnãtate Publicã (INSP),

din partea persoanelor vîrstnice.

Expunerea îndelungatã la razele soarelui poate provoca neplãceri.

unitate care coordoneazã Programul naþional, din luna iunie 2012 ºi pânã la sfârºitul trimestrului I din 2014 un numãr de 606 132 femei au efectuat testul Babeº-Papanicolau.

La peste 32 600 dintre acestea au rezultat teste pozitive, iar la 1312 au fost depistate leziuni maligne.

8 Actualitate

P

achetul de servicii medicale de bazã, care se aplicã, obligatoriu, de la 1 iunie 2014, a început sã nascã deja controverse doatoritã modului de aplicare în teren.

Pentru cã nu existã regulã/lege/cod în baza cãruia un medic de familie sã trimitã la analize asiguratul conform noului pachet, chiar dacã nu este bolnav, ci pentru prevenþie, medicii de familie sunt puºi în situaþii în care sunt pe cont propriu. Adicã, „suntem nevoiþi sã minþim ca sã prescriem analize”. Autoritãþile au promis cã îndreaptã erorile încã din faza de proiect.

Se spune cã românii au legi ºi reguli minunate, dar cu metodologia de aplicare a acestora o duc atât de rãu încât se renunþã chiar la aplicarea respectivei legi. Introducerea pachetului de bazã a serviciilor medicale sunt cuprinse acele consultaþii ºi analize obligatorii pentru prevenirea înmbolnãvirii populaþiei, dar ºi pentru protejarea asiguratului. În timp ce conducerea Casei Naþionale a Asigurãrilor de Sãnãtate scoate în evidenþã beneficiile acestui pachet, specialiºtii din guvern au gãsit ºi scãpãri, chiar din faza de proiect, punând întrebarea dacã cele 23 de milioane de euro, compesarea pentru expectorante, face ca asiguratul sã se simptã protejat, în timp ce listele de aºteptare cu cei cu boli foarte grave este forte lungã, la acest nivel existând costuri mari, mai puþin compensate. „Am avut în vedere protejarea asiguratului de costuri. Este prima

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 2014

datã când aplicãm ºi sancþiuni pentru situaþia în care asiguraþilor nu li se respectã drepturile. În obligaþiile pe care le au furnizorii care sunt în contract cu casele de asigurãri este specificat foarte clar cã pacienþii nu trebuie sã mai achite nicio contribuþie suplimentarã, dacã aceasta nu este specificatã de lege,'' a spus Radu Þibichi, preºedintele CNAS, conform Mediafax, la Forumul Industriei Farmaceutice în parteneriat cu Ministerul Sãnãtãþii.

Consilierul premierului pe probleme de sãnãtate, Vasile Cepoi, a precizat cã definirea pachetului de servicii medicale de bazã trebuie sã se facã pe principiul acoperirii riscului financiar determinat de boalã dând exemplul concret al compensãrii masive a expectorantelor în defavoarea tratamentelor pe boli foarte grave. „ Pe listele de medicamente A ºi B, unde sunt cele mai multe medicamente, cu

„Suntem nevoiþi sã minþim ca sã prescriem analize”

cel mai redus nivel de compensare, casa de asigurãri suportã o cheltuialã medie, trimestrialã, între 22-30 lei pe trimestru per persoanã.

Dacã împãrþim la trei înseamnã, între 8 lei ºi 10 lei pe persoanã.

Constituie aceasta o protecþie faþã de riscul financiar determinat de boalã, simte asiguratul cã el a fost protejat, se justificã o astfel de compensare? 23 milioane de euro pentru expectorante vi se pare puþin?

Cu 23 de milioane de euro nu cumva am putea reduce niºte liste de aºteptare la trata-

mentele foarte costisitoare pentru boli foarte grave?”, a spus Cepoi la Forumul Industriei Farmaceutice, organizat în parteneriat cu Ministerul Sãnãtãþii.

nevoie ºi de unele investigaþii, ieftine, nu mari investigaþii, nu doar de examen clinic. În acest moment, nu existã cod pentru prevenþie, ceea ce înseamnã cã nu pot trimite pacientul la niºte analize strict în scop preventiv. Trebuie sã mint cã suspicionez o anumitã boalã. ªi, da, îmi asum, eu voi minþi dacã trebuie, ca sã depistez niºte riscuri”, a declarat ºi dr. Rodica Tãnãsescu, preºedintele Societãþii Naþionale a Medicilor de Familie, conform evz.ro.

Autoritãþile au

promis cã vor îndrepta erorile ºi eventualele fraude din sistem.

Trei medici de familie din Valea Jiului, pe care i-am abordat pe aceastã temã, au spus cã încã nu pot declara cum merg lucrurile pentru cã orice legi noui îi trebuie un timp rezonabil pentru ajustãri în aplicabilitate. Este vorba, în special, de armonizarea abordãrilor în cazurile concrete, respectiv aceeaºi interpretare a actului normativ.

Ileana FIRÞULESCU

Medicii de familie sunt nemulþumiþi însã de actuala formã a pachetului de bazã ºi susþin cã nu pot prescrie nici o investigaþie pe prevenþie, fiind nevoiþi sã mintã pentru a oferi bilete de trimitere pacienþilor. „Se doreºte sã se facã prevenþie. Ok, facem riscograme, sunt bune ºi acelea, însã este

Un nou deputat hunedorean

D

an Radu Ruºanu a fost înlocuit în Parlamentul României de Marica Petru Sorin. Începând din data de 11 iunie, Marica Petru Sorin este deputat în locul lui Dan Radu Ruºanu care a fost arestat.

Petru-Sorin Marica a candidat la alegerile parþiale din data de 25 mai din partea Aliantei PSDUNPR-PC. În 25 aprilie, DNA a anunþat cã Dan Radu Ruºanu,

Laura Chiþoiu, soþia fostului ministru al Finanþelor, fost director al Direcþiei Avizãri ASF, ºi SC Carpatica Asig SA, alãturi de alþi 10 inculpaþi, au fost trimiºi în judecatã în dosarul Carpatica - ASF. Printre cei trimiºi în judecatã se aflã omul de afaceri Ilie Carabulea ºi Marian Mîrzac, fost director general al Carpatica

”Record negativ de dupã al doilea rãzboi mondial”

– ROMÂNII ΪI PIERD SÃMÂNÞA R

omânii sunt pe cale de dispariþie, conform unui raport ONU, care spune cã peste 200 de ani ni se pierde sãmânþa, iar acest lucru este confirmat de Institutul Naþional de Statisticã. Anul trecut, a fost un record negativ de dupã al doilea rãzboi mondial la numãrul de nou nãscuþi – sub 180.000. Cauzele sunt imigraþia, 2,3 milioane de persoane, ºi schimbarea atitudinii faþã de familie ºi copii. Pentru a reveni, mãcar la punctual zero, fiecare româncã fertilã ar trebui sã nascã 2,1 copii, ºi nu 1,5 cât este sporul natural în prezent.

Ieri, Cronica Vãii Jiului a redat statistica nou nãscuþilor pe luna aprilie a acestui an, care este, în continuare, îngrijorãtoare. Dar dezastrul s-a produs anul trecut, conform Institutului Naþional de Statisticã, al cãrui preºedinte a dat explicaþii cuprinse în studiul realizat în vederea determinãrii cauzelor.

De ce dezastru? Pentru cã România a înregistrat anul trecut sub 180.000 de nounãscuþi, record negativ dupã al doilea rãzboi mondial. În 2013 scãderea populaþiei a venit preponderent din sporul negativ ºi nu din imigraþie, ca în alþi ani.

rãzboi mondial", a spus Tudorel Andrei, preºedintele INS, conform curentul.ro. El a explicat cã pe parcursul perioadei de tranziþie, scãderea populaþiei a fost cauzatã în principal de imigraþie, dar anul trecut proporþia s-a inversat, iar principala cauzã a scãderii populaþiei a fost sporul natural negativ.

Altfel spus, anul trecut diferenþa negativã dintre noiinãscuþi ºi persoanele decedate a fost mai mare decât numãrul românilor care au plecat în strãinãtate pentru perioade mai mari de 12 luni.

Tudorel Andrei a precizat cã reducerea populaþiei a fost

Asig SA, la data faptelor membru neexecutiv al conducerii ASF, Radu Mustãþea, membru în Consiliul de Administraþie al SC Carpatica Asig iar ulterior ºi preºedinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, Corneliu Moldoveanu, vicepreºedintele ASF. Monika BACIU

"2013 a fost primul an în care numãrul de nãscuþi vii este mai mic de 180.000. Dupã revoluþie s-a înregistrat un trend descrescãtor, au mai existat ºi mici perioade de creºtere, dar 2013 a marcat acest minim.

Din seriile de date, este evident cã am atins minimul din 1960, dar e aproape sigur cã reprezintã minimul de dupã al doilea

cauzatã anul trecut în proporþie de 95% de sporul negativ al populaþiei. "Avem aproape un echilibru între migraþie ºi emigraþie, sub 10.000 de persoane", a completat ºeful INS. Dar se pare cã ºi comportamentul românilor cu privire la familie ºi copii s-a schimbat considerabil.

Directorul general al direcþiei

generale de demografie ºi statisticã socialã, Silvia Pisicã, a explicat cã scãderea natalitãþii are douã explicaþii, fiind rezultatul atât a emigraþiei, cât ºi a modificãrilor de comportament generaþionale.

"Sunt peste 2,3 milioane de persoane care au emigrat.

Majoritatea covârºitoare din categoria de vârstã 25-64 ani, cu accent extrem de mare pe 25-45 de ani, vârsta la care se fac copii. A crescut ºi vârsta de cãsãtorie. Generaþia pãrinþilor noºtri se cãsãtorea puþin dupã 20 de ani, iar astãzi cãsãtoriile ºi naºterile se duc spre 30 de ani", a explicat Pisicã. ªi numãrul mediu de copii pe cuplu este în scãdere, ceea ce afecteazã sporul natural.

"Dacã în generaþia anterioarã, a pãrinþilor noºtri, fiecare familie avea cel puþin doi copii, nu vorbim de bunicii noºtri, acum cuplurile se limiteazã la un copil. Când a fost baby-boomul, dupã decretul din 66, au fost 575.000 de nãscuþi vii", a completat directorul din cadrul INS. Reprezentanþii Institutului au precizat cã pentru a avea spor natural zero, fiecare româncã fertilã ar trebui sã nascã 2,1 copii, în timp ce rata actualã se gãseºte în jur de 1,5.

Dacã vom continua aºa, vom dispãrea ca popor. Conform ONU, care a fãcut un raport în acest sens, pe datele existente la noi, care spune cã în 90 de ani România va avea cu 9 milioane de locuitori mai puþin. Dacã este aºa, peste 200 de ani ne va pieri sãmânþa.

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

P

achetul de servicii medicale de bazã, care se aplicã, obligatoriu, de la 1 iunie 2014, a început sã nascã deja controverse doatoritã modului de aplicare în teren.

Pentru cã nu existã regulã/lege/cod în baza cãruia un medic de familie sã trimitã la analize asiguratul conform noului pachet, chiar dacã nu este bolnav, ci pentru prevenþie, medicii de familie sunt puºi în situaþii în care sunt pe cont propriu. Adicã, „suntem nevoiþi sã minþim ca sã prescriem analize”. Autoritãþile au promis cã îndreaptã erorile încã din faza de proiect.

Se spune cã românii au legi ºi reguli minunate, dar cu metodologia de aplicare a acestora o duc atât de rãu încât se renunþã chiar la aplicarea respectivei legi. Introducerea pachetului de bazã a serviciilor medicale sunt cuprinse acele consultaþii ºi analize obligatorii pentru prevenirea înmbolnãvirii populaþiei, dar ºi pentru protejarea asiguratului. În timp ce conducerea Casei Naþionale a Asigurãrilor de Sãnãtate scoate în evidenþã beneficiile acestui pachet, specialiºtii din guvern au gãsit ºi scãpãri, chiar din faza de proiect, punând întrebarea dacã cele 23 de milioane de euro, compesarea pentru expectorante, face ca asiguratul sã se simptã protejat, în timp ce listele de aºteptare cu cei cu boli foarte grave este forte lungã, la acest nivel existând costuri mari, mai puþin compensate. „Am avut în vedere protejarea asiguratului de costuri. Este prima

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 2014

datã când aplicãm ºi sancþiuni pentru situaþia în care asiguraþilor nu li se respectã drepturile. În obligaþiile pe care le au furnizorii care sunt în contract cu casele de asigurãri este specificat foarte clar cã pacienþii nu trebuie sã mai achite nicio contribuþie suplimentarã, dacã aceasta nu este specificatã de lege,'' a spus Radu Þibichi, preºedintele CNAS, conform Mediafax, la Forumul Industriei Farmaceutice în parteneriat cu Ministerul Sãnãtãþii.

Consilierul premierului pe probleme de sãnãtate, Vasile Cepoi, a precizat cã definirea pachetului de servicii medicale de bazã trebuie sã se facã pe principiul acoperirii riscului financiar determinat de boalã dând exemplul concret al compensãrii masive a expectorantelor în defavoarea tratamentelor pe boli foarte grave. „ Pe listele de medicamente A ºi B, unde sunt cele mai multe medicamente, cu

„Suntem nevoiþi sã minþim ca sã prescriem analize”

cel mai redus nivel de compensare, casa de asigurãri suportã o cheltuialã medie, trimestrialã, între 22-30 lei pe trimestru per persoanã.

Dacã împãrþim la trei înseamnã, între 8 lei ºi 10 lei pe persoanã.

Constituie aceasta o protecþie faþã de riscul financiar determinat de boalã, simte asiguratul cã el a fost protejat, se justificã o astfel de compensare? 23 milioane de euro pentru expectorante vi se pare puþin?

Cu 23 de milioane de euro nu cumva am putea reduce niºte liste de aºteptare la trata-

mentele foarte costisitoare pentru boli foarte grave?”, a spus Cepoi la Forumul Industriei Farmaceutice, organizat în parteneriat cu Ministerul Sãnãtãþii.

nevoie ºi de unele investigaþii, ieftine, nu mari investigaþii, nu doar de examen clinic. În acest moment, nu existã cod pentru prevenþie, ceea ce înseamnã cã nu pot trimite pacientul la niºte analize strict în scop preventiv. Trebuie sã mint cã suspicionez o anumitã boalã. ªi, da, îmi asum, eu voi minþi dacã trebuie, ca sã depistez niºte riscuri”, a declarat ºi dr. Rodica Tãnãsescu, preºedintele Societãþii Naþionale a Medicilor de Familie, conform evz.ro.

Autoritãþile au

promis cã vor îndrepta erorile ºi eventualele fraude din sistem.

Trei medici de familie din Valea Jiului, pe care i-am abordat pe aceastã temã, au spus cã încã nu pot declara cum merg lucrurile pentru cã orice legi noui îi trebuie un timp rezonabil pentru ajustãri în aplicabilitate. Este vorba, în special, de armonizarea abordãrilor în cazurile concrete, respectiv aceeaºi interpretare a actului normativ.

Ileana FIRÞULESCU

Medicii de familie sunt nemulþumiþi însã de actuala formã a pachetului de bazã ºi susþin cã nu pot prescrie nici o investigaþie pe prevenþie, fiind nevoiþi sã mintã pentru a oferi bilete de trimitere pacienþilor. „Se doreºte sã se facã prevenþie. Ok, facem riscograme, sunt bune ºi acelea, însã este

Un nou deputat hunedorean

D

an Radu Ruºanu a fost înlocuit în Parlamentul României de Marica Petru Sorin. Începând din data de 11 iunie, Marica Petru Sorin este deputat în locul lui Dan Radu Ruºanu care a fost arestat.

Petru-Sorin Marica a candidat la alegerile parþiale din data de 25 mai din partea Aliantei PSDUNPR-PC. În 25 aprilie, DNA a anunþat cã Dan Radu Ruºanu,

Laura Chiþoiu, soþia fostului ministru al Finanþelor, fost director al Direcþiei Avizãri ASF, ºi SC Carpatica Asig SA, alãturi de alþi 10 inculpaþi, au fost trimiºi în judecatã în dosarul Carpatica - ASF. Printre cei trimiºi în judecatã se aflã omul de afaceri Ilie Carabulea ºi Marian Mîrzac, fost director general al Carpatica

”Record negativ de dupã al doilea rãzboi mondial”

– ROMÂNII ΪI PIERD SÃMÂNÞA R

omânii sunt pe cale de dispariþie, conform unui raport ONU, care spune cã peste 200 de ani ni se pierde sãmânþa, iar acest lucru este confirmat de Institutul Naþional de Statisticã. Anul trecut, a fost un record negativ de dupã al doilea rãzboi mondial la numãrul de nou nãscuþi – sub 180.000. Cauzele sunt imigraþia, 2,3 milioane de persoane, ºi schimbarea atitudinii faþã de familie ºi copii. Pentru a reveni, mãcar la punctual zero, fiecare româncã fertilã ar trebui sã nascã 2,1 copii, ºi nu 1,5 cât este sporul natural în prezent.

Ieri, Cronica Vãii Jiului a redat statistica nou nãscuþilor pe luna aprilie a acestui an, care este, în continuare, îngrijorãtoare. Dar dezastrul s-a produs anul trecut, conform Institutului Naþional de Statisticã, al cãrui preºedinte a dat explicaþii cuprinse în studiul realizat în vederea determinãrii cauzelor.

De ce dezastru? Pentru cã România a înregistrat anul trecut sub 180.000 de nounãscuþi, record negativ dupã al doilea rãzboi mondial. În 2013 scãderea populaþiei a venit preponderent din sporul negativ ºi nu din imigraþie, ca în alþi ani.

rãzboi mondial", a spus Tudorel Andrei, preºedintele INS, conform curentul.ro. El a explicat cã pe parcursul perioadei de tranziþie, scãderea populaþiei a fost cauzatã în principal de imigraþie, dar anul trecut proporþia s-a inversat, iar principala cauzã a scãderii populaþiei a fost sporul natural negativ.

Altfel spus, anul trecut diferenþa negativã dintre noiinãscuþi ºi persoanele decedate a fost mai mare decât numãrul românilor care au plecat în strãinãtate pentru perioade mai mari de 12 luni.

Tudorel Andrei a precizat cã reducerea populaþiei a fost

Asig SA, la data faptelor membru neexecutiv al conducerii ASF, Radu Mustãþea, membru în Consiliul de Administraþie al SC Carpatica Asig iar ulterior ºi preºedinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, Corneliu Moldoveanu, vicepreºedintele ASF. Monika BACIU

"2013 a fost primul an în care numãrul de nãscuþi vii este mai mic de 180.000. Dupã revoluþie s-a înregistrat un trend descrescãtor, au mai existat ºi mici perioade de creºtere, dar 2013 a marcat acest minim.

Din seriile de date, este evident cã am atins minimul din 1960, dar e aproape sigur cã reprezintã minimul de dupã al doilea

cauzatã anul trecut în proporþie de 95% de sporul negativ al populaþiei. "Avem aproape un echilibru între migraþie ºi emigraþie, sub 10.000 de persoane", a completat ºeful INS. Dar se pare cã ºi comportamentul românilor cu privire la familie ºi copii s-a schimbat considerabil.

Directorul general al direcþiei

generale de demografie ºi statisticã socialã, Silvia Pisicã, a explicat cã scãderea natalitãþii are douã explicaþii, fiind rezultatul atât a emigraþiei, cât ºi a modificãrilor de comportament generaþionale.

"Sunt peste 2,3 milioane de persoane care au emigrat.

Majoritatea covârºitoare din categoria de vârstã 25-64 ani, cu accent extrem de mare pe 25-45 de ani, vârsta la care se fac copii. A crescut ºi vârsta de cãsãtorie. Generaþia pãrinþilor noºtri se cãsãtorea puþin dupã 20 de ani, iar astãzi cãsãtoriile ºi naºterile se duc spre 30 de ani", a explicat Pisicã. ªi numãrul mediu de copii pe cuplu este în scãdere, ceea ce afecteazã sporul natural.

"Dacã în generaþia anterioarã, a pãrinþilor noºtri, fiecare familie avea cel puþin doi copii, nu vorbim de bunicii noºtri, acum cuplurile se limiteazã la un copil. Când a fost baby-boomul, dupã decretul din 66, au fost 575.000 de nãscuþi vii", a completat directorul din cadrul INS. Reprezentanþii Institutului au precizat cã pentru a avea spor natural zero, fiecare româncã fertilã ar trebui sã nascã 2,1 copii, în timp ce rata actualã se gãseºte în jur de 1,5.

Dacã vom continua aºa, vom dispãrea ca popor. Conform ONU, care a fãcut un raport în acest sens, pe datele existente la noi, care spune cã în 90 de ani România va avea cu 9 milioane de locuitori mai puþin. Dacã este aºa, peste 200 de ani ne va pieri sãmânþa.

Ileana FIRÞULESCU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 2014

Grevã japonezã la Termocentralele Mintia ºi Paroºeni

N

emulþumiþi de faptul cã sunt obligaþi sã intre, prin rotaþie, în stad-by, angajaþii de la Termocentralele Mintia ºi Paroºeni au declanºat, miercuri, greva japonezã.

Carmen COSMAN - PREDA În afarã de angajaþii din subteran ori personalul direct productiv, toþi angajaþii Complexului Energetic Hunedoara vor lucra mai puþin, începând chiar de miercuri, 11 iunie. Decizia a fost adoptatã de Consiliul de Administraþie al

CEH, pentru reducerea cheltuielilor.

Practic, 25% din personal va fi afectat de aceastã mãsurã care prevede reducerea timpului de lucru cu o zi pe sãptãmânã, respectiv 4 – 5 zile lunar, perioadã care nu va fi plãtitã. Numai cã aceastã hotãrâre i-a nemulþumit pe angajaþii celor douã termo-

centrale care aparþin de Ceh, Mintia ºi Paroºeni, unde angajaþii au intrat în grevã japonezã. „Probabil, ar fi fost mai bine sãs e solidarizeze grevei

Ridzi cere angajãri la Mina Livezeni

40

-50 de angajãri la Mina Livezeni. Asta solicitã primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi conducerii Complexului Energetic Hunedoara.

Monika BACIU Edilul a discutat cu ortacii, dar ºi cu conducerea unitãþii miniere care este de pãrere cã este nevoie de personal suplimentar pentru aceastã unitate minierã mai ales în contextul în care în urmãtoarea perioadã vor ieºi la pensie peste 100 de angajaþi.

“Oamenii, dar ºi conducerea Minei Livezeni cu care am avut o discuþie mi-au spus cã e mai mult decât necesar în perioada urmãtoare sã se poatã angaja în jur de 40-50 de tineri anul acesta pentru cã din informaþiile care le-am primit vor ieºi la pensie 120 de oameni ceea ce este

foarte mult, iar în locul lor trebuie sã vinã altcineva pentru cã altfel nu se pot asigura fluxurile de producþie normale ºi aºa cum s-a întâmplat

la celelalte mine ar trebui sã se întâmple ºi la Livezeni. Am înþeles oportunitatea angajãrii la celelate mine a acestor oameni pentru cã

erau într-un deficit mare de personal decât mina Livezeni însã pe viitor mina Livezeni are nevoie de aceºti oameni”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

76 de angajãri au avut loc chiar în aceastã perioadã la Complexul Energetic

Hunedoara. Începând cu data de 1 iulie, aceste persoane vor fi angajate pe o perioadã determinatã de 6 luni.

de avertisment desfãºuratã sãptãmâna trecutã, dar oricum suntem alãturi de ei.

Decizia de trimitere în ºomaj tehnic a 25% din personal trebuia sã vinã ulterior unor alte reduceri, vizavi de personalul din conducere.

Aceastã hotãrâre nu a respectat nici

etapele pe care le prevede Codul Muncii.

Noi trebuia sã fim consultaþi ºi notificaþi cu privire la acest demers”, a declarat liderul Sindicatului „Muntele”, Petre Nica.

Acesta se referã la faptul cã, sãptãmâna trecutã, Ministrul Energiei a anunþat cã se vor face economii prin restructurarea celor numiþi pe criterii politice. „Pentru ca societatea sã aibã viitor, este fundamental sã reducem cos-

turile de producþie.

Programul de modernizare a minelor este ºi el foarte important. În plus, am acceptat propunerea sindicatelor ca reducerea fondului salarial sã înceapã cu restructurarea celor care au fost numiþi pe criterii politice, ºi nu pe criterii de merit profesional în diverse funcþii din societate, în ultimii cinci-ºase ani", a declarat Rãzvan Nicolescu, ministrul Energiei.

La ora actualã, CEH traverseazã o perioadã economicã extrem de dificilã, iar reducerea cheltuielilor este impusã ºi de faptul cã Bugetul de Venituri ºi Cheltuieli aprobat de Guvern este unul negativ.

Disponibilizãri voluntare la ArcelorMittal Hunedoara

S

alariaþii de la combinatul siderurgic ArcelorMittal Hunedoara, care nu fac parte din sectorul direct productiv, se pot înscrie pe listele de plecãri voluntare din întreprindere, persoanele cu o vechime mai mare de cinci ani urmând sã beneficieze de plãþi compensatorii.

Campania de disponibilizãri voluntare se adreseazã angajaþilor care lucreazã în domeniile de servicii, transporturi, producþie energeticã ºi în filiala Mecanica Sider, aceºtia putând sã opteze pentru plecarea din combinat pânã pe data de 15 iunie."Este o schemã de plecãri voluntare.

Nu vor putea pleca din combinatul

siderurgic salariaþii care lucreazã în Oþelãrie ºi Laminoare, pentru cã acolo este nevoie de oameni", a declarat miercuri, pentru AGERPRES, preºedintele Sindicatului "Siderurgistul", Petru Vaidoº. Potrivit acestuia, salariaþii care vor pleca voluntar din ArcelorMittal Hunedoara vor beneficia de salarii compensatorii, dacã au o

vechime în muncã mai mare de cinci ani.

Astfel, persoanele care au lucrat între 5 ºi 10 ani vor primi 6 salarii compensatorii, în timp ce salariaþii care au o vechime cuprinsã între 10 ºi 15 ani vor lua 9 salarii compensatorii. În cazul angajaþilor cu mai mult de 15 ani în combinat, schema de plãþi compensatorii prevede plata a 12 salarii ºi o indemnizaþie fixã cuprinsã între 15.000 ºi 19.000 de lei. Pe de altã parte, combinatul siderurgic din Hunedoara cautã personal specializat pe anumite domenii direct productive. În prezent, la ArcelorMittal Hunedoara lucreazã circa 700 de angajaþi.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 2014

Fãrã contract colectiv de muncã

Decizia directorului CEH þine loc de act adiþional

Î

n premierã absolutã pentru partea de minerit ºi energie, angajaþii Complexului Energetic Hunedoara merg pe o decizie semnatã de directorul general, în lipsa unui contract colectiv de muncã.

comun pentru energeticieni si pentru mineri prin care sa le poata fi garantate drepturile si facilitatile salariatilor pana in momentul in care vom

Monika BACIU Carmen COSMAN - PREDA Începând de miercuri, 11 iunie, minerii de la Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara au rãmas fãrã contract colectiv de muncã. Astfel, plãþile salariale cãtre ortaci se realizeazã ilegal. Reprezentanþii Sindicatului Muntele, sindicat reprezentantiv la nivelul CEH au solicitat încheierea unui acord.

“Contractul colectiv de munca a expirat astazi si avem adresata

solicitarea catre conducerea Complexului Energetic Hunedoara de a incheia un acord

negocia si vom inregistra un nou contract colectiv de munca”, a

declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Acordul va fi încheia pe perioade limitate de timp, nefiind posibilã semnarea unui acord valabil pânã la finele anului.

“Acest acord se vor face pe perioade scurte de timp, nu vom face un acord asa cum am vazut intentia unora dintre liderii de sindicat care nu sunt astazi la masa dialogului, dar incearca sa induca fals ca se poate face acest lucru pana la sfarsitul anui pentru ca este o himera, este aproape imposibil sa garantezi niste drepturi pe un acird si mai mt decat atat noi suntem intr-un conflict colectiv de muna pe care trebuie sa il gestionam in conditile legii dialogului social si

nu ne putem permite sa incheiem un acord care sa substituie un contract colectiv de munca”, a mai spus sursa citatã.

D

repturi stabilite prin decizie Potrivit conducerii CEH, dar ºi a sindicaliºtilor se încearcã menþinerea drepturilor de care beneficiau ortacii ºi pânã în prezent, asta chiar dacã bugetul entitãþii este unul aprobat pe pierdere. Decizia emisã de directorul general al CEH face referire la anumite drepturi de care beneficiazã în continuare angajaþii, respectiv asigurarea transportului, a adaosurilor salariale de vacanþã, zile libere plãtite, etc.

Soarta mineritului, în mîinile factorilor de decizie

L

a masa discuþiilor. Reprezentanþii Sindicatului Muntele solicit parlamentarilor judeþului Hunedoara, priamrilor, dar ºi reprezentanþilor Complexului Energetic Hunedoara participarea la o întîlnire de lucru pe tema entitãþii energetice. Cei de la Sindicat vor astfel sã atragã atenþia asupra problemelor cu care se confrunta Complexul.

Monika BACIU “Este o intenþie reluatã a Sindicatului Muntele, am mai avut astfel de demersuri cãtre cei care sunt responsabili de soarta mineritului din Valea Jiului ºi a soarta Complexului Energetic.

De cele mai multe ori rãspunsul a lipsit în primul rînd din partea factorilor politici sau s-a rezulmat doar un rezumat aºternut pe o coalã de hîrtie. poate cã pînã în acest moment problemele nu au fost atît de grave ºi atît de arzãtoare, motiv pentru care cred cã de data aceasta sã lase orgoliile la o parte ºi simpatiile ºi sã vinã la aceeaºi masã la care noi îi invitãm ºi sã vedem care ce poate sã facã pentru a gãsi soluþii ºi a sprijini

împreunã supravieþuirea Complexului Energetic Hunedoara. nu am stabilit o datã pentru acest lucru, dar în cursul acestei sãptãmîni vor primi invitaþiile din partea noastrã ºi aºteptam un rãspuns la privire cu participarea la aceastã întîlnire dupã care vom sta-

bili modul de desfãºurare”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Liderii minerilor spun cã toate persoanele care au putere de decizie, dar ºi ceilalþi lideri de sindicat ar trebui sã participle la o astfel de întîlnire care este

vitalã pentru soarta Vãii Jiului. “În primul rînd parlamentarii judeþului Hunedoara, a reprezentanþilor Complexului ºi a edililor sînt edilii localitãþilor în care funcþioneazã termoce tralele Mintia, Paroseni ºi unitãþile miniere din Valea Jiului, sînt directorii care coordoneazã activitatea ºi nu în ultimul rînd vom înmîna ºi vom adresa invitaþie cãtre toþi preºedinþii organizaþilor sindicale care sunt constituite la nivelul Complexului Energetic Hunedoara pen-

De precizat cã pânã marþi a fost valabil vechiul CCM încheiat de sindicate cu administraþia Complexului Energetic Hunedoara, iar un nou CCM este departe de a putea fi semnat. Negocierile dintre cele douã pãrþi sunt abia la început pentru cã, în lipsa unui buget de venituri ºi cheltuieli pentru 2014, conducerea complexului nu avea o bazã financiarã de discuþie cu partenerii de dialog. Liderii Sindicatului „Muntele” au solicitat conducerii Complexului Energetic Hunedoara încheierea unui acord care sã fie valabil pânã în momentul în care va fi încheiat ºi negociat un nou CCM, dar nu au primit pânã acum nici un rãspuns. Emiterea unei decizie în locul unui act adiþional reprezintã o premierã absolutã în mineritul Vãii Jiului.

tru cã dacã legea dialogului social spune cã contractul colectiv de muncã se negociazã cu sindicatul reprezentativ de data aceasta nu înseamnã cã responsabilitatea pentru ceea ce înseamnã funcþionarea Complexului nu revine ºi colegilor noºtri de la alte sindicate pentru cã este uºor sã stai pe tuºã”, a mai spus sursa citatã.

Nu este pentru prima datã cînd cei de la sindicat solicita o astfel de întîlnire.

De fiecare datã însã puþini sînt politicienii care rãspund prezent la astfel de reuniuni care au ca obiect principal mineritul din Vale.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 2014

Vizita delegaþiei din Macedonia la Petroºani

C

omitetul de organizare al celui de al Cincilea Congres Balkanmine 2013 organizat în septembrie 2013 în Ohrid-Macedonia a decis sã facã o vizitã în România ca sã predea preºedinþia viitorului Congres României - urmãtorul organizator al Congresului Balkanmine din 2015 care va avea loc în 2015 în Petroºani.

Cu aceastã ocazie, o delegaþie a comitetului de organizare din

Macedonia în componenþa: Jovcevski Sasho preºedintele comitetului de organizare Georgievski Blagoj vicepreºedinte Profesor Risto Dambo - Universitatea Goce Delchev Trajkovski Ljupcho - fostul preºedinte al Asociaþiei Inginerilor Minieri ºi Geologi din Macedonia ZRGIM, a efectuat o vizitã la Petroºani în zilele de 15 - 17 mai 2014.

Vizita a fost organizatã la nivel înalt de

gazde ºi organizatorii celui de-al ºaselea Congres Balkanmine

2015.

Prima întâlnire a fost la Rectoratul Universitãþii din Petroºani în calitate de organizator principal al Congresului din 2015, unde am avut o întâlnire de coordonare cu rectorul Universitãþii prof. dr.

Aron Poantã, ºi mai mulþi profesori ºi invitaþi, ºi un schimb de opinii cu privire la viitoarea organizare.

A doua ºedinþã a fost la compania GEROM, (companie care produce echipa-

ment minier pentru industria minierã), unde am fost primiþi de dr. ing.

Aurelian Serafinceanu ºi echipa sa de manageri.

GEROM pe lângã calitatea de organizator va fi ºi sponsor principal al Congresului. În cadrul întâlnirii a fost prezentat un draft al Primei Circulare pentru Congres ºi am discutat despre acesta.

De asemenea noi am predat oficial preºedinþia Congresului, de la preºedintele Comitetului de Organizare din Macedonia dr.

Jovcevski Sašo cãtre preºedintele român al viitorului Congres Balkanmine 2015 profesorul dr. Nicolae Iliaº.

Am avut un schimb de opinii cu privire la organizare, tematicã, expoziþie ºi alte

Organizaþia Salvaþi Copiii a primit Marele Premiu al Galei Societãþii Civile

O

rganizaþia Salvaþi Copiii a primit Marele Premiu la Gala Societãþii Civile care s-a desfãºurat marþi seara la Ateneul Român ºi a premiat cele mai bune proiecte ºi programe ale sectorului non-profit ºi neguvernamental din România.

Proiectul "Bun venit pe lume!" al celor de la Salvaþi Copiii România a fost câºtigãtor ºi la secþiunea Sãnãtate. Prin "Bun venit pe lume!" s-a reuºit strângerea de fonduri pentru dotarea cu incuba-

toare ºi echipamente performante a maternitãþilor din România, pentru salvarea bebeluºilor nãscuþi prematur.

Festivitatea de premiere s-a desfãºurat sub sloganul campaniei de anul acesta:

"Cei pe care poþi conta, chiar dacã nu vor candida. Meritã sã-i cunoºti!".

Câºtigãtorii au fost aleºi dintr-un total de 147 de proiecte înscrise în competiþie de un juriu format din specialiºti în implementarea ºi evaluarea proiectelor, cercetãtori, sociologi, jurnaliºti, lideri ºi formatori de opinie ai societãþii civile ºi ai sectorului non-profit ºi din consultanþi în CSR, comunicare sau corporate affairs.

aspecte tehnice.

Congresul Balkanmine va avea loc în data de 20-23 septembrie 2013.

A doua zi a început cu o scurtã întâlnire la primãria Municipiului Petroºani unde s-a discutat despre organizarea congresului ºi despre implicarea municipalitãþii în aceastã organizare.

Dupã aceastã întâlnire la invitaþia directorului general dr.

Artur Gãman, am vizitat Institutul INSEMEX din

Petroºani care, alãturi de Universitatea din Petroºani, Primãria din Petroºani ºi GEROM INTERNATIONAL va

torul general ºi ingineri am constatat cã acesta este unic de acest gen din România.

Dupã întâlnire, am

fi co-organizator al Congresului Balkanmine 2015th.

La întâlnirea de la INSEMEX cu direc-

vizitat toate departamentele din INSEMEX (laboratoarele acestora) ºi am fost surprinºi de nivelul de dotare cu standuri ºi aparaturã de ultimã generaþie.

Am apreciat deosebit încercãrile de explozivi ºi prezentarea instruirii de salvatori.

Ne-am simþit foarte bine în Petroºani ºi vom reveni cu plãcere.

Dr. Jovchevski Sasho Makedonija

Luna Iunie Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema de þelinã Pui Shanghai în crusta de susan/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii Salatã & Desert Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema de legume Mozzarella pane în crusta de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Cotlet de porc cu piure de cartofi Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu garniturã de orez sîrbesc/ªniþel pane de pui cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi afumaþi/Ficãþei de pui cu cartofi piure Salatã & Desert Preþ meniul zilei: 15.00 lei (include felul 1+ felul 2 + salata + desert, la alegere din variantele din meniul pentru ziua respectivã).

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã de apã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã!

Telefon comenzi: 0726 669 060

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 2014

"Sînge sigur pentru salvarea mamelor"

L

a nivel mondial în ziua de 14 iunie se celebreazã “Ziua Mondialã a Donatorului de Sînge”.

Pentru a marca acest eveniment ºi în judeþul Hunedoara, Direcþia de Sãnãtate Publicã a pregãtit mai multe acþiuni.

Marius MITRACHE Astfel, în data de 13.06.2014, reprezentanþii DSP vor fi la Penitenciarul Bârcea Mare Hunedoara, unde le vor prezenta deþinuþilor de ce este important sã doneze sînge, încercînd astfel sã schimbe mental-

itãþile actuale, negative despre donarea benevolã.

“Donarea de sînge este un act voluntar, anonim ºi neremunerat, iar obiectivele campaniei sînt: schimbarea mentalitãþii actuale negative despre donare ºi benevolat; informarea unui numãr cît mai mare de persoane din

jud. Hunedoara, despre donarea de sînge benevola ºi neremunerata; sensibilizarea opiniei publice cu privire la criza actualã de sînge cu care se confrunta România; respectiv informarea ºi conºtientizarea populaþiei asupra crizei actuale de sînge, subiect de interes general pentru societatea româneascã ºi asupra necesitãþii donãrii”, afirma Mariana Pâncotan, director executiv al DSP Hunedoara. În judeþul Hunedoara sînt 3 Centre de Transfuzie

Sanguinã: la DevaStr. 22 Dec, Bl.D1; la Hunedoara laboratorStr. Victoriei 14 ºi

fost în anul 2012 de 6204, în 2013 de 6530, iar în primul trimestru al anului 2014, 3314 de persoane.

Petroºani laboratorStrada 1 Decembrie 1918 Nr.137, iar numãrul de donatori a

Potrivit statisticilor, în Uniunea Europeanã, în medie 7% din populaþie

Vaccinare împotriva virusului polio sãlbatic

O

rganizaþia Mondialã a Sãnãtãþii a decretat la începutul lunii mai Urgentã în Sãnãtate Publicã de importanþã internaþionalã (USPII) a riscului de rãspîndire a virusului polio sãlbatic.

Marius MITRACHE

Potrivit reprezentanþilor DSP Hunedoara, aceasta mãsurã a fost instituita în urma ºedinþei comune a Comitetului de Urgenþã OMS, Comitetului Internaþional de Certificare a Eradicãrii Poliomielitei ºi a reprezentanþilor statelor în care circulã virusul sãlbatic polio respectiv: Afganistan, Camerun, Guineea Ecuatorialã, Etiopia, Irak, Israel, Nigeria, Pakistan, Somalia ºi Siria. “Þara noastrã trebuie sã elaboreze ºi sã adopte un plan de mãsuri cu urmãtoarele obiective: asigurarea vaccinãrii antipoliomielitice de rutinã ºi pentru recuperarea restanþierilor; Întãrirea supravegherii paraliziei acute flasce ºi a circulaþiei virale la om ºi în

mediu; Revizuirea planului de mãsuri pentru eventualitatea apariþiei unui caz de poliomielitã, izolarea de virus poliomielitic sãlbatic la subiecþi sãnãtoºi ºi/sau izolarea de virus polio sãlbatic din apele reziduale; Comunicarea evenimentului cãtre ministerele implicate (MAE, MAPN, MAI, Ministerul Transporturilor) , personalul medical ºi populaþia generalã; Revizuirea planului de mãsuri pentru eventualitatea apariþiei unui caz de poliomielitã, izolarea de virus poliomielitic sãlbatic la subiecþi sãnãtoºi ºi /sau izolarea de virus polio sãlbatic din apele reziduale. DSP Deva va retransmite metodología de supraveghere a paraliziei acute flasce la toate unitãþile sanitare

ºi medicii de familie.

De asemenea vom transmite medicilor de familia, modul de realizare a obiectivului:

tenþa de medicinã ºcolarã asiguratã, în conformitate cu Legea nr. 649/2001 pentru aprobarea Ordonanþei

asigurarea vaccinãri antipoliomielitice de rutinã ºi pentru recuperarea restanþierilor”, spune Mariana Pâncotan, director executiv DSP Hunedoara.

Reprezentanþii DSP Hunedoara susþin cã medicii de familie asigura efectuarea imunizãrilor conform calendarului de vaccinãri obligatorii a tuturor copiilor înscriºi pe listele proprii, a tuturor copiilor neasiguraþi care se prezintã la consultaþii, precum ºi a copiilor de vîrsta ºcolarã în unitãþile de învãþãmînt fãrã asis-

Guvernului nr.

53/2000 privind obligativitatea raportãrii bolilor ºi a efectuãrii vaccinãrilor.

Vaccinarea antipolio conform calendarului de vaccinãri obligatorii constã în administrarea de 4 doze VPI pînã la vîrsta de un an ( respectiv la 2 luni; 4 luni; 6 luni; 12 luni) ºi un rapel la vîrsta de 6 ani. Pentru recuperarea restanþierilor se va organiza o campanie de tip “CATCH – UP” (aceasta este o vaccinare selectivã al cãrei scop este completarea numãrului de vaccinuri conform vîrstei).

Pentu prevenirea

doneazã sînge. În România, exista un numãr mic de donatori raportat la cei din celelalte þãri ale U.E. numai 1,7% dintre români doneazã sînge (în 2012), sub jumãtate din cît este necesar.

Totuºi, în ultimii ani s-a observat o uºoarã creºtere a numãrului donãrilor de sînge, fapt explicat, poate, prin mai bunã informare ºi mediatizare care s-a realizat cu ocazia campaniilor desfãºurîte dea lungul anilor.

apariþie poliomielitei cu virus sãlbatec populaþia judeþului Hunedoara este sfãtuita : - sã nu refuze vaccinarea antipolio a copiilor conform calendarului de vaccinãri obligatorii ºi dacã este nevoie recuperarea restanþierilor prin campania de tip “CATCH – UP” - persoanele care vor cãlãtori spre Afganistan, Camerun, Guineea Ecuatorialã, Etiopia, Irak, Israel, Nigeria, Pakistan, Somalia ºi Siria, se vor adresa cabinetelor de vaccinare internaþionale sau serviciilor speciale ale diverselor ministere.

14 Program & Horoscop

10:30 România la Cupa Mondialã 12:25 Opinii fiscale 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:30 Akzente 16:50 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Exclusiv în România 19:30 Oameni care au schimbat Lumea 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 11:00 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 14:30 15:00 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30 23:30

Râzi ºi câºtigi Cireaºa de pe tort Teleshopping Nimeni nu-i perfect Nimeni nu-i perfect Teleshopping Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens O familie pentru Hollis Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Mondenii La frontierã Click!

Cireaºa de pe tort

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Burlãciþa 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Masca de argint 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Pãcate de familie 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Capcana viitorului 22:15 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Dupã o perioadã dificilã pe plan sentimental ºi financiar, aveþi un succes nesperat. Climatul general vã este favorabil. Nu încercaþi sã vã impuneþi punctul de vedere!

Riscaþi sã vã dezamãgiþi partenerii. Dupã-amiazã aflaþi cã urmeazã sã plecaþi.

Teleshopping Dragoste dulce-amarã Teleshopping Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Pastila Vouã Mica mireasã Teleshopping Copii contra pãrinþi Prin flori ºi sabie Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului Abisul pasiunii Rosa Diamante Chemarea inimii Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului 16 & Pregnant

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Sunteþi într-o formã intelectualã deosebitã. Aveþi un spirit de iniþiativã cu care reuºiþi sã vã impresionaþi colaboratorii. Aveþi succes pe toate planurile ºi sunt ºanse sã câºtigaþi bine. Faceþi un program riguros, ca sã nu vã risipiþi energia.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Se iveºte ocazia sã vã asociaþi într-o afacere sau vi se propune un nou loc de muncã. Nu luaþi o hotãrâre definitivã fãrã sã cunoaºteþi toate avantajele ºi dezavantajele. Ar fi bine sã vã consultaþi ºi cu o persoanã în vârstã, cu mai multã experienþã.

23 septembrie *** 22 octombrie

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Tim Cup Special 10:45 Digisport Show 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Serie A Show Season Review 11:45 Digisport Show 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 UCL Magazin Season Review 12:45 Digisport Show 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Tenis ziua 4 21:00 Fotbal Mondial

*** 21 mai

22

Dimineaþa sunteþi obligat sã faceþi cheltuieli neprevãzute, dar apreciate de familie. Dupã-amiazã s-ar putea sã vã schimbaþi programul în ultimul moment. Se pare cã trebuie sã vã ocupaþi de o rudã bolnavã.

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Butonul de panicã 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

aprile

22

Aveþi parte de schimbãri importante pe plan profesional ºi în relaþiile sociale. La serviciu gãsiþi soluþii originale, acceptate de ºefi ºi colegi. Dupã-amiazã vã vin în vizitã câþiva prieteni. Fiþi cumpãtat, ca sã nu aveþi probleme cu sãnãtatea.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:30 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa survin evenimente neaºteptate, care vã dau peste cap toate planurile. Este posibil sã fiþi luat prin surprindere de niºte musafiri din altã localitate.

Pãstraþi-vã calmul.

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea sã ajungeþi la un punct de cotiturã în viaþã, care sã vã aducã multe bucurii.

Sociabilitatea ºi forma intelectualã în care vã aflaþi vã asigurã succesul pe plan profesional ºi social.

Dimineaþa descoperiþi cã o afacere în care nu v-aþi pus prea mari speranþe urmeazã sã vã aducã beneficii importante. Este posibil sã vi se propunã o colaborare. V-ar lua prea mult timp, iar partenerul de viaþã v-ar reproºa mai multe.

23 august *** 22 septembrie Aveþi succes la o întâlnire cu persoane importante, iar cei din jur vã apreciazã ideile. Este o zi bunã pentru consolidarea relaþiilor ºi aveþi ocazia sã vã faceþi noi prieteni.

23 octombrie *** 22 noiembrie Dacã vi se propune o colaborare, nu refuzaþi. Sunt ºanse sã vã îmbunãtãþiþi sensibil situaþia financiarã. Vã puteþi ocupa de afaceri. Aveþi ºanse mari sã obþineþi venituri suplimentare.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa înregistraþi un succes care vã întãreºte convingerea cã parcurgeþi o perioadã favorabilã.

Aveþi ocazia sã începeþi o afacere profitabilã. Ca sã nu riscaþi nimic, acceptaþi ajutorul.

21 februarie *** 20 martie Aveþi un succes remarcabil pe plan social ºi material. Profitaþi de ºansele care vi se oferã, dar aveþi grijã sã nu forþaþi norocul!

Dupã-amiazã, s-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã, în care puteþi obþine câºtiguri.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 2014

Dat în urmãrire dupã ce a înºelat o bãtrãtrânã de 96 de ani

P

oliþiºtii hunedoreni sunt pe urmele unui bãrbat care a înºelat o bãtrânã de 96 de ani. Profitând de naivitatea femeii, bãrbatul, sub pretextul cã este reprezentant al furnizorului de gaze naturale, i-a solicitat acesteia sã plãteascã suma de 930 lei pentru a beneficia în continuare de serviciile acestora.

Marius MITRACHE Poliþiºtii au întocmit un dosar de cercetare penalã sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de înºelãciune ºi efectueazã cercetãri în vederea identificãrii autorului.

Poliþiºtii recomandã cetãþenilor sã nu dea crezare poveºtilor spuse de necunoscuþi, care se prezintã la uºa lor sub pretextul cã sunt angajaþi ai unor instituþii publice sau private, vânzãtori sau cetãþeni strãi-

ni ºi sã nu le permitã accesul în imobil. Este important sã cunoaºteþi metodele prin care persoanele certate cu legea reuºesc de

cele mai multe ori sã facã victime în rândul oamenilor de bunã credinþã: - metoda prin care infractorii pretind ca sunt reprezentanþi ai

unor companii de gaz, apã sau electricitate; - metoda „Deratizare” care presupune oferirea unor servicii de acest gen de cãtre falºi angajaþi ai unor firme cu acest profil; - metoda „Strãinul” utilizatã de regulã de infractorii care motiveazã cã nu sunt din localitate, folosind ca pretext faptul cã au o urgenþã medicalã ºi nu au bani româneºti asupra lor, solicitând în acest mod victimelor sã le schimbe sumele de bani în valutã.

Astfel, reuºesc sã ia banii, lãsând drept garanþie o geantã în care afirmã cã se aflã valutã sau bunuri de valoare, promiþând cã

Fenomene meteo periculoase în Hunedoara

F

enomenele meteo periculoase ce s-au abãtut marþi seara asupra zonei de centru a judeþului au produs pagube în municipiul Hunedoara.

carosabil a mai multor copaci dislocaþi de vânt. „Acoperiºul, cu o suprafaþã de aproximativ 80 metri patraþi, al unui bloc situat pe strada Independenþei, smuls de

vânt a fost aruncat pe carosabil unde a avariat douã autoturisme parcate.

Pompierii au acþionat cu motofierastraie pentru desprinderea tablei de pe scheletul din lemn ºi au

Marius MITRACHE

evacuat elementele componente ale acoperiºului”, spune Viorel Demean.

De asemenea, un alt bloc aflat pe bulevardul Dacia a rãmas fãrã acoperiº în urma furtunii puternice, pompierii fiind nevoiþi sã acþioneze pentru degajarea elementelor de construcþie de pe alte douã autoturisme.

Potrivit inspectorului ºef ISU Viorel Demean, pompierii Detaºamentului Hunedoara au acþionat pe strãzile Siretului ºi Eroilor pentru îndepãrtarea de pe

A ajuns dupã gratii

P

oliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Petroºani l-au identificat ieri pe un bãrbat în vârstã de 41 ani din municipiul Petroºani.

Marius MITRACHE Pe numele bãrbatului, Judecãtoria Petroºani a emis în data de 04.06.2014 un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea,

fiind condamnat la un an de închisoare pentru comiterea infracþiunii de furt calificat.

Bãrbatul a fost escortat la Penitenciarul Bîrcea Mare, în vederea executãrii pedepsei.

Restricþii apã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani comunicã beneficiarilor sãi din municipiul Vulcan cã joi, 12 iunie 2014 se va sista furnizarea apei potabile între orele 8.00 - 18.00, pentru lucrãrile de dezafectare a reþelei vechi de pe strada Brazilor ºi cuplarea reþelei noi de distribuþie la sistemul public de alimentare cu apã

potabilã.

Lucrãrile nu vor afecta alimentarea cu apã a utilizatorilor din Cartierul Micro 3 B ºi din Sohodol.

Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presa S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani

se vor întoarce.

Astfe, poliþiºtii recomandã sã cetãþenilor sã nu permitã accesul în locuinþã persoanelor care oferã sã presteze diferite servicii; sãºi înveþe copiii ca atunci când sunt singuri acasã sã nu deschidã sub nici un motiv uºa de acces în locuinþã persoanelor strãine; ºi sã nu facã publicã plecarea de la domiciliu.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 2014

Baza de agrement de la Lupeni se deschide astãzi inaugurare a devenit un loc extrem de cãutat ºi iubit de miile de locuitori ai Vãii Jiului, care au gãsit

inaugurata in anul 2009, este deservita de 20 de persoane, este deschisa pana noaptea fiind dotata ºi cu nocturna si vine ca o alternativa pentru promovarea turismului

aici un loc de relaxare ºi de petrecerea timpului liber într-un mod foarte plãcut.

Baza de agrement de la Lupeni a fost

în zonã, pe lângã ofertele generoase pe care turiºtii le gãsesc în statiunea montana Straja, ori la Pensiunea Retezat.

biletele cumpãrate online se acordã reducerea suplimentarã de 5%.

25% reducere prin Cardul Tren Plus; între 10% ºi 25 % reducere cu oferta Minigrup 2 – 5; între 15% ºi 35%

Pasagerii au la îndemânã ºi alte reduceri importante pentru destinaþii interne:

reducere cu oferta Biletul de weekend; între 25% ºi 60% reducere cu oferta

Cartea VSD; între 31% ºi 56% reduceri de weekend (în zilele de vineri pânã duminicã inclusiv) la trenurile IR care circulã pe Valea Prahovei, pe rute între Sinaia - Braºov ºi retur; între 10% ºi 20% reducere la cãlãtoria cu trenuri succesive; reduceri de pânã la 35 % pentru Grupuri de peste 20 persoane.

B

aza de agrement de la Lupeni, cel mai mare ºi mai modern loc de relaxare ºi de distracþie din Valea Jiului se deschide astãzi, iar cei care se ocupã de acest loc susþin cã au pregãtit multe promoþii ºi surprize.

Marius MITRACHE

Anul acesta oferta este extrem de generoasã ºi diversificatã pe parcursul unei zile, cu reduceri pe parcursul zilei pentru cã zona este una sãracã ºi oamenii sã îºi poatã permite sã vinã cu copiii la ºtrand. “ Avem cele mai mici preþuri atât la intrare cât ºi la mâncare ºi bãuturã.

Tarifele sunt stabilite în funcþie de zona în

care trãim, pentru ca oamenii de aici sã poatã sã vinã ºi ãs se simtã bine. Pot sã vã spun cã am reuºit aici, la Lupeni, sã facem o bazã de agrement care sã ofere condiþii la fel ca ºi în afara României, dar cu preþuri mici pentru toate buzunarele”, spune Emil Pãrãu, proprietarul bazei de agrement.

Baza de agrement se intinde pe cateva hectare cuprinde doua

bazine de inot, un teren de volei, un loc de joaca pentru copii, dusuri, dar si un loc unde se pot organiza spectacole, doua terase suspendate de cateva sute de locuri, 50 de cabine, un cabinet de masaj si un altul medical.

Dimensiunile bazinului mare sunt

50m/20m si o adancime ce porneste de la 1, 40m pana la 1, 90m, in timp ce bazinul pentru copii este de 8m/20m si o adancime de la 80cm la 1, 20m.

Intrarea in baza de agrement se face pe baza de cartele electronice, dar si cu bilete, iar încã de la

Trenurile Soarelui: spre Mare ºi Deltã!

P

rogramul estival de transport feroviar 2014 Trenurile Soarelui (14 iunie – 15 septembrie) cuprinde peste 40 de trenuri spre ºi dinspre litoral ºi Delta Dunãrii, dupã ce CFR Cãlãtori a introdus suplimentar în circulaþie 20 de trenuri InterRegio ºi Regio, care asigurã zilnic legãtura directã dintre toate regiunile þãrii ºi staþiunile de la Marea Neagrã.

De asemenea, în intervalele orare cele mai solicitate, turiºtii au la dispoziþie legãturi frecvente între Constanþa ºi staþiuni.

Durata cãlãtoriei, cu toate trenurile InterRegio, pe ruta Bucureºti - Constanþa este de 2 ore ºi 50 de minute. Pentru a facilita accesul turiºtilor la Delta Dunãrii, un tren

direct InterRegio va circula suplimentar pe ruta Bucureºti Nord – Tulcea Oraº ºi retur.

Pasagerii vor avea astfel la dispoziþie, în fiecare zi, 4 trenuri (2 dus, 2 intors) care vor asigura legãtura cu Delta.

Pasagerii CFR Cãlãtori au posibilitatea de a cãlãtori la tarife reduse, preþurile

biletelor fiind accesibile tuturor prin gama variatã de reduceri disponibile. De exemplu, pentru achiziþia biletului dus-întors obþineþi o reducere de 10%, iar la cumpãrarea cu anticipaþie beneficiaþi de reduceri între 10% ºi 25%. În plus, la trenurile cu regim de rezervare, pentru